7/25/2019 n Evoluia Mediului Viu pe PLaneta
2/3
n evoluia mediului viu, cteva fenomene biologice i biochimice,
ncare este implicat azotul, sunt determinante pentru
funcionareasistemului biologic:
Fixarea azotului (se efectueaz de ctre bacterii, alge
albastre
i anumite ciuperci)
Amonicarea (proces de mineralizare a substanelor organice
cu formare de amoniac)
Nitricarea (procesul de transformare a amoniacului n nitrai)
enitricarea
Spre deosebire de carbon, atmosfera este foarte bogat n azot
!"#$%
&zotul se prezint sub form molecular !'(%
)easupra *ecrui hectar de pmnt sau ap se a+ -.--- t
azotmolecular !considerat practic un gaz inert%/ e0ist ns foarte
puineorganisme capabile s1l utilizeze i sub aceast form !'(%
)in punct de vedere biologic, principalul rezervor de azot este
alctuitdin azotul mineral, amoniac, nitrii, nitrai etc.
7/25/2019 n Evoluia Mediului Viu pe PLaneta
3/3
Circuitul azotului. Azotul se afa din abundenta in atmosera
(78,44%), dar nu poate
utilizat direct de plante. Poate ajune in sol odata cu aerul
dintre ranulele de solsau sub orma de o!izi de azot ormati sub
actiunea precipitatiilor si a descarcarilor
electrice. Prin di"erse procese se transorma in azotati
(nitrati) accesibili plantelor.
#antitatea cea mai mare de nitrati din sol se datoreaza actiunii
bacteriilor !atoare
de azot, care pot libere sau ormeaza nodozitati pe radacini,
indeosebi la plante
din amilia Fabacee(leuminoase), iar uneori traiesc in simbioza
cu plante
lemnoase ca aninul, salcioara, catina. $n eneral ecosistemele
orestiere isi asiura
in mare parte ne"oia de azot prin reciclare (prin mineralizarea
necromasei si
umusului sub actiunea bacteriilor descompunatoare).
&ar pentru aceasta este necesar ca necromasa sa ramana in
ecosistem,
stimulandu'se procesele de descompunere si mineralizare a ei. $n
acest scop este
necesara conser"area umusului, impiedicarea spalarii lui ca
urmare a eroziunii, dar
si e"itarea distruerii microoranismelor implicate in acest
circuit (care pot
aectate, de e!emplu, prin utilizarea pesticidelor cu spectru lar
de actiune).
Pe terenurile culti"ate cu cereale sau plante prasitoare,
materia oranica
rezultata din procesul de otosinteza este in cea mai mare parte
preluata de om prin
recoltarea culturilor, astel ca nu este asiurata sucienta masa
oranica de natura
ca prin descompunere sa urnizeze azot. &e aceea este
necesara aplicarea unor
mari cantitati de inrasaminte azotoase (oranice sau cimice), ce
pot asiura
productii mari, dar care creeaza serioase probleme de poluare a
solurilor si a apei. alta cale de mentinere a ertilitatii solului
prin procedee naturale o constituie rotatia
culturilor, plantele consumatoare de azot ind culti"ate in
asolament cu
leuminoase !atoare de azot (lucerna, trioi, borcea, izdei
s.a.).
umeroase alte saruri minerale necesare plantelor, in special
cele de
potasiu, calciu, maneziu, er, osor, sul, sunt in cea mai mare
parte pro"enite din
mineralele ce compun di"ersele roci parentale* un rol important
in circuitul lor il are
apa din sol, incarcata cu #+si acizi pro"eniti din descompunerea
substantei
oranice. $n apa, aceste saruri se despart in ioni (anioni si
cationi), iar circuitul lor il
urmareste pe cel al apei in ecosistem (apa ser"ind ca mijloc de
transport al
acestora). Prin descompunerea necromasei, sarurile minerale
asimilate de plantesunt reintroduse in circuit, de aceea, ciar daca
solul nu dispune de rezer"e prea
mari, procesele bioloice se pot desasura in bune conditii.
otusi, o oarecare
cantitate este antrenata de apa pro"enita din precipitatii (prin
scurere si inltratie)
in aara ecosistemului, astel ca circuitul include si o "eria
leata de mediul
ac"atic.
Aceste substan-e sunt amoniacul
i ionul de nitrat.
