Referat Estetica-Modernitate Sau Avangarda

7/29/2019 Referat Estetica-Modernitate Sau Avangarda

1/7

Petre Rzvan Florin,FAP, secia Grafic

Modernitate i avangard

Abstract:n aceast lucrare cercetez problematica definirii unei estetici a conceptului de modernitate prin

aplecarea asupra conceptului de avangard ca rezultat al acesteia. ncerc s abordez o analizistoric si ideologic av nd n vedere conjuncturile sociale i istorice ce au dus la conturarea

Modernit ii ca perioada ntinsa pn astzi pentru o mai bun inelegere a contextului artisticrecent. Ca toereticieni i critici de art am consultat articolele i lucrrile lui Clement Greenberg(Artand Culture:Avant-Garde and Kitsch/ Modern i Postmodern),Peter Brger(Teoria Avangardei)

,T.W.Adorno(Teoria Estetic), Matei Clinescu( Cinci fee ale modernitii: Modernism, avangard,decaden, kitsch, postmodernism) dar i manifestul Dada din 1918 a lui Tristan Tzara n ideea de aurmri programul ideologic a avangardei timpurii.Concluziile cercetrii vor ilustra c avangarda n

sine reprezentnd un simbol al modernitii ajunge in sec XXI ,post-modern,o categorieretrospectiv,un domeniu specific conceptual.

1. Avangard ca marc a Modernismului:

Termenul si conceptul de modernitate are o istorie foarte lung si complicat.Pentru am rezuma la subiectul principal de studiu al acestui referat voi incepe prin a plasaideea modernitaii la mijlocul secolului XIX. Referitor la aceast perioad n care seface simit Revolu ia Industrial, criticul Matei Clinescu vorbete despre existena a dou modernita i distincte, cu totul incompatibile. 1

n cursul primei jumti a secolului XIX, a aprut o sciziune ireversibil ntremodernitatea n sens de etap n istoria civilizaiei i modernitatea n sens de conceptestetic.Cea dint i este o ideologie burghez de modernitate ce a continuat tradiii ale

perioadelor anterioare ale modernit ii cum ar fi: doctrina progresului, ncrederea n posibilit ile benefice ale tiinei i tehnologiei, preocuparea pentru timp (ca timp msurabil avnd echivalent n bani), cultul ra iunii, idealul de libertate n contextul unui umanism abstract, orientarea catre pragmatism, ctre cultul ac iunii i al succesului. Toate acestea au fost promovate drept valori-cheie ale civilizaieiinstaurate de clasa mijlocie.Cealalt modernitate, aceea care va da natere avangardelor, a tins ctre atitudiniantiburgheze radicale.Clinescu o numete modernitate cultural. Dezgustat descara de valori a clasei mijlocii, i-a exprimat acest dezgust n cele mai diversemoduri, de la revolta, anarhie si atitudini apocaliptice pana la autoexilareaaristrocratic.

Modernitatea cultural fiind definit prin respingerea deschis a modernita ii burgheze aceasta tinde s aib aspira ii negativ devastatoare.Modernitatea raiunii i a progresului, modernitatea burghez, a produs no iunea de realism mpotriva creia modernitatea estetic reac ioneaza cu mult intensitate din

primele decenii ale sec XIX. Aceasta este una din tensiunile pe lang alte tensiuniulterioare ce continu sa creasc in snul conceptului de modernitate.Clinescu vorbete despre o necesar distinc ie ntre modern i contemporan.Acesta clasific modernitatea burghez ca fiind pandantul contemporan de caremodernitatea estetica incearc sa se separe.Modernitatea estetic, mai spune Clinescu, trebuie in eleas intr-o tripl opozi ie dialectic : fa de tradi ie , fa de modernitatea civiliza iei burgheze si fa de ea

1 Matei Calinescu: Cinci fee ale modernitii: Modernism, avangard, decaden, kitsch,postmodernismEdiia a II-a, Editura Polirom, 2005

1


2/7

nsi n masura n care se percepe pe sine drept o nou tradi ie sau form de autoritate. O distinc ie precis ntre no iunea de modern si no iunea de contemporan apare la inceputul secolului XX, c nd micarea cultural numit modernism a devenit pe deplin constient de sine.

Greenberg n schimb sus ine c Avangarda era numele dat fazei incipiente a

Modernismului care dup conturarea acestuia i-a pierdut din esen i poate fi chiarderutant. Acesta afirm:Contrar opiniei generale, Modernismul si Avangarda nu i-au facut apari ia rup ndu-se de trecut 2.El susine c att Modernismul ct iAvangarda au avut o atitudine de reorientare ctre standarde mai nalte ale uneiestetici de calitate.i de unde au preluat aceste standarde? De la cei mai buni dintrecei mai buni din trecut. Altfel spus scopul modernitilor si avangarditilor a fost de aconcura cu motenirea trecutului ci nu de a imita nivelurile ridicate ale celor mai buniartiti din trecut, ntr-o manier asemanatoare Renaterii ce s-a raportat la modeleleartei antice greco-romane concurnd cu acestea nu imitndu-le fidel.AstfelModernismul vrea s reevalueze anumite trsturi din trecutul artei, s lereactualizeze i s le readapteze unui context actual raportat unei societi i unui

secol schimbat de cel trecut.Astfel avangarda dei e o marc a Modernismului a avut ca scop schimbarea

percep iei oamenilor asupra artei i s interogheze ceea ce este arta i ce face pn la urm arta s fie arta. Ei incerc s fac tabula rasa cu viziunile restrictive din trecutasupra artei realizand o simbioz i o rupere a grani elor dintre arte.

Conceptul de avangard se refer exclusiv la acea categorie de artiti,gnditori i compozitori marginalizai ,ale cror opere sunt n opoziie cu arta deconsum,popular .Astfel avangarda este vzut ca un mecanism complex care ,prinintermediul inovaiei reuete s separe actul artistic de structura social a arteiinstituionalizate.Altfel spus avangarda emancipeaz arta fcut de dragul artei.O abordare n aceast

problematic o face criticul de art Clement Greenberg in articolul su din 1939Avant-Garde and Kitsch.Acesta face distincia dintre high-art/arta superioar si ceainferioar bazndu-se pe presupuneri istorice,sociale precum i pe observaiiempirice.Greenberg argumenteaz c ar trebui s avem n vedere i s facemdistincia dintre experienta estetica specific individual i contextul social i istoric ncare aceast experien are loc.Cnd zicem art,ne referim la ceva ce seexperimenteaz afirma Greenberg.3

Din punct de vedere istoric aparitia avangardei in a doua jumatate a sec.XIX-lea/inceputul sec. XX vine ca rspuns la criza generat de tradiie ,stil si form,rigide caracterizate de academism.Acest lucru a fost posibil n principal datorit unui

nou tip de criticism social si istoric de la sfarsitul sec XIX-lea ,asociat cu gandirearadical a lui Marx si Engels.Dei iniial artitii se defineau n opoziie cu burghezia,acetia se bazau pe idei

politice revoluionare,punnd la ndoial ordinea social de atunci ca fiind natural ietern.Treptat avangarditii au rupt legturile cu societatea respingnd fundamentele

politice ale artei n favoarea celor culturale..Alfel spus acetia au iniiat arta dedragul artei implicnd o cutare a absolutului n afara coninutului.

Greenberg argumenteaz c practicile artistice n epoca modern devininevitabil reflexive,focusate pe tehnic n sine i mediumul n care se dezvolt ooper de art.Astfel Greenberg facnd aluzie la Kant demonstreaz ca arta n sine

2 C. Greenberg: Modern si Post-modern3 C. Greenberg : Art and Culture:Avant-Garde and Kitsch

2


3/7

devine subiectul major al artei i cum arta i literatura sunt imitaii (potrivit luiAristotel) avangarda este imitaia imitaiei.Conceptul de avangard este unul

progresiv n sensul c micarea avangardei este generat de ctre inovaie i ntocmaiaceast micare este metoda necesar pt. a crea arta superioar,high-art cum ocatalogheaz Greenberg. Acest concept este pus in anitez cu cel al

Alexandrianismului,formele de art ale acestui concept stau pe loc ,lund o poziiedefensiv opus micrii progresive a avangardei. 2.Una din ideile surprinztoareexpuse de acesta n articolul su din 1939 este aceea a definirii Kitschului princompararea acestuia cu Avangarda ce reprezint arta superioar,kitschul devine astfelopusul avangardei deci arta inferioar,de consum general.Greenberg merge si maideparte susinnd c arta de tip academic ,mimetic este art inferioar deciasemntoare kitschului.

Trebuie s avem n vedere i abordarea dezvoltat de ctre Peter Brgern lucrarea sa Teoria Avangardeiunde acesta ridic problema negrii autonomieiartei de ctre avangard.n viziunea sa categoria de autonomie a suferit datoritimpreciziei diverselor subcategorii ce constituie unitate n conceptul de oper de art

autonom.Brger consider c dezvoltarea acestor subcategorii nu este unasincronizat astfel susine el c se poate ntmpla ca arta de curte s par autonomiar uneori doar arta burghez sa aib aceast caracteristic.Pentru a nu exista confuziii pt. a ilustra clar varietatea interpretrilor ,acesta schieaz o tipologie istoric careeste n mod deliberat redus la trei elemente:funcie sau scop, procesul de producie aartei,receptarea acesteia;cu scopul de a ilustra nesincronismul in dezvoltarea apariieicategoriilor individuale.Principala schimbare se produce n ceea ce privete

producerea artei; apare artistul ca individ ce dezvolt o contiin a unicitii aciuniisale dei receptarea operei sale se face tot colectiv prin sociabilitate. 4n cazul n caresocietatea burghez adopt conceptele de valoare ale artisctocraiei arta burghez arefuncie reprezentaional.

Avangarda ,consider Burger, este un atac asupra statutului arteiburgheziei,este negat arta ca insituie care nu este asociat cu praxisul vietiioamenilor.Avangardiii cand doresc ca arta sa devin practic se refer la modul incare arta funcioneaz in societate,un proces ce determin efectele lucrarilor de art

precum i coninutul particular al acestora.Brger argumenteaz c arta nu trebuiedistrus ci transferat praxisului vieii oamenilor,in sensul hegelian ,aceasta trebuie

pastrat intr-o form schimbat astfel avangarda adopt un element esenial deEseticism.Acest concept de esteticism stabilete distana dintre praxisul vieii oamenilor iconinutul lucrarilor artistice, astfel esteticismul devine precondiia necesar pentru

avangard.5

Observaia pe care o face Brger este accea c avangarditii au schimbatprofund categoria operei artistice,acetia nu au inlocuit-o cu evenimente efemere sinici nu au distrus-o.Producerea unei lucrari artistice autonome este un actindividual,artistul produce ca individ,acest concept nu trebuie neles ca expresia aceva ci ca ceva radical diferit.Astfel viziunea avangardistilor de a separa arta de

praxisul vietii ar elimina si antiteza dintre productor i receptor.Adevaratulavangardist vrea sa se rupa de sistem. Lucru greu de realizat pentru un artist din

prezent, modern. dupa ce Duchamp a rupt sistemul arta a devenit acel sistem.Antitraditia a devenit traditie sustine Burger.

4 Peter Brger:Teoria Avangardei. Pg. 253-2545 Ibid. 4, pg. 254-255

3


4/7

T.W. Adorno in lucrarea sa Teoria Estetic susine bazndu-se pe conceptulde Schein a lui Hegel ca arta este reconciliat cu o realitate eterogen pentru c oilustreaz dezintegrat pe masur ce opera artistic primete fragmente actuale derealitate empiric astfel contientiznd ruptura ,transformnd-o intr-un efect estetic.7

Potrivit lui Adorno este caracteristic operei artistice non-organice s

foloseasc principiul montajului n aa fel nct aceasta nu mai produce Schein-ulreconcilierii.Inserarea fragmentelor de realitate n opera de art transformfundamental opera n sine.Artistul renun a mai formula lucrarea ca un ntreg i i dun diferit statut din moment ce pari din ea nu mai au relaie cu realitateacaracteristic lucrrii organice de art.

Adorno susine c opera de art organic este construit dup un modelsintagmic; pri individuale i ntregul formeaz o unitate dialectic.Astfel seformeaz un cerc hermenautic unde prile individuale pot fi nelese doar prinntreg.8Altfel zis lucrrile avangardiste trebuiesc ntelese dintr-o prismhermenautic,unde emanciparea elementelor individuale nu ating niciodatadetaamentul total de ntreg. Acesta este de parere ca: "Astazi singurele lucrari de

arta ce conteaza sunt cele ce nu mai reprezinta lucrari, facand aluzie la artaconceptuala pe care el insusi o considera ca nu se apleaca destul asupra formei.

2. Fundamente ideologice ale Avangardei n viziunea Dadaistilor:

Ideologia avangardei poate fi analizat din prisma manifestelui

dadaist al lui Tristan Tzara,deoarece micarea Dada stabilit n 1916 n creuzetulabstraciunii n pictur i al avangardei poetice,reinventeaz mecanismele creaiei iale gandirii i preschimb arta n prototip .Toate acestea se vor impune ca valoare-etalon pentru toate avangardele ulterioare.Cutam o art elementar care trebuia ,credeam noi,s-i salveze pe oameni denebunia furioas a acelor timpuri.Aspiram la o nou ordine care s stabileascechilibrul dintre cer i infern.Aceast art a devenit ndat obiect de oprobriugeneral.Nimic de mirare n faptul c bandiiinu putuser s ne neleag.Puerila lormanie a autoritarismului voia ca arta nsi s serveasc la abrutizareaoamenilorafirma Jean Arp ntr-o marturie din 1948.

Tristan Tzara susine n manifestul su o deconstrucie a artei ,o marecurenie:Orice om este necesar s strige:trebuie s se fac o aciune distructiv,negativ.S maturm,s curm.9Aceste cuvinte ilustreaza dorina puternic de areorganiza arta si de a restructura mecanismele producerii obiectelor artistice.PentruTzara, abstractizarea este o lupt i o revendicare ce nu se limiteaz la pictur sau la

operele abstracte,doar la cmpul estetic pe care l stigmatizeaz ca laboratorformal.Acesta afirm in manifestul su:Pictura nou creeaz o lume,ale creielemente sunt totodat mijloace,o oper sobr i definit,fr argument.Artistul nou

protesteaz:el nu mai picteaz(reproducere simbolic si iluzionist),ci creeaz directn piatr,lemn,fier,cositor,stnci,organisme locomotive ce pot fi rotite din toate prilede vntul limpede al senzaiei momentane10.

3. Sumar avangard:

Conceptul de avangard este o continu construcie din a doua jumtate a

7 T.W. Adorno Teoria Estetic(Frankfurt:Suhrkamp,1970) , Pg 2328

Ibid. 7, Pg 2319 Tristan Tzara: Manifestul Dada , 191810 Ibid.9

4


5/7

secolului al XIX-lea pn n zilele noastre.Avangarda este neleas azi n modgeneral ca o categorie retrospectiv de art ; are un efect retroactiv n ceea ce priveteteoria avangardei a lui Brger si referentul istoric ca un simplu dat care nu mainecesit nicio investigaie conceptual.

Peter Brger afirm ca din punct de vedere istoric micrile avangardei au

negat acele determinri ce sunt eseniale n arta autonom:separarea artei depraxisului vieii rezultnd ca cele dou concepte de producie individual i receptareindividual sa fie percepute distinct.11

Toate manifestrile concrete ale avangardei nscriu n noi un rspuns i orepetare a ntrebrii:Ce este avangarda acum? susine Cunningham12.A gndi cevaavant-garde , argumenteaz acesta, fie din perspectiva produciei sau consumuluieste n fundamentul su a judeca despre prezent dintr-o perspectiv afirmativrelaional a prezentului cu viitorul.

In concluzie conceptul de avangarda este o varianta mai radicalizata aModernitatii o marca a acesteia.In esenta lor atat Modernismul cat si Avangarda suntmanifeste ale unei societatii si unui secol aflat in criza atat spirituala cat si

culturala.Desi de-a lungul istoriei artei Avangarda a reuit s aduc mari inovaii nceea ce privete modul de receptare a obiectului artistic,pe de alt parte Avangarda areuit s reformuleze i restructureze mecanismele creaiei i a practicilor artistice

precum si cele ale gndirii n raport cu arta i obiectul de art in sine.Prin dorinta de afi o arta antistil si anti-traditie, aceasta paradoxal reuseste sa stabileasca un sistem siun stil propriu.Calinescu are o viziune interesanta a avangardei acesta considerand caavangarda este o parodie a modernitatii: Privit drept parodie a modernitii,avangarda ilustreaz toate aceste ambiguiti i, dei este adeseori vulgar i grosolan(aa cum sint majoritatea parodiilor), ea se apropie uneori atit de mult de modelul su,incit risc s fie confundat cu acesta.La prima vedere, o parodie este menits biciuiasc, de obicei prin exagerare, anumite defecte ascunse sau incompatibilitiale originalului din care se inspir. La un nivel mai profund, ins, parodistul poateadmira in tain opera Practic intre Modernism si Avangarda exista o relatie dedependenta cat si de excludere, radicalismul negativ al acesteia din urm iantiestetismul ei sistematic nu au oferit nici o ans reconstruirii artistice a lumii, pecare au incercat-o" marii moderniti asa cum afirma Matei Calinescu.

Bibliografie:Matei Calinescu: Cinci fee ale modernitii: Modernism, avangard, decaden,kitsch, postmodernismEdiia a II-a, Editura Polirom, 2005T.W. Adorno Teoria Estetic(Frankfurt:Suhrkamp,1970)

Peter Brger: Teoria AvangardeiDavid Cunningham:Dndu-l ca exemplu pe Duchamp (Cultura Dada:Texte criticedespre avangard 2006)Clement Greenberg:Art and Culture:Avant-Garde and Kitsch(1939)/Modern si Post-modern(1960)Tristan Tzara: Manifestul Dada , 1918

11 Peter Brger: Teoria Avangardei , Pg 25512

David Cunningham:Dndu-l ca exemplu pe Duchamp(Cultura Dada:Texte critice despre avangard2006) ,Pg 274

5


6/7

6


7/7

7

Documents

Referat Estetica-Modernitate Sau Avangarda