Embed Size (px)
DESCRIPTION
Propunerile mele privind simplificarea procedurii de ridicare a imunității parlamentare au fost depuse în Parlamentul României. Principalele modificări sunt:- În Comisia juridică votul asupra cererii de ridicare a imunității parlamentare a unui senator, deputat, ministru sau fost ministru va fi deschis, în Plen va fi vot electronic deschis, iar ședințele vor fi publice.- Comisia juridică va întocmi şi adopta un raport în termen de maximum 24 de ore;- Plenul Camerei din care face parte senatorul sau deputatul vizat se va pronunța prin vot în maximum 24 de ore. - Comisia juridică și Plenul verifică exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reținerii, arestării sau percheziției. Este interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, aceasta fiind atributul exclusiv al judecătorilor.- Dacă parlamentarul vizat de o cerere de reținere, arestare sau percheziție nu este prezent la ședința de Plen în care se votează această cerere, poate trimite în scris punctul său de vedere, care va fi citit în Plen. În ultimii ani, din 9 nouă cereri de ridicare a imunității, Parlamentul a tergiversat și apoi a respins 8 astfel de cereri, prin vot secret şi cu invocarea unor motive care au depăşit competenţa Parlamentului şi au intrat în domeniul puterii judecătoreşti. Am argumentat în proiectul pe care l-am scris că rolul Parlamentului în aceste proceduri trebuie să constea numai în verificarea existenţei unor indicii privind comiterea unor fapte penale, pe baza motivării din referatul procurorilor, și nu în examinarea sau interpretarea probelor, așa cum a arătat și Curtea Constituțională a României prin Decizia 319/19.06.2013. Curtea a afirmat că “examinarea de către Parlament”, prin Camerele sale, sau de către comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, „a probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare ori percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat”. În aceeași Decizie, Curtea Constituțională a dat exemplul Bundestag-ului din Germania, unde “nu se realizează un examen al probelor, iar decizia adoptată nu conţine o calificare a ceea ce este corect ori greşit sau o constatare a vinovăţiei ori nevinovăţiei”.Propunerea legislativă scrisă de mine și depusă marți, 24 iunie, în Parlamentul României, modifică şi completează Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, în cazul parlamentarilor miniștrilor și foști membri ai Guvernului.
Citation preview
Parlamentul României
Camera Deputaţilor Senat
LEGEpentru modificarea şi completarea art.24 din Legea nr. 96/2006
privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
Parlamentul României adoptă prezenta lege:
Art. I – Art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților şi al senatorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Alineatul (2) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
“(2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce de îndată cererea, prin orice mijloc, la cunoștința membrilor Biroului permanent, după care o trimite Comisiei juridice respective, care va întocmi şi adopta un raport în termen de maximum 24 de ore de la primirea cererii de către Comisia juridică. Raportul Comisiei juridice se adoptă prin votul deschis, în şedință publică, al majorităţii membrilor prezenţi. Comisia juridică verifică exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reținerii, arestării sau percheziției. Este interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, aceasta fiind atributul exclusiv al judecătorilor.”
2. Alineatul (3) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
„(3) Cererea ministrului Justiției prin care se trimite preşedintelui Camerei respective referatul procurorilor, însoțită de raportul Comisiei juridice, se supune spre adoptare plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul, iar plenul trebuie să adopte o hotătâre prin vot în termen de maximum 24 de ore de la primirea raportului de către Biroul permanent al Camerei. Plenul verifică exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza conţinutului
1
referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reținerii, arestării sau percheziției. Este interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, aceasta fiind atributul exclusiv al judecătorilor.”
3. Alineatul (4) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
„(4) Camera hotărăște asupra cererii, cu votul majorității membrilor prezenţi, prin vot electronic deschis, cu înregistrarea numelor celor care votează şi a modului în care votează. Cel în cauză are dreptul să își expună punctul de vedere cu privire la cererea de reținere, arestare sau percheziție. Dacă cel în cauză nu este prezent, indiferent din ce cauză, atunci acesta are dreptul să trimită în scris punctul său de vedere, care va fi citit în plen. Neprezentarea celui în cauză sau netrimiterea unui punct de vedere de către acesta nu amână și nu afectează în nici un fel termenele și procedurile pentru votarea cererii procurorilor transmisă prin ministrul Justiției.
4. Alineatul (5) al articolului 24 va avea următorul cuprins:
(5) Hotărârea Camerei se comunică de îndată ministrului Justiției și se publică de îndată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în interiorul aceluiaşi termen de 24 de ore de la alineatul (3). Data comunicării către ministrul Justiției este data intrării în vigoare a hotărârii.”
Art. II - Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 300 din 28 iunie 1999, Partea I, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
“(1) Votarea cererii de urmărire penală în Camera Deputaților sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de Comisia juridică a Camerei respective conform procedurilor şi termenelor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.”
2. Alineatul (2) al articolului 13 se abrogă.
3. Alineatul (3) al articolului 13 va avea următorul cuprins:
„(3) Un membru al Guvernului sau un fost membru al Guvernului care este și deputat sau senator poate fi percheziționat, reținut ori arestat numai cu încuviințarea Camerei din care face parte, cu respectarea prevederilor art. 72 alin. (2) din Constituția României, republicată, și conform procedurilor şi termenelor prevăzute de art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor.”
2
4. Alineatul (1) al articolului 14 se abrogă.
5. Alineatul (2) al articolului 14 se abrogă.
6. Alineatul (3) al articolului 14 va avea următorul cuprins:
„(3) Cel în cauză are dreptul să își expună punctul de vedere cu privire la cererea de urmărire penală, sau de reținere, arestare sau percheziție, atunci când este cazul. Dacă cel în cauză nu este prezent, atunci acesta are dreptul să trimită în scris punctul său de vedere. Punctul său de vedere va fi citit în plen. Neprezentarea celui în cauză sau netrimiterea unui punct de vedere de către acesta nu amână şi nu afectează în nici un fel termenele şi procedurile pentru votarea cererii procurorilor transmisă prin ministrul Justiției.”
7. Articolul 15 va avea următorul cuprins:
„Cererea de urmărire penală a membrilor sau foștilor membri ai Guvernului și, după caz, aprobare a reţinerii, arestării sau percheziţiei, se adoptă cu respectarea prevederilor art. 67 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată, și conform procedurilor şi termenelor prevăzute de articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor. Votul este electronic, deschis, cu înregistrarea numelor celor care votează şi a modului în care votează.”
Art. III - De la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, art. 195 şi art. 197 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, precum şi alin (7), (8), (9) ale art. 172 şi art. 173 din Regulamentul Senatului cu privire la urmărirea penală, reţinerea, arestarea preventivă sau percheziţia parlamentarilor se abrogă şi se aplică prevederile acestei legi.
3
