Suport de Curs Psihoterapie Integrativa - Copy

7/25/2019 Suport de Curs Psihoterapie Integrativa - Copy

1/66

UNIVERSITATEA ANDREI SAGUNA

FACULTATEA DE PSIHOSOCIOLGIE

MASTER PSIHOLOGIE CLINICA

PSIHOTERAPIE INTEGRATIVA

NOTE DE CURS

Conf.Univ.Dr. Livica Fratiman

Constanta !"#


2/66

Parint$%$ ima&inar

Eul Adult (Neopsihic),Eul Copil (Arheopsihic) si Eul Parinte (Exteropsihic) sunt cele treistari principale ale Eului descries de catre Berne.Starile Eului Copil si ale Eului Parinte suntfixari de experiente traite si de reactii precoce sau interiorizate (introiectarea) inconstienta a altor

persoane importante. Psihoterapia integratia propune in plus un alt proces prin care sedo!andesc fixarile.

"rmarind un proces de dezoltare normal in mica copilarie,copiii isi creaza adesea oimagine,o figura inchipuita,ca modalitate de a#si procura controlul,structura,afectiunea maternasau ceea ce aceasta tanara persoana a simtit ca fiind o lipsa sau fiind inadecat.Sunt copii care isi creeaza propriul lor !au#!au,o creatura inspaimantatoare care ameninta curepresalii teri!ile pentru mici greseli.$mpodo!irea parintelui imaginar cu toate aspectele rele siinspaimantatoare inerente situatiei de a fi educat de catre parinti,ii permite copilului sa#sipastreze %ama si &atal pe deplin !uni si iu!itori.

'e#a lungul anilor din scoala primara,ichard era o!sedat de !au#!au.Cand a deenit

adolescent, nu mai era preocupat de acest aspecttotusi,ramanea inca posi!ilitatea unui profesorsau a unui politist seer care l#ar fi pedepsit daca s#ar fi indepartat de la calea cea dreapta.$naintesa atinga treizeci de ani, ichard o pierdu pe !unica sa si merse sa#si a*ute familia sa faca curat incasa.$n momentul in care facea curat su! patul sau si intr#un dulap, deein foarte anxios.Anticipao pedeapsa teri!ila si, desi isi spunea ca nu sunt rationale gandurile sale, continua sa astepte sa seintalneasca cu ceea ce a mai ramas din !au#!au. +ucrand cu terapeutul sau, ichard incepu sa#siaminteasca ca, atunci cand era mic, credea ca !au#!au locuieste in camera !unicii si ca acesta eracapa!il sa#l urmeze la scoala sau la *ocurile sale. 'aca ichard era o!raznic, !au#!au il pedepseacu siguranta. $n timpul procesului de terapie, ichard incepu sa#si aminteasca de o palma la fund

de la arsta de ani, administrate de mama sa in camera !unicii sale, in timpul unei sar!atori infamilie. Putin timp dupa palma, ichard isi dezolta credinta in existent lui !au#!au, putandastfel sa o ada pe mama lui ca fiind foarte iu!itoare si tolerant pentru purtarea sa.

Pot exista persoane care isi creeaza o -nasa zana, un fel de parinte imaginar care leiu!este si le ingri*este chiar si atunci cand parintii naturali sunt reci, a!senti sau a!uzii. Aceastaimagine create sereste pe post de aparatoare intre figurile parentale reale si dorintele, neoile sisentimentele copilului mic. Neplacerile ineita!ile legate de cresterea intr#o lume imperfect suntmai tolera!ile, deoarece figura imaginara aduce ceea ce le lipsea parintilor reali.

Anne#%arie cunostea perioadele de depresie in timpul carora manca in cantitati foartemari. $n acele momente, ea resimtea nostalgia !unicii sale decedate, pe care o descria

terapeutului sau ca fiind afectuoasa, intelegatoare, colsolanta si care, spunea ea, ii aducea mereu!unatati. &erapeutul, din curiozitate, o intrea!a pe Anne#%arie ce arsta aea cand !unica samurise, la care ea raspunse -/ luni. 0r un copil de / luni nu poate sa cunoasca cu o !unica,experientele relatate de Anne#%arie. Pe masura ce terapeutul explora golul dintre nostalgiaAnnei#%arie cu priire la !unica sa si faptul ca aceasta din urma era de*a moarta inca dincopilaria timpurie a fetei, clienta incepu sa#si aminteasca experiente din copilaria sa, inaccesi!ilememoriei sale de multi ani. Aceasta suferise in repetate randuri a!uzuri atat din partea tatalui sau


3/66

cat si a mamei sale si adesea fusese inchisa in pinita zile intregi, fara mancare. Anne#%ariepoesti cum, dupa !ataie, sau in intunericul pinitei, -aparea !unica pentru a o consola, a oincura*a si ii promitea mancaruri minunate. Creandu#si aceste imagini ale unei !unici, Anne#%arie a reusit sa#si satisfaca, macar in imaginatie, catea din neoile sale de a primi ingri*irihranitoare potriite, care lipseau in mod radical din comportamentul parintilor sai fata de ea.

Pe masura ce se maturizeaza si acced de la fazele de dezoltare ulterioare, copii uitaimaginile autogenerate. 'ar cand copilul refuleaza constientizarea neoilor, sentimentelor siamintirilor sale, in scopul de a supraietui in familie, imaginea autogenerata se fixeaza si nu seintegreaza in lucrurile inatate ulterior. 0ricare ar fi caracteristicile Parintelui autogenerat fixat,acestea opereaza de#a lungul anilor precum starea Eului Parinte descrisa de Berne. Aceastafunctioneaza ca o personalitate intrioectata totodata, aceasta este adesea mai exigenta, faralogica sau mai irationala decat adearatul parinte (la urma urmei, aceasta isi are originea inimaginatia unui copil mic). Parintele autogenerat, iesit din imagini fantasmatice furnizeaza oserie de ganduri, sentimente si comportamente inchistate, neintegrate si in fata careia persoana

reactioneaza ca si cum ar fi or!a de adearate interiorizari ale persoanelor adulte in copilarie.

F'nctii a%$ stari%or E'%'i

Berne a folosit termenul de -stari ale Eului pentru a descrie o dispozitie psihica perechecu un sistem coerent de sentimente interne si de ganduri si un sistem correspondent de posture,expresii faciale si alte comportamente externe. Schema de comportament si dispozitia pe care opersoana o traieste si o arata la un moment dat formeaza starea Eului acti. Plecand de la acestestari ale Eului acti persoanele comunica. Cateodata, indiizii se adreseaza unii altora plecand dela starea Eului Parinte, cu toate sentimentele, atitudinile si expresiile pe care le aeau tatal sau

mama lor, cu ani in urma altadata, acestia reactioneaza ca un copil, percepand situatia ca atuncicand aeau doar 1 sau 2 ani. Se poate sa se conecteze la starea Eului Adult sis a reactioneze inmediul lor (si al persoanelor din *ur) cu emotiile, ideile si comportamentele adecate situatiei sinielului de dezoltare prezent si fara a fi incarcati de interiorizarile parintilor sau fixarilecopilariei.

Cunoasterea mecanismelor de aparare a Eului reprezinta o parte integranta a intelegeriifunctionarii starilor Eului si a actiarii lor. 'in cauza fixarii mecanismelor de aparare,aspecteleEului arhaic (Copil) sau interiorizate (Parinte) raman ca niste stari detasate si nu se integreaza inconstiinta neopsihica (Adult).

Constientizarea, proprie starii Eului Adult, a neoilor, dorintelor, amintirilor si

influentelor externe, ramane !locata prin mentinerea mecanismelor de aparare a !e!elusului,cum ar fi eitarea, intepenirea si lupta (3rai!erg /456) apararile orale tarzii, prin clia*(3air!airn, /41) transformarea afectului (3rai!erg, /456) apararile infantile precoce descrisede Anna 3reud (/467). $n plus, deplina functionare a starii Eului Adult este inhi!ata de catremecanismele de aparare complexe care sunt introiectia, proiectia, retroflectia, deflectia siconfluenta (asa cum sunt definite de terapia 8rstalt). 3unctia starii Eului este asadar interactiuneadinamica intre aceste procese intrapsihice si comportamentale o!sera!ile.


4/66

$n functie de fixarea mecanismelor de aparare, functia starii Eului poate fi actie, saupoate sa ramana la starea de influenta psihica. Putem o!sera manifestarea starii Eului Parinte(Exteropsihica) cand o persoana resimte, percepe mediul incon*urator sau actioneaza in modactie asa cum parintii sai o faceau cu ani in urma. Starea actie a Eului Parinte apare cel maitipic la persoana care le or!este propriilor copii exact cum i se or!ea ei cand aceasta era mica.

Suzanne tipa la copiii sai si ii certa cand simtea o presiune sau cand era stresata. 'e#alungul intregii sale copilarii, mama Suzannei ii adresase in*urii sau ii reprosase felul in carefacea lucrurile. 'esi Suzanne si#a *urat ca nu ii at rata pe niciunul dintre copii sai la fel, eapoestea ca -tipetele ieseau singure. $n acele momente, starea Eului Parinte interiorizat eraactia.

$n timp ce starea Eului Parinte influenteaza pe cinea in mod intrapsihic, aceastapersoana isi ca arata cel mai pro!a!il comportamentele copilaresti. Acestea or reflecta arsta lacare copilul a trait un conflict cu parintele sau cu parintii reali, sau cand s#a produc o a!sentasemnificatia a contactului. Persoana resimte sau se comporta actie ca si copilul care era in

realitate acum catia ani, cu aceleasi mecanisme de aparare copilaresti. Sa rationezi, sa percepi,sa resimti sis a te comporti de maniera copilareasca este o reactie la influenta interna a stariiEului Parinte. Suzanne poestea ca dup ace tipa la copiii sai, ea isi spunea -Nu esti !una denimic9 si -esti cea mai proasta persoana din lume. Apoi, !ulersata, ii era rusine de ea insasi sichiar se scuza de mai multe ori in fata copiilor sai. +e aducea adesea cadouri pentru a -compensarautatea din comportamentul sau -.

&im descria cum de fiecare data cand era pe punctual sa deschida un nou dosarprofessional, deenea trist, simtea un nod in stomac si medita asupra unui gand recurent : -'e ceiti !ati *oc;. $n timpul terapiei sale, &im si#a amintit ca era in mod textual cuintele tatalui sau,exact inainte ca &im sa mearga la un recital de muzica la arsta de // ani, si mai apoi la

inmanarea diplomelor la liceu. Acest dialog intern s#a oprit cand &im a resimtit furie si s#aimaginat spunandu#$ tatalui sau intr#un mod expresi sa inceteze sa#l mai umileasca in felulacesta deoarece el era acum un procuror competent.

Pentru a se apara de influenta intrapsihica a parintilor interiorizati, sau a altor persoaneimportante, un indiid isi poate proiecta personalitatea introiectata asupra unei alte persoaneprecum sot, profesor, terapeut pentru a percepe mai apoi aceasta persoana sis a reactioneze laaceste fapte cum el


5/66

Principalele moduri de reactie a indiizilor in prezenta conflictului intrapsihic intrestarile Eului sunt:

- regresia la starea Eului Copil, ca reactie la influenta interna a starilor Eului Parinte(tristetea lui &im si durerile sale de stomac)

- manifestarea actia a continuturilor starilor Eului Parinte, indreptata spre altcinea

pentru a se incerca eitarea presiunii interne (cand Suzanne tipa si isi cearta copiii)- transferul in timpul caruia parintele interiorizat si. $storic6. comportamental (de dezoltare). social (transferential)


6/66

Primul este trairea fenomenologica sau su!iectia, a clientului acesta include senzatiile,sentimentele si coningerile care formeaza perspectia sa. Pentru a identifica trairea su!iectia,terapeutul cerceteaza starea clientului, daca acesta se simte !ine in pielea lui, sau chiar modul dereactie interioara la propriul sau comportament.+a acest tip de intre!ari, ?osiane raspunse: -$mi era frica si ii raspundeam profesorului meu de la

uniersitate exact ca si cum as fi fost in clasa a sasea. Bernard poesti ca desi se simtea adesearusinat de comportamentul fata de fiul sau, i se intampla adesea sa se simta condus fara oie, safoloseasca acelasi ton al ocii si aceleasi cuinte ca ale tatalui sau, atunci cand acesta in critica,cu treizeci si trei de ani inainte. ?ac@ues era neros pe oamenii care lucrau cu el pentru ca acestianu ii impartaseau entuziasmul. &erapeutul ii sugera sa renunte la enerare sis a simta placerecand lucreaza la partea lui de proiect.?ac@ues raspunse: -&re!uie sa fiu neros. Acest sentiment de a nu aea alta alternatie a fost unindiciu pentru terapeut, semnaland ca aceasta nerozitate a fost introiectata, desi nu e posi!ilpentru moment indepartarea posi!ilitatii ca aceasta furie sa fie fondata pe decizii fixate din

copilarie. aspunsurile lui Bernard si ale lui ?ac@ues indica neoia unei cercetari mai directionateinspre experientele traite, su!iectie pentru a do!andi o imagine clara a poestilor din ietile lor.Ceea ce clientul a trait in trecut este ealuat datorita crearii unui mediu incon*urator sustinator, ceii permite sa fie li!er sa#si eoce amintirile: o cercetare asupra dinamicilor intre copil si ceilalti,asupra relatiei intre mama si tata, furnizeaza informatii esentiale in ceea ce prieste conflicteleprecoce. &erapeutul poate facilita acest proces punand intre!ari de genul -cine; sau -cand; cade exemplu: -Cine, in familia ta, resimtea sau se comporta astfel; sau chiar - cand erai in clasaa2 a, ce s#a intamplat intre tine si profesorul tau de esti speriata;.

aspunsurile la aceste intre!ari pot conduce la o cercetare mai specifica asupra familieiclientului, sau la poestea scolaritatii sale, sau la o intoarcere la experientele sale

fenomenologice. Astfel intre!arile - cum te simteai si ce faceai in interiorul tau cand tatal tau tecritica; sau - cum te descurcai cand erai in conflict cu un profesor in clasa a2#a;, initaclientul sa retraiasca eenimentele trecute. $n acest ansam!lu de informatii fenomenologice siistorice, terapeutul aduna datele semnificatie indicand ce stare a Eului este actie sauinfluenteaza pe plan intern.

Al treilea indicator pe care terapeutul tre!uie s ail ealueze este nielul comportamentalsau de dezoltare. &erapeutul estimeaza comportamentul actual o!sera!il al clientuluispri*inandu#se pe informatia rezultata din o!seratie si pe cercetarea desfasurata in campuldezoltarii finite umane. &ot ceea ce au inatat psihologii, de#a lungul anilor, despreinteractiunea precoce mama


7/66

perioada din viata clientului si a aflat ca mama sa fusese internata in spital pentru o perioada

lunga cand el avea in jur de doi ani, ca s-a simtit speriat si nesigur sentiment ce se repeat la

varsta adulta, de fiecare data cand se afla in fata unei noi provocari. Sentimentul se regasea in

felul sau de a merge.

"n comportament incongruent cu contextual actual poate sa fi fost normal si adecat

pentru un copil, la un stadiu specific dezoltarii sale, dar poate fi in mod egal un indiciu asupramodului in care clientul s#a aparat in timpul unei situatii traumatice.

Cand Marie remarca o tensiune intre doua persoane, ea incpea sa faca comentarii in

afara dicutiei si incerca sa schimbe subiectul conversatiei. tunci cand terapeutul incepu sa

e!ploreze acest comportament,Marie isi aminti ca in copilarie, increase sa atraga atentia unuia

dintre parinti, cand simtea ca se apropie o disputa, caci acest lucru degenera de obicei intr-un

conflict violent. Comentariile Mariei in afara subiectului, in prezenta situatiilor tensionate , sunt

o regresie la apararea sa din copilarie de tip deflective, in fata conflictului.

Atunci cand un parinte introiectat functioneaza frecent ca parte a starii Eului Copil,

clientul risca de asemenea sa se comporte intr#un mod copilaresc. $n acest caz, terapeutul atre!ui sa com!ine o!seratiile rezultate din ealuarea nielului de dezoltare, ancheta istorica sifenomenologica, pentru a sta!ili daca o reactie de aparare specifica, o schema de comportamentsau o emotie sunt manifestari ale unei stari exteropsihice a Eului sau ale unei fixari arheopsihice.

Stephane povestea ca devenea adesea deprimat, mai ales cand lucrurile mergeau bine in

viata lui. " e!plorare a situatiei sale actuale si a modurilor sale de gandire nu aratau nimic

semnificativ, nu mai mult decat cercetarea facuta asupra e!perientelor sale traite in copilarie.

La sfarsit, terapeutul e!plora cum era mama lui Stephane si afla ca aceasta suferise mai multe

pierderi majore in viata sa. #aspunsul sau emotional, de adult, la e!perientele fericite era

inchiderea si aceasta consta in actiunea de a nu se lasa cuprinsa de nimic pozitiv, de frica sa nu

se intample ceva $teribil%. &esi se pare ca aceasta nu i-a spus nimic niciodata in mod deschislui Stephane cu privire la sentimentul de fericire sau de entuziasm, acesta din urma, fara sa-si

dea seama, internalizase reactia ei si o facuse sa fie si a lui.

Al patrulea element ce determina o stare a Eului este factorul social sau transferential.Analiza tranzactiilor aduce informatii suplimentare pentru a indica ce stare a Eului e actia,natura si influenta intrapsihica si ce stimul enind de la terapeut a aut ca efect declansareacathexisului. &ranzactiile intre client si terapeut, sau, intr#un grup de terapie, intre client si client,pot sa reflecteze un transfer prezent, o tentatie din partea clientului de a transpune in act cea celui


8/66

terapeutul afla ca tatal lui 'enn( avea obiceiul de a deforma cuvintele fie pentru a o critica, fie

pentru a rade de ea. tunci cand terapeutul se adresa starii )ului dult a lui 'enn( pentru a face

constatari clarificatoare, aceasta trecea la starea )ului Copil, reactionand in fata terapeutului

ca sic and ar fi fost tatal tau.

Analiza acestei tranzactii transferentiale il a*uta pe terapeut sa inteleaga fixatia de

dezoltare a lui ?enn, conflictul intern intre starile Eului Parinte si Copil si sa indentificeinterentiile necesare in cazul unei copile care a fost in mod constant criticata si luata inderadere.

Cand analiza tranzactiilor este corelata cu ealuarile fenomenologice, istorice sicomportamentale( de dezoltare), terapeutul dispune de o ipoteza necesara pentru a sti care stariale Eului sunt actie sau influente. ecurgerea la aceasta ipoteza permite terapeutilor saselectioneze interentiile eficiente.

SCENARIILE

Be!elusi sau copii mici (si poate chiar inainte de nastere), incepem sa ne dezoltamreactiile si asteptarile care modeleaza pentru noi tipul de lume in care traim si felul de persoanacare suntem. %ai intai codificate fizic, in tesuturile corporale si eenimentele !iochimice, apoiemotional si mai tarziu cognitie, su! forma de coningeri, atitudini si alori, aceste raspunsuriformeaza un fel de !lan detaliat care a ghida modul in care ne om duce iata. Pentru AlfredAdler, era or!a aici de -stil de iata (Ans!acherAns!acher, /412) 3reud or!ea de-compulsia la repetitie pentru a descrie fenomene similare (/4>#/42/) Eric Berne numeaacest plan -scenariu(/47) si Perls il denumea -scenariu de iata (/476).

Formar$a convin&$ri%or ($ sc$nari'

Poestea scenariului de iata este poestea contactului si a distoriunii contactului intre unindiid si lumea exterioara, alcatuit din eenimente si relatii cu diferite persoane. Atat timp catEul este implicat intr#un process de contact normal, pe planul intern si extern, or aparea si neoice or fi resimtite si puse in relatie cu mediul incon*urator intr#un mod sanatos din punct deedere organic. 0 neoie resimtita apare, este satisfacuta, apoi trece pe plan secundar persoanase indreapta apoi spre experienta urmatoare. Experienta nu este inchisa in mod natural si tre!uiesa gaseasca o inchidere artificiala. Aceste inchideri artificial formeaza su!stanta reactiilor sideciziilor din copilarie care se or fixa si care sunt suscepti!ile sa creeze o situatie unde

introiectia personalitatii altuia se a produce in mod pro!a!il.Scenariul de iata este un plan autoprotector care se naste din introiectii, reactii de

supraietuiresi decizii din copilarie este o serie fixate de aparari care impiedica neoile sisentimentele nesatisfacute in copilarie sa a*unga in plan constient. $ntriga principal si intrigilesecundare sunt directiele in *urul carora se inarte ceea ce noi traim. Scenariul limiteazaspontaneitatea si supletea si rezolvarea problemelor si in relatia cu ceilalti, caci poestea ietiifiecaruia, incluse fiind aici si sfarsitul si eenimentele ma*ore, era de*a scrisa, in general din mica


9/66

copilarie. $n esenta sa, scenariul raspunde la intre!area -Ce face o persoana ca mine intr#o lumeca ca aceasta, cu oameni ca oi;. Scenariul de iata este o repetitie a dramelor din copilarienerezolate.

Introi$ctia

Scenariul poate fi sta!ilit in doua moduri: prin mecanismul de aparare al introiectieisi


10/66

de a deeni competenta si eficace. Astazi, ea este foarte organizata, controlata si suprasolicitata lalocul de munca. Sentimentul sau de D responsa!ilitate D o antreneaza in dificultatile cu altii lamunca si acasa.

+a polul opus, &om, in arsta de 6/ ani, se afla la al cincilea D locsor de munca D. El nudepune nici un efort ca sa reuseasca si a refuzat o specializare care i#ar fi oferit o aansare la

actualul sau loc de munca. $n scoala primara, el suferea de dislexie. Comparandu#se cu tatal sau,un distins profesor uniersitar sau cu mama sa, lector aid, el a tras concluzia ca este D prost D sic#ar fi D inutil sa mai incerce D. Astazi, el isi mentine credintele : D Eu sunt prost D si D la ce !unsa mai incerc, oricum oi esua D ptr. a#si continua iata anticipata si ptr.a o *ustifica.

eactiile si deciziile din copilarie apar in primul rand ca un mi*loc de acomodare cunelinistea, iar dupa aceea, prin efectul intaririi interne si externe, ele in sa formeze sistemulgeneral de coningeri < credinte ale unei persoane. Aceste coningeri de scenariu incep sa sedezolte cand un copil suporta presiune comportamentului parental din *urul sau a unuitraumatism, in deose!i in circumstantele in care exprimandu#si sentimentele, nu a*unge neaparat

la satisfacerea neoilor sale. Prin intermediul unei medieri cognitie ( aparare intelectualaimpotria emotiilor inconforta!ile), copilul incearca sa inteleaga sis a explice ceea ce traieste sineoile sale nesatisfacute, luand decizii referitoare la el insusi, la altii si la calitatea ietii.'eciziile D eu sunt prost D si D la ce !un sa incerc D au fost mecanismele lui &om ptr.a face fataietii luate in urma cu sau de ani aceste decizii sunt mentinute astazi su! forma credintelorde scenariu.

Coningerile < credintele de scenariu sunt in mod o!isnuit traite in termini concreti,similari modului de gandire copilaresc si seresc drept aparare cognitia impotriaconstientizarii selectiei emotiilor si neoilor nesatisfacute in copilarie.

Cu titlu de exemplu, aratam cum introiectarea definitiilor si in*onctiunilor date de parinti

este utilizata concomitant cu deciziile din copilarie ptr.a forma un scenario de iata. Astfel, oaem pe %aria, o tanara femeie extreme de calma, care isi dezaluie rar dorintele si neoile. $nterapie, ea retraieste constangerea de a#i fi suprimata fericirea si entuziasmul ietii din epoca incare ea a conietuit cu o !unica !olnaa la pat, o perioada foarte lunga de timp. Fgomotelenormale ale %ariei in timp ce se amuza, o trezeau adesea pe !unica $ se spunea atunci %ariei caera D rea D, drept urmare ea era do*enita si pedepsita. $ se repeat tot timpul D Nu fa zgomot D.%odul sau de a da sens si de a controla aceasta situatie a fost acela de a se coninge ca dorintelesale erau de natura celor ce fac rau altora. Ea isi continua iata su! imperiul acestei decizii cusotul, copiii si prietenii sai. Ea traia propriile sale pulsiuni si dorinte ca D un om rau D si le pastrain ea, neexperimentandu#le cu toate acestea, ea le oferea adesea si altora, deoarece ei nu reuseau

sa reactioneze la ceea ce ea aea de ascuns cu atata a!ilitate si atata determinare.Ptr.a simplifica lucrurile, descriem adesea reactiile de supraietuire precoce sau formarea

coningerilor de scenario ca si cum ar fi surenit un moment special din iata copilului. Asadar,este important sa pastram in minte faptul ca o decizie de scenario poate fi luata intr#o perioadamai lunga de timp. Ea poate sa profina din interactiune copilului cu niste parinti imaginar sau,la fel de !ine cu niste persoane reale, sau din imaginatia sa, din isele sale, precum si din faptereale. $n ochii copilului, deciziile luate par sa fie cea mai !una alegere posi!ila, in circumstantele


11/66

date ptr.a rezola pro!lema imediat. 0 data adoptate, coningerile de scenario exercita oinfluenta asupra a ceea ce or seri stimuli interni si externi, cum or fi ei interpretati si daca eior ceda sau nu, locul unei actiuni. Ele dein o profetie care se auto indeplineste si datoritacareia asteptarile copilului se erifica ca fiind sigur adearate. $n concluzie, scenariul de iataeste repetitia de#a lungul ietii a eenimentelor si reactiilor care s#au produs in copilarie.

M$ntin$r$a sc$nari'%'i

Pe masura ce o persoana creste, scenariul sau de iata este mentinut ptr.:- a eita sa retraiasca neoile nesatisfacute si sentimentele corespunzatoare, suprimate

in perioada in care copilul a introiectat in*octiunile si definitiile parentale si < sau aluat deciziile scenariului

- a furniza un model predicti ptr.iata si ptr.relatiile interpersonale.Predictia este importanta, mai cu seama in cazul crizei si a traumei cei mai multi dintre

noi considera ca fiind inconforta!il a nu sti ceea ce urmeaza, a nu intelege ceea ce seintampla sau a ignora cum conduita noastra a fi perceputa de ceilalti. 'esi scenariul esteadesea distrugator, el furnizeaza totusi un echili!ru psihologic sau homeostazie: el netransmite cel putin iluzia predicti!ilitatii. 0rice fisura in acest model predicti!il genereazaanxietate, iar noi ne organizam ptr.a eita disconfortul perceptiilor si experientelor traite,astfelincat sa reusim sa mentionam coningerile noastre de scenariu.

Eric Berne foloseste termenul de D scenariu D atunci cand face referire la un plande iata longitudinal, format din introiectii si decizii. 'aca am prezenta scenariul ca unsstem intrapsihic si interpersonal, am putea o!sera cum acesta este trait zi dupa zi, cumintriga sa se consolideze si cum altii sunt manipulati sa#si ocupe rolurile pe care acesta le

solicita.Scenariul ietii deine un sistem distorsionat, autointarit, de sentimente, ganduri

si actiuni. Pe langa credintele de scenariu ( replicile lui &om D eu sunt prost D si D la cema a*uta sa incerc, oricum oi esua D), sistemul de scenariu mai cuprinde si alte douacomponente legate si interdependente: manifestarile de scenariu ( &om nu depune nici unefort ptr.a reusi ) si experientele intaritoare (&om isi aminteste ca a pierdut inca slu*!e ).

Manif$stari%$ sc$nari'%'i

Cand neoile actuale nu sunt satisfacute in iata adulta, s#ar putea intampla casentimentele correlate si coningerile scenariului sa fie stimulate ca si cum ar apartineperioadei in care scenariul a fost scris. Atunci, este pro!a!il ca persoana sa se anga*eze incomportamente destinate sa erifice coningerile scenariului. Acestea sunt acelecomportamente pe care le numim manifestarile scenariului, care pot include oricecomportamente o!sera!ile ( alegerea cuintelor, secente de fraze, tonul ocii,manifestari emeotionale, gesturi si miscari ale corpului ) care sunt atat manifestari directe


12/66

ale coningerilor scenariului cat si neoi si sentimente refulate ( process intrapsihic ). 0persoana poate reactiona intr#o maniera definite de coningerile scenariului, spunand deexemplu, D eu nu stiu D atunci cand ea gandeste D eu sunt proasta D sau iners intr#omaniera care o a apara, su! raport social, de coningerile sale de scenariu: de exemplu,fiind un excellent ele, o!tinand multe diplome ptr.a disimula coningerea D eu sunt

proasta D in ochii altora.Copiii testeaza o gama ariata de comportamente in timpul copilariei ptr.a#l

descoperi pe cel care prooaca reactii, confirmand ceea ce cred ei. eactiile in sensulconfirmarii, reduc anxietatea si modeleaza repertoriul de comportamente, in timp cereactiile de non#confirmare se pregatesc pro!a!il sa fie indepartate. Prin urmare, copilulsta!ileste un grup specific de comportamente cuprinzand manifestarile emotionale si leutilizeaza repetitie, in deose!i in situatiile in care coningerile scenariului sunt cele maiactie.

Aceste comportamente se intand si in iata adulta si spun perseerant poestea

mediului scolar si a sistemului familial originar.Copil fiind, ?anne, a decis ca ea nu a o!tine ceea ce#si doreste si a inatat maidegra!a sa rada decat sa resimta frecent proasta dispozitie. Adult fiind, $oana solicita rarceea ce rea si de fiecare data cand cere cea, ea o face razand. asul o a*uta sa#siaminteasca ei insasi de a nu fi deceptionata cand prezicerea sa ( D Eu nu oi aea cedoresc D) se a adeeri intocmai. asul sau transmite in mod egal altora faptul ca ea nuse asteapta cu adearat ca ei sa ia in serios cererea sa si altfel prezicerea sa este pregatitasa fie realizata.

Printre manifestarile scenariului, exista reactiile fiziologice indiiduale, care inin plus sau in locul comportamentelor izi!ile. Aceste experiente traite nu sunt usor

o!sera!ile cu toate acestea, persoana poate sa le expuna: crampe la stomac, incordarimusculare, dureri de cap, colita = o imensitate de reactii somatice ale coningerilorscenariului si refularii neoilor si sentimentelor.

&ensiunile corporale a*uta la mentinerea neoilor, amintirilor, sentimentelor sireactiilor si in acelasi timp, la mentinerea lor in afara constientizarii. Persoanele care aunumeroase !oli sau acuze somatice cred adesea ca ele au D cea care schioapata D in elesi utilizeaza simptomul fizic ptr.a intari coningerea = o aparare cognitie care, la randulsau, sereste la mentinerea intacta a sistemului scenariului.

%anifestarile scenariului cuprind in mod egal fantasmele in care indiidual isiimagineaza comportamente, ale sale sau ale altcuia, care spri*ina coningerile sale de

scenariu. ?eanne, a carei coningere de scenariu este aceea ca ea nu a aea ce isi doreste,isi imagineaza oamenii fara reactie in ceea ce o prieste. Cand ea isi da seama ca i#arplacea ca sotul ei sa#si aminteasca data aniersarii sale, ea si#l imagineaza reenind acasacu mainile goale sau ca fiind hotarat sa lucreze pana tarziu la !irou in seara respectia.Aceste comportamente imaginare functioneaza la fel de eficace ca si comportamentelereale, ducand la intarirea coningerilor si a sentimentelor de scenariu, iar uneori sunt mai


13/66

mult eficiente. Ele actioneaza asupra sistemului exact ca si cum eenimentele s#ar fipetrecut in realitate.

E*+$ri$nt$%$ intaritoar$

0rice manifestare a scenariului poate aea ca rezultat o experienta intaritoare,adica un eeniment consecutie care doedeste ala!ilitatea coningerii de scenariu si*ustifica astfel comportamentul apartinand manifestarilor scenariului.

Experientele intaritoare sunt o colectie de amintiri incarcate emotional, reale sauimaginare, referitoare la comportamentele proprii sau ale altora o colectie de trairicorporale interioare sau relice fantasmatice, onirice sau halucinatorii. Experienteleintaritoare seresc ca mechanism retroactie destinat sa consolideze coningerile descenariu dar amintirile care intaresc coningerile de scenario sunt acceptate si retinute cuusurinta. Cat despre amintirile care anuleaza coningerile de scenariu, ele or fi refuzate

sau uitate, deoarece ar risca sa sfideze coningerea si ansam!lul procesului de aparare.$ata un alt exemplu de sstem al scenariului care ilustreaza interactiunea dintreconingeri < sentimente de scenariu, manifestari de scenariu si experiente intaritoare. +anasterea surorii sale gemene, +uiza ia o decizie = fondata prin ingri*irile primate degeamana !olnaa si pe propria sa D eictiune D = este !ine de stiut ca ea ( +uiza ) nu eraimportanta. $n perioada in care mama sa suferea o mare presiune emotionala si eraindisponi!ila pe plan psihologic, tatal sau era adesea a!sent. 'ecizia precoce D eu nu suntimportanta D a fost consolidate de nasterea fiecarui copil care a urmat si de#a lungulsituatiilor domestic traumatizante in care, +uiza fiind cea mai mare, neoile sale au fostignorate. Ea a poestit in timpul terapiei ca a trait adesea atitudinea non = er!ala a

parintilor sai ca si in*onctiunea D de a nu fi importanta D. +a o arsta precoce, eadescopera ca una dintre solutiile la pro!lema de a nu fi importanta, era sa ai!a gri*a deceilalti, frate, surori si parinti. Acest lucru ar face posi!ila multumirea unora izai deneoile lor, chiar daca ea insasi nu conta cu adearat. $n iata sa de adult, decizia +uizeise reflecta in alegerea unei cariere in profesiile de spri*in. Atitudinea sa generala era unade tacere si retragere, supusa fata de altii. aspunsul social al altora era de a ignora siadesea ea nu o!tinea ceea ce#si dorea, de unde a rezultat intarirea coningerii sale de a fimai putin importanta decat altii. Comportamentul sau afecti era eidentiat de tristeteaim!inata cu episoadele de depresie si < sau de dureri seere de cap. $n priinta ietii saleimaginare, ea se focaliza adesea pe coningerea ca daca ar fi sufficient de !una

ptr.cinea, acel cinea ar iu!i#o si ar aea gri*a de ea. &ema opusa fiind, din cand in cand,fantasma unui sfarsit solitar, sarac si fara dragoste.

Sc$narii%$ int$rcon$ctat$

3amilia de origine a +uizei a furnizat matricea in interiorul careia s#a dezoltatsistemul sau de scenariu. $n consecinta, el era preizi!il atunci cand ea gasea un partener


14/66

cu care sa#si cladeasca o familie a ei, insa acel cinea tre!uia sa corespunda cuminutiozitate sistemului sau de scenariu. 3amilia sa de origine, cat si relatia actuala cusotul si copiii sai pot fi considerate sisteme de scenariu interconectate in care mem!riifamiliei sunt tentati sa traiasca respectiele scenarii.

$n astfel de sisteme interconectate, fiecare persoana influenteaza si este influentata

de comportamentul altor mem!ri ai familiei care procura experiente intaritoare,confirmand coningerile scenariului.

Acasa, comportamentul +uizei se eidentia adesea prin lungi perioade de tacere,ea petrecandu#si timpul singura, citind, fara a initia reo conersatie cu Gilliam, sotulsau. Atunci cand cand aceasta isi dorea sa comunice cu +uiza, el utiliza comportamentulei ca experienta intaritoare ptr.a#si confirma propria sa coningere de scenariu D existacea care schioapata in mine D. $n timpul secentelor silentioase ale +uizei, Gilliam isiimagina dierse lucruri pe care le#a facut poate anapoda, cautand motie ptr.care astfel+uiza sa#l eite. 'in fiecare fantasma, el aduna pro!e suplimentare in ederea sustinerii

coningerii sale de scenariu. Apoi, el se apara contra coningerii sale, or!indu#$ sotiei sifiului sau intr#o maniera colerica, despre ceea ce ei au facut anapoda. +uiza, la randul ei,folosea amintirea criticilor colerice ale lui Gilliam ptr.a#si consolida coningerea D eu nusunt importanta D si se retragea, furnizand un spri*in suplimentar coningerii scenariuluisotului sau. +a sericiu, +uiza rumina criticile adresate de Gilliam seara, fiecare amintireserind la stimularea tristetii si furiei sale din copilarie, asadar a echilor sale decizii descenariu. Ptr.a refula echile sentimente, ea se ostenea ptr.Gilliam sa fie multumit,anticipand tot ce ea ar fi putu sa faca ptr.a#i face placere, asteptandu#se in acelasi timp canici unul dintre eforturile sale sa nu functioneze pe termen lung.

Sistemul scenariilor interconectate ne a*uta sa intelegem cum fiecare mem!ru al

familiei sustine si a*uta pe altii zi de zi, facand sa functioneze coningerile lor descenariu. El descrie dimanicile familiilor sau grupurilor disfunctionale atat pe planinterpersonal, cat si intrapersonal. 3iecare dintre aceste coningeri de scenariu ale uneipersoane expune un punct de edere diferit desprea ea insasi si despre altii si nu inultimul rand despre calitatea ietii. Ptr. a se anga*a intr#o manifestare de scenariu,persoanele tre!uie sa conteste alte opinii ele or mentine frecent comportamentul lor cafiind singura modalitate sau singura modalitate naturala de a reactiona. Atunci cand suntutilizate social manifestarile scenarice au cele mai mari sanse de a ceda locul trairilorinterpersonale care, la randul lor, sunt guernate de coningerile de scenariu pe care leor consolida. Astfel, sistemul de scenariu se gaseste distorsionat si se auto consolideaza

prin operarea celor trei su!sisteme ale sale, correlate si interdependente: coningeri formulele de politete sau salut ori face oimitatie mecanica in afara contextului*! ,u poate 0uca nici un 0oc social normal) prefera 0ocuri solitare sau implica alti

copii in 0oc numai ca a0utoare mecanice5! ,ici un interes in a-si face prieteni de varsta lui sau manifesta in prea0ma unui

egal un dezinteres clar) de exemplu citeste cartea de telefon in loc sainteractioneze cu acesta

=! ,u foloseste nicio forma de comunicare verbala sau nonverbala


17/66

! "omunicare nonverbala anormala: nu priveste in ochi) are o privire xa insituatii sociale) devine rigid cand este luat in brate) nu zambeste) nu saluta

mama> tata) nuinterpreteaza rolul unui animal sau persona0 din povesti) nu e interesat depovesti

?! @orbire anormala ca volum) inaltime) accent) viteza) ritm si intonatie (de

exemplu) ton monoton) melodie interogativa) inaltime ridicata+19!2nomalii marcate in forma si continutul vorbirii: stereotipii si repetari

( ecolalia imediata sau repetarea mecanica de expresii sau reclametelevizate+) foloseste pe tu in loc de eu) foloseste cuvinte sau expresii cualt sens decat cel asteptat ( de exemplu) cal in loc de leagan+) areremarci fara nici o legatura cu subiectul discutiei!

11!eteriorare marcata in capacitatea de a initia sau sustine o conversatie cualtii) desi poseda un limba0 adecvat (de exemplu) abuzul de monologuri lungidespre un subiect) fara a tine cont de protestul celorlalti+

1.!;iscari stereotipe ale corpului1&!3reocupare si interes exagerat ptr! 3arti ale obiectelor ( de exemplu) miroase)

pipaie) invarte aceeasui parte a unei 0ucarii+ sau atasarea de obiecte

neobisnuite de care nu se mai desparte ( de exemplu) sfori) nasturi) pietre)hartii folosite) poze ale unei persoane) etc!+

1*!isconfort exagerat si detresa in legatura cu modicari in aspectul camerei)casei) obiectelor din ambianta) de exemplu cand un scaun este miscat dinpozitia initiala

15!Insistenta irationala de a merge pe acelasi drum sau a urma in detaliu rutele1=!Aestrangerea marcata a intereselor si preocuparilor la un singur interes

marunt) de exemplu) interes numai ptr!alinierea obiectelor inventariereadatelor meteorologice sau in a pretinde ca este un persona0 fantastic!

TULBURATREA RETT

2! ricare din urmatorii itemi:1! ezvoltare prenatala si perinatala normala

.! ezvoltare psihomotorie normala in primele 5 luni dupa nastere

&! "ircumferinta capului normala la nastere

B! ebutul oricaruia din urmatorii itemi dupa o perioada de dezvoltare normala:

1! Incetineste cresterii capului intre 5 si *< luni

.! 3ierderea aptitudinilor manuale practice capatate anterior intre etatea de 5 si&9 luni) cu aparitia consecutiva a miscarilor stereotipe ale mainii (de ex! storsul

cu mainile) spalatul pe maini+

&! ;ers sau miscari ale trunchiului insucient coordonate

*! eteriorare severa a limba0ului receptiv si expresiv) cu retardare psihomotorie

severa


18/66

5! Interesul ptr!ambitia sociala diminua in primii cativa ani dupa debutul

tulburarii) desi interactiunea sociala se poate dezvolta adesea mai tarziu!

TULBURAREA ASPERGER

2! eteriorare calitativa in interactiunea sociala manifestata prin cel putin douadin urmatoarele:

1! eteriorare semnicativa in uzul a multiple comportamente nonverbale cumar privitul in fata) expresia faciala) posturile corporale si gesturile de reglarea interactiunilor sociale

.! Incapacitatea de a promova relatii cu egalii corespunzatoare nivelului dedezvoltare

&! $ipsa cautarii spontane de a impartasi bucuria) interesele sau realizarile cualti oameni

*! $ipsa de reciprocitate emotionala sau sociala

B! 3atternuri stereotipe) repetitive si restranse de comportament) preocupari siactivitati manifestate prin cel putin unul din urmatorii itemi:

1! 2derenta in#exibila evidenta de rutine sau ritualuri specice.! ;anierisme motorii repetitive si stereotipe&! 3reocupare persistenta ptr!parti ale obiectelor*! 3reocupare circumscrisa la unul sau mai multe patternuri restranse si

stereotipe de interes si care este anormala e ca intensitate sau centrare

"! eteriorare semnicativa in domeniul social) profesional! ,u exista o intarziere semnicativa a limba0ului

'! ,u exista o intarziere semnicativa in dezvoltarea cognitiva) in dezvoltareaaptitudinilor de autoa0utorare corespunzatoare varstei) in comportamentuladaptativ si in curiozitatea ptr!ambianta

HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE

# ebut inainte de ani# perturbare de minim = luni) in timpul careia sunt prezente cel putin < din

urmatoarele:1! In mod frecvent da din maini sau picioare sau se foieste pe scaun.! 2re dicultati in a sta 0os cand i se cere sa faca asta

&! 'ste usor distras de stimuli externi*! Ii este greu sa-si astepte randul in 0ocuri sau in situatii de grup5! 2desea da raspunsul la intrebari inainte ca acestea sa e complet formulate=! 2re dicultati in a urma instructiunile date de altii fara sa e vorba de lipsa

intelegerii sau comportament opozitional! 2re dicultati in a se concentra asupra temelor sau activitatilor distractive


19/66

11!2desea intrerupe sau deran0eaza pe altii1.!2desea pare a nu asculta ce i se spune

TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA

2! ;inim 5 simptome au fost prezente cea mai mare parte a timpului peparcursul unui an) in ultima saptamana a fazei luteala) au inceput sa seremita la cateva zile de la debutul fazei foliculare si au fost absente insaptamana postmenstruala) cu cel putin unul din simptome ind) e (1+)(.+)(&+ sau (*+:

1! ispozitie depresiva) sentimente de disperare sau idei de autodeprecierenotabile

.! 2nxietate) tensiune) senzatia de stat ca pe ace&! $abilitate afectiva notabila (plange usor) reactivitate crescuta la re0ectie+*! ;anie sau iritabilitate notabila si con#icte interpersonale intense5! /caderea interesului ptr!activitati uzuale=! /enzatia subiectiva de dicultati de concentrare

! $etargie) oboseala rapida sau lipsa marcata de energie

articulare sau musculare) senzatia de balonare) plus ponderal,ota: $a femeile menstruate) faza luteala corespunde perioadei dintre ovulatie si

debutul menstruatiei) iar faza foliculara incepe cu menstruatiile! $a femeile

nonmenstruate (de exemplu) cele care au suferit o histerectomie+) sincronizarea

fazelor luteala si foliculara poate necesita dozarea hormonilor reproductivi

circulanti!

B! 3erturbarea interfereaza semnicativ cu activitatea profesionala) scolara)interpersonala) etc!

"! /imptomele au fost prezente in cursul a cel putin doua cicluri consecutive

TULBURARE DEPRESIVA MINORA

2! "el putin doua) dar mai putin de 5 din urmatoarele simptome au fostprezente in cursul aceleiasi perioade de doua saptamani) iar cel putin unuldin simptome este e (a+ e (b+:

1! ispozitie depresiva cea mai mare parte a zilei) aproape in ecare zi (la copii

sau adolescenti dispozitia poate iritabila+.! iminuarea semnicativa a interesului sau placerii ptr!toate sau aproapetoate activitatile) ce amai mare parte a zilei

&! 3ierdere semnicativa in greutate cand nu tine dieta sau plusponderal (maimult de 5% a greutatii corpului intr-o luna+

*! Insomnie sau hipersomnie5! 2gitatie sau lentoare psihomotorie=! Fatigabilitate sau pierderea energiei


20/66

! /entimente de devalorizare sau de culpa excesiva sau inadecvata (care poate deliranta+) aproape in ecare zi (nu simplul repros sau culpa referitoere lafaptul de a deveni suferind+

?! Ganduri recurente de moarte (nu doar frica de a nu muri+) ideatie suicidara

repetitiva fara un plan anume ori o tentativa de suicid sau un plan anume dea comite suicidul

B! /imptomele nu sunt explicate mai bine de doliu

TULBURAREA DEPRESIVA SCURTA RECURENTA

2! /unt satisfacute criteriile ptr! episodul depresiv ma0or) cu exceptia durateiB! 3erioadele depresive de la criteriul 2 dureaza cel putin doua zile) dar mai

putin de doua saptamani"! 3erioadele depresive survin cel putin o data pe luna) timp de 1. luni

consecutiv si nu sunt asociate cu ciclul menstrual

! 3erioadele de dispozitie depresiva cauzeaza distres semnicativ sau odeteriorare a relatiilor

TULBURAREA DEPRESIV-ANXIOASA

2! ispozitie trista (disforica+ recurenta sau persistenta durand cel putin o lunaB! 3e parcursul unei luni avem minim * din urmatoarele:1! icultate de concentrare sau vid mintal.! 3erturbare de somn (dicultate in adormire ori in a ramane adormit) somn

agitat) nesatisfacator+&! boseala sau energie scazuta

*! Iritabilitate5! 2prehensiune=! Impresionabil) usor de miscat pana la lacrimi! 6ipervigilenta

ATACUL DE PANICA

perioada distincta de frica intensa sau de disconfort in care * sau maimulte din urmatoarele simptome apar brusc si ating culmea in decurs de 19 minute:

- palpitatii) batai puternice ale inimii sau tahicardie

- transpiratie

- tremuraturi


21/66

- senzatie de strangulare sau scurtare a respiratiei

- senzatia de sufocare

- durere disconfort in piept

- greata dureri abdominale

- ameteli senzatie de lesin) ameteli senzatie de verti0) dezechilibru) lesin

- depersonalizare (detasare de sine insusi+

- derealizare (sentimentul de irealitate+

- frica de pierdere a controlului sau de a inebuni

- frica de moarte

- amorteli furnicaturi

- congestia fetei) frisoane

2tacurile cel putin cele initiale sunt inexpectante!

'xista & tipuri de atacuri de panica:

1! Inexpectante (nesemnalizate+.! /emnalizate situational (apar la expunerea sau anticiparea unui stimul) in

fobii+&! 3redispuse situational (posibil sa apara la expunere dar nu sunt in mod

constant asociate cu stimulul si nu survin in mod necesar imediat dupa

expunere+

AGORAFOBIA

1! 2nxietate in legatura cu a te a#a in locuri sau situatii din care scaparea estedicila sau 0enanta ori in care nu poate accesibil a0utorul in eventualitateaunui atac de panica inexpectat sau predispus situational) ori a unor simptomesimilare panicii! Fricile agorafobice implica de regula grupe de situatii careinclud faptul de a te a#a singur in afara casei) de a te a#a in multime) saustand la rand si a calatori cu autobuzul) trenul sau masina!

.! /ituatiile sunt evitate sau chiar indurate cu o detresa semnicativa ori cu

teama de a nu avea un atac de panica sau simptome similare panicii orinecesita prezenta unui companion

&! 2nxietatea sau evitarea fobica nu este explicata mai bine de o lata tulburarementala cum ar fobia social (evitarea limitata la situatiile sociale din cauzafricii de punere in dicultate+) 4" (de exemplu) evitarea murdariei la cinevacu obsesia contaminarii+) stresul posttraumatic ( de exemplu) evitareastimulilor asociati cu un stresor sever+ ori anxietatea de separare ( de


22/66

exemplu) evitarea plecarii de acasa sau de la rude+) fobia specica ( evitarealimitata la o singura situatie cum ar ascensoarele+!

PANICA CU AGORAFOBIE

2! 2tat (1+ cat si (.+:1! 2tacuri de panica inaspectate recurente.! "el putin unul din atacuri a fost urmat timp de o luna sau mai multe de unul

sau mai multe din urmatoarele:a! preocupare persistente in legatura cu faptul de a nu avea atacuri ulterioareb! teama in legatura cu implicatiile atacului sau cu consecintele sale ( de

exemplu) teama de pierderea controlului de a nu avea un atac de cord) de anu inebuni+

c! o modicare semnicativa de comportament in legatura cu atacurileB! 3rezenta agorafobiei"! 2tacurile de panica nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unei

substante ( un abuz de drog sau medicament+ sau ale unei conditii medicale

generale ( hipertiroidism+! 2tacurile de panica nu sunt explicate mai bine de o alta tulburare mentala

cum ar fobia sociala (evitarea limitata la situatiile sociale din cauza fricii depunere in dicultate)+) 4" (evitarea murdariei la cineva cu obsesiamurdariei+) stresul posttraumatic (evitarea stimulilor asociati cu un stresorsever+ ori anxietatea de separare (evitarea plecarii de acasa sau de la rude+

FOBIA SPECIFICA

2! Frica intensa persistenta) excesiva sau ne0usticata) provocata de prezentasau anticiparea unui obiect sau situatie specica ( zbor) inaltimi) animale)

in0ectii) vederea sangelui+B! 'xpunerea la stimulul fobiei provoaca aproape in mod constant un raspuns

anxios imediat) care poate lua forma unui atac de panica circumscrissituational sau predispus situational! $a copii) anxietatea poate exprimataprin exclamatii) accese coleroase) stpefactie sau agatare de ceva!

"! 3ersoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau ne0usticata (la copii acestelement poate absent+!

! /ituatia fobica este evitata sau indurata cu anxietate sau detresa intensa'! 'vitarea) anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute interfereaza

semnicativ cu rutina normala a persoanei cu activitatea profesionala sauscolara ori cu activitatile sau relatiile sociale ori exista o detresa considerabilain legatura cu faptul de a avea fobia!

F! $a indivizii sub 1< ani durata poate de cel putin = luniG! 2nxietatea atacurile de panica sau evitarea fobica asociata cu obiectul sau

situatia specica nu sunt explicate mai bine de o tulburare mentala) cum ar 4") //34) 2nxietatea de separare) Fobia sociala) 3anica cu agorafobie sau2gorafobia fara istoric de panica!

e specicat tipul:

# de animale# de mediu natural (inaltimi) furtuni apa+


23/66

# de sange) in0ectii) plagi# de tip situational (avioane) ascensoare) spatii inchise+# de alt tip (situatii care pot duce la sufocare) voma sau contactarea unei

maladii) la copii evitarea sunetelor puternice sau a persoanelor in uniforma+!

FOBIA SOCIALA

2! Frica persistenta de una sau mai multe situatii sociale in care persoana esteexpusa unor oameni nonfamiliari sau unei posibile observari critice de catrealtii si se teme ca ar putea face ceva sau ar putea actiona intr-un modumilitor sau 0enant

B! 'xpunerea la situatia sociala temuta provoaca aproape constant anxietate)care ia forma unui atac de panica limitat situational sau predispus situational(la copii se poate manifesta prin exclamatii) accese coleroase) stupefactie sauretragerea din situatii sociale cu persoane nefamiliare+!

"! 3ersoana recunoaste ca frica sa este excesiva sau ne0usticata (la copii acestcriteriu poate lipsi+

! /ituatiile sociale sau de functionare temute sunt evitate sau chiar indurate cuo anxietate sau detresa intensa!

'! 'vitarea) anticiparea anxioasa ori detresa in situatiile temute interfereazasemnicativ cu rutina normala a persoanei) cu activitatea profesionala sauscolara ori cu activitatile sau relatiile sociale) ori exista o detresaconsiderabila in legatura cu faptul de a avea fobia!

F! $a indivizii sub 1< ani durata poate de cel putin = luni!G! Frica sau evitarea fobica nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unor

substante) ori ale unei conditii medicale generale si sunt explicate mai binede o alta tulburare mentala cum ar panica cu agorafobie sau agorafobiafara istoric de panica) anxietate de separare) tulburarea dismorca corporala)o tulburare de dezvoltare pervaziva sau tulburarea de personalitate

schizoida!6! aca este prezenta o conditie medicala generala ori o alta tulburare mentala)

frica de la criteriul 2 este fara legatura cu aceasta (frica nu este de balbism)de tremor in maladia 3arDinson) ori de manifestarea unui comportamentalimentar anormal in anorexia si bulimia nervoasa+!

'xemplu de situatii sociale evitate: incapacitatea de a vorbi) scrie sau manca in

public) de a folosi toalete publice) de a raspunde la intrebari!

TULBURARE OBSESIV COMPULSIVA

Fie obsesii sau compulsii

bsesii denite de 1!.!&!*

1! Idei ganduri sau imagini intrusive) persistente si recurente) fara sens carecauzeaza anxietate sau detresa considerabila!

.! Gandurile) impulsurile sau imaginile nu sunt pur si simplu preocupari excesivein legatura cu problemele reale de viata!


24/66

&! 3acientul incearca sa le suprime sau sa le ignore ori sa le neutralizeze printr-un alt gand sau actiune!

*! 3ersoana recunoaste ca sunt produsul propriei minti! 'x!: parintele care seteme ca-si va ucide copilul) credinciosul care are ganduri blasfemiatoare!

"ompulsii asa cum sunt denite de 1 si .:

1! "omportamente repetitive ( spalatul mainilor) ordonatul) vericatul+ sau actementale (rugatul) calculatul) repetarea de cuvinte in gand+ pe care se sinteconstrans sa le efectueze ca raspuns la o obsesie sau conform unor regulicare trebuie sa e aplicate in mod rigid!

.! "omportamentele sau actele mentale sunt destinate sa previna sau sareduca detresa ori sa previna un eveniment sau o situatie temuta oarecare)insa aceste comportamente sau acte mentale) ori nu sunt conectate in modrealist cu ceea ce sunt destinate sa neutralizeze sau sa previna sau sunt clarexcesive!

2! $a un moment dat in cursul tulburarii) persoana a recunoscut ca obsesiile saucompulsiile sunt excesive sau irationale (aceasta nu se aplica la copii+ sauinterfereaza semnicativ cu rutina normala a persoanei) cu functionarea

profesionala sau scolara ori cu activitatile sau relatiile sociale uzuale!B! bsesiile sau compulsiile cauzeaza o detresa considerabila) sunt

consumatoare de timp (iau mai mult de o ora pe zi+"! aca este prezenta o alta tulburare) continutul obsesiilor sau compulsiilor nu

este restrans la aceasta ( de ex! preocuparea ptr! mancare in prezenta unei4ulburari 2limentare) smulgerea parului in prezenta 4ricotilomaniei)preocuparea referitoare la aspect) in prezenta 4ulburarii ismorce"orporale) preocuparea de a avea o maladie severa) in prezenta6ipocondriei) preocuparea ptr! necesitatile sau fanteziile sexuale in prezentaunei 3aralii) ori ruminatii referitoare la culpa in prezenta 4ulburarii epresive;a0ore +!

! 3erturbarea nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unei substante

sau conditii medicale generale!

STRESUL POSTTRAUMATIC

2! 3eroana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele din cele careurmeaza sunt prezente: 3ersoana a trait sau a fost martora unui evenimentcare este in afara experientei umane obisnuita) care poate extrem dedureros ptr! aproape oricine ( calamitati) crime) accidente etc!+ care a implicatmoartea efectiva) amenintarea cu moartea ori o vatamare serioasa sau o

periclitare a integritatii corporale proprii sau a altora! Aaspunsul persoanei aimplicat o frica intensa) neputinta sau oroarea (la copii aceasta poate exprimata printr-un comportament dezorganizat sau agitat+!

B! 'venimentul este reexperimentat persistent intr-unul sau mai multe dinurmatoarele moduri:

1! 2mintiri dureroase) recurente incluzand imagini) ganduri sau perceptii ( lacopiii mici poate surveni un 0oc repetitiv in care sunt exprimate teme sauaspecte ale traumei+

.! "osmaruri ( la copii pot exista vise teriante fara un continut recognoscibil+


25/66

&! 2ctiuni si senzatia ca evenimentul se repeta ( include sentimentuln retrairiiexperientei) iluzii) halucinatii si episoade disociative de #ashbacD) inclusivcele care survin la desteptarea din somn ( la copiii mici poate survenireconstituirea traumei specice+!

*! /uferinta la evenimente asemanatoare sau simboliceE5! Aeactivitate ziologica la expunerea la stimuli interni sau externi care

simbolizeaza sau seamana cu un aspect al evenimentului traumatic!"! 'vitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si paralizia reactivitatii

generale (care nu era prezenta inaintea traumei + dupa cum este indicat de &sau mai multe din urmatoarele:

1! 'forturi de a evita ganduri) sentimente sau conversatii asociate cu traumaE.! 'forturi de a evita activitati) locuri sau persoane care desteapta amintirea

traumeiE&! Incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei (amnezia

psihogena+E*! /caderea marcanta a interesului ptr! activitati importanteE5! /entimentul de detasare sau de instrainare de altiiE=! Intinderea redusa a efectului ( de ex! incapabil sa aiba sentimente de

dragoste+E! Aeducerea perspectivelor de viitor ( nu spera sa-si faca o cariera) sa aiba

copii etc!+! /imptome de alerta crescuta care nu erau prezente inainte de trauma dupa

cum estev indicat de doua din urmatoarele:1! Insomnie ( dicultati de adormire sau sa ramana adormit+E.! Iritabilitate) accese de furieE&! icultati de concentrare*! 6ipervigilentaE5! Aeactie de alarma exagerata ( raspuns de tresarire exagerat +!'! urata perturbarii este mai mult de o luna ( simptomele de la B) ") +F! 3erturbarea cauzeaza o detresa sau o deteriorare semnicativa clinic in

domeniul social) profesional sau in alte domenii importante de functionare!

STRESUL ACUT

2! 3ersoana a fost expusa unui eveniment traumatic in care ambele situatii dinurmatoarele sunt prezente:

1! 3ersoana a experimentat) a fost martora sau a fost confruntata cu uneveniment sau cu evenimente care implica moartea sau vatamarea grava)efectiva sau amenintatoare) ori o amenintare a integritatii sale sa a altora!

.! Aaspunsul persoanei implica frica intensa) neputinta sau oroare!B! Fie in timpul experimentarii) e dupa experimentarea evenimentului

detresant are doua sau mai multe din urmatoarele simptome disociative:1! /entimentul subiectiv de insensibilitate) de detasare sau de absenta

reactivitatii emotionaleE.! reducere a constiintei ambiantei ( a stupeat) a ramane perplex +E&! erealizareE*! epersonalizareE5! 2mnezie disociativa ( incapacitatea de a evoca un aspect important al

traumei +


26/66

"! 'venimentul traumatic este reexperimentat persistent in cel putin unul dinurmatoarele moduri: imagini) ganduri) vise) iluzii) episoade de #ashbacDrecurente sau sentimentul de retraire a experientei sau detresa la expunereala lucruri care amintesc evenimentul traumatizantE

! 'vitarea evidenta a stimulilor care desteapta amintiri ale traumei (de ex!ganduri) sentimente) conversatie) activitati) locuri) oameni +E

'! /imptomele notabile de anxietate sau de excitatie crescuta ( de ex!dicultate de adormire) iritabilitate) capacitate de concentrare redusa)hipervigilitate) raspuns de tresarire exagerat) neliniste +E

F! 3erturbarea cauzeaza o detresa sau deteriorare semnicativa clinic indomeniul social) profesional sau in alte domenii importante de functionare orideteriorarea capacitatii de a indeplini unele sarcini necesare) cum ar obtinerea asistentei medicale ori mobilizarea resurselor personale ptr! a vorbimembrilor familiei despre experienta traumaticaE

G! 3erturbarea dureaza minimum . zile si maximum . saptamani de laevenimentul traumaticE

6! 3erturbarea nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unei substanteori ale unei conditii medicale generale) nu este explicata mai bine de

tulburarea psihotica scurta si nu este pur si simplu o exacerbare a uneitulburari preexistente!

ANXIETATEA GENERALIZATA

2! 2nxietate si preocupare survenind mai multe zile da decat nu) de cel putin =luni in legatura cu un numar de evenimente sau activitati ( cum ar rezultatele in munca sau scolare +

B! 3ersoana constata ca este dicil sa-si controleze preocupareaE"! 2nxietatea si preocuparea sunt asociate cu & sau mai multe din urmatoarele (

la copii este cerut un singur item +: tensiune musculara) fatigabilitate rapida)

surescitare sau stat pe ghimpi) dicultati de concentrare sau senzatia de vidmental) perturbare de somn ( dicultate in a dormi sau a sta adormit sausomn nelinistit si nesatisfacator+) iritabilitate!

! Focarul anxietatii si preocuparii nu este limitat la elementele unei tulburari)de ex! anxietatea sau panica nu este in legatura cu a avea un atac de panica( precum in panica +) a vorbi in public ( ca in fobia sociala + a contaminat( ca in 4"+) a departe de casa sau de rudele apropiate ( ca in anxietateade separare + a lua in greutate ( ca in anorexia nervoasa + a avea multiplecauze somatice ( ca in tulburarea de somatizare + sau a avea o maladie grava( ca in ipohondrie +) iar anxietatea si tulburarea nu survin exclusiv in cursulstresului posttraumatic!

'! 2nxietatea) preocuparea sau acuzele somatice cauzeaza o detresa sau

deteriorare semnicativa clinic in domeniul social) profesional sau in altedomenii importante de functionareE

F! 3erturbarea nu se datoreaza efectelor ziologice directe ale unei substanteori conditii medicale generale si nu apare exclusiv in cursul unei tulburariafective) psihotice ori ale unei tulburari de dezvoltare pervasiva!

MANCATUL EXCESIV


27/66

/pre deosebire de bulimia nervoasa in care dupa un episod de imbuibare se

folosesc comportamente compensatorii ( post) purgatie) voma autoprovocata) etc!+

in mancatul excesiv un astfel de comportament nu este intrebuintat in mod regulat!

2! 'pisoade recurente de mancat excesiv! 8n episod de mancat excesiv estecaracterizat prin ambele:

1! ;ancatul) intr-o perioada de timp limitata ( de ex!) . ore + a unei cantitati dealimente care este denita ca ind mai mare decat cea pe care ar manca-ocei mai multi oameni intr-o perioada de timp similara) in circumstantesimilareE

.! /entimentul de lipsa de control a mancatului in cursul episodului( sentimentul ca nu poate stopa mancatul sau controla ce si cat de multmananca +

B! 'pisoadele de mancat excesiv sunt asociate cu minim & din urmatoarele:1! ;ananca mult mai repedeE.! ;ananca) desi se simte deran0at de plinE&! ;ananca mari cantitati de mancare chiar daca nu-i este foameE*! ;ananca singur ptr! ca se simte 0enat de cat de mult manancaE5! /e simte dezgustat de sine) depresiv sau foarte culpabil dupa mancatul

excesiv"! 'ste prezenta o detresa considerabilaE! ;ancatul excesiv survine) in medie) de cel putin doua ori pe saptamana) timp

de = luniE'! ;ancatul excesiv nu este asociat cu uzul regulat de compartimente

compensatorii!

SINDROMUL NEUROLEPTIC MALIGN

2! ezvoltarea unei rigiditati musculare severe si a unei temperaturi crescute)

asociate cu uzul unui medicament neuroleptic!B! oua sau mai multe din urmatoarele:1! 4ranspiratiiE.! isfagiiE&! 4remorE*! IncontinentaE5! ;odicari in nivelul de constiente mergand de la confuzie la comaE=! ;utismE! 4ahicardieE

TULBURAREA DE CONDUITA

;inim & simptome din urmatoarele in ultimele 1. luni cu cel putin un criteriu

prezent in ultimele = luni:

2GA'/I8,' F242 ' 2;',I /I 2,I;2$'

# 2desea tiranizeaza) ameninta sau intimideaza pe altiiE


28/66

# Initiaza adesea bataiE# 2 facut uz de o arma care poate cauza o vatamare corporala serioasa altora

( bat) cutit) arma de foc) etc!+E# 2 fost crud zic cu alti oameniE# 2 fost crud zic cu animaleleE# 2 furat cu confruntare cu victimaE

# 2 fortat pe cineva la activitate sexuala!I/4A8G'A'2 3A3AI'424II

# /-a anga0at deliberat in incendieri cu scopul de a cauza un pre0udiciu seriosE# 2 distrus intentionat proprietatea altora) altfel decat prin incediere!

FA282 /28 F8A4

# 2 intrat prin efractie in casa) dependintele sau autoturismul cuivaE# ;inte adesea cu scopul escrocarii altoraE# 2 furat lucruri de valoare mare fara confruntare cu victima!

@I$2AI /'AI2/' 2$' A'G8$I$A

# $ipseste frecvent de acasa noaptea inainte de varsta de 1& ani cu toateinterdictiile parintilorE

# 2 fugit de acasa ( noaptea + de cel putin doua ori in timp ce locuieste in casaparinteasca sau a substitutului parental sau o data fara a reveni acasa olunga perioada de timpE

# "hiuleste frecvent de la scoala inainte de varsta de 1& ani!I, F"4! ' @2A/42 $2 'B84 2@';:

# "8 'B84 I, "3I$2AI': debut inainte de varsta de 19 ani (cel putin unsimptom+E

# "8 'B84 I, 2$'/"',42: absenta oricarui simptom inainte de varsta de19 ani!

TULBURAREA OPOZITIONISMUL PROVOCATOR

8n pattern de comportament negativist) ostil si provocator care dureaza cel

putin = luni) in timpul caruia sunt prezentate minim * simptome din urmatoarele:

# 2desea isi pierde cumpatulE# 2desea se cearta cu adultiiE# 2desea sdeaza sau refuza sa se conformeze cererilor sau regulilor adultilorE# 2desea agaseaza in mod deliberat pe altiiE# 2desea blameaza pe altii ptr! propriile sale erori sau purtare reaE

# 2desea este susceptibil ori usor de agasat de catre altiiE# 2desea este nervos si plin de resentimenteE# 2desea este ranchiunos si razbunator!,ota: un criteriu se considera satisfacut numai in cazul in care comportamentul

survine mai frecvent decat se observa de regula la indivizii de etate si nivel de

dezvoltare comparabile!


29/66

DEMENTA ALZHEIMER

# eteriorarea memoriei recente ( nu poate invata o informatie noua ori evocao informatie invatata anterior +E

# 3erturbare de limba0 ( afazie +E# eteriorarea capacitatii de a realiza activitatii motorii ( apraxie +

# Incapacitatea de a identica obiectele ( agnozie +E# 3erturbare in functia de executie) adica in planicare) organizare) secventiere)

abstractizare!

INTOXICATIA CU CAFEINA

1! "onsum recent de cafeina) de regula mai mult de .59 mg ( mai mult de .-&cesti de cafea arta+

.! ;inim 5 din urmatoarele simptome aparute in cursul uzului de cafeina sau lascurt timp dupa aceasta:

# ,elinisteE

# 2nxietateE# 'xcitatieE# InsomnieE# Fata rosie ( facies congestiv +E# 8rinat mult ( diureza +E# 3erturbare gastro intestinala ( scaune dese +E# "rampe musculareE# evierea cursului gandirii si vorbiriiE# 4ahicardie sau aritmii cardiaceE# 3erioade de infatigabilitateE# 2gitatie psihomotorie!

ABSTINENTA ALCOOLICA

1! Incetarea consumului de alcool care a fost excesiv si prelungit.! oua sau mai multe din urmatorele simptome care survin in decurs de cateva

ore sau zile de la intreruperea consumului de alcool:# 4remor marcant al mainilorE# InsomnieE# Greata sau vomaE# 6alucinatii sau iluzii vizuale) tactile sau auditiveE# 2gitatie psihomotorieE# 2nxietateE

# "rize de epilepsie ( grand mal +

INTOXICATIA CU AMFETAMINA SAU COCAINA

1! "onsum recent de amfetamina sau de o substanta similara ( de ex!;etilfenidatul +

.! ;odicari comportamentale sau psihologige dezadaptive: deteriorarea0udecatii) euforie sau aplatizare afectiva) modicari de sociabilitate)


30/66

hipervigilitate) susceptibilitate interpersonala) anxietate) tensiune)nervozitate) comportamente stereotipe) deteriorarea functionarii sociale sauprofesionale

&! ;inim . din urmatoarele simptome aparute la o ora sau imediat dupaconsum:

# 4ahicardie ( puls crescut + sau bradicardie (puls scazut +

# ilatatie pupilara# "resterea sau scaderea tensiunii arteriale (42+# 4ranspiratie sau senzatie de frig# Greata sau voma# 3ierdere evidenta in greutate# 2gitatie sau lentoare psihomotorie# /caderea fortei musculare) deprimare respiratorie# "onfuzie) crize epileptice) coma!

INTOXICATIA CU HALUCINOGENE

1! 8z recent de un halocinogen.! ;odicari psihologice sau comportamentale dezadaptive aparute la scurt

timp dupa consum ( anxietate sau depresie) idei de referinta) frica de a nu-sipierde mintile) ideatie paranoida) deteriorarea 0udecatii sau deteriorareafunctionarii sociale sau profesionale+

&! ;odicarile perceptive survin in stare de vigilitate si de o alerta deplina( depersonalizare) derealizare) iluzii) halucinatii) sinestezii) intensicareasubiectiva a perceptiilor +

*! oua sau mai multe din urmatoarele simptome care apar in cursul sau lascurt timp dupa uzul de halucinogen:

# ilatatie pupilara# 4ahicardie

# 4ranspiratie# 3alpitatii# bnumilarea vederii# 4remuraturi# Incoordonare

INTOXICATIA CU CANNABIS

1! "onsum recent de cannabis.! ;odicari comportamentale sau psihologice dezadaptative ( deteriorarea

coordonarii motorii) euforie) anxietate) senzatia de incetinire a timpului)

deteriorarea 0udecatii) retragere sociala +&! ;inim doua din urmatoarele simptome care apar in decurs de . ore de la

consumul de cannabis:# In0ectie con0uctivalaE# 2petit crescut# Gura uscata# 4ahicardie


31/66

ABSTINENTA DE AMFETAMINE, COCAINA

1! Incetarea consumului de droguri care a fost prelungit excesiv!.! ispozitie disforica si minim doua simptome din urmatoarele:# Fatigabilitate# @ise vii) neplacute

# Insomnie sau hipersomnie# 2petit crescut# $entoare sau agitatie psihomotorie

DORINTA SEXUALA DIMINUATA

2! Fantezii sexuale si dorinta de a face sex diminuate sever sau absenteB! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative

AVERSIUNE SEXUALA

2! 2versiune extrema fata de contactul sexual si evitarea tuturor ( sau aproapea tuturor + contactelor sexuale cu un partener sexual

B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative!

TULBURAREA DE EXCITATIE SEXUALA A FEMEII

2! Incapacitatea persistenta sau repetitiva de a atinge sau de a mentine pana larealizarea activitatii sexuale) un raspuns adecvat de lubriere umectare laexcitatia sexuala


48$B8A2A'2 ' 'A'"4I' 2 B2AB248$8I

2! Incapacitatea recurenta sau persistenta de a atinge ori de a mentine o erectieadecvata pana la nalizarea actului sexual!


48$B8A2A'2 ' AG2/; 2$ F';'II

2! Intarzierea sau absenta persistenta sau repetitiva a orgasmului dupa o faza

de excitatie normala!B! 3erturbarea cauzeaza detresa sau dicultati interpersonale semnicative!"! iagnosticul nu se pune daca orgasmul apare doar ca rezultat al hetero sau

automasturbarii clitoridiene!

TULBURAREA DE ORGASM A BARBATULUI


32/66

2! Intarzierea sau absenta e0acularii dupa o faza de excitatie normala in cursulactului sexual!


EJACULAREA PRECOCE

2! '0acularea persistenta sau recurenta la o excitatie sexuala minima si inainteca persoana s-o doreasca! '0acularea poate avea loc anteportas ( inainte deintromisiune +) imediat dupa intromisiune sau la scurt timp ( sub & minute +


DISPAREUNIA

2! urere genitala recurenta sau persistenta asociata cu contactul sexual) e labarbat) e la femeie!


VAGINISM

2! /pasm involuntar) persistent sau recurent al musculaturii treimii extreme avaginului) care interfereaza cu actul sexual!


EXHIBITIONISM

2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente

sau comportamente de expunere a organelor sexuale in fata unui strain caree luat prin surprindere!B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare

semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal!

FETISISM

2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurentesau comportamente implicand folosirea unor obiecte inerte ( de ex! biectede len0erie feminina) incaltaminte) papusi) etc!+

B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deteriorare

semnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal!

FROTTEURISM

2! 3e o perioada de miim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente saucomportamente implicand atingerea si frecarea de o persoana care nuconsimte!


33/66

B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deterioraresemnicativa in domeniul social) profesional sau interpersonal!

3'FI$I'

2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurentesau comportamente implicand activitatea sexuala cu un copil sau cu copiiprepuberi ( in varsta de 1& ani sau mai putin +!


"! 3ersoana are cel putin 1= ani si este cu cel putin 5 ani mai mare decat copilulvictima!

MASOCHISM SEXUAL

2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurente

sau comportamente implicand actul (real sau simulat + de a batut) legat)umilit sau facut sa sufere in alt mod ( de ex! Isi doreste sa e in0urat in fatatertilor) sa i se ordone imperativ si agresiv) sa e tratat ca un sclav) sa lingapicioare murdare) etc! +


FETISISM TRANSVESTIC

2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurentesau comportamente la un barbat heterosexual implicand travestirea!

B! Fanteziile sau comportamentele cauzeaza detresa sau deterioraresemnicativa in domeniul social) profesional)sau interpersonal!

VOYEURISM

2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurentesau comportamente implicand actul privirii unei persoane care nususpecteaza nimic si care este nuda) in curs de dezbracare sau anga0ata intr-o activitate sexuala!


TULBURAREA DE IDENTITATE SEXUALA

2! puternica si persistenta identicare cu sexul opus ( nu doar dorirea unoradin avanta0ele percepute cultural ale faptului de a de celalalt sex +! $a copiise manifesta prin patru sau mai multe din urmatoarele:

1! orinta declarata in mod repetat de a ori pretentia ca este de celalalt sexE


34/66

.! $a baieti preferinta ptr! travestire sau imbracaminte feminina) iar la fetepreferinta ptr! vestimentatie exclusiv masculinaE

&! 3referinte persistente si puternice ptr!roluri de sex opus in 0ocuri dinimaginatie sau fantezia de a de celalalt sexE

B! orinta intensa de a participa la 0ocuri sau distractii specice celuilalt sexE"! 3referinta puternica ptr!companioni de 0oaca de celalalt sex! $a adolescenti si

adulti perturbarea se manifesta prin dorinta declarata de a de celalalt sex)trecerea frecventa ca ind de celalalt sex) dorinta de a trai sau de a tratatca ind de celalalt sex ori convingerea ca are reactii si sentimente tipiceceluilalt sex!

! isconfort persistent in legatura cu sexul sau ori sentimentul de inadecvarein a apartine sexului cu care s-a nascut! $a copii) perturbarea se manifestaprin oricare din urmatoarele: la baieti armatia ca penisul sau testiculele lorsunt dezgustatoare sau ca vor dispare ori armatia ca ar mai bine daca nuar avea penis sau aversiunea fata de 0ocurile cu invalmaseala si re0ectarea

0ucariilor) 0ocurilor si activitatilor tipic masculineE la fete) refuzul de a urina inpozitie sezand) armatia ca au sau ca le va creste penis) sau armatia ca nudoresc sa le creasca sani sau sa aiba menstre) ori aversiune fata de

imbracamintea normativ feminina!

SADISM SEXUAL

2! 3e o perioada de minim = luni) fantezii excitante sexual intense) recurentesau comportamente implicand acte ( reale) nu simulate + in care suferintavictimei este excitanta sexual ptr!persoana!


INSOMNIA PRIMARA

2! 2cuza principala este aceea de dicultate in initierea sau mentinereasomnului sau de somn nereconfortant ( somn care este) dupa cate se pare)adecvat cantitativ) dar lasa persoanei senzatia de nerefacuta+!

B! 3erturbarea de la 2! survine de cel putin & ori pe saptamana) ptr!cel putin oluna si este sucient de severa ptr!a duce) e la acuzarea unei fatigabilitatimarcate in timpul zilei) e la observarea de catre altii a vreunui simptom care

este imputabil perturbarii somnului) de ex!) iritabilitatea sau deteriorareaactivitatii

"! 2paritie nu exclusiv in cursul evolutiei unei tulburari a ritmului somn veghesau a parasomniei

! ,u este in legatura cu alta tulburare mentala sau un factor organic cunoscut)cum este tulburarea datorata uzului de substanta psihoactiva) o tulburaresomatica sau o medicatie!


35/66

HIPERSOMNIA PRIMARA

2! 2cuza principala este e 1! e .!1! /omnolenta excesiva in timpul zilei sau atacuri de somn ne0usticate de o

durata inadecvata de somn!.! 4ranzitie prelungita la starea de vigilitate deplina ( betia de somn +!

B! 3erturbarea de la 1!survine aproape in ecare zi) ptr!cel putin o luna de zilesau episodic) ptr!perioade mai lungi de timp si este sucient de severa ptr!aaduce la deteriorare in activitatea profesionala sau la deteriorare inactivitatile sociale uzuale ori in relatiile cu altii

"! 2paritie nu exclusiv in timpul evolutiei tulburari ritmului somn veghe sau nueste in legatura cu o alta tulburare mentala sau cu un factor organiccunoscut) cum este tulburarea datorata uzului de substanta psihoactiva) otulburare somatica sau o medicatie!

NARCOLEPSIA

2! 2tacuri irezistibile de somnB! "ataplexie pierderea tonusului muscular bilateral) brusc) reversibil ( se

inmoaie picioarele +"! 6alucinatii hipnagogice > hipnopompice

6alucinatii hipnnagogice halucinatii imediat inainte de a adormi

6alucinatii hipnopompice halucinatii imediat dupa desteptarea din somn

! 3aralizia de somn

ANXIETATEA DE VIS ( COSMARUL )

2! esteptari repetate din perioada de somn ma0or sau atipeli cu evocareadetaliata a unor vise intinse si extrem de teriante) implicand de regulaamenintari in legatura cu supravietuirea) securitatea sau stima de sine!esteptarea survine) in general) in timpul celei de-a doua 0umatati aperioadei de somn!

B! $a desteptarea din vise teriante) persoana devine rapid orientata si alerta(in contrast cu confuzia si dezorientarea intalnite in teroarea de somn si uneleforme de epilepsie+!

"! 'xperiente visului sau perturbarea somnului rezultand din desteptarecauzeaza o suferinta importanta!

! ,u poate stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea) de ex!)

anumite medicamente!

TEROAREA DE SOMN

2! perturbare constand predominant din episoade recurente de desteptarebrusca din somn ( durand 1-19 minute+) survenind de regula in cursul primeitreimi a perioadei de somn ma0or si incepand cu un tipat de panica!


36/66

B! 2nxietate intensa si semne de excitatie vegetativa in cursul ecarui episod)cum sunt tahicardia) respiratia rapida si transpiratia) dar nici un vis detaliatnu este evocat!

"! 2re reactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana in timpulepisodului si aproape invariabil) cel putin cateva minute de confuzie)dezorientare si miscari motorii perseverative ( de ex!) ciupitul pernei +!

! ,u poate stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea) de ex!)o tumora cerebrala!

SOMNAMBULISMUL

2! 'pisoade repetate de ridicare din pat in timpul somnului si de mers impre0ur)survenind de regula in cursul primei treimi a perioadei de somn ma0or!

B! In timpul mersului in somn) persoana respectiva are fata palida) imobila) esterelativ areactiva la eforturile altora de a in#uenta mersul in somn sau de acomunica cu ea si poate desteptata numai cu mare dicultate!

"! $a desteptare ( e din episodul de somnambulism ori dimineata urmatoare +

are amnezie ptr!episod!! 4imp de cateva minute dupa desteptarea din episodul de somnambulism) nu

exista nici o deteriorare in activitatea mentala sau in comportament ( desi)initial) poate exista o scurta perioada de confuzie sau dezorientare+!

'! ,u poate stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea) de ex!)epilepsia!

TESTE PSIHOLOGICE; TEHNICI PSIHOTERAPEUTICE

ANOREXIA NERVOASA

4'/4' 3/I6$GIG' A'";2,24'

# 2utoportret real si ideal

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# ;etafore terapeutice : 8sa# Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive) reetichetarea)

prescrierea simptomului) franarea) interzicerea schimbarii) prezicerearecaderilor!

# Aecongurarea hartii corporale# 4ehnica celor doua oglinzi# $ucrul pe inelele reichiene oral) abdominal si pelvian


37/66

# 2utomasa0 ptr!zonele respinse# 2ncorarea unei stari inspirate# /troDes > 2ntrenament asertiv# 2ntidotul la directive# $ista cu calitati

BULIMIA NERVOASA

4'/4' 3/I6$GIG' A'";2,24':

# 2utoportret real si ideal# 4estul arborelui ( prezenta a numeroase fructe poate indica bulimie +

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# ;etode terapeutice: 3endul) Burete) ;asina) /lu0nica

# Interventii paradoxale: procedeul conotatiei pozitive) reetichetarea)prescrierea simptomului) franarea) interzicerea schimbarii) prezicerearecaderilor

# Aecongurarea hartii corporale# Aestructurare cognitiva: tehnici de gandire utilizate de subiect ptr!a activa

comportamentul de esec# "omportamente noi: sa manance des si putin ( 5 mese > zi +E cand isi propune

sa manance) sa ia din frigider exact cat vrea sa manance si sa puna restul infrigiderE sa manance cu inghitituri mici ca sa savureze bineE interzis mancatulla televizor

# Invatarea constientizarii satietatii: numaratul dumicatilorE pauze de respiratintre inghitituriE lista cu mancarurile preferate si stimularea diversicarii

# Instituirea unui sistem de recompense cand mananca rezonabil# 4ehnica celor doua oglinzi# ;odicarea imaginii negative folosind sistemul dominantelor senzoriale @2# $ista cu preturile platite ptr!mentinerea acestui comportament# /edinta de imagerie diri0ata: vizualizarea obstacolului care il impiedica sa

renunte la comportamentul de esec si distrugerea acestuia# $ucru pe inelele Aeichiene oral) abdominal si pelvian# 'xercitii $oen ptr!exprimarea emotiilor negative!

TULBURAREA TOURETTE

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# Aelaxare /chultz sau hipnoza cu sugestii directe# Aegresie hipnotica pana la perioada de dinaintea simptomului# 4ehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului (programarea

ticurilor ca frecventa si interval orar +# 4ehnica ialogului cu simptomul ptr!evaluarea beneciilor ascunse ale bolii


38/66

# /ugestii ptr!intarirea 'ului!

TICUL MOTOR SAU VOCAL CRONIC

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# Aelaxare /chulz sau hipnoza cu sugestii directe# Aegresie hipnotica pana la perioada de dinaintea simptomului# 4ehnica paradoxala de producere voluntara a simptomului ( programarea

ticurilor ca frecventa si interval orar +# 4ehnica ialogului cu simptomul ptr!evaluarea beneciilor ascunse ale bolii# 'xercitii $oen ptr!exprimarea emotiilor negative# 2ntrenament asertiv:# 'xercitii ptr!dezvoltarea asertivitatii nonverbale (privire) strans mana) voce)

etc!+

# 'xercitii ptr! dezvoltarea asertivitatii verbale (verbalizare directa) disc zgariat)cum cerem) cum refuzam) cum facem un compliment) cum primim uncompliment) cum criticam) cum primim critica) reactia la un atac) cum initiemo conversatie) cum nalizam o conversatie) etc!

RETARD MENTAL

4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':

# Aaven# 2rbore ( ramuri trasate dintr-o singura linie) forme sarace si infantile) trunchilipit de marginea foii dupa varsta de 19 ani +

TULBURAREA AUTISTA

4'/4' 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# 4erapia 2B2 (analiza comportamentala aplicata+# 4erapia cu calul > animale# 3rograme de contact vizual# 3rograme ptr!postura# /emnicatia gesturilor# Aelatii cu egalii# Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale# $imba0 spontan


39/66

TULBURAREA ASPERGER

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# 4erapia 2B2 (analiza comportamentala aplicata+# 4erapia cu calul > animale# 3rograme de contact vizual# 3rograme ptr!postura# /emnicatia gesturilor# Aelatii cu egalii# Intelegerea emotiilor si a regulilor sociale# $imba0 spontan# 2ntrenament asertiv!

HIPERACTIVITATE CU DEFICIT DE ATENTIE

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# Aelaxare /chulz sau hipnoza cu inductie folosind metafora /te0aruluiE ;asinadin ,orul ;agicE Imbracarea unui costum de astronaut

# 4ehnici paradoxale: prescrierea unei rasturnari in ierarhia familiala)prescrierea mimarii functiilor simptomului) exagerarea pozitiei pacientului

# ;etafore terapeutice# 4ehnica ialogului cu simptomul ptr!evaluarea beneciilor ascunse ale bolii# 2ntrenament asertiv

TULBURAREA DISFORICA PREMENSTRUALA

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# 4ehnici de relaxare# 'liminarea emotiilor negative# Aezolvare de probleme# 2ntrenament asertiv

TULBURAREA DEPRESIVA MINORA

4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':

# BecD


40/66

# 2rbore ( copac mic) apasare fragila a creionului pe hartie) ramuri fara frunzesau frunze cazatoare tip salcie plangatoare) trunchi discontinuu) liniispasmodice) mazgalite) innegrite) retusari) linii neterminate+

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# Aestructurare cognitiva# $ucru pe inelele reichiene ocular) bucal) diafragmatic) scapular si pelvian# Intarirea 'ului) povesti terapeutice) metoda /tanton) bolovani si poduri# 3rimul a0utor ptr!depresie ( 2lladin +

TULBURAREA DEPRESIVA SCURTA RECURENTA

4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':

# BecD# 2rbore (frunze cazute) brate in 0os) arbore mic) fara frunze) linii usor trasate)

linii in directii opuse in frunzis) linii discontinui) retusate+

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':

# "hestionar ptr!identicarea scenariului# 4ehnici ptr!introiect# Aestructurare cognitiva# $ucru pe inelele reichiene diafragmatic) scapular si pelvian

# Intarirea 'ului) povesti terapeutice) metoda /tanton) bolovani si poduri# 2ncorari

TULBURAREA DEPRESIV ANXIOASA

4'/4' 3/I6$GI"' A'";2,24':

# BecD# 6amilton# 2rbore ( innegriri) arbore mic) situat in stanga paginii) linii discontinui) arbore

foarte stufos) ramuri fara frunze+

4'6,I"I 3/I64'A23'84I"' A'";2,24':


41/66

# "hestionar ptr!identicarea scenariului# 4ehnici specice ecarui scenariu# 4ehnici ptr!introiect# Aestructurare cognitiva# $ucru pe inelele reichiene di

Documents

Suport de Curs Psihoterapie Integrativa - Copy