Proiect marketing agroalimentar Bauturi racoritoare carbogazoase

8/16/2019 Proiect marketing agroalimentar Bauturi racoritoare carbogazoase

1/21

Proiect Marketing agroalimentar

-Băuturile răcoritoare carbogazoase-


2/21

Introducere

Stim cu totii ca omul este in proportie de aproximativ 70-80% apa, iar nevoia de hidratare este un factorvital al supravietuirii iar specialistii recomanda consumul a minim 2 litri jumatate de apa pe zi.

Pentru ca omul este foarte inventiv si are nevoie de diversitate si de noutate, in timp apa a fost inlocuita

treptat de alte lichide mai multe sau mai putin asemanatoare. stfel prin diferite com!inatii siexperimente exploatand practic nevoia de hidratare s-a nascut o adevarata industrie de zeci si sute desortimente de !auturi "racoritoare# de toate culorile si toate mirosurile si pentru toate varstele. $eclamaaresiva si continutul in exces de su!stante chimice au deturnat practic omul de la consumul de apa spreconsumul de astfel de "coc&tail-uri#, care in loc sa potoleasca setea ele dezhidrateaza si im!olnavesccorpul .

Istoricul bauturilor racoritoare

'auturile racoritoare isi asesc inceputurile inca de la apa minerala asita in izvoarele naturale. Scaldatulin aceste izovare a fost considerat pentru mult timp un lucru sanatos, iar apa minerala se considera caavand puteri curative. (amenii de stiinta au descoperit ulterior ca dioxidul de car!on este su!stanta ce da

!ulele din apa mineral naturala.

Prima !autura racoritoare comercializata )necar!oazoasa* a aparut in secolul +7. ceasta era facuta dinapa cu suc de lamaie, indulcita cu miere. n +7 , ompanie de /imonadiers de Paris detineaumonopolul asupra vanzarilor de !auturi racoritoare.

• n +77 , enlezul oseph Priestle1 descoperit o metod de infuzare a apei cu dioxid de car!on pentru a face ap car!oazoas , atunci c3nd a suspendat un !ol de ap distilat de o cuv de !erela o fa!ric de !ere local 4n /eeds , nlia . 5nven ia sa de ap car!oazoas ) de asemenea,țcunoscut su! numele de apa azoasa * este componenta major i definitorie a celor mai multeș !auturi racoritoare.

• ohann aco! Sch6eppe dezvoltat un proces similar pentru fa!ricarea apei minerale

car!oazoase. l a fondat compania Sch6eppes la eneva 4n +789 pentru a vinde apcar!oazoas , i a mutat afacerea sa la /ondra 4n +7:2. 'autura sa c3 tiat 4n cur3nd 4nș ș popularitate. n +8;9 , Sch6eppes comercializeaza apa


3/21

oca-ola. onsider3nd ca Bcei doi vor arata !ine 4n reclameB >ran& $o!inson, partenerul siconta!ilul doctorului Pem!erton, a suerat numele si a scris cu acest scris unic marca 4nreistrataBoca-olaB, ce este acum renumita./a data de + mai +88:, sa andler a pu!licat o reclama de o paina 4n Dhe tlanta ournal si si-a declarat firma sa )firma de v3nzari en-ros si en-detail* ca Bsinura proprietara a oca-olaEAelicios. $acor 2;;2;e;81 itor. ntrenant. DonicB. Ditlul exclusiv de proprietate, pe care domnulandler l-a o!tinut 4n +8:+, a costat 4n total 2.900F.P3na 4n anul +8:2, flerul de comerciant al domnului andler a impulsionat v3nzarea de siropoca-ola, fac3nd-o sa sporeasca de aproape zece ori. ur3nd dupa aceasta si-a lichidat farmaciaBaco!sB si si-a 4ndreptat 4ntreaa atentie spre !auturi racoritoare. mpreuna cu fratele sau ohn S.andler, cu >ran& $o!inson, fostul partener al lui ohn Pem!erton, si cu alti doi asociati, domnulandler a format 4n eoria o corporatie cu numele de Dhe oca-ola ompan1. apitalul initiala fost de +00.000F.


4/21

• 5n +:?: se inventeaza prima cola dietetica• 5n +:70 se folosesc pentru im!utelierea sucurilor primele sticle de plastic, iar in +:79 se creeaza

prima sticla PD.

Istoricul bauturilor racoritoare în România

n timpul reimului comunist, 4n $om3nia au luat fiinta centre de productie a !auturilor racoritoare,care au scos o serie diversificata de produseK

L 'rifcor )ust de portocale*

L io )ust de portocale*

L Muic& ola )ust de cola*

L Aeit )ust de fructe, 4n enul


5/21

Clasificarea băuturilor răcoritoare

1 !u"ă con#inutul de dio$id de carbon% 'uturi rcoritoare cu conQinut de dioxid de car!on )car!oazoase*T 'uturi rcoritoare fr dioxid de car!on )plate*.

& !u"ă natura materiilor "rime folositeK 'auturi racoritoare pe !aza de sucuri sau sucuri concentrate de fructe sisau de leumeT 'auturi racoritoare pe !aza de siropuri de. fructe sisau de plante aromatice )inclusiv

!auturile racoritoare de tip cola*T 'auturi racoritoare pe !aza de aroma naturale )macerate sau uleiuri* sisau de sinteza )aroma

de midale, de 5amaie, de rom etc.*.' Aupa natura indulcitorului folositeK

!auturi racoritoare indulcite cu zahar sau cu zahar si lucoa )fructoza*T !auturi racoritoare indulcite cu indulcitori de sinteza sau cu cantitati reduse de zahar sau cu

amestecul acestora )!auturi hipocalorice*.

( !u"a natura a"ei folosite%

!auturi racoritoare preparate cu apa pota!iaT !auturi racoritoare preparate cu apa minerala de mas.


6/21

!)*CRI)R)+ PR,C)*.I /)0,.,2IC !) ,B3I)R) +

B4/RI.,R R4C,RI/,+R)

*c5ema te5nologică de fabricare a băuturilor răcoritoare

!escrierea sc5emei te5nologice

/a prepararea !auturilor se utilizeaza urmatoarele materii prime si auxiliareK

CO2Macerate

alcoolice, uleiuri

aromate, esente

Concentrat

sau suc de

fructe

ZaharApa

Tratare

apa

Depozitare

Inchidere

Dozare

Impregnare cu

CO2

Cupajare

Filtrare

reparare

sirop


7/21

Sucuri de fructe sau concentrate deK mere, visine, zmeura, coacaze, catina, must de struuriconcentrat, concentrat de cola, de fructe citrice


8/21

upajul, astfel o!tinut, se lasa in repaos 2; ore, timp in care se produce amestecarea armonioasa atuturor componentelor.

Aupa o!tinerea cupajului, se verifica continutul de su!stanta uscata solu!ila cu ajutorulrefractometrului si se prepara o pro!a de !autura racoritoare, la care se fac determinri fizico-chimice precum si examenul oranoleptic.Aaca produsul corespunde conditiilor de calitate prevazute in normele

interne, cupajul va putea fi introdus in fa!ricatie. /ratarea a"ei pa folosita la prepararea !auturilor tre!uie sa fie dezaerata, asiurandu-se, in acestfel, o mai !una conservare a !auturii fata de actiunea microoranismelor si pastrarea aromelor.pa tre!uiesa fie dedurizata.pa utilizata in mod curent are o duritate de 2UA, dar nu tre!uie sa depaseasca valoareade ?UA.

Aezaerarea si dedurizarea apei se efectueaza in instalatii speciale.

Im"regnarea cu bio$id de carbon 5n vederea o!tinerii unei !auturi !ine imprenate cu (2, apaeste racita cu ajutorul schim!atoarelor de caldura multitu!ulare sau cu placi.poi, se trece printr-unsaturator, unde retine (2.

$eusita imprenarii ci !ioxid de car!on depinde de respectarea urmatoarelor conditiiK

• Demperatura apei sa fie de ?U

• Presiunea !ioxidului de car!on sa fie de ? daHcm2

• Auritatea apei de ?UA

!ozarea-inc5iderea upajul, o!tinut asa cum s-a aratat mai sus, se dozeaza in sticle impreuna cuapa imprenata cu (2 si racita la ;-?U.

Sticlele sunt, in preala!il, spalata in masina de spalat sticle, conform instructiunilor furnizate de firma producatoare a utilajului.

5n cazul folosirii sticlelor murdare are loc o inmuiere in apa calda cu soda)0,?-+,0%*, dupa careurmeaza spalarea si verificarea remanentei su!stantelor alcaline, cu ajutorul hartiei indicatoare.

>ormarea spumei la dozare se poate evita daca, atat siropul, cat si apa au aceeasi temperatura.

Sticlele se capsuleaza cu capsule metalice, prevazute cu rondele de pluta sau material plastic.

Se va avea in vedere ca, +-2 ori pe saptamana sau la schim!area sortimentului de !auturi, atat utilajul,cat si conductele sa fie !ine spalate.

!e"ozitarea Sticlele cu !auturi racoritoare, introduse in navete din material plastic, se paletizeazain stive, pe loturi, in depozite curate, racoroase, ferite de razele solare sau de inhet.


9/21

)lemente ce definesc "iata bauturilor racoritoare

+ria "ietei

/a nivelul anului 20+?, piata romaneasca a !auturilor racoritoare are o acoperire nationala,ur!ana si rurala)preponderent ur!ana*, prin producatorii mari din domeniu, fiind completata la nivel reional sau judeteansi de producatori mici sau importatori. ceasta acoperire este posi!ila prin dezvoltarea loisticii si ainfrastructurii, prin externalizarea unor activitati, prin !uete mari de promovare si prin distri!uitorii prezenti la nivel judetean sau reional. 'auturile racoritoare car!onatate reprezinta cel mai dezvoltatsement al pietei locale de softdrin&s, cu o pondere de ;;-;?% in volumul total, fiind urmate de apaminerala, cu aproximativ ;2-;9%din piata, si de !auturile racoritoare necar!onatate, +0% .

onsumul de !auturi racoritoare este in continuare in crestere in $omania. 5n medie se consuma+?0 de litri per capita, dintre care cea mai mare pondere o detin apa si !auturile car!oazoase )cuaproximativ ?0-0 de litri fiecare*, urmate de toate celelalte cateoriiK necar!oazoase, nectaruri, sucuri, !auturi functionale. Potrivit producatorilor, reiunile cele mai importante din punct de vedere alvanzarilor de !auturi racoritoare sunt reprezentate de zona capitalei, in primul rand, urmata de


10/21

- Sprite, taret de varsta +;-90 ani, 90W extins, in principal persoane de sex masculin,necasatorite,active, iu!itoare de sporturi extreme si activitati outdoor, cu inclinatii spre cultura ur!ana.

Pe"si-Cola

Humarul 2 pe piata, in competitie stransa cu numarul +, are acoperire nationala, majoritar ur!ana.u

preturi in limita superioara a intervalului, vizeaza clienti cu venituri medii spre mari, cu studii medii sisuperioare, taret +;-;0, ;0W extins. Putem spune ca se lupta aproximativ pentru aceeasi cateorie deconsumatori pe care ii vizeaza si oca-ola. 5n functie de marci, putem face o sementare astfelK

- Pepsi, taret de varsta +;-;0 ani, ;0W extinsT

- Pepsi /iht, taret de varsta +;-9? ani, adresat persoanelor de sex femininT

- Pepsi


11/21

ele 9 companii cu marcile din portofoliu care au fost scurt analizate detin aproximativ :?% din piata !auturilor racoritoare.

cestia sunt urmati la mare distanta de alti jucatori care detin parti foarte mici din piata.

Roma9ua 2rou"


12/21

Ca"acitatea "ietei

$aportat la situatia demorafica si economica a $omaniei la nivel anului 20+9, putemaproximacapacitatea pietei !auturilor racoritoare car!onate la valoarea de + milioane utilizatori

potentiali,respectiv +9 milioane de utilizatori efectivi.$eferitor la volumul vanzarilor pentru anul 20+9 marimea pietei efective este de aproximativ ;00milioane de euro, calculand pe !aza procentului de ;;-;?% pe care car!onatele il au din piata !auturilorracoritoare )car!onate, necar!onate si ape minerale*, piata care a fost estimata de producatori la circa :00milioane de euro.

a previziune putem afirma ca piata !auturilor racoritoare car!oazoase are un potential de crestere foarteridicat, comparand valoarea actuala a consumului cu cel din tarile invecinate, o valoare mult mai mica,dar cu rate de crestere mult mai mari. Ae asemenea tre!uie considerata si preferinta romanilor pentru !auturile Vcu !ule# si afinitatea acestora pentru !randurile internationale care sunt cele mai consumate pe piata interna.

!ez


13/21

Con8unctura "ietei

5n 20+9 P5'-ul $omaniei a avut o valoare de ?88 miliarde de lei, suma care reprezinta circa +;? demiliarde de euro, potrivit datelor furnizate de 5nstitutul Hational de Statistica )5HS*. Putem aprecia astfelsituatia ca fiind Vfavora!ila#.

5n ceea ce priveste dinamica vanzarilor cu amanuntul, piata !unurilor de lar consum a avut o evolutiefoarte !una in intervalul 20+2-20+9, atat datorita diversificarii amei de produse de pe piata, dar sidatorita cresterii apetitului de consum al romanilor. stfel, statisticile arata o crestere in 20+9 cu o treime,a vanzarilor de !ere, !auturi racoritoare si cafea. Ialoarea acestora a atins suma de +,? miliarde euro.

/a nivelul anului 20+9, piata !auturilor racoritoare car!onatate s-a clasat pe locul second inclasamentulcelor mai dezvoltate semente din piata de foodYdrin&. Putem aprecia astfel situatia cafiind Vfoartefavora!ila#.

$ata anuala a inflatiei pe anul 20+9 a fost de ;,7;%, Vaceasta )n. r. - rata inflatiei* a scZzut de la ,9 in20+2, putand fi considerata remarca!ila avand in vedere ca a avut loc pe fondul unei cresteri economice)n. r. - 8%* care a depasit datele noastre de pronoza, precum si cele ale altor specialistiB)


14/21

Im"orturile si e$"orturile

Aeoarece nu se cunosc date exacte despre cantitatea exacta a importurilor si exporturilor de !auturiracoritoare, vom incerca sa corelam informatiile din piata pe care le detinem pentru a o!tine osituatieaproximativa in ceea ce priveste acest aspect.

Aatorita pietei care este reprezentata in principal de cei trei mari jucatori )oca-ola, Pepsi,uropeanArin&s*, cota importurilor a fost mica, doar la nivel de consuma!ile. nticipand cresterea economica sicererea continua si crescuta, cele doua companii internationale, la fel si cea locala, au achizitionat sau si-au dezvoltat, dupa aparitia pe piata in anii \:0, puncte de productie in locatii multiple din tara, asiurandtoata cantitatea ceruta de piata la nivel local.

$omaXua roup, 'i!orteni si Perla =arhitei sunt jucatori importanti din piata apelor minerale care si-auextins capacitatile de productie pentru introducerea in portofoliu a unor produse din piata !auturilorracoritoare. ceeasi strateie este vala!ila si pentru arlsrom 'everae Du!or-@$'', unde un jucator

din zona !erii s-a extins pe o noua piata prin crearea unui nou produs.Aintre producatorii si distri!uitorii identificati, sinurele importuri s-au consemnat la Ioeslauer 'alance)1rom $omania - distri!uitor Pfanner si Ioeslauer*, care a importat sucuri produse in ustria,cu apaminerala naturala si inrediente +00% naturale, calitate superioara.

5n ceea ce priveste exporturile, cei trei mari jucatori, pe lana directionarea celei mai mari parti a productiei spre piata interna, pentru acoperirea cererii in continua crestere din $omania, au incercat sasustina reprezentantii locali in cazul internationalelor oca-ola si Pepsi sau au incercat extinderea incazul uropean Arin&s.

stfel oca-ola =' si-a directionat exporturile de !auturi racoritoare car!onatate spre tarile dinuropa entrala si din 'alcani, mai ales in $epu!lica


15/21

+naliza mediilor com"onentelor

oca-ola este o !autura racoritoare produsa de Dhe oca-ola ompan1, facuta din frunze de cocadecocainizate. Humele provine de la doua din inredienteK frunzele de coca si !oa!ele de cola. romadistinctiva de BcolaB provine in principal din amestecul de zahar , ulei de portocala, ulei de lamaie sivanilie, restul inredientelor avand doar contri!utii minore. >irma producatoare, oca-ola orporation,este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie din lume. 5n prezent, oca-ola este cea maiconsumata !autura racoritoare din lume.

>ondul de salarii al companiei, foarte eneros, este impartit ;?% pentru manaeri si middle manaeri si??% pentru restul lucratorilor. stfel, ;?% ajun in !uzunarele a ;00 de oameni, iar ??% pentru ceilaltiaproximativ 2.?00 de anajati la nivel national.

+naliza e$terna

Pozitionarea produsului pe piata

Se face in functie de doua varia!ileK pret si calitate.

'ariere de intrare pe piata

-concurentaT

-leislatiaKcalitatea, securitatea alimentaraT

-!irocratieT

-diferenta dintre mediul ur!an si cel ruralT

Produse su!stitutive

-apa-ceai

ontinutul mediu de cofeina al urmatoarelor alimenteK


16/21

Produs +00ml

afeaK

afea !oa!e la filtru 78

afea !oa!e la masina ?;

afea solu!ila ;;

afea !oa!e fara cofeina +,9afea solu!ila fara cofeina 0,8

eaiK

Ain frunze proaspete 20

eai din pliculete 20

'auturi racoritoareK

oca-ola +9

oca-ola /iht +9

iocolata

iocolata amaruie )?0 r* 9?

iocolata cu lapte )?0 r* ++

'autura din ciocolata)+0dl* 2,?


17/21

*trategia de distributie a com"aniei in Romania

naliza matricei '

5n urma realizarii matricei ' in cadrul fisei de lucru +? am identificat urmatoarele concluziiKdatoritafaptului ca are mai multe produse in cateoria VIaci de muls# conduce la venituri mai mari pentrucompanie si posi!ilitatea mentinerii pe piata a produselor care nu enereaza la fel de mult cash-flo6. 5nceea ce priveste VAilemele# ramane de vazut care dintre ele vor rezista, transformandu-se inVIaci demuls# oca-ola /iht a pierdut teren in fata produsului aparut mai nou oca-ola Nero. pa minerala produsa de oca-ola =' este mult mai !ine cotata decat apa produsa de concurentul principal Pepsi.

Sementarea pietei

Aaca folosim drept criteriu de clasificare structura vanzarilor de !auturi racoritoare pe

reiuni eorafico-istorice se poate o!serva ca, consumul cel mai mare a fost inreistrat in Ao!roea)aproximativ 97%* urmata imediat de


18/21

Planificare strategica

(!iectivele strateice ale ompaniei oca olaKL onsolidarea pozitiei de lider pe piata internationalaT

L resterea loialitatii )fidelizarii* clienteleiT

L resterea cererii clientilor existentiT

L traerea de noi clientiT

L $ecuperarea investitiilor efectuateT

L ucerirea de noi piete din diferite zone eoraficeT

L Protejarea mediului inconjuratorT

L Solidarizarea cu toate cateoriile de persoane defavorizate.

Strateiile concepute in sensul indeplinirii o!iectivelor sunt formulate si implementate la diverseniveluriale manaementului unei firme.Ain acest punct de vedere, exista strateii enerale)corporative*, strateiiconcurentiale)de afaceri* si strateii functionale. 5n partea ce urmeaza vor fi prezentate posi!ile strateiidin primele doua cateorii amintite aplica!ile companiei in discutie.

+. Strateii enerale)corporative*

Sunt strateiile dezvoltate la nivelul cel mai inalt al unei intreprinderi.

. Strateii de dezvoltare

cestea constau in extinderea semnifivativa a volumului de activitate .5. Strateia concentrarii

- dezvoltare pietei

ontinuarea extinderii eorafice in noi tari prin cucerirea unor noi semente de piata ar putea aduce unvenit su!stantial companiei.

- Aezvoltarea produsului

( prima solutie ar fi aceea in care compania ar decide folosirea unor inrediente mai putin nociveoranismului uman. lientii ar avea mai multa incredere si s-ar putea ajune la o cerere mare intr-un timprelativ scurt. ( a doua solutie ar fi aceea in care compania ar aduce pe pietele noi cucerite cat mai multe

produse din amele deja existente in lume, dar nelansate pe noua piata. osturile aferente unei astfel dedecizii s-ar putea dovedi inferioare profitului o!tinut.

- 5nterarea orizontala

!sor!tia unor mici producatori de !auturi racoritoare nonalcoolice )Aornaetc.* din diverse tari in careactiveaza compania reprezinta o decizie care s-ar putea incadra in cateoria strateiilor de interareorizontala.

55. Strateia interrarii vertical


19/21

- in amonte

( posi!ila strateie de acest fel ar fi producerea de am!alaje pentru !auturile comercializate.

Strateii similare aplicate pana in prezent sunt cea deachizitionare a unei retele proprii de im!uteliere sicea de creare a unui sistem propriu de distri!utie.

- in aval555. Strateia diversificarii

- oncentrica

xtinderea in domeniul !auturilor alcoolice ar putea constitui o aleere potrivita in urmarirea unuio!iectiv strateic - acela de maximizare a profitului.

- Prin conlomerare

5ntrarea pe piata aperitivelor)de tipul covrieilor, !iscuitilor, snac&s-urilor* si promovarea acestora incampanii conexe cu cele ale !auturilor racoritoare d]j^ consacrate reprezinta un exemplu concludent destrateie de diversificare prin conlomerare

Strateiile de sta!ilitate si de descrestere nu sunt in concordanta cu o!iectivele strateice ale companiei, o posi!ila adoptare a lor nefiind eficienta.

2. Strateii concurentialeK

i. Aominare lo!ala prin costuri scazute

Preturile practicate la momentul de fata de catre companie sunt relativ scazute. 5n cazul incare preturile ledepasesc pe cele ale concurentei firma se poate folosi de atuurile produselor sale, de plusurile care ar putea convine consumatorii. 5n acest domeniu pretul reprezinta principalul element al competitiei pentrumajoritatea clientilor datorita faptuluica produsele sunt relativ standardizate, iar caile de diversificare a

acestora sunt putine.

ii. Aiferentierea produselorserviciilor

'rand-ul reprezinta un element fundamental in influentarea deciziilor cosumatorilor,astfel ca firma areusit standardizarea lumii !auturilor racoritoare car!oazoase prin produsul dominant [ oca ola.

iii. >ocalizarea asupra unui anumit sement de piata

ompania oca ola si-ar putea focaliza eforturile)concretizate prin campanii pu!licitaresi ofertespeciale* asupra sementului de varsta +2-;0 de ani, avand in vedere potentialul ridicat de consum alacestei piete.

iv. (fensive

+* tacul pozitiilor tari, forte ale competitorilor

Presupune evolutia firmei Bcot la cotB cu firmele competitoare.

@n exemplu elocvent in acest sens este constituit de reactia ompaniei oca ola la introducerea pe piataromaneasca de catre Pepsi a unui nou produs [ /ipton reen Dea. 5ntr-un interval relative scurt Hestea)marca inreistrata oca ola*si-a facut aparitia cu un produs similar [ Hestea reen Dea culamiae. stfel, client fideli au avut o alternative la produsul firmei concurente.


20/21

2* >ortificarea punctelor sla!e ale competitorilor

ontinua extindere eorafica este o solutie potrivita din acest punct de vedere,dar si introducerea pe piata a unor noi sortimente de !auturi)enerizante, !auturisportive, cafea, ceai* ca si diversificarea paleteide usturi si arome a !auturilor deja existente reprezinta alternative via!ile.

9* 5nitierea unor ofensize de amploare

Se are in vedere promovarea puternica la orice prilej aparut)sar!atori reliioase,nationale, evenimentenota!ile etc.* prin campanii pu!licitare !ine fundamentate a produselor companiei. @n exempluconcludent pentru $omania )dar nu numai* ar fi aravana oca ola care promoveaza noile oferte desar!atori)cele!rul tandemde camioane ce traverseaza tara in ritm de colinde si cantece de sezon*

;* (fensiva intr-o sfera cu caracter de pionerat

r putea fi aplicata in tarile in care pare ca exista un potential de consum mai putin ridicat, fapt ce nuconstituie un punct de atractie major pentru competitori.5n acest context este mult mai facila afirmarea. (alta solutie ar putea fi introducerea de produse deja existente in companie pe pietele pe care exista doar

cateva produse promovate.?* /ovituri prioritare preala!ile

ceasta strateie nu reprezinta o alternativa demna de luat in considerare dat fiind faptul ca atuurileompaniei oca ola sunt !inecunoscute si nu se presteaza o!iectivelor strateice.

v. Aefensive

Scopul acestora este conceput in vederea minimizarii sanselor de a fi surprinsi deconcurenta, pentrusla!irea intensitatii oricarui atac strateic, pentru mentinerea pozitiei competitive a firmei si nu in ultimulrand pentru determinarea competitorilor sa renunte la declansarea unei offensive strateice.

( ama sortimentala lara constituie o strateie defensiva foarte potrivita inchiderii oricarei nise ce ar

putea fi folosita de catre competitori dat fiind domeniul deactivitate in care ne situam.(rice sortiment asemanator cu cel al competitorilor tre!uie pus la punct pentru evitarea pierderii de clienti pe nisa respectiva.

ontractele de exclusivitate constituie un atu in tinerea competitorilor la distanta.@n astfel de exemplu ilconstituie contractul cu lantul de restaurante de tip fast food


21/21

Concluzii

!ia in ultimii ani, jucatorii din piata au inceput, timid, sa promoveze trendul health1, asociat unor !auturi

racoritoare cu continut caloric redus, liht, din inridiente naturale.

Vomportamentul de consum al romanilor leat de !auturile racoritoare este unul !ine definit din acest punct

de vedere. Aaca in privinta produselor alimentare, romanii sunt tot mai atenti la calitatea si continutul caloric al

acestora, in privinta !auturilor racoritoare, dar si in piata !erii, comportamentul este inca unul riid,

comparativ cu ceea ce se intampla in (ccident_, mai comenteaza acestia.

'i!liorafieK

httpK666.6all-street.rotapiata-!auturilor-racoritoare.html

Balaure, V. (coord.), Marketing, Ed. Uranus, Bucureşti, 2000

Butunoiu, G., Tehnici de vn!are, "ll Educational, Bucureşti, #$$%

&annon, T., Basic Marketing. 'riciles and 'ractice, ondon, #$$2

&atedra de Marketing a *acult+ii de -tiine Econoice, Univ. Ba/eşBol1ai, Ba!ele

arketingului, Ed. 'resa Universitar+ &luean+, &lu 3 4aoca, 2002

&+toiu, 5., Teodorescu, 4., &oortaentul consuatorului, Ed. Econoic+,

Bucureşti, #$$6

httpK666.zf.rocompaniitopul-celor-mai-vandute-!auturi-racoritoare-car!oazoase-+;+0+7;+

Documents

Proiect marketing agroalimentar Bauturi racoritoare carbogazoase