Embed Size (px)
Citation preview
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE NECLASIFICAT
UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE rdquoCAROL Irdquo Exemplar
Nr____________ din__________
Căpitan Roxana-Maria N TOMA
REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT
Tema ABORDAREA CONCEPTULUI DE SECURITATE IcircN CADRUL
PRINCIPALELOR ŞCOLI DE GAcircNDIRE IN DOMENIUL RELAŢIILOR
INTERNAŢIONALE
Conducător de doctorat
Gl mr (r) prof univ dr Mihail VASILE-OZUNU
- BUCUREŞTI 2015 -
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 20
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 20
CUPRINS
INTRODUCERE
01 Premise ale cercetării
02 Scopul şi obiectivele cercetării
03 Ipoteze şi premise
04 Structura tezei
05 Documentarea pentru elaborarea lucrării
CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL STUDIILOR DE SECURITATE IcircN
CADRUL RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
11Apariţia şi evoluţia studiilor de Relaţii Internaționale
111 Obiectul de studiu al relaţiilor Internaționale
112 Teorii privind Relațiile Internaționale
1121 Teorii realiste ale Relaţiilor Internaționale
1122 Teorii idealiste (liberale) ale Relaţiilor Internaționale
1123 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
1124Teorii constructiviste icircn Relațiile Internaționale
1125 Şcoala Engleză
1126 Teorii feministe icircn Relațiile Internaționale
1127 Postmodernismul icircn studiul Relaţiilor Internaţionale
12 Studiile de securitate ndash parte a Relaţiilor Internaționale
121 Conceptul de securitate
122 Apariţia conceptului de bdquosecuritaterdquo
123 Sfera şi conţinutul conceptului
124 Evoluţia conceptului de securitate
125 Contribuții romacircnești la studiul securității
CAPITOLUL II NEOREALISM VERSUS NEOLIBERALISM IcircN
ABORDAREA SECURITĂŢII
21 Realism neorealism icircn abordarea securităţii
211Realismul icircn abordarea securităţii
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 20
212 Puncte de vedere privind realismul
2121 Realismul pesimist
2122 Realismul optimist
213 Neorealismul icircn abordarea securitatii
22 Securitatea icircn concepţia liberală- neoliberală
221 Liberalismul Criticile liberale la adresa realismului privind
securitatea
222 Neoliberalismul Contribuţii ale teoriei neoliberale la studiile de
securitate
CAPITOLUL III CONTRIBUŢIA CONSTRUCTIVISMULUI LA
STUDIEREA SECURITĂŢII
31 Contribuţia constructivismului la elucidarea conceptului de
securitate naţională
311 Constructivismul icircn Relaţiile Internaţionale
312 Abordări ale constructivismului pentru studiul mediului de securitate
32 Teoriile constructiviste
321 Premise principii şi linii de cercetare ale teoriei constructiviste
322 Constructivismul şi comunitatea de securitate
323 Critici la adresa constructivismului
324 Teme constructiviste comune
CAPITOLUL IV ABORDAREA SECURITĂŢII DIN PERSPECTIVA
ŞCOLII ENGLEZE ŞCOLII DE LA COPENHAGA NEOMARXISMULUI
ŞI FEMINISMULUI
41 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze
411 Argumente ale şcolii engleze
412 De la societatea anarhică la ordinea internaţională
413 Dreptate şi ordine icircn Relaţiile Internaţionale
414 Progresul icircn Relaţiile Internaţionale
42 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii de la Copenhaga
421 Principiile şcolii de la Copenhaga
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 20
422 Securitatea la sfacircrşitul războiului rece şi şcoala de la Copenhaga
43 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii neomarxiste
431 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
432 Provocarea marxistă şi leninistă la adresa idealului liberal
433 Evaluarea paradigmei economice marxiste
44 Abordarea securităţii din perspectiva feminismului
441 Feminismul şi studiul Relaţiilor Internaționale
442 Teoriile feministe
CONCLUZII
LISTĂ CU ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA nr 1 - Definiţii ale securităţii
ANEXA nr 2 - Exponenţi ai realismului pe scena internaţioală
ANEXA nr 3 - Adepţii liberalismului
Cuvinte cheie securitate europeană realismul neorealism neoliberalism
constructivism neomarxism feminism
Analiza temei bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul principalelor
şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo reprezintă o icircncercare
temerară Relațiile Internaționale reprezintă un domeniu pe cacirct de contemporan pe
atacirct de vechi deoarece preocupări icircn reglementarea favorabilă a raporturilor dintre
state naţiuni sau popoare există icircncă de la icircnceputurile istoriei
Relațiile Internaționale aşa cum sunt cunoscute sub forma actuală au suferit
un icircndelungat proces de transformări succesive care au contribuit atacirct la
reglementarea relaţiilor economice sociale şi culturale cacirct mai ales la
reglementarea relaţiilor politice şi militare
Războiul icircn istoria Relaţiilor Internaționale a reprezentat şi probabil că o va
mai face multă vreme o modalitate prin care naţiunile urmăresc să-şi conserve
interesele
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 20
Dacă nu descoperim o bază comună vom vorbi despre lucruri diferite
desemnate ca securitate Ne vom baza inconştient pe filtre conceptuale ce
proiectează imagini contrastante şi reflectate ale securităţii şi ale modului icircn care să
o abordăm
Necesitatea reevaluării metodologiei derivă atacirct din inovaţiile paradigmatice
apărute de-a lungul timpului cacirct şi din transformarea mediului naţional şi
internaţional de securitate Icircn acest context exemplul clasic este cel al perioadei
icircncheierii Războiului Rece Astfel icircnainte de acest moment problema dimensiunii
economice a securităţii a fost considerată adiacentă problemei centrale aceea a
securităţii militare Icircn prezent studiile de specialitate icircncearcă să infirme această
teorie prin abordarea naturii multifaţetate a securităţii naţionale şi Internaționale
Icircn consecinţă securitatea nu mai poate fi analizată icircn termeni de alegere
politică de capabilităţi şi intenţii ale unui stat ci vulnerabilităţile riscurile
pericolele şi ameninţările la adresa securităţii au căpătat acum o semnificaţie
sistemică De exemplu restracircngerea definiţiei securităţii la conceptele de
integritate teritorială sau de interese naţionale determină excluderea din analiză a
ameninţărilor de natură socială la adresa societăţii interne sau internaționale
Redefinirea securităţii astfel icircncacirct să includă şi dimensiunea economică ca un
element separat şi cu importanţă egală este concomitentă cu preocuparea de a
identifica şi celelalte dimensiuni ale unei noi agende de securitate (politici
macroeconomice factori de natură culturală şi de natură politică mediu etc)
Orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de securitate
Normalitatea socială icircnseamnă securitate Insecuritatea este starea de excepţie a
unei societăţi icircn aceeaşi măsură icircn care conflictul intern sau internaţional este o
stare excepţională pentru un stat Există societăţi şi state care au beneficiat de lungi
perioade de securitate după cum există altele pentru care securitatea a fost doar
episodică Această distincţie este evidentă icircn cazul Suediei şi Serbiei de exemplu
Există de asemenea situaţii icircn care deşi statele au avut asigurată securitatea
societăţile au fost sistematic supuse unei stări de insecuritate Este cazul Rusiei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
sovietice unde mai multe milioane de cetăţeni au fost sacrificaţi pentru securitatea
statului
Icircn cazul Romacircniei securitatea este unul dintre cele mai perisabile produse
iar obţinerea ei a fost preocuparea majoră a statului carpato-danubiano-pontic De
altfel una dintre funcţiile Internaționale ale statului romacircn este aceea de furnizor
de securitate Din punct de vedere istoric insecuritatea este o lecţie pe care romacircnii
şi-au icircnsuşit-o cel mai temeinic
Către sfacircrşitul Războiului Rece pornind de la constatarea că a fi puternic nu
este şi suficient pentru a te bucura de securitate şi că stabilirea pe cale juridică a
unui sistem de pace la nivel internaţional nu icircnseamnă icircn mod automat instituirea
unei stări de securitate după cum nici creşterea interdependenţei extinderea
organizaţiilor Internaționale sau globalizarea nu generează mai multă stabilitate şi
securitate poate chiar dimpotrivă s-a impus necesitatea redefinirii şi transformării
securităţii icircntr-un domeniu de studiu individual
Pacircnă de curacircnd a existat o distincţie clară icircntre securitatea externă şi
siguranţa internă pentru că icircn chestiuni de securitate politica internă a fost icircn mod
tradiţional separată de politica externă Sfacircrşitul Războiului Rece şi mai ales
procesul de globalizare diminuează pacircnă la dispariţie această separaţie
Manifestarea noilor crize de securitate (cum ar fi terorismul) la icircnceputul
secolului al XXI-lea a validat icircn cele din urmă schimbarea de paradigmă
respectiv demilitarizarea studiilor de securitate unificarea aspectelor externe cu
cele interne şi regionalizarea securităţii Din motivele menţionate a fost necesar ca
factorii politici economici etnici religioşi să fie trataţi cu mai multă atenţie
pentru că pot agrava tendinţele spre violenţă şi genera tensiuni şi conflicte
transfrontaliere Accidentele ecologice nu ţin cont de frontiere iar experţii anunţă
că icircn curacircnd nu vor ţine cont nici de continente
Aceste afirmaţii generale confirmă situaţiile empirice Fructuaţiile preţului la
petrol au contribuit probabil mai mult la ocuparea Kuweitului de către Irak icircn 1991
decacirct pretinse revendicări teritoriale după cum duritatea reacţiei Rusiei icircn Cecenia
pare a fi legată mai degrabă de traseul conductelor de petrol decacirct de integritatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 20
Pagină albă
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 20
CUPRINS
INTRODUCERE
01 Premise ale cercetării
02 Scopul şi obiectivele cercetării
03 Ipoteze şi premise
04 Structura tezei
05 Documentarea pentru elaborarea lucrării
CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL STUDIILOR DE SECURITATE IcircN
CADRUL RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
11Apariţia şi evoluţia studiilor de Relaţii Internaționale
111 Obiectul de studiu al relaţiilor Internaționale
112 Teorii privind Relațiile Internaționale
1121 Teorii realiste ale Relaţiilor Internaționale
1122 Teorii idealiste (liberale) ale Relaţiilor Internaționale
1123 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
1124Teorii constructiviste icircn Relațiile Internaționale
1125 Şcoala Engleză
1126 Teorii feministe icircn Relațiile Internaționale
1127 Postmodernismul icircn studiul Relaţiilor Internaţionale
12 Studiile de securitate ndash parte a Relaţiilor Internaționale
121 Conceptul de securitate
122 Apariţia conceptului de bdquosecuritaterdquo
123 Sfera şi conţinutul conceptului
124 Evoluţia conceptului de securitate
125 Contribuții romacircnești la studiul securității
CAPITOLUL II NEOREALISM VERSUS NEOLIBERALISM IcircN
ABORDAREA SECURITĂŢII
21 Realism neorealism icircn abordarea securităţii
211Realismul icircn abordarea securităţii
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 20
212 Puncte de vedere privind realismul
2121 Realismul pesimist
2122 Realismul optimist
213 Neorealismul icircn abordarea securitatii
22 Securitatea icircn concepţia liberală- neoliberală
221 Liberalismul Criticile liberale la adresa realismului privind
securitatea
222 Neoliberalismul Contribuţii ale teoriei neoliberale la studiile de
securitate
CAPITOLUL III CONTRIBUŢIA CONSTRUCTIVISMULUI LA
STUDIEREA SECURITĂŢII
31 Contribuţia constructivismului la elucidarea conceptului de
securitate naţională
311 Constructivismul icircn Relaţiile Internaţionale
312 Abordări ale constructivismului pentru studiul mediului de securitate
32 Teoriile constructiviste
321 Premise principii şi linii de cercetare ale teoriei constructiviste
322 Constructivismul şi comunitatea de securitate
323 Critici la adresa constructivismului
324 Teme constructiviste comune
CAPITOLUL IV ABORDAREA SECURITĂŢII DIN PERSPECTIVA
ŞCOLII ENGLEZE ŞCOLII DE LA COPENHAGA NEOMARXISMULUI
ŞI FEMINISMULUI
41 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze
411 Argumente ale şcolii engleze
412 De la societatea anarhică la ordinea internaţională
413 Dreptate şi ordine icircn Relaţiile Internaţionale
414 Progresul icircn Relaţiile Internaţionale
42 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii de la Copenhaga
421 Principiile şcolii de la Copenhaga
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 20
422 Securitatea la sfacircrşitul războiului rece şi şcoala de la Copenhaga
43 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii neomarxiste
431 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
432 Provocarea marxistă şi leninistă la adresa idealului liberal
433 Evaluarea paradigmei economice marxiste
44 Abordarea securităţii din perspectiva feminismului
441 Feminismul şi studiul Relaţiilor Internaționale
442 Teoriile feministe
CONCLUZII
LISTĂ CU ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA nr 1 - Definiţii ale securităţii
ANEXA nr 2 - Exponenţi ai realismului pe scena internaţioală
ANEXA nr 3 - Adepţii liberalismului
Cuvinte cheie securitate europeană realismul neorealism neoliberalism
constructivism neomarxism feminism
Analiza temei bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul principalelor
şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo reprezintă o icircncercare
temerară Relațiile Internaționale reprezintă un domeniu pe cacirct de contemporan pe
atacirct de vechi deoarece preocupări icircn reglementarea favorabilă a raporturilor dintre
state naţiuni sau popoare există icircncă de la icircnceputurile istoriei
Relațiile Internaționale aşa cum sunt cunoscute sub forma actuală au suferit
un icircndelungat proces de transformări succesive care au contribuit atacirct la
reglementarea relaţiilor economice sociale şi culturale cacirct mai ales la
reglementarea relaţiilor politice şi militare
Războiul icircn istoria Relaţiilor Internaționale a reprezentat şi probabil că o va
mai face multă vreme o modalitate prin care naţiunile urmăresc să-şi conserve
interesele
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 20
Dacă nu descoperim o bază comună vom vorbi despre lucruri diferite
desemnate ca securitate Ne vom baza inconştient pe filtre conceptuale ce
proiectează imagini contrastante şi reflectate ale securităţii şi ale modului icircn care să
o abordăm
Necesitatea reevaluării metodologiei derivă atacirct din inovaţiile paradigmatice
apărute de-a lungul timpului cacirct şi din transformarea mediului naţional şi
internaţional de securitate Icircn acest context exemplul clasic este cel al perioadei
icircncheierii Războiului Rece Astfel icircnainte de acest moment problema dimensiunii
economice a securităţii a fost considerată adiacentă problemei centrale aceea a
securităţii militare Icircn prezent studiile de specialitate icircncearcă să infirme această
teorie prin abordarea naturii multifaţetate a securităţii naţionale şi Internaționale
Icircn consecinţă securitatea nu mai poate fi analizată icircn termeni de alegere
politică de capabilităţi şi intenţii ale unui stat ci vulnerabilităţile riscurile
pericolele şi ameninţările la adresa securităţii au căpătat acum o semnificaţie
sistemică De exemplu restracircngerea definiţiei securităţii la conceptele de
integritate teritorială sau de interese naţionale determină excluderea din analiză a
ameninţărilor de natură socială la adresa societăţii interne sau internaționale
Redefinirea securităţii astfel icircncacirct să includă şi dimensiunea economică ca un
element separat şi cu importanţă egală este concomitentă cu preocuparea de a
identifica şi celelalte dimensiuni ale unei noi agende de securitate (politici
macroeconomice factori de natură culturală şi de natură politică mediu etc)
Orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de securitate
Normalitatea socială icircnseamnă securitate Insecuritatea este starea de excepţie a
unei societăţi icircn aceeaşi măsură icircn care conflictul intern sau internaţional este o
stare excepţională pentru un stat Există societăţi şi state care au beneficiat de lungi
perioade de securitate după cum există altele pentru care securitatea a fost doar
episodică Această distincţie este evidentă icircn cazul Suediei şi Serbiei de exemplu
Există de asemenea situaţii icircn care deşi statele au avut asigurată securitatea
societăţile au fost sistematic supuse unei stări de insecuritate Este cazul Rusiei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
sovietice unde mai multe milioane de cetăţeni au fost sacrificaţi pentru securitatea
statului
Icircn cazul Romacircniei securitatea este unul dintre cele mai perisabile produse
iar obţinerea ei a fost preocuparea majoră a statului carpato-danubiano-pontic De
altfel una dintre funcţiile Internaționale ale statului romacircn este aceea de furnizor
de securitate Din punct de vedere istoric insecuritatea este o lecţie pe care romacircnii
şi-au icircnsuşit-o cel mai temeinic
Către sfacircrşitul Războiului Rece pornind de la constatarea că a fi puternic nu
este şi suficient pentru a te bucura de securitate şi că stabilirea pe cale juridică a
unui sistem de pace la nivel internaţional nu icircnseamnă icircn mod automat instituirea
unei stări de securitate după cum nici creşterea interdependenţei extinderea
organizaţiilor Internaționale sau globalizarea nu generează mai multă stabilitate şi
securitate poate chiar dimpotrivă s-a impus necesitatea redefinirii şi transformării
securităţii icircntr-un domeniu de studiu individual
Pacircnă de curacircnd a existat o distincţie clară icircntre securitatea externă şi
siguranţa internă pentru că icircn chestiuni de securitate politica internă a fost icircn mod
tradiţional separată de politica externă Sfacircrşitul Războiului Rece şi mai ales
procesul de globalizare diminuează pacircnă la dispariţie această separaţie
Manifestarea noilor crize de securitate (cum ar fi terorismul) la icircnceputul
secolului al XXI-lea a validat icircn cele din urmă schimbarea de paradigmă
respectiv demilitarizarea studiilor de securitate unificarea aspectelor externe cu
cele interne şi regionalizarea securităţii Din motivele menţionate a fost necesar ca
factorii politici economici etnici religioşi să fie trataţi cu mai multă atenţie
pentru că pot agrava tendinţele spre violenţă şi genera tensiuni şi conflicte
transfrontaliere Accidentele ecologice nu ţin cont de frontiere iar experţii anunţă
că icircn curacircnd nu vor ţine cont nici de continente
Aceste afirmaţii generale confirmă situaţiile empirice Fructuaţiile preţului la
petrol au contribuit probabil mai mult la ocuparea Kuweitului de către Irak icircn 1991
decacirct pretinse revendicări teritoriale după cum duritatea reacţiei Rusiei icircn Cecenia
pare a fi legată mai degrabă de traseul conductelor de petrol decacirct de integritatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 20
CUPRINS
INTRODUCERE
01 Premise ale cercetării
02 Scopul şi obiectivele cercetării
03 Ipoteze şi premise
04 Structura tezei
05 Documentarea pentru elaborarea lucrării
CAPITOLUL I LOCUL ŞI ROLUL STUDIILOR DE SECURITATE IcircN
CADRUL RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
11Apariţia şi evoluţia studiilor de Relaţii Internaționale
111 Obiectul de studiu al relaţiilor Internaționale
112 Teorii privind Relațiile Internaționale
1121 Teorii realiste ale Relaţiilor Internaționale
1122 Teorii idealiste (liberale) ale Relaţiilor Internaționale
1123 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
1124Teorii constructiviste icircn Relațiile Internaționale
1125 Şcoala Engleză
1126 Teorii feministe icircn Relațiile Internaționale
1127 Postmodernismul icircn studiul Relaţiilor Internaţionale
12 Studiile de securitate ndash parte a Relaţiilor Internaționale
121 Conceptul de securitate
122 Apariţia conceptului de bdquosecuritaterdquo
123 Sfera şi conţinutul conceptului
124 Evoluţia conceptului de securitate
125 Contribuții romacircnești la studiul securității
CAPITOLUL II NEOREALISM VERSUS NEOLIBERALISM IcircN
ABORDAREA SECURITĂŢII
21 Realism neorealism icircn abordarea securităţii
211Realismul icircn abordarea securităţii
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 20
212 Puncte de vedere privind realismul
2121 Realismul pesimist
2122 Realismul optimist
213 Neorealismul icircn abordarea securitatii
22 Securitatea icircn concepţia liberală- neoliberală
221 Liberalismul Criticile liberale la adresa realismului privind
securitatea
222 Neoliberalismul Contribuţii ale teoriei neoliberale la studiile de
securitate
CAPITOLUL III CONTRIBUŢIA CONSTRUCTIVISMULUI LA
STUDIEREA SECURITĂŢII
31 Contribuţia constructivismului la elucidarea conceptului de
securitate naţională
311 Constructivismul icircn Relaţiile Internaţionale
312 Abordări ale constructivismului pentru studiul mediului de securitate
32 Teoriile constructiviste
321 Premise principii şi linii de cercetare ale teoriei constructiviste
322 Constructivismul şi comunitatea de securitate
323 Critici la adresa constructivismului
324 Teme constructiviste comune
CAPITOLUL IV ABORDAREA SECURITĂŢII DIN PERSPECTIVA
ŞCOLII ENGLEZE ŞCOLII DE LA COPENHAGA NEOMARXISMULUI
ŞI FEMINISMULUI
41 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze
411 Argumente ale şcolii engleze
412 De la societatea anarhică la ordinea internaţională
413 Dreptate şi ordine icircn Relaţiile Internaţionale
414 Progresul icircn Relaţiile Internaţionale
42 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii de la Copenhaga
421 Principiile şcolii de la Copenhaga
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 20
422 Securitatea la sfacircrşitul războiului rece şi şcoala de la Copenhaga
43 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii neomarxiste
431 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
432 Provocarea marxistă şi leninistă la adresa idealului liberal
433 Evaluarea paradigmei economice marxiste
44 Abordarea securităţii din perspectiva feminismului
441 Feminismul şi studiul Relaţiilor Internaționale
442 Teoriile feministe
CONCLUZII
LISTĂ CU ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA nr 1 - Definiţii ale securităţii
ANEXA nr 2 - Exponenţi ai realismului pe scena internaţioală
ANEXA nr 3 - Adepţii liberalismului
Cuvinte cheie securitate europeană realismul neorealism neoliberalism
constructivism neomarxism feminism
Analiza temei bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul principalelor
şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo reprezintă o icircncercare
temerară Relațiile Internaționale reprezintă un domeniu pe cacirct de contemporan pe
atacirct de vechi deoarece preocupări icircn reglementarea favorabilă a raporturilor dintre
state naţiuni sau popoare există icircncă de la icircnceputurile istoriei
Relațiile Internaționale aşa cum sunt cunoscute sub forma actuală au suferit
un icircndelungat proces de transformări succesive care au contribuit atacirct la
reglementarea relaţiilor economice sociale şi culturale cacirct mai ales la
reglementarea relaţiilor politice şi militare
Războiul icircn istoria Relaţiilor Internaționale a reprezentat şi probabil că o va
mai face multă vreme o modalitate prin care naţiunile urmăresc să-şi conserve
interesele
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 20
Dacă nu descoperim o bază comună vom vorbi despre lucruri diferite
desemnate ca securitate Ne vom baza inconştient pe filtre conceptuale ce
proiectează imagini contrastante şi reflectate ale securităţii şi ale modului icircn care să
o abordăm
Necesitatea reevaluării metodologiei derivă atacirct din inovaţiile paradigmatice
apărute de-a lungul timpului cacirct şi din transformarea mediului naţional şi
internaţional de securitate Icircn acest context exemplul clasic este cel al perioadei
icircncheierii Războiului Rece Astfel icircnainte de acest moment problema dimensiunii
economice a securităţii a fost considerată adiacentă problemei centrale aceea a
securităţii militare Icircn prezent studiile de specialitate icircncearcă să infirme această
teorie prin abordarea naturii multifaţetate a securităţii naţionale şi Internaționale
Icircn consecinţă securitatea nu mai poate fi analizată icircn termeni de alegere
politică de capabilităţi şi intenţii ale unui stat ci vulnerabilităţile riscurile
pericolele şi ameninţările la adresa securităţii au căpătat acum o semnificaţie
sistemică De exemplu restracircngerea definiţiei securităţii la conceptele de
integritate teritorială sau de interese naţionale determină excluderea din analiză a
ameninţărilor de natură socială la adresa societăţii interne sau internaționale
Redefinirea securităţii astfel icircncacirct să includă şi dimensiunea economică ca un
element separat şi cu importanţă egală este concomitentă cu preocuparea de a
identifica şi celelalte dimensiuni ale unei noi agende de securitate (politici
macroeconomice factori de natură culturală şi de natură politică mediu etc)
Orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de securitate
Normalitatea socială icircnseamnă securitate Insecuritatea este starea de excepţie a
unei societăţi icircn aceeaşi măsură icircn care conflictul intern sau internaţional este o
stare excepţională pentru un stat Există societăţi şi state care au beneficiat de lungi
perioade de securitate după cum există altele pentru care securitatea a fost doar
episodică Această distincţie este evidentă icircn cazul Suediei şi Serbiei de exemplu
Există de asemenea situaţii icircn care deşi statele au avut asigurată securitatea
societăţile au fost sistematic supuse unei stări de insecuritate Este cazul Rusiei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
sovietice unde mai multe milioane de cetăţeni au fost sacrificaţi pentru securitatea
statului
Icircn cazul Romacircniei securitatea este unul dintre cele mai perisabile produse
iar obţinerea ei a fost preocuparea majoră a statului carpato-danubiano-pontic De
altfel una dintre funcţiile Internaționale ale statului romacircn este aceea de furnizor
de securitate Din punct de vedere istoric insecuritatea este o lecţie pe care romacircnii
şi-au icircnsuşit-o cel mai temeinic
Către sfacircrşitul Războiului Rece pornind de la constatarea că a fi puternic nu
este şi suficient pentru a te bucura de securitate şi că stabilirea pe cale juridică a
unui sistem de pace la nivel internaţional nu icircnseamnă icircn mod automat instituirea
unei stări de securitate după cum nici creşterea interdependenţei extinderea
organizaţiilor Internaționale sau globalizarea nu generează mai multă stabilitate şi
securitate poate chiar dimpotrivă s-a impus necesitatea redefinirii şi transformării
securităţii icircntr-un domeniu de studiu individual
Pacircnă de curacircnd a existat o distincţie clară icircntre securitatea externă şi
siguranţa internă pentru că icircn chestiuni de securitate politica internă a fost icircn mod
tradiţional separată de politica externă Sfacircrşitul Războiului Rece şi mai ales
procesul de globalizare diminuează pacircnă la dispariţie această separaţie
Manifestarea noilor crize de securitate (cum ar fi terorismul) la icircnceputul
secolului al XXI-lea a validat icircn cele din urmă schimbarea de paradigmă
respectiv demilitarizarea studiilor de securitate unificarea aspectelor externe cu
cele interne şi regionalizarea securităţii Din motivele menţionate a fost necesar ca
factorii politici economici etnici religioşi să fie trataţi cu mai multă atenţie
pentru că pot agrava tendinţele spre violenţă şi genera tensiuni şi conflicte
transfrontaliere Accidentele ecologice nu ţin cont de frontiere iar experţii anunţă
că icircn curacircnd nu vor ţine cont nici de continente
Aceste afirmaţii generale confirmă situaţiile empirice Fructuaţiile preţului la
petrol au contribuit probabil mai mult la ocuparea Kuweitului de către Irak icircn 1991
decacirct pretinse revendicări teritoriale după cum duritatea reacţiei Rusiei icircn Cecenia
pare a fi legată mai degrabă de traseul conductelor de petrol decacirct de integritatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 20
212 Puncte de vedere privind realismul
2121 Realismul pesimist
2122 Realismul optimist
213 Neorealismul icircn abordarea securitatii
22 Securitatea icircn concepţia liberală- neoliberală
221 Liberalismul Criticile liberale la adresa realismului privind
securitatea
222 Neoliberalismul Contribuţii ale teoriei neoliberale la studiile de
securitate
CAPITOLUL III CONTRIBUŢIA CONSTRUCTIVISMULUI LA
STUDIEREA SECURITĂŢII
31 Contribuţia constructivismului la elucidarea conceptului de
securitate naţională
311 Constructivismul icircn Relaţiile Internaţionale
312 Abordări ale constructivismului pentru studiul mediului de securitate
32 Teoriile constructiviste
321 Premise principii şi linii de cercetare ale teoriei constructiviste
322 Constructivismul şi comunitatea de securitate
323 Critici la adresa constructivismului
324 Teme constructiviste comune
CAPITOLUL IV ABORDAREA SECURITĂŢII DIN PERSPECTIVA
ŞCOLII ENGLEZE ŞCOLII DE LA COPENHAGA NEOMARXISMULUI
ŞI FEMINISMULUI
41 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze
411 Argumente ale şcolii engleze
412 De la societatea anarhică la ordinea internaţională
413 Dreptate şi ordine icircn Relaţiile Internaţionale
414 Progresul icircn Relaţiile Internaţionale
42 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii de la Copenhaga
421 Principiile şcolii de la Copenhaga
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 20
422 Securitatea la sfacircrşitul războiului rece şi şcoala de la Copenhaga
43 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii neomarxiste
431 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
432 Provocarea marxistă şi leninistă la adresa idealului liberal
433 Evaluarea paradigmei economice marxiste
44 Abordarea securităţii din perspectiva feminismului
441 Feminismul şi studiul Relaţiilor Internaționale
442 Teoriile feministe
CONCLUZII
LISTĂ CU ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA nr 1 - Definiţii ale securităţii
ANEXA nr 2 - Exponenţi ai realismului pe scena internaţioală
ANEXA nr 3 - Adepţii liberalismului
Cuvinte cheie securitate europeană realismul neorealism neoliberalism
constructivism neomarxism feminism
Analiza temei bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul principalelor
şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo reprezintă o icircncercare
temerară Relațiile Internaționale reprezintă un domeniu pe cacirct de contemporan pe
atacirct de vechi deoarece preocupări icircn reglementarea favorabilă a raporturilor dintre
state naţiuni sau popoare există icircncă de la icircnceputurile istoriei
Relațiile Internaționale aşa cum sunt cunoscute sub forma actuală au suferit
un icircndelungat proces de transformări succesive care au contribuit atacirct la
reglementarea relaţiilor economice sociale şi culturale cacirct mai ales la
reglementarea relaţiilor politice şi militare
Războiul icircn istoria Relaţiilor Internaționale a reprezentat şi probabil că o va
mai face multă vreme o modalitate prin care naţiunile urmăresc să-şi conserve
interesele
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 20
Dacă nu descoperim o bază comună vom vorbi despre lucruri diferite
desemnate ca securitate Ne vom baza inconştient pe filtre conceptuale ce
proiectează imagini contrastante şi reflectate ale securităţii şi ale modului icircn care să
o abordăm
Necesitatea reevaluării metodologiei derivă atacirct din inovaţiile paradigmatice
apărute de-a lungul timpului cacirct şi din transformarea mediului naţional şi
internaţional de securitate Icircn acest context exemplul clasic este cel al perioadei
icircncheierii Războiului Rece Astfel icircnainte de acest moment problema dimensiunii
economice a securităţii a fost considerată adiacentă problemei centrale aceea a
securităţii militare Icircn prezent studiile de specialitate icircncearcă să infirme această
teorie prin abordarea naturii multifaţetate a securităţii naţionale şi Internaționale
Icircn consecinţă securitatea nu mai poate fi analizată icircn termeni de alegere
politică de capabilităţi şi intenţii ale unui stat ci vulnerabilităţile riscurile
pericolele şi ameninţările la adresa securităţii au căpătat acum o semnificaţie
sistemică De exemplu restracircngerea definiţiei securităţii la conceptele de
integritate teritorială sau de interese naţionale determină excluderea din analiză a
ameninţărilor de natură socială la adresa societăţii interne sau internaționale
Redefinirea securităţii astfel icircncacirct să includă şi dimensiunea economică ca un
element separat şi cu importanţă egală este concomitentă cu preocuparea de a
identifica şi celelalte dimensiuni ale unei noi agende de securitate (politici
macroeconomice factori de natură culturală şi de natură politică mediu etc)
Orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de securitate
Normalitatea socială icircnseamnă securitate Insecuritatea este starea de excepţie a
unei societăţi icircn aceeaşi măsură icircn care conflictul intern sau internaţional este o
stare excepţională pentru un stat Există societăţi şi state care au beneficiat de lungi
perioade de securitate după cum există altele pentru care securitatea a fost doar
episodică Această distincţie este evidentă icircn cazul Suediei şi Serbiei de exemplu
Există de asemenea situaţii icircn care deşi statele au avut asigurată securitatea
societăţile au fost sistematic supuse unei stări de insecuritate Este cazul Rusiei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
sovietice unde mai multe milioane de cetăţeni au fost sacrificaţi pentru securitatea
statului
Icircn cazul Romacircniei securitatea este unul dintre cele mai perisabile produse
iar obţinerea ei a fost preocuparea majoră a statului carpato-danubiano-pontic De
altfel una dintre funcţiile Internaționale ale statului romacircn este aceea de furnizor
de securitate Din punct de vedere istoric insecuritatea este o lecţie pe care romacircnii
şi-au icircnsuşit-o cel mai temeinic
Către sfacircrşitul Războiului Rece pornind de la constatarea că a fi puternic nu
este şi suficient pentru a te bucura de securitate şi că stabilirea pe cale juridică a
unui sistem de pace la nivel internaţional nu icircnseamnă icircn mod automat instituirea
unei stări de securitate după cum nici creşterea interdependenţei extinderea
organizaţiilor Internaționale sau globalizarea nu generează mai multă stabilitate şi
securitate poate chiar dimpotrivă s-a impus necesitatea redefinirii şi transformării
securităţii icircntr-un domeniu de studiu individual
Pacircnă de curacircnd a existat o distincţie clară icircntre securitatea externă şi
siguranţa internă pentru că icircn chestiuni de securitate politica internă a fost icircn mod
tradiţional separată de politica externă Sfacircrşitul Războiului Rece şi mai ales
procesul de globalizare diminuează pacircnă la dispariţie această separaţie
Manifestarea noilor crize de securitate (cum ar fi terorismul) la icircnceputul
secolului al XXI-lea a validat icircn cele din urmă schimbarea de paradigmă
respectiv demilitarizarea studiilor de securitate unificarea aspectelor externe cu
cele interne şi regionalizarea securităţii Din motivele menţionate a fost necesar ca
factorii politici economici etnici religioşi să fie trataţi cu mai multă atenţie
pentru că pot agrava tendinţele spre violenţă şi genera tensiuni şi conflicte
transfrontaliere Accidentele ecologice nu ţin cont de frontiere iar experţii anunţă
că icircn curacircnd nu vor ţine cont nici de continente
Aceste afirmaţii generale confirmă situaţiile empirice Fructuaţiile preţului la
petrol au contribuit probabil mai mult la ocuparea Kuweitului de către Irak icircn 1991
decacirct pretinse revendicări teritoriale după cum duritatea reacţiei Rusiei icircn Cecenia
pare a fi legată mai degrabă de traseul conductelor de petrol decacirct de integritatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 20
422 Securitatea la sfacircrşitul războiului rece şi şcoala de la Copenhaga
43 Abordarea securităţii din perspectiva şcolii neomarxiste
431 Teorii marxiste ale Relaţiilor Internaționale
432 Provocarea marxistă şi leninistă la adresa idealului liberal
433 Evaluarea paradigmei economice marxiste
44 Abordarea securităţii din perspectiva feminismului
441 Feminismul şi studiul Relaţiilor Internaționale
442 Teoriile feministe
CONCLUZII
LISTĂ CU ABREVIERI
BIBLIOGRAFIE
ANEXA nr 1 - Definiţii ale securităţii
ANEXA nr 2 - Exponenţi ai realismului pe scena internaţioală
ANEXA nr 3 - Adepţii liberalismului
Cuvinte cheie securitate europeană realismul neorealism neoliberalism
constructivism neomarxism feminism
Analiza temei bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul principalelor
şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo reprezintă o icircncercare
temerară Relațiile Internaționale reprezintă un domeniu pe cacirct de contemporan pe
atacirct de vechi deoarece preocupări icircn reglementarea favorabilă a raporturilor dintre
state naţiuni sau popoare există icircncă de la icircnceputurile istoriei
Relațiile Internaționale aşa cum sunt cunoscute sub forma actuală au suferit
un icircndelungat proces de transformări succesive care au contribuit atacirct la
reglementarea relaţiilor economice sociale şi culturale cacirct mai ales la
reglementarea relaţiilor politice şi militare
Războiul icircn istoria Relaţiilor Internaționale a reprezentat şi probabil că o va
mai face multă vreme o modalitate prin care naţiunile urmăresc să-şi conserve
interesele
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 20
Dacă nu descoperim o bază comună vom vorbi despre lucruri diferite
desemnate ca securitate Ne vom baza inconştient pe filtre conceptuale ce
proiectează imagini contrastante şi reflectate ale securităţii şi ale modului icircn care să
o abordăm
Necesitatea reevaluării metodologiei derivă atacirct din inovaţiile paradigmatice
apărute de-a lungul timpului cacirct şi din transformarea mediului naţional şi
internaţional de securitate Icircn acest context exemplul clasic este cel al perioadei
icircncheierii Războiului Rece Astfel icircnainte de acest moment problema dimensiunii
economice a securităţii a fost considerată adiacentă problemei centrale aceea a
securităţii militare Icircn prezent studiile de specialitate icircncearcă să infirme această
teorie prin abordarea naturii multifaţetate a securităţii naţionale şi Internaționale
Icircn consecinţă securitatea nu mai poate fi analizată icircn termeni de alegere
politică de capabilităţi şi intenţii ale unui stat ci vulnerabilităţile riscurile
pericolele şi ameninţările la adresa securităţii au căpătat acum o semnificaţie
sistemică De exemplu restracircngerea definiţiei securităţii la conceptele de
integritate teritorială sau de interese naţionale determină excluderea din analiză a
ameninţărilor de natură socială la adresa societăţii interne sau internaționale
Redefinirea securităţii astfel icircncacirct să includă şi dimensiunea economică ca un
element separat şi cu importanţă egală este concomitentă cu preocuparea de a
identifica şi celelalte dimensiuni ale unei noi agende de securitate (politici
macroeconomice factori de natură culturală şi de natură politică mediu etc)
Orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de securitate
Normalitatea socială icircnseamnă securitate Insecuritatea este starea de excepţie a
unei societăţi icircn aceeaşi măsură icircn care conflictul intern sau internaţional este o
stare excepţională pentru un stat Există societăţi şi state care au beneficiat de lungi
perioade de securitate după cum există altele pentru care securitatea a fost doar
episodică Această distincţie este evidentă icircn cazul Suediei şi Serbiei de exemplu
Există de asemenea situaţii icircn care deşi statele au avut asigurată securitatea
societăţile au fost sistematic supuse unei stări de insecuritate Este cazul Rusiei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
sovietice unde mai multe milioane de cetăţeni au fost sacrificaţi pentru securitatea
statului
Icircn cazul Romacircniei securitatea este unul dintre cele mai perisabile produse
iar obţinerea ei a fost preocuparea majoră a statului carpato-danubiano-pontic De
altfel una dintre funcţiile Internaționale ale statului romacircn este aceea de furnizor
de securitate Din punct de vedere istoric insecuritatea este o lecţie pe care romacircnii
şi-au icircnsuşit-o cel mai temeinic
Către sfacircrşitul Războiului Rece pornind de la constatarea că a fi puternic nu
este şi suficient pentru a te bucura de securitate şi că stabilirea pe cale juridică a
unui sistem de pace la nivel internaţional nu icircnseamnă icircn mod automat instituirea
unei stări de securitate după cum nici creşterea interdependenţei extinderea
organizaţiilor Internaționale sau globalizarea nu generează mai multă stabilitate şi
securitate poate chiar dimpotrivă s-a impus necesitatea redefinirii şi transformării
securităţii icircntr-un domeniu de studiu individual
Pacircnă de curacircnd a existat o distincţie clară icircntre securitatea externă şi
siguranţa internă pentru că icircn chestiuni de securitate politica internă a fost icircn mod
tradiţional separată de politica externă Sfacircrşitul Războiului Rece şi mai ales
procesul de globalizare diminuează pacircnă la dispariţie această separaţie
Manifestarea noilor crize de securitate (cum ar fi terorismul) la icircnceputul
secolului al XXI-lea a validat icircn cele din urmă schimbarea de paradigmă
respectiv demilitarizarea studiilor de securitate unificarea aspectelor externe cu
cele interne şi regionalizarea securităţii Din motivele menţionate a fost necesar ca
factorii politici economici etnici religioşi să fie trataţi cu mai multă atenţie
pentru că pot agrava tendinţele spre violenţă şi genera tensiuni şi conflicte
transfrontaliere Accidentele ecologice nu ţin cont de frontiere iar experţii anunţă
că icircn curacircnd nu vor ţine cont nici de continente
Aceste afirmaţii generale confirmă situaţiile empirice Fructuaţiile preţului la
petrol au contribuit probabil mai mult la ocuparea Kuweitului de către Irak icircn 1991
decacirct pretinse revendicări teritoriale după cum duritatea reacţiei Rusiei icircn Cecenia
pare a fi legată mai degrabă de traseul conductelor de petrol decacirct de integritatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 20
Dacă nu descoperim o bază comună vom vorbi despre lucruri diferite
desemnate ca securitate Ne vom baza inconştient pe filtre conceptuale ce
proiectează imagini contrastante şi reflectate ale securităţii şi ale modului icircn care să
o abordăm
Necesitatea reevaluării metodologiei derivă atacirct din inovaţiile paradigmatice
apărute de-a lungul timpului cacirct şi din transformarea mediului naţional şi
internaţional de securitate Icircn acest context exemplul clasic este cel al perioadei
icircncheierii Războiului Rece Astfel icircnainte de acest moment problema dimensiunii
economice a securităţii a fost considerată adiacentă problemei centrale aceea a
securităţii militare Icircn prezent studiile de specialitate icircncearcă să infirme această
teorie prin abordarea naturii multifaţetate a securităţii naţionale şi Internaționale
Icircn consecinţă securitatea nu mai poate fi analizată icircn termeni de alegere
politică de capabilităţi şi intenţii ale unui stat ci vulnerabilităţile riscurile
pericolele şi ameninţările la adresa securităţii au căpătat acum o semnificaţie
sistemică De exemplu restracircngerea definiţiei securităţii la conceptele de
integritate teritorială sau de interese naţionale determină excluderea din analiză a
ameninţărilor de natură socială la adresa societăţii interne sau internaționale
Redefinirea securităţii astfel icircncacirct să includă şi dimensiunea economică ca un
element separat şi cu importanţă egală este concomitentă cu preocuparea de a
identifica şi celelalte dimensiuni ale unei noi agende de securitate (politici
macroeconomice factori de natură culturală şi de natură politică mediu etc)
Orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de securitate
Normalitatea socială icircnseamnă securitate Insecuritatea este starea de excepţie a
unei societăţi icircn aceeaşi măsură icircn care conflictul intern sau internaţional este o
stare excepţională pentru un stat Există societăţi şi state care au beneficiat de lungi
perioade de securitate după cum există altele pentru care securitatea a fost doar
episodică Această distincţie este evidentă icircn cazul Suediei şi Serbiei de exemplu
Există de asemenea situaţii icircn care deşi statele au avut asigurată securitatea
societăţile au fost sistematic supuse unei stări de insecuritate Este cazul Rusiei
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
sovietice unde mai multe milioane de cetăţeni au fost sacrificaţi pentru securitatea
statului
Icircn cazul Romacircniei securitatea este unul dintre cele mai perisabile produse
iar obţinerea ei a fost preocuparea majoră a statului carpato-danubiano-pontic De
altfel una dintre funcţiile Internaționale ale statului romacircn este aceea de furnizor
de securitate Din punct de vedere istoric insecuritatea este o lecţie pe care romacircnii
şi-au icircnsuşit-o cel mai temeinic
Către sfacircrşitul Războiului Rece pornind de la constatarea că a fi puternic nu
este şi suficient pentru a te bucura de securitate şi că stabilirea pe cale juridică a
unui sistem de pace la nivel internaţional nu icircnseamnă icircn mod automat instituirea
unei stări de securitate după cum nici creşterea interdependenţei extinderea
organizaţiilor Internaționale sau globalizarea nu generează mai multă stabilitate şi
securitate poate chiar dimpotrivă s-a impus necesitatea redefinirii şi transformării
securităţii icircntr-un domeniu de studiu individual
Pacircnă de curacircnd a existat o distincţie clară icircntre securitatea externă şi
siguranţa internă pentru că icircn chestiuni de securitate politica internă a fost icircn mod
tradiţional separată de politica externă Sfacircrşitul Războiului Rece şi mai ales
procesul de globalizare diminuează pacircnă la dispariţie această separaţie
Manifestarea noilor crize de securitate (cum ar fi terorismul) la icircnceputul
secolului al XXI-lea a validat icircn cele din urmă schimbarea de paradigmă
respectiv demilitarizarea studiilor de securitate unificarea aspectelor externe cu
cele interne şi regionalizarea securităţii Din motivele menţionate a fost necesar ca
factorii politici economici etnici religioşi să fie trataţi cu mai multă atenţie
pentru că pot agrava tendinţele spre violenţă şi genera tensiuni şi conflicte
transfrontaliere Accidentele ecologice nu ţin cont de frontiere iar experţii anunţă
că icircn curacircnd nu vor ţine cont nici de continente
Aceste afirmaţii generale confirmă situaţiile empirice Fructuaţiile preţului la
petrol au contribuit probabil mai mult la ocuparea Kuweitului de către Irak icircn 1991
decacirct pretinse revendicări teritoriale după cum duritatea reacţiei Rusiei icircn Cecenia
pare a fi legată mai degrabă de traseul conductelor de petrol decacirct de integritatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 20
sovietice unde mai multe milioane de cetăţeni au fost sacrificaţi pentru securitatea
statului
Icircn cazul Romacircniei securitatea este unul dintre cele mai perisabile produse
iar obţinerea ei a fost preocuparea majoră a statului carpato-danubiano-pontic De
altfel una dintre funcţiile Internaționale ale statului romacircn este aceea de furnizor
de securitate Din punct de vedere istoric insecuritatea este o lecţie pe care romacircnii
şi-au icircnsuşit-o cel mai temeinic
Către sfacircrşitul Războiului Rece pornind de la constatarea că a fi puternic nu
este şi suficient pentru a te bucura de securitate şi că stabilirea pe cale juridică a
unui sistem de pace la nivel internaţional nu icircnseamnă icircn mod automat instituirea
unei stări de securitate după cum nici creşterea interdependenţei extinderea
organizaţiilor Internaționale sau globalizarea nu generează mai multă stabilitate şi
securitate poate chiar dimpotrivă s-a impus necesitatea redefinirii şi transformării
securităţii icircntr-un domeniu de studiu individual
Pacircnă de curacircnd a existat o distincţie clară icircntre securitatea externă şi
siguranţa internă pentru că icircn chestiuni de securitate politica internă a fost icircn mod
tradiţional separată de politica externă Sfacircrşitul Războiului Rece şi mai ales
procesul de globalizare diminuează pacircnă la dispariţie această separaţie
Manifestarea noilor crize de securitate (cum ar fi terorismul) la icircnceputul
secolului al XXI-lea a validat icircn cele din urmă schimbarea de paradigmă
respectiv demilitarizarea studiilor de securitate unificarea aspectelor externe cu
cele interne şi regionalizarea securităţii Din motivele menţionate a fost necesar ca
factorii politici economici etnici religioşi să fie trataţi cu mai multă atenţie
pentru că pot agrava tendinţele spre violenţă şi genera tensiuni şi conflicte
transfrontaliere Accidentele ecologice nu ţin cont de frontiere iar experţii anunţă
că icircn curacircnd nu vor ţine cont nici de continente
Aceste afirmaţii generale confirmă situaţiile empirice Fructuaţiile preţului la
petrol au contribuit probabil mai mult la ocuparea Kuweitului de către Irak icircn 1991
decacirct pretinse revendicări teritoriale după cum duritatea reacţiei Rusiei icircn Cecenia
pare a fi legată mai degrabă de traseul conductelor de petrol decacirct de integritatea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 20
teritorială a federaţiei Similar traficul de narcotice din America de Sud ameninţă
cu destabilizarea guvernele regiunii după cum catastrofele naturale (tsunami) au
devenit o ameninţare icircn Asia de Sud-Est
Din 2001 terorismul este o ameninţare serioasă pentru statele occidentale
iar recursul la religie este ceea ce s-a putut face mai bun cel puţin pentru moment
pentru identificarea surselor sale Icircn ceea ce priveşte Balcanii conflictele din
regiune nu pot fi icircnţelese fără a lua icircn considerare factorii etnici şi culturali Toate
aceste surse de insecuritate trebuie clasificate şi analizate icircn măsura icircn care pot
genera riscuri şi ameninţări pentru că potenţialul de insecuritate al noilor surse este
deja mai evident decacirct oricare ameninţare de ordin militar
Aşadar dacă pacircnă recent securitatea era o chestiune rezervată strategilor
iar pacea o ocupaţie a avocaţilor situaţia s-a schimbat icircn prezent guvernele
cercetătorii universităţile organizaţiile Internaționale sunt nevoite să utilizeze
economia politică pentru a diminua efectele negative ale globalizării să dezvolte
ramuri ale sociologiei şi antropologiei pentru a putea gestiona conflictele etnice şi
religioase să schimbe natura intelligence-ului pentru a combate traficul de droguri
şi crima organizată şi pentru a icircnţelege şi a diminua impactul fenomenului terorist
să dezvolte noi ocupaţii cum ar fi managerul de risc pentru a face faţă societăţii
riscului şi să dezvolte ecologia pentru a preveni dezastrele naturale
Pe măsură ce asistăm la icircnăsprirea climatului economic şi la tensionarea
climatului politic chestiunile privind accesul la resurse şi la pieţe de desfacere
coruperea structurilor de stat problematica conflictelor etnice şi religioase
creşterea demografică sărăcia terorismul crima organizată şi indiferenţa faţă de
degradarea ecologică devin din ce icircn ce mai stringente
Dacă asistăm la o demilitarizare a culturii de securitate putem vorbi şi de
caracterul civil al acesteia ameninţările de ordin militar s-au diminuat
semnificativ icircn schimb sunt supuse riscului de securitate populaţia civilă
identităţile naţionale afacerile reţelele de transport şi de utilităţi publice
structurile administrative civile cursul de schimb băncile lăcaşurile de cult
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 20
religios mediul icircnconjurător etc Societăţile nu mai sunt ameninţate militar icircnsă
sunt subminate pe cale politică economică şi culturală
Icircn acelaşi timp securitatea nu mai este apanajul exclusiv deşi rămacircne
sarcina principală a structurilor de stat Cultura de securitate este asimilată de
societatea civilă (corpurile profesionale mediile academice universităţile liderii
de opinie ONG-urile mass-media) Aceasta icircnseamnă că agenda de securitate se
scrie icircn spaţiul public Securitatea este un registru de urgenţe publice al celor mai
presante probleme politice militare economice societale ecologice Imaginea
care se asociază la prima vedere cu noua icircnţelegere a securităţii este cea a turnului
de veghe a patrulei şi a ambulanţei Securitatea identifică previne şi tratează
cazurile grave
Securitatea a fost văzută de către majoritatea practicienilor şi a
teoreticienilor ca un derivat al problematicii puterii ceea ce a făcut ca ea să fie un
concept subdezvoltat Cu toate acestea icircn Relațiile Internaționale de după războiul
rece securitatea ca noţiune şi domeniu de interes practic a devenit mult mai
proeminentă tocmai pentru că se afla undeva icircntre problematiciele legate de
putere şi cele legate de obţinerea păcii
Icircn primul racircnd icircn pofida a numeroase icircncercări de a schimba obiectul
referent prin excelenţă al noţiunii statul rămacircne entitatea principală atunci cacircnd
se vorbeşte despre securitate Chiar şi atunci cacircnd se admite faptul că indivizii sau
grupurile ar putea icircn mod egal să constituie obiecte de studiu icircn relaţia cu
securitatea există tendinţa de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel
mai potrivit chiar şi icircn aceste cazuri Problema majoră intervine atunci cacircnd statul
icircnsuşi devine un pericol sau o ameninţare la adresa anumitor grupuri sau indivizi şi
icircn care există pericolul ignorării acestei realităţi pentru că nu există noţiuni sau
strategii pentru a o identifica Noţiuni ca securitatea umană icircşi dovedesc utilitatea
şi necesitatea icircn astfel de circumstanţe Cu privire la natura securităţii este de
reţinut că odată cu sfacircrşitul Războiului Rece ea nu mai este considerată icircn termeni
exclusiv militari Este meritul atacirct al cercetătorilor academici cacirct şi al
practicienilor care au fost capabili să recunoască faptul că globalizarea şi
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 20
interdependenţa au accentuat elementele economice politice şi sociale ale
securităţii şi au studiat felul icircn care acestea o pot icircntări sau fragiliza atacirct la
nivelul statului cacirct şi la nivelul individului Introducerea noţiunii de risc este de
asemenea foarte utilă şi novatoare icircn ideea securităţii chiar dacă nu o
revoluţionează Cel mai important lucru de reţinut este că securitatea nu trebuie
văzută ca un lucru sau o stare imuabilă Ea este un proces şi o practică politică ce
variază şi poate fi identificată prin anumite strategii de cercetare
Complexul securităţii europene este diferit de celelalte complexe pentru că
principala lui dinamică este integrarea care influenţează toate celelalte probleme
mai ales felul icircn care actorii adaptează şi transformă sistemul de securitate
European Una dintre principalele probleme de securitate ale Europei este
transformarea unei Europe multipolară icircntr-o unitate mai omogenă
Aceasta este principala sarcină a securităţii UE Una dintre consecinţele
integrării europene este icircntr-adevăr concilierea icircntre actorii regionali din Europa
Icircn afară de UE deşi cel mai important actor care contribuie la transformarea
Europei icircntr-o unitate mai omogenă alte instituţii ale securităţii joacă de asemenea
un rol icircn evoluţia sistemului de securitate Pentru că securitatea se icircndreaptă acum
spre instituţiile multilaterale putem observa o instituţionalizare din ce icircn ce mai
crescută a relaţiilor dintre state
Ştiinţa icircncepe şi se sfacircrşeşte cu probleme Dar ştiinţa icircnseamnă cunoaştere
prin cauze Pentru a răspunde icircntrebărilor privind cauzele comportamentelor
evenimentelor fenomenelor se iniţiază cercetări
Subiecte legate de bdquoAbordarea conceptului de securitate icircn cadrul
principalelor şcoli de gacircndire din domeniul relaţiilor interneţionalerdquo au fost sunt
şi vor fi obiectul diverselor studii incitacircnd cercetătorii din domeniul informaţiilor
şi securităţii internaționale icircntrucacirct variabilele care le determină sunt icircn continuă
schimbare
Scopul nostru nu este de a epuiza icircn totalitate subiectul cercetat lucru de
altfel imposibil ci de a efectua o radiografie a situaţiei existente icircn momentul
efectuării studiului evidenţiind particularităţile rezultate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 20
De ce securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionale
Deoarece securitatea este o noţiune complexă şi controversată - icircncărcată cu
sentimente şi cu valori adacircnc icircnrădăcinate Majoritatea oamenilor sunt de acord că
o problemă de securitate apare atunci cacircnd cineva - o persoană o bandă sau un
grup ori un stat - ameninţă viaţa integritatea fizică sau mijloacele de subzistenţă
ale altcuiva de pildă pe o alee icircntunecoasă un individ icircnarmat vă cere portofelul
sau viaţa
Dacă pornim de la o icircnţelegere largă şi cuprinzătoare a securităţii sinonimă
cu orice s-ar afla icircn mintea observatorului atunci ar icircnsemna să afirmăm că
aproape orice valoare şi interes uman dacă partea afectată le percepe ca fiind sub
ameninţare constituie o problemă de securitate Poate că includem atacirct de multe icircn
definiţia noastră privind securitatea icircncacirct am pus problema icircntr-un mod care
icircmpiedică sau ne face imposibilă icircncercarea de a afla cacirct mai multe despre această
preocupare umană de importanţă vitală Şi invers dacă am adopta o concepţie mai
limitată privind securitatea identificată numai cu forţa şi cu ameninţările
coercitive poate că am exclude actori şi factori de o importanţă esenţială
Scopul acestei cercetări nu este numai de a realiza o trecere icircn revistă a
curentelor şi şcolilor de gacircndire existente fără de care nu putem icircnţelege
fenomenul analizat ci icircn principal de a propune o nouă abordare a studiului
securităţii icircn care să se ţină seama pe de o parte de complexitatea acestui concept
raportat la natura umană şi pe de altă parte de evoluţiile mediului de securitate
naţional şi internaţional
Obiectivele avute icircn vedere pentru atingerea scopului au constat icircn
1 studierea bibliografiei din domeniu
2 studierea rezultatelor unor diverse cercetări care abordează aceeaşi temă
cu precizarea ipotezelor formulate
3 definirea conceptelor supuse cercetării
4 prezentarea aspectelor teoretice legate de abordarea conceptului de
securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 20
Internaţionale
5 analiza şi identificarea practică a aspectelor supuse cercetării
6 evidenţierea mijloacelor care pot asigura securitatea icircn Relațiile
Internaționale
Securitatea nu poate fi examinată icircntr-un vid intelectual sau practic şi icircn
consecinţă ea trebuie analizată şi icircnţeleasă icircn contextul mai larg al transformării
intelectuale a disciplinei Relaţiilor Internaționale şi a practicilor politice care
perpetuează şi susţin noţiunea de securitate
Pentru aceasta este nevoie icircnsă de elucidaraea conceptului de securitate care
a devenit extrem de complex icircn zilele noatre Este necesară abordarea lui din cacirct
mai multe unghiuri aşa cum o fac marile şcoli de gacircndire din domeniul Relaţiilor
Internaționale şi al studiilor de securitate
Teza de doctorat este structurată alături de introducere concluzii propuneri
anexe şi bibliografie pe patru capitole
Icircn capitolul I Locul şi rolul studiilor de securitate icircn cadrul Relațiilor
Internaționalerdquo am abordat una dintre direcţiile de cercetare pe care ni le-am
propus icircn realizarea lucrării şi care a vizat analiza sferei domeniului Relaţiilor
Internaționale care icircn mod tradiţional studiul Relaţiilor Internaționale s-a
concentrat asupra chestiunilor privind războiul şi pacea Prin demersurile făcute
asupra cercetărilor relaţiilor Internaționale am icircncercat să se icircnţeleagă de ce
evenimentele internaționale se prezintă icircntr-un anume fel De ce a izbucnit un
război De ce unele state semnează acorduri comerciale icircn timp ce altele nu De
ce sunt ţări cu mult mai bogate decacirct altele Acestea sunt bdquode ce-urilerdquo la care se
poate răspunde icircn mai multe moduri Un anume tip de răspuns rezultă din trasarea
secvenţelor imediate şi pe termen scurt de evenimente şi decizii care au condus la
acel rezultat De exemplu izbucnirea unui război poate fi legată de o decizie critică
luată de un anumit lider Acest tip de răspuns este icircn mare măsură descriptiv caută
să prezinte modul icircn care anumite forţe şi actori operează icircn vederea atingerii unui
rezultat
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 20
Un alt tip de răspuns rezultă din căutarea explicaţiilor generale şi a cauzelor
indirecte pe termen lung De exemplu izbucnirea unui război poate fi văzută ca un
caz icircn contextul unui model general icircn care icircnarmarea conduce la război Acest tip
de răspuns este teoretic pentru că plasează un eveniment particular icircn contextul
unui tipar mai general aplicabil mai multor cazuri
Icircnţelegerea Relaţiilor Internaționale necesită o cunoaştere atacirct descriptivă
cacirct şi teoretică Ar folosi prea puţin numai să se descrie evenimente fără a se putea
generaliza sau desprinde icircnvăţăminte Dar de asemenea nu ar folosi prea mult să se
formuleze teorii pur abstracte fără a le putea aplica la lumea complexă icircn care
trăim
Din moment ce cunoaşterea Relaţiilor Internaționale este sinuoasă este foarte
important să gacircndim critic evenimentele relaţiilor Internaționale şi să luăm icircn
considerare cacircteva explicaţii teoretice diferite icircnainte de a ne decide care (sau dacă
vreuna) oferă cea mai bună explicaţie
Dezbaterile teoretice din domeniul Relaţiilor Internaționale sunt
fundamentale dar nerezolvate Acestea lasă domeniul Relaţiilor Internaționale icircntr-
o situaţie turbulentă zbătacircndu-se icircn icircncercarea de a face puţină lumină icircntr-o lume
aflată icircntr-o rapidă schimbare unde vechile idei nu mai funcţionează Relațiile
Internaționale sunt un domeniu imprevizibil al unor procese şi evenimente
turbulente ce icirci iau pe experţi prin surprindere cum ar fi căderea Zidului Berlinului
icircn 1989 Literatura de specialitate abordează securitatea prin intermediul a două
perspective teoretice dominante perspectiva realistă şi cea idealistă Şcoala de
gacircndire realistă pune accentul pe conceptul de putere şi pe derivatele ei şi anume
politica de putere (power politics) şi echilibrul de putere (balance of power) Icircn
şcoala idealistă războiul este considerat o ameninţare majoră derivată din
problema securităţii naţionale eliminarea războiului şi instaurarea păcii conduc la
eliminarea problemei de pe agenda internaţională
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 20
Capitolul II Neorealism versus neoliberalism icircn abordarea securităţiirdquo
dezvoltă pe larg abordarea realismul waltzian (neorealismul) versus
instituţionalismul neoliberal (neoliberalismul)
Neorealismul are meritul de a continua o tradiţie teoretică şi de a o
transpune la un nivel superior de abstractizare specific domeniului de studiu şi nu
general filosofic Este o teorie generală ambiţioasă grand theoryrdquo cum ar numi-o
specialiştii adică icircşi propune să explice Relațiile Internaționale icircn ansamblul lor
fie spaţial fie temporal servind ca instrument conceptual pentru analizarea oricărei
epoci sau oricărui fenomen datorită generalităţii sale Nivelul foarte ridicat de
abstractizare şi sintetizare face din realismul lui Waltz o teorie foarte elegantă
aparent riguroasă general aplicabilă (sistem internaţional avem cel puţin de la
1648 şi
Pacea de la Westphalia icircncoace) El a fost foarte atrăgător pentru literatura de
specialitate datorită generalităţii şi plauzibilităţii de adevăr argumentat icircn
principal cu analogia cu piaţa liberă şi cu comparaţia ordine naţională ndash
(dez)ordine internaţională Explicarea şi nuanţarea mare acordată conceptului de
lsquosistem internationalrsquo Argumentarea ersuasivă a specificităţii sistemului
internaţional şi incredibilele consecinţe teoretice şi practice care provin din a-l
gacircndi icircn formă icircn care icircl gacircndeşte Waltz
Instituţionalismul neoliberal are meritul de a exploreaza şansele cooperării şi
rostul instituţiilor Internaționale cu această acceptacircnd o lume mai deschisă mai
nuanţată a anarhiei Internaționale nu doar cea hobbesiana găsită şi la Waltz Putem
spune că neoliberalism este o teorie cu aplicabilitate mare pe chestiunile
economice Prin cacircţiva dintre autorii ei şi prin accentele ei principale ţine mai bine
pasul cu evoluţiile contemporane icircn sensul că este mult mai aplicabilă la nivelul
relaţiilor economice cea ce icircntr-o eră a globalizării nu e puţin lucru Oricum
rămacircne o teorie importantă a Relaţiilor Internaționale icircncă icircn dezbatere şi
construcţie
Icircn timp ce neorealismul se concentrează pe problemele de securitate şi
război neoliberalismul analizează chestiuni precum cooperarea Relațiile
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 20
economice dintre state şi politica internaţională Instituţiile au un rol mai important
icircn opinia neoliberalilor icircn asigurarea securităţii Internaționale icircn comparaţie cu
neorealiştii şi pentru neoliberali instituţiile pot fi reprezentate atacirct de aranjamente
formale cacirct şi de cele informale dintre state Neoliberalii consideră că statele au
interese comune şi astfel pot coopera importante pentru state fiind cacircştigurile
absolute şi nu cele relative icircn contrast cu viziunea neorealistă Potrivit
neoliberalilor instituţiile internaționale oferă avantaje precum furnizarea de
informaţii reducerea costurilor de tranzacţie angajamente credibile Acestea nu
pot limita războaiele dar pot contribui la creşterea cooperării icircntre state
Icircn capitolul III am abordat Contribuţia constructivismului la studierea
securităţiirdquo
Constructivismul icircncearcă să găsească un răspuns la contestarea post-
modernă a cunoaşterii ştiinţifice pentru a putea efectua cercetări empirice şi
analizează interacţiunea dintre structură şi agent icircn politica internaţională se
interesează de rolul ideilor al normelor şi al instituţiilor icircn luarea deciziilor din
politica externă susţine importanţa identităţii şi a culturii icircn politica internaţională
nu neagă rolul intereselor icircn luarea de decizii politice dar icircncearcă să icircnţeleagă
cum sunt construite aceste interese acceptă faptul că ştiinţele sociale nu pot opera
la fel ca ştiinţele naturii cu toate acestea insistă asupra posibilităţii de a teoretiza şi
a analiza empiric politica internaţională ca pe o realitate Constructivismul concepe
sistemul internaţional ca fiind parte a realităţii sociale - rezultat agregat al
interacţiunii actorilor internaţionali şi cauză a construirii constituirii şi
autodefinirii reciproce dintre actori Sistemul internaţional icircşi construieşte actorii
prin determinarea proceselor prin care aceştia icircşi definesc interesele Icircn procesele
de atribuire a identităţilor şi definite a intereselor actorii internaţionali sunt ghidaţi
de anumite reguli referitoare la identitatea rolul şi conduita agenţilor şi
structurilor
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 20
Icircn capitolul IV Abordarea securităţii din perspectiva şcolii engleze şcolii
de la copenhaga neomarxismului şi feminismuluirdquo am abordat aspecte despre teza
fundamentală a Şcolii Engleze teză care arată că statele suverane formează o
societate deşi una anarhică icircn care ele nu trebuie să se supună voinţei unei mari
puteri superioare Există un nivel surprinzător de ridicat de ordine şi un nivel
surprinzător de scăzut de violenţă icircntre state dacă ne gacircndim că ele se află icircntr-o
condiţie de anarhie icircn sensul absenţei unei autorităţi politice superioare
Şcoala Engleză este o sintagmă folosită icircn anii lsquo70 pentru a descrie un grup
de autori britanici sau de inspiraţie britanică pentru care societatea internaţională
este principalul obiect de analiza Cei mai influenţi membri sunt Hedley Bull
Martin Wight John Vincent şi Adam Watson
Reprezentanţii şcolii sunt de părere că cei ce consideră actuala ordine ca
fiind pur şi simplu un punct de trecere către o comunitate universală greşesc
Scoala engleză insistă asupra ideii că supravieţuirea ordinii internaționale nu poate
fi niciodată garantată deoarece poate fi subminată de puteri revoluţionare sau
agresive
Teoreticienii marxişti icircmpărtăşesc o concepţie comună asupra socialului
potrivit căreia lumea este văzută de aceştia ca un icircntreg icircn care nu este posibilă o
separare clară a diferitelor aspecte ale vieţii sociale Pentru ei economicul politicul
şi socialul sunt extrem de stracircns legate Această gacircndire holistă este transpusă şi icircn
strategiile de cercetare astfel teoreticienii marxişti consideră că partajarea
cunoaşterii prin introducerea unor frontiere interdisciplinare-ştiinţele economice
separate de cele sociale de istoric etc - sunt doar piedici icircn calea icircnţelegerii O altă
trăsătură icircntacirclnită icircn toate perspectivele de inspiraţiei marxistă este concepţia
materialistă asupra istoriei
Contribuţia Şcolii de la Copenhaga a fost definitorie icircn domeniul studiilor de
securitate şi a dezvoltat gacircndirea asupra securităţii pe continentul european de azi
Pornind de la o nemulţumire datorată icircngustării agendei de securitate icircn timpul
Războiului Rece cadrul conceptual de la Copenhaga ndash extinzacircnd abordarea
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 20
conceptuală asupra securităţii la cele cinci sectoare care operează la nivele diferite
şi implică statul şi societatea ndash a avut un impact contemporan foarte puternic
Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta
icircmpotriva inegalităţii de gen promovacircnd afirmarea femeii icircn societate prin
ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale bdquoDoctrina nu trebuie
confundată ca icircn acreditarea vulgatei cu simpla revendicare a unor drepturirdquo
Contribuţiile feministe cuprind o varietate de direcţii de abordare dar toate
au icircn comun intuiţia că genul contează icircn icircnţelegerea modului de funcţionare a
Relaţiilor Internaționale icircn special icircn probleme privind războiul sau securitatea
internaţională Feminismul aduce icircn Relațiile internaționale atacirct o agendă teoretică
nouă cacirct şi o agendă de cercetare nouă regacircndind fenomene internaționale mai
vechi şi comunicacircndu-le icircntr-un nou limbaj sau punacircnd icircn centrul atenţiei realităţi
internaționale ignorate pacircnă acum icircn cercetările tradiţionale
Membrii şcolii au argumentat icircndelung că marile puteri pot fi marii
responsabili care să nu-şi plaseze propriile interese icircnaintea sarcinii de a icircntări
ordinea internaţională
Prin urmare nu ne vom opri aici dimpotrivă vom căuta icircn viitor să aducem
contribuţii mai importante la elucidarea unei problematici de stringentă actualitate
Concluzii
Icircn finalul tezei pe marginea problematicii studiate atacirct din punct de vedere
teoretic cacirct şi practic prin cercetarea efectuată şi studiile de caz prezentate am
formulat concluziile și propunerile care se desprind icircn ceea ce priveşte bdquoAbordarea
conceptului de securitate icircn cadrul principalelor şcoli de gacircndire din domeniul
relaţiilor interneţionalerdquo
Putem concluziona că sfacircrşitul Războiul Rece şi globalizarea au condus la o
modificare a conceptului de securitate astfel icircncacirct securitatea ajunge să aibă nu
doar o singură dimensiune cea militară ci mult mai multe toate la fel de
importante şi intercorelate De asemenea rolul statului ca obiect de referinţă al
securităţii este tot mai nuanţat subliniindu-se necesitatea concentrării securităţii pe
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 20
individ Cu toate acestea statul nu şi-a pierdut icircn totalitate capacitatea de a asigura
securitatea doar că vorbim acum la fel de mult de securitatea individuală şi
internaţională ca şi de securitatea naţională
Problemele prezentate icircn teza noastră de doctorat nu fac altceva decacirct să
evidenţieze cacircteva dintre caracteristicile securităţii icircnsă nici una dintre ele nu pare
a fi completă De vreme ce diferitele curente şi şcoli de gacircndire sugerează definiţii
diverse ale securităţii naţionale şi Internaționale dezacordurile şi dezbaterile
aprinse sunt inerente fiecare parte consideracircnd că teoria proprie este cea mai bună
Icircn continuare vom face o scurtă trecere icircn revistă a principalelor curente de
gacircndire care s-au aplecat de-a lungul timpului asupra studiului securităţii Dincolo
de toate aceste abordări ale şcolilor de gacircndire din relaţiilor Internaționale
securitatea rămacircne totuşi o problemă esenţială a existenţei societăţii umane iar
definirea sa este subiectul cel mai important şi icircn documentele oficiale ale unor
organizaţii internaționale
Securitatea este esenţială vieţii indivizilor comunităţii statelor icircn timp ce
securitatea economică socială culturală politică militară sunt expresii ale unei
stări agregate a securităţii individuale şi colective
Securitatea naţională nu poate fi obţinută numai prin propriile puteri şi
necesită cooperarea dintre state acestea fiind icircntotdeauna preocupate pentru a avea
propria politică de securitate şi apărare icircn concordanţă cu politica externă icircn
scopul dezvoltării alianţelor militare şi pentru construirea de structuri de securitate
icircn alte domenii inclusiv icircn cel economic şi social
Securitatea este un tip special de problemă Ea include toate acele schimburi
dintre oameni şi agenţii lor - state organizaţii Internaționale corporaţii asociaţii
etc - icircn cadrul cărora actorii nu numai că urmăresc anumite rezultate ci sunt chiar
dispuşi să folosească de violenţă şi de intimidare coercitivă pentru a obţine ceea ce
doresc
Literatura de specialitate abordează securitatea din două perspective majore
- realistă şi idealistă Aceste două perspective (şcoli de gacircndire) au dominat agenda
internaţională pacircnă icircn 1990 după care apare o redefinire a securităţii icircn contextul
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 20
prăbuşirii comunismului icircn Europa de Est al dispariţiei URSS-ului al lărgirii
NATO şi UE precum şi al redefinirii ONU
Dreptul puterii vs puterea dreptului a fost principala cale de icircnţelegere a
securităţii icircn abordarea tradiţională icircn acest mod securitatea a fost tratată ca un
produs important dar secundar şi a fost icircnţeleasă ca un derivat al puterii sau al
păcii condiţie icircn care a fost icircncorporată icircn studiile strategice (icircn viziunea realistă)
sau icircn studiile de pace (icircn viziunea idealistă) domenii icircn care a funcţionat icircn cea
mai mare parte a secolului al XX-lea
Icircn literatura curentă icircn sens restracircns securitatea se referă la situaţiile de
urgenţă care constituie excepţii icircn timp ce icircn sens larg se referă la situaţii ce pot
duce la excepţii dacă nu sunt tratate corespunzător Cea mai mare parte a literaturii
de referinţa icircn domeniul securităţii apelează la două concepte principale putere
(power) şi pace (peace) Conceptul de putere este central icircn Relațiile
Internaționale şi icircn studiile strategice icircn timp ce conceptul de pace este central icircn
studiile de pace (peace studies) şi icircn dreptul internaţional Studiile de securitate
sunt revendicate de ambele domenii
Securitatea este o problematică flexibilă care se poate integra dinamismului
relaţiilor Internaționale actuale Din grupul celor care urmăresc să extindă ideea de
securitate fac parte şi Barry Buzan şi Ole Waever exponenţi ai aşa-numitei bdquoŞcoli
de la Copenhagardquo care propun o perspectivă complexă asupra securităţii
Scopul este să definim caracteristicile şi să stabilim principalele
caracteristici ale sistemului de securitate Pentru aceasta discuţia are icircn vedere
două elemente importante ale icircngrijorării Internaționale actuale referindu-ne aici la
evoluţia sistemului de securitate icircn legătură cu diferiţi actori care joacă un rol icircn
cadrul lui şi cum aceşti actori colaborează pentru a oferi instituţionalizarea
securităţii date fiind noile provocări geopolitice şi noua agendă a securitatii
Pentru realizarea obiectivului nostru am icircncercat să facem un studiu cacirct mai
aprofundat al unei bogate bibliografii de specialitate atacirct din ţară cacirct şi din
străinătate
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 20
Ca metodă de cercetare am folosit analiza documentară analiza de conţinut
studiul comparativ anlogia precum şi alte metode specifice relaţiilor
internaționale şi studiilor de securitate
La baza elaborării tezei de doctorat a stat o vastă bibliografie cuprinzacircnd
lucrări de specialitate icircn domeniu atacirct din ţară cacirct şi din străinătate articole şi
opinii ale unor autori exprimate icircn reviste de specialitate sau volume ale
manifestărilor ştiinţifice organizate icircn ţară şi străinătate precum diverse lucrări
tratate statistici studii de caz realizate de instituţii de specialitate din domeniu De
asemenea un real fundament l-au avut studiile şi lucrările realizate icircn aceeaşi
direcţie de Adler E Barnett M Finnemore M Buzan B WaeligverO
Deaconescu I Frunzeti T Buşe D Ghica L A Zulean M Miroiu A
Morgenthau H Finnemore M Sikkink K Joseph M G şi alţii pe care i-am
citat icircn decursul lucrării
Icircn aceeaşi ordine de idei paralel cu activitatea de pregătire şi cercetare a
problematicii studiate am icircntreprins şi o activitate de cercetare ştiinţifică icircn
domeniu concretizată icircn articole publicate icircn volumele unor manifestări ştiinţifice
prin care am icircncercat să contribui la rezolvarea unor aspecte legate de securitate
Această lucrare a fost posibilă prin sprijinul financiar oferit prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 cofinanţat prin
Fondul Social European icircn cadrul proiectului POSDRU15915S138822 cu
titlul bdquoReţea Transnaţională de Management Integrat al Cercetării Doctorale şi
Postdoctorale Inteligente icircn Domeniile ldquoŞtiinţe Militarerdquo ldquoSecuritate şi
Informaţiirdquo şi ldquoOrdine Publică şi Siguranţă Naţionalărdquo - Program de Formare
Continuă a Cercetătorilor de Elită ndashldquo SmartSPODASrdquordquo
