Click here to load reader

Bauturile Racoritoare Sunt Bauturi Nealcoolice Carbonate

  • View
    81

  • Download
    13

Embed Size (px)

Text of Bauturile Racoritoare Sunt Bauturi Nealcoolice Carbonate

Bauturile racoritoare sunt bauturi nealcoolice carbonate , reconfortante , obtinute in sirop de zahar saturat cu boxid de carbon , la care se adauga fie sucuri din fructe , fie siropuri naturale de fructe , fie macerate alcoolice din coji de fructe citrice sau din plante , fie esente naturale alimentare . Pentru colorare si acidulare se folosesc coloranti si acizi alimentari ( citric si tartic ).Bauturile racoritoare se livreaza in butelii de sticla . Ele trebuie sa se prezinte cu aspect limpede , gust placut , acidulate aroma placuta si caracteristica fructului sau esentei respective.La turnarea racoritoarelor in pahar , degajarea dioxidului de carbon din lichid trebuie sa fie persistenta si abundenta . ticlele cu bauturi racoritoare se vor pastra in incaperi special amenajate , ferrite de razele solare , bine igienizate , aerisite , cu temepaturi de !"#$$% . e vor evita variatiile bruste de temperatura ( trecerea buteliilor de sticla cu racoritoare pastrate la temperatura ridicata , peste !&$% , si introducerea acestora direct in spatii frigorifice sau in vase cu gheata si apa ) intrucat se produce explozia sticlelor.Bauturile racoritoare trebuie sa'si pastreze proprietetile organoleptice , coform termenului de valabilitate precizat si atestat de furnizor.BUTURILE RCORITOARE Adriana Berindei(ntr'o societate industrializat) *i ultramodern) +n care ritmul alert de via,) presupune modificarea substan,ial) a obiceiurilor de consum, b)uturile r)coritoare *i apele minerale vin +n +nt-mpinarea nevoilor fiziologice ale omului prin acoperirea aproape +n totalitate din aceste surse a cantit),ii de ap) necesar) corpului uman. .mul contemporan +*i extrage tot mai frecvent ,,seva vie,ii//, dup) cum denumea Leonaro 0a1inci apa, din aceste produse prezente pe pia,a, apa potabila de la re,ea r)m-n-nd o alternativ) ieftin) *i tot mai pu,in utilizat). 0up) cum este *i normal +ntr'o ,ar) care se afl) +ntr'un plin proces de dezvoltare *i modernizare, alegerile consumatorilor se schimb) de la o zi la alta, +n func,ie de puterea de cump)rare, dar *i de nivelul de informare *i educa,ie ' criteriu care tinde sa devin) hot)r-tor +n selec,ia regimului alimentar. 2mportan,a oferit) alimenta,iei s)n)toase este tot mai vizibil) *i acest lucru se reflecta +n dezvoltarea gamelor de produse naturale, reprezentate pe pia,a b)uturilor r)coritoare de nectarurile *i sucurile naturale de fructe.Clasificarea buturilor rcoritoarePrin b)uturi r)coritoare se +n,eleg produsele fabricate din concentrate aromate, sucuri sau sucuri concentrate de fructe *i3sau de legume, siropuri de fructe *i3sau de plante aromatice, substan,e aromatizante (naturale sau de sinteza, +mpreun) cu apa potabil) sau apa mineral) de mas), +ndulcitori (zah)r, glucoz), zaharin) etc.), acizi alimentari, vitamine, coloran,i alimentari (naturali sau de sintez)), cu sau f)r) adaos de dioxid de carbon.#.0up) con,inutul de dioxid de carbon, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4 b)uturi r)coritoare cu con,inut de dioxid de carbon (carbogazoase)5 b)uturi r)coritoare f)r) dioxid de carbon (plate).!. 0up) natur) materiilor prime folosite, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4 b)uturi r)coritoare pe baz) de sucuri sau sucuri concentrate de fructe *i3sau de legume5 b)uturi r)coritoare pe baz) de siropuri de fructe *i3sau de plante aromatice (inclusiv b)uturile r)coritoare de tip cola)5 b)uturi r)coritoare pe baza de aroma naturale (macerate sau uleiuri) si3sau de sinteza (aroma de migdale, de l)m-ie, de rom etc.).6. 0up) natura +ndulcitorului folosit, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4 b)uturi r)coritoare +ndulcite cu zah)r sau cu zah)r si glucoz) (fructoza)5 b)uturi r)coritoare +ndulcite cu +ndulcitori de sintez) sau cu cantit),i reduse de zah)r sau cu amestecul acestora (b)uturi hipocalorice).7. 0up) natura apei folosite, b)uturile r)coritoare se +mpart +n4 b)uturi r)coritoare preparate cu apa potabil)5 b)uturi r)coritoare preparate cu ap) mineral) de mas).Buturile carbogazoase8l)turi de produsele necarbonatate, o cota semnificativ) din pia,a b)uturilor r)coritoare rom-ne*ti este ocupat) de categoria b)uturilor carbogazoase, produse ob,inute tot din suc concentrat de fruct, dar reg)sit aici +ntr'un procent mai mic, al)turi de alte adaosuri alimentare4 zaharuri, acidifian,i, coloran,i alimentari, arome, dioxid de carbon etc. 9ultitudinea aromelor de fructe 4 portocale, grapefruit, piersica, mere, fructe exotice, etc. confer) acestor produse o mare diversitate *i un aspect atrag)tor.:actorii cei mai importan,i care influen,eaz) consumatorii +n alegerea produselor r)coritoare urmeaz) acela*i curs vizibil *i +n modificarea obiceiurilor de consum. 8spectul, care influen,a decizia de cump)rare +n propor,ie de peste &$; p-n) acum, trece treptat pe planul doi *i las) locul beneficiilor pe care produsul le poate aduce poten,ialului consumator.(ntru'c-t rom-nii sunt mari devoratori de advertising, companiile produc)toare +*i promoveaz) produsele +n mass media prin diverse mijloace, +ncerc-ndu'se +n paralel educarea consumatorilor +n vederea alegerii pe baz) calit),ilor intrinseci ale produselor *i pe baza inform)rii complete *i corecte. 8mbalajul fiec)rui sortiment trebuie s) fie inscrip,ionat conform normativelor +n vigoare *i s) con,in) denumirea ingredientelor utilizate, diverse men,iuni nutri,ionale, condi,ii de p)strare *i consum, termenul de valabilitate, adic) toate informa,iile necesare consumatorului pentru luarea unei decizii.Apa mineralPia,a b)uturilor r)coritoare a cunoscut o deosebit) dezvoltare dupa #om-niei (Gudetul Farghita), +n depresiunea intramontana cu acelasi nume din %arpatii .rientali, Borsec este +nconjurata de 9untii Bistritei, 9untii %alimani, 9untii Ciurgeu si 9untii %eahlau, altitudine epat si Borviz, ai p-r-ului %asin. 8pele ambelor izvoare erau +mbuteliate4 apa minerala medicinala la izvorul >epat si apa de masa, la izvorul alutaris.Exploatarea apei minerale de la %asin a +nceput +n anul #=== fiind comercializata +n tara, dar ajung-nd si peste hotare (1iena, Berlin, etc ). (n prezent, unitatea de +mbuteliere ' situata pe afluentul Borviz si vaii %asinului are o capacitate de productie modesta de circa &$$ mii l3an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. 8pa minerala este bicarbonatata (av-nd un continut mare de bicarbonati, +n medie 677#.$ mg3l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de E!##.< mg3l, din care %.! retine !!E$.$ mg3l. (n centrul >om-niei, +n judetul omonim, asezat +n depresiunea Brasovului, la poalele vestice ale muntilor 1rancei, la o altitudine ce variaza +ntre &&$ si D$$ m, la 6# Om est fata de municipiul f-ntu Cheorghe, se afla orasul %ovasna. Jumeroase izvoare (+n jur de #.$$$) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina sau contin-nd diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate +n tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere cronice gastrice sau duodenale) si boli asociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.). %ovasna este un important centru pentru +mbutelierea apelor minerale. Kacam-ntul mineral %ovasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. 8pele minerale acumulate +n nisipurile cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice av-nd o concentratie +n saruri mai mare de #.& g3l. %ontinutul +n %.! din aceste ape minerale variaza +ntre #.$ si !.& g3l.?nitatea de +mbuteliere %ovasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de =.& g3l, din care gazului %.! +i revine #.E g3l. 0ebitul pompat este de $.#& l3s. 8cest debit +i asigura unitatii de +mbuteliere o productie de circa #.#7 mil. litri3an apa minerala carbogazoasa. Kacam-ntul hidromineral lanic'9oldova, pe baza caruia a luat fiinta si s'a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit +nca din anul #=$#. (n #=&! s'au efectuat primele teste chimice, iar +n #=EE au aparut primele instalatii balneare. 0e'a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, 1iena, :ranOfurt39ain etc. pecialistii le'au comparat cu apele minerale de la ParlovQ 1arQ, 1ichQ, 8ix'les'Bains etc. Botezata MPerla 9oldoveiM, lanic 9oldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo' si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 6 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii +n boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). %ura externa cu apele minerale de la lanic 9oldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli. lanic 9oldova este si o importanta statie de +mbuteliere a apei minerale. %ele doua izvoare ce asigura +mbutelierea a 7$$'&$$

Search related