Recuperarea prejudiciului si confiscarea bunurilor.inddRaport de diagnoz 2015
prin infraciuni
Raport de diagnoz 2015
Raportul îi propune s fac o radiografie a situaiei recuperrii prejudiciilor produse statului român i confiscrii bunurilor dobândite ilegal.
De-a lungul timpului, în România au existat mai multe bariere în ceea ce privete lupta cu marea corupie: de la simpla anchetare a unor înali demnitari bnuii de fapte de corupie, considerat cu doar 12 ani în urm drept imposibil, pân la trimiterea lor în judecat. Au început s apar i condamnri definitive: la început doar cu suspendare, apoi i pedepse grele cu închisoarea pentru oficialii corupi. Reforma justiiei a dat roade, magistraii i-au afirmat din ce în ce mai mult independena i felurite bariere ale impunitii au czut.
Urmtoarea provocare pare s fie recuperarea efectiv a prejudiciului produs statului i identificarea i confiscarea bunurilor dobândite prin infraciuni. Dar trecerea dincolo de aceast barier nu este un demers ce depinde doar de magistrai, ci presupune colaborarea multor instituii din afara puterii judectoreti/sistemului de justiie - aadar depinde în mai mare msur de voina politic.
Criza economic a pus acut aceast problem, i nu doar în România. Cetenii au fcut sacrificii, salariile au sczut i a aprut întrebarea fireasc: recupereaz statele banii furai?
Dup cum exprima unul dintre magistraii intervievai pentru realizarea acestui Raport, „la începutul anilor 2000 nu exista aceast perspectiv în practica parchetelor din România. Legea a impus-o, cumva. i ne-am dat seama, pe parcursul acumulrii de experien, c este o component foarte important s le iei banii, s gseti folosul necuvenit, s identifici bunuri care s acopere prejudiciile. Pentru c nu obinem nimic doar trimiându-i în pucrii i dup aceea lsându-i, dup 2-3 ani de detenie, s îi foloseasc linitii bunurile acumulate.”
Raportul urmrete trei linii de for care definesc momentele cheie ale procesului de investigare a fraudelor, de recuperare a prejudiciilor i de deposedare de foloasele infraciunii.
(1) Analizarea capacitii organelor de urmrire penal de a institui msuri asigurtorii eficace care pot face efectiv ulterior recuperarea prejudiciului i confiscarea, prezervarea bunurilor indisponibilizate în timpul urmririi penale i procesului penal, precum i cooperarea internaional i investigaiile financiare privind identificarea bunurilor în vederea indisponibilizrii lor.
4
(2) Practica instanelor, inclusiv raportarea la instituii juridice noi, cum este confiscarea extins, ori abordarea situaiilor în care este solicitat confiscarea de la teri.
(3) Evaluarea problemelor care apar la punerea în executare a deciziilor de confiscare i interesul manifestat de instituiile pgubite de a se constitui parte civil i de a recupera efectiv în patrimoniul public prejudiciile constatate.
Metodologie
Realizarea raportului a presupus folosirea unor metode de cercetare cantitative i calitative. În ceea ce privete latura cantitativ, pentru anii 2013-2014, în octombrie 2015, am trimis tuturor
curilor de apel i parchetelor de pe lâng curile de apel din ar câte o cerere de comunicare de informaii în baza legii 544/2001, acesteia fiindu-i ataat un chestionar care trata numrul de cazuri în care s-au dispus/solicitat msuri asigurtorii i decizii de confiscare i valorile totale ale acestora. În cazul parchetelor de pe lâng curile de apel, chestionarul mai aborda numrul de cereri de cooperare internaional, numrul de cazuri de solicitare de sechestru la teri i ordine de sechestru în alte state.
Datele cerute nu vizau doar instanele i parchetele crora ne-am adresat, ci i unitile arondate, respectiv subordonate, curile de apel i parchetele de pe lâng curile de apel urmând s cear, la rândul lor, aceste informaii unitilor din subordine i s le centralizeze, apoi, înainte de a ni le transmite. Aceast abordare nu ne-a livrat date complete, defalcate i clar structurate, cea mai comun problem fiind c valorile comunicate nu erau suficient de defalcate, în cazul multor tribunale, judectorii, parchete de pe lâng tribunale i judectorii, nereuind s obinem suficiente date pentru a putea realiza o analiz statistic reprezentativ i complet. În demersul de a obine datele referitoare la anul 2015, ne-am adresat fiecrei instane i fiecrui parchet din ar în parte, cu un chestionar simplificat, obinând, în acest mod, o rat de rspuns de aproximativ 80%.
Toate informaiile obinute au fost centralizate într-un tabel, din care am putut extrage tipare, ierarhii i alte rezultate folosind criterii comparative. Acolo unde rspunsurile au indicat alte monede sau bunuri cuantificabile (ex. pachete de igri, litri de motorin), conversia a fost fcut în lei, în funcie de rata medie de schimb pentru anul respectiv.
Un aspect important de menionat este c, în demersul de a cere informaiile necesare cercetrii, am observat o caren în ceea ce privete modul de înregistrare i de gestionare a datelor referitoare la recuperarea prejudiciului, în special la nivel de instane de judecat. „Nu deinem date statistice în acest sens” sau „în lipsa unor evidene electronice, ar fi nevoie de o verificare manual a fiecrui dosar în parte, ce ar îngreuna/bloca activitatea compartimentelor Arhiv i Registratur, sens în care nu v putem oferi astfel de informaii” sunt rspunsuri întâlnite adesea. În afara îngreunrii unor demersuri de cercetare precum cel de fa, rspunsurile subliniaz dificultatea prin care se poate obine, la nivel centralizat, în lipsa deinerii unor evidene statistice adecvate, o situaie clar în privina recuperrii prejudiciilor decise de instanele româneti.
În ceea ce privete cercetarea calitativ, am intervievat 18 persoane - procurori, judectori, ofieri de poliie judiciar i funcionari din cadrul ANAF. Întrebrile au vizat calitatea investigaiilor financiare, mecanismele de identificare a bunurilor ce au fcut produsul infraciunilor, eficiena colaborrilor procurorilor cu diferite instituii ale statului, motivele din spatele trendului ascendent al numrului i valorilor msurilor asigurtorii, practica instanelor, explicaii pentru rata mic de recuperare a prejudiciilor i de executare a deciziilor de confiscare etc.
De asemenea, rezultatele noastre preliminare au fost prezentate i evaluate de jurnaliti din presa central i local, dar i de persoane aparinând domeniului justiiei în cadrul unor focus grup-uri realizate în timpul seminarelor „Digital Enhancement Tools for Investigative Journalists” (12-14 februarie 2016) susinute de Ambasada SUA în România, „Justiie i pres” (8-10 aprilie 2016) i „Combaterea fraudei i monitorizarea achiziiilor publice” (10-12 aprilie 2016), ultimele dou fcând parte din proiectul FDSC „Cetenia activ – un instrument puternic pentru dezvoltarea statului de drept”.
5
Cuprins
4. Identificarea bunurilor; investigaiile financiare
5. Abordarea instanelor privind msurile asigurtorii
6. Instituia confiscrii extinse
7. Administrarea bunurilor indisponibilizate
constituirea ca parte civil
9. Probleme legate de punerea în executare a deciziilor de
confiscare. Rolul ANAF
IMPunerea de MsurI asIgurtOrII efIcace
Identificarea bunurilor relevante i impunerea de sechestre cât mai devreme în faza de urmrire penal reprezint o garanie c acestea nu vor fi înstrinate ori distruse, c statul sau instituiile vtmate îi vor putea recupera prejudiciile produse în cazul unei decizii definitive de condamnare i c persoanele condamnate vor fi deposedate de bunurile dobândite ilegal.
Legislaia româneasc prevede obligativitatea lurii de msuri asigurtorii în anumite domenii, dup cum urmeaz.
În cazul splrii banilor, Legea 656/2002 pentru prevenirea i sancionarea splrii banilor, la art. 32, impune obligativitatea lurii msurilor asigurtorii la infraciunile de splare a banilor sau de finanare a actelor de terorism. În cazurile de evaziune fiscal, Legea 241/2005 pentru prevenirea i combaterea evaziunii fiscale, la art. 11, prevede obligativitatea msurilor asigurtorii. Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea i sancionarea faptelor de corupie prevede, la art. 20, c este obligatorie luarea msurilor asigurtorii în cazul infraciunilor asimilate corupiei i al celor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Sumele i bunurile supuse unor msuri asigurtorii au crescut constant în ultimii ani. Magistraii intervievai cu ocazia realizrii acestui studiu au pus aceast tendin mai degrab pe seama unor decizii manageriale luate la conducerea parchetelor, în condiiile în care cadrul legislativ a rmas relativ constant.
La începutul anilor 2000 nu exista aceast perspectiv în practica parchetelor din România, din aceast cauz sumele puse sub sechestru au fost foarte mici în acea perioad dup cum se observ în cifrele furnizate de Ministerul Public înainte i dup 2010.
Anul Total msuri
2007 158.530.113
2008 791.717.347
2009 226.711.591
2010 371.646.024
2011 1.024.979.707
2012 1.869.681.989
2013 1.920.392.286
2014 2.473.736.148
2015 12.850.523.417
*Anului 2015 i-au fost atribuite dou coloane separate pentru a ilustra particularitatea cazului „Lukoil”, ce a constat în sechestre de peste 5 miliarde de lei.
7
În mod firesc, efortul procurorilor era i este concentrat pe strângerea de probe în vederea aflrii adevrului juridic, în timp ce acoperirea prejudiciilor vizeaz latura civil a cazului.
Pe de alt parte, volumul sumelor i bunurilor sechestrate ine foarte mult de competena parchetelor respective. Cazurile de splare de bani i evaziune fiscal sunt de competena tribunalelor i curilor de apel. DNA este parchet specializat pe cazuri de corupie i infraciuni în dauna intereselor Uniunii Europene. Parchetele de pe lâng judectorii, parchetele din zone srace, au în special cazuri de furturi, cauze minore, unde autorii infraciunilor nu au bunuri ori sume ce pot fi puse sub sechestru.
O schimbare de paradigm în Ministerul Public în 2011
La nivelul Ministerului Public, un Ordin din 2011 al Procurorului General a impulsionat preocuparea procurorilor pentru instituirea msurilor asigurtorii1.
Ordinul le impunea procurorilor ca „în toate cauzele penale privind infraciuni care au produs prejudicii materiale sau au dus la dobândirea unor avantaje materiale” s evalueze „dac se impune efectuarea de verificri pentru identificarea bunurilor asupra crora pot fi instituite msuri asigurtorii.”
Ordinul Procurorului General avea ataat un Chestionar simplu, ce trebuia completat obligatoriu de procuror, cu opt întrebri ce vizau, de exemplu, demersurile fcute la ANCPI, ANAF, Ministerul de Interne, ori ONRC pentru verificarea bunurilor imobile, conturilor bancare ori aciunilor la societi comerciale. Rspunsurile erau „Da”, „Nu”, „Nu s-au efectuat verificri”. Chestionarele erau centralizate semestrial i „utilizate pentru a evalua eficiena organelor de urmrire penal în luarea msurilor asigurtorii,” cum declar un procuror.
Aceast preocupare a Ministerului Public s-a reflectat în creterea substanial a msurilor asigurtorii dispuse în 2011 - peste 1 miliard de lei fa de 371 milioane de lei în 2010.
De la acel moment s-au demarat întâlniri regionale între procurori i poliiti i s-a constatat c instituiile angrenate în aplicarea legii comunicau foarte puin. Poliia lucra independent, preocuparea Parchetului era de a cenzura aciunile poliiei. Grupurile inter-instituionale de lucru au schimbat mult lucrurile. Pasul urmtor a fost selectarea unor procurori specializai pe infraciuni economico-financiare, crora le-au fost repartizate cu precdere dosare potrivit specializrii lor, astfel încât s nu fie încrcai cu lucrri cronofage.
Aadar, pân ca instituiile pgubite s se constituie ca parte civil i s revendice prejudiciul, a fost necesar mai întâi ca organele de cercetare penal s descopere c, dincolo de infraciune, exist pagub, exist prejudiciu, iar acesta, însumat, a atins cote care au schimbat cumva filozofia penal a statului. În contextul crizei economice, cuantificarea prejudiciilor rezultate din fapte de splare de bani, evaziune fiscal, corupie, a impus rsturnarea paradigmei judiciare.
1 Pe fondul crizei economice a crescut preocuparea fa de combaterea evaziunii fiscale. O statistic realizat de Ministerul Public arta c, fa de 2009, în 2010 crescuse semnificativ numrul de persoane trimise în judecat pentru evaziune fiscal (de la 493 la 1.111), dar numai câteva uniti de parchet din ar dispuseser msuri asigurtorii în aceste dosare, dei prejudiciile erau evaluate la sume importante. Sechestrele impuse în 2010 acopereau numai aprox. 13% din prejudiciile reinute prin rechizitorii.
„Procurorul nu depune struine ca s bage bani în buzunarul prii civile, nu se transform într-un aprtor al acesteia, ci efectiv îi vede de latura penal, ine foarte mult la obinerea unei condamnri care d bine într-o statistic.”
Judector
„Dac îl bifai, te fora ca în fiecare dosar s ai asta în vedere. Chestionarul îi fcea implicit i o procedur standard.”
Procuror
8
Privind în ansamblu, valoarea msurilor asigurtorii dispuse de Direcia Naional Anticorupie cunoate un trend ascendent în cursul ultimilor opt ani.
La nivelul Direciei Naionale Anticorupie, spun procurorii intervievai, atât obligativitatea lurii msurilor asigurtorii impus prin legea special, cât i succesele înregistrate în dovedirea vinoviei unor inculpai au dat avânt aplicrii de msuri asigurtorii.
Acest fenomen a cptat tot mai mult amplitudine, Direcia Naional Anticorupie dipunând, în 2015, 457 de msuri asigurtorii, valoarea lor total fiind de aproximativ 2,1 miliarde de lei. DIn acest total, 2 msuri asigurtorii au vizat confiscarea extins în valoare total de 2.504.418 lei.
Mai mult, conform DNA, „În 2015 au fost înregistrate un numr de 302 hotrâri definitive de condamnare. Instanele au dispus plata de despgubiri ctre prile civile în sum total de 720.447.230 lei, 21.064.775 euro i 7.576.953 USD. În intervalul de referin, prin hotrâri definitive, s-a dispus confiscarea valorii produselor infracionale în sum total de 24.180.222 lei, 24.292.266 euro i 42.000 USD, precum i a unor bunuri.”
Msuri asigurtorii dispuse în 2015 de parchetele de pe lâng curile de apel
Parchet (curi de apel) Total sechestre în 2015 (lei) Total sechestre corupie, evaziune fiscal i splare de bani în 2015 (lei)
PCA Ploieti 5.826.094.512 N/A
PCA Bucureti 144.615.144 144.615.144
PCA Timioara 57.395.280 57.395.280
PCA Constana 21.654.134 N/A
PCA Cluj 17.603.280 17.603.280
PCA Braov 10.747.052 10.747.052
PCA Craiova 6.283.966 5.747.286
PCA Iai 1.655.133 31.750
PCA Alba 1.560.488 1.560.488
PCA Galai 62.126 62.146
PCA Suceava 61.351 60.290
PCA Bacu 0 0
PCA Oradea 0 0
PCA Piteti N/A N/A
9
Datele comunicate de Pachetul de pe lâng Curtea de Apel Ploieti în 2015 conin i sechestrul asigurtor record din dosarul Lukoil (circa 5,5 miliarde lei). Dac examinm informaiile disponibile fr PCA Ploieti, observm c parchetele de pe lâng curile de apel Bucureti, Timioara, Constana, Braov i Craiova au avut volumele cele mai mari de sechestre în anul 2015. La polul opus, Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Târgu Mure a instituit o singur msur asigurtorie, de 5.030 lei, parchetele de pe lâng curile de Apel Bacu i Oradea ne-au comunicat c nu au dispus msuri asigurtorii în 2015, iar Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Piteti nu ne-a comunicat datele solicitate.
*Cu excepia PCA Ploieti
Msuri asigurtorii dispuse în 2015 de parchetele de pe lâng tribunale
Parchetul de pe lâng Tribunalul Bucureti se distaneaz net în ceea ce privete sechestrele dispuse la nivelul parchetelor de pe lâng tribunale. Dup acesta, parchetele care au instituit cele mai mari msuri asigurtorii au fost cele de pe lâng tribunalele Bistria-Nsud, Ilfov, Slaj i Gorj.
PARChET (TRIBUNALE) TOTAL SEChESTRE 2015 (LEI)
TOTAL SEChESTRE CORUPIE, EVAzIUNE FISCAL I SPLARE DE BANI 2015 (LEI)
PT BUCURETI 1.686.186.119 1.686.186.119
PT ILFOV 188.926.925 188.926.925
PT SLAJ 98.878.896 15.426.433
PT GORJ 60.228.109 60.228.109
PT IALOMIA 53.284.777 52.279.312
PT MEhEDINI 51.910.177 51.910.177
PT GIURGIU 50.233.982 49.418.718
PT ARGE 47.811.643 47.811.643
PT BRAOV 32.019.249 32.019.249
PT CLRAI 22.008.671 22.008.671
PT hUNEDOARA 21.667.238 21.667.238
PT OLT 13.012.111 13.012.111
PT DâMBOVIA 7.299.089 7.299.089
PT VRANCEA 6.897.012 6.897.012
PT ARAD 6.709.736 6.709.736
PT ALBA 6.380.952 6.380.952
PT IAI 5.882.028 4.724.366
PT TELEORMAN 5.462.902 5.362.902
PT MURE 5.456.594 5.456.594
PT BUzU 5.315.729 5.315.729
PT BOTOANI 4.404.407 4.403.687
PT hARGhITA 3.173.857 3.173.857
PT BRILA 3.156.846 3.156.846
PT SIBIU 3.154.772 3.137.618
PT SUCEAVA 2.983.767 1.715.479
PT VâLCEA 2.574.523 5.614.523
PT PRAhOVA 2.537.653 2.537.653
PT GALAI 1.662.144 1.662.144
PT NEAM 1.168.192 785.645
PT COVASNA 723.580,5 723.580,5
PT VASLUI 475.933 475.933
PT TIMI 403.906 403.906
PT TULCEA 45.817 45.817
La nivelul parchetelor de pe lâng tribunal, 4 din 42 de parchete din ar (parchetele de pe lâng tribunalele Bihor, Cluj, Constana i Dolj) nu au transmis rspunsuri, iar Parchetul de pe lâng Tribunalul Maramure i cel de pe lâng Tribunalul Bacu nu au furnizat informaiile relevante pentru msurile asigurtorii dispuse în 2015 în rspunsul transmis. În consecin, aceste 6 parchete sunt excluse din analiza care urmeaz.
cele mai importante msuri asigurtorii instituite de parchete în 2015
Examinarea valorilor absolute ale sechestrelor dispuse de DNA, toate parchetele de pe lâng curi de apel i de pe lâng tribunale din România plaseaz Parchetul de pe lâng Tribunalul Bucureti pe locul 3 la nivel naional, dup Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Ploieti (cu sechestrul dispus în dosarul „Lukoil”) i Direcia Naional Anticorupie. Clasificarea arat astfel:
1 1
Datele de mai sus nu înseamn neaprat o invalidare a muncii parchetelor, întrucât corupia, evaziunea fiscal, splarea de bani nu sunt neaprat distribuite uniform.
Pot fi îns edificatoare privind preocuparea sau, mai ales, absena preocuprii, instituirii unor msuri asigurtorii care s vizeze recuperarea prejudiciului ori confiscarea bunurilor dobândite prin infraciuni.
NUMR PARChET TOTAL SEChESTRE 2015 (LEI)
1 PCA PLOIETI 5.826.094.512
5 PT ILFOV 188.926.925
6 PCA BUCURETI 144.615.144
7 PT SLAJ 98.878.896
8 PT GORJ 60.228.109
9 PCA TIMIOARA 57.395.280
10 PT IALOMIA 53.284.777
11 PT MEhEDINI 51.910.177
12 PT GIURGIU 50.233.982
*cu excepia PCA Ploieti, DNA i PT Bucureti, eliminate din grafic din motive de reprezentare vizual
1 2
ConCluzie Pe lâng DNA, msurile asigurtorii semnificative sunt instituite mai degrab de parchetele de pe lâng tribunale decât de cele de pe lâng curi de apel, un lucru explicabil prin competena de investigare a infraciunilor de evaziune fiscal, splare de bani i de mic corupie ce le aparine. O alt observaie relevant este c niciunul dintre cele 12 parchete care au instituit msuri asigurtorii semnificative nu este din Moldova.
IdentIfIcarea bunurIlOr I InvestIgaIIle fInancIare
Interviurile realizate cu procurori i ofieri de poliie judiciar cu experien în instituirea de sechestre i cu funcionari ai ANAF care au pus în execuie hotrârile judectoreti subliniaz importana covâritoare a investigaiilor financiare pentru identificarea bunurilor ce ar trebui sa fie supuse msurilor asigurtorii.
În ceea ce privete identificarea bunurilor ce provin din infraciuni ori aflate în patrimoniul unei persoane cercetate, procurorii i ofierii de poliie judiciar spun c lucreaz cel mai bine cu Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI). În trecut, în absena unei baze de date centralizate, aflarea informaiilor privind proprietile imobiliare din diverse judee ale rii „era o adevrat probatio diabolica”, dup cum s-a exprimat un procuror. Organele de urmrire penal trebuiau s trimit zeci de adrese ctre oficiile judeene ale ANCPI pentru identificarea bunurilor unei persoane.
Boom-ul imobiliar, tranzaciile din ce în ce mai numeroase de terenuri i case i obligativitatea înscrierii cadastrale la orice înstrinare a acestora au început s conduc la întregirea i perfecionarea bazelor de date ale ANCPI. Exist acum o baz de date centralizat în care procurorii pot identifica mai uor decât înainte terenuri i locuine ale unei persoane în diferite judee ale rii, dar multe bunuri imobile rmân în continuare neintabulate.
Colaborarea cu Agenia Naional de Administrare Fiscal primete aprecieri mixte din partea procurorilor. Criticile sunt formulate în special din zona parchetelor specializate, „de la caz la caz : uneori bun, alteori deficitar”. Procurorii din parchetele nespecializate apreciaz colaborarea cu inspectorii antifraud: „Ei au acces la sisteme informatice la care unitile de parchet nu au acces i atunci poi s faci i aceast treab de investigare i s te ocupi i de dosar.” Înfiinarea Direciei Generale Antifraud Fiscal în cadrul ANAF i faptul c aceasta este condus de doi procurori par s fi condus la o îmbuntire a colaborrii.
De asemenea, este apreciat colaborarea cu Agenia Naional de Integritate, mai ales expertiza oferit de ANI în cazurile, puine deocamdat, în care parchetele nespecializate au avut în vedere instituia confiscrii extinse, caracterizat prin investigaii financiare complexe.
Baze de date interogate cu uurin de procurori exist i la Ministerul de Interne – vehicule înmatriculate, de exemplu – i Oficiul Naional al Registrului Comerului (acionariat la societi).
În mod curent, procurorii mai identific bunuri – titluri de proprietate, aciuni, contracte de vânzare cumprare cu ocazia percheziiilor. Ei folosesc aceast instituie juridic atât pentru obinerea de probe în vederea stabilirii activitii infracionale, cât i pentru a crea condiiile recuperrii prejudiciilor ori confiscrii foloaselor necuvenite.
Problemele majore de identificare a bunurilor rmân îns în relaia organelor de urmrire penal cu administraia public local. Evidena bunurilor impozabile este constituit la nivelul primriei. Primriile au aceste evidene informatizate, dar nu exist o baz de date centralizat, iar procurorii ar trebui s cear datele relevante direct de la primrii. Dar în multe cazuri persoanele investigate „au cunotine în rândul primriilor i afl c sunt supuse unor verificri”, arat un procuror. Adresarea ctre primrii este, în viziunea multor procurori, un risc privind confidenialitatea investigaiei.
O alt dificultate întâlnit de procurori în investigaiile financiare const în aceea c, pentru a verifica traseul sumelor de bani prin diferite conturi, procurorul trebuie s cear încuviinarea judectorului de drepturi i liberti pentru a putea obine relaii de la bnci privind rulajul conturilor, pe când inspectorii antifraud, cei de la finane sau cei de la ANI o pot face direct, fr mijlocirea instanelor.
1 3
accesul la bazele de date
Inspectorii antifraud de la Direcia General Antifraud Fiscal din cadrul ANAF cooptai în investigaiile procurorilor au acces direct la bazele de date ale ANAF.
În baza unor protocoale semnate în 2013, procurorii i ofierii de poliie judiciar ai Direciei Naionale Anticorupie au acces direct la bazele de date ale ANCPI i ANAF. Pe de-o parte, accesul direct al DNA la bazele de date ale ANAF i ANCPI este mult mai rapid decât corespondena curent între instituii i previne scurgerea de informaii i, pe de alt parte, sporete posibilitile investigative, spune un procuror: „Câtigi foarte mult timp. Eu vreau s vd un teren; dup ce-l vd îmi vine alt idee, m uit la alt teren deja. Dac am acces direct în baza de date leg foarte multe lucruri.”
Compartimentul de investigaii financiare al DNA
În cadrul DNA a fost înfiinat în 2013 un compartiment specializat de investigaii financiare. În acest compartiment activeaz, la nivel central, 5 ofieri de poliie judiciar i câte un ofier la fiecare serviciu teritorial. Procurorii apeleaz la expertiza lor în dosarele complexe. Compartimentul deruleaz exclusiv investigaii financiare în paralel cu investigaia concentrat asupra probatoriului care s duc la soluionarea laturii penale. Investigaiile financiare laborioase îi dovedesc eficacitatea mai ales în dosarele care vizeaz confiscarea extins i splarea de bani, extinzând verificri la rude i persoanele apropiate, în ar sau în strintate.
De exemplu, într-unul dintre dosare, în timp ce procurorul de caz s-a concentrat asupra probrii unei infraciuni de luare de mit în valoare de câteva zeci de mii de euro, compartimentul de investigaii financiare a reuit s identifice bunuri nejustificate de aproximativ un milion de euro pentru care a fost cerut confiscare extins.
cooperarea internaional
Cooperarea internaional devine vital pentru identificarea, indisponibilizarea i confiscarea bunurilor provenite din infraciuni în condiiile în care acestea sunt din ce în ce mai des plasate în strintate. Dobândirea de bunuri în strintate, deschiderea de conturi bancare i de societi care dein imobile în strintate au fost identificate printre practicile cele mai rspândite de ascundere a produsului infraciunii.
Procurorii au apreciat colaborarea cu ARO (Asset Recovery Office) - Oficiul naional de prevenire a criminalitii i cooperare pentru recuperarea creanelor provenite din infraciuni din cadrul Ministerului Justiiei. Oficiul colaboreaz cu structurile partenere din alte state care verific în bazele lor de date i pot identifica bunuri plasate în strintate. Buna cooperare cu ARO poate fi explicat i prin misiunea lui explicit, de Asset Recovery Office.
Posibilitile de cooperare internaional sunt relativ bine cunoscute printre procurori. În cadrul DNA, aceast cooperare este înlesnit de existena unui Serviciu de cooperare internaional.
Serviciul a avut spre soluionare, în 2015, 229 de cereri de cooperare internaional direct, 112 dintre acestea fiind iniiate de DNA. Doi procurori i trei poliiti specializai ai DNA deservesc circa 100 de procurori, în timp ce Serviciul de cooperare judiciar internaional din cadrul Ministerului Public, de dimensiuni comparabile, deservete câteva mii de procurori.
În UE exist posibilitatea cooperrii directe între organele de urmrire penal din ri diferite.
„Prin ARO pot afla dac suspectul are societi comerciale, terenuri, case, în alte state. Colaborarea merge foarte bine. În alte pri [ANAF, ANCPI etc.], cei de acolo nu simt c asta e problema lor, vii i tu undeva acolo, pe lista lor de probleme pe care trebuie s le rezolve i trebuie s coopereze i cu tine. Dar pentru ARO – asta e misiunea lui.”
Procuror
1 4
Valorile reprezint numrul de cooperri directe realizate cu alte state - la solicitarea parchetelor din România i la solicitarea unitilor de parchet din alte state.
Relaiile interpersonale create de-a lungul timpului joac un rol important în calibrarea unei asemenea colaborri, în redactarea cererilor de comisii rogatorii, ori în identificarea rapid a posibilitilor concrete de obinere a unor informaii în acord cu cadrul legislativ din ara respectiv.
Exceptând DNA i DIICOT, instituii care au un grad ridicat de implicare în cooperri internaionale, în rândul parchetelor nespecializate ies în eviden Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Târgu Mure, Parchetul de pe lâng Tribunalul Arad i Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Alba, care au iniiat 36, 28, respectiv 24 de cereri de cooperare internaional în 2015.
*Numrul total declarat de cereri de cooperare internaional solicitate de unitile de parchet nespecializate din România în anul respectiv.
1 5
ConCluzie În ultimii doi ani, centralizarea bazelor de date de ctre ANAF i ANCPI i, pe de alt parte, cooptarea unor inspectori antifraud de la ANAF în structurile de parchet sau protocoalele realizate de DNA cu aceste instituii privind accesul direct în bazele lor de date au diminuat timpul i au crescut considerabil calitatea i confidenialitatea investigaiilor financiare. Investigaiile financiare de calitate i o decizie a procurorului care ia în considerare i misiunea organului de valorificare (ultima verig a procesului de recuperare a produsului infraciunii) trebuie s conduc atât la evitarea aa-numitelor „sechestre scriptice”, ori „din birou”, care pot da bine în statistici, dar nu garanteaz valoarea real a bunurilor, cât i la identificarea bunurilor bine ascunse.
abOrdarea InstanelOr PrIvInd MsurIle asIgurtOrII
În general, instanele menin msurile asigurtorii luate de parchete. Din rspunsurile primite de la instane pentru anul 2014, circa 80% din msurile asigurtorii impuse de procurori au fost confirmate de instane, aproximativ 6% din sechestre au fost ridicate parial i în proporie de 14% sechestrele au fost ridicate în totalitate.
Judectorii spun c, mai ales în cazul infraciunilor de splare de bani, nici nu se discut de ridicarea sechestrului. În acelai timp, atunci când vine vorba despre motivarea deciziilor de impunere a sechestrului, judectorii arat c trebuie evitat orice afirmaie care ar atrage dup sine o prezumie rezonabil c s-ar fi antepronunat. Instanele judectoreti au dreptul, chiar i în timpul procesului penal, s asigure acoperirea prejudiciului probabil, s instituie msurile asiguratorii, iar în cazul în care inculpatul are o soluie favorabil - s dispun ridicarea sechestrului.
„i la pedeaps, legea m oblig s m uit cum e omul, ce vârst are, ce atitudine a avut, ce a fcut.
Am avut situaii în care i s-a pus sechestru pe cardul de salariu. Ce a fcut procurorul? A cerut toate conturile inculpatului de la banc. Omul a venit i a spus: dom’le, e contul meu de salarii. i eu am legea, Codul civil, care spune c poate fi orice poprire, mai puin cele cuvenite traiului zilnic.”
Judector
sechestrul asupra unor active i bunuri ale societilor comerciale
Antrenarea rspunderii penale a persoanei juridice introdus prin Legea 278/2006 i prevzut în noul Cod penal, practica recent a unor parchete i dosare rsuntoare din 2015 precum Lukoil ridic problema sechestrului asupra activelor i bunurilor unor societi comerciale.
În ce msur sechestrul e de natur s afecteze performana economic a societii comerciale atâta vreme cât nu este în interesul nimnui - nici al acionarilor i administratorilor respectivei societi, dar nici al statului - ca societatea comercial s intre în faliment? Pe de alt parte, trebuie s existe garania c întreprinderea respectiv va plti, dac aa decide la final instana, amenda sau despgubirile.
Sunt procurori care spun c iau în calcul „impactul social, economic, chiar strategic” al impunerii sechestrului pe activele i bunurile unei societi. În funcie de aceast analiz, în anumite cazuri ei se limiteaz la persoana fizic vizat sau aleg acele bunuri care se pot indisponibiliza fr a bloca activitatea societii comerciale.
Pe de alt parte, procurorii spun c nu au instrumente s fac aceast analiz, iar prevederile din Codul de procedur penal nu prea las loc de interpretare în astfel de situaii, stipulând instituirea sechestrului pân la concurena sumei estimate a prejudiciului sau a bunurilor obinute din infraciune i care urmeaz s fie confiscate: „Legea e gândit pentru situaii mai simple, în care un om a svârit infraciunea. Dar dac se prezum c o societate a produs un prejudiciu de dou miliarde de dolari, sechestrez bunuri pân la concurena a dou miliarde de dolari. Dac el are un miliard si jumtate în cont, eu, dup lege, blochez
În ceea ce privete meninerea msurilor asigurtorii, procurorii intervievai spun c totul depinde de managementul unitilor de parchet din care fac parte, i chiar c „instanele sunt mai deschise” la impunerea msurilor asigurtorii.
„Depinde foarte mult de tine, de cum reueti tu, ca procuror, s convingi instana. Pentru c dac din partea ta e un dispre total fa de aprecierea pe care instana o va da, aa va fi i rspunsul instanei.”
Procuror
MsurI asIgurtOrII dIsPuse în Instan în tIMPul cercetrII judectOretI în 2014
NR INSTAN MSURI ASIGURTORII DISPUSE
1 T IAI 26
2 T ARAD 10
3 T NEAM 9
4 T IALOMIA 4
5 CA BUCURETI 3
6 T MARAMURE 3
8 T VâLCEA 3
9 T CLUJ 2
10 T COVASNA 2
11 T VASLUI 2
12 T SLAJ 1
De asemenea, în anul 2014, în timpul cercetrii judectoreti, mai multe instane au decis instituirea de sechestre asigurtorii care nu fuseser luate de parchete în timpul urmririi penale. Este foarte posibil ca aceast practic s vizeze dosare mai vechi, începute într-o perioad în care luarea msurilor asigurtorii nu era o prioritate.
Dintre toate curile de apel, singura care a dispus msuri asigurtorii în timpul cercetrii judectoreti este Curtea de Apel Bucureti. În ceea ce privete tribunalele, se remarc din acest punct de vedere tribunalele Iai, Arad i Neam.
1 7
miliardul la i jumtate, i punct. Nu prea am loc de nuane. Probabil c ar trebui s fie.” Perspectiva judectorilor în chestiunea sechestrului ce afecteaz activitatea societilor comerciale este
mai nuanat, iar aceasta s-a vzut în mai multe decizii din 2015 ale unor curi de apel i ale Înaltei Curi de Casaie i Justiie. Obligativitatea impunerii sechestrului în dosare de corupie, fraudare de fonduri europene, evaziune fiscal i splare de bani a fost prevzut de lege pentru c, în practic, parchetele nu luau aceste msuri asigurtorii, dei dosarele vizau prejudicii foarte mari. Dar, arat unul dintre judectorii intervievai, aceast obligativitate prevzut de Codul penal sau legi speciale nu exclude alte considerente ce trebuie avute în vedere: „Totdeauna trebuie s m duc la Constituie i s nu uit c aceast msur trebuie s fie proporional. Msura trebuie s reprezinte un echilibru, s fie proporional cu cauza, cu acuzaia.”
O soluie de viitor în ceea ce privete sechestrul pe activele unor firme ar putea fi numirea unui administrator judiciar. Acesta ar putea s in un echilibru între interesul statului de a garanta recuperarea unui eventual prejudiciu i interesul societii comerciale de a funciona în continuare pe parcursul urmririi penale i procesului.
Instituirea unui administrator judiciar pe perioada sechestrului ar putea preveni ruinarea voit a unor societi comerciale în timpul procesului penal, prezervând astfel valoarea afacerii respective. De exemplu, într-un caz mediatizat, cu un prejudiciu de peste 60 milioane lei din returnri ilegale de TVA, în locul unei fabrici sechestrate, inspectorii ANAF au gsit patru perei fr acoperi pentru drâmarea crora statul va trebui s cheltuiasc bani.
O alt soluie, evocat atât de procurorii cât i de judectorii intervievai, ar fi cea de a-i oferi societii în cauz posibilitatea garantrii sechestrului cu alte bunuri sau sume de bani, dându-i astfel posibilitatea desfurrii activitii în mod nestingherit: „Dac îi omori activitatea, nu mai poi acoperi nimic.”
HOtrârI judectOretI în care s-au dIsPus recuPerarea PrejudIcIuluI I cOnfIscarea în 2015 Putem observa c, atunci când centralizm activitatea tuturor instanelor arondate la fiecare curte de
apel din ar, curile de apel Bucureti, Cluj i Alba i instanele arondate lor reies ca fiind cele mai performante în sensul sentinelor definitive privind recuperarea prejudiciului.
În tabelul de mai jos pot fi observate, cumulat la nivel de curte de apel, numrul de sentine definitive privind recuperarea prejudiciului i valoarea acestora, pe de-o parte, i numrul de sentine definitive în care a fost dispus confiscarea i valoarea acestora, aa cum au fost ele comunicate de ctre instanele din ar.
NR. CURTE DE APEL +
PREJUDICIULUI TOTAL SENTINE DEFINITIVE ÎN CARE S-A DISPUS CONFISCARE
NR. CAzURI VALOARE (LEI) NR.
CAzURI VALOARE (LEI)
13 CA TâRGU MURE 88 2.245.390 20 1.085.067
14 CA PITETI 118 2.064.994 164 603.036
15 CA IAI 60 601.665 64 22.652
1 8
tOP 5 ParcHete nesPecIalIzate care au sOlIcItat cOnfIscare extIns în 2013-2015
InstItuIa cOnfIscrII extInse
Introdus în Codul penal în aprilie 2012, confiscarea extins rmâne o instituie juridic puin explorat de parchete. Confiscarea extins are un potenial descurajator evident. Procurorii care au instrumentat astfel de dosare recunosc valoarea instituiei ce poate multiplica (de zeci de ori chiar) sumele recuperate la bugetul de stat.
Confiscarea extins vizeaz alte bunuri obinute în ultimii cinci ani care nu au neaprat legtur cu cauza penal pentru care inculpatul este trimis în judecat. Procurorul trebuie doar s aduc probe astfel încât s formeze instanei convingerea c i aceste bunuri provin din activiti infracionale distincte de cea din dosar, pentru care nu trebuie s se fi pronunat condamnri.
În 2015, procurorii DNA au solicitat confiscarea extins în 4 dosare, valoarea bunurilor vizate fiind de 2.859.790 lei.
Dincolo de noutatea instituiei i ineria fireasc a sistemului judiciar, una dintre cauzele care au dus la aplicarea redus a confiscrii extinse a fost pus de magistraii intervievai în legtur cu obieciile de constituionalitate în condiiile în care art. 44 (8) al legii supreme prezum caracterul licit al dobândirii averii.
Obiecia de neconstituionalitate a confiscrii extinse a fost respins în iunie 2014 de Curtea Constituional, la doi ani de la intrarea în vigoare a legii. CCR a artat c prezumia dobândirii licite a averii nu este una absolut, ci relativ, fiind o garanie a dreptului la proprietate, el însui un drept relativ, i nu unul absolut (cum sunt, de exemplu, dreptul la via i la integritate).
Pe de alt parte, chiar dac decizia din iunie 2014 a înlturat obiecia de neconstituionalitate, magistraii consultai au pus alte aspecte ale deciziei CCR printre principalele motive ale numrului sczut de dosare în care s-a solicitat confiscare extins.
În 2013 i 2014 începuse s se contureze o practic judiciar în sensul în care era suficient ca fapta pentru care inculpatul era trimis în judecat s se fi petrecut dup intrarea în vigoare a modificrii aduse Codului penal (adic dup aprilie 2012), urmând s fie fcut verificarea bunurilor dobândite în ultimii ani.
NR PARChET NUMR DE CAzURI VALOARE TOTAL (LEI)
1 PT IALOMIA 3 43.622.223
2 PCA CRAIOVA 1 9.912.786
3 PT BUCURETI 2 6.753.500
4 PT CLRAI 2 983.000
5 PT VâLCEA 1 400.000
Instituia confiscrii extinse a fost folosit foarte puin. Astfel, parchetele nespecializate care se remarc prin întocmirea de rechizitorii în care au solicitat i confiscare extins în 2013-2015 sunt Parchetul de pe lâng Tribunalul Ialomia, Parchetul de pe lâng Curtea de Apel Craiova, i parchetele de pe lâng tribunalele Bucureti, Clrai i Vâlcea.
1 9
tOP 5 ParcHete nesPecIalIzate care au sOlIcItat cOnfIscare extIns în 2013-2015
*Valorile reprezint numai sumele de bani supuse confiscrii extinse, fr s fie luate în considerare i bunuri mobile sau imobile.
Dar decizia CCR a statuat c pot fi vizate de confiscare extins numai bunurile dobândite dup aprilie 2012. „Nu aveai practic ce s mai confiti. Tocmai asta e ideea la confiscare extins, s m duc înapoi cu câiva ani în urm s verific ce avere a dobândit. Pe moment, decizia CCR a fcut practic inaplicabil instituia confiscrii extinse”, a spus un procuror. Unul dintre judectorii intervievai a fost mai direct: „Deciziile CCR practic au emasculat instituia confiscrii extinse.” Pe de alt parte, impactul deciziei CCR se diminueaz odat cu trecerea timpului, confiscarea extins vizând bunurile dobândite în ultimii cinci ani.
Un alt motiv pentru acest demaraj lent al confiscrii extinse are, evident, legtur cu investigaiile laborioase pe care trebuie s le fac procurorii pentru a stabili c valoarea bunurilor dobândite depete în mod vdit veniturile licite. Aici, din nou, Direcia Naional Anticorupie este cel mai bine poziionat, având un compartiment dedicat investigaiilor financiare în cauze complexe, ceea ce explic i numrul mai mare de dosare în care DNA a luat în calcul confiscarea extins.
MsurI asIgurtOrII dIsPuse de dna ce au vIzat cOnfIscarea extIns
ANUL 2013 2014 2015
13 8 2
2 0
În absena unui compartiment specializat pentu investigaii financiare, procurorii din parchetele de pe lâng curile de apel, tribunale i judectorii unde au fost finalizate dosare în care au cerut confiscare extins au apreciat colaborarea bun cu inspectorii fiscali ai ANAF i cu Agenia Naional de Integritate, care are expertiz în evaluarea averilor.
O alt problem ce apare în practica parchetelor este legat de impunerea sechestrului în vederea confiscrii extinse. Dac la stabilirea întinderii sechestrului pentru recuperarea prejudiciului, procurorii in cont de o evaluare preliminar a pagubei produse, dificultile pot aprea în practic atunci când e luat în calcul confiscarea extins, fiind mult mai greu de evaluat cam cât s-ar confisca extins.
Determinarea unei diferene vdite între veniturile ilegale i bunurile dobândite efectiv în ultimii cinci ani (dar nu înainte de aprilie 2012, potrivit Deciziei CCR) presupune o analiz financiar care se întinde i la rude i apropiai ai persoanei în cauz, o analiz care dureaz. Or, pentru prevenirea înstrinrii unor bunuri potenial dobândite ilegal, msura sechestrului trebuie luat foarte repede. Parchetele nespecializate, în puinele dosare ce au luat în considerare i confiscarea extins, au vizat toate bunurile mobile i imobile în vederea instituirii sechestrului, „pentru c nu tii cât va fi valoarea care va fi confiscat în baza confiscrii extinse”, spune un procuror.
confiscarea de la teri
Dei trecerea bunurilor dobândite ilegal pe numele altor persoane este una dintre cele mai rspândite metode de îndeprtare de produsul infraciunii, practica judiciar arat puine situaii în care procurorii au solicitat impunerea sechestrului la teri. Datele comunicate pentru perioada 2013-2015 de parchetele nespecializate, indic unitile de pe lâng curile de apel Alba i Piteti, precum i Parchetul de pe lâng Judectoria Braov drept cele mai interesate de asemenea situaii.
În ultimii trei ani, procurorii au solicitat impunerea unui numr de 141 sechestre de la teri. Dintre acestea, cele mai multe - 68 - în 2013, iar 2014 i 2015 înregistrând o scdere - 38, respectiv 35 de asemenea solicitri.
„E relativ dificil probaiunea la confiscare extins. E mult munc, i nu neaprat munc specific procurorului. E activitate contabil, trebuie s vezi cât te întinzi pe lateral, la câte rude ale inculpatului, la persoanele interpuse care nu tii neaprat cine sunt, dar care ar putea s dein bunuri ce sunt de fapt ale inculpatului.”
Procuror
*Valori doar pentru anii 2013-2014
Prezumia caracterului licit al dobândirii averii din Constituia României, precum i dificultatea probatoriului, joac un rol descurajator, spun procurorii: „nu e uor s demonstrezi c bunul unui ter este de fapt al inculpatului.”
Noul Cod de procedur penal a venit îns cu clarificri în ceea ce privete posibilitatea confiscrii de la teri. „Aduce o procedur expres prin care s introduce acel ter în procesul penal, i îi dai i lui posibilitatea s se apere. În Codul de procedur penal anterior nu era o asemenea posibilitate i atunci mut lume avea reinere. Cum s confisc eu casa de la un om pe care nu l-am vzut, care nu apare în procesul meu, fr s-i dau i lui ansa s vin s spun ceva?”, spune un procuror.
Din cercetarea calitativ, în ceea ce privete confiscarea extins ori confiscarea de la teri înc nu se poate vorbi de o conduit previzibil a instanelor, deoarece exist puin practic judiciar, iar judectorii îi pun aceleai probleme de interpretare i de aplicabilitate ca i procurorii.
„Cu confiscarea extins, confiscarea de la teri... judectorii vor fi deschii dac sunt «deschii», adic dac li se pun pe mas dosare. Nu putem s vorbim de practic judiciar cât timp discutm despre instituii de drept procesual penal fr ca ele s fie aduse pe masa judectorului. Nu poi s ai practic judiciar fr s apelezi la judectori. Vorba unui coleg, procuror: «Provocai-i pe judectori! Cutai, vedei!»”.
Judector
adMInIstrarea bunurIlOr IndIsPOnIbIlIzate
Gestionarea i evidena bunurilor sechestrate este, în prezent, cel mai sensibil capitol al procesului de recuperare a produsului infraciunii. Garantarea pstrrii valorii bunurilor indisponibilizate pe perioada urmririi penale i a procesului penal este important atât pentru stat, cât i pentru i persoana vizat de instituirea msurilor asigurtorii.
În cazul unei decizii de condamnare, statul trebuie s aib de unde recupera eventualul prejudiciu stabilit de instan sau ce s execute în cazul deciziei unei confiscri. Pe de alt parte, dac la captul investigaiei i procesului penal ce dureaz ani de zile, o persoan este declarat nevinovat, persoana respectiv trebuie s-i reia efectiv exerciiul proprietii asupra bunurilor indisponibilizate sau s-i fie restituit contravaloarea lor, în cazul unor bunuri deteriorate, expirate moral etc.
„V aducei aminte de spea Parchetului General din 2011, cu ceteniile? Se luaser atunci nite ciocolate. i acum sunt aici, erau Bucuria, din Republica Moldova.”
Procuror
Confiscare special solicitat de PJ Întorsura Buzului
„tiu c un coleg de la Constana a pus sechestru pe o turm de oi. S-au confiscat i oile. Le-au valorificat cu un executor judectoresc.
A luat toat turma în camion cu tot cu executor judectoresc.”
Procuror
Codul penal impune, la art. 112, obligaia confiscrii bunurilor dobândite din infraciuni („confiscarea special”), precum i a celor folosite pentru svârirea faptelor incriminate de legea penal – maini, de exemplu, utilizate în traficul de persoane, arme etc. De aceea, mai ales în raportrile parchetelor locale, vei gsi c au fost supuse confiscrii topoare folosite, drujbe (PJ Întorsura Buzului), pocnitori, petarde (PCA Braov), pistoale cu aer comprimat, telefoane, cartele SIM, cuite, bricege, cleti (PJ Sector 5), plase de pescuit (PJ Buftea), multifuncionale, imprimante, CD-uri, laptopuri, adaptoare micro SD, stick-uri de memorie (PCA Cluj), plase, aparat de pescuit electric, prostovol, rang, pete, brci, motoare de brci, spray iritant, hârlee, lopei, baros (PJ Tulcea).
Fr excepie, întrebarea cine administreaz bunurile indisponibilizate i-a pus în dificultate pe procurori: „Cum cine? Noi... bine, asta e o mare problem, peste tot.” „E cu totul altceva fa de munca de urmrire penal. În special colegii de la parchetele locale, pe accizele de la
alcool e o întreag desfurare logistic: s mergi la percheziie cu bidoane ca s ridici marfa respectiv, alcoolul, s vii s o depozitezi, cu camioane.”
„Nu sunt administrate de nimeni. Aceste bunuri sunt efectiv luate i depozitate la Corpuri delicte. Nu se întâmpl nimic cu ele pân la hotrârea definitiv, când le predm ANAF-ului pentru distrugere. Avem muni de bunuri i avem o problem real pe depozitare, pentru c toate garajele parchetului o s fie pline de igri i dube.”
Obstacole actuale în calea vânzrii anticipate
Noul Cod de procedur penal prevede posibilitatea vânzrii anticipate a bunurilor mobile – perisabile ori care se învechesc moral – indisponibilizate, cu restituirea banilor în caz de achitare. „Când s-a constatat c prin mainile sechestrate încep s creasc flori, s-a acceptat i aceast soluie legislativ de bun sim”, spune un judector.
Principalul obstacol în calea vânzrii anticipate este lipsa procedurii i absena unui personal calificat. Atâta vreme cât este lsat în sarcina organului judiciar, procurorii vor avea reinere s vând obiectele mobile sechestrate,
2 3
deoarece nu e specificul activitii lor, dup cum arat unul dintre procurori: „S organizeze el o licitaie, cu anun? Unde s vin cumprtorii? Cine negociaz preurile?”
Varianta apelrii la ANAF are dezavantajul unor proceduri administrative greoaie i îndelungate, ce ar putea întârzia dosarul i afecta eficiena urmririi penale. La interviurile pentru documentarea acestui raport, un procuror i un ofier de poliie judiciar au decris procedura prin care ANAF scoate la vânzare aceste mrfuri drept „ceva obscur”, o procedur susceptibil de clientelism. Principala obiecie ar fi cea legat de acreditarea, o dat pe an, a firmelor care pot participa la licitaiile de acest tip, spune un ofier de poliie judiciar: „i le vând la pre de 3 lei prin magazinele lor… <<Domnule, atât am putut s obinem>>…”. Oficiali ai ANAF spun îns c în acest tip de vânzare, mai ales atunci când este vorba de bunuri perisabile, ansele de a obine preuri bune sunt extrem de mici i, de fapt, se bucur când reuesc s scape de produse.
soluie: operaionalizarea ageniei naionale de administrare a bunurilor Indisponibilizate
Acest gol, de la identificarea unor bunuri i luarea msurilor asigurtorii, pân la executarea unor decizii de confiscare, recuperare a prejudiciului ori de restituire a bunurilor aflate sub sechestru (în cazul achitrii inculpailor ori netrimiterii în judecat a persoanelor învinuite), urmeaz s fie umplut de Agenia Naional de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate. Agenia va funciona ca o structur central, în cadrul Ministerului Justiiei, având pentru început 35 de angajai, personal specializat în evaluri, proceduri civile etc.
„Problema sechestrului nu este s-l aplici, ci s garantezi recuperarea prejudiciului sau confiscarea. Este chiar o obligaie a statului. Aa respeci i drepturile inculpatului, care, obligat s plteasc un prejudiciu, îl va plti din acel sechestru, nu va trebui s vin cu bani de acas pentru c tu n-ai tiut s gestionezi, sau, dac e gsit nevinovat, trebuie s-i primeasc înapoi bunurile, nu poi s i le distrugi. Responsabilitatea este major i este a statului. Trebuie s ai oameni pregtii care s gestioneze aceste bunuri.”
Procuror
ANABI va avea evidena informatic integrat a tuturor bunurilor indisponibilizate, va îndeplini atribuiile de oficiu de recuperare a creanelor provenite din infraciuni, va executa, la cererea instanelor ori a organelor de urmrire penal, vânzarea anticipat a unor bunuri sechestrate perisabile sau care se degradeaz prin neutilizare, învechire tehnologic, va avea posibilitatea s administreze i s in evidena sumelor de bani sechestrate.
Agenia va administra bunurile indisponibilizate în paralel cu desfurarea cercetrii penale i a procesului, astfel încât la final, la o sentin definitiv de condamnare, ANAF nu ar urma decât s pun efectiv în aplicare ordinul de executare.
De asemenea, aceast agenie specializat va fi o structur suport pentru poliiti, procurori i judectori în ceea ce privete oportunitatea sechestrrii unor bunuri, evaluarea acestora, gsirea de soluii pentru depozitare.
Deosebit de important este c ANABI urmeaz s administreze un „cont unic” în care se vor afla toate sumele de bani sechestrate sau ridicate cu ocazia percheziiilor de ctre procurori i în care se vor depozita sumele rezultate din vânzarea anticipat a unor bunuri. Din acest cont unic se va face i restituirea sumelor ctre persoanele achitate definitiv de instan. Date fiind practicile diferite ale parchetelor, este extrem de dificil de a avea o imagine exact a valorii efective a sechestelor dispuse.
Contul unic administrat de ANABI, în care se vars toi aceti bani, ne va da o imagine mult mai exact privind valoarea bunurilor i sumelor sechestrate efectiv i msura în care s-ar putea reîntoarce în societate banii furai.
Judectorii intervievai apreciaz decizia de înfiinare a Ageniei: „E o afacere a gestiona bunuri confiscate, nu neaprat în sensul de urmrire a profitului, dar de conservare a valorii bunului tot trebuie s fie.” Ei spun îns c este important de vzut cu ce dosare va pleca ANABI la drum în a doua jumtate a lui 2016: „Care va fi portofoliul Ageniei?”
2 4
Problema legat de neconstituirea ca parte civil aprea frecvent în situaiile în care instituiile erau conduse chiar de persoanele acuzate sau trimise în judecat pentru c le-ar fi prejudiciat. Aceasta a fost situaia multor primrii sau consilii judeene. Consiliul Local Constana - în dosarul cu retrocedri din 2008 (prejudiciu estimat de DNA la 14 mil. euro) sau Consiliul Judeean Arge au fost instituiile mai cunoscute care au refuzat constituirea ca parte civil. De altfel, Consiliul Judeean Arge are pare s aib în continuare reticene. Instituia a refuzat s ne comunice dac s-a constituit parte civil sau nu într-un dosar instrumentat de DNA pe motiv c informaia ar aduce atingeri dreptului la un proces echitabil. Procurorii cu care am realizat interviuri pentru aceast cercetare nu considerau „o dram” necostituirea ca parte civil. Dar, începând cu 2012-2013, s-a putut observa c practica instituiilor publice de a se constitui parte civil în procese nu mai este întâmplare, ci a devenit regul.
Schimbarea de atitudine a instituiilor vtmate a fost pus în legtur cu primele condamnri în dosare mai importante de corupie.
Un alt eveniment care a dus la aceast schimbare de atitudine a fost „cazul Grjdan”. Fostul ef al Inspectoratului de Stat pentru Construcii, Adrian Balaban Grjdan, a fost condamnat recent, definitiv, la 3 ani de închisoare cu suspendare, sub acuzaia de favorizare a infractorului. Grjdan emisese Înaltei Curi de Casaie i Justiie, în anul 2012, o adres prin care retrgea ISC ca parte civil în dosarul „Trofeul Calitii”, contestând existena unui prejudiciu.
PrObleMe legate de Punerea în executare. rOlul anaf
Odat pronunat o sentin, aceasta este dus la îndeplinire de Biroul executri penale al instanei de fond. În cazul deciziilor de confiscare, Biroul de executri penale trimite cu confirmare de primire adres ctre Agenia Naional de Administrare Fiscal, care devine organ de executare. ANAF rmâne ultima verig a procesului de recuperare a produsului infraciunii.
În ultimii doi ani, rata mic - sub 10% - de recuperare a creanelor provenite din
„Era o reticen mare, încercau s-i protejeze efii. Lor li se prea c este mai important fidelitatea fa de conductorul instituiei, dar s-a schimbat foarte mult atitudinea.”
Procuror
atItudInea InstItuIIlOr PublIce vtMate - cOnstItuIrea ca Parte cIvIl
În cadrul acestui raport am realizat o cercetare privind interesul instituiilor publice de a se constitui ca parte civil pentru recuperarea prejudiciului. Pe lâng interviurile realizate cu procurori i judectori privind atitudinea instituiilor publice, am corespondat cu 60 de primrii i consilii judeene care apreau drept parte vtmat sau parte civil în dosare instrumentate de DNA.
De cele mai multe ori, instituiile publice se constituie ca parte civil cu suma precizat în rechizitoriul procurorurilor. Instituiile pgubite las la latitudinea parchetelor stabilirea cuantumului prejudiciului, unele instituii (Primria Braov, de exemplu) indicând îns i rapoarte ale Curii de Conturi care le ghideaz în evaluarea prejudiciului.
Trebuie reinut îns c, dac instituia nu dorete s se constituie ca parte civil, instana nu este împiedicat s pun în aplicare confiscarea i s aduc în patrimoniul statului banii i bunurile confiscate. Singura diferen este c destinaia sumelor dispuse de instan pentru recuperarea prejudiciilor va fi ctre bugetul central, i nu ctre bugetul instituiei care nu s-a constituit ca parte civil.
„Nu exist nicio prevedere legal care s duc la aceast rat mic. Este a vrea sau a nu vrea. Iar concluzia de bun sim a oricrui om, nu trebuie s fii nici judector, nici procuror, nici jurnalist, e c nu se vrea.”
Judector
2 5
sentine penale i explicaiile neconvingtoare au ridicat semne de întrebare legate de activitatea ANAF ca organ de executare i valorificare. Pân de curând, ANAF nu a dispus de o eviden centralizat, informatizat a titlurilor executorii provenite din procesele penale. Aceste sume intrau într-un „co comun” cu toate sumele provenite din alte creane decât cele fiscale: amenzi, „programul Rabla”, „prima cas”, rovignete, contribuii sociale etc.
Mult vreme, ANAF nu a considerat oportun s evidenieze fiecare tip de crean în parte. În momentul în care s-a pus accent pe recuperarea prejudiciilor i au fost cerute date referitoare la cuantumul recuperrilor, ANAF nu a putut oferi o statistic (trebuiau identificate manual, dosar cu dosar).
direcia de executri silite - cazuri speciale
Optica instituiei pare s se fi schimbat la sfâritul anului trecut. În noiembrie 2015, în cadrul ANAF a fost creat Direcia de executri silite - cazuri speciale care se ocup strict cu punerea în executare a hotrârilor judectoreti din dosarele penale.
Format pe structura Direciei Generale de Integritate din ANAF i cu personal preluat de la aceasta, Direcia de executri silite - cazuri speciale a devenit operaional la 1 ianuarie 2016. Are 26 de angajai la nivel central i câte nou angajai pentru fiecare dintre cele opt Direcii Regionale ale Finanelor Publice. Personalul e format din juriti, economiti i ofieri de poliie judiciar cu experien, detaai de la Ministerul de Interne.
O aplicaie informatic - Monitor SP a fost creat pentru monitorizarea sentinelor penale. În primele trei luni ale anului, cele 41 administraii judeene ale Finanelor Publice au introdus, dosar cu dosar, titlurile executorii în sentine penale pe care le aveau la acel moment.
Evaluare provizorie a ANAF: Peste 20.000 titluri executorii, aproximativ 7 miliarde lei prejudiciu, msuri asigurtorii ce acoper doar o treime din prejudicii
O prim evaluare realizat recent de Direcia executri silite - cazuri speciale indic un numr de peste 20.000 de titluri executorii la nivelul întregii ri, însumând circa 7 miliarde de lei prejudiciu. Tot din aceast prim evaluare rezult c doar o treime din acest prejudiciu constatat de instane este acoperit de msuri asigurtorii puse în faza de urmrire penal. În prezent, Direcia de executri silite - cazuri speciale verific datele introduse la nivelul administraiilor judeene. Date exacte sunt ateptate la sfâritul acestui proces de verificare.
Direcia a fost constituit la sfâritul anului trecut pe o estimare de 3.000 de titluri executorii, fiind cert „depit numeric” de realitatea statistic a celor peste 20.000 titluri evideniate de aplicaia informatic Monitor SP. Oficialii ANAF apreciaz c în fiecare an vor înregistra între 2.000 i 3.000 de noi titluri executorii ce rezult din hotrârile judectoreti ale instanelor în materie penal.
disfuncii legate de punerea în executare a hotrârilor judectoreti i valorificarea bunurilor confiscate
O prim disfuncie vine din circuitul documentelor între birourile de executri penale, parchete i ANAF.
Iniial, ANAF primete minutele sentinelor definitive, mult mai târziu, îns, motivrile. Iar fr documentele din dosar, respectiv actele complete privind sechestrele instituite, este greu sa se pun în executare aceste titluri pentru recuperarea prejudiciilor sau preluarea efectiv a bunurilor confiscate, cci aceste bunuri sunt deja în proprietatea statului imediat dup pronunarea hotrârii judectoreti.
Uneori sentinele sunt comunicate ANAF fr toate datele de identificare ale persoanelor. Pe de alt
2 6
parte, evaluarea bunurilor realizat de organele de urmrire penal, comport un grad mare de relativitate, situaie admis i de procurorii intervievai: „sunt obligat s evaluez bunul respectiv, or nici eu, nici poliia nu avem pregtirea necesar pentru a face aceste evaluri astfel încât nu tiu în ce msur aceste evaluri corespund realitii.”
Corespondena ulterioar a ANAF cu birourile de executri penale (pentru lmurirea datelor exacte de identificare) i, mai ales, cu parchetele care au instituit msurile asigurtorii cu ani de zile în urm întârzie foarte mult punerea în execuie, or primele zile dup pronunarea sentinei definitive sunt cruciale pentru astfel de msuri. Acest inconvenient va fi rezolvat odat cu operaionalizarea Ageniei Naionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, care va avea la nivel centralizat evidena sechestrelor instituite de parchete.
Confruntarea cu realitatea de pe teren. În cazul bunurilor imobile, apar o seam de aberaii. Unele
bunuri nu sunt intabulate. Instana pune sechestru pe un teren, dar inspectorii ANAF constat la faa locului c pe acel teren se afl o cldire, de exemplu. În acest caz trebuie modificat valoarea, cci, la valorificare, nimeni nu va dori s cumpere un teren cu servitute.
Sunt, de asemenea, numeroase situaiile în care o proprietate imobiliar confiscat fusese construit ilegal. Statul devine astfel proprietarul unei construcii ridicate ilegal, ceea ce face imposibil valorificarea cldirii respective, statul cheltuind îns bani cu demolarea ei.
legislaia fiscal nu face distincie între un contribuabil obinuit i o persoan condamnat
Codul de procedur fiscal nu are prevederi speciale pentru asemenea situaii. Astfel, arat oficialii ANAF intervievai, o persoan condamnat beneficiaz de aceleai garanii pe care le are un contribuabil de bun-credin.
De exemplu, „poprirea nu poate fi înfiinat înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile de la data comunicrii somaiei”. Potrivit Codului de procedur fiscal, ca orice contribuabil, persoana condamnat poate refuza comunicarea somaiei, dei a primit, ca i ANAF, hotrârea definitiv a instanei cu titlu executoriu. În astfel de situaii, procedurile fiscale impun ANAF s fac o constatare a unui refuz de primire a comunicrii somaiei, s pun pe site comunicarea respectiv, dup care se scurg alte 30 de zile pân când poate fi instituit poprirea.
Situaia este nefireasc atâta timp cât, prin hotrârea judectoreasc de condamnare, persoanei respective i se restrâng anumite drepturi, dar, în acelai timp, se bucur de toate garaniile oferite de legislaia fiscal. Un capitol distinct pentru recuperarea creanelor din sentine penale se impune în Codul de procedur fiscal.
legea insolvenei nu face distincie între creanele obinuite i cele care provin din materie penal i suspend punerea în execuie a acestora
Dei intrarea în insolven este identificat de persoanele intervievate cu ocazia acestei cercetri drept una dintre metodele cele mai utilizate de sustragere de la impunerea sechestrului i confiscare,Codul insolvenei (legea 85/2014), prevede c toate msurile de executare silit - inclusiv cele ce vizeaz confiscarea unor bunuri provenite din infraciuni sau în vederea recuperrii prejudiciilor - înceteaz în momentul deschiderii procedurii de insolven. Nimeni nu pare s-i fi pus problema, la momentul elaborrii respectivei legi, c pot exista creane provenite din materie penal.
În astfel de situaii practica instanelor este neunitar. Unele instane au suspedat punerea în executare, altele nu au fcut-o. Oficialii ANAF spun îns c sunt preoponderente hotrârile de suspendare.
Magistraii intervievai indic drept posibil remediu art. 117 i 118 din Codul insolvenei, prin care creditorul care deine mai mult de 50% din valoarea creanelor înscrise la masa credal poate cere judectorului sindic anularea actelor sau operaiunilor frauduloase ale debitorului în vederea sustragerii de la confiscare. Dar la momentul respective, ANAF este cel mai adesea deja ieit din termen pentru a se mai înscrie la masa credal.
2 7
O legislaie de valorificare perimat. Imobilele pot fi valorificate doar prin vânzare
Ordonana OG 14/2007 pentru reglementarea modului i condiiilor de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privat a statului permite valorificarea acestora doar prin vânzare. Ordonana este perimat i limitat, fiind realizat în 2007 pentru alte tipuri de intrri în proprietatea privat a statului, nu cele ce provin din materie penal.
Important este ca bunul provenit din infraciuni, deci bunul extras societii, s fie restituit societii. Statul duce lips de sedii pentru instituiile sale i este silit s le construiasc scump sau s plteasc chirie, în vreme ce, pe de alt parte, potrivit OG 14/2007, imobilele confiscate ajung în situaia de a fi vândute ieftin. Pentru o valorificare la preuri bune, nu trebuie s te grbeti, spun oficialii ANAF, or aceasta presupune administrarea imobilelor respective pe o perioad mai îndelungat.
Exist i alte ci de valorificare, exist practic european în materie, cum ar fi închirierea imobilelor confiscate, din care statul poate beneficia de venituri din chirie, reutilizarea acestora în scopuri administrative sau sociale prin folosirea lor drept sedii ale unor instituii publice ori organizaii de caritate.
editor: freedom House românia aprilie 2016
www.justitiecurata.ro www.freedomhouse.ro
www.crpe.ro www.expertforum.ro
Raport realizat în cadrul proiectelor Dezvoltarea Coaliiei „Iniiativa pentru o Justiie Curat”, finanat prin granturile SEE 2009 - 2014, în cadrul Fondului ONF în România i Consolidating the Clean Justice Initiative Coalition to strenthen the rule of law - monitoring and early warning tools, finanat de Open Society Institute (OSI). Coninutul acestui material nu reprezint în mod necesar poziia oficial a granturilor SEE 2009 - 2014. Pentru informaii oficiale despre granturile SEEE i norvegiene accesai www.eeagrants.org.
Proiectul Dezvoltarea Coaliiei „Iniiativa pentru o Justiie Curat” (www.justitiecurata.ro) este implementat în parteneriat de Freedom house România, Expert Forum i Centrul Român de Politici Europene.