1

Gr. 3Gr. 3

2

““Privim pe cineva si imediat o Privim pe cineva si imediat o anume impresie despre caracterul anume impresie despre caracterul acestuia apare de la sine…acestuia apare de la sine…

Aceasta capacitate de a intelege Aceasta capacitate de a intelege instantaneu ceva din caracterul unei instantaneu ceva din caracterul unei persoane, de a ne forma o conceptie persoane, de a ne forma o conceptie despre cineva ca despre o fiinta umana, despre cineva ca despre o fiinta umana, un centru de viata si vointa care poseda un centru de viata si vointa care poseda caracteristici particulare ce alcatuiesc o caracteristici particulare ce alcatuiesc o individualitate aparte reprezinta individualitate aparte reprezinta premiza vietii sociale” (premiza vietii sociale” (Asch,1946Asch,1946))

3

Cercetarile de psihologie sociala au Cercetarile de psihologie sociala au demonstrat (si experienta cotidiana demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca:confirma) ca:

Suntem capabili sa ne formam o Suntem capabili sa ne formam o impresie cvasi-totala despre o persoana impresie cvasi-totala despre o persoana chiar si daca ducem lipsa de informatiichiar si daca ducem lipsa de informatii

De cele mai multe ori De cele mai multe ori nu depunem un nu depunem un efort deosebit si constientefort deosebit si constient pentru a ne pentru a ne forma o impresie despre cinevaforma o impresie despre cineva

Impresiile despre cineva ,finetea si Impresiile despre cineva ,finetea si continutul acestora sunt dictate de continutul acestora sunt dictate de scopurile interactiuniiscopurile interactiunii

4

Exista doua modalitati de Exista doua modalitati de formare a impresiilor despre ceilaltiformare a impresiilor despre ceilalti

Impresiile despre ceilalti se pot Impresiile despre ceilalti se pot forma forma in timpul perceperii si in timpul perceperii si interactiunii directe => interactiunii directe => persoana persoana perceputa se afla in campul nostru perceputa se afla in campul nostru perceptiv perceptiv (ex:-comunicarea fata in (ex:-comunicarea fata in fata, convorbirea telefonica)fata, convorbirea telefonica)

Impresiile se pot forma si Impresiile se pot forma si indirectindirect => => cand persoana respectiva nu se cand persoana respectiva nu se afla in campul nostru perceptivafla in campul nostru perceptiv

5

Ne formam impresii despre o alta Ne formam impresii despre o alta persoana pe seama:persoana pe seama:

-unor documente-unor documente

-unor produse ale activitatii sale-unor produse ale activitatii sale

-sau discutam cu o persoana -sau discutam cu o persoana despre o alta persoanadespre o alta persoana

SSensul pe care-l dau psihologii ensul pe care-l dau psihologii sociali expresiei sociali expresiei “a percepe o “a percepe o persoana”persoana” este apropiat de cel al este apropiat de cel al expresiei expresiei “a-si face o impresie despre “a-si face o impresie despre ea”ea” …. ….

6

Rolul activ al observatoruluiRolul activ al observatorului

Unul dintre primele modele ale Unul dintre primele modele ale perceptie => perceptie => BRUNSWICK BRUNSWICK ((19341934))

A studiat in principal modul in care A studiat in principal modul in care sunt percepute obiectele sunt percepute obiectele neanimate.Conform modelului, neanimate.Conform modelului, individul le percepe datorita individul le percepe datorita receptorilor senzoriali.receptorilor senzoriali.

Obiectul perceput este mereu o Obiectul perceput este mereu o reprezentare partiala, dar nu neaparat reprezentare partiala, dar nu neaparat deformata, a unui obiect real.deformata, a unui obiect real.

7

EXPERIMENTUL LUI LEEPER EXPERIMENTUL LUI LEEPER (1935)(1935)

Leeper a folosit:Leeper a folosit:

- o imagine ambigua (- o imagine ambigua (in care putem in care putem vedea fie o femeie tanara fie o femeie vedea fie o femeie tanara fie o femeie batrana)batrana)

-- plecand de la imaginea ambigua plecand de la imaginea ambigua a a realizat altele douarealizat altele doua: :

=>una reprezinta fara nicio ambiguitate =>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeie tanarao femeie tanara

=>una reprezinta fara nicio ambiguitate =>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeie batranao femeie batrana

8

9

Experimentul se desfasoara in doua Experimentul se desfasoara in doua etape:etape:

-In prima faza: Subiectii privesc cele 2 -In prima faza: Subiectii privesc cele 2 imagini clare:imagini clare:- jumate privesc - jumate privesc imaginea femeii tinereimaginea femeii tinere

- jumate imaginea femeii - jumate imaginea femeii batranebatrane

-Fiecare subiect descrie imaginea pe care -Fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o.a vazut-o.

-Apoi, toti subiectii privesc imaginea -Apoi, toti subiectii privesc imaginea ambigua si descriu ce au vazutambigua si descriu ce au vazut

10

RezultateRezultate: => toti subiectii care : => toti subiectii care au privit initial imaginea femeii au privit initial imaginea femeii batrane continuau s-o vada in batrane continuau s-o vada in imaginea ambiguaimaginea ambigua

95%din subiecti care au privit initial 95%din subiecti care au privit initial imagineaimagineafemeii tinere continuau s-o vada in femeii tinere continuau s-o vada in

imagineaimagineaambiguaambigua

Concluzia : Concluzia : Atat unii cat si ceilalti si-Atat unii cat si ceilalti si-au structurat activ obiectul perceptiei si au structurat activ obiectul perceptiei si chiar mai mult chiar mai mult aceasta structurare a aceasta structurare a urmat in sensul primelor lor urmat in sensul primelor lor perceptiiperceptii ,dovedind astfel un anumit grad ,dovedind astfel un anumit grad de stabilitate.de stabilitate.

11

Diferente dintre perceperea Diferente dintre perceperea persoanelor si cea a obiectelorpersoanelor si cea a obiectelor

Fiske si Taylor (1991) au realizat o Fiske si Taylor (1991) au realizat o

lista cu principalele diferente:lista cu principalele diferente:o persoana este sensibila la opiniile celor o persoana este sensibila la opiniile celor din jurdin juro persoana reprezinta o sursa dinamica o persoana reprezinta o sursa dinamica de informatiide informatiio persoana este in acelasi timp tinta o persoana este in acelasi timp tinta perceptiilor noastre dar si un observatorperceptiilor noastre dar si un observatoro persoana este mai complexa decat un o persoana este mai complexa decat un obiectobiect

12

13

I.I. Unui grup de subiecti li s-a prezentat Unui grup de subiecti li s-a prezentat initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi: initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi: INTELIGENT, MUNCITOR, INTELIGENT, MUNCITOR, IMPULSIVIMPULSIV si li s-a cerut sa-si formeze si li s-a cerut sa-si formeze o opinie asupra persoanei care le o opinie asupra persoanei care le poseda.poseda.

II.II. Acelorasi subiecti li s-a prezentat o Acelorasi subiecti li s-a prezentat o alta list ace continea alte 3 trasaturi: alta list ace continea alte 3 trasaturi: CRITIC, INCAPATANAT, INVIDIOSCRITIC, INCAPATANAT, INVIDIOS si li s-a cerut acelasi lucru.si li s-a cerut acelasi lucru.La sfarsit, subiectii au fost informati ca La sfarsit, subiectii au fost informati ca toate cele 6 trasaturi apartin aceleiasi toate cele 6 trasaturi apartin aceleiasi personae.personae.

14

REZULTATE:REZULTATE:

Subiectii au intampinat Subiectii au intampinat dificultati in a reconcilia cele 2 dificultati in a reconcilia cele 2 impresii formate initial cu privire impresii formate initial cu privire la 2 persoane diferite. Aceste la 2 persoane diferite. Aceste dificultati nu s-au inregistrat in dificultati nu s-au inregistrat in cazul subiectilor care au fost cazul subiectilor care au fost informati de le inceput ca toate informati de le inceput ca toate cele 6 trasaturi apartin aceleiasi cele 6 trasaturi apartin aceleiasi persoane.persoane.

15

16

Acest experiment a analizat ipoteza Acest experiment a analizat ipoteza conform careia "teoriile" pe care le conform careia "teoriile" pe care le formulam in legatura cu celelalte formulam in legatura cu celelalte persoane ne ghideaza perceptiile. persoane ne ghideaza perceptiile.

Subiectilor li s-a prezentat o lista Subiectilor li s-a prezentat o lista cu 7 trasaturi ale unei persoane fictive cu 7 trasaturi ale unei persoane fictive dintre care 6 raman neschimbate si una dintre care 6 raman neschimbate si una variaza in functie de conditiile variaza in functie de conditiile experimentale. Ei trebuie sa isi exprime experimentale. Ei trebuie sa isi exprime impresia cu privire la persoana impresia cu privire la persoana respectiva, apoi sunt rugati sa aleaga respectiva, apoi sunt rugati sa aleaga dintr-o alta lista de perechi de trasaturi dintr-o alta lista de perechi de trasaturi opuse pe acelea care, caracterizeaza opuse pe acelea care, caracterizeaza cel mai bine acea persoana.cel mai bine acea persoana.

17

Ordinea Ordinea de de

prezentareprezentare

Conditia Conditia 11

Conditia Conditia 22

Conditia 3Conditia 3Conditia 4Conditia 4

11InteligentInteligentInteligentInteligentInteligentInteligentInteligentInteligent

22AbilAbilAbilAbilAbilAbilAbilAbil

33MuncitorMuncitorMuncitorMuncitorMuncitorMuncitorMuncitorMuncitor

44““CaldCald””““ReceRece””““Politicos”Politicos”““InsensibilInsensibil””

55HotaratHotaratHotaratHotaratHotaratHotaratHotaratHotarat

66PracticPracticPracticPracticPracticPracticPracticPractic

77PrudentPrudentPrudentPrudentPrudentPrudentPrudentPrudent

18

REZULTATE:REZULTATE:

Cel putin 90% dintre subiectii Cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1 au considerat din conditia 1 au considerat persoana generoasa, fericita, persoana generoasa, fericita, petrecareata, in timp ce foarte putini petrecareata, in timp ce foarte putini dintre cei din conditia 2 o considera dintre cei din conditia 2 o considera astfel. Diferentele dintre reactiile astfel. Diferentele dintre reactiile subiectilor din cele 2 conditii subiectilor din cele 2 conditii experimentale sunt mult mai mici in experimentale sunt mult mai mici in cazul calificativului "de incredere“.cazul calificativului "de incredere“.

19

Conditie experimentalaConditie experimentala

Exemple Exemple dede

trasaturitrasaturipropusepropuse

Conditia Conditia 11

““caldcald””

Conditia 2Conditia 2““recerece””

Conditia 3Conditia 3““politicospoliticos’’

Conditia 4Conditia 4““insensibilinsensibil””

GenerosGeneros9191**8833

885656225858

SiretSiret656540402525303020205050

FericitFericit909056563434757510106565

PetrecaretPetrecaret949477771717878731315656

De De incredereincredere

9494559999959555100100

20

Asch a vrut sa afle daca acest Asch a vrut sa afle daca acest efect este specific trasaturilor efect este specific trasaturilor propriu-zise sau mai curand propriu-zise sau mai curand conotatiei lor. Astfel se conotatiei lor. Astfel se demonstreaza ca efectul adjectivelor demonstreaza ca efectul adjectivelor introduce in conditiile 3 si 4 este introduce in conditiile 3 si 4 este mai putin important. Diferentele mai putin important. Diferentele dintre procentele obtinute in dintre procentele obtinute in conditiile 3 si 4 sunt mai mici decat conditiile 3 si 4 sunt mai mici decat diferentele obtinute in conditiile 1 si diferentele obtinute in conditiile 1 si 2. Procentele pentru calificativul "de 2. Procentele pentru calificativul "de incredere" nu difera.incredere" nu difera.

21

Informatia ca o persoana este Informatia ca o persoana este politicoasa sau insensibila nu politicoasa sau insensibila nu schimba impresia generala despre schimba impresia generala despre acea persoana. Astfel, Asch a acea persoana. Astfel, Asch a ajuns la concluzia ca anumite ajuns la concluzia ca anumite trasaturi sunt mai centrale decat trasaturi sunt mai centrale decat altele. In timp ce adjectivele cald altele. In timp ce adjectivele cald si rece joaca un rol central in si rece joaca un rol central in formarea impresiilor, calificativele formarea impresiilor, calificativele politicos si insensibil au un rol politicos si insensibil au un rol periferic.periferic.

22

Asch introduce conditia-martor ce Asch introduce conditia-martor ce corespunde unei situatii in care corespunde unei situatii in care manipularea experimentala (VI) manipularea experimentala (VI) lipseste. In aceasta conditie se lipseste. In aceasta conditie se mentioneaza doar cele 6 trasaturi mentioneaza doar cele 6 trasaturi constante ale persoanei fictive. constante ale persoanei fictive.

Diferentele obtinute in conditia-Diferentele obtinute in conditia-martor si cele inregistrate in fiecare din martor si cele inregistrate in fiecare din conditiile experimentale sunt mai conditiile experimentale sunt mai ridicate pentru conditiile 1 si 2 decat ridicate pentru conditiile 1 si 2 decat pentru conditiile 3 si 4. Ele sunt mai pentru conditiile 3 si 4. Ele sunt mai mici in cazul trasaturii "de incredere".mici in cazul trasaturii "de incredere".

23

Exemple de trasaturi propuseExemple de trasaturi propuse

ConditiiConditiiGenerosGenerosRafinatRafinatFericitFericitPetrecaretPetrecaretDe incredereDe incredere

MartorMartor5555% % 4949% % 71%71%6969% % 96%96%

Nr. 1Nr. 1““caldcald””

(*(*9191)% )% ****3636

((65%65%))1616

((9090)% )% 1919

((9494)% )% 2525

((9494)% )% 22

Nr. 2Nr. 2““recerece””

((8%8%))4747

((2525)% )% 2424

((34%34%))3737

((1717)% )% 5252

((9999)% )% 33

Nr. 3Nr. 3““politicospoliticos””

((5656)% )% 11

((3030)% )% 1919

((7575)% )% 44

((8787)% )% 1818

((9595)% )% 11

Nr. 4Nr. 4““insensibilinsensibil””

((5858)% )% 33

((5050)% )% 11

((6565)% )% 66

((5656)% )% 1313

((100100)% )% 44

24

Prezentarea persoaneiPrezentarea persoanei--tintatinta

Asa cum au aratat si experimentele lui Asch, Asa cum au aratat si experimentele lui Asch, studiul perceptiei implicastudiul perceptiei implica : : 1 subiect receptor 1 subiect receptor ++

1 persoana tinta1 persoana tinta Prezentarea persoanei o putem face in Prezentarea persoanei o putem face in

diverse moduridiverse moduri::exex: : putem sa le “prezentam” subiectilorputem sa le “prezentam” subiectilor::-- o persoana realao persoana reala-- o fotografie a persoanei in cauzao fotografie a persoanei in cauza -- o inregistrare videoo inregistrare video-- sau ca si Asch o putem descriesau ca si Asch o putem descrie

25

S-a incercat sa se stabileasca S-a incercat sa se stabileasca daca, atunci cand descriem o daca, atunci cand descriem o persoana in mod spontan , ne persoana in mod spontan , ne referim mai degraba referim mai degraba la la trasaturile de personalitate trasaturile de personalitate decat la alte elemente cum ar decat la alte elemente cum ar fi:comportamentele, aspectul fi:comportamentele, aspectul fizic etc.fizic etc.

26

Experimentul lui Park(1986)Experimentul lui Park(1986) -Persoanele participante sunt in acelasi -Persoanele participante sunt in acelasi

timp:timp:--subiectisubiecti-si -si persoane tintapersoane tinta

-Timp de cateva saptamani acestia asista -Timp de cateva saptamani acestia asista la un seminar, deci au posibilitatea de-a la un seminar, deci au posibilitatea de-a interactiona unii cu altii.interactiona unii cu altii.

-Periodic,fiecaruia I se cere sa-si -Periodic,fiecaruia I se cere sa-si formuleze impresii cu privire la ceilalti.formuleze impresii cu privire la ceilalti.

27

-Pornind de la analiza impresiilor, Park -Pornind de la analiza impresiilor, Park a realizat o grila in care apar a realizat o grila in care apar urmatoarele categorii:urmatoarele categorii:

trasaturi de personalitate trasaturi de personalitate

comportamente (actiuni)comportamente (actiuni)

atitudini, sentimente, credinteatitudini, sentimente, credinte

caracteristici numite caracteristici numite “demografice”, “demografice”, sociale,familialesociale,familiale

caracteristici fizice si biologicecaracteristici fizice si biologice

28

RezultateRezultate: 1 trasaturi de prsonalitate-: 1 trasaturi de prsonalitate-cel mai frecvent citate- 65%cel mai frecvent citate- 65%

2 comportamentele- 23%2 comportamentele- 23% 3 caracteristici fizice- 6%3 caracteristici fizice- 6% 4 atitudini si credinte- 3%4 atitudini si credinte- 3% 5 caracteristici demografice- 5 caracteristici demografice-

3%3%RezultateleRezultatele obtinute de Park arata ca pe obtinute de Park arata ca pe

masura ce timpul trece si persoanele masura ce timpul trece si persoanele se cunosc mai bine,frecventa evocarii se cunosc mai bine,frecventa evocarii trasaturilor de personalitate creste.trasaturilor de personalitate creste.

29

In formarea impresiilor, ne lasam de foarteIn formarea impresiilor, ne lasam de foartemulte ori influentati de simtul comun, care poate fimulte ori influentati de simtul comun, care poate fiafectat de erori precum: afectat de erori precum: - Ordinea prezentarii informatiilor;- Ordinea prezentarii informatiilor;- Relevanta informatiei pentru realizarea - Relevanta informatiei pentru realizarea

interactiunii;interactiunii;- Valenta informatiei;- Valenta informatiei;- Ordinea si valenta informatiei actionand - Ordinea si valenta informatiei actionand

simultan;simultan;- Socializarea si experienta personala;- Socializarea si experienta personala;- Nevoia de coerenta.- Nevoia de coerenta.““Conteaza prima impresie pe care o Conteaza prima impresie pe care o

creezicreezi…….”…….”

30

ASCH ASCH ((1946)1946)

Ofera subiectilor o lista cu 6 trasaturi Ofera subiectilor o lista cu 6 trasaturi de personalitatede personalitate

V.I. – ORDINEA PREZENTARII:V.I. – ORDINEA PREZENTARII:

a.trasaturi pozitive, apoi negative;a.trasaturi pozitive, apoi negative;b.trasaturi negative, apoi pozitive;b.trasaturi negative, apoi pozitive;SarcinaSarcina: : realizarea unei descrieri realizarea unei descrieri

narative a persoaneinarative a persoanei Rezultate:Rezultate: -conditia-conditia 1 – 1 – persoana persoana

descrisa este competenta si ambitioasadescrisa este competenta si ambitioasa --conditia 2conditia 2 – – persoana persoana

descrisa este exploziva si neadaptata descrisa este exploziva si neadaptata socialsocial

31

La sfarsit, li se ofera subiectilor La sfarsit, li se ofera subiectilor perechi de trasaturi opuseperechi de trasaturi opuse: : “generos “generos - - zgarcit”, “puternic zgarcit”, “puternic - - slab”, iar ei slab”, iar ei trebuie sa aleaga din fiecare trebuie sa aleaga din fiecare pereche trasatura care se potriveste pereche trasatura care se potriveste persoanei descrisepersoanei descrise..

Conditia 1Conditia 1: : subiectii aleg subiectii aleg caracterisicile pozitivecaracterisicile pozitive;;

Conditia 2Conditia 2: : subiectii aleg subiectii aleg caracteristici negativecaracteristici negative;;

32

EXPLICATIA LUI ASCH: EXPLICATIA LUI ASCH: formarea impresiilor este un formarea impresiilor este un proces automat, care se proces automat, care se declanseaza din clipa in care declanseaza din clipa in care este perceput primul bit de este perceput primul bit de informatie despre persoana in informatie despre persoana in cauza, acea informatie primara cauza, acea informatie primara influentand mai apoi perceperea influentand mai apoi perceperea informatiilor succesive, conform informatiilor succesive, conform principiilor gestaltului. principiilor gestaltului.

33

JONES, ROCK, GOETHALS, WARD JONES, ROCK, GOETHALS, WARD (1968)(1968)

- - ordinea prezentarii influenteaza si ordinea prezentarii influenteaza si judecata despre abilitatea judecata despre abilitatea persoanei;persoanei;

SARCINA: -SARCINA: -parcurgerea unei liste cu parcurgerea unei liste cu 30 de probleme de vocabular, din 30 de probleme de vocabular, din care 15 erau corecte, 15 erau gresite;care 15 erau corecte, 15 erau gresite;

-evaluarea -evaluarea abilitatii abilitatii lingvistice a persoanei;lingvistice a persoanei;

34

3 conditii experimentale:3 conditii experimentale:

1. primele 15 probleme – 10 raspunsuri 1. primele 15 probleme – 10 raspunsuri corectecorecte dispuse aleator (feed-back pozitiv); dispuse aleator (feed-back pozitiv);

2. primele 15 probleme – 10 raspunsuri 2. primele 15 probleme – 10 raspunsuri gresite gresite dispuse aleator (feed – back dispuse aleator (feed – back negativ);negativ);

3. raspunsurile corecte erau dispuse 3. raspunsurile corecte erau dispuse proportionat;proportionat;

IPOTEZA INITIALA: IPOTEZA INITIALA: subiectii vor fi subiectii vor fi influentati de rezultatele oferite in cea de-a influentati de rezultatele oferite in cea de-a doua parte a seriei, adica ultimele feed – doua parte a seriei, adica ultimele feed – back –uri vor determina evaluarea abilitatii. back –uri vor determina evaluarea abilitatii.

35

REZULTATE: REZULTATE: subiectii din conditia 1 au subiectii din conditia 1 au considerat ca persoanele au abilitati considerat ca persoanele au abilitati lingvistice superioare comparativ cu cei lingvistice superioare comparativ cu cei din conditia a doua, considerati mai putini din conditia a doua, considerati mai putini abili.abili.CONCLUZII: CONCLUZII: formarea impresiilor este un proces on formarea impresiilor este un proces on line, si la fel cum a spus Asch, “incepe cu line, si la fel cum a spus Asch, “incepe cu primul bit de informatie disponibila…”primul bit de informatie disponibila…”primele informatii atrag mai multa atentie primele informatii atrag mai multa atentie decat cele subsecvente, iar alocarea de decat cele subsecvente, iar alocarea de atentie influenteaza prelucrarea atentie influenteaza prelucrarea informatiei -> bun codaj mnezic al informatiei -> bun codaj mnezic al acesteia.acesteia.

36

EFECTUL INFORMATIEI EFECTUL INFORMATIEI RECENTERECENTE

este o alta eroare care apare in este o alta eroare care apare in formarea impresiei;formarea impresiei;

EXPLICATII de natura:EXPLICATII de natura:

procesuala: procesuala: limitarea in resurse limitarea in resurse cognitive (distragerea atentiei, cognitive (distragerea atentiei, oboseala);oboseala);

motivationala: motivationala: scopul interactiunii scopul interactiunii este de a imbunatatii performanta este de a imbunatatii performanta tintei (notarea elevilor); tintei (notarea elevilor);

37

Trasaturile de personalitate care Trasaturile de personalitate care au un impact mai mare asupra au un impact mai mare asupra impresiei finale au fost definite ca impresiei finale au fost definite ca fiind trasaturi centrale iar trasaturile fiind trasaturi centrale iar trasaturile care au un impact mai redus asupra care au un impact mai redus asupra impresiei finale sunt trasaturi impresiei finale sunt trasaturi periferice.periferice.

38

Astfel, Kelley (1950) a realizat un Astfel, Kelley (1950) a realizat un experiment pe niste studenti care au optat experiment pe niste studenti care au optat pentru cursul de psihologie. Acestia au fost pentru cursul de psihologie. Acestia au fost anuntati de catre experimentator ca, datorita anuntati de catre experimentator ca, datorita absentei pe moment a profesorului titular ei vor absentei pe moment a profesorului titular ei vor face orele cu un "profesor oaspete"(in realitate, face orele cu un "profesor oaspete"(in realitate, complicele experimentatorului). Studentilor li s-complicele experimentatorului). Studentilor li s-a mai spus ca in final vor fi rugati sa evalueze a mai spus ca in final vor fi rugati sa evalueze profesorul in cauza (motivul invocat: profesorul in cauza (motivul invocat: departamentul este interesat de evaluarea departamentul este interesat de evaluarea cadrelor didactice)cadrelor didactice)

Participantii au primit informatii despre Participantii au primit informatii despre "noul profesor" si niste pliante cu trasaturile pe "noul profesor" si niste pliante cu trasaturile pe care le-a utilizat Asch in experimental sau, care le-a utilizat Asch in experimental sau, prezentate ca fiind evaluari ale colegilor cu care prezentate ca fiind evaluari ale colegilor cu care profesorul lucrase anterior. profesorul lucrase anterior.

39

In una din conditii, fostii colegi apreciau In una din conditii, fostii colegi apreciau ca noul profesor este "afectuos" iar in ca noul profesor este "afectuos" iar in cealalta conditie experimentala, acelasi cealalta conditie experimentala, acelasi profesor era vazut ca fiind "mai curand profesor era vazut ca fiind "mai curand distant"distant"

Confruntati cu lista de trasaturi opuse, Confruntati cu lista de trasaturi opuse, s-a observat o diferenta semnificativa in s-a observat o diferenta semnificativa in evaluarea profesorului in functie de variatia evaluarea profesorului in functie de variatia VI (s-au obtinut aceleasi rezultate ca si in VI (s-au obtinut aceleasi rezultate ca si in cazul experimentului lui Asch). Persoanele cazul experimentului lui Asch). Persoanele care au aflat ca profesorul este o persoana care au aflat ca profesorul este o persoana afectuoasa au participat la discutiile din afectuoasa au participat la discutiile din timpul orelor in proportie de 56% fata de cei timpul orelor in proportie de 56% fata de cei carora li s-a spus ca profesorul este distant carora li s-a spus ca profesorul este distant care au participat la discutii in proportie de care au participat la discutii in proportie de 32%. 32%.

40

Care ar fi motivele generice care Care ar fi motivele generice care determina centralitatea trasaturilor?determina centralitatea trasaturilor?

Rosenberg, Nelson si Rosenberg, Nelson si Vivekananthan (1968) au analizat Vivekananthan (1968) au analizat corelatiile existente intre 60 de perechi corelatiile existente intre 60 de perechi de trasaturi, ajungand la concluzia ca de trasaturi, ajungand la concluzia ca exista 2 axe relevante pentru evaluarea exista 2 axe relevante pentru evaluarea persoanei: axa dezirabilitatii sociale (cu persoanei: axa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativi prietenos/bun social – polii evaluativi prietenos/bun social – ostil/rau social) si axa dezirabilitatii ostil/rau social) si axa dezirabilitatii intelectuale (competent/bun intelectual intelectuale (competent/bun intelectual – incompetent/rau intelectual).– incompetent/rau intelectual).

41

Distant/ ReceDistant/ Rece

NesociabilNesociabil

Lipsit de umorLipsit de umor

NepopularNepopular

Nefericit

RAU SOCIAL

BUN SOCIAL

RAU INTELECTUAL

BUN INTELECTUAL

Lipsit deimaginatie

Impulsiv

Iresponsabil

Non - inteligentProst

Naiv

Simtul umorului

Popular

SociabilDe treaba

Afectuos / Cald

savant

desteptInteligent

Imaginativ

42

O atare organizare a trasaturilor se explica O atare organizare a trasaturilor se explica prin impactul a doua motive esentiale prin impactul a doua motive esentiale importante pentru organizarea interactiunilor importante pentru organizarea interactiunilor sociale:sociale:

- nevoia de a prezice daca o persoana va fi - nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa sau ostila in comunicarea cu noi prietenoasa sau ostila in comunicarea cu noi sisi

- nevoia de a cunoaste daca persoana este sau - nevoia de a cunoaste daca persoana este sau nu competenta.nu competenta.Este important de remarcat ca exista o Este important de remarcat ca exista o corelatie intre cele doua axe si diferitele tipuri corelatie intre cele doua axe si diferitele tipuri de atractie interpersonala. Astfel, de atractie interpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un bun predictor dezirabilitatea sociala este un bun predictor pentru gradul in care ne face placere sa pentru gradul in care ne face placere sa interactionam cu o persoana, in timp ce interactionam cu o persoana, in timp ce competenta intelectuala este corelata cu competenta intelectuala este corelata cu masura in care respectam o anume persoana. masura in care respectam o anume persoana.

43

EFECTUL INFORMATIILOR EFECTUL INFORMATIILOR NEUTRE, NEGATIVE SI EXTREMENEUTRE, NEGATIVE SI EXTREME

EFECTUL INFORMATIEI NEUTREEFECTUL INFORMATIEI NEUTRE – –lipsa informatiilor precise despe ceilaltilipsa informatiilor precise despe ceilalti;;

EFECTUL INFORMATIEI EFECTUL INFORMATIEI NEGATIVENEGATIVE – – o informatie negativa minora o informatie negativa minora duce la exacerbarea importantei informatiei duce la exacerbarea importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei; impresiile si la o distorsiune a perceptiei; impresiile negative sunt mai greu de schimbatnegative sunt mai greu de schimbat;;

CauzeCauze: : - - sunt neobisnuite si distinctive sunt neobisnuite si distinctive ==> atrag > atrag atentiaatentia;;- - sugereaza indirect un potential pericolsugereaza indirect un potential pericol;;

EFECTUL INFORMATIEI EXTREMEEFECTUL INFORMATIEI EXTREME – – o trasatura mai pronuntata are un impact o trasatura mai pronuntata are un impact mai mare decat una moderat manifestamai mare decat una moderat manifesta;;

44

IMPACTUL SIMULTAN AL IMPACTUL SIMULTAN AL ORDINII: EFECTUL DE HALO SAU ORDINII: EFECTUL DE HALO SAU EROAREA EVALUATIVAEROAREA EVALUATIVAFormarea impresiilor = evaluare;Formarea impresiilor = evaluare;Valenta informatiei anterioare Valenta informatiei anterioare determina o distorsiune a determina o distorsiune a informatiilor subsecvente in sensul informatiilor subsecvente in sensul evaluarii initiale:evaluarii initiale:

HALO - pozitiv (HALO - pozitiv (ne confruntam ne confruntam mai intai cu informatii pozitivemai intai cu informatii pozitive);); - negativ (- negativ (ne confruntam ne confruntam mai intai cu informatii negativemai intai cu informatii negative););

45

ASPECTUL FIZIC (ASPECTUL FIZIC (capabil capabil sa induca un efect de halosa induca un efect de halo););

-atunci cand ne place de -atunci cand ne place de cineva suntem inclinati sa-i cineva suntem inclinati sa-i atribuim si alte caracteristici atribuim si alte caracteristici favorabile, astfel tindem sa favorabile, astfel tindem sa credem ca ceea ce este frumos credem ca ceea ce este frumos se presupune ca este si bun;se presupune ca este si bun;

46

DION, BERSCHEID, WALSTERDION, BERSCHEID, WALSTERSARCINASARCINA: : subiectii evalueaza subiectii evalueaza

atractivitatea fizica a unor necunoscuti, apeland atractivitatea fizica a unor necunoscuti, apeland la fotografii cu acestiala fotografii cu acestia::

12 persoane atractive;12 persoane atractive;12 scor mediu la atractivitate;12 scor mediu la atractivitate;12 persoane non – atractive;12 persoane non – atractive;Subiectii Subiectii ((studentistudenti) ) primesc un set compus primesc un set compus

din 3 fotografii din 3 fotografii ((cate una din fiecare categoriecate una din fiecare categorie) ) si sunt rugati sa evalueze persoanele cu ajutorul si sunt rugati sa evalueze persoanele cu ajutorul unui chestionar cu 27 de trasaturi de unui chestionar cu 27 de trasaturi de personalitatepersonalitate. . De asemenea, ei trebuiau sa De asemenea, ei trebuiau sa estimeze daca persoanele au succes in cariera si estimeze daca persoanele au succes in cariera si sunt fericiti in viata personalasunt fericiti in viata personala..

47

REZULTATE:REZULTATE:Persoanele cu un fizic atractiv sunt Persoanele cu un fizic atractiv sunt

percepute ca avand sanse mai mari de a percepute ca avand sanse mai mari de a se casatori, de a fi fericite, de a avea un se casatori, de a fi fericite, de a avea un serviciu mai prestigios, etc.serviciu mai prestigios, etc.

Verificarea corelatiilor dintre Verificarea corelatiilor dintre atractivitate si succesul profesional/ atractivitate si succesul profesional/ fericirea au demonstrat ca impresiile pe fericirea au demonstrat ca impresiile pe care si le creeaza oamenii sunt total care si le creeaza oamenii sunt total eronate.eronate.

Oamenii considera, de asemenea, Oamenii considera, de asemenea, persoanele atractive mai sociabile, mai persoanele atractive mai sociabile, mai afectuoase, mai inteligente;afectuoase, mai inteligente;

48

LANDY si SIGALL LANDY si SIGALL au demonstrat au demonstrat haloul pozitiv printr-un experiment in haloul pozitiv printr-un experiment in care subiectilor li se cereau sa evalueze care subiectilor li se cereau sa evalueze eseurile unor persoane necunoscute, la eseurile unor persoane necunoscute, la care erau atasate fotografiile lor. Astfel, care erau atasate fotografiile lor. Astfel, persoanele atractive au avut un eseu persoanele atractive au avut un eseu mult mai bine apreciat decat persoanele mult mai bine apreciat decat persoanele non – atractive;non – atractive;

BENASSI (1982) BENASSI (1982) a demonstrat ca a demonstrat ca atractivitatea fizica influenteaza pozitiv atractivitatea fizica influenteaza pozitiv evaluarea abilitatii in baza datelor evaluarea abilitatii in baza datelor despre performanta;despre performanta;

49

SIGALL si OSTROVE (1975)SIGALL si OSTROVE (1975) au au demonstrat efectul si la jurati, care demonstrat efectul si la jurati, care au acuzat o femeie atractiva la mai au acuzat o femeie atractiva la mai putini ani de inchisoare cand a putini ani de inchisoare cand a savarsit un furt, insa efectul a fost savarsit un furt, insa efectul a fost inversat in cazul in are victima a inversat in cazul in are victima a comis infractiunea de inselaciune comis infractiunea de inselaciune (considerandu-se ca o femeie (considerandu-se ca o femeie atractiva poate face mult mai bine atractiva poate face mult mai bine acest lucru).acest lucru).

50

Impactul socializarii si experientei personaleImpactul socializarii si experientei personale Sistemul constructelor personaleSistemul constructelor personaleIndivizii elaboreaza modalitati ideosincraticeIndivizii elaboreaza modalitati ideosincratice

de caracterizare a persoanelor pornind de la de caracterizare a persoanelor pornind de la experientaexperienta

personalapersonalaKelly (1955) le.a definit constructe Kelly (1955) le.a definit constructe

personale.personale.Aceste constructe personale nu sunt Aceste constructe personale nu sunt

modelate dupamodelate dupaprincipiul opozitiei antonimice ci pleaca de la o principiul opozitiei antonimice ci pleaca de la o

experientaexperientapersonala :personala :

Constructele personale reprezinta:Constructele personale reprezinta:rezultatul experentei perceperii realitatii socialerezultatul experentei perceperii realitatii socialegrile de interpretare a acestuiagrile de interpretare a acestuia

51

Constructele personale Constructele personale reprezinta:reprezinta:

rezultatul experentei perceperii rezultatul experentei perceperii realitatii socialerealitatii sociale

grile de interpretare a acestuiagrile de interpretare a acestuia

Constructele PERSONALE : se Constructele PERSONALE : se formeaza in timp ca o forma de formeaza in timp ca o forma de adaptare a perceptiei individualeadaptare a perceptiei individuale

sunt rezistente la schimbaresunt rezistente la schimbare

52

Impactul nevoii de ceoerenta : teorii Impactul nevoii de ceoerenta : teorii implicite despre personaliteimplicite despre personalite

oamenii dezvolta teorii implicite asupra oamenii dezvolta teorii implicite asupra personalitatii sau filosofii asupra naturii umanepersonalitatii sau filosofii asupra naturii umane

asociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt asociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt ghidate ghidate de principul coerentei evaluativede principul coerentei evaluative si si principul coerentei descriptive principul coerentei descriptive

nevoiea de cooerenta- motiv primordial care nevoiea de cooerenta- motiv primordial care determina natura coerenta a teoriilor de determina natura coerenta a teoriilor de personalitatepersonalitate

incoenrenta duce la disconfort interior la incoenrenta duce la disconfort interior la disonanta cognitiva si dezechilibru cognitivdisonanta cognitiva si dezechilibru cognitiv

53

Asch si Zukier(1984)Asch si Zukier(1984)

-au realizat un experiment pentru a -au realizat un experiment pentru a pune in evidenta paleta de strategii la pune in evidenta paleta de strategii la care apeleaza oamneii pentru a care apeleaza oamneii pentru a rezolva inconsistentele informatieirezolva inconsistentele informatiei

-au folosit un set de perechi de -au folosit un set de perechi de trasaturi despre o anumita trasaturi despre o anumita persoana.....unele erau opuse persoana.....unele erau opuse evaluativ sau descriptiv....ex. bine evaluativ sau descriptiv....ex. bine dispus-depresivdispus-depresiv

generos-argumentativgeneros-argumentativ

54

A rezultat un set de sase strategii de A rezultat un set de sase strategii de cociliere a informatiilor contradictorii:cociliere a informatiilor contradictorii:

segregareasegregarea

impactul adancuriolorimpactul adancuriolor

raportul cauza efectraportul cauza efect

raport mijloc scopraport mijloc scop

sursa comunasursa comuna

interpolareainterpolarea

Experimentul demonstreaza Experimentul demonstreaza capacitatea remarcabila de FORMARE a capacitatea remarcabila de FORMARE a unor impresii unitare coerente si bogate in unor impresii unitare coerente si bogate in detaliidetalii

55

Formarea motivata a immpresiilor: Formarea motivata a immpresiilor: utilizarea stereotipurilor si informatia utilizarea stereotipurilor si informatia individuala in formarea impresiilor individuala in formarea impresiilor

Fiske si Neuberg(1990)Fiske si Neuberg(1990) au propus un au propus un model care distinge un continuum pe care model care distinge un continuum pe care pot fi localizate procesele de formare a pot fi localizate procesele de formare a impresiilor....porneste de la impresii care au impresiilor....porneste de la impresii care au la baza doar categorii si impresii bazate pe la baza doar categorii si impresii bazate pe informatii individualeinformatii individuale

De asemenea motivatia este un De asemenea motivatia este un element important ..un ingredient necesarelement important ..un ingredient necesar

In cazul lor cresterea motivatiei In cazul lor cresterea motivatiei conduce clar la folosirea informatiei conduce clar la folosirea informatiei individuale in formarea impresieiindividuale in formarea impresiei

56

SubiectiSubiecti : 28 barbati : 28 barbati

28 femei28 femei

ProceduraProcedura: fiecarui sub i s-a spus : fiecarui sub i s-a spus ca trebuie : -fie sa cooperzeca trebuie : -fie sa cooperze

-fie sa intre in competitie cu alt -fie sa intre in competitie cu alt subiectsubiect

SarcinaSarcina: estimarea punctelor : estimarea punctelor luminoase de pe ecranul luminoase de pe ecranul calculatoruluicalculatorului

57

Experimentatorul le-a spus la jumatate din Experimentatorul le-a spus la jumatate din sub ca oamenii cu caracteristici feminine au sub ca oamenii cu caracteristici feminine au performante mai bune, la cealalta jumatate le-a performante mai bune, la cealalta jumatate le-a spus ca oamneii cu caracteristici masculine au spus ca oamneii cu caracteristici masculine au performante mai bune.performante mai bune.

Li s-a cerut o scurta autodescrieere care va Li s-a cerut o scurta autodescrieere care va fi data la schimb partenerului sau competitorului fi data la schimb partenerului sau competitorului iar dupa ce sub primeu descrierea li se dadeau iar dupa ce sub primeu descrierea li se dadeau niste sarcini care sa le abata atentia spunandu-si niste sarcini care sa le abata atentia spunandu-si apoi sa-si reaminteasca liber cat mai multe apoi sa-si reaminteasca liber cat mai multe treasaturi ale persoanei descrise.treasaturi ale persoanei descrise.

Subiectii si-au reamintit corect iar Subiectii si-au reamintit corect iar informatiile reamintite au fost clasificate informatiile reamintite au fost clasificate feminine sau msasculine.feminine sau msasculine.

58

Modelul procesarii duale propus Modelul procesarii duale propus de brewer(1988)de brewer(1988)

Relatiile dintre procesarea Relatiile dintre procesarea ascendenta si descendentaascendenta si descendenta

In acest model cele doua procesari In acest model cele doua procesari sunt vazute ca functionand separatsunt vazute ca functionand separat

Implicarea eu-lui este factorul critic Implicarea eu-lui este factorul critic care determina folosirea unui tip sau a care determina folosirea unui tip sau a celuilalt de procesareceluilalt de procesare

Daca observatorul este implicat Daca observatorul este implicat personal atunci cand interactioneaza cu personal atunci cand interactioneaza cu alta persoana: impresia va fi obiectiva si alta persoana: impresia va fi obiectiva si va avea la baza comportamente observate va avea la baza comportamente observate in mod real...impresia va fi complexa si in mod real...impresia va fi complexa si stocata in memorie sub forma vizuala si stocata in memorie sub forma vizuala si verbala spre deosebire cand eu.ul nu este verbala spre deosebire cand eu.ul nu este implicat direct (procesare descendenta)implicat direct (procesare descendenta)..

59

Persoana este foarte importanta pt Persoana este foarte importanta pt observatorobservator

Un alt model propus este acel a lui Un alt model propus este acel a lui Fiske si Taylor(1991) aici procesare Fiske si Taylor(1991) aici procesare ascendenta si descendenta nu este ascendenta si descendenta nu este vazuta separat ci este plasata pe un vazuta separat ci este plasata pe un continuum.continuum.

Factorul critic este motivatiaFactorul critic este motivatiaPentru a trece de la o prelucrare Pentru a trece de la o prelucrare

simpla a informatiilor(cea descendenta) simpla a informatiilor(cea descendenta) la una mai complexa(cea ascendenta) la una mai complexa(cea ascendenta) oamenii trebuie sa fie suficient de oamenii trebuie sa fie suficient de motivati pentru a consuma timp si efort motivati pentru a consuma timp si efort cognitiv.cognitiv.