Bauturile racoritoare sunt bauturi nealcoolice carbonate , reconfortante , obtinute in sirop de zahar saturat cu boxid de carbon , la care se adauga fie sucuri din fructe , fie siropuri naturale de fructe , fie macerate alcoolice din coji de fructe citrice sau din plante , fie esente naturale alimentare . Pentru colorare si acidulare se folosesc coloranti si acizi alimentari ( citric si tartic ).Bauturile racoritoare se livreaza in butelii de sticla . Ele trebuie sa se prezinte cu aspect limpede , gust placut , acidulate aroma placuta si caracteristica fructului sau esentei respective.La turnarea racoritoarelor in pahar , degajarea dioxidului de carbon din lichid trebuie sa fie persistenta si abundenta . Sticlele cu bauturi racoritoare se vor pastra in incaperi special amenajate , ferrite de razele solare , bine igienizate , aerisite , cu temepaturi de 2…100C . Se vor evita variatiile bruste de temperatura ( trecerea buteliilor de sticla cu racoritoare pastrate la temperatura ridicata , peste 250C , si introducerea acestora direct in spatii frigorifice sau in vase cu gheata si apa ) intrucat se produce explozia sticlelor.Bauturile racoritoare trebuie sa-si pastreze proprietetile organoleptice , coform termenului de valabilitate precizat si atestat de furnizor.

BĂUTURILE RĂCORITOARE

Adriana Berindei

Într-o societate industrializată şi ultramodernă în care ritmul alert de viaţă presupune modificarea substanţială a obiceiurilor de consum, băuturile răcoritoare şi apele minerale vin în întâmpinarea nevoilor fiziologice ale omului prin acoperirea aproape în totalitate din aceste surse a cantităţii de apă necesară corpului uman. Omul contemporan îşi extrage tot mai frecvent ,,seva vieţii’’, după cum denumea Leonaro DaVinci apa, din aceste produse prezente pe piaţa, apa potabila de la reţea rămânând o alternativă ieftină şi tot mai puţin utilizată. După cum este şi normal într-o ţară care se află într-un plin proces de dezvoltare şi modernizare, alegerile consumatorilor se schimbă de la o zi la alta, în funcţie de puterea de cumpărare, dar şi de nivelul de informare şi educaţie - criteriu care tinde sa devină hotărâtor în selecţia regimului alimentar. Importanţa oferită alimentaţiei sănătoase este tot mai vizibilă şi acest lucru se reflecta în dezvoltarea gamelor de produse naturale, reprezentate pe piaţa băuturilor răcoritoare de nectarurile şi sucurile naturale de fructe.

Clasificarea băuturilor răcoritoare

Prin băuturi răcoritoare se înţeleg produsele fabricate din concentrate aromate, sucuri sau sucuri concentrate de fructe şi/sau de legume, siropuri de fructe şi/sau de plante aromatice, substanţe aromatizante (naturale sau de sinteza, împreună cu apa potabilă sau apa minerală de masă, îndulcitori (zahăr, glucoză, zaharină etc.), acizi alimentari, vitamine, coloranţi alimentari (naturali sau de sinteză), cu sau fără adaos de dioxid de carbon.

1.După conţinutul de dioxid de carbon, băuturile răcoritoare se împart în:

băuturi răcoritoare cu conţinut de dioxid de carbon (carbogazoase); băuturi răcoritoare fără dioxid de carbon (plate).

2. După natură materiilor prime folosite, băuturile răcoritoare se împart în:

băuturi răcoritoare pe bază de sucuri sau sucuri concentrate de fructe şi/sau de legume; băuturi răcoritoare pe bază de siropuri de fructe şi/sau de plante aromatice (inclusiv

băuturile răcoritoare de tip cola); băuturi răcoritoare pe baza de aroma naturale (macerate sau uleiuri) si/sau de sinteza

(aroma de migdale, de lămâie, de rom etc.).

3. După natura îndulcitorului folosit, băuturile răcoritoare se împart în:

băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr sau cu zahăr si glucoză (fructoza); băuturi răcoritoare îndulcite cu îndulcitori de sinteză sau cu cantităţi reduse de zahăr

sau cu amestecul acestora (băuturi hipocalorice).

4. După natura apei folosite, băuturile răcoritoare se împart în:

băuturi răcoritoare preparate cu apa potabilă; băuturi răcoritoare preparate cu apă minerală de masă.

Băuturile carbogazoase

Alături de produsele necarbonatate, o cota semnificativă din piaţa băuturilor răcoritoare româneşti este ocupată de categoria băuturilor carbogazoase, produse obţinute tot din suc concentrat de fruct, dar regăsit aici într-un procent mai mic, alături de alte adaosuri alimentare: zaharuri, acidifianţi, coloranţi alimentari, arome, dioxid de carbon etc. Multitudinea aromelor de fructe : portocale, grapefruit, piersica, mere, fructe exotice, etc. conferă acestor produse o mare diversitate şi un aspect atragător.

Factorii cei mai importanţi care influenţează consumatorii în alegerea produselor răcoritoare urmează acelaşi curs vizibil şi în modificarea obiceiurilor de consum. Aspectul, care influenţa decizia de cumpărare în proporţie de peste 50% până acum, trece treptat pe planul doi şi lasă locul beneficiilor pe care produsul le poate aduce potenţialului consumator.

Întru-cât românii sunt mari devoratori de advertising, companiile producătoare îşi promovează produsele în mass media prin diverse mijloace, încercându-se în paralel educarea consumatorilor în vederea alegerii pe bază calităţilor intrinseci ale produselor şi pe baza informării complete şi corecte. Ambalajul fiecărui sortiment trebuie să fie inscripţionat conform normativelor în vigoare şi să conţină denumirea ingredientelor utilizate, diverse menţiuni nutriţionale, condiţii de păstrare şi consum, termenul de valabilitate, adică toate informaţiile necesare consumatorului pentru luarea unei decizii.

Apa minerală

Piaţa băuturilor răcoritoare a cunoscut o deosebită dezvoltare dupa 1989, iar odată cu intrarea Romaniei în UE aceasta s-a extins şi mai mult datorită investitorilor străini, oferind consumatorilor români o gamă de produse mult mai variată. Dacă în cazul băuturilor răcoritoare atât producătorii străini cât şi cei autohtoni şi-au câştigat propriul renume, în cazul apelor minerale lucrurile sunt puţin mai diferite, producătorii autohtoni deţinând monopolul pieţei. Avantajul acestora constă nu doar în situarea lor geografică, cât mai ales în deosebită

calitate a apei naturale minerale provenită din bogaţiile subterane ale ţării noaste. În prezent, importante mărci autohtone de apa minerală şi-au câştigat un renume la nivel internaţional datorită calităţii deosebite, a purităţii şi a proprietăţilor senzoriale oferite. Asemenea băuturilor răcoritoare, şi apele pot fi clasificate în mai multe categorii: apa minerală naturală, apa de izvor şi apă de masă.

Deoarece toate tipurile de ape sunt prezente pe piaţă, consumatorul trebuie să înveţe să facă o distincţie corecta între ele. Spre deosebire de apa de masă, care este o simplă apă potabilă ce suferă o mulţime de operaţiuni de tratare pentru a putea fi consumată, apa minerală naturală îşi are originea într-un zăcământ subteran, este pură din punct de vedere microbiologic şi are o structură stabilă şi specifică de săruri minerale. Cu alte cuvinte, apa minerală naturală are un conţinut natural nemodificat şi totodată individualizat în funcţie de sursă. Înlocuirea apei potabile cu apa minerală naturală reprezintă un pas benefic pentru sănătatea consumatorilor datorită standardelor de igienă îndeplinite de acestea şi, nu în ultimul rând, datorită conţinutului de săruri minerale şi oligoelemente care au un efect pozitiv asupra sănătăţii. Urmărite şi testate cu atenţie în laboratoare performante, aceste produse au standarde de calitate foarte ridicate şi îndeplinesc toţi parametrii de siguranţă alimentară.

Sucurile carbogazoase♦ Viaţa modernă este de neimaginat fără prezenţa sucurilor din comerţ: Coca-Cola, Pepsi, sucuri cu zahăr, sucuri light, sucuri ‚naturale’, fresh-uri, sucuri gazoase, non-gazoase, sucuri concentrate sau la automat, la fast-food, cinema, pe stradă, la serviciu sau oriunde mergem. Dacă oamenilor nu le-ar fi plăcut sucurile, atunci fraza anterioară ar fi fost absurdă. Cu toate acestea, plăcerea consumului de sucuri a condus la un exces de consum, devenind o adevărată problemă de sănătate publică.

♦ Sucurile sunt bune la gust, foarte uşor de consumat, iar limita până la care ar putea face parte din alimentaţia sănătoasă este uşor de depăşit. În Statele Unite, jumătate din populaţia generală, şi 80% din copiii de 14 ani consumă zilnic sucuri („soft-drinks”). Corelaţiile dintre acest fapt, creşterea mărimii sticlelor, publicitatea şi creşterea prevalenţei obezităţii sunt uşor de explicat.

♦ Caloriile din sucurile cu zahăr sunt principala problemă nutriţională, deşi numeroase alte probleme de sănătate apar în cazul unui consum mare de sucuri: probleme dentare, digestive, deficite de vitamina A, C, riboflavină, calciu, magneziu, mai ales în contextul în care consumul de sucuri a crescut în detrimentul consumului de lapte.

♦ Principala categorie de sucuri din comerţ este reprezentată de sucurile carbogazoase (CSD’s – carbonated soft drinks, soda, pop, soda-pop) de tipul Coca-Cola, Pepsi, Fanta etc. În multe state, acest tip de băuturi este interzis în şcoli. Justificarea oficială este apartenenţa la o categorie de

alimente denumite ‚alimente cu valoare nutriţională minimă’, alături de guma de mestecat şi anumite dulciuri.

♦ Dacă efectele zahărului şi lipsa nutrienţilor din acest tip de sucuri reprezintă principala probelmă, acesteia i se adaugă şi probleme datorate altor componente, în mod particular acidul. O problemă clasică este apariţia cariilor dentare, favorizate atât de zahăr cât şi de acid, cu atât mai mult de combinaţia lor. Altă problemă constatată este legătura dintre consumul acestor tipuri de băuturi şi scăderea densităţii osoase şi osteoporoză. Cele mai puternice efecte s-au constatat la băuturile tip ‚cola’, explicaţiile posibile fiind folosirea ca acidifiant a acidului fosforic (fosforul influenţând negativ metabolismul calciului), prezenţa cafeinei, sau pur şi simplu acidifierea. Dovezile ştiinţifice referitoare la toţi aceşti trei factori nu sunt, în prezent, foarte puternice, multe din cauzele problemelor de metabolism osos fiind în realitate datorate ansamblului alimentaţiei persoanelor care consumă curent băuturi carbogazoase, şi mai puţin unor efecte biologice invocate (creşterea excreţiei urinare a calciului, efectele concentratelor de fructoză etc.). O explicaţie se poate găsi, astfel, şi în ceea ce nu conţin sucurile, poate mai mult decât în ceea ce conţin.

♦ Sucurile light, inclusiv cele din categoria ‚cola’ prezintă aceleaşi dezavantaje, mai puţin prezenţa zahărului. Din acest motiv, dacă persoanele aleg să consume acest tip de băuturi, ele sunt, evident, preferabile variantelor cu zahăr, dar acest aspect nu anulează dezavantajele.

♦ În România, îndulcitorii din Coca-Cola light (ciclamat de sodiu, acesulfam K şi aspartam), sunt acceptaţi, în timp ce, în alte ţări, ciclamatul nu este acceptat.

♦ Recomandarea corectă privind consumul de sucuri carbogazoase este ca, atunci când se preferă consumul lor, cantitatea să fie în anumite limite în care să nu afecteze funcţionarea normală a organismului, inclusiv senzaţia de foame şi controlul greutăţii.

Apa minerala

Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. În trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate în scopuri terapeutice. În ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat d[...] DOWNLOAD REFERAT

Preview referat: Apele minerale din romania

     Apele minerale sunt apele ce au un continut variabil de saruri, gaze, substante minerale, elemente radioactive, care le confera proprietati terapeutice. În trecut, denumirea de apa minerala se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate în scopuri terapeutice. În ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

      În tara noastra exista numeroase izvoare de ape minerale în jurul carora au fost amenajate importante statiuni. Apele minerale constituie factorii naturali de baza în tratamentul bolilor indicate. Apele minerale sunt sarate-iodurate-bromurate, sarate-sufluroase si izvoare de cura interna cu apa slaba mineralizata sulfuroasa, bicarbonata, sulfatata, calcinata sodica, magneziana. Apele doro-sodice iodurate bromurate cu degajari de gaze (hidrocarburi usoare printre care predomina metanul) sunt ape de adâncime cu concentratie mare, exploatate prin sonde.

      1.Surse de ape minerale si importanta lor

      Govora este una din cele mai bogate statiuni în ape iodurate si bromurate din Europa. Moret o citeaza a doua în Europa, dupa Pechelepronne din Alsacia cu 562 mg la mie de brom si 42 mg la mie iod.

      Apele din Govora contin pâna la 38,3 mg la mie brom si iod pâna la 41,8 mg la mie. Atât iodul cât si bromul sunt de origine organica, rezultate din putrezirea micilor alge. Calciul si magneziul pe care aceste ape îl contin în cantitate destul de mare si anume: calciul 15-3,3 la mie si magneziu 0,77-1,05g la mie se datoreaza nisipurilor si gresiilor. Caracteristica apelor de zacamânt este, de asemenea, prezenta amoniului. Aceste ape nu contin hidrogen sulfurat, sunt ape captate în sonde, la adâncimi de la 90-1860 m. Fiecare debiteaza între 40-160 m3 de apa în 24 de ore. Apele clorurate-iodurate-bromurate din sonde sunt ape vechi, fosile, formând pânze-pungi si stau straturi permeabile în nisipuri.

      Apele izvorului de cura interna slab mineralizate sunt caracterizate printr-o concentratie mica de hidrogen sulfurat si clor, dar bogate în bicarbonati. Ele apar din depozitele sarmatiene destul de abundente pe valea Hintel, care sunt formate spre baza din marne negricioase, urmate apoi de bancuri de nisip, cu pachete de marne si intercalatii de gresii. De aceste depozite sunt deci legate apele sulfuroase slab mineralizate precum si pânza de apa dulce.

      Un alt zacamânt de ape minerale este Borsa ce contine izvoare cu ape minerale carbogazoase, sau continând fier, calciu, magneziu, recomandate în tratamentul bolilor cronice ale tubului digestiv si în tratamentul bolilor renale, a nevrozelor astenice si a tulburarilor respiratorii.

      Oras situat în nord-estul României (Judetul Harghita), în depresiunea intramontana cu acelasi nume din Carpatii Orientali, Borsec este înconjurata de Muntii Bistritei, Muntii Calimani, Muntii Giurgeu si Muntii Ceahlau, altitudine 900 m.

      O veche statiune (cunoscuta din 1804), deschisa tot timpul anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo-gazoase, sau continând calciu, magneziu. Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic înca din a doua jumatate a secolului al XVI-lea. Efectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan international. Statiunea Borsec este recomandata în tratamentul bolilor cardiovasculare (insuficienta mitrala compensatorie si insuficienta cardiaca, hipertensiune, varice), al bolilor endocrine (hipertiroidie, boala Basedow, starea de prepubertate la copii supraponderali), dischinezie biliara, boli digestive (gastrita cronica hipoacida, constipatie cronica, colita cronica nespecifica), colicistita cronica necalcaroasa, tulburari renale si ale aparatului urinar, nevroza astenica, boli dermatologice, metabolice si de nutritie, etc.

      Având în vedere gustul placut acidulat, care-si pastreaza calitatile terapeutice, apa minerala Borsec este îmbuteliata de APEMIN Borsec. Zacamântul mineral Borsec are o apa bicarbonata, calcica, magneziena, cu o mineralizatie totala de 6873 mg/l, precum si cu un

continut foarte redus de fier. Apele minerale carbogazoase sunt acumulate în calcarele cristaline-dolomitice prinse între sisturile cristaline care predomina în zona. Prin fisurile si golurile carstice ale calcarelor, apele subterane au o circulatie turbulenta, ceea ce favorizeaza solubilitatea mai accentuata a bicarbonatilor. Continutul în CO2 este obtinut de apele subterane pe tot parcursul circulatiei lor.

      Dezvoltarea deosebita a industriei de îmbuteliere a Borsecului se datoreaza, în primul rând, cererii consumatorilor, care apreciaza gustul placut al apei, lipsei de precipitare în buteliile în care o transporta, precum si marea ei stabilitate chimica ce o recomanda printre apele de prim rang din Europa.

      Borsec - apa minerala de calitate ideala, premiata în 1873 la Târgul international de la Viena cu medalia de aur împreuna cu titlul onorific "Regina Apelor Minerale", medalia de argint si diploma de onoare la expozitiile organizate în 1876 la Berlin si respectiv, Trieste, diploma de onoare a Expozitiei de la Paris (1878).

      Produs si îmbuteliat în România de catre Romaqua Group S.A. Borsec, Fabrica Regina Apelor Minerale - Borsec.

     Localitate situata în partea central-estica a României (Judetul Harghita), pe râul Olt, în partea sudica extrema a Depresiunii Ciucului, altitudine 656m, 32 km sud de Miercurea Ciuc (resedinta Judetului Harghita), BaileTusnad este o cunoscuta statiune din România. Depresiunea este delimitata de Muntii Harghitei în partea de nord-vest si de Masivul Ciumatu Mare în sud-est- munti vulcanici. Cheile Tusnad-Malnas ale Oltului, aerul puternic ozonat, linistea, confortul si tratamentul cu ape minerale au facut din Baile Tusnad o statiune minunata si un loc ideal de petrecere a vacantei în orice anotimp.

      Statiune cu sezon permanent, cu numeroase izvoare de ape minerale (cunoscute înca de la începutul secolului al XIX-lea, dar inaugurata abia în anul 1860). Statiunea este recomandata pentru tratamentul bolilor sistemului nervos central (nevroza astenica, stari astenice secundare, stres fizic si intelectual), al bolilor cardiovasculare (infarct miocardic, hipertensiune, arteriopatie periferica, stari postflebite, varice), al bolilor sistemului urinar (litiasa renala, inflamatii) si al unor boli înrudite (boli digestive, endocrine, ginecologice etc.).

      Apa minerala este bicarbonatata, calcica, magneziana, clorosodica, potasica, feruginoasa si apa mezotermala, având o mineralizatie totala de 2.5 g/l, din care gazul CO2 detine 1.14 g/l. Apa minerala carbogazoasa de Tusnad are un gust placut, dulceag si o cantitate ridicata de CO2 (provenita, în principal, din reimpregnarea în exces a apei deferizate si filtrate, în timpul îmbutelierii). Dioxidul de carbon necesar completarii celui existent în apa este obtinut din acelasi zacamânt hidromineral, deoarece sonda în exploatare produce pe lânga apa destinata îmbutelierii si o importanta cantitate de CO2 liber ( de circa 45 tone/an ).

      Zacamântul Casin

      În secolul trecut zacamântul Casin avea doua izvoare cu ape minerale - Repat si Salutaris -

situate pe cei doi afluenti de stânga, Repat si Borviz, ai pârâului Casin. Apele ambelor izvoare erau îmbuteliate: apa minerala medicinala la izvorul Repat si apa de masa, la izvorul Salutaris.

      Exploatarea apei minerale de la Casin a început în anul 1888 fiind comercializata în tara, dar ajungând si peste hotare (Viena, Berlin, etc ). În prezent, unitatea de îmbuteliere - situata pe afluentul Borviz si vaii Casinului are o capacitate de productie modesta de circa 500 mii l/an, din cauza debitului mic al sursei exploatate. Apa minerala este bicarbonatata (având un continut mare de bicarbonati, în medie 3441.0 mg/l), slab clorurata, calcica, magneziana, sodica, feruginoasa si carbogazoasa, cu mineralizatie totala de 7211.9 mg/l, din care CO2 retine 2270.0 mg/l.

      În centrul României, în judetul omonim, asezat în depresiunea Brasovului, la poalele vestice ale muntilor Vrancei, la o altitudine ce variaza între 550 si 600 m, la 31 km est fata de municipiul Sfântu Gheorghe, se afla orasul Covasna.

      Numeroase izvoare (în jur de 1.000) cu apa minerala carbogazoasa, bicarbonata alcalina sau continând diversi compusi ai fierului, iodului, bromului sau clorului sunt recomandate în tratamentul bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic, cardiopatie ischemica, insuficienta aortica, hipertensiune arteriala, refacere dupa flebita superficiala sau profunda, valvulopatii operate), disfunctii hepatobiliare (disfunctii ale bilei, colecistite cronice fara calculi, refaceri dupa operatii la ficat, pancreatita cronica), boli digestive (gastrite cronice hiperacide, ulcere cronice gastrice sau duodenale) si boli asociate (obezitate cu complicatii cardiovasculare, nevroze respiratorii, nevroze astenice, etc.).

      Covasna este un important centru pentru îmbutelierea apelor minerale. Zacamântul mineral Covasna este, pe de o parte complicat ca structura, iar pe de alta parte, renumit prin varietatea de tipuri hidrochimice de ape carbogazoase. Apele minerale acumulate în nisipurile cuaternare sunt bicarbonatate, calcice, magneziene, usor clorosodice având o concentratie în saruri mai mare de 1.5 g/l. Continutul în CO2 din aceste ape minerale variaza între 1.0 si 2.5 g/l.

      Unitatea de îmbuteliere Covasna valorifica o apa cu mineralizatie totala de 8.5 g/l, din care gazului CO2 îi revine 1.7 g/l. Debitul pompat este de 0.15 l/s. Acest debit îi asigura unitatii de îmbuteliere o productie de circa 1.14 mil. litri/an apa minerala carbogazoasa.

      Zacamântul hidromineral Slanic-Moldova, pe baza caruia a luat fiinta si s-a dezvoltat statiunea contine ape medicinale de tip clorurat, carbonat, bicarbonatat, sodic, slab sulfuros, hipertonic, hipotonic si oligomineral a fost descoperit înca din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au aparut primele instalatii balneare. De-a lungul timpului, calitatile apelor minerale descoperite aici au fost confirmate prin medaliile obtinute la expozitiile internationale de la Paris, Viena, Frankfurt/Main etc. Specialistii le-au comparat cu apele minerale de la Karlovy Vary, Vichy, Aix-les-Bains etc.

      Botezata "Perla Moldovei", Slanic Moldova asigura tratament pentru tulburari digestive (gastrite cronice hipo- si hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, la un interval de cel putin 3 ani de la faza dureroasa, afectiuni stomacale postchirurgicale, colite cronice atipice, colon

inflamabil, constipatie cronica), boli hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica cu sau fara calculi, stari postoperatorii în boli ale ficatului), boli metabolice si nutritionale (diabet melitus, forme usoare si intermediare, obezitate), boli ale rinichiului si urinare (stari de dupa tratamentul infectiilor urinare, acolo unde nu au existat leziuni sau dereglari renale). Cura externa cu apele minerale de la Slanic Moldova ajuta la tratamentul bolilor reumatismale degenerative si diartritice, al celor cardiovasculare si respiratorii (astma alergica, traheobronsite cronice, rinosinuzite cronice, emfizem pulmonar), tratamentul bolilor endocrine (stari prepubertale la copii hiperreactivi), al bolilor ginecologice ( sindrom ovarian menopauzal) si al altor boli.

      Slanic Moldova este si o importanta statie de îmbuteliere a apei minerale. Cele doua izvoare ce asigura îmbutelierea a 400-500 mii litri/an au fost captate prin clopote de material inoxidabil, ancorate în betoane si acoperite apoi cu argila stabilizata. Apa minerala preluata prin aceste clopote este deversata în cuve de unde este trimisa la consum (cura interna si îmbuteliere).

      Statiunea Calimanesti- Caciulata este indicata în tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate, constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii în bolile ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica termal = 41°C si infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale (diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), în afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita cronica), în boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari post-traumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L. (rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de alta natura.

      Factorii de cura naturala sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite în 1827) de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, slab bicarbonatate, în principal hipotonice, cu concentratie, compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare între 0.5 si 11.5 gr/l; atermale, mezotermale 41°C si hipertermale 49.5°C) si cu un continut de hidrogen sulfurat (H2S) de 7.5 mg/l.

      Totodata Calimanesti- Caciulata este si un important centru de îmbuteliere a apei minerale.Cantitatea de apa îmbuteliata este între 500-600 l/zi.

      Este de mentionat un aspect specific al apei de Caciulata: compozitia ei chimica prezinta pe o perioada de 100 de ani, adica de la captarea sursei si pâna în prezent, un echilibru constant în cloruri, carbonatii si sulfatii de sodiu, de litiu, de potasiu si de magneziu. Un alt parametru interesant este acela ca indicele de refractie al apei minerale este apropiat de cel al apei distilate.

      Zacamântul Herculane

      Cea mai veche statiune balneara din România, datând din vremea romanilor, când purta numele de "La apele sacre ale lui Hercule" (atestata documentar ca statiune în anul 153 a. Hr.) este cunoscuta pentru efectele terapeutice ale apelor sale termale, sulfuroase, cu sodiu, calciu, magneziu, oligotermale, usor radioactive, bune atât pentru cura interna cât si externa. Date fiind temperatura ridicata a acestor ape minerale (38-60°C) cât si gradul lor variat de mineralizare (3166-7426 mg/l), acestea au un efect fiziologic complex si o valoare terapeutica fara egal.

      Începând cu 1948, Herculane a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative (artroza, poliartroza, spondiloza etc.), al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor (tendonita, tendomiosita, periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic (pareze, paralizii), precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).

      Contraindicatii: TBC, boli al ficatului si rinichilor, boli cardiace decompensate, hipertensiune arteriala peste 180 mm HG, Parkinson, ulcer în faza acuta, neoplasme, boli psihice si toxicomanii.

      Moneasa este o comuna din vestul României (Judetul Arad), situata pe râul Moneasa, la poalele Masivului Codru-Moma, altitudine 290 m, la 110 km nord-est de Municipiul Arad.

      Izvoarele de ape minerale bicarbonatate, continând calciu, magneziu, sodiu, cele oligominerale, mezotermale (24-32°C) sunt recomandate pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative (forme simple de spondiloza cervicala, lombara si dorsala), diartroze (periartrita scapulohumerala), al bolilor sistemului nervos periferic si central (pareza usoara recenta, în curs de recuperare dupa un tratament specific, sechele ale poliomielitei, anumite forme de semipareza si parapareza, urmând sfatul medicului), al bolilor ginecologice (dereglari genitale minore datorate unei nervozitati extreme), al bolilor metabolice si de nutritie (diabet mellitus, obezitate) etc. Instalatii pentru bai calde în cada cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie si kinetoterapie, bazine în aer liber pentru bai reci cu ape minerale , zone de plaja.

      Zacamîntul Lacu Sarat contine importante rezerve de namol sapropelic si apa minerala hipertonica continând compusi ai sulfului, clorului, sodiului, magneziului, bromului (mineralizare 70-84 g/l), folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartroze, tendonite, tendimiozite, periartrite scapulohumerale), boli ginecologice (insuficienta ovariana, cervicita cronica), dermatologice (psoriasis, ichthyosis, dermatita keratotic, neurodermatite, etc.), endocrine (benigne, hipotiroidism,hipoovarianism pubertal), afectiuni ale sistemului nervos periferic (pareze usoare, neurite, sciatica si sechele dupa poliomelita), a starilor post-traumatice (dupa operatii pe muschi, tendoane si articulatii, dupa luxatii si fracturi), respiratorii (bronsite cronice, traheolaringite, laringite) si alte boli.

      Statiunea ofera si facilitati pentru bai calde în ape minerale în cazi, aplicari de namol cald,

aerohelioterapie si aplicari de namol rece urmate de bai în lac, instalatii pentru electro- si hidroterapie, gimnastica, piscina pentru kinetoterapie.

      Amara este o comuna în SE României (judetul Ialomita), situata în estul Câmpiei Române (în Câmpia Baraganului), pe malul lacului Amara. Apa lacului Amara (156 ha), sarata, continând sulfati, magneziu, bicarbonati si în cantitati mai mici bromuri, dar în special namol sapropelic cu proprietati terapeutice au dus la dezvoltarea statiunii începând cu 1900.

      Statiunea este recomandata în tratamentul bolilor reumatismale degenerative (spondiloza, artroza, poliartroza) si a bolilor reumatismale inflamatorii (reumatismul articular), bolilor ginecologice (metrosalpingita cronica, insuficienta ovariana, sterilitate secundara) si a disfunctiilor asociate (dermatologice, endocrine). Statiunea dispune de facilitati pentru bai calde în cazi si piscine cu apa din lac, bai calde cu namol si aplicari de namol, plaja pe malul lacului si aplicari de namol rece, bai în lac.

      Zacamântul Biborteni furnizeaza comertului apa minerala de Biborteni. În prezent la cele doua unitati de îmbuteliere (Biborteni ? si ?? ) se îmbuteliaza zilnic 198 mii litri de apa minerala de tip bicarbonatat, calcic, magnezian, feruginos si carbogazos. Bicarbonatii au o participare în jur de 2000 mg/l, iar gazul CO2 în jurul aceleiasi valori ( 2000 mg/l). Datorita unui continut de ioni Fe++ de pâna la 5-7 mg/l, apa minerala este în prealabil deferizata.

      Sângeorz-Bai este statiunea care ofera spre consum apa Hebe. Apele minerale îmbuteliate în prezent sunt de tip bicarbonatat, clorurat, sodic, calcic, magnezian, slab bromurate si carbogazoase, având o mineralizatie totala de 8539.9 mg/l, din care gazul CO2 reprezinta 1108.8 mg/l. Aceste ape sunt exploatate de la intervalul cuprins între 135 si 150 metri adâncime. Izvorul are un debit de un litru pe secunda si asigura îmbutelierea a 3 milioane/an.

      Statiunea Zizin se afla asezata pe bordura sud-estica a bazinului Prejmer - Sf. Gheorghe. Izvorul având un debit de 0.17 l/s (10 mii l/zi) alimenteza unitatea de îmbuteliere care produce 5600 mii l/an. Aceasta unitate prepara totodata si un sortiment de bauturi racoritoare pe baza de apa minerala. Apa minerala destinata consumului este de tip bicarbonatat, clorosodic si carbogazoasa, cu o mineralizatie de 2733.5 mg/l.

      Importanta :

      Apele minerale sunt valorificate în industria de bauturi racoritoare. Unele ape minerale au devenit, în ultimii ani, datorita compozitiei chimice si continutului în CO2, "materie prima" de baza la prepararea unor sorturi de bauturi racoritoare. Principala concluzie la care au ajuns experimentatorii consta în aceea ca aroma bauturii racoritoare este scoasa în evidenta, în mod surprinzator, de catre apa minerala, chiar în conditia de numai 2% zahar în produsul finit, fata de 9-12% cât se utilizeaza la bauturile racoritoare obisnuite. Debutând modest la Zizin, producerea de bauturi racoritoare si dietetice pe baza de apa minerala s-a extins la scara larga,

devenind o preocupare de interes pentru diferitele unitati de îmbuteliere, ca: Borsec, Vâlcele, Poiana Vinului, Poiana Cosnei, etc.

      2. Originea apelor minerale.

      De-a lungul anilor au existat numeroase ipoteze, privind originea apelor minerale, dar numai doua teorii au fost acceptate: originea vadoasa sau meteoritica si originea magmatica sau juvenila.

      Conform conceptului originii vadoase, apa minerala ar rezulta din apele superficiale meteoritice infiltrate în sol si dirijate în circuit subteran de reteaua accidentelor tectonice, unde, sub imperiul gravitatiei, sunt obligate sa patrunda adesea în scoarta terestra la adâncimi mari. Pe tot parcursul lor, apele minerale spala rocile strabatute, achizitionând, prin dizolvare, saruri minerale si gaze libere aflate în zonele adânci ale apei (de exemplu CO2).

      Desi mai atractiv, conceptul originii magmatice sau juvenile a apelor minerale, conform careia apa minerala ar proveni din zonele foarte adânci ale scoartei terestre si din cele ale mantalei superioare, îsi pierde treptat sustinatorii. Ar fi vorba de apa provenita prin deshidratarea magmei sau o apa de sinteza chimica pe baza gazelor care însotesc magma. Sustinatorii acestui concept pleaca de la considerentul ca magmele contin mai multa apa decât rocile cristalizate din care provin.

      Între cele doua concepte s-a gasit o solutie mediatoare, conform careia majoritatea apelor minerale au origine vadoasa si ca se pot încorpora în unele zone adânci ale scoartei terestre cantitati de elemente de origine juvenila.

      3. Tipuri de ape minerale

      Apele minerale din România prezinta o mare varietate hidrochimica. Se desprind trei tipuri predominante de ape minerale: sarate, sulfuroase-sulfate si carbogazoase, în cadrul lor aparând, în functie de natura rocilor levigate local, unele caractere hidrochimice secundare (fier, arsen, potasiu, calciu, magneziu, clor, etc.)

      Apele minerale carbogazoase

      Întreaga suita de zacaminte hidrominerale din bazinele Oasului, Ciucului, Baraoltului si Bârsei - cum ar fi cele de la Negresti-Certeze, Bixad, Sâncraieni, Biborteni - sunt acumulate în depozite sedimentare recente. O parte din restul zacamintelor cunoscute, cum ar fi cele de la Poiana Negrii, Poiana Cosnei, Poiana Vinului, Slanic-Moldova, Casin, Covasna, Malnas, Poian si Vîlcele au ape acumulate în formatiuni stâncoase ale flisului carpatic, iar o alta parte cum ar fi cele de la Borsec si Bilbor au ape acumulate în calcare cristaline carstificate.

      Zacamintele cu ape minerale carbogazoase aflate în Câmpia de Vest, sunt cantonate în formatiuni sedimentare relativ recente care au umplut, la finele Pliocenului si în Cuaternar, extremitatea estica a depresiunii Panonice, extinsa pe teritoriul României.

      Exploatarea zacamintelor enumerate se face în acord cu modul de acumulare, cu adâncimea la care se gasesc si cu tipul de manifestari la zi ale apelor minerale carbogazoase. Lucrarile de captare sunt adaptate pentru adâncimile mici ale surselor (clopote de captare, drenuri, puturi si galerii de coasta) sau pentru adîncimi mai mari (lucrari adecvate de foraj). Când zacamântul este asociat rocilor stâncoase si se manifesta la zi prin izvoare, exploatarea lui se face prin captarea la suprafata a surselor (Borsec, Poiana Cosnei, Poiana Vinului, Slanic-Moldova, Casin, Caciulata) sau prin executarea unor puturi putin adânci, de câtiva metri (Sarul Dornei, Covasna si Boholt).

      Apele minerale îmbuteliate în România pot fi denumite si ape gazoase deoarece contin importante cantitati de gaze, reprezentate în speciale de dioxid de carbon. Caracterul lor cabogazos îl obtin prin încorporarea dioxidului de carbon întâlnit în calea lor de circulatie subterana. Interceptia CO2 poate avea loc la adâncimi diferite, dar întotdeauna în lungul accidentelor tectonice care îi înlesnesc miscarea ascensionala si difuzia laterala pâna la distante de zeci de kilometri. Caracterul chimic al apelor de circulatie este determinat de natura si compozitia rocilor levigate de acestea, atât în miscarea lor descendenta cât si în cea ascensionala. În acest mod iau nastere apele minerale cu compozitii chimice specifice si uneori complexe, ca: acid-carbonice (arsenicale, ferugioase), cloruro-sodice, bicarbonatate calcice, etc.

      În cazul unor ape minerale, dioxidul de carbon se gaseste în proportie de 70% din mineralizatia lui totala. Câteva exemple sunt elocvente: Poiana Cosna (76%), Zizin (75%), Poiana Vinului (62%). Apele minerale cu continut de CO2 sensibil egal cu suma ionilor (anioni si cationi) - cum este cazul apelor minerale carbogazoase de la Borsec (59%), Sâncraieni (54.6 %), Biborteni (43%), Boholt (44%) - au cea mai mare stabilitate chimica, au calitati primare bune pentru îmbuteliere, suporta transportul la distante mari si CO2 este retinut de apa o perioada foarte îndelungata. În general, concentratia de dioxid de carbon a apelor minerale carbogazoase din România este cuprinsa între: 1100 mg/l - cele de Casin si Covasna - si putin peste 3000 mg/l - cele de la Borsec, Buzias, Vâlcele si Bodoc. Restul apelor minerale au concentratii în CO2 situate între limitele mentionate.

      Apele minerale sarate (clorosodice, iodurate, bromurate) au o concentratie puternica si cunosc cea mai mare raspândire pe teritoriul tarii. Unele dintre ele sunt legate genetic de zacamintele de hidrocarburi din exteriorul sau interiorul arcului carpatic, în timp ce altele

provin din spalarea masivelor de sare sau a sarurilor reziduale de apele subterane sau superficiale.

      Apele minerale sulfuroase si sulfatate au si ele o raspândire relativ mare, fiind asociate genetic formatiunilor gipsifere din Miocenul Carpatilor Orientali, conglomeratelor din flisul carpatic, conglomeratelor de vârsta eocena din Depresiunea Getica si sulfurilor din rocile metamorfozate ale Carpatilor Orientali sau celor din zacamintele de carbuni.

      Apele minerale bicarbonatate

      Ionul HCO3- se afla în proportie ridicata în urmatoarele ape: Sapânta (6.0 g/l), Bixad (5.6 g/l), Malnas (5.4 g/l), Sângeorz-Bai si Slanic-Moldova (4.0 g/l).

      Ionul bicarbonic nu depaseste o concentratie de 1 g/l, cu exceptia apelor de la Poiana Cosnei si Cosnita.

      Ionul fier variaza între limite foarte largi între 1.5-1.7 mg/l în apele de la Borsec si Slanic-Moldova si 22-24 mg/l în cele de la Poian si Vâlcele, majoritatea apelor având un continut cuprins între 7 si 14 mg/l. Pentru îmbuteliere, fierul sub forma bivalenta prezinta dificultatea ca poate precipita în sticle, daunând calitatii comerciale ale acestor ape. Pentru înlaturarea acestui neajuns sunt prevazute instalatii de deferizare a apei minerale din zacamânt, înainte de a fi îmbuteliata.

      Ionul litiu este relativ frecvent, cea mai importanta apa litinifera fiind Perla Casinului (6.6 mg/l), dupa care urmeaza celealte, având continuturi cuprinse între 0.8 si 0.1 mg/l.

      Anionul iod este absent în majoritatea apelor, mai ales în cele destinate consumului alimentar. În cantitati mici este prezent în urmatoarele ape minerale: Malnas (3.4 mg/l), Bodoc (1.3 mg/l), Vâlcele si Perla Casinului (0.8 mg/l), Stânceni si Slanic-Moldova (0.6 mg/l), Tinca (0.37 mg/l) si Sarul Dornei (0.1 mg/l).

      Apele magneziene sunt numeroase, cea mai mare proportie având-o apa de la Vâlcele (320.2 mg/l), urmata de apele de la Stoiceni (107 mg/l), Sângeorz-Bai (110 mg/l), Borsec si Poian (107 mg/l), Covasna (68 mg/l), Boholt (67.7 mg/l), Vârghis (58.3 mg/l), Biborteni (56.9 mg/l), Bodoc (49.5 mg/l), Casin (48.5 mg/l), Bixad (46.8 mg/l) si Sâncraieni (41.0 mg/l).

      Apele plate

      Exista un curent de gândire printre specialistii hidrogeologi si hidrochimisti prin care se afirma ca este gresit sa se considere drept ape minerale numai acelea care depasesc un anumit grad de mineralizare si care, neconditionat trebuie sa fie si carbogazoase. Este drept ca apele carbogazoase sunt mai cautate, adaugând la calitatile lor intrinseci si pe acelea de a fi comerciale. Totusi, în consum îsi fac loc si apele plate, unele dintre având calitati terapeutice.

      Apele minerale de consum alimentar - având totodata si proprietati terapeutice- au o mineralizatie totala sub 6.0 g/l si se grupeaza în doua categorii. Din prima categorie fac parte ape minerale cu mineralizatie care nu difera cu mai mult de 5 g/l: Borsec ( 5.6 g/l ), Boholt ( 4.79 g/l ), Sarul Dornei ( 4.78 g/l ), Poiana Vinului ( 4.71 g/l ), Covasna ( 4.4 g/ ). Din categoria a doua, cu ape slab mineralizate si putin diferite una fata de alta, fac parte : Poiana Cosnei ( 3.4 g/l ), Buziasi (3.6 g/l), Sâncraieni ( 3.0 g/l ).

Bauturile racoritoare: solutii chimice cu efecte dezastruoase

Posted by acodex on mai 26th, 2010

Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.

O sticla de suc carbogazos contine aproximativ 10 lingurite de zahar, 250 de calorii (50 cal/100 ml) fiind plina de coloranti, sulfite (saruri ale acidului sulfuros) si indulcitori artificiali – printre care se numara si aspartamul.Osteroporoza, obezitatea, cariile si afectiunile cardiovasculare sint conectate in mod direct cu bauturile carbogazoase. Ingurgitarea cantitatii de zahar din aceste sucuri iti diminueaza apetitul pentru alimentele sanatoase, pavind drumul deficientei nutritionale.Este bine sa stii cum este influentat organismul de principalele componente ale unei bauturi carbogazoase:* acid fosforic – poate interfera cu abilitatea organismului de asimila calciul; acest lucru conduce la osteoporoza si la farimitarea oaselor si a dintilor; de asemenea, acidul fosforic neutralizeaza acizii din stomac, affectind digestia.* zahar – creste nivelul insulinei, putind conduce la hipertensiune arteriala, colesterolemie, afectiuni cardiovasculare, diabet, cistigul in greutate si imbatrinire prematura.* aspartam – acesta substanta chimica este folosita drept inlocuitor al zaharului in bauturile carbogazoase dietetice. Cercetarile au demonstrat ca exista peste 92 de efecte secundare produse de aspartam printre care se numara tumori ale creierului, malformatii, diabet, tulburari emotionale etc. In momentul in care aspartamul este inmagazinat pentru perioade mai lungi de timp, in locuri calde, el se transforma in metanol (alcool metilic) – acest alcool genereaza produsi toxici pe masura ce este oxidat in organism.

* cafeina (existenta in produsele de tip cola) – produce stari de agitatie, insomnii, determina marirea presiunii singelui, ridica nivelul colesterolului in singe, influenteaza absorbtia vitaminelor si a mineralelor etc.Eliminarea acestor bauturi carbogazoase constituie unul dintre cele mai simple, dar utile lucruri pe care le poti face pentru sanatatea organismului tau.

Pepsi Max – Zero zahar, savoare maxima

Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric si acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeina, aroma de cola.

E211(benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri; prezent in multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania; interzis in SUA.

E330 (acid citric)aproduce afectiuni ale cavitatii bucale(afte) si are actiune cancerigena.Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, mustar (sub forma de arome), ciuperci conservate.

E 338 (acid fosforic) – produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.); folosit si in preparatele din branza.

E 951 (aspartam) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen.Intalnit in guma de mestecat, produse zaharoase, bauturi racoritoare;interzis in SUA. Pe termen lung, prin scaderea imunitatii, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp. Folosirea aspartamului are si alte efecte nocive asupra sanatatii: cefalee, insomnie, tulburari de vedere, auz si memorie, oboseala, palpitatii si predispune la ingrasare. In acelasi timp, E 951 joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului.

Cafeina a un alcaloid care in cantitati mari provoaca palpitatii, cresterea presiunii sangvine, voma, convulsii, diaree, mictiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremuraturi ale mainilor, spasme musculare, scaderea calcemiei.

Prigat de portocale, fara zahar

Ingrediente: apa, concentrat natural de portocale, aspartam, acesulfamK, acidifiant aacid citric, conservant a benzoat de sodiu, sorbat de potasiu (E 202), colorant a beta caroten, antioxidant aacid ascorbic.

E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam K), E 330 (acid citric), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigeneAcidul benzoic (E 210) si derivatii lui sunt cancerigeni (E213 – benzoat de calciu, E218).

Cappy, Tempo light, Grapefruit, fara zahar

Ingrediente: apa, suc de grapefruit minimum 4%, acidifiant acid citric, stabilizatori E 452 (polifosfati), E 455, E 1450, indulcitori ciclamat de sodiu, acetsulfamK si aspartam, conservanti sorbat de potasiu (E 202) si benzoat de sodiu, arome identic naturale, chinina.E330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-k), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigene

E 952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen.

E 455 (difosfati) – in cantitati mari pot determina tulburari ale raportului calciu/fosfor in organism

E 452 (polifosfati) – in cantitati mari altereaza activitatea metabolica a organismului.

Coca-Cola light

Ingrediente: apa, dioxid de carbon, colorant caramel, indulcitori ciclamat de sodiu, acetsulfamK si aspartam, acidifianti acid fosforic, acid citric, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeina.

E 330 (acid citric), E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfam-K),E 952 (ciclamat), E 211 (benzoat de sodiu) – cancerigeneE 338 (acid fosforic) -produce tulburari digestive

BAUTURA RACORITOARE FARA ZAHAR

Ingrediente: dioxid de carbon, caramel, aspartam, acid citric/sare de lamaie si acid fosforic alimentar, benzoat de sodiu, cafeina, aroma de cola.

E211 (benzoatul de sodiu) - este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si in produsele din carne, in produsele de brutarie si in dulciuri; este prezent in multe medicamente (Tylenol, Phenergan); se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana, impreuna cu Institutul de Oncologie din Germania, il considera cancerigen, insa in Romania este permis; interzis in SUA.

E330 (acid citric/sare de lamaie) – produce afectiuni ale cavitatii bucale (afte) si are actiune cancerigena.

Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert, in mustar (sub forma de arome), in conservele de ciuperci.

E 338 (acid fosforic) - produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.); folosit si in preparatele din branza

E 951 (aspartam) - este un indulcitor artificial des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli; cancerigen. Intalnit in guma de mestecat, in produsele zaharoase, in bauturile racoritoare; interzis in SUA. Pe termen lung, prin scaderea imunitatii, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp. Folosirea aspartamului are si alte efecte nocive asupra sanatatii: cefalee, insomnie, tulburari de vedere, auz si memorie, oboseala, palpitatii si predispune la ingrasare. In acelasi timp, E 951 joaca un rol important in declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului.

Cafeina – un alcaloid care in cantitati mari provoaca palpitatii, cresterea presiunii sangvine, voma, convulsii, diaree, mictiuni frecvente, insomnie, crampe stomacale, tremuraturi ale mainilor, spasme musculare, scaderea calcemiei.

BAUTURA RACORITOARE FARA ZAHAR (II)

Ingrediente: apa, dioxid de carbon, colorant caramel, indulcitori: ciclamat de sodiu, acesulfam-K si aspartam, acidifianti acid fosforic, acid citric/sare de lamaie, arome naturale, conservant benzoat de sodiu, cafeina.

E 110 (sunset yellow) - intra in componenta sucurilor, dropsurilor, inghetatei, snacks-urilor; in unele bauturi, medicamente, conserve de peste, prafuri de budinca colorandu-le in galben „apus de soare“; cancerigen (tumori renale); alte efecte: congestie nazala, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, voma, indigestie; interzis in Norvegia.

E 466 (carboximetilceluloza) - produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.)

E 104 (Quinoline Yellow) – folosit in rujuri, produse pentru par, parfumuri, o larga gama de medicamente; colorant galben pentru inghetate, dropsuri, prafuri de budinca; provoaca dermatite; interzis in Australia, USA si Norvegia.

Avantaje dezavantaje

Bauturile carbogazoase: 15 motive pentru a renunta la ele

verifica-ti sanatatea

sanatate a-z

consulta medicul online

comunitate Pagina printabila GeneralitatiBauturile carbogazoase sunt preferatele

societatii din sec. 21, in fiecare an consumandu-se tone de astfel de lichide. Bauturile carbogazoase sunt non-alcoolice, fiind preparate din apa, cafeina si un agent aromatizat. Exista totusi posibilitatea ca si in aceste bauturi sa se

gaseasca suc de fructe sau alcool - sub 0.5% din volumul total pentru ca bautura sa fie incadrata in sectorul bauturilor non-alcoolice.

Deoarece, majoritatea persoanelor nu sunt constiente de riscul impus de consumul acestor bauturi, in cele ce urmeaza va prezentam 15 efecte secundare grave.Cuprins articolGeneralitati

1. 15 motive pentru a renunta la bauturile carbogazoase 2. Alternative sanatoase

15 motive pentru a renunta la bauturile carbogazoaseSus

Stiti in ce masura bauturile carbogazoase, cofeinizate, care contin zahar sau indulcitori artificiali, dauneaza organismului? Renuntarea la consumul acestor produse este poate unul dintre cele mai eficiente lucruri pe care le puteti face pentru imbunatatirea starii generale de sanatate.

1. Nu detin proprietati nutritiveIn aceste bauturi nu exista componente nutritive (vitamine sau minerale), marea majoritatea fiind preparate din apa filtrata si zaharuri rafinate.

2. Crestere in greutate si obezitateConsumul zilnic a 330 ml bauturi carbogazoase se traduce prin cresterea in greutate cu 500 g intr-o singura luna. Potrivit studiilor, legatura dintre cresterea in greutate si bauturile carbogazoase este atat de stransa, incat dupa fiecare pahar consumat riscul de obezitate creste de 1,6 ori.

3. Diabet zaharatDiabetul este o consecinta a cresterii in greutate si a obezitatii, deoarece produsele care favorizeaza cresterea in greutate cresc riscul aparitiei diabetului zaharat. Bauturile carbogazoase nu numai ca favorizeaza cresterea in greutate, dar afecteaza si capacitatea organismului de a procesa zaharul.

4. Scade densitatea osoasa, osteoporozaPotrivit specialistilor, aciditatea din aceste bauturi scade densitatea osoasa si promoveaza pierderea calciului din organism, astfel, riscul de osteoporoza creste. Totodata, consumul ridicat de sodiu in randul copiilor reprezinta un factor de risc pentru calcifierea normala a oaselor. In 1950, copiii consumau 3 cani cu lapte pentru consumul unui singur pahar cu bautura

carbogazoasa; astazi, raportul este inversat - 3 pahare cu bauturi carbogazoase pentru fiecare pahar cu lapte.

5. Carii dentare Potrivit oamenilor de stiinta, bauturile carbogazoase sunt responzabile de dublarea sau triplarea incidentei cariilor dentare, deoarece acestea ataca si dizolva smaltul dintilor. Acidul continut de aceste bauturi poate dizolva continutul mineral al smaltului, fapt care conduce la aparitia sensibilitatii dintilor si, ulterior, la carii dentare. Acidul din bauturi face mai mult rau danturii decat zaharul solid continut de boamboane!

6. Boli renaleCercetatorii au demonstrat ca prin consumul unei cantitati ridicate de bauturi carbogazoase riscul dezvoltarii litiazei renale este foarte ridicat din cauza aciditatii acestor produse si a dezechilibrelor minerale radicale.

7. Hipertensiune arterialaIngestia unei cantitati ridicate de fructoza, care se gaseste in special in bauturile racoritoare, determina cresterea presiunii sanguine.

8. Provoaca arsuri stomacaleBauturile carbogazoase reprezinta principalul factor de risc in cazul arsurilor stomacale.

9. Sindromul metabolicBauturile carbogazoase reprezinta un factor de risc major pentru dezvoltarea sindromului metabolic - se manifesta prin: hipertensiune arteriala, obezitate, hipercolesterolemie si rezistenta la insulina.

10. Afectiuni hepaticeExista dovezi potrivit carora, consumul frecvent de bauturi racoritoare creste riscul pentru ciroza hepatica, asemanator consumului de alcool.

11. Alte afectiuni ale sistemului digestivIndiferent de compania producatoare, bauturile carbogazoase au un pH acid de 2.51, adica aproximativ acelasi ca si otetul, dar continutul de zahar mascheaza nivelul ridicat al aciditatii. PH-ul apei este 7. Din intregul sistem digestiv (de la gura pana la rect) numai stomacul rezista intr-un mediu acid cu pH-ul 2.0. Inainte sa ajunga in stomac, bauturile carbogazoase trec prin celelalte organe ale sistemului digestiv, provocand astfel un mediu anormal de acid. Acidul fosforic din bauturile carbogazoase concureaza cu acidul clorhidric din stomac, afectand functiile acestuia, astfel, alimentele raman nedigerate si apar probleme precum: indigestia, gaze intestinale, balonarea.

12. DeshidratareaBauturile carbogazoase au proprietati asemanatoare diureticelor, conducand la deshidratarea organismului. Cafeina este un diuretic care determina cresterea volumului de urina. Nivelul ridicat de zahar determina retinerea apei in organism deoarece rinichii urmaresc eliminarea excesului de zahar din sange. Astfel, atunci cand veti consuma un pahar cu suc carbogazos pentru a va potoli setea, veti constata ca efectul va fi tocmai contrar!

13. Continutul ridicat de cafeinaUn alt motiv care ar trebuie sa va determina sa renuntati la bauturile carbogazoase este dorinta de a evita consumul inutil de cafeina. Dozele ridicate de cafeina provoaca: iritabilitate, hipertensiune arteriala, insomnie, afectiuni ale sistemului digestiv, aritmii etc.

14. Toxine - aspartamulSubstanta toxica din bauturile carbogazoase este un indulcitor artificial numit aspartam. Aspartamul este produs din 3 substante chimice: acid aspartic, fenilalanina si metanol. Cu toate ca are peste 92 efecte secundare, aspartamul este frecvent adaugat in compozitia produselor alimentare deoarece este de 200 ori mai dulce decat zaharul normal.

15. Posibile leziuni celularePotrivit ultimelor studii, bauturile carbogazoase provoaca deteriorari grave ale celulelor; conservantul E211 (benzoat de sodiu) continut de aceste bauturi are capacitatea de a distruge parti vitale ale ADN-ului.

Prezeantare celor 2 produse cap 3

PepsiDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare

Pepsi este o băutura răcoritoare carbogazoasă care este produsă şi îmbuteliată de compania PepsiCo. Este vândută în magazine, restaurante şi automate. Băutura a fost produsă pentru prima data în anii 1890 de către farmacistul Caleb Bradham în New Bern, Carolina de Nord. Pepsi Cola a fost înregistrată ca marcă comercială pe 16 iunie 1903. Au fost mai multe variante de Pepsi produse de-a lungul timpului, printre care: Diet Pepsi, Crystal Pepsi, Pepsi Twist, Pepsi Max, Pepsi Samba, Pepsi Blue, Pepsi Gold, Pepsi Holidaz Spice, Pepsi Jazz, Pepsi X (vândut în Finlanda şi Brazilia), Pepsi Next (vândut în Japonia şi Coreea de Sud) şi Pepsi Ice Cucumber (vândut în Japonia începând cu data de 12 iunie 2007)

Cuprins

[ascunde] 1 Istorie

o 1.1 Adevărata Poveste: Pepsi vs Coca-Cola 2 Primul început 3 Al doilea început 4 Schimbarea conceptului

Pepsi

Logo oficialCategorie Produse alimentareTip Băutură răcoritoareProprietar PepsiCoComercializare 1903–prezent

5 Parada starurilor

6 Legături externe

[modifică] Istorie

Creştere şi popularitate În timpul Marii Crize Economice, Pepsi a dobândit popularitate după introducerea sitclei de 10 uncii (aproximativ 283,49grame). Vândută iniţial cu 10 cenţi, vânzarile erau scazute, dar când preţul a fost redus la doar 5 cenţi, vânzarile au crescut vertiginos. Cu sticle de 12 uncii (aprox. 340,20 grame) în loc de 6 uncii (aprox. 170,10 grame) cât aveau sticlele Coca Cola, Pepsi a schimbat diferenţa de preţ, având şi un spot publicitar radiofonic încurajând compararea preţurilor. În 1936, pepsi a vândut 500 milioanede sticle, iar în perioada 1936-1938, Pepsi şi-a dublat veniturile. Succesul Pepsi sub Guth a survenit în timp ce afacerea Loft Candy şovăia.

În 1940 brandul a făcut istorie când primul jingle de publicitate a fost difuzat la nivel naţional. Jingle-ul era “Nickel Nickel”, o reclama pentru Pepsi Cola care se referea la preţul Pepsi. Cântecul “Nickel Nickel” a devenit un hit şi a fost înregistrat în 55 de limbi.

În 1965 Donald M. Kendall, preşedintele şi directorul executiv al Pepsi-Cola a fondat PepsiCo, Inc. Produsele majore ale noii companii erau Pepsi-Cola Company – Pepsi-Cola (apărute în 1898), Pepsi Diet (1964) şi Mountain Dew (introdus de Tip Corporation în 1948). În 1985 PepsiCo a devenit cea mai mare companie din industria băuturilor răcoritoare. Produsele Pepsi-Cola sunt disponibile în aproape 150 de tari şi teritorii din întreaga lume. De-a lungul timpului, Pepsi s-a bucurat de sprijinul unor cântăreţi ca Lionel Richie şi Tina Turner şi actori precum Michael J. Fox.

În 1986 PepsiCo a achziţionat 7UP International.

În 2002 brandul Pepsi a dorit sa dezvolte o alta imagine. Beyonce Knowles s-a alăturat familiei Pepsi şi a realizat doua reclame noi pentru Tv, radio şi reclame pe internet. În 2003, PepsiCo a creat PepsiCo International. Afacerea a unit toate unităţile producătoare de snacksuri, băuturi şi mâncare, acest efort fiind menit sa conducă spre o creştere mai accelerata şi sa îmbunătăţească profitabilitatea din întreaga lume. Mai mult decât atât, marca Pepsi-Cola a sărbătorit 100 de ani.

În România, Pepsi a fost prima dată introdusă în 1966 şi continuă să aibă o vizibilitate a brandului extrem de puternica (“Când spui Pepsi, toata lumea înţelege despre ce vorbeşti”), relevanta (“Orice ai face, bea Pepsi”) şi stimata (“Pepsi îşi merita poziţia de lider pe piaţa”).

De la naşterea Pepsi, cu mai mult de un secol înainte, compania si-a păstrat reputaţia pentru reclamele inovatoare şi creative. De la faimoasa reclama “Nickel, Nickel” din 1939 la efectele vizuale spectaculoase din seriile “Gladiatorul”, Pepsi a fost mereu sinonimul creativităţii avangardiste.

Puţini oameni ştiu ca Pepsi are o lunga istorie de promovare a brandurilor proprii cu ajutorul celebrităţilor, ceea ce compania a făcut, cu succes, chiar din 1922. După imaginile rock ale lui Pink, Beyonce şi Britney în “Gladiatorul Pepsi”, căpitanul de fotbal a naţionalei Angliei, David Beckham a intrat în arena intr-o reclama all-star. în aceasta versiune, Beckham conduce

linia de artişti, gladiatori fotbalişti precum Roberto Carlos, Ronaldinho, Diego de Cuhna, Torres, Totti, Raul, Ricardo şi Van der Vaart.

În 2005 Pepsi Football s-a evidenţiat cu o noua reclama, “Surf”, avându-i în centru pe David Beckham, Thierry Henry, Roberto Carlos, Raul Gonzales, Ronaldinho, Fernando Torres şi Rafael Van Der Vaart. În 2006, Pepsi a venit cu o noua reclama TV – “Pepsifest”, cu aceeaşi echipa de fotbal ca în “Gladiatorii”, dar i-au mai adăugat pe Crespo, Huth, Lampard şi Nesta. Celebra Christina Aguilera a devenit, de asemenea, imaginea Pepsi Music în 2006. Gustul Spiritului Tânăr este comunicat prin intermediul tuturor iniţiativelor şi activităţilor Pepsi, introducând ideea de tinereţe, creativitate, modernitate, descoperire şi putere, toate fiind întâlnite în propoziţia “Dare for More” (Îndrăzneşte mai mult).

[modifică] Adevărata Poveste: Pepsi vs Coca-Cola

Coca-Cola a fost întotdeauna o companie tradiţionala, care a pus foarte mare preţ pe vechile valori familiale promovate în micile oraşe din Statele Unite ale Americii. Formula acestei băuturi are numele de cod Merchandise 7x şi a rămas aceeaşi încă din anul 1886 păzita sub cele mai înalte norme de securitate.

O cu totul alta imagine a promovat compania rivala: tinerii şi neliniştitii de la Pepsi. Aceştia si-au propus sa devină brandul celor tineri şi la moda. Au pătruns pe piaţa la sfârşitul anilor ’60 şi cu toate ca intrarea lor s-a făcut cu mare tam-tam, la sfârşitul anilor ’70 la o sticla de Pepsi se vindeau doua de Cola.

În 1976 Pepsi a lansat o îndrăzneaţă şi foarte bine gândita campanie numită: « The Pepsi Challenge ». în printurile acestei campanii erau aleşi nişte oamenii care erau rugato sa fac un blând test intre cele doua băuturi: Pepsi şi Cola. Reluat de mai multe ori acest test a dovedit ca oamenii care au fost testaţi au preferat gustul Pepsi pentru ca era mai dulce decât tradiţionalul Cola. Campania a avut un mare efect asupra vânzărilor companiei Pepsi astfel încât în anii ’80 se făcea din ce în ce mai mult un transfer de consumatori de la Coca-Cola la Pepsi. O problemă destul de serioasă pentru conducerea Coca-Cola, Roberto Goizueta, care în condiţiile actuale era forţat sa găsească o soluţie rapida şi eficientă. Astfel, cei de la departamentul de R&D au găsit o noua formulă care, la teste, a demonstrat că ar fi preferabilă celei existente pe piaţă.

Compania a investit 4 milioane de dolari în cercetări de piaţă. Aceste cercetări au durat 3 ani şi au arătat ca dintre-un eşantion de 200.000 de oamenii mai mult de jumătate preferau gustul cel nou în locul celui vechi. Pepsi şi-a continuat ascensiunea atribuind şi o imagine, un simbol campaniei lor. O imagine care sa le dea strălucire şi pe care au găsit-o în persoana celebrului cântăreţ Michael Jackson, aflat în plina ascensiune la vreme respectiva. Energia lui de care dădea dovada în concerte deborda tinereţe şi inspira succes. Aşa că: Pepsi pe lângă faptul că dăduseră lovitura cu noul gust, acum mai erau şi susţinuţi de regele pop.

Anul 1985 a fost unul dramatic de-a dreptul pentru Coca-Cola, de la care toată lumea aştepta o reacţie care să surprindă. Deşi pe piaţa mondială, Coca-Cola se afla încă în fruntea clasamentului, în Statele Unite începea să piardă tot mai mult teren în fata celor de la Pepsi. Acesta a fost momentul în care Roberto Goizueta a decis sa lanseze « Noua Coca-Cola ». Vechile sticle au fost retrase de pe piaţa şi formula băuturii a fost astfel înlocuita în mod oficial după 95 de ani de existenta pe piaţa. Conducerea de la Pepsi au văzut aceasta decizie ca o situaţie de panica în interiorul Coca-Cola. şi intr-adevăr nu a avut nici pe jumătate

succesul scontat. Cei 4 milioane de dolari cheltuiţi pe cercetarea de piaţa au fost o investiţie total neinspirată. Mai mult decât atât, nostalgici au înfiinţat o asociaţie a vechilor consumatori care protestau împotriva faptului ca băutura lor preferată a fost scoasa de pe piaţa. Şi-a atras în jur de 9000 de membri. Au existat cazuri când colecţionarii de sticle de vin făceau rost pe sub mana de vechile sticle de Coca-Cola pe care le vindeau la un preţ premium. După două luni de la lansare, compania a început să primească în jur de 1500 de reclamaţii pe zi din cauza noului gust de cola. Statistica a confirmat încă o dată faptul că decizia celor de la Coca-Cola a fost un gest total neinspirat, având în vedere că 70% dintre consumatori nu agreau noua Cola, iar 80% criticau aspru decizia schimbării. Opinia publică a învins într-un final şi Goizueta a luat decizia să reintroducă binecunoscutul gust de Cola pe piaţa sub denumirea: «Classic Coke». Compania a pierdut o mulţime de clienţi loiali, în timp ce Pepsi a câştigat un segment de piaţa de peste 5%.

Pentru prima data în istorie Pepsi a avut câştig de cauza în faţa liderului pe piaţa de soft drink şi ofensiva continua, având în vedere noua campanie Pepsi.

[modifică] Primul început

În 1898, un farmacist din New Bern, Carolina de Nord, Caleb Bradham, se gândeste sa redenumească băutura răcoritoare carbogazoasă pe care o servea în farmacia sa „Brad's Drink”. Noul nume, Pepsi Cola este utilizat pentru prima data pe 28 august. În 1902, Caleb depune o cerere de înregistrare pentru noua băutura la US Patent Office. Rămas credincios profesiei sale de baza, el îsi făcea reclama băuturii evidenţiind caractersticile curative ale acesteia? Ajuta digestia şi te înviorează! În 1905, primul logo al companiei este înlocuit, pe măsura ce compania se dezvolta. Apar primele francize la Charlotte şi Durnham. Dar noul logo nu avea sa dureze decât un an, deoarece în 1906 el este schimbat cu unul care sa ilustreze mai bine noul slogan: „The original Pure Food Drink” . Numărul fabricilor de îmbuteliere a ajuns la 15, vânzările de Pepsi-Cola însumând aproape 40,000 de galoane. În 1909 are loc debutul a ceea ce avea sa devină o tradiţie a reclamelor Pepsi: prima implicare a unei celebrităţi în promovarea băuturii răcoritoare. Primul, dintr-o serie ce avea sa-i cuprindă apoi pe Michael Jackson, Shaquile O'Neal, Billy Cristall, Cindy Crawford, Shakira sau Britney Spears a fost pilotul de curse Barney Oldfield. El avea sa apară într-un print cu tema „Delicioasa şi sănătoasă”, ce avea să marcheze următoarele doua decenii. În 1920, sloganul Pepsi a devenit „Bea Pepsi, băutura care te satisface!”. Din păcate însă, Caleb Bradham a început sa facă speculaţii cu preţul zahărului. Crezând că preţurile vor creste, el a cumpărat cantităţi uriaşe, numai că până la sfârşitul anului preţul a scăzut la o zecime (de la 26 de cenţi la numai 2 cenţi). Astfel că, în 1923 compania Pepsi Cola este declarată falită şi bunurile sale vândute companiei Craven Holding.

[modifică] Al doilea început

Roy C. Megarel, un broker de pe Wall Street cumpără marca şi fabricile de la Craven Holding şi, cu îngăduinţa lui Caleb, înfiinţează în 1934 Pepsi Cola Corporation. Noua companie începe cu o politica agresivă de preţ, vânzând sticla de 12 uncii cu cinci cenţi, adică preţul cerut de concurenta pentru sticla de 6 uncii. În 1939, diferenţa de preţ era promovata preţ în personajele unei benzi animate Pepsi & Pete, sub sloganul „De doua ori mai mult pentru acelaşi preţ” - Twice as much for a nickel . Anul următor, Pepsi intra în istoria publicităţii cu primul jingle publicitar: „Pepsi-Cola hits the spot/Twelve full ounces that's a lot/Twice as much for a nickel, too/Pepsi-Cola is the drink for you?” Nickel, Nickel a devenit un hit, fiind

tradus în nu mai put în de 56 de ţări. Preşedintele companiei, Walter Mack adopta sticla de 12 uncii standardizată cu sigla Pepsi maronie, cu noul logo cu literele mai rotunjite embosată direct pe sticla. Pepsi va sponsoriza un concurs naţional de eseuri care, în final, va duce la angajarea lui Allen McKellar şi a lui Jeanette Maund, printre primii angajaţi afro-americani într-o poziţie superioara într-o mare corporaţie.

Pentru sprijinirea eforturilor de război americane, Pepsi schimba culorile capacelor, adoptând astfel culorile care acum sunt tradiţionale: alb, roşu şi albastru. De asemenea, a înfiintat o cantina în Times Square care a funcţionat pe toată perioada războiului, ajutând milioane de persoane să ia legătura cu soldaţii americani aflaţi în zonele de conflict. În 1943, strategia publicitara se modifica puţin, insistând pe beneficiile Pepsi: „Mai mult şi mai bun!” - Bigger drink, better taste! La finele războiului, zahărul devenise un produs foarte greu de găsit, de aceea, preşedintele Pepsi ia decizia de a achiziţiona o plantaţie de trestie de zahăr în Cuba, decizie ce avea sa se dovedească extrem de profitabila. Tot în aceasta perioada, Pepsi începe sa se extindă în America Latina. În 1948 sediul corporaţiei se muta din Long Island City, New York, în mijlocul Manhattan-ului. Anul următor, un nou slogan este adăugat campaniei „De doua ori mai mult: De sa accepti mai putin, când Pepsi e cel mai bun”. Tot atunci, fostul Secretar de Stat pentru Comerţ, Ron Brown a devenit primul afro-american care a apărut într-o reclama comerciala difuzata la nivel naţional.

[modifică] Schimbarea conceptului

În 1951, Preşedinte şi CEO al Pepsi devine Alfred N. Steel, iar soţia sa, actriţa Joan Crawford devine promotoare a imaginii Pepsi. Tot Steel este cel care schimba ideea campaniei, punând acum accentul pe experienţa oferită de Pepsi, mai degrabă decât pe avantajul de natura economica. Astfel, vechiul slogan „De doua ori mai mult” devine acum „Mai multa energie într-o uncie” - More bounce to the ounce . După euforia de după terminarea războiului, americanii au devenit mai conştienţi de problemele de nutriţie şi mai atenţi cu caloriile. Astfel ca Pepsi răspunde consumatorilor lansând varianta Light. Noul slogan: „Racoreste-te usor!” - The Light refreshment!

Până la jumătatea deceniului sase Pepsi ajunsese sa posede aproape 150 de fabrici de îmbuteliere în 61 de tari. În 1958, are loc o noua repoziţionare. Considerată o băutură ieftină datorită poziţionării îndelungate ca brand „economic”, Pepsi doreşte cu tema „Împrieteneşte-te cu Pepsi” . O noua sticla cu un design nou este lansată. În 1961, Harvey C. Russell se angajează la Pepsi-Cola, devenind primul afro-american vice-preşedinte al unei mari corporaţii. Are loc o noua repoziţionare a Pepsi în cadrul consumatorilor, cu tema „Pepsi este pentru cei care gândesc tinereşte” . Noua tema defineşte tinereţea mai degrabă ca o stare a mintii decât din punct de vedere cronologic. În 1962 are loc reproiectarea capacelor cu noul logo, al şaselea din istoria Pepsi şi lansarea campaniei „Pepsi Generation” . Anul următor, Pepsi intra încă o data în istoria publicitarii prin identificarea unui produs nu prin calităţile sale, ci prin stilul de viaţă al consumatorilor.

Un nou produs, Diet Pepsi apare în 1964, iar în anul următor are loc prima extindere în afara zonei clasice de activitate, băuturile răcoritoare. PepsiCola se uneşte cu Fritto-Lay din Dallas, Texas, formând PepsiCo. Inc. Mountain Dew - o companie regionala achiziţionata de Pepsi – lansează prima sa campanie, „Ya-hoo Mountain Dew - Te gâdilă pe dinăuntru” . În 1966 apare prima campanie independenta pentru Diet Pepsi, „GirlWatchers” , care elogiază beneficiile băuturii răcoritoare cu puţine calorii. Cum studiile de piaţa au indicat superioritatea gustului Pepsi când este rece, se lansează o noua campanie care tine cont de acest lucru,

integrându-se însă în ideile de baza ale campaniilor precedente, care evidenţiau că Pepsi este alegerea celor tineri. În 1969 se introduce noul slogan: ?Ai mult de trăit, iar Pepsi mult de dăruit! Anul următor, în 1970, Pepsi îşi muta din nou cartierul general din New York în Purchase, N.Y. Noul sediu este o clădire construita de unul dintre cei mai proeminenţi arhitecţi americani, Edward Durell (1908-1978). În 1972, se semnează un acord între Pepsi şi URSS pentru producerea Pepsi Cola în lagărul comunist. Prima fabrica se deschide în 1974. În 1973, are loc o noua schimbare a logo-ului, a şaptea din istorie. Anul 1975 aduce noutăţi importante. Apare primul Pepsi cu gust de lămâie şi sticla de plastic de doi litri. Reclama din 1976 „Puppies”, ce descrie întâlnirea unui copilaş mic de tot cu nişte pui de căţeluş chiar mai mici decât el, devine una clasica.

[modifică] Parada starurilor

Anii '80 sunt marcaţi de apariţia unor noi produse, sucurile cu fructe, Mandar în Orange Slices devenind băutura carbogazoasă cea mai apreciata în SUA. În 1985 are loc lansarea noului slogan, „Alegerea noii generaţii” , avându-l ca purtător de imagine pe Michael Jackson. Cele doua spoturi ale campaniei au fost declarate „cele mai aşteptate spoturi” din cadrul calupului publicitar . În acelaşi an, o parada a starurilor se perindă prin spoturile publicitare Pepsi: Lionel Richie, Tina Turner sau Gloria Estefan. De asemenea, apar glorii sportive ca Joe Montana sau Dan Marino, actorii Teri Garr şi Billy Crystal, precum şi Michael J. Fox care apare într-un alt spot intrat în arhiva clasica a publicitaţii, „Apartamentul 10G”. În 1986, Pepsi achiziţionează 7Up, iar Mountain Dew devine al şaselea cel mai vândut brand de băutura răcoritoare. După o absenta de 27 de ani, Pepsi se reîntoarce în Times Sqare în 1987 cu un bilboard uriaş ce proclama Pepsi ca fiind „Alegerea Americii”.

În 1989 Pepsi introduce o noua aroma, Pepsi cu aroma de Zmeura. În 1991 celebrul supermodel Cindy Crawford apare într-o serie de reclame care au intrat în istorie, introducând un nou logo şi o noua atitudine. În 1995, Pepsi colaborează cu Starbucks, celebru lanţ de cafenele, şi lansează Mazagran, o băutura carbogazoasă din cafea. În 1996, cu Pepsi World, PepsiCo îşi stabileşte o prezenta excepţionala pe internet, devenind unul dintre cele mai vizitate şi copiate site-uri.

În 1998, o noua modificare este adusa logo-ului pregătindu-l pentru aniversarea centenarului, o ceremonie la care au participat George si Barbara Bush, Margaret Thatcher, Walter Cronkite, Ray Charles, Kool and the Gang şi Rolling Stones. Ultimul venit în galeria Pepsi este Pepsi Blue, creat de către şi pentru adolescenţi. Băutura albastra avea sa fie marea surpriza care întăreşte spiritul tânăr al uneia dintre cele mai mari branduri din lume. (C. B.)

Sursă: http://en.wikipedia.org/wiki/Pepsi http://www.pepsi.com Notă: Este o traducere a variantei în limba engleză. Dacă există difereneţe semnificative faţă de textul original, vă rog să le corectaţi

Eticheta

Ce este eticheta?

       Eticheta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul alimentar respectiv si care sunt

de regula inscrise pe ambalaj si care ofera consumatorului detaliile privind caracteristicile produsului cum ar fi data de expirare, lista ingredientelor, numele si adresa producatorului etc.

       Este foarte important ca sa i se ofere consumatorului aceste informatii, deoarece, numai in urma cunoasterii caracteristicilor alimentului respectiv, consumatorul poate lua o hotarare: sa cumpere sau sa nu cumpere acel aliment, si sa il aleaga pe acel produs care corespunde cu exigentele sau pofta lui de moment. La urma urmei, fiecare dintre noi avem dreptul sa cheltuim banii dupa propriul plac.

       Eticheta reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care contine elementele de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la acesta.

               Cuprins

       Care este scopul etichetarii alimentelor?

       Conform Art. 3 al normelor metodologice privind etichetarea alimentelor (din HG 784 din 1996 modificata prin HG 953 din 1999) scopul etichetarii alimentelor este de a furniza consumatorilor toate informatiile necesare, verificabile si usor de comparat, pentru ca acestia sa poata efectua in cunostinta de cauza o alegere corecta, alegand acel produs care corespunde cel mai bine cu nevoia lor, cu exigenta lor, cu posibilitatea lor financiara, sau cu interesul lor de moment.

       De asemenea, eticheta trebuie sa informeze consumatorii asupra riscurilor la care acestia ar putea fi expusi.

       Astfel, normele de etichetare a alimentelor vin in sprijinul literei b) din Art 3 al O.G. 21/1992 (ordonanta-cadru privind protectia consumatorilor) completata si modificata prin O.G. 58/2000 care defineste, in cadrul drepturilor de baza ale consumatorilor, dreptul de a fi informat inainte de a cumpara: "de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor…"

       Acest lucru este cu atat mai important cu cat am constatat ca un numar mare de producatori de alimente nu cunosc care este scopul etichetarii alimentelor, confundand consumatorii cu organele de control. Exemplu concret: cascavalul trebuie sa specifice pe eticheta continutul minim de grasime din totalul de substanta uscata. Exista pe piata romaneasca sortimente de cascaval care indica aceasta informatie sub forma: GR min. 45% din S.U., in loc sa mentioneze Grasime min. 45% din substanta uscata. Se pare ca acesti producatori, considera ca este suficient ca informatia sa fie trecuta pe eticheta, dar le este indiferent daca consumatorul, cel caruia ii este destinat produsul, intelege sau nu. Consumatorul nu este expert in controlul alimentelor si nici nu este nevoie sa fie expert. Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. De altfel, legislatia interzice notarile prin codificare.

       Daca aceasta este atitudinea producatorilor catre consumatori, APC Romania sugereaza consumatorilor sa aiba aceeasi atitudine: sa ramana indiferenti fata de alimentele ale caror producatori sunt la randul lor indiferenti daca consumatorii cunosc sau nu caracteristicile alimentelor respective.

       În plus, ii sfatuim pe consumatori sa fie foarte atenti la ceea ce cumpara, sa analizeze etichetele inainte de a cumpara si sa faca o alegere care sa corespunda cel mai bine cu interesul lor. Dreptul de a alege este unul din cele 5 drepturi fundamentale ale consumatorilor, drept care a fost castigat in urma cu 11 ani. Îi rugam pe consumatori sa nu isi bata joc de acest drept.

               Cuprins

       Ce informatii trebuie sa contina eticheta?

       În continuare va vom prezenta informatiile care trebuie sa fie incluse pe etichetele alimentelor si vom detalia cateva dintre aceste elemente:

       - Denumirea produsului       - Numele si adresa producatorului, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat in Romania       - Data de expirare       - Cantitatea neta       - Conditiile de depozitare si de folosire (daca este cazul)       - Locul de origine (daca este cazul)       - Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2%       - Lista ingredientelor folosite       - Cantitatea ingredientelor evidentiate pe eticheta prin desene sau cuvinte (daca este cazul; exista si exceptii)       - Instructiunile de utilizare       - Mentiunile suplimentare pe grupe de produse

       De remarcat ca mentiunile 1, 3, 4 si 7 se inscriu in acelasi camp vizual. Sunt exceptate alimentele a caror ambalaje sau recipiente nu au nici una dintre fete mai mare de 10 cmp.

- Denumirea produsului - se refera la natura, genul, sortul si starea alimentului. Citind denumirea produsului, consumatorul isi face o impresie imediata asupra naturii acestuia. Exemple de denumiri de produse: lapte pasteurizat, cafea macinata, alune prajite ambalate in atmosfera protectoare, pui congelat, bautura racoritoare carbogazoasa, bautura racoritoare cu indulcitori.

De mentionat ca adesea denumirea produsului este mentionata cu litere mici, intr-un colt al ambalajului, producatorii preferand sa pozitioneze la mare cinste numele comercial sau de pe cel marca al produsului.

Pentru ca denumirea de marca sau cea comerciala sa ramana cat mai adanc in memoria consumatorilor, se foloseste metoda de a include aceasta denumire in denumirea produsului, lucru interzis prin prevederile legale.

Consideram oportuna informarea consumatorilor ca, de asemenea, nu totdeauna denumirea produsului mentionata pe eticheta corespunde cu denumirea reala a acestuia. De exemplu, iaurt se numeste numai acel iaurt care contine la vanzare fermentii lactici (tulpinile de fermentare a laptelui).

Exista pe piata romaneasca anumite produse lactate care pretind a se numi iaurt, dar care de fapt reprezinta un iaurt tratat UHT (sterilizare totala la 120 grade Celsius - Ultra High Temperature) si care nu mai contine fermentii activi si nu mai confera proprietatile iaurtului natural.

Atentie, asadar, la ce cumparati!

De asemenea, in Uniunea Europeana, unt se numeste numai acel unt care contine cel putin 80% grasime animala din substanta uscata.

Pe piata romaneasca se comercializeaza, de asemenea, produse care poarta denumiri de produse traditionale sau care pretind ca sunt fabricate conform metodelor traditionale, dar de fapt, nu sunt.

Produsele care contin indulcitori artificiali, precum Cyclamate, Saccharin sau Aspartam se afla sub semnul obligatiei de a include mentiunea cu indulcitori alaturi de denumirea produsului. Exista pe piata romaneasca produse care nu satisfac aceasta cerinta: se mentioneaza fara zahar, se mentioneaza, de asemenea, numele indulcitorilor, insa nu se mentioneaza nicaieri pe eticheta ca aceste substante sunt indulcitori. Consumatorul obisnuit nu cunoaste ce sunt aceste substante.

Denumirea produsului trebuie sa includa / sa fie insotita sau sa faca referiri la:- informatii descriptive si, daca este necesar, de informatii referitoare la utilizare.- starea fizica a alimentului sau la tratamentele specifice la care acesta a fost supus (refrigerare, congelare, afumare etc)- mentiunea "tratat prin ionizare" sau "tratat cu radiatii ionizante" daca este cazul.mentiunea "ambalat in atmosfera protectoare" daca s-a utilizat pentru conservare un gaz avizat sanitar.

Alte cerinte:- Marca de fabrica, marca comerciala sau alte denumiri nu pot inlocui denumirea produsului.- Termenii "mod", "tip", "gen" nu pot fi folositi alaturi de denumirea specifica.

Alte observatii:- Denumirea iaurtului tratat UHT trebuie sa fie suficient de clara pentru a "permite cumparatorului sa cunoasca natura produsului si sa il deosebeasca de alte produse cu care ar putea fi confundat".- Produsul nu poate include in denumirea sa mentiunea "fabricat dupa metode traditionale" daca nu indeplineste aceasta conditie.

- Data de expirare - pentru data de expirare se folosesc 2 termeni:

a) termenul de valabilitate, pentru alimentele foarte perisabile cum ar fi produsele lactate si cele din carne, si care reprezinta data limita de consum. Dupa aceasta data producatorul nu mai garanteaza sanatatea consumatorului, chiar daca produsul a fost pastrat in conditii corespunzatoare, si,

b) data durabilitatii minimale, pentru produsele mai putin perisabile, cum ar fi produsele de panificatie, conservele, produsele din ciocolata, bauturile racoritoare etc, si care reprezinta data limita de comercializare. Produsele mai pot fi consumate o vreme, neafectand sanatatea, dar nu mai pot fi comercializate, intrucat producatorul nu mai garanteaza calitatile fizico-chimice si pe cele gustative (dioxidul de carbon din bauturile racoritoare se pierde, painea se usuca etc).

Termenul de valabilitate se compune din formularea clara a zilei, lunii si anului (in aceasta ordine, folosind sistemul ZZLLAA) si intr-o forma necodificata. Data este precedata de mentiunea clara "Expira la data de…". Dupa caz, se poate indica doar ziua si luna sau ziua, luna si anul.

Data de durabilitate minimala se marcheaza in aceeasi formula. Data este precedata de mentiunea clara "A se consuma de preferinta inainte de / pana la sfarsitul…". Se pot mentiona doar ziua si luna, luna si anul sau doar anul, in functie de durabilitate.

În ambele situatii, mentiunile cu privire la indicarea datei sunt urmate de conditiile de pastrare si conservare, daca este cazul.

Am vrea sa atragem din nou atentia pe aceasta cale consumatorilor sa citeasca pe eticheta de fiecare data cand cumpara un produs, data de expirare, deoarece consumul unui aliment alterat nu justifica ulterioarele consecinte.

APC Romania condamna faptul ca adesea data de expirare nu poate fi citita si inteleasa deoarece cifrele sunt sterse sau nu se intelege daca data inscriptionata se refera la data de expirare sau la cea de fabricare. APC va contacta firmele producatoare si spera ca aceasta problema sa se rezolve. De asemenea, rugam consumatorii sa nu riste cumparand produse a caror data de expirare nu poate fi inþeleasa.

        Alimentele scutite de indicarea datei durabilitatii minimale:

1. Fructele si legumele proaspete (inclusiv tuberculii de cartof) neprocesate. Aceasta exceptie nu se aplica si semintelor de germinatie.

2. Bauturile continand 10% sau mai mult in volume alcool.3. Painea, produsele de panificatie, patiserie si cofetarie care se consuma in 24 ore.4. Otetul de fermentatie.

5. Sarea de bucatarie, cu exceptia celei iodate.6. Zaharul si mierea de albine.7. Produsele zaharoase alcatuite aproape in totalitate din zahar aromatizat sau colorat.8. Guma de mestecat.9. Portiile individuale de inghetata nepreambalata.10. Vinuri, vinuri spumoase, spumante, licoroase, aromatizate si produse similare obtinute din

fructe, altele decat strugurii.11. Bauturi nealcoolice, sucuri de fructe, nectaruri din fructe si bauturi alcoolice in recipiente mai

mari de 5 litri, destinate consumului colectiv.

- Cantitatea neta Înscrierea cantitatii nete se face in unitati de volum, pentru produsele lichide, si in unitati de masa, pentru celelalte produse. Se utilizeaza dupa caz litrul, centilitrul, mililitrul si gramul sau kilogramul.

Pentru urmatoarele alimente nu este obligatorie indicarea cantitatii nete:- Alimentele vandute cu bucata, la care numerotarea se poate face cu usurinta din exteriorul produsului; in caz contrar, se indica numarul pe eticheta.- Alimentele care pot inregistra pierderi de volum sau de masa.- Alimentele care sunt vandute la numar sau sunt vandute in prezenta cumparatorului.- Alimentele a caror cantitate neta este mai mica de 5 grame sau 5 mililitri. Sunt exceptate condimentele si plantele aromatice.

- Lotul Toate alimentele trebuie sa poarte o indicatie care sa permita identificarea lotului din care fac parte. Alimentele a caror eticheta specifica si ziua in data de durabilitate minimala sau termenul de valabilitate, alaturi de alte cazuri similare, sunt exceptate de la indicarea lotului.

- Lista ingredientelor - toate ingredientele trebuie sa fie mentionate pe eticheta in ordinea descrescatoare a cantitatii lor. Aditivii alimentari, vitaminele si mineralele adaugate trebuie de asemenea sa fie incluse in lista ingredientelor.

Aditivii alimentari se inscriu in lista ingredientelor cu denumirea categoriei din care fac parte (coloranti, conservanti, stabilizatori, indulcitori etc) urmata de denumirea chimica sau codul numeric CE. De exemplu: acidifiant: acid citric sau E330.

Aditivii alimentari ce trebuie specificati sunt: acidifiantii, agentii de afanare, de ingrosare, de glazurare, de umezire, de intarire, de incarcare, amelioratorii de faina, amidonul modificat, antiaglomerantii, antioxidantii, antispumantii, colorantii, conservantii, corectorii de aciditate, emulsificatorii, gelifiantii, gazele de expandare, indulcitorii, potentiatorii de aroma, sarurile de topire, stabilizatorii.

Exista nenumarate exemple de alimente pe piata care nu mentioneaza aditivii, ci doar categoria de aditivi. Rugam consumatorii sa fie atenti si sa nu mai cumpere aceste produse.

         Alimentele scutite de specificarea ingredientelor sunt urmatoarele:

1. Apele carbogazoase, a caror denumire face sa apara aceasta caracteristica.2. Fructele si legumele proaspete (inclusiv tuberculii de cartof) neprocesate.3. Otetul de fermentatie care provine in mod exclusiv dintr-un singur produs de baza si care nu a

suferit adaugarea nici unui alt ingredient.4. Branza, untul, laptele si smantana fermentata, in masura in care nu au suferit decat adaugari

de produse lactate, enzime si culturi de microorganisme necesare fabricarii, sau de sare in cazul branzeturilor, altele decat cea proaspata sau topita.

5. Produsele constituite dintr-un singur ingredient, daca denumirea acestuia este identica cu cea a ingredientului si permite identificarea clara a naturii ingredientului.

- Cantitatea din anumite ingrediente accentuate la etichetare - pentru a fi mai atragatoare, producatorii accentueaza prin desene sau texte anumite ingrediente (vitamine, proteine, minerale, fructe).

Legislatia obliga specificarea cantitatii, exprimate in procente, a acelor ingrediente accentuate la etichetare prin desene, cuvinte sau care sunt incluse in denumirea produselor. (aromele, cum ar fi condimentele sau sarea fac exceptie, intrucat la acestea, cantitatea este nu este relevanta)

Din pacate, numai o parte din produse satisfac aceasta prevedere.

- Mentiunile suplimentare pe grupe de produse - Va informam ca exista mentiuni suplimentare de etichetare pentru diferitele grupe de produse, dintre care vom mentiona urmatoarele pe care le consideram a fi foarte importante la alegerea produsului:

Laptele trebuie sa includa procentul de grasime si procedeul de tratamentul termic Iaurtul si smantana - procentul de grasime Branzeturile - procentul de grasime raportat la substanta uscata si procedeul de tratament

termic Untul - procentul de grasime si o mentiune speciala in cazul adaosului de sare Margarina - tipul de margarina dupa procentul de grasime. În cazul in care contine mai mult de

0,5% sare trebuie sa fie specificat pe eticheta sarata. Pentru cazurile cand uleiurile si grasimile sunt folosite ca ingrediente pentru alte produse

trebuie specificata originea acestora (vegetala sau animala), iar pentru cele hidrogenate, mentiunea hidrogenat / hidrogenata, lucru care, din pacate, nu se gaseste pe toate produsele. Este dreptul consumatorului sa cunoasca daca uleiul sau grasimea sunt hidrogenate sau nu.

Pentru produsele din carne - trebuie mentionate, printre altele, specia de animal (exista insa si exceptii) si tratamentele utilizate.

Pentru produsele din oua - consumatorul trebuie sa cunoasca continutul in ou raportat la produsul finit, exprimat in procente si temperatura de pastrare.

Pentru produsele din ciocolata - trebuie sa cunoastem procentul de cacao substanta uscata, din greutatea totala.

Pentru bauturile alcoolice - sunt absolut interzise mentiunile precum: reconfortant, energizant, tonic, fortifiant etc.

La otet - trebuie sa cunoastem cantitatea de acid exprimata in grame acid acetic la litru. Alimentele congelate - trebuie sa poarte mentiunile "Produs congelat" si "A nu se recongela

dupa decongelare". Produsele care contin indulcitori artificiali, precum aspartam, cyclamate, saccharin - trebuie sa

poarte mentiunea "cu indulcitori", iar aceasta mentiune trebuie sa insoteasca denumirea produsului.

În cazul in care se adauga aspartam - mentiunea contine fenilalanina este obligatorie. Din pacate, nici aceasta prevedere nu este de multe ori respectata. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la fenilalanina carora le provoaca daune serioase sistemului nervos central.

Alimentele pentru sugari si pentru copiii de varsta mica (1-3ani) - trebuie sa poarte o mentiune speciala in acest sens.

Atunci cand un ingredient contine gluten, denumirile "amidon", respectiv "amidon modificat", se completeaza prin indicarea originii acestuia. Aceasta mentiune este necesara deoarece exista persoane cu intoleranta la gluten.

               Cuprins

       Care trebuie sa fie caracteristicile generale ale mentiunilor de pe eticheta?

       Informatia inscriptionata trebuie sa fie de asa natura mentionata incat sa fie usor de inteles de catre oricine. Mentiunile de etichetare trebuie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. Fac exceptie de la prevederea redactarii in limba romana marcile de fabrica sau de comert, denumirile de firme si denumirile arhicunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc. În plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii sau desene. Înscrisurile depe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari (stersaturi, inlocuiri sau adaugari) care pot induce in eroare consumatorul. Se interzice reetichetarea alimentelor.

       Informatiile inscrise pe eticheta nu trebuie sa induca in eroare consumatorii la achizitionarea produselor, in privinta:a) caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie. b) atribuirii de proprietati pe care produsele nu le poseda.c) sugerarii ca alimentul are caracteristici speciale, atunci cand in realitate toate produsele similare au aceste caracteristici. (Atentie! Sub incidenta acestei litere intra si mentiunea "Fara colesterol" inscrisa pe produse de origine exclusiv vegetala, (colesterolul fiind atribuit numai produselor de origine animala).

       Suplimentar, elementele de etichetare nu trebuie sa faca referire la proprietati medicale, precum, "ajuta la reducerea riscului de …", "ajuta la intarirea sanatatii", "ajuta la intarirea sistemului circulator …", "este un aliment sanatos…" etc. Aceste mentiuni pot fi facute in cazul alimentelor destinate special bolnavilor cu anumite afectiuni, sau in general alimentelor, cu conditia ca sa fie in prealabil testate si avizate ca avand proprietati medicale speciale.

       Restrictiile de inducere in eroare si cele referitoare la proprietati medicale se aplica, de asemenea, si la prezentarea alimentelor (forma, aspectul, ambalarea, materialul de ambalare utilizat, felul in care sunt aranjate si mediul in care sunt expuse produsele), precum si in publicitatea acestora.

               Cuprins

       Care sunt actele normative care reglementeaza etichetarea a alimentelor?

       Actele normative care reglementeaza normele de etichetare a alimentelor sunt reprezentate, in principal, de H.G. 784/1996 modificata si completata prin H.G. 953/1999.

       Trebuie, de asemenea, mentionat ca pe langa acestea, Ministerul Agriculturii, Alimentaþiei si Padurilor impreuna cu Ministerul Sanatatii si Familiei au elaborat in ultimul timp ordine comune, specifice pentru anumite alimente (legislatia orizontala). Pe langa reglementarea modului de fabricare, a naturii, a continutului, a transportului acestora etc., ordinele cuprind si norme de etichetare suplimentare specifice. În continuare puteti gasi lista acestor ordine comune specifice anumitor grupe de alimente elaborate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Publice (MAAP) si Ministerul Sanatatii si Familiei (MSF):

- Ordin comun al MAAP 17, MSF 240 / 2000 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea si calitatea bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii..- Ordin comun al MAAP 121, MSF 382 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea si etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei si piureului de castane indulcit.- Ordin comun al MAAP 122, MSF 298 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, prezentarea, compozitia, calitatea si etichetarea mierii.- Ordin comun al MAAP 123, MSF 384 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, compozitia, fabricarea si etichetarea sucurilor din fructe si ale anumitor produse similare.- Ordin comun al MAAP 124, MSF 297 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, originea, etichetarea si marcarea unor zaharuri destinate consumului uman.- Ordin comun al MAAP 126, MSF 302 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul si etichetarea extractelor de cafea si cicoare.- Ordin comun al MAAP 127, MSF 301 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, procedeele de fabricatie, calitatea si etichetarea lactoproteinelor - cazeine si cazeinati - destinate consumului uman.- Ordin comun al MAAP 128, MSF 300 / 2001 privind aprobarea Normelor cu privire la natura, continutul, fabricarea, compozitia si etichetarea anumitor tipuri de lapte conservat, partial sau integral deshidratat, destinat consumului uman.

       Speram ca prin initiativa Guvernului de a elaborare actele normative specifice anumitor grupe de produse (legislatia orizontala) sa se creeze un mediu prielnic pentru desfasurarea activitatii de productie.

       Se impune o mai mare implicare a autoritatilor in informarea si sprijinirea producatorilor si oferirea unei mai mari accesibilitati la sursele legislative.

       De asemenea, trebuie mentionat faptul ca Guvernul Romaniei a elaborat un proiect de Hotarare de Guvern pentru completarea si modificarea normelor privind etichetarea alimentelor. Pentru mai multe detalii a se vedea www.maa-ue.ro.

               Cuprins

       Sfaturi finale

       Pentru final, dorim sa recomandam consumatorilor sa cumpere numai acele produse alimentare care corespund cu exigentele lor, cu nevoile lor, cu interesele lor si care le ofera toate informatiile despre produs. Numai detinand toata informatia se poate face o alegere corecta.

       Rugam consumatorii sa nu mai cumpere produsele care nu satisfac prevederile legale ale etichetarii alimentelor. Numai astfel pot fi eliminate de pe piata aceste produse.

       APC Romania va continua sa informeze consumatorii si producatorii de alimente asupra acestei probleme si sa coopereze cu OPC Bucuresti pana la solutionarea problemei, mai ales, ca in urma unui sondaj de opinie realizat recent, am constatat ca bucurestenii doresc sa cunoasca mai multe detalii despre alimente pentru a sti sa isi administreze mai bine banii, cum ar fi: daca produsul este natural sau nu, daca s-au administrat hormoni de crestere sau antibiotice, daca este sau nu un produs modificat genetic.