Capitolul II

PIATA BAUTURILOR RACORITOARE DIN ROMANIA

2.1 Elemente ce definesc piata bauturilor racoritoare

2.1.1 Aria pietei

La nivelul anului 2013, piata romaneasca a bauturilor racoritoare are

o acoperire nationala,urbana si rurala (preponderent urbana), prin producatorii

mari din domeniu, fiind completata la nivel regional sau judetean si de producatori

mici sau importatori. Aceasta acoperire este posibila prin dezvoltarea logisticii si a

infrastructurii, prin externalizarea unor activitati, prin bugete mari de

promovare si prin distribuitorii prezenti la nivel judetean sau regional.

Bauturile racoritoare carbonatate reprezinta cel mai dezvoltat segment al

pietei locale de softdrinks, cu o pondere de 44-45% in volumul total, fiind

urmate de apa minerala, cu aproximativ 42-43%din piata, si de bauturile racoritoare

necarbonatate, 10%1.

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83utur%C4%83_r%C4%83coritoare

Consumul de bauturi racoritoare este in continuare in crestere in Romania.

In medie se consuma 150 de litri per capita, dintre care cea mai mare

pondere o detin apa si bauturile carbogazoase (cu aproximativ 50-60 de litri

fiecare), urmate de toate celelalte categorii: necarbogazoase, nectaruri,

sucuri, bauturi functionale. Potrivit producatorilor, regiunile cele mai importante

din punct de vedere al vanzarilor de bauturi racoritoare sunt reprezentate de zona

capitalei, in primul rand, urmata de Muntenia si Dobrogea. Un alt centru extrem de

important al vanzarilor este si zona de vest a tarii. Transilvania, o zona importanta,

cu un numar mare de consumatori, nu se incadreaza in topul vanzarilor pe regiuni.

2.1.2 Structura pietei

Cu o concentrare preponderent urbana, piata bauturilor racoritoare si-a accen

tuat aceastacaracteristica si prin dezvoltarea lanturilor de hipermarketuri si

supermarketuri care au contribuit la o si mai buna vizibilitate a marcilor care

compun piata.

Desi au elemente comune, pentru definirea cat mai exacta a unui “portret-

robot” alconsumatorului, trebuie sa divizam cererea pentru bauturile racoritoare

carbogazoase in functie de producatori si de marcile pe care acestia le produc si le

distribuie.

Coca-Cola

 

Numarul 1 de piata , Coca-Cola2 are acoperire nationala, cu accent pe zonele

urbane.Fiind considerat un producator cu preturi in limita superioara a intervalului,

putem spune ca se adreseaza persoanelor cu venituri medii spre mari, cu studii

2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Coca-Cola

medii si superioare, target de varsta 14-45 ani, 45+ extins. Prin marcile din

portofoliu atinge un public destul de larg, astfel:

- Coca-Cola, target de varsta 14-45 ani, 45+ extins, prin campanile de

promovare vizand ca si consumatori atat tinerii/grupuri de tineri, cat si grupurile de

persoane/familia;

- Coca-Cola Light, target de varsta 14-35 ani, adresat persoanelor de sex

feminin

- Coca-Cola Zero, target de varsta 14-35 ani, adresat in principal persoanelor

de sex masculin, persoane active, nonconformiste, cu inclinatii spre cultura urbana

si divertisment;

- Fanta, target de varsta 14-45 ani, vizeaza atat familiile, cat si

consumatorii tineri; disponibil in mai multe variante: “Portocale” este

sortimentul clasic pentru Fanta, dar exista si “Lemon”, “Madness” si alte

sortimente de sezon pentru doritorii de senzatii noi;

- Sprite, target de varsta 14-30 ani, 30+ extins, in principal

persoane de sex masculin, necasatorite,active, iubitoare de sporturi extreme

si activitati outdoor, cu inclinatii spre cultura urbana.

Pepsi-Cola3

 Numarul 2 pe piata, in competitie stransa cu numarul 1, are acoperire nationala,

majoritar urbana.Cu preturi in limita superioara a intervalului, vizeaza clienti cu

venituri medii spre mari, cu studii medii si superioare, target 14-40, 40+ extins.

Putem spune ca se lupta aproximativ pentru aceeasi categorie de consumatori pe

care ii vizeaza si Coca-Cola. In functie de marci, putem face o segmentare astfel:

- Pepsi, target de varsta 14-40 ani, 40+ extins;

3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Pepsi

- Pepsi Light, target de varsta 14-35 ani, adresat persoanelor de sex feminin;

- Pepsi Max, target de varsta 14-35 ani, adresat persoanelor de sex masculin;

- Pepsi Twist, target de varsta 14-35 ani, combinatie de gust unica pe piata

- Pepsi Twist Light, target de varsta 14-35 ani, adresat persoanelor de sex

feminin, combinatia perfecta dintre un produs Cola si aroma Twist;

- Mountain Dew, target de varsta 14-30 ani, persoane necasatorite, tinere si

active, iubitoare de sporturi extreme si activitati outdoor;

- Mirinda Orange, target de varsta 14-35 ani, produs cu o vizibilitate redusa

pe piata romaneasca;

- 7UP, target de varsta 14-30 ani, persoane necasatorite, tinere si active;

disponibil in 3 variante: 7UP,7UP Light si 7UP ICE (pe perioada verii).

European Drinks4

  Numarul 3 pe piata interna, cu acoperire nationala, in principal urbana, dar si 

cu adresabilitatemare spre zona rurala. Se pot distinge doua mari grupuri de

produse.

In primul grup, cu preturi la jumatatea intervalului se afla marcile Frutti

Fresh si American Cola,care vizeaza clienti cu venituri medii, studii medii si

superioare, target 14-45, 45+ extins, in principalzonele urbane.

-Frutti Fresh, target de varsta 14-45 ani, 45+ extins, mediul urban;

disponibil in mai multe variante:Tutti Frutti, Grapefruit, Portocale,

Pere, Piersici;

4 http://ro.wikipedia.org/wiki/European_Drinks

-American Cola, target de varsta 30-45 ani, 45+ extins, mediul rural si urban,

persoane casatorite, farastudii sau cu studii medii, clasa muncitoare, venituri medii

sau sub medie;

In al doilea grup, cu preturi la limita inferioara a intervalului se afla

marcile Adria si Adria Cola ,care vizeaza clienti cu venituri mici si sub

medie, fara studii sau cu studii medii, persoane casatorite,clasa muncitoare,

target 25-45, 45+ extins, in zonele urbane si mai ales rurale.

- Adria, target de varsta 25-45 ani, 45+ extins, mediul rural si urban, persoane

casatorite, fara studii saucu studii medii, clasa muncitoare, venituri sub medie sau

reduse; disponibil in mai multe variante: TuttiFrutti, Piersici, Portocale, Lemon

Lime;

- Adria Cola, target de varsta 25-45 ani, 45+ extins, mediul rural si urban,

persoane casatorite, farastudii sau cu studii medii, clasa muncitoare, venituri sub

medie sau reduse.

Cele 3 companii cu marcile din portofoliu care au fost scurt analizate detin

aproximativ 95% din piata bauturilor racoritoare.

Acestia sunt urmati la mare distanta de alti jucatori care detin parti foarte mici din

piata.

Romaqua Group5

Marcile detinute de aceasta companie sunt reprezentate de produse

cu notorietate pe vremea comunismului, care au fost revigorate pentru

reintroducerea in piata. Aceste marci sunt Brifcor si Quick Cola, produse cu

acoperire nationala, in principal urbana, dar si cu adresabilitate mare spre zona

5 http://ro.wikipedia.org/wiki/Romaqua_Group

rurala.Cu preturi in jumatatea inferioara a intervalului, se adreseaza clientilor cu

venituri medii si mici, studii medii sau fara studii, target de varsta 25+.

Romaqua Group mai detine si marca Giusto, un produs care serveste mai

mult ca extensie pentru variantele necarbonate ale acestuia, cu mai mare cautare.

 Biborteni , Perla Harghitei si Voeslauer Balance

In portofoliul acestora se afla produse care se definesc ca sucuri cu apa

minerala naturala, cu numeroase arome, produse relativ noi pe piata romaneasca

a bauturilor racoritoare si cu o cota mica din piata, datorita vizibilitatii reduse si a

consumatorilor needucati spre aceasta nisa.

Tuborg-URBB  / Carlsrom Beverage6

Orangina (Classic, Light, Rouge, Passion), este singura bautura usor

carbogazoasa cu continut ridicat de suc si pulpa de portocala (12% suc si 2%

pulpa), este mai mult o extensie a gamei mult mai variate de “still drinks” din

portofoliul producatorului.

In ceea ce priveste ambalajul, variantele doza (0,33L) si sticla (0,5L) sunt

preferate de tineri inspecial, in timp ce ambalajele mari (2L, 2.5L) sunt prezente la

nivel de gospodarii, pentru consumul infamilie.

La nivel de sezon, desi impresia generala este ca sezonul cald aduce

mare parte din incasarile producatorilor, s-a observant ca cele doua perioade de

sarbatori importante pentru romani, Craciun-Revelion si Paste, aduc incasari peste

cele din sezonul cald, datorita consumului crescut, in familie si grupuri de

persoane, in variante de ambalaje mari.

6 http://ro.wikipedia.org/wiki/United_Romanian_Breweries_Bereprod

2.1.3 Capacitatea pietei

Raportat la situatia demografica si economica a Romaniei la nivel anului

2013, putem

aproximacapacitatea pietei bauturilor racoritoare carbonate la valoarea de 16 milioa

ne utilizatori potentiali,respectiv 13 milioane de utilizatori efectivi.

Referitor la volumul vanzarilor pentru anul 2013 marimea pietei efective

este de aproximativ 400 milioane de euro, calculand pe baza procentului de 44-

45% pe care carbonatele il au din piata bauturilor racoritoare (carbonate,

necarbonate si ape minerale), piata care a fost estimata de producatori la

circa 900 milioane de euro.

 

Ca previziune putem afirma ca piata bauturilor racoritoare

carbogazoase are un potential de crestere foarte ridicat, comparand valoarea

actuala a consumului cu cel din tarile invecinate, o valoare mult mai mica, dar cu

rate de crestere mult mai mari. De asemenea trebuie considerata si

preferinta romanilor pentru bauturile “cu bule” si afinitatea acestora pentru

brandurile internationale care sunt cele mai consumate pe piata interna.

2.1.4 Dezvoltarea pietei.

Toate intreprinderile au ca obiectiv sporirea profitului, iar pentru aceasta trebuie sa

isi sporeasca volumul vanzarilor si cota detinuta in piata.

Dezvoltarea unei companii de piata se poate face:

- pe cale extensiva (prin atragerea de noi cumparatori pentru

produsele companiei, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din

randul clientilor unor companii concurente);

- pe cale intensiva (prin stimularea consumatorilor actuali sa isi mareasca

“ratia” din produsul oferit decompanie, alocand sume mai mari pentru

respectivele produse);

- pe cale mixta (o combinatie a celor doua prezente mai sus, aceasta fiind cea

mai eficienta).

Evolutia pietei in anul 2013 fata de anul 2012, manifesta atat o

crestere extensiva (cresterea numarului consumatorilor cu 1,1 milioane),

cat si una intensiva (cresterea consumului per capita cu  peste 9%), de unde

rezulta existenta cresterii mixte.

Putem spune astfel ca piata bauturilor racoritoare carbonatate pe 2013, raportata la

valoarea din2012, a crescut cu 19,17%.

2.1.5 Conjunctura pietei

In 2013 PIB-ul Romaniei a avut o valoare de 588 miliarde de lei, suma care

reprezinta circa 145 de miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de Institutul

National de Statistica (INS). Putem aprecia astfel situatia ca fiind “favorabila”.

In ceea ce priveste dinamica vanzarilor cu amanuntul, piata bunurilor

de larg consum a avut o evolutie foarte buna in intervalul 2012-2013, atat

datorita diversificarii gamei de produse de pe piata, dar si datorita cresterii

apetitului de consum al romanilor. Astfel, statisticile arata o crestere in

2012 cu otreime, a vanzarilor de bere, bauturi racoritoare si cafea. Valoarea

acestora a atins suma de 1,5 miliarde euro.

La nivelul anului 2012, piata bauturilor racoritoare carbonatate s-a

clasat pe locul second inclasamentul celor mai dezvoltate segmente din

piata de food&drink. Putem aprecia astfel situatia ca fiind “foarte favorabila”.

Rata anuala a inflatiei pe anul 2013 a fost de 4,74%, “aceasta (n. r. - rata

inflatiei) a scǎzut de la 6,3 in 2012, putand fi considerata remarcabila avand

in vedere ca a avut loc pe fondul unei cresteri economice (n. r. - 8%) care a

depasit datele noastre de prognoza, precum si cele ale altor

specialisti"(Mugur Isarescu, guvernatorul BNR). BNR avea pentru finalul

lui 2013 o tinta de inflatie de 3.5% plus/minus un punct procentual.

Rata somajului conform Biroului International al Muncii (BIM) va fi de

8,4% in 2013, increstere de la 5,8% in 2012. Numarul somerilor va ajunge la

840.000 persoane. La sfarsitul lunii septembrie, rata somajului a inregistrat

valoarea de 10,7%, corespunzatoare unui numar de someri de 31.041 (cel mai mare

numar din tara), dintre care 11.076 de indemnizati. Rata somajului in zona euro a

ramas in octombrie 2013 la 9,8% – acelasi nivel ca in luna precedenta, conform

datelor publicate, marti(1 decembrie 2013), de Oficiul European de Statistica

(Eurostat)7. Numarul de someri a crescut in lunadecembrie 2013 cu 26.260 fata de

luna precedenta, pana la 709.383, nivel neatins din aprilie 2003, cecorespunde unei

rate a somajului de 7,8%. Cresterea somajului a insemnat pentru industria

bauturilor racoritoare carbonatate o scǎdere a ocuparii pozitiilor din industrie, o mai

micǎ competitivitate prin gradul ridicat de ocupare si mai ales o scǎdere a

7 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/

veniturilor populatiei Romaniei. Vom aprecia astfel indicatorul cu atributul

“nefavorabil”.

Cursul de schimb leu/euro nu a avut o influenta marcanta pentru

piata, partea cea mai mare a productiei fiind asigurata intern,

atat de producatorii locali, cat si de companiile internationale care au achizitionat in

anii precedenti fabrici sau si-au dezvoltat centre de productie pe teritoriul

Romaniei. Desi nu a variat considerabil, de la 4,4287 RON / euro la sfarsitul lui

2012 la o crestere de 4,4847 RON / euro in 2013 (valori medii anuale calculate

de BNR), datorita nivelului scazut al importurilor, respectiv al

exporturilor, raportate la intreaga piata a bauturilor racoritoare carbonatate

putem caracteriza acest indice ca neutru, “nici favorabil, nici nefavorabil”.

2.1.6 Importurile si exporturile

Deoarece nu se cunosc date exacte despre cantitatea exacta a importurilor si

exporturilor de bauturi racoritoare, vom incerca sa corelam informatiile

din piata pe care le detinem pentru a obtine osituatie aproximativa in ceea ce

priveste acest aspect.

Datorita pietei care este reprezentata in principal de cei trei mari

jucatori (Coca-Cola, Pepsi,European Drinks), cota importurilor a fost

mica, doar la nivel de consumabile. Anticipand cresterea economica si

cererea continua si crescuta, cele doua companii internationale, la fel si

cea locala, au achizitionat sau si-au dezvoltat, dupa aparitia pe piata in anii ‘90,

puncte de productie in locatii multiple din tara, asigurand toata cantitatea ceruta de

piata la nivel local.

Romaqua Group, Biborteni si Perla Harghitei sunt jucatori importanti din

piata apelor minerale care si-au extins capacitatile de productie pentru

introducerea in portofoliu a unor produse din piata  bauturilor racoritoare.

Aceeasi strategie este valabila si pentru Carlsrom Beverage / Tuborg-URBB, unde

un jucator din zona berii s-a extins pe o noua piata prin crearea unui nou produs.

Dintre producatorii si distribuitorii identificati, singurele importuri s-au

consemnat la Voeslauer Balance (Cyrom Romania - distribuitor Pfanner si

Voeslauer), care a importat sucuri produse in Austria,cu apa minerala naturala si

ingrediente 100% naturale, calitate superioara.

In ceea ce priveste exporturile, cei trei mari jucatori, pe langa directionarea

celei mai mari parti a productiei spre piata interna, pentru acoperirea

cererii in continua crestere din Romania, au incercat sa sustina reprezentantii locali

in cazul internationalelor Coca-Cola si Pepsi sau au incercat extinderea in cazul

European Drinks.

Astfel Coca-Cola HBC si-a directionat exporturile de bauturi racoritoare

carbonatate spre tarile din Europa Centrala si din Balcani, mai ales in Republica

Moldova si in Balcani. Prin aceasta strategie este acoperita cererea din zonele

cu economii in crestere. Planurile Pepsi (QAB) sunt mult mai restranse pentru acest

aspect, avand ca tinta doar piata dinRepublica Moldova, care urmeaza acelasi trend

de dezvoltare ca si cea din Romania.

European Drinks are ca strategie exportul pe toate pietele aflate pe o raza de

1000 km deRomania, dar marfurile preferate de straini au fost mai mult din zona

bere, food si alcoolice, si mai putin din zona racoritoarelor.

2.2 Analiza mediilor componentelor

Coca-Cola este o bautura racoritoare produsa de The Coca-Cola Company,

facuta din frunze de coca decocainizate. Numele provine de la doua

din ingrediente: frunzele de coca si boabele de cola. Aroma distinctiva de "cola"

provine in principal din amestecul de zahar , ulei de   portocala, ulei de lamaie si

vanilie, restul ingredientelor avand doar contributii minore. Firma producatoare,

Coca-Cola Corporation, este cel mai mare consumator de extract natural de vanilie

din lume. In prezent, Coca-Cola este cea mai consumata bautura racoritoare din

lume.

Fondul de salarii al companiei, foarte generos, este impartit 45%

pentru manageri si middle manageri si 55% pentru restul lucratorilor. Astfel,

45% ajung in buzunarele a 400 de oameni, iar 55% pentru ceilalti aproximativ

2.500 de angajati la nivel national.

2.2.1 Analiza externa

Pozitionarea produsului pe piata

Se face in functie de doua variabile: pret si calitate.

Bariere de intrare pe piata

-concurenta;

-legislatia:calitatea, securitatea alimentara;

-birocratie;

-diferenta dintre mediul urban si cel rural;

Produse substitutive

-apa

-ceai

Continutul mediu de cofeina al urmatoarelor alimente:

Produs 100ml

Cafea:

Cafea boabe la filtru 78

Cafea boabe la masina 54

Cafea solubila 44

Cafea boabe fara cofeina 1,3

Cafea solubila fara cofeina 0,8

Ceai:

Din frunze proaspete 20

Ceai din pliculete 20

Bauturi racoritoare:

Coca-Cola 13

Coca-Cola Light 13

Ciocolata

Ciocolata amaruie (50 gr) 35

Ciocolata cu lapte (50 gr) 11

Bautura din ciocolata(10dl) 2,5

2.2 Strategia de distributie a companiei in Romania

2.3 Analiza matricei BCG

In urma realizarii matricei BCG in cadrul fisei de lucru 15 am identificat

urmatoarele concluzii:datorita faptului ca are mai multe produse in categoria

“Vaci de muls” conduce la venituri mai mari  pentru companie

si posibilitatea mentinerii pe piata a produselor care nu genereaza la fel de

mult cash-flow. In ceea ce priveste “Dilemele” ramane de vazut care dintre

ele vor rezista, transformandu-se in“Vaci de muls” Coca-Cola Light a pierdut

teren in fata produsului aparut mai nou Coca-Cola Zero. Apa minerala produsa de

Coca-Cola HBC este mult mai bine cotata decat apa produsa de

concurentul principal Pepsi.

2.4 Segmentarea pietei

Daca folosim drept criteriu de clasificare structura vanzarilor de bauturi racoritoare

pe

regiuni geografico-istorice se poate observa ca, consumul cel mai mare a fost

inregistrat in Dobrogea (aproximativ 37%) urmata imediat de Muntenia si

Moldova (cu 30% din totalul vanzarilor), urmeazaapoi Moldova cu 20% si, in

final, Transilvania care detine 13% din vanzarile anuale de sucuri.

Piata bauturilor racoritoare este impartita pe segmente de consumatori dupa

mai multe criterii:varsta, marimea veniturilor si mediul de resedinta.

In functie de mediul de resedinta, exista: bauturi racoritoare preferate de cei

din mediul rural (in special de cele carbogazoase si cele cu indulcitori) si sucuri

preferate de cei din mediul urban (in aceasta categorie intrand toate bauturile

racoritoare existente pe piata). Deasemenea, piata bauturilor racoritoare mai poate

fi segmentata si in functie de: frecventa cumpararii(piata inregistreaza o crestere a

vanzarilor in sezonul cald si, dimpotriva, o scadere a acestora in sezonul rece),

cantitati cumparate (cresc in sezonul estival si scad in sezonul rece), marcile

cumparate(fiecare consumator poate fi sau nu fidel unei anumite marci/produs in

functie de satisfactia pe care i-o ofera), sortimentele cumparate(in functie de

gusturile fiecaruia se poate alege un anumit suc cu o anumita aroma,culoare) si

locurile cumpararii (difera in functie de necesitatea fiecarui comparator: daca

nevoia trebuie satisfacuta urgent atunci el va achizitiona produsul de la cel mai

apropiat spatiu de comercializare, in caz contrar el va cauta locurile in care

produsul respective are pretul minim) .

2.5 Planificare strategica

Obiectivele strategice ale Companiei Coca Cola:

Consolidarea pozitiei de lider pe piata internationala;

Cresterea loialitatii (fidelizarii) clientelei;

Cresterea cererii clientilor existenti;

Atragerea de noi clienti;

Recuperarea investitiilor efectuate;

Cucerirea de noi piete din diferite zone geografice;

Protejarea mediului inconjurator;

Solidarizarea cu toate categoriile de persoane defavorizate.

Strategiile concepute in sensul indeplinirii obiectivelor sunt formulate

si implementate la

diverseniveluri ale managementului unei firme. Din acest punct de vedere, exista st

rategii generale(corporative), strategii concurentiale(de afaceri) si strategii

functionale. In partea ce urmeaza vor fi prezentate posibile strategii din

primele doua categorii amintite aplicabile companiei in discutie.

1. Strategii generale(corporative)

Sunt strategiile dezvoltate la nivelul cel mai inalt al unei intreprinderi.

A. Strategii de dezvoltare

Acestea constau in extinderea semnifivativa a volumului de activitate .

I. Strategia concentrarii

- dezvoltare pietei

Continuarea extinderii geografice in noi tari prin cucerirea unor

noi segmente de piata ar putea aduce un venit substantial

companiei.

- Dezvoltarea produsului

O prima solutie ar fi aceea in care compania ar decide folosirea 

unor ingrediente mai putin nocive organismului uman. Clientii

ar avea mai multa incredere si s-ar putea ajunge la o cerere mare

intr-un timp relativ scurt. O a doua solutie ar fi aceea in

care compania ar aduce pe pietele noi cucerite cat mai multe

produse din gamele deja existente in lume, dar nelansate pe

noua piata. Costurile aferente unei astfel de decizii s-ar putea do

vedi inferioare profitului obtinut.

- Integrarea orizontala

Absorbtia unor mici producatori de bauturi racoritoare

nonalcoolice (Dornaetc.) din diverse tari in care activeaza

compania reprezinta o decizie care s-ar putea incadra in

categoria strategiilor de integrare orizontala.

II. Strategia intergrarii vertical

- in amonte

O posibila strategie de acest fel ar fi producerea de ambalaje

pentru bauturile comercializate.

 Strategii similare aplicate pana in prezent sunt cea deachizition

are a unei retele proprii de imbuteliere si cea de creare a unui

sistem propriu de distributie.

- in aval

III. Strategia diversificarii

- Concentrica

Extinderea in domeniul bauturilor alcoolice ar putea constitui o 

alegere potrivita in urmarirea unui obiectiv strategic - acela de 

maximizare a profitului.

- Prin conglomerare

Intrarea pe piata aperitivelor(de tipul covrigeilor, biscuitilor,

snacks-urilor) si promovarea acestora in campanii conexe cu

cele ale bauturilor racoritoare déjà consacrate reprezinta un

exemplu concludent de strategie de diversificare prin

conglomerare

Strategiile de stabilitate si de descrestere nu sunt in concordanta cu

obiectivele strategice ale companiei, o posibila adoptare a lor nefiind

eficienta.

2. Strategii concurentiale:

i. Dominare globala prin costuri scazute

Preturile practicate la momentul de fata de catre companie sunt relativ

scazute. In cazul incare preturile le depasesc pe cele ale concurentei

firma se poate folosi de atuurile produselor sale, de plusurile care ar

putea convinge consumatorii. In acest domeniu pretul reprezinta

principalul element al competitiei pentru majoritatea clientilor datorita

faptuluica produsele sunt relativ standardizate, iar caile de

diversificare a acestora sunt putine.

ii. Diferentierea produselor/serviciilor

Brand-ul reprezinta un element fundamental in influentarea deciziilor

cosumatorilor,astfel ca firma a reusit standardizarea lumii bauturilor

racoritoare carbogazoase prin produsul dominant – Coca Cola.

iii. Focalizarea asupra unui anumit segment de piata

Compania Coca Cola si-ar putea focaliza eforturile(concretizate prin

campanii publicitaresi oferte speciale) asupra segmentului de varsta

12-40 de ani, avand in vedere potentialul ridicat de consum al acestei

piete.

iv. Ofensive

1) Atacul pozitiilor tari, forte ale competitorilor

Presupune evolutia firmei "cot la cot" cu firmele competitoare.

Un exemplu elocvent in acest sens este constituit de reactia

Companiei Coca Cola la introducerea pe piata romaneasca de

catre Pepsi a unui nou produs – Lipton Green Tea. Intr-un

interval relative scurt Nestea(marca inregistrata Coca Cola)si-a

facut aparitia cu un produs similar – Nestea Green Tea cu

lamiae. Astfel, client fideli au avut o alternative la produsul

firmei concurente.

2) Fortificarea punctelor slabe ale competitorilor

Continua extindere geografica este o solutie potrivita din acest

punct de vedere,dar si introducerea pe piata a unor noi

sortimente de bauturi(energizante, bauturisportive, cafea, ceai)

ca si diversificarea paletei de gusturi si arome a bauturilor deja

existente reprezinta alternative viabile.

3) Initierea unor ofensize de amploare

Se are in vedere promovarea puternica la orice prilej

aparut(sarbatori religioase,nationale, evenimente notabile etc.)

prin campanii publicitare bine fundamentate a produselor

companiei. Un exemplu concludent pentru Romania (dar

nu numai) ar fi Caravana Coca Cola care promoveaza noile

oferte de sarbatori(celebrul tandemde camioane ce traverseaza

tara in ritm de colinde si cantece de sezon)

4) Ofensiva intr-o sfera cu caracter de pionerat

Ar putea fi aplicata in tarile in care pare ca exista un potential de

consum mai putin ridicat, fapt ce nu constituie un punct

de atractie major

pentru competitori.In acest context este mult mai facila afirmare

a. O alta solutie ar putea fi introducerea de produse deja

existente in companie pe pietele pe care exista doar cateva

produse promovate.

5) Lovituri prioritare prealabile

Aceasta strategie nu reprezinta o alternativa demna de luat in

considerare dat fiind faptul ca atuurile Companiei Coca Cola

sunt binecunoscute si nu se presteaza obiectivelor strategice.

v. Defensive

Scopul acestora este conceput in vederea minimizarii sanselor de a fi

surprinsi deconcurenta, pentru slabirea intensitatii oricarui atac

strategic, pentru mentinerea pozitiei competitive a firmei si nu in

ultimul rand pentru determinarea competitorilor sa renunte la

declansarea unei offensive strategice.

O gama sortimentala larga constituie o strategie defensiva foarte 

potrivita inchiderii oricarei nise ce ar putea fi folosita de catre

competitori dat fiind domeniul deactivitate in care ne situam.

Orice sortiment asemanator cu cel al competitorilor trebuie pus

la punct pentru evitarea pierderii de clienti pe nisa respectiva.

Contractele de exclusivitate constituie un atu in tinerea

competitorilor la distanta.Un astfel de exemplu il constituie contractul

cu lantul de restaurante de tip fast food McDonald's.

Discounturile oferite unui anumit volum al vanzarior mai ales in 

perioada sarbatorilor este o alegere care ar putea atrage clientii noi,

data fiind ocazia (sarbatoare religioasa, nationala etc.).

Preocuparea pentru produsele noi sau a tehnologiilor de imbunat

atire a

imbutelierii poate creste perioada de valabilitate a produselor si implic

it increderaclientilor in companie. Competitorii pot fi surprinsi de

asemenea prin lansarea unei tehnologii noi, pretestate.

O alta strategie defensiva ar consta in incurajarea angajatilor fie

prin ofertespeciale de sarbatori sau evenimente speciale din viata

acestora, fie prin avantajele dobandite din pozitia de angajat. Se evita

astfel un posibil abandon in masa cu trecere lacompetitie.

Dat fiind faptul ca firma detine un sistem propriu de distributie s

e evita contractele cu eventuali distribuitori ce colaboreaza cu firme

competitoare.