Sisteme culturale teritoriale protecţia peisajului cultural prin planificare si proiectare: amenajarea teritoriului şi urbanism

18 iunie 2013

Reprezentanţa Comisiei Europene în România

http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Wusch_Hosman.jpg

Obiectivul general al acestui seminar tematic este de a aduce în atenţia factorilor de decizie din România faptul că există experienţe practice de succes şi un cadru teoretic deja consolidat în ce priveşte protecţia peisajului cultural şi că este acum necesară şi urgentă corelarea unor principii acceptate şi în România cu instrumente concrete de planificare şi proiectare urbană.

Există bază legalăpentru identificarea, delimitarea şi stabilirea prin Hotărâre de Guvern a teritoriilor care sunt de încadrat în categoria de peisaj cultural, şi în vederea păstrării identităţii locale, a conservării şi punerii în valoare a acestor teritorii, este nevoie de întocmirea unor regulamente cadru.

Legea 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare: articolul 18.

peisaj cultural

“teritorii cu valoare remarcabilă prin caracterul lor de unicitate şi coerenţă peisageră,

teritorii având valoare particulară în materie de arhitectură şi patrimoniu natural sau construit ori fiind mărturii ale modurilor de viaţă, de locuire sau de activitate şi ale tradiţiilor industriale, artizanale, agricole ori forestiere”

Şi pentru că discuţia a ajuns la “asta este situaţia, ce este de facut?”

Nu cred că s-a născut încă ţăranul acela, care din proprie iniţiativă, liber şi nesilit de nimeni să aibă o viziune arhitecturalo-ecologico-ş.a.m.d.

Toate lucrurile frumoase de care vorbim vin din două constrângeri: pe de o parte reglementări ...de cum ai voie sau n-ai voie să contruieşti

şi pe de altă parte modele – modele interioare – care aveau o anumită organicitate, care se reproduceau în secole şi erau triate de anumite nevoi, de anumite viziuni, de mentalitate.

Prof. Vintilă Mihăilescu, sociolog, antropolog, masă rotundă Între tradiţie şi dezvoltareRevista Urbanismul, mai 2009 – Satul ca peisaj cultural

În prezent, actorul stat este slab, ... deci reglementările nu sunt foarte eficiente. Modelele nu mai sunt organice, nu mai sunt crescute de acolo, din acel peisaj, din acel context, ci vin din alte părţi.

Nivelul la care se poate face ceva este cel intermediar: între stat şi modele, care sunt .. la nivel local.

Exemplu la Copşa Mare – iniţiativă finanţată cu fonduri europene: asocierea a 20 de primari care s-au pus de acord asupra a ceea ce nu li se permite localnicilor să facă şi ce trebuie să păstreze. Acolo unde fondurile locale erau insuficiente, au fost obţinute fonduri europene.

Prof. Vintilă Mihăilescu, sociolog, antropolog, masă rotundă Între tradiţie şi dezvoltareRevista Urbanismul, mai 2009 – Satul ca peisaj cultural

reguli sau linii directoare?PATJPATZ

Strategie de Dezvoltare - Consiliu Judetean 2012Plan de Dezvoltare Locala - GAL, 2009

????

PUGPUZ

Strategie de Dezvoltare Locala....Proiect urban – investitie imobiliara privata – proiect investitii publice...

????

Urban ProiectBabes BolyaiUAUIM...

Firme de urbanismUrban ProiectUAUIM...

Documentatii stampila RUR

DocumenteFirme de consultanta

PIDUAxa 1 – Program Operational Regional

Bani publiciBani privati

Ordinul 2701PATJPATZ

Strategie de Dezvoltare - Consiliu Judetean 2012Plan de Dezvoltare Locala - GAL, 2009

????

PUGPUZ

Strategie de Dezvoltare Locala....Proiect urban – investitie imobiliara privata – proiect investitii publice...

????

Urban ProiectBabes BolyaiUAUIM...

Firme de urbanismUrban ProiectUAUIM...

PIDUAxa 1 – Program Operational Regional

Bani publiciBani privati

INFORMARE – CONSULTARE - PARTICIPARE

recomandare

Ordinul 2701 din 2010: pentru aprobarea Metodologiei de informare şi consultare a publicului cu privire la elaborarea sau revizuirea planurilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism

PATJPATZPUGPUZPUD

INFORMARE – CONSULTARE - PARTICIPARE

a. Etapa pregătitoare – anunţ intenţie elaborare – caiet de sarcini

b. Documentare – elaborarea studiilor de fundamentare

c. Elaborare propuneri care vor fi supuse consultării

d. Elaborare propunere finală – integrarea observaţiilor de la avizatoriAplicarea procedurii de transparenţă decizională: proiect de hotărâre consilieri

PATJPATZPUGPUZPUD

INFORMARE – CONSULTARE - PARTICIPARE

Strategie de Dezvoltare NationalaStrategie de Dezvoltare JudeţPlan de Dezvoltare Locală

Strategie de Dezvoltare Locala....Proiect urbanProiect investitii publicePlan de afaceri

PIDU

Ministerul Dezvoltării Regionale

Agenţia de Dezvoltare Regională

Consiliu Judeţean

Direcţia Judeţeană de Cultură

Biserica Evanghelică

Muzee publice şi privaterestauratori

persoane cu pensiuni

Grupul de Acţiune Locală microregiune

operatori de turism

întreprinzători bio-agricultură

întreprinzători meşteşuguri

întreprinzători alimentaţie

şcoli

asociaţii culturale

asociaţii profesionalemass-media

Manageri Situri Natura 2000

grupuri folclorice

Biserica ortodoxă

Studiu de caz – Valea Hartibaciului, judetul Sibiu

PATZ - Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului. Din 2008. Finantare MDRT, Elaborare UBB

Sistemul de aşezări la nivelul Regiunii Centru în contextul dezvoltării policentrice, ADR decembrie 2010

Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu pentru perioada 2010 – 2013 şi direcţiile de dezvoltare ale judeţului pentru perioada 2014 – 2020

Master Plan Turism Judetul Sibiu, CJ, ianuarie 2010

Plan de Dezvoltare Locala GAL Microregiunea Hartibaciu, 2009

PATJ Sibiu – 2011, PATJ 2013

www.cjsibiu.ro

2011

www.cjsibiu.ro

2011

www.cjsibiu.ro

2012

www.cjsibiu.ro

2011

www.cjsibiu.ro2011

www.cjsibiu.ro

2012

www.cjsibiu.ro

2012

TITLE

Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu.Restructurarea relaţiei urban-rural în contextul coeziunii teritoriale

Dihotomia centru – perifericitate dobândeşte înacest context alte valenţe, centrul devine el însuşi o „periferie”, atât prin raportarea la scară departamentală cât şi la nivel naţional. Cauzele acestei izolări sunt date de puternicul caracter rural al aşezărilor bazinului Văii Hârtibaciului, de o economie slabdezvoltată şi mai ales datorită lipsei de racordare cu unităţile teritoriale învecinate, căile de comunicaţie rutiere şi feroviare atingând doar tangenţial această regiune.

unitate teritoriala de tip program: s-a pornit de la premisa că acest deziderat poate fi înfăptuit printr-o restructurare a relaţiei dintre mediul urban şi cel rural, fapt realizat de altfel prin surprinderea mecanismelor de interrelaţionare dintre cele două medii rezidenţiale.

TITLE

TITLE

TITLE

TITLE

TITLE

TITLE

TITLE

TITLE

Planul de amenajare a teritoriului zonal Valea Hârtibaciului. Restructurarea relaţiei urban-rural în contextul coeziunii teritoriale

“Tipul de document care în unele state membre este considerat a fi un plan, este cel care stabileşte modul în care este propusă implementarea unei scheme sau a unei politici. Acestea pot fi, de exemplu, planuri de utilizare a terenului care stabilesc modul în care va avea loc dezvoltarea, ori prevăd reguli sau linii directoare referitoare la tipul de dezvoltare care corespunde unei anumite zone, sau determină criteriile care trebuie luate în considerare pentru dezvoltarea ulterioară.”

RAPORT DE MEDIUPlanul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiup.5, feb 2012

PATZ - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal

OAMENI

Un alt aspect ce merită supus atenţiei îl constituie eliminarea prejudecăţilor legate de structura geodemografică a populaţiei, respectiv catalogările regiunii prin prisma aportului însemnat al populaţiei ţigăneşti, situaţia din teren confirmând deschiderea acestora spre acţiuni de incluziune socială.

Concentrarea ridicată a populaţiei rurale, valorile pozitive ale bilanţului demograficnatural şi migraţional, creşterea populaţiei angrenate în sectorul serviciilor potconstitui, de asemenea, câteva repere pozitive ale resursei umane.

Se are în vedere întărirea rolului polarizator al centrului urban Agnita prin diversificarea serviciilor şi creşterea calitativă a acestora şi modernizarea centrelor supracomunale Nocrich şi Roşia, care să poată accede în viitor la statutul de oraş.

GAL Microregiunea Hârtibaciuwww.gal-mh.eu 

Declaratia de la Agnita:

1. Îmbunătăţirea bazelor existenţei populaţiei din Microregiunea Hârtibaciu din punct de vedere ecologic, social și economic, obiectivul fiind crearea unui mediu atractiv și stimulativ pentru toate segmentele de populaţie care trăiesc aici, mediu care va oferi tineretului șanse si motive pentru a rămâne în regiune.

2. Conservarea peisajului cultural tradiţional, un element cheie al patrimoniului european natural și arhitectural, care contribuie la bunăstarea oamenilor și la consolidarea identităţii regionale.

3. Promovarea agriculturii ecologice în Microregiunea Hârtibaciu, conservarea biodiversităţii raselor de animale și a soiurilor de plante tipice pentru regiune și promovarea notorietăţii produselor locale.

4. Sporirea atractivităţii economice a Microregiunii Hârtibaciu, și în special susţinerea și promovarea meșteșugurilor, serviciilor și a prelucrării produselor din regiune.

5. Dezvoltarea Microregiunii Hârtibaciu ca și regiune ţintă pentru un agroturism durabil, creând astfel o ramură economică nouă și importantă în regiune.

6. Interconectarea Microregiunii Hârtibaciu cu alte regiuni din ţară și străinătate pentru fortificarea spaţiului rural.

PATZ - Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal

“Orice demers actual reprezintă o provocare pentru iniţiatorii ei, dar şi pentru varii stakeholderi implicaţi. Abordarea spaţială, specifică geografiei, împletită cu perspectiva temporală reclamă soluţii practice, fără de care lucrurile ar rămâne frumos ticluite şi aranjate „pe hârtie”.

RAPORT DE MEDIUPlanul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) Valea Hârtibaciului. Judeţul Sibiu1.3. Etapizarea procesului de planificarep.13, feb 2012

Cadru legal si institutional

argument tehnic obiectivvointa politica

interes individual si interes colectiv?

Informatii destul de putine despre OAMENI, ceva date slab spatializate, prea putine analize

Lipsa de interes pentru PLANIFICARE

Slaba constientizare a avantajelor abordarii spatiale

SFERE SLAB CONECTATE

entitati active din comunitate locala

forta de propunere

Valori de

Patrimoniu

SCHIMBARI DE ATITUDINI SI MODURI DE OPERARE

argument tehnic obiectiv

vointa politicaleadership

informatii relevante, accesibile

deschidere catre dialog si participare

transparenta decizionalaentitati active din

comunitate locala

Valori de

Patrimoniu

argument tehnic obiectiv

vointa politicaleadership

informatii relevante, accesibile

deschidere catre dialog si participare

transparenta decizionalaentitati active din

comunitate locala

SISTEM CULTURAL TERITORIAL

Cooperare intre

factorii de decizie

din acel teritoriu

Cooperare intre

experti din diverse

sectoare

Cooperare intre actori locali – sisteme de activitati, acord asupra valorilor comune,...

argument tehnic obiectiv

vointa politicaleadership

entitati active din comunitate locala

SISTEM CULTURAL TERITORIAL

Talking it into existance

Convenţia Europeană a Peisajului – 2000Ratificată prinLegea 451 din 2002

Instrumente de planificare: constrangeri limitative dar şi clarificarea obiectivelor

LEGI, NORME

PROGRAMERESURSEENERGIE

Legea 350: urbanism şi amenajarea teritoriuluiatribuţii autoritate publică centrală – definirea ariilor de protejat ca peisaj cultural

identificarea, delimitarea şi stabilirea prin Hotărâre de Guvern a teritoriilor care sunt de încadrat în categoria de peisaj cultural

în vederea păstrării identităţii locale, a conservării şi punerii în valoare a acestor teritorii, este nevoie de întocmirea unor regulamente cadru.

Plan naţional de dezvoltare rurală,

Fonduri pentru încurajarea întreprinderilor sociale

Granturi pentru proiecte culturale

Resurse private...