1 EURO..............................15.66181 Do lar ame ri can ............. 12.47211 Leu românesc ................ 3.50091 Ru blă ru sească ............... 0.3872

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

„Abuzând de un adevăr, treci direct în eroare”.

Mircea ELIADE

Cursul valutar 30.08.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

JOI, 30 august 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

30.08.2012

Soare, 12 26 0C

31.08.2012

Soare, 12 27 0C

Sf. Mc. Miron, Straton și Ciprian; )Sf. Ierarh Varlaam,

Mitropolitul Moldovei; ) Cuv. Ioan de la Râșca și

Secu, Episcopul Romanului

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUXDIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor TeodorescuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Neomarxiştii din România ne vor „naţiune moldovenească”. Ce zic eu

Părintele Justin Pârvu:„Ne apropiem de un sfârşit al Europei: ea tinde acum către un guvern unic. Acesta va fi sfârşitul libertăţii noastre, pentru că această guvernare va fi fără Dumnezeu”

Mai poate fi salvată Europa?

REŢETE FALSE. „La un kg de carne se adaugă 800 g de apă şi E-uri”. Dezvăluiri-bombă despre industria cărnii

22

99

66

77

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

FiatLUX

EXTERN

SOCIAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2132TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPFEDI|IA DE VINERI

Fondat în 1995 Nr. 31 (859)

La numai 170 de kilometri de Uniunea Europeană, se întinde o fâșie de pământ care, de două decenii în-coace, ţine în șah ţări de pe trei continente. Transnistria este o republică separatistă nerecunoscută de nimeni, un nod al fărădelegilor prin care se scurg arme, ţigări, alcool în cantităţi și direcţii necunoscute. Nimeni nu știe și nici nu încearcă să afl e câte sute de milioane de euro intră și ies anual din Transnistria. Uniunea Euro-peană și Organizaţia pentru Securitate și Cooperare în Europa – OSCE – investesc zeci de milioane de euro pentru a monitoriza regiu-nea, însă fără succes.

Cu o suprafaţă de puţin peste 4.000 de km2 și o populaţie estimată la aproape ju-mătate de milion de oameni,Transnistria

are un rol economic cheie în regiune și

este considerată o „gaură neagră” a con-

trabandei. Micul stat separatist, care și-a

declarat independenţa faţă de Republica

Moldova în 1992 și deţine toată arhiva

KGB-ului sovietic din fosta Republică

Sovietică Socialistă Moldovenească,

depinde exclusiv de Federaţia Rusă.

Datoria Transnistriei numai pentru

gazul rusesc, în condiţiile în care 40%

din importurile de gaz ale Moldovei se

îndreaptă spre această regiune, era în

2011 de peste 2,8 miliarde de dolari,

adică bugetul ţării pe zece ani. Rusia

pompează aici zeci de milioane de do-

lari sub formă de ajutoare financiare,

făcând astfel ca în fi ecare an micul stat

separatist să devină tot mai dependent

de Moscova, chiar dacă autodeclarata

republică deţine 13,44% din Moldova-

gaz. În aceeași companie, acţionarul

principal este Gazprom, cu 50% din ac-

ţiunile sale, plus cele ale Transnistriei pe

care le administrează. Gazprom este cel

mai mare producător de gaze naturale

din lume și este deţinut de statul rus. La

Moldovagaz, guvernul de la Chișinău

deţine doar 35%.

Continuare în pag. 5

Transnistria, centrul de contrabandă şi trafi c al Europei

Cum e să fii răpit de acasă și dus peste Nistru, încarcerat și torturat, în instituţii, după ai căror pereţi nici un drept nu mai funcţionează, a sim-ţit-o pe pielea proprie Ion Macari, un tânăr de 20 de ani, din sa-tul Lipceni, raionul Rezina, care, zilele trecute, a revenit aca-să, după ce a stat opt luni în arest la miliţia transnistreană.

Continuare în pag. 4

Răpiţi, întemniţaţi şi torturaţi de miliţia transnistreană

Zeci de cetăţeni ai Republicii Moldova sunt răpiţi în fi ecare an, la ei acasă, de miliţia și securitatea regimului nerecunoscut de la Tiraspol, încarceraţi, umiliţi, ţinuţi în condiţii inumane și judecaţi pentru crime pe care nu le-au săvârșit. Cazurile de răpire și tortură, din păcate, deși s-au înteţit în ultimii ani, nu mai miră și nici nu mai mișcă pe nimeni. Doar rudele victimelor, distruse de frică și durere, fac eforturi, de multe ori supraomenești, și sa-crifi cii pentru a-i scoate pe cei dragi din gulag-urile transnistrene.

În urmă cu 23 de ani, Limba Română a revenit acasăÎn urmă cu 23 de ani, Limba Română a revenit acasăVineri sărbătorim 23 de ani de la decla-

rarea limbii române drept limbă de stat

în Republica Moldova, care atunci încă

nu-și proclamase independenţa, care

se mai afl a în componenţa imperiului

sovietic și care se numea Republica So-

vietică Socialistă Moldovenească. Acum

este momentul să ne amintim cum s-a

întâmplat acest eveniment cu adevărat

istoric pentru noi. Era în plină mișcare

de renaștere și eliberare naţională. Pe

27 august 1989, la Chișinău, are loc Ma-

rea Adunare Naţională, la care participă

peste 750.000 de oameni, adică cam a

șasea parte din populaţia de atunci a ţă-

rii. Manifestaţia a avut loc în centrul ca-

pitalei, în Piaţa Biruinţei, care mai apoi

a fost redenumită Piaţa Marii Adunări

Naţionale. În cadrul adunării, s-a cerut

declararea limbii române ca limbă de

stat în RSSM, precum și trecerea la grafi a

latină. Sub acest impuls, peste două zile,

pe 29 august 1989, și-a deschis lucră-

rile cea de-a XIII-a sesiune a Sovietului

Suprem din RSSM, care durează până pe

1 septembrie. În urma unor dezbateri in-

tense, deputaţii românofoni reușesc să

impună limba română ca limbă de stat

și adoptarea alfabetului latin. Discuţiile

cele mai aprinse din Sovietul Suprem au

loc pe 31 august, când se votează și cea

mai mare parte a legislaţiei privitoare

la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua

de 31 august este declarată sărbătoare

naţională în Republica Moldova.

Filat şi Merkel reinventează bicicleta

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Tratatul privind regimul de Tratatul privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova frontieră dintre Republica Moldova

şi România va fi ratifi cat?şi România va fi ratifi cat?

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Ministerul Educaţiei „transnistrizează”

Republica Moldova

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

30 AUGUST 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Iată știrea: „Președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, salută remanierile guvernamentale făcute de către PLDM. Pe de altă par-te, democratul susţine, în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, că în minis-terele deţinute de PD nu există situaţii catastrofale, deși fi ecare sector poate fi mai efi cient.”

Ei, chiar așa să fie? De ani buni

vedem că guvernul scârţâie. Și premi-

erul ne-a confirmat aceasta în repe-

tate rânduri. A și început remanierile,

schimbându-i pe ai săi. Așa, o invitaţie partenerilor – nu numai de alianţă, dar și de GUVERNARE.

Reacţia partenerilor a fost previzi-bilă, ca un refl ex. Dacă zice premierul că e nevoie de remanieri, ba chiar le demarează, ceilalţi se fac că plouă.

Mai întâi Ghimpu a zis că toţi miniș-trii-liberali sunt ok. D-apoi sigur că da. Numai isprăvile lui Șalaru fac cât un Cod penal!

Iată că și democraţii sar în ajutorul propriului guvern. Ca de obicei, ăștia dau tot pe o pace: “Nu dorim să fi e o competiţie între PLDM și PD. Poate altcineva dorește să existe competiţie, îndemnându-ne să facem și noi rema-nieri“.

Păi, dle Diacov, altcineva e chiar șeful guvernului dvs. Dacă cumva aţi uitat – sunteţi la guvernare (nu în opoziţie). La guvernare – înseamnă nu doar șezutul în Parlament cu reșitul voprosurilor. Mai aveţi și un guvern, care trebuie să facă treabă. Iar în acest guvern mai sunt și miniștri-democraţi.

“Noi, cei din PD, nu avem ministere în care să fi e o situaţie catastrofală. Dar, în principiu, ne gândim cum să facem să fi e mai bine“.

Aici chiar vă credem. În ministerele PD-iste e totul bine-mersi.

Ei, se mai întâmplă, ministrul de la прачечная, adică a культурий, merge beat la volan. Dar la moldoveni cine nu merge? Ș-apoi doar ni s-a lămurit, că nu mergea. A venit să salveze pri-etenul. (Un exerciţiu de logică – cum a venit, dacă nu mergea?!) Și chiar l-a salvat, pentru că dosarul a fost clasat. Că ministrul e rudă cu Diacov, e doar o coincidenţă.

Altul, de la economie, de trei ani ne adoarme ca un Kașpirovski cu mantra: paradigma economică trebuie schimba-tă. Ok. Trebuie! Dar ce urmează? Nimic. Dacă nu mă credeţi, accesaţi site-ul ministerului. Amuzant site. Dacă găsiţi cumva vreo idee (nu mai zic de strate-gie) de schimbare a paradigmei, să-mi comunicaţi. Dă-o încolo de paradigmă! N-are timp omul. Are tocmai 66 de în-treprinderi în gestiune. Știţi voi care – cu gazul, electricitatea, metalul etc.

Și la protecţia socială se taie în indemnizaţii și ajutoare sociale, ca în varză. La toamnă rămân pensionarii și invalizii fără compensaţii.

În schimb, Lupu iese cu proiectul populist de modifi care a sistemului de

pensionare, ba și mai pune condiţii. Că

nu votează bugetul, dacă anterior nu

se votează proiectul PD-ist. Când va

ajunge la dezbateri, va înţelege că, de

fapt, e o prostie.

Așa că schimbări, remanieri, sigur

că nu trebuie. Totul merge bine. Dar se

poate și mai bine, zice Diacov: ”Orice

schimbare trebuie să se înscrie în dina-

mica și psihologia comună a echipei“.

Clar. Dinamica și psihologia comună

a echipei se vede…

Victor CIOBANU

Sursa vox.publika.md

Iniţial trebuie să facem o defi nire clară a termenilor:Etnia este o creaţie cultural-

spirituală organică, formată ca

urmare a convieţuirii și experi-

enţelor comune a unor generaţii

de oameni. Unitatea membrilor

unui etnos este menţinută prin

unitatea de elemente mitologi-

ce, înrădăcinate într-un conști-

ent colectiv.

Naţiunea este o creaţie a epo-

cii moderne, a societăţii indus-

triale, care utilizează elementele

unui grup etnic, pentru a crea un

sistem de simboluri moderne

care ar justifi ca existenţa unei

entităţi politice.

Dacă etnosului îi este carac-

teristică o predominare a mo-

dului de viaţă rural (agricultura,

păstoritul), pentru naţiune este

caracteristică urbanizarea și in-

dustrializarea. Dacă etnosul are

în centrul său un sistem mitolo-

gic și religios, în centrul naţiunii

se afl ă raţiunea și ideologia. Na-

ţiunile moderne nu au înlocuit

etniile, ele doar s-au suprapus, alimentându-și legitimitatea în simbolisme arhaice.

Care ar fi elementele necesare pentru constituirea unei naţiuni?Haideţi să enumerăm câteva,

pornind de la precedentele isto-rice și de la specifi cul conceptu-lui de „naţiune modernă”:

- Elemente etnoculturale și religioase deosebite;

- Predominarea mediului urban;

- Predominarea economiei de tip industrial;

- Existenţa unei clase intelec-tuale care ar promova o cultură naţională deosebită de celelalte, dar și existenţa unui fond cultu-ral modern deosebit;

- Funcţionarea unui sistem democratic (libertatea și capa-citatea maselor populare de a-și exprima voinţa);

- Rolul sporit al mass-media

în formarea opiniei publice (care ar depăși capacitatea structuri-lor nonformale).

A vorbi de reușita URSS-ului în constituirea unei „naţiuni moldovenești” este cel puţin absurdă. Nici în perioada ţaristă, nici chiar în perioada sovietică, nu a existat o elită intelectuală care ar fi promovat „moldove-nismul” – acesta fi ind mai mult un produs „pseudointelectual” al organelor de partid, care nu a prins niciodată rădăcini nici în mediile academice, nici în mediul popular. Despre celelalte elemente este inutil de discutat. Ele au lipsit cu desăvârșire. Con-strucţia naţiunilor moderne a fost un proces foarte îndelungat și destul de complex, pentru a fi tratat într-un mod foarte sim-plist, precum o fac adepţii teorii-lor neomarxiste, care încearcă să ne prezinte un „moldovenism cu faţă europeană”.

În condiţiile unei societăţi postmoderne, postindustriale, discuţia despre „nașterea noilor naţiuni” este întru totul lipsită de sens. Identitatea naţională

– ca o structură modernă – se află într-un proces de disolu-ţie, ca și statele naţionale, iar locul lor este luat fie de niște identităţi inventate (emo, punk, gay, spre exemplu), fi e de niște structuri arhaice premoderne. Sunt absurde tentativele de a lega termenul de „moldovean” cu „cetăţenia Republicii Mol-dova” din momentul în care tot mai mulţi locuitori ai Republicii Moldova au cetăţenii a cel puţin 2-3 state. Trebuie să înţelegem că noi trăim într-o lume în care devin tot mai importante reţele-le sociale bazate pe comunitatea religiei, limbii, culturii etnice și chiar comuniunea rasială. Lumea modernă, pe care am cunoscut-o acum câteva dece-nii, care mai persistă în gândirea noastră prin tot felul de clișee, dispare. În locul ei vine o lume care funcţionează conform altor legităţi și dacă vrem să supravie-ţuim în ea, trebuie să învăţăm să o înţelegem.

Octavian RACU

Sursa: octavianracu.wordpress.com

Nu sunt patriotMotto: “Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor!”

(Tudor VLADIMIRESCU)

Ce înseamnă pentru un basarabean patriotismul? Steagurile, imnurile, paradele și declaraţiile de dragoste și mândria de a fi „mol-dovean”? Nu, nicidecum. Suntem o re-giune rurală, în care mai persistă un mod tradiţi-

onalist de a privi lucrurile. Pentru omul de la ţară este de neînţeles sensul sărbătoririi „zilei independenţei” – pentru dânsul această „ex-citare patriotică” este, mai curând, un capriciu al orășenilor, care sunt obișnuiţi să trăiască într-o „societate a spectacolului”.

Pentru basarabeanul de rând, nu există un alt patriotism decât cel al „ocinii” – a satului său natal, al mahalalei, al lotului de pământ din care se hrănește, al neamurilor și familiei sale și al Bisericii. Unii ar spune că e un anarhism curat. Da, poate e un „anarhism”, însă e o viziune organică asupra vieţii, venită dintr-o experienţă milenară a generaţiilor care au trăit pe aceste pămân-turi. Pe de altă parte, „patriotismul”, care se cultivă prin mass-me-dia și instituţiile de stat, pare atât de fals, atât de nefi resc, atât de ridicol într-o ţară care are absolut alte valori, un alt mod de a privi lucrurile. „Patriotismul” nostru este unul imitativ, motiv pentru care este și unul steril – toţi se declară „patrioţi”, dar nimeni nu crede sincer în ceea ce spune. E un fel de autoamăgire în masă. Chiar și cuvintele “patrie”, “patriot” sunt împrumuturi dintr-o limbă străină, care nu are nimic în comun cu adevăratele trăiri ale unei limbi vii. E ca și cum ai spune “amor” (un cuvânt introdus artifi cial, lipsit de viaţă) în loc de “dragoste” sau “iubire”.

Nu pentru că Republica Moldova ar fi un stat „neîmplinit” și „nefuncţional” – e un capitol separat de discuţii, ci pentru că „patriotismul” pe care clasa dominantă vrea să-l promoveze ca pe un nou brand de bere timp de 21 de ani, este unul lipsit de conţinut, nu este expresia unor valori, al unor idealuri, al unor năzuinţe. Ziua de 27 august este ca și 8 martie – vrei, nu vrei, „trebuie să-ţi faci datoria”, să-ţi pui bifă în propria conștiinţă. E un element al „religiei laice” din mediul urban, la care se aliniază toţi, de la mic la mare.

Iată de ce nu mă consider patriot. Nu pentru că nu mi-aș iubi ţara. Iubesc Republica Moldova și mă doare starea în care a ajuns majoritatea cetăţenilor. Mă interesează mai mult soarta oamenilor care trăiesc aici, nicidecum soarta unei clase politice sau a unei birocraţii, care, împreună, și-au însușit calitatea de “STAT” și un cult al venerării lor – așa-numitul “patriotism”. Mă dezgustă această onanie colectivă a unor mase de oameni orbi și inculţi, care vin de nicăieri și pleacă spre nicăieri, care trăiesc de la o lozincă la alta, de la un spot publicitar la altul, de la un campionat de fotbal la „eurovision”, devenind unităţi statistice înstrăinate de propriile trăiri și instincte, pentru care ultimul “zvâcnit” al culturii moderne este “Dă-te-n k…a mătii”.

În Republica Moldova nu există PATRIOŢI, există doar proștii, naivii și nemernicii care își însușesc această calitate.

Octavian RACU

Sursa: vox.publika.md

Îmi este greu să cred că o societate în care mișmașul, corupţia, evaziunea fi scală și xenofobia ordinară fac valuri poate să se inte-greze armonios în marea familie euro-peană.

Firește, îi felicit, pe ascultă-torii Europei Libere în această zi de sărbătoare în care Republica Moldova împlinește 21 de ani. Am zis 21 de ani cu un gust amar. În două decenii, alte ţări rea-lizează performanţe notabile, pe când noi ne mișcăm cu aceiași pași liliputani. Iar direcţia e zigzagată, ca în celebra fabulă a lui Krâlov cu lebăda, racul și știuca.

Nu-i vorbă, vizitele, de felul celei făcute recent de cancelarul german, te pot însufl eţi enorm. Dar după două decenii de bâjbâ-ială e bine să rămânem cu picioarele pe pământ. Nici eforturile titanice ale diplomaţiei autohtone, nici bunăvoinţa europenilor nu ne vor ajuta, dacă în mase nu vor pieri apucăturile endemice. Îmi este greu să cred că o societate în care mișmașul, corupţia, evaziunea fi scală și xenofobia ordinară fac valuri poate să se integreze armonios în marea familie europeană. Iluziile s-au spulberat de-a lungul anilor lungi și difi cili.

Nu suntem în stare să creăm un cadru civilizat, cu niște reguli clare. Și nici existenţa unor legi bune nu ne ajută. Acestea pot fi fentate cu ușurinţă. Nici nu e de mirare că multă lume și-a luat catrafusele și a plecat pe alte meridiane. Acolo e totul mai previzi-bil și mai sigur. Aici e teritoriul nesiguranţei și al provizoratului.

Și ce-i de făcut? Păi, nu prea ai ce să faci. Spaţiul de manevră e limitat. În mod normal, ar trebui să pedepsești drastic o jumătate de ţară. Ar trebui penalizaţi sever politicianul agresiv-intolerant, cinovnicul-hoţ, angajatorul și angajatul iubitori de salarii în plic, poliţistul jecmănitor, controlorul corupt, vecinul bădărănos care te trezește în dricul nopţii, și mulţi alţi indivizi ai tranziţiei. Puţini dintre ei au însă probleme.

După 21 de ani, îţi dai seama cu claritate că numai un fapt extraordinar, ieșit din comun, poate stârpi viciile care au prins rădăcini adânci aici. Din nefericire, scăpând de regimul totalitar sovietic, nu am construit o lume în care omul să fi e cu adevărat liber. Poate la a 30-a sau a 50-a aniversare a ţării va fi mai bine, dar asta nu e sigur. Este ca și cum ai presupune că peste 10-20 de ani, moldovenii nu vor mai arunca chiștoace pe trotuare.

Iulian CIOCANSursa: europalibera.org

Cum să facem să fi e mai bine? Ne gândim!

Neomarxiştii din România ne vor „naţiune moldovenească”. Ce zic eu

Refl ecţii triste în zi de sărbătoare

Urmăresc de ceva timp propaganda tot mai insistentă de pe portalul neo-marxist Criticatac.ro, care iată că a cul-minat cu un articol în care autorul în-cearcă să ne convin-gă de existenţa unei „naţiuni moldove-nești”. Un astfel de demers este unul mult mai periculos

decât cel „moldovenist”, pentru că pornește de la niște ipoteze pseudointelectuale, care sunt la modă în Occident. În mod special, este vorba de constructivism și conceptul „comunităţii ima-ginate”, prin care s-ar afi rma că naţiunile sunt produse ale manipulării maselor. Da, parţial, am fi de acord cu aceste afi rmaţii, însă, repet, parţi-al. Conform logicii expuse de autor, orice bri-gadă de colhoznici poate fi transformată peste noapte într-o „naţiune”, dacă i se va spune acest lucru și dacă ei vor începe să creadă în ceea ce li se spune. Fiţi de acord, este ceva absurd.

Guvernatorul Băn-cii Naţionale, Dorin Drăguţanu, este mai pesimist decât politi-cienii. Într-o recentă apariţie la un post privat de televiziune el a afi rmat că Repu-blica Moldova ar pu-tea intra anul acesta în recesiune.

În opinia lui Drăguţanu, există riscul să nu fi e atins nici acel nivel modest de creștere economică prognozat de Guvern pentru 2012. “În baza datelor pe care le avem acum, credem că creșterea economică din acest an va fi cu mult mai mică decât cea pro-gnozată de Guvern, s-ar putea să fi e chiar în jurul cifrei zero. La mijlocul lui septembrie vor fi datele pentru trimestrul doi al PIB, în baza acestor date vom putea înţelege mai bine ce se întâmplă, inclusiv vom acumula date din agricultură”, a declarat Drăguţanu la Publika TV.

Viaţa bate prognozeleAmintim că iniţial, autorităţile

au anunţat o creștere economică de 4,5% în acest an, încurajate, probabil, și de creșterea energi-că din anul precedent. Însă după vizita de evaluare a experţilor FMI în Republica Moldova, din luna martie curent, Guvernul și-a redus prognoza până la 3 la sută.

Previziunile guvernatorului, fără îndoială, au un suport real. Statistica arată clar că economia

stagnează: s-a încetinit ritmul de creștere a comerţului exte-rior, este în scădere producţia industrială. Condiţiile meteoro-logice din acest an au diminuat cu mult producţia agricolă. În primele trei luni ale anului în curs, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, produsul intern brut a înregistrat în lunile ianuarie-martie 2012 o creștere – în termeni reali – de numai 1 la sută faţă de aceeași perioadă a anului 2011. Pentru comparaţie, în ianuarie-martie trecut, produ-sul intern brut a avut o creștere de 8,4 la sută faţă de perioada similară din 2010.

Strategiile premierului nu coincid cu cele ale guvernatoruluiChiar dacă declaraţiile șefului

BNM sunt îngrijorătoare, ele nu par să fi tulburat liniștea guver-nanţilor. Premierul Vladimir Filat a fost absorbit de alte preocu-pări și nu pare să fi e interesat de

subiect. Și ne întrebăm dacă șe-ful Executivului rămâne imper-turbabil pentru că mizează pe ajutorul „partenerilor externi”, care nu ne vor lăsa la nevoie, sau pentru că, mai degrabă, nu crede în ceea ce spune Dorin Drăguţanu.

Guvernatorul BNM este per-ceput drept un apropiat al vi-cepreședintelui democrat Vlad Plahotniuc (chiar dacă a fost instalat în funcţie de liberalul Mihai Ghimpu). Sau, cel puţin, nu este în termeni prea buni cu primul ministru. De-a lungul timpului, disensiunile dintre

Drăguţanu și Filat, chiar dacă nu au făcut obiectul unor scan-daluri răsunătoare, au mocnit în permanenţă și s-au consumat în replici acide și aluzii mai mult sau mai puţin explicite.

Cu ceva timp în urmă, Dorin Drăguțanu dădea de înţeles că instituţia pe care o conduce este consultată doar sporadic și nu are un rol activ în procesul de elaborare a Bugetului de Stat, iar toate deciziile în acest sens sunt de natură politică. „Fiecare frază din Legea Bugetului este mai mult sau mai puţin o decizie politică, iar BNM nu poate in-fl uenţa această situaţie. Putem explica Guvernului ce impact asupra inflaţiei ar putea avea majorarea excesivă a pensiilor sau salariilor, dar nu dispunem de pârghii pentru a ne impune punctul nostru de vedere”, de-clara guvernatorul BNM.

Guvernatorul și-a expus clar punctul de vedere, inclusiv în ceea ce privește salariile, în ca-drul unui forum internaţional al oamenilor de afaceri, desfășurat la Chișinău, sub patronajul lui Vlad Plahotniuc. Vorbind despre sporirea competitivităţii externe a întreprinderilor și întreprin-zătorilor din Republica Moldo-va, Drăguţanu a menţionat că aceasta poate fi atinsă prin trei metode binecunoscute: deva-lorizarea monedei naţionale, micșorarea salariilor și creșterea productivităţii muncii. Chiar dacă, recunoștea Drăguţanu, scăderea salariilor nu a fost niciodată o metodă populară de luptă cu criza și de sporire a competitivităţii.

Opinia guvernatorului BNM a fost criticată atunci de mai mulţi analiști economici, iar premierul Filat, vizibil deranjat, i-a recomandat acestuia să-și asume declaraţia privind tăierea salariilor și devalorizarea leului ca soluţii de creștere economi-că. Filat a mai spus atunci că el are alte strategii economice, decât cele prezentate de Dorin Drăguţanu.

Deocamdată, putem consta-ta că nici strategiile economice ale primului ministru nu s-au dovedit prea eficiente. Poate din acest motiv a și decis să nu reacţioneze la declaraţiile guvernatorului. Reacţia a venit, în schimb, de la ministrul Eco-nomiei, Valeriu Lazăr, care a dat asigurări că nu ne paște riscul recesiunii.

Ministrul Economiei, mai încrezător ca niciodată„Ar trebui să concretizăm că

recesiune înseamnă să avem trei trimestre la rând creșterea economică pe minus. Slavă Domnului, nu suntem și nu văd pericole să ajungem în aseme-nea situaţie. Avem o încetinire a creșterii economice. Dar cred că sesizaţi diferenţa dintre descreș-tere economică și încetinirea creșterii economice?!” a conchis ministrul.

Valeriu Lazăr a tălmăcit afi r-maţiile guvernatorului și a ex-plicat ce a avut în vedere acesta: „Dumnealui a avut în vedere faptul că asupra Republicii Mol-dova planează riscul recesiunii”. Dar riscul planează asupra în-tregii economii globale, a mai precizat ministrul, pentru că ase-menea criză nu a fost niciodată. Totodată, Lazăr a dat asigurări că anul acesta, „economia ţării va merge pe plus”.

„Calculele Ministerului Eco-nomiei arată că pentru trimes-trul doi rezultatul economic va fi ceva mai bun decât în trimestrul întâi”, a mai specifi cat ofi cialul. Adică, nu există premise pentru recesiune.

Valeriu Lazăr trebuie să fie optimist și încrezător, pentru că are responsabilităţi directe în ceea ce privește creșterea economică. Adică, trebuie să demonstreze că ministerul pe

care-l conduce înregistrează performanţe. Pentru că premi-erul insistă în continuare să facă remanieri. Ba chiar este sigur că remanierile promise vor fi făcute în scurt timp.

Aşteptăm catastrofa, apoi vedem„Nu am uitat de remanieri.

În curând, veţi vedea evaluarea făcută pe interior de fiecare partid. Nu mă interesează cui aparţin miniștrii, ci activitatea lor. Avem difi cultăţi pe anumite domenii, iar pentru a efectua remanieri, avem nevoie de compromis în AIE”, a declarat recent Vladimir Filat. În caz contrar, AIE se distruge, a mai opinat acesta.

S-ar putea însă ca așteptările premierului să fi e mult prea op-timiste. Și nici faptul că el a dat deja un exemplu în acest sens, înlocuind doi miniștri numiţi de PLDM, la Educaţie și Interne, nu i-a impresionat prea tare pe colegii săi din AIE. Pentru că, practic, măsura era inevitabilă. Filat nu avea încotro, după dez-astrul de la bacalaureat și totala incapacitate a fostului ministru de Interne de a ţine în frâu cri-minalitatea.

Liderul liberalilor Mihai Ghimpu l-a contrazis imediat pe carismaticul premier și a declarat că miniștrii numiţi de PL vor fi audiaţi abia în toamnă, prin noiembrie. Dar asta nu în-seamnă deloc că cineva dintre

ei va trebui să plece: „PL nu bea apă în aceeași zi cu colegii din AIE. Încă nu am discutat în ca-drul partidului, urmează acum, la doi ani de guvernare. Nu poţi să te joci la fi ecare trei luni, nu e corect”.

Ceva mai devreme, președin-tele PD, Marian Lupu, s-a lăsat sedus de avântul colegului său liberal-democrat și a declarat că îi va prezenta premierului lista cu remanieri în cel mai apro-piat timp. Doar că democraţii s-au repliat în scurt timp și i-au transmis premierului, prin gura președintelui de onoare Dumi-tru Diacov, că nu e cazul să se facă competiţie pe chestiunea remanierilor.

„Poate altcineva dorește să existe competiţie, îndemnân-du-ne să facem și noi remanieri. Eu cred că trebuie să fi m priviţi toţi ca o singură echipă. Orice schimbare trebuie să se înscrie în dinamica și psihologia co-mună a echipei”, a observat cu fi neţe Diacov.

Chiar dacă a dat-o în pate-tism, onorabilul democrat a constatat că schimbările pe care le-a făcut PLDM-ul la Educaţie și Interne erau necesare. Doar că nu este însă și cazul ministerelor conduse de exponenţii PD, unde „situaţia nu este catastrofală”.

Prin urmare, așteptăm să fi e catastrofală. Pe urmă ne mai gândim. Și, după cum evoluează lucrurile, nu mai avem prea mult de așteptat.

Ioana FLOREA, FLUX

Ne îndreptăm spre recesiune. În rest, totul e bineNe îndreptăm spre recesiune. În rest, totul e bine

30 AUGUST 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

SUA şi Germania se cer jucători în

dosarul transnistreanNebuloasa confl ictului transnistrean dă mereu bătăi de cap analiștilor de politică internaţio-nală în ceea ce privește soluţiile optime de rezolvare a acestui do-sar atipic. Chiar și așa, Republica Moldova a primit în această săp-tămână semnale pu-ternice din partea a doi actori internaţionali cu un cuvânt greu de

spus în ceea ce privește rezolvarea dosarului transnistrean.

Chiar dacă aceștia au în prezent doar statut de observatori în cadrul diferendului. Atât Washingtonul, cât și Berlinul, au recepţionat mesajul Chișinăului potrivit căruia statutul acestor entităţi nu trebuie să rămână doar de simpli observatori, ci trebu-ie ridicat în sfera de mediere. Practic, ce s-a întâmplat în această săptămână la Chișinău prin venirea cancelarului german Angela Merkel, dar și prin mesajul transmis cu ocazia zilei independenţei Republicii Moldova de câtre președintele SUA, Barack Obama, ar putea fi un „preview” la viitoarele acţiuni de implicare ale celor două capitale în rezolvarea dosarului în cauză. În urmă cu circa patru luni, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov,

lansa un apel expres de ajutor din partea Occidentului pentru accelerarea soluţionării problemei transnistrene. „Nu este o dorinţă neîntemeiată. Statutul Statelor Unite și al UE este în creș-tere, iar participarea și contribuţia lor în procesul de soluţionare a problemei transnistrene este tot mai vizibilă”, spunea atunci foarte explicit Carpov.

Această rugăminte nu a rămas fără ecou în cancelariile oc-cidentale. Merkel a spus la fi nele acestei săptămâni, în cadrul vizitei sale de la Chișinău, că Germania sprijină integritatea teri-torială și suveranitatea Republicii Moldova, în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional, cu un statut special pentru Transnistria. Nu a vorbit de federalizare și nici de o altă soluţie de compromis, ci a mers, în mare, pe ceea ce este dispus și Chișinăul să ofere în cadrul acestui diferend. „Dumneavoastră, cetăţenii din Chișinău, aţi dat mereu de înţeles că nu vă mai puteţi resemna cu o astfel de situaţie. Deci, vreau astăzi să vă asigur: Germania sprijină moldovenii de pe ambele maluri ale Nistrului în eforturile lor de a îmbunătăţi situaţia. Noi sprijinim integritatea teritori-ală și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute pe plan internaţional, cu un statut special pentru Transnistria”, a spus Merkel, fără a intra în detalii. Un mesaj clar și răspicat de susţinere a politicii promovate de la Chișinău în cadrul negocierilor cu liderii separatiști de la Tiraspol.

Dacă până acum nu a avut o politică clar conturată vizavi de acest spaţiu, ofi cialii de la Bruxelles încep să schiţeze deja ima-ginea unor acţiuni pe care le pregătesc pentru Transnistria. Una dintre aceste viziuni a fost împărtășită în urmă cu doar câteva zile de către liderul grupului Liberal Democrat din PE, Graham Watson. Acesta a vizitat mica republică separatistă Transnistria – în fond o bază militară rusească acoperită într-un înveliș politic de poleială – de unde s-a întors cu o serie de impresii, cel puţin, interesante. Acesta a spus că UE trebuie să îi facă pe cei din stânga Nistrului să înţeleagă benefi ciile lumii occidentale și să renunţe la vechile metehne comuniste pentru un model mult mai atractiv. El a mai vorbit foarte clar și despre contingentele armate rusești ce păzesc depozitele de muniţie din această zonă. „Trebuie să facem presiuni și mai mari asupra Rusiei pentru a retrage acele contingente. Eu cred că vor fi retrase și că Moldova va deveni o ţară mai unitară”, a spus Watson.

Nu numai UE este interesată în găsirea compromisului în acest dosar încâlcit. Chiar astăzi (textul a apărut pe karadeniz-press.ro pe data de 26 august 2012 – nota FLUX), liderul de la Casa Albă, Barack Obama, a transmis un mesaj explicit în direcţia Chișină-ului. „Republica Moldova poate conta pe cooperarea și sprijinul Statelor Unite pentru găsirea unei soluţii în această problemă care să păstreze independenţa, suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova”, i-a transmis Obama omologului său de la Chișinău, Nicolae Timofti. În plan militar, NATO colaborează deja de câţiva ani buni cu forţele armate ale Republicii Moldova în diverse exerciţii comune pentru a întări interoperabilitatea armatelor. În ciuda faptului că în Constituţia Republicii Moldova există o prevedere cum că această ţară trebuie să rămână neutră din punct de vedere militar, toate eforturile actualei conduceri sunt îndreptate înspre inevitabila apartenenţă la acest bloc militar. Practic, o foaie de parcurs neacordată încă în scris, dar care de facto își produce deja efectele. Dar pentru a fi parte în această structură politico-economică numită Uniunea Euro-peană, Republica Moldova trebuie să adere întâi la NATO. SUA înţelege perfect acest lucru, iar eforturile militare sunt dublate întotdeauna și de angajamentul americanilor de a ajuta Chișinăul în drumul său spre Bruxelles. „Statele Unite rămân un partener devotat Republicii Moldova în eforturile sale de a deveni membru democratic și prosper al comunităţii europene”, mai precizează Obama în mesajul său.

În plan intern, analistul politic Oazu Nantoi a declarat în aceas-tă săptămână că eforturile externe nu sunt sufi ciente pentru a fi rezolvat acest confl ict. Acesta a explicat că pentru a fi închis cu adevărat acest dosar este nevoie și de voinţa politică a actualilor lideri de la Chișinău. El a vorbit deschis despre corupţia și inte-resele personale ale persoanelor cu funcţii înalte în Republica Moldova, care sunt principalii vectori ce stau în calea soluţionării confl ictului transnistrean. Oazu Nantoi a împărtășit, de aseme-nea, viziunea UE potrivit căreia soluţionarea acestui confl ict ar fi crearea unui echilibru al nivelului de trai pe cele două maluri ale Nistrului. O atractivitate economică sporită care să rezolve problemele politice. Numai că pentru realizarea acestui lucru, UE va trebui să pompeze bani serioși în diverse proiecte economice în condiţiile în care Rusia investește anual zeci de milioane de dolari pentru asigurarea fondurilor necesare întreţinerii acestei republici artifi ciale cu un important rol strategic în economia acestei zone. Cele două acţiuni de susţinere denotă un interes sporit al UE și SUA pentru această zonă, precum și despre rolul lor în acest diferend, care trebuie să se metamorfozeze din simpli observatori în cel de mediatori. Astfel, sprijinul nu va fi niciodată unul cu adevărat sustenabil.

Mădălin NECŞUŢU

Sursa: karadeniz-press.ro

Trebuie să menţionăm că lu-mea era și este și astăzi pe deplin îndreptăţită să se întrebe alar-mant dacă nu cumva nemţii, în înţelegere cu rușii, și-au pus gând rău să federalizeze Republica Moldova. În acest sens, au existat multe, chiar foarte multe semna-le și ar fi inutil să le enumăr aici. Dar cel mai puternic semnal vine din partea autorităţilor Republicii Moldova. Nici un demnitar de prim-rang de la Chișinău nu a declarat până acum că respinge, în mod categoric, ideea federali-zării Republicii Moldova. Ba mai mult, demnitarii noștri participă la tot felul de întâlniri, conferin-ţe, simpozioane pe problema reglementării confl ictului trans-nistrean, propun soluţii pentru reîntregirea Republicii Moldova fără ca opinia publică de la noi să cunoască cum, în ce condiţii aceștia vor să ne reîntregească. Dialogul pe chestiunea transnis-treană este complet secretizat. Premierul Filat se întâlnește în câteva rânduri cu liderul trans-nistrean Evgheni Șevciuk, discută cu acesta dracul știe ce, dar opi-nia publică din dreapta Nistrului habar n-are ce vor să facă cei doi. Același lucru poate fi spus și despre ministrul de Externe, Iurie Leancă. Comunicatele de presă, care sunt difuzate după astfel de întâlniri, sunt scrise în limbajul de lemn al diplomaţiei și nu conţin nici o informaţie, în cel mai bun caz, niște constatări foarte generale. Și atât.

Putem să facem câteva presu-puneri cu privire la tăcerea ţinută de autorităţile de la Chișinău în chestiunea dialogului purtat pe subiectul transnistrean. Este evi-dent că Germania, care, în ultima perioadă, manifestă mult interes pentru soluţionarea confl ictului transnistrean, nu are o aborda-re altruistă, ci, mai curând, una egoistă, ea urmărind propriile interese. Probabil că nemţii vor să determine o soluţie cât mai rapidă a acestei probleme, pen-tru ca Berlinul să-și poată însuși toate meritele și să se afi rme pe plan european și internaţional ca factor de stabilitate și securi-tate. Există și o altă dimensiune

a benefi ciilor pe care, probabil, le urmărește Berlinul, în eventu-alitatea soluţionării confl ictului, și anume cea fi nanciară. Dacă Germania va reuși să determine părţile, și, în primul rând, Rusia să accepte o soluţie a confl ictului transnistrean, atunci Germania va fi cea care ar gestiona și banii pe care comunitatea europea-nă îi va aloca pentru acoperirea costurilor de reintegrare. În felul acesta, interesul german, inclusiv cel economic, va găsi aici un sol propice în Republica Moldova.

Pe de altă parte, soluţionarea confl ictului transnistrean este imposibilă fără acceptul Rusiei. Dacă se va încerca aplicarea unei soluţii fără acordul Rusiei asta poate însemna declanșa-rea unui război civil în Republica Moldova, care comportă și riscul de a crește până la unul regional. Nimeni nu are nevoie de o astfel de soluţionare a confl ictului. Așa că Germania trebuie să satisfacă și interesul rusesc. Dar Kremlinul nu va ceda controlul asupra en-clavei separatiste fără a avea ceva în schimb. Iar acel ceva nu este nimic altceva decât întrea-ga Republică Moldova. În 2003, când rușii au încercat să impună, cu sprijinul americanilor, planul Kozak, aceștia aparent cedau Transnistria pentru ca, de fapt, să controleze nu doar Transnistria, ci și Basarabia. Deci, probabil că și acum ei vor ca reprezentanţii Transnistriei să aibă dreptul de veto în Parlamentul bicameral de la Chișinău, să controleze o parte din Guvern, adică să guverneze, de fapt, Republica Moldova.

Deci, germanii vor soluţiona-rea problemei transnistrene cu orice preţ și cât mai grabnic, iar rușii pot să accepte soluţia pro-pusă de germani doar dacă ei preiau controlul întregului teri-toriu al Republicii Moldova. Cum nu dai, dar ajungi la un nou plan Kozak, cu singura deosebire că, de data aceasta, artizanii lui vor fi nu rușii și americanii, ci rușii și germanii. Dar ca și în 2003, un plan Kozak vine să satisfacă interese străine în detrimentul celor naţionale ale Republicii Moldova. O soluţie a confl ictu-

lui transnistrean, care ar satisfa-ce atât interesele rușilor, cât și cele ale germanilor, este posi-bilă doar pe seama intereselor Republicii Moldova. Autorităţile, Guvernul Filat, în primul rând, văd lucrul acesta și, de aceea, probabil, și tac. Mai ales că gu-rile rele spun că germanii i-ar fi promis lui Filat că și el ar putea profi ta de pe urma aplicării unui nou plan Kozak.

Dar nici rușii, nici germanii și, cu atât mai mult, guvernanţii noștri, în special premierul Filat, trebuie să nu uite că soluţiona-rea confl ictului transnistrean poate avea loc doar în condiţiile respectării întocmai a legislaţiei Republicii Moldova și, în primul rând, a Legii cu privire la pre-vederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria), adoptată de Parlamentul Republicii Moldova cu unanimi-tate de voturi la 22 iulie 2005. Această lege prevede, în mod expres, că soluţionarea proble-mei transnistrene poate avea loc doar după demilitarizarea și democratizarea Transnistriei și, mai ales, că această regiune este parte inalienabilă a Republicii Moldova, asupra căreia se exer-cită jurisdicţia statului nostru și prevederile constituţionale, ex-ceptând doar anumite domenii în care se bucură de autonomie locală. Nici nemţii, nici rușii și nici Filat nu trebuie să inventeze bicicleta, ci, dacă doresc sincer să rezolve problema transnis-treană, să pună mâna pe legea din 2005 și să o aplice. Dacă au uitat cumva prevederile ei, noi o republicăm pentru a le îm-prospăta memoria. Mai ales că premierul Filat, autorităţile mol-dovene nu au cum să consimtă la un alt model de rezolvare a problemei transnistrene, decât cel stabilit de această lege. Altfel, ar însemna să încalce în mod fl a-grant prevederile legale și să se situeze în afara cadrului legal al Republicii Moldova.

Dacă guvernanţilor nu le convine această lege, atunci ei trebuie să o redacteze sau să o abroge cu 61 de voturi. Dar atâta timp cât nu au făcut acest lucru, autorităţile moldovene au obligaţia să o respecte și chiar să poarte negocierile în proble-ma transnistreană pornind de la prevederile ei. Și nu doar a legii din 22 iulie 2005, ci și a hotărârii Parlamentului din 10 iunie 2005 cu privire la iniţiativa Ucrainei în problema reglementării confl ic-tului transnistrean și la măsurile pentru democratizarea și demi-litarizarea zonei transnistrene. Această hotărâre conţine două apeluri, unul cu privire la criteriile de democratizare a zonei trans-nistrene a Republicii Moldova și altul cu privire la principiile și condiţiile demilitarizării zonei transnistrene.

Primul apel fi xează pașii care trebuie făcuţi pentru democrati-zarea regiunii, aceștia fi ind:

„- lichidarea poliţiei poli-tice (a așa-zisului Minister al Securităţii Statului), care su-

primă orice manifestare de libertate și elimină oponenţii politici ai actualului regim se-paratist, ceea ce face imposi-bilă pregătirea și organizarea unor alegeri libere și democra-tice în corespundere cu stan-dardele OSCE și ale Consiliului Europei;

- reformarea așa-numitei puteri judecătorești din zona transnistreană;

- eliberarea deţinuţilor po-litici care sunt ţinuţi în mod ilegal în închisorile din zona transnistreană, în conformita-te cu decizia Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 8 iulie 2004;

- înlăturarea piedicilor pen-tru libera activitate a parti-delor politice din Republica Moldova pe teritoriul zonei transnistrene;

- înlăturarea piedicilor pen-tru activitatea liberă a mass-media naţionale și locale pe teritoriul zonei transnistrene;

- înlăturarea piedicilor pen-tru activitatea liberă a organi-zaţiilor neguvernamentale și dezvoltarea societăţii civile în zonă ca element important al vieţii publice într-un stat de-mocratic;

- desfășurarea alegeri-lor în zona transnistreană a Republicii Moldova sub egi-da exclusivă a unei Comisii Electorale Internaţionale, mandatate de OSCE, cu cea mai largă reprezentare în ca-drul ei a ţărilor-membre;

- exercitarea dreptului de participare la procesul electo-ral în zonă doar în baza con-fi rmării cetăţeniei Republicii Moldova;

- monitorizarea standarde-lor democratice trebuie efec-tuată de Comisia Electorală Internaţională cu, cel puţin, cinci luni înainte de data des-fășurării alegerilor;

- monitorizarea internaţio-nală a standardelor democra-tice în zona transnistreană, precum și organizarea proce-sului electoral de către Comisia

Electorală Internaţională nu pot atrage după sine nici un fel de consecinţe privind re-cunoașterea acestei entităţi în baza dreptului internaţional”.

În cel de-al doilea apel sunt enumeraţi pașii care trebuie în-treprinși în vederea demilitariză-rii zonei:

„1. Federaţia Rusă va în-cheia, până la sfârșitul anului 2005, retragerea și lichidarea arsenalului militar rus, precum și retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

2. Federaţia Rusă și Republica Moldova vor re-cunoaște faptul că unităţile militare dislocate, în temeiul Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, în zona de securi-tate a Republicii Moldova, și-au atins scopurile prevăzute, urmând să fi e reduse treptat și retrase în totalitate de pe teritoriul ţării până la 31 de-cembrie 2006. Concomitent, în termenul menţionat, în urma unui demers al Republicii Moldova către OSCE, se va re-aliza transformarea treptată și deplină a operaţiunii de pa-cifi care existente într-un me-canism internaţional de ob-servatori militari și civili, care va acţiona cu mandatul OSCE, Acordul moldo-rus din 21 iulie 1992 pierzându-și actualita-tea. Misiunea Internaţională de Observatori Militari și Civili cu mandatul OSCE își va desfă-șura activitatea în Republica Moldova până la reglementa-rea politică deplină a confl ic-tului transnistrean.

3. Republica Moldova își asumă obligaţia să propună, în cadrul Programului NATO „Parteneriat pentru Pace”, și să realizeze, prin intermediul Misiunii Internaţionale de Observatori Militari și Civili în Moldova, dizolvarea for-maţiunilor militare din zonă, casarea armamentului și teh-nicii militare, precum și reabi-litarea socială și recalifi carea persoanelor care fac parte din

efectivul așa-numitelor forma-ţiuni militare transnistrene.

4. La rândul său, după în-deplinirea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate, în cadrul Summitului OSCE de la Istanbul (1999), privind retragerea completă, neîntâr-ziată și transparentă a arma-tei și a armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv a contingentului și armamentului care cad sub in-cidenţa Acordului moldo-rus din 21 iulie 1992, Parlamentul Republicii Moldova își exprimă disponibilitatea de a ratifi ca Tratatul adaptat cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, care reprezintă un element fundamental al secu-rităţii europene”.

Dacă premierul Filat ar fi de-clarat public că toate discuţiile pe care le poartă cu Evgheni Șevciuk și cu partenerii internaţionali nu sunt în contradicţie cu principi-ile stipulate în pachetul legii din 2005, cu privire la soluţionarea confl ictului transnistrean, atunci nimeni nu s-ar fi întrebat dacă Merkel vine la Chișinău să ne fe-deralizeze sau nu. E simplu, nu?

Chiar dacă nu cunoaștem ce negociază Filat cu Merkel, Șevciuk sau cu alţii în chestiu-nea transnistreană, ţinem totuși să precizăm că ne este greu să presupunem că acesta ar putea să accepte ideea federalizării Republicii Moldova sau un plan Kozak într-o nouă redactare. Vladimir Filat este un politician sufi cient de matur ca să înţelea-gă că asta este o cale inaccepta-bilă pentru Republica Moldova, dar și pentru el ca politician. Nemulţumirea populară ar pune punct carierei lui politice. Premierul Filat știe foarte bine acest lucru, dar nu se grăbește să le-o spună și prietenilor lui occidentali, în special, doamnei Angela Merkel. Nu vrea să-i con-trazică acum când are nevoie atât de mult de ajutorul și susţi-nerea lor. E băiat deștept totuși.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Înaintea vizitei cancelarului ger-man Angela Merkel la Chișinău, din 22 august 2012, un șir de băgători de seamă se întrebau pe internet dacă nu cumva înaltul oas-pete german vine la Chișinău ca să fede-ralizeze Republica Moldova. Această întrebare era adresa-tă atât de des, încât, în doar câteva zile, a

reușit să devină agasantă. La fel ca și postările celor care încercau să răspundă la ea, aceștia divizându-se în două tabere – unii susţinând că Merkel ne federalizează, iar alţii – că o să ne lase nefederalizaţi.

Filat şi Merkel reinventează bicicleta Filat şi Merkel reinventează bicicleta

Republica Moldova

PARLAMENTUL

LEGE Nr. 173 din 22.07.2005 cu privi-re la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului (Transnistria)

Publicat: 29.07.2005 în Monitorul Ofi cial Nr. 101-103

Călăuzindu-se de prevederile Con-stituţiei Republicii Moldova, în scopul întăririi unităţii poporului, restabilirii integrităţii teritoriale a statului, creării spaţiilor juridic, economic, de apărare, social, vamal, umanitar și a altor spaţii unice, precum și al asigurării păcii civice, încrederii, înţelegerii reciproce și concor-diei în societate, stabilităţii, securităţii și dezvoltării democratice a statului;

Bazându-se pe respectarea supre-maţiei legii, a drepturilor omului și minorităţilor naţionale și fi ind convins că reglementarea politică a problemei transnistrene poate fi realizată doar în baza unei soluţii pașnice, care să excludă acţiunile militare și alte acţiuni de forţă, precum și pe principiile democratizării și demilitarizării Transnistriei;

Sprijinindu-se pe eforturile colective depuse de comunitatea internaţională în vederea realizării de către Republica Moldova a reintegrării sale teritoriale, a unităţii civice și a asigurării accesului întregii populaţii a ţării la instituţiile de-mocratice în vigoare;

Luând în considerare necesitatea de a acorda populaţiei Transnistriei asistenţă umanitară, politică, social-economică și juridică în vederea depășirii urmărilor confl ictului,

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. 1. - (1) Întru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova, sprijinindu-se pe Hotărârea Parla-mentului Republicii Moldova nr. 117-XVI din 10 iunie 2005, procesul de negocieri cu Transnistria se desfă-șoară în vederea atingerii scopurilor

de democratizare și de demilitarizare a Transnistriei.

(2) După îndeplinirea condiţiilor privind demilitarizarea, stipulate în Ho-tărârea Parlamentului nr. 117-XVI din 10 iunie 2005, în special a celor referitoare la onorarea de către Federaţia Rusă a obligaţiilor asumate la Summitul OSCE de la Istanbul (1999) privind evacuarea integrală, urgentă și transparentă a tru-pelor și armamentului de pe teritoriul Republicii Moldova, și după formarea, în Transnistria, a unui sistem al puterii alese în mod democratic, procesul de negocieri se desfășoară pentru elaborarea în comun și adoptarea Legii organice a Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei.

Art. 2. - Drept bază pentru elaborarea și adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Trans-nistriei vor servi principalele prevederi ale prezentei legi.

Art. 3. - (1) În componenţa Republicii Moldova se va constitui unitatea terito-rială autonomă cu statut juridic special Transnistria.

(2) Transnistria este parte compo-nentă inalienabilă a Republicii Moldova și, în limita împuternicirilor stabilite de Constituţia și alte legi ale Republicii Mol-dova, soluţionează problemele date în competenţa ei.

(3) Pot intra în componenţa Transnis-triei sau ieși din componenţa ei localităţile din stânga Nistrului în baza referendumu-rilor locale organizate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Art. 4. - (1) Organul reprezentativ al Transnistriei este Consiliul Suprem. Consiliul Suprem este organul suprem al puterii legislative al Transnistriei cu drept de a adopta legi de importanţă locală și alte acte normative în limita competenţei sale.

(2) Consiliul Suprem este ales în baza unor alegeri libere, transparente și de-mocratice. Pregătirea și desfășurarea alegerilor în Consiliul Suprem al Trans-

nistriei de legislatura I-a se vor face, cu acordul OSCE, de către Comisia Electo-rală Internaţională sub mandatul OSCE, cu monitorizarea Consiliului Europei și în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Temei pentru desfășurarea ale-gerilor libere și democratice îl constituie realizarea condiţiilor privind democra-tizarea și demilitarizarea Transnistriei, adoptate prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 117-XVI din 10 iunie 2005.

(3) Consiliul Suprem al Transnistriei adoptă Legea fundamentală a Transnis-triei.

(4) Legea fundamentală a Transnistriei, modifi cările și completările operate în ea nu pot contraveni Constituţiei Republicii Moldova.

(5) Împuternicirile Consiliului Suprem al Transnistriei, precum și funcţiile orga-nului executiv al Transnistriei se stabilesc în baza procesului de negocieri în confor-mitate cu art. 1 alin. (2) și art. 4 alin. (2) din prezenta lege.

Art. 5. - Judecătoriile, organele procuraturii, Direcţia Serviciului de Informaţii și Securitate și Direcţia Afacerilor Interne ale Transnistriei sunt părţi componente ale sistemului unic de instanţe judecătorești și ale sistemului unic de organe de drept ale Republicii Moldova și își desfășoară activitatea de înfăptuire a justiţiei, de asigurare a ordinii de drept și a securităţii statului în baza legislaţiei Republicii Moldova.

Art. 6. - (1) Transnistria are simbolurile sale, care se aplică deopotrivă cu simbo-lurile Republicii Moldova.

(2) Limbile ofi ciale în Transnistria sunt limba moldovenească, în baza grafi ei lati-ne, limbile ucraineană și rusă. Republica Moldova garantează funcţionarea și altor limbi pe teritoriul Transnistriei.

(3) În Transnistria, lucrările de secre-tariat și corespondenţa cu autorităţile publice ale Republicii Moldova, cu între-prinderile, cu organizaţiile și cu instituţiile situate în afara Transnistriei se ţin în limba

moldovenească, în baza grafi ei latine, și în limba rusă.

Art. 7. - Transnistria, în persoana pu-terilor ei legislativă și executivă și a or-ganelor administraţiei locale, respectă pe teritoriul său Constituţia, alte legi și acte normative ale Republicii Moldova, înde-plinește programele naţionale de dezvol-tare social-economică și culturală.

Art. 8. - Transnistria soluţionează de sine stătător, în interesul întregii popu-laţii, problemele ce ţin de dezvoltarea juridică, economică și socială date în competenţa ei de Constituţia și de alte legi ale Republicii Moldova și de legislaţia Transnistriei.

Art. 9. - Transnistria are dreptul să sta-bilească și să întreţină, în modul prevăzut de legislaţia Republicii Moldova, relaţii externe în domeniile economic, tehnico-știinţifi c și umanitar.

Art. 10. - Pământul, apele, subsolul, regnul vegetal și cel animal, alte resurse naturale afl ate pe teritoriul Transnistriei sunt proprietate a întregului popor al Re-publicii Moldova, constituind, totodată, baza economică a Transnistriei.

Art. 11. - Delimitarea atribuţiilor între autorităţile publice centrale ale Republicii Moldova și autorităţile Transnistriei se va face în baza Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Trans-nistriei și în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.

Art. 12. - Adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la statutul juridic special al Transnistriei va fi însoţită de adoptarea unui sistem de garanţii interne care va fi format în baza procesului de negocieri, în conformitate cu art. 1 alin. (2) și art. 4 alin. (2) din prezenta lege.

Art. 13. - Modifi cările și completările la prezenta lege se adoptă cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleși în Parlamentul Republicii Moldova.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUIMarian LUPU

Chişinău, 22 iulie 2005

Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului

30 AUGUST 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIInvestiga\ii

Urmare din pag. 1Calvarul tânărului a început

la 28 noiembrie 2011. În acea zi, Ion se afl a la muncă pe deal. Cineva i-a transmis că este căutat și așteptat la primăria din sat. S-a urcat în Niva tatălui său și a venit la primărie. Acolo, în prezenţa poliţistului de sector Vasile Bă-cilă, persoane necunoscute l-au somat să intre într-o mașină cu numere de înmatriculare trans-nistrene, după care a fost trans-portat peste Nistru, la Camenca, localitate afl ată sub jurisdicţia re-gimului separatist de la Tiraspol. Tânărul nu avea la el nici măcar buletinul de identitate. A fost dus și închis la comisariatul de miliţie din Camenca. După cum avea să afl e soţia sa, Elena, mai târziu, când i s-a permis întrevederea cu soţul, acestuia i se incrimina un furt, care s-a produs la Camenca cu un an și jumătate în urmă. Ion Macari spunea că nu avea treabă cu acest furt. La miliţie era inte-rogat zilnic în limba rusă pe care Ion n-o prea știa bine și silit, sub diferite presiuni, să recunoască furtul. Ion spunea la scurtele întrevederi pe care le avea cu rudele că este forţat să semneze documente, procese-verbale.

Complicitatea poliţiştilor moldoveni Reporterii Centrului de In-

vestigaţii Jurnalistice împreună cu colegii de la publicaţia „Cu-vântul” din Rezina au urmărit cazul acesta de la început, mai ales că tânărul de la Lipceni a fost sechestrat de miliţia trans-nistreană în plină zi, din partea dreaptă a Nistrului, și nu fără concursul reprezentanţilor po-liţiei, care, de fapt, trebuia să-l apere (!). Elena Macari și Victor Leșan, fermier din partea locului, ne-au povestit că „operaţiunea” ar fi fost mediată, după cum aveau să afle, de responsabili de la poliţia din Rezina, care i-ar fi telefonat șefului de post din satul Lipceni, spunându-i că vor veni niște oameni să caute o persoană și ei trebuie ajutaţi. Poliţistul de sector de la Lipceni, Vasile Băcilă, la rândul său, nea-gă că ar fi fost în complicitate cu miliţienii transnistreni la răpirea lui Ion Macari. El spune că nu ar fi văzut nimic rău în faptul că miliţienii, care “s-au legitimat”, vroiau să discute cu un tânăr din sat pe care îl bănuiau de implica-rea în mai multe furturi comise în partea stângă a Nistrului. „Eu l-am chemat pe Ion și i-am lăsat să vorbească, căutându-mi de treburile mele. Iar când m-am întors la primărie nici ei, nici Ion nu mai erau”, spune Vasile Băcilă. Întrebat cum cei din Camenca au putut să treacă peste Nistru un om arestat, fără nici un do-cument, șeful de post a spus: „Ei aveau legitimaţii”.

Dosar penal de ochii lumiiRudele lui Ion Macari au de-

pus o plângere la Procuratura din Rezina. Solicitat de noi, Igor Negrean, procuror la Procura-tura Rezina, ne-a relatat că, în baza petiţiei primite de la Elena Macari, la 23 ianuarie 2012 a fost iniţiată urmărirea penală pentru “răpirea unei persoane, săvârșită de către mai multe persoane” și “excesul de putere sau depășirea atribuţiilor de serviciu” de către persoane cu funcţii de răspundere. „În cadrul anchetei s-a stabilit cu certitu-dine că, pe data de 28.11.2011, Macari Ion Grigore a fost luat din s. Lipceni, unde se afl a, de către un grup de persoane necunos-cute, presupuși colaboratori ai miliţiei rmn (or. Camenca), care l-au transportat peste punctul vamal Sănătăuca, privându-l de libertate sub pretextul tragerii la răspundere penală. Urmărirea penală a mai stabilit că acţiunile miliţienilor din or. Camenca au fost coordonate cu persoane ce deţin funcţii în cadrul Comisari-atului Raional de Poliţie Rezina”, se menţionează în răspunsul pe care l-am primit de la Procuratu-ra din Rezina.

Deși a trecut mai mult de jumătate de an, ancheta pro-curorilor trenează. Scuza re-prezentanţilor organelor de

drept, devenită retorică deja, este că “din cauza lipsei de co-laborare cu organele de drept din stânga Nistrului, urmărirea penală se desfășoară cu mari difi cultăţi”. Nedumerirea rudelor la răspunsul procurorilor este mare: “Adică, atunci când sunt încălcate drepturile omului, co-laborare există, fi e și neofi cială, iar când trebuie cineva să fie tras la răspundere, nu mai este colaborare”.

Solicitat să comenteze cazul și acţiunile șefului de post din Lipceni, comisarul CRP Rezina, Valeriu Prodan, a dat un răspuns sec: “Pe faptul complicităţii în cazul dat a ofiţerului operativ de sector a postului de poliţie Lipceni, la moment este iniţiată o anchetă, în cadrul căreia se vor stabili toate circumstanţele”.

Avocatul parlamentar Anato-lie Munteanu, care este și direc-torul Centrului pentru Drepturile Omului, spune că “reţinerea pe teritoriul din partea dreaptă a Nistrului a cetăţenilor mol-doveni și transferarea lor în custodia organelor de drept din regiunea afl ată sub controlul ad-ministraţiei de la Tiraspol, unde oamenii sunt torturaţi și supuși relelor tratamente, iar organele de drept ale R. Moldova nu au acces să monitorizeze aceste cazuri, constituie o încălcare gravă a legislaţiei și a drepturi-lor omului”. În asemenea cazuri, organele de drept trebuie să demareze anchete și să tragă la răspundere persoanele care se fac vinovate, a precizat Anatolie Munteanu.

Zilele trecute am afl at că Ion Macari a fost judecat, dar ulterior a fost lăsat în libertate. Liberta-tea însă, după cum au lăsat să se înţeleagă unii consăteni de ai săi, cu care am discutat recent, l-a costat scump. După ce a revenit acasă, Ion Macari, ca și membrii familiei lui, supăraţi pe autorităţi că i-au lăsat singuri faţă în faţă cu mașinăria “justiţiabilă” de la Tiraspol, au refuzat să mai facă declaraţii.

Predaţi miliţiei transnistrene Cazul lui Ion Macari însă nu

este singurul de acest gen. Avo-caţii Promolex spun că în ulti-mii ani, mai mulţi cetăţeni ai Moldovei au fost sechestraţi cu concursul poliţiștilor moldoveni și predaţi organelor neconstitu-ţionale din regiunea transnis-treană. De exemplu, Oleg Efrim din Chișinău a fost luat de acasă, potrivit datelor Promolex, de reprezentanţii Comisariatului de Poliţie Ciocana, la 25 martie 2009, și predat miliţiei de la Ti-raspol. El a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu confi scarea averii. De atunci este deţinut în închisoarea de la Hlinaia.

Soarta unui alt tânăr este și mai tristă. Vasile Fricăţel din satul Teliţa, Anenii-Noi, a fost arestat la 9 septembrie 2011, după cum spun rudele, de poli-ţiști moldoveni. Bărbatul a fost bătut și transportat cu luntrea peste Nistru, apoi predat miliţiei transnistrene. Acolo a fost tortu-rat ca să recunoască comiterea unui furt de vite. O perioadă Vasile Fricăţel a fost închis la Hlinoaia, după care ar fi fost eliberat, însă acasă nu a revenit. De un an rudele nu știu nimic de el. Ele spun că au cerut organelor de drept tragerea la răspundere a celor care l-au sechestrat pe Vasile Fricăţel, dar acestea nu au putut identifi ca vinovaţii.

Poliţist moldovean arestat de miliţia transnistreană Poliţistul de sector din raionul

Ștefan Vodă, Alexandru Ursu, de trei ani se afl ă în închisoarea de la Tiraspol. El a fost condamnat la 15 ani de închisoare de jude-cătoria din Bender pentru că ar fi falsifi cat actele la procurarea unui apartament în orașul Tighi-na. Asta în situaţia în care docu-mentele au fost legalizate la un notar din Tighina, apartamentul fi ind înregistrat pe numele tată-lui său, Timofei Ursu, iar numele lui Alexandru nu fi gura în acte(!). Tatăl lui Alexandru, Timofei Ursu, spune că motivul real al arestului este faptul că băiatul

său era poliţist în organele de drept moldovenești: „Mi s-a spus în faţă acest lucru și lui Alexadru i-au spus că rând pe rând îi vor închide pe toţi”. Pentru că soţia sa lucra la Tighina, Alexandru a hotărât să-și cumpere locuinţă acolo. Timp de doi ani nu au avut probleme, poliţistul făcând naveta zilnic către Ștefan Vodă. A fost reţinut pe drum, la 29 iulie 2009, când se întorcea acasă. În izolatorul miliţiei din Bender a fost torturat până și-a pierdut cunoștinţa. Ulterior a fost forţat să-și înstrăineze apartamentul în contul presupusului prejudiciu material cauzat de el. Întâmplă-tor sau nu, dar locuinţa a ajuns în proprietatea unuia dintre miliţienii care l-au arestat.

Din momentul reţinerii, pă-rinţii nu și-au văzut băiatul timp de doi ani și jumătate, perioadă în care au bătut la toate ușile la care au putut în încercarea de a-și elibera copilul. Fără rezultate. “La toţi am fost și peste tot mi se spunea că „nu putem colabo-ra, nu ne primesc”. Am vrut să intrăm la Filat, deja patru luni de zile avem, nu putem intra. Ni s-o spus să mergem la Tiraspol și acolo o să căutăm dreptate, pentru că ei nu pot colabora cu transnistrenii. Nici nu ne-au permis să intrăm la Filat, să ne întâlnim sau să-i spunem ceva. Ne gândim că dacă nu reușim nimic, ne rămâne să protestăm lângă Ștefan cel Mare”. Ba mai mult, într-o discuţie cu un ofi cial de la Ministerul de Interne, al cărui colaborator este Alexandru Ursu, tatălui său i s-a replicat că ar trebui să spună “mulţumesc” pentru faptul că Alexandru “nu a fost concediat din organe pentru absenţă nemotivată de la servi-ciu” (!). Părinţii sunt îngrijoraţi de soarta lui Alexandru, pentru că sănătatea i s-a înrăutăţit din cauza tratamentului la care este supus și a condiţiilor în care este deţinut. La 22 ianuarie anul cu-rent, Alexandru Ursu a suportat un atac de cord. Tânărul a fost vizitat doar o dată de un medic care i-a administrat o injecţie. Soţia sa, însărcinată la momentul reţinerii, a născut un băieţel, care acum crește fără tată. Ion Manole, directorul Promolex, organizaţie pentru drepturile omului, care monitorizează cazul lui Alexan-dru Ursu, spune că autorităţile care negociază cu regimul de la Tiraspol trebuie să insiste ca per-soanele care s-au adresat către autorităţile constituţionale să benefi cieze de anumite drepturi și chiar să fi e cercetate de către organele de drept ale Moldovei: “Să admitem că există anumite fapte ce ar demonstra vinovăţia acestei persoane. În cazul de faţă, mai ales că presupusa faptă a fost săvârșită pe teritoriul orașului Tighina, ar trebui implicate auto-rităţile constituţionale împreună cu regimul de la Tiraspol, ar tre-bui investigată minuţios situaţia acestui tânăr, iar în cazul în care este vinovat el trebuie dedat au-torităţilor constituţionale pentru a fi judecat și pentru a răspunde în faţa legii”. Alexandru Ursu a reclamat încălcarea drepturilor sale la CEDO.

Răpit de la liceuAlexandru Bejan, elev la Li-

ceul Teoretic “Lucian Blaga” din Tiraspol, de aproape doi ani este terorizat de MGB-ul trans-nistrean, așa-zisul minister al securităţii. El a fost luat cu forţa chiar din incinta liceului, la 29 februarie 2012, de către doi ofi ţeri ai securităţii transnistre-ne. La securitate a fost obligat să scrie un autodenunţ și să-și recunoască vina în săvârșirea unor „acte de terorism”. I s-a pre-zentat o expertiză grafologică care ar fi demonstrat că băiatul ar fi autorul unei ameninţări cu caracter terorist. În luna iunie, lui Alexandru i-a fost înaintată acuzarea de „denunţare min-cinoasă a actelor de terorism”, el riscând să petreacă 3 ani în temniţele ilegale din regiunea transnistreană. Băiatul s-a arătat nedumerit în legătură cu faptul că fi gurează pe lista de suspecţi a securităţii transnistrene: „Nu înţeleg de ce am fi gurat pe lista lor și nici rezultatele expertizei nu știu de unde s-au luat, pentru că nu am scris nici o scrisoare de ameninţare niciodată”. El și-a

amintit că, în 2009, când venise la studii în Tiraspol a avut un inci-dent. O cunoștinţă de-a sa s-a bă-tut cu un locuitor, iar Alexandru atunci a fost reţinut să depună mărturii. În 2011 și anul acesta, mai mulţi minori din Tiraspol, afl aţi în evidenţa miliţiei locale, au fost supuși intimidărilor și impuși să transcrie texte necu-noscute pe foi separate. Juristul Alexandru Zubco de la Promolex spune că la audierea elevului, care era minor, nu s-a ţinut cont de standardele internaţionale privind justiţia juvenilă: „Bejan este o altă victimă a serviciilor de securitate de la Tiraspol. Aceste acuzaţii de terorism aduse unui elev al Liceului român de la Tira-spol urmăresc scopul de a face presiuni și a ţine în frică școlile cu predare în grafi e latină din regiunea transnistreană”.

Arestată în locul mamei saleElena Dobroviţcaia, o tânără

de 20 de ani din Tighina, a fost luată ostatic de către separatiștii transnistreni. Ea a fost arestată pentru simplul motiv că mama sa, Zinainda Ciuhnenco, nu se prezenta la organul de miliţie, unde era citată în legătură cu un dosar mai vechi legat de un accident rutier, cu care o șan-tajau de ceva timp miliţienii. Tânăra, care era însărcinată la acel moment, a fost eliberată la o săptămână, după ce au interve-nit mai multe organizaţii pentru drepturile omului. Calvarul prin care a trecut Elena Dobroviţcaia în cele câteva zile cât s-a afl at în izolatorul comisariatului de miliţie din Tighina, unde nu este aerisire și nici lumină, este greu de descris.

A devenit suspect pentru că vorbea mai multe limbi străine Și familia unui alt tânăr din

Tiraspol a trecut printr-un calvar după ce băiatul lor, Boris Mozer, la 21 de ani, a fost arestat și jude-cat, pentru o presupusă fraudă la o companie de telefonie, unde lucra ca manager de vânzări. Natalia Mozer, mama tânărului, ne-a povestit că li s-a cerut să restituie presupusa pagubă încă înainte de procesul de judecată. Părinţii s-au văzut nevoiţi să vân-dă apartamentul și automobilul, ca să adune suma pretinsă, dar, între timp, dauna revendicată a crescut: „Ne telefona acasă, în repetate rânduri, șeful de pază de la companie. Și ne tot întreba: când o sa restituiţi banii, când ne vedem banii înapoi? Și atunci am vândut apartamentul. După care am mai împrumutat de la o prietenă din Chișinău trei mii de euro”. Cu toate acestea, Boris Mozer a fost judecat și timp de 3 ani ţinut în codiţii inumane la închisoarea din Hlinaia. Părinţii, ajutaţi de rude, au plătit enorm de mult ca să-și scoată feciorul. „Am dat totul, pentru că ne te-meam că nu-l vom scoate viu de acolo. Ei aproape că l-au distrus. După eliberare, mai mult de un an s-a afl at în tratamente și cu greu l-am pus pe picioare. Ne-am temut cu adevărat că o să-l pierdem”, își reamintește printre lacrimi Natalia Mozer. Acum Bo-ris se afl ă peste hotare. Părinţii, de teamă pentru viaţa copilului, nici nu vor să spună unde se afl ă acesta. Împreună cu alte mame ale căror copii au devenit victime ale regimului de la Tiraspol, Na-talia Mozer a fondat anul acesta o asociaţie obștească Mamele pentru drepturile omului, care și-a propus să lupte pentru re-punerea în drepturi a cetăţenilor supuși torturii și tratamentelor inumane de către regimul sepa-ratist din regiunea transnistrea-nă. Cazul lui Boris Mozer este pe rol la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

Închis pentru a-i fi preluată afacerea Vitalie Eriomenco este de

baștină din orășelul Ștefan Vodă. A început să facă afaceri încă de tânăr, apoi și-a dezvoltat în regiunea transnistreană o reţea de brutării și, întrucât afacerea mergea bine, a trecut cu traiul în Slobozia, localitate din stânga

Nistrului. A fost luat în noaptea de 29 martie 2011 de acasă și, de atunci, stă încarcerat la Tira-spol. Soţia sa și cei doi copii au fost nevoiţi să fugă în aceeași noapte, ajutaţi de prieteni, la Chișinău. Nu au luat din casă nici un capăt de aţă și nici nu au mai putut recupera ceva. Părinţii lui Alexandru, ambii în etate, nici nu mai știu unde să meargă după ajutor. Procesul de judecată e pe rol, el fiind acuzat de furt în proporţii deosebit de mari. Rudele și prietenii spun însă că Vitalie este victima unor scenarii puse la cale încă de administraţia Smirnov împotriva oamenilor de afaceri moldoveni, dar nu fără concursul unor funcţionari din structurile de stat ale R. Moldo-va. Numai în 2010–2011, mai mult de 10 oameni de afaceri au fost arestaţi de regimul de la Tiraspol. Familia lui Vitalie afi rmă că arestul s-a făcut cu scopul de a-i fi preluat businessul, iar cei implicaţi sunt cetăţeni ai R. Mol-dova. Sora lui Vitalie, Ala, ne-a declarat că, deși nu există nici o probă la dosar care ar dovedi vinovăţia lui Vitalie, procesul continuă, el fiind supus unor presiuni enorme. „Acolo, dincolo de condiţiile inumane în care este deţinut, asupra lui se fac presiuni pentru a-l demoraliza, a-i distruge personalitatea, dem-nitatea. El este bolnav, dar nu are acces la serviciile medicale”, ne spune îngrijorată sora lui. Ea se arată indignată de faptul că, deși s-a adresat avocaţilor parlamentari cu rugămintea de a interveni, aceștia i-au răspuns la fel cum au răspuns și așa-zișii apărători ai drepturilor omului din Transnistria. În august 2011, Eriomenco a depus o cerere la CEDO, reclamând privarea ile-gală de libertate, tortură și trata-mente inumane. Curtea a dispus examinarea în mod prioritar a cauzei respective.

MAI transmite Tiraspolului date personale despre cetăţenii moldoveni Acum o lună, familia lui Vitalie

Eriomenco a acuzat public auto-rităţile moldovenești de compli-citate cu regimul de la Tiraspol și de furnizarea datelor cu caracter personal despre membrii fami-liei sale care locuiesc în partea dreaptă a Nistrului. Ministerul de Interne al R. Moldova a transmis, la solicitarea organelor judiciare transnistrene, informaţii despre 6 cetăţeni ai R. Moldova, printre care Eriomenco Vitalie, privat ilegal de libertate de regimul de la Tiraspol. La 22 decembrie 2011, așa-zisul șef provizoriu al direcţiei anticorupţie de la Tira-spol, A.V. Mejinschii, a adresat colonelului de poliţie Gheorghe Tretiacov un demers prin care a solicitat informaţii în privinţa lui Vitalie Eriomenco și membrii familiei acestuia. În mai puţin de o lună, Tretiacov a expediat la Tiraspol materiale pe 9 fi le, care conţin date cu caracter personal a șase cetăţeni ai R. Moldova. Mai multe ONG-uri pentru apărarea drepturilor omului au sprijinit apelul și au cerut public, la 25 iulie, sancţionarea șefului Direc-ţiei Poliţie Criminală din cadrul MAI, Gheorghe Tretiacov, pentru că a pus la dispoziţia organelor pretinse de drept din regiunea

transnistreană informaţii despre cetăţenii moldoveni, și a directo-rului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Vitalie Paniș, învinuit că mușamalizează acţiunile lui Tretiacov.

La 29 mai și 9 iulie, membrii familiei Eriomenco au sesizat Centrul pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, solicitând intervenţia acestui organ de stat în apărarea drepturilor lor la protecţia datelor cu caracter personal și pedepsirea persoa-nelor vinovate de transmiterea informaţiilor personale în adresa unei entităţi ilegale și anticon-stituţionale din stânga Nistru-lui. Directorul instituţiei Vitalie Paniș a răspuns petiţionarilor că nu au fost admise încălcări, deoarece transmiterea actelor cu caracter personal în adresa „autorităţilor din stânga Nistru-lui” are temei juridic, datorită acordurilor încheiate în 1999 și 2001 între MAI și conducerea organelor afacerilor interne de la Tiraspol (!). Aceasta în situaţia în care, încă în anul 2005, Curtea de Apel Chișinău a declarat nule acordurile la care face trimitere Vitalie Paniș (!).

„Sarcina MAI este de a-și proteja propriii cetăţeni. Din corespondenţă reiese că funcţi-onarii de la Interne pun în pericol viaţa, sănătatea, siguranţa și proprietatea propriilor cetăţeni, transmiţând informaţii structuri-lor pe care, de fapt, le consideră ilegale. Reiese că aceste infor-maţii au fost transmise în baza unor înţelegeri reciproce. Chiar dacă datele ar fi fost transmise în baza unor acorduri, oricum este ilegal. Orice document contrar Constituţiei este nul”, a comen-tat Alexandru Zubco, juristul Promo-Lex.

Colonelul Tretiacov a decla-rat, citat de portalul Moldova.org, că angajaţii MAI „au admis o greșeală tehnică în antetul scri-sorii”. „Nu am recunoscut în nici un fel legitimitatea celor de la Tiraspol. Eroarea a fost în antet, în rest colaborăm în baza unor acorduri, doar la capitolul com-baterea criminalităţii. Suntem în afara politicului”, s-a apărat colonelul. Centrul Naţional pen-tru Protecţia Datelor cu Caracter Personal a catalogat conţinutul declaraţiei societăţii civile ca nefondat și subiectiv.

Necesitatea documentării tuturor încălcărilor legiiProcuratura Republicii Mol-

dova are câteva subdiviziuni teritoriale care au sarcina să apere drepturile cetăţenilor din localităţile afl ate sub jurisdicţia administraţiei de la Tiraspol. Procuratura raionului Dubăsari își are sediul în satul Ustia, lo-calitate afl ată în partea dreaptă a Nistrului. Cea de-a doua sub-diviziune se afl ă în municipiul Tighina, iar pentru raionul Gri-goriopol funcţionează o instanţă judecătorească, cu un singur judecător, care își are sediul în Judecătoria Centru din Chișinău. În ce măsură aceste instituţii își pot onora obligaţiunea de a pro-teja drepturile cetăţenilor din această regiune? Procurorul ra-ionului Dubăsari, Valentina Bra-du, spune că, la modul practic, este imposibilă instrumentarea

dosarelor în teritoriul controlat de autorităţile transnistrene. Colaboratorii organelor de drept ale Republicii Moldova sunt arestaţi și umiliţi de miliţia trans-nistreană și, uneori, ei înșiși au nevoie de protecţie. Din această cauză, până acum, nici unul din-tre dosarele pornite, în care erau vizaţi factori de decizie din regi-unea transnistreană, nu a ajuns în judecată. „Pentru a investiga cazurile, suntem obligaţi să ne deplasăm prin acele posturi va-male, unde ei, fi ind convinși că sunt stăpâni, își permit diverse abuzuri”, spune Valentina Bradu. Mulţi dintre fi guranţii dosarelor intentate – miliţieni, anchetatori, procurori sau judecători din Transnistria, care și-au uzurpat calităţi ofi ciale, cum spune le-gea – au și cetăţenia Republicii Moldova. Prin urmare, teoretic, ar putea fi emise mandate de arest internaţional pe numele lor. Numai că, la modul practic, nimeni nu s-ar încumeta să apli-ce această procedură, pentru că ar urma reacţii previzibile din partea Tiraspolului, precizează procurorul.

Procuratura Tighina se afl ă, încă din anul 1992, în aceeași clădire cu miliţia transnistreană. Miliţienii înregistrează riguros fiecare vizită la organele de drept moldovenești. Procurorii moldoveni ocupă cinci birouri în clădirea Comisariatului. Tot acolo se află și comenduirea Bender. „În 92, când ne-au dat birouri, parcă special au îm-părţit, peste un birou–două este câte un birou–două de-a miliţiei din Bender. La intrare este un post din 3 persoane: un militar, un poliţist și un miliţian. Ei fi xează cine a venit, la cine a venit, datele de pașaport. Din această cauză, oamenii au frică și se adresează rar la noi, dar în cazul plângerilor întemeiate, am deschis dosare”, ne declară Ion Tcaci, procuror de Tighina. Unul dintre cazurile pe care Procura-tura Tighina a iniţiat dosar penal ţine de un tânăr care a fost răpit de reprezentanţii MGB-ului, dus la Nistru, unde i s-a pus pistolul la cap, cerându-i-se ultimativ să plece din regiune, în caz contrar era ameninţat că va fi împușcat. Procurorii recunosc că, deși sunt pornite dosare penale, la modul practic, este imposibil să fi e duse la bun sfârșit.

Dreptul de a se adresa organelor constituţionale ale R. Moldova ONG-urile care monitorizea-

ză situaţia privind drepturile omului în regiunea transnis-treană susţin că, în mare parte, cetăţenii din stânga Nistrului nici nu știu că au dreptul să se adreseze la organele constituţi-onale ale Moldovei din regiune. Ion Manole, directorul Promolex, afi rmă că autoritatea organelor constituţionale ale Moldovei în stânga Nistrului nu este una bună, pentru că, pe parcursul anilor, acestea „nu prea au dorit sau nu au făcut nimic pentru examinarea concretă a fi ecărui caz, de multe ori, oamenii ale-gându-se doar cu un refuz”. El se declară convins că toate cazurile de încălcare a drepturilor omului în stânga Nistrului trebuie să fi e încadrate în dosare, chiar dacă făptuitorii astăzi nu pot fi trași

la răspundere penală. În schimb, aceste dosare instrumentate, potrivit normelor legale, se vor constitui într-un material probatoriu greu de contestat în timpul negocierilor în problema reglementării transnistrene sau în discuţiile cu diplomaţii și mi-sionarii străini.

Avocaţii organizaţiei se arată îngrijoraţi de numărul alarmant de mare de persoane închise în penitenciarele din regiunea transnistreană. Dacă în 19 pe-nitenciare din dreapta Nistrului sunt deţinute ceva mai mult de 6 mii de persoane, apoi în doar 3 penitenciare din autoprocla-mata republică nistreană sunt închiși peste 3 mii de oameni. Majoritatea celor deţinuţi își ispășesc pedeapsa în baza unor sentinţe emise de autorităţi ne-recunoscute, documente ce nu pot fi considerate legale, susţine Manole.

Multe dintre reţineri și con-damnări se fac pe acuzaţii neîn-temeiate, mai mult cu scopul de a intimida oamenii pentru faptul că sunt moldoveni și pentru a stoar-ce bani de la rudele lor, spune Manole: „Am întâlnit cazuri când persoanele au fost arestate și

condamnate pentru simplul fapt că aveau bani, proprietăţi sau afa-ceri profi tabile. Avem informaţii că unii au plătit bani grei pentru a fi scoasă persoana din închisoare. Invocarea unor așa-numite crime gen terorism, trădare de așa-zisa patrie, sau spionaj este cea mai ușoară metodă de intimidare a populaţiei. Prin astfel de incrimi-nări, populaţia devine mult mai atentă la ceea ce spune, la ceea ce face și situaţia convine regimului pentru a-și menţine infl uenţa și a menţine frica, spaima în rândurile populaţiei”.

Experţii de la Promolex atestă totuși o creștere a numărului de sesizări de la cetăţenii din localităţile afl ate sub jurisdicţia administraţiei de la Tiraspol. Ei presupun că își face efectul mediatizarea unor cazuri de rezonanţă, cum ar fi cel al jurna-listului Vardanean și al inspecto-rului fi scal Ilie Cazac.

NOTĂ: NOTĂ: Această investigaţie a fost rea-

lizata în cadrul campaniei media „Jurnaliștii pentru eliminarea tor-turii și protecţia victimelor torturii și relelor tratamente”, desfășurată de Centrul de Investigaţii Jurna-listice cu suportul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea exa-minării medico-legale a cazurilor de tortură și a altor forme de mal-tratare în Moldova”, fi nanţat de Uniunea Europeană, cofi nanţat și implementat de Programul Na-ţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova. Opiniile exprimate în investigaţie aparţin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene și al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Sursa: investigatii.md

Răpiţi, întemniţaţi şi torturaţi de miliţia transnistreanăRăpiţi, întemniţaţi şi torturaţi de miliţia transnistreană

Vama RezinaVama Rezina Orașul TighinaOrașul Tighina Închisoarea de la HlinaiaÎnchisoarea de la Hlinaia Camera de întrevedere cu deţinuţiiCamera de întrevedere cu deţinuţii

Ion ManoleIon Manole

30 AUGUST 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Investiga\ii

Urmare din pag. 1Pe 25 decembrie 2011, popu-

laţia din stânga Nistrului a ales un alt conducător al unei ţări invizibi-le pe harta lumii, un stat în care un angajat din mediul privat lucrea-ză pentru 14 angajaţi ai statului și jumătate din buget se cheltuiește pe salariile acestora. După 20 de ani de președinţie, timp în care a fost copilul de sufl et al Rusiei, Igor Smirnov a fost renegat și forţat practic să se pensioneze. În aceste două decenii, el și familia lui au reușit să se înfrupte din plin din fondurile rusești acordate Transnistriei.

Oleg Smirnov, unul dintre fi ii fostului președinte, a dispărut cu cinci milioane de dolari din aju-torul fi nanciar al Rusiei acordat republicii separatiste, sărăcind și mai mult o ţară în care reţele criminale nu și-au încetat activi-tatea. Afacerile și contrabanda cu ţigări aduc profi turi uriașe fi e parlamentarilor Dumei de la Mos-cova, fie lui Zaher Iskandarani, un om de afaceri din Timișoara arestat în nenumărate rânduri pentru ilegalităţi cu tutun, fie unor fonduri de investiţii legate de Deutsche Bank.

Noul președinte, Evgheni Șe-vciuk, nu vine dintr-o lume para-lelă. După șase luni de guvernare, aerul din Transnistria este mai rarefi at, dar regiunea secesionistă rămâne în continuare o exclavă a Federaţiei Ruse și un nod al contrabandei.

Pe de altă parte, Transnistria deţine atât armament lăsat moș-tenire de Uniunea Sovietică, încât poate să poarte un război timp de cinci ani, dar toată lumea se ferește să vorbească despre trafi -cul de arme. Cu excepţia câtorva puști de vânătoare confiscate la graniţa cu Ucraina, nu există alte informaţii ofi ciale legate de trafi cul de armament.

Accesul nostru în calitate de jurnaliști la tot ceea ce înseamnă informaţie publică, baza unei so-cietăţi democratice, precum și la politicienii din actuala guvernare, a fost practic un demers zadarnic, autorităţile transnistrene refuzân-du-ne acreditarea fără motiv.

Este adevărat că lista de per-soane cu care solicitasem interviu conţinea, printre altele, și nume importante din stânga Nistrului, precum cel al actualului președin-te Evgheni Șevciuk, al ministrului Securităţii Statului, Vladislav Finaghin, precum și a lui și Ilya Kazmaly, unul dintre directorii Sheriff, cea mai mare firmă din Transnistria, și membru în Sovie-tul Suprem.

Vântul schimbării Spre deosebire de atitudinea

sa faţă de actorii importanţi externi, noul președinte pare să fi început un război personal cu foștii guvernanţi. Ceea ce se petrece în momentul de faţă în Transnistria pare a fi o răfuială a noilor lideri instalaţi la Tiraspol cu vechea gardă, chiar dacă Igor Smirnov își pierduse susţinerea din partea Rusiei cu mult înainte de alegeri.

Fiul acestuia, Oleg Smirnov, este cercetat într-un dosar privind deturnarea de fonduri, în valoare de aproximativ cinci milioane de dolari, alături de Oxana Ionova, fostul președinte al Consiliului de Administraţie a Băncii Repu-blicane Transnistrene. Contactat telefonic în nenumărate rânduri pentru a stabili un interviu, Igor Smirnov ne-a spus degajat cu voce liniștită că nu-l mai intere-sează politica și că este un pensi-onar care se odihnește.

Pe de altă parte, punerea sub urmărire penală de către anche-tatorii transnistreni a fostului șef al Ministerului Securităţii Statu-lui - MGB, redenumit de curând KGB, general-locotenent Vladimir Antiufeev, pare a fi un semnal clar de curăţare a terenului din partea lui Evgheni Șevciuk. Antiufeev a fost șeful MGB-ului transnistrean din 1991 până la alegerea lui Șev-ciuk. În momentul căderii Uniunii Sovietice, Antiufeev era staţionat în Riga, fiind colonel în cadrul trupelor speciale OMON. A fugit în Transnistria din cauza unor crime pe care le-a comis ca ofi ţer al armatei ruse, motiv pentru care este căutat încă de autorităţile din Letonia.

Se știe despre generalul rus că l-a susţinut mereu pe Igor Smir-nov, iar oficialii din Comitetul Securităţii de Stat (KGB) care au iniţiat urmărirea penală susţin că în perioada decembrie 2011-ia-nuarie 2012, acesta, împreună cu un grup de ofiţeri aflat în subordine, ar fi distrus o serie de documente importante și secrete

ale ministerului pe care îl condu-cea. Surse din sovietul suprem transnistrean ne-au declarat că în momentul de faţă, Antiufeev se ascunde la Moscova. Ancheta a fost declanșată la sugestia lui Mihail Bergman, fost comandant al Armatei a 14-a și actual repre-zentant special al președintelui transnistrean în Federaţia Rusă. Tot Bergman susţinea, într-un interviu acordat postului de tele-viziune de la Chișinău Publika TV, că se afl ă în posesia unor dovezi ale furtului de arme din depo-zitele Armatei a 14-a, vândute ulterior în state foste membre ale Uniunii Sovietice.

În contextul epurărilor politice de la Tiraspol, un fapt interesant este și dispariţia unuia dintre directorii Sheriff, Ilya Kazmaly. În aprilie, acesta și-a dat demisia din funcţia de deputat în Sovietul Suprem și a părăsit și poziţia din

managementul Sheriff , companie la care actualul președinte Șev-ciuk a lucrat ani de zile, la fel ca și Oleg Smirnov.

O ţară încremenită Accesul în Transnistria în cali-

tate de turiști e mai puţin greoi decât ne așteptăm. Majoritatea jurnaliștilor români sau de la Chișinău care vizitaseră regiunea înaintea noastră, pe vremea lui Smirnov, ne-au sfătuit să fi m cir-cumspecţi și să nu lăsăm la vedere aparatele de fotografi at, de fi lmat ori reportofoanele, pentru a nu fi confi scate de vameșii așa-zisei Republici Moldovenești Nistrene. Același lucru a fost confi rmat și de grănicerii ucraineni cu care am stat de vorbă ulterior.

În aprilie 2012, lucrurile stau puţin altfel. E adevărat că trebuie să completăm un formular obli-gatoriu cu toate datele noastre, o fi ţuică de mărimea unui carneţel de note, inclusiv scopul vizitei și adresa hotelului la care urma să ne cazăm, dar bărbatul cu cămașă albastră, accesorizată cu medalii și diverse insigne militare, din spatele unui ghișeu, ne studiază feţele cu atenţie și ne lasă apoi să intrăm în micul stat separatist.

Drumurile, blocurile și oame-nii Transnistriei par scoși dintr-un film sovietic clasic. Prăfuită și largă, șoseaua care te duce spre Tiraspol curge într-o tihnă vegheată de posturi militare de observaţie. Din loc în loc, soldaţi cu ecusoane reprezentând dra-pelul Federaţiei Ruse cercetează împrejurimile și ţin trafi cul sub observaţie. Sub privirile lor de vultur, asezonate cu arme ţinute în braţe vânjoase, nici o mașină, dintre cele câteva care circulă, nu trece neobservată.

În Tiraspol, ne cazăm la hotelul „Aist” (n.r.: în traducere înseamnă barză), o clădire cu cinci etaje, dar atât de goală și neîngrijită, încât priveliștea de pe geam, un Nistru cuminte și ascultător, e singura care o mai salvează. Holurile sunt goale, cu excepţia parterului, acolo unde mai mulţi bărbaţi urmăresc meciuri de fotbal și se agită ca într-un birt de pariuri. Un singur lift din cele două func-ţionează și te duce până la etajul patru din cinci. Pereţii celor două camere în care ne-a dus un tip înalt și uscat sunt acoperiţi cu tapete de culori și modele diferite, iar canapelele murdare și năclăite

sunt floare la ureche pe lângă miasmele ce au ieșit din încăperi odată cu deschiderea ușii.

Deși impresia pe care ţi-o lasă o vizită în Transnistria e că timpul ar fi luat decizia, în urmă cu 20 de ani, de a se opri în loc, regiunea nu este nici pe departe o oază de liniște. Dincolo de aparenţe, republica separatistă freamătă de activităţi ilegale. Despre cele mai multe dintre ele se tot scrie de două decenii încoace, dar lu-crurile nu s-au schimbat aproape deloc, nici după schimbarea lide-rului de la Tiraspol. Armamentul rusesc, peste 21.000 de tone, e în continuare pe teritoriul din stânga Nistrului, numărul cazu-rilor de contrabandă cu ţigări și alcool este practic necunoscut, capturile ofi ciale sunt minime, iar lupta împotriva trafi cului de fi inţe umane e abia la început după 20 ani de secesionism.

Armata taximetriştilorDe la autogara din Tiraspol până

în centrul orașului nu faci mai mult de un sfert de oră. Prilej perfect pentru o discuţie cu un taximetrist care ar prefera ca Transnistria să aibă statutului regiunii Kaliningrad, o anexă a Rusiei, fără „inutilele ruble transnistrene”. Bărbatul cu ten măsliniu, ochelari de soare și o rusă vorbită aproape impecabil ne spune că obișnuiește să-i ducă pe soldaţii din Armata a 14-a pe la ca-sele lor din Tiraspol, pentru că mulţi dintre ei sunt cetăţeni din stânga Nistrului, foști taximetriști care s-au lăsat de meserie și au intrat în arma-ta rusă pentru un salariu de 300 de dolari pe lună. Sumă considerabilă, având în vedere faptul că salariul mediu în Transnistria este de 100 de dolari lunar.

Oprim în faţa garnizoanei forţelor rusești din Tiraspol și îl întrebăm pe unul dintre cei trei militari de pe marginea drumului despre existenţa unui magazin cu tot soiul de arme, echipament militar și alte cele din perioada so-vietică. Informaţia o primisem de la Aleksandr Iov, hatmanul caza-cilor din Dubăsari, și părea cât se poate de veridică. „Nu, nu există așa ceva, dar am putea construi unul pentru dumneavoastră în mod special, dacă doriţi”, glumeș-te unul dintre ei și se îndreaptă spre poarta de fi er.

Armata rusă are o prezenţă semnificativă în Transnistria: 1,400 de soldaţi la care se adau-gă cei 500 de „pacifi catori” de la frontiere. Scopul prezenţei lor este supravegherea depozitelor de armament rămase din vremea Uniunii Sovietice.

Comandantul Grupului Ope-rativ al Trupelor Ruse, colonelul Veaceslav Sitchikhim, declara pentru publicaţia „Pridnestrovie” în 2009 că în depozitele militare rusești de lângă Colbasna din raionul Râbniţa există 21,5 mii de tone de muniţie. Sitchikhim mai preciza atunci că, pe lângă rolul de pacifi catori și asigurarea pazei depozitelor de armament, soldaţii ruși din Transnistria tre-buie să reacţioneze operativ la o eventuală schimbare bruscă a situaţiei din regiune.

„Există o fabrică care produce componente pentru rachete in-cendiare folosite de aviaţie chiar în Bender lângă graniţa moldo-venească”, ne-a declarat un fost

poliţist de rang superior care a activat în cadrul poliţiei regionale din Bender. Este o declaraţie dură. „Trăiesc în Tiraspol, dar cunosc oameni din Bender și din Varniţa care lucrează acolo. Ei vă pot da mai multe detalii”, a mai adăugat fostul poliţist care nu a mai răs-puns la telefon decât o singură dată, apoi a evitat orice contact cu noi. Este un lucru de înţeles, din moment ce a declarat ceva ce mass-media internaţională arată de ani de zile, iar autorităţile internaţionale, precum și cele din Moldova sau Transnistria, l-au negat în permanenţă.

Orașul Bender, afl at la așa-zisa frontieră moldo-transnistreană, este un oraș industrial. Acum, fa-bricile și uzinele de aici par aban-donate, dar toate porţile sunt păzite de garduri masive care protejează activitatea din interior de curioși. Benderul este împărţit în două de Varniţa, un mic orășel, o enclavă controlată de guvernul de la Chișinău. Oamenii de aici nu discută deloc despre fabrica de armament.

De ce există o asemenea fa-brică în Bender? Tocmai pentru că numai armata și poliţia trans-nistreană, precum și pacifi catorii ruși sunt singurele autorităţi care au acces aici. Autorităţile moldovenești nu au nici un fel de jurisdicţie, la fel ca observatorii Uniunii Europene sau specialiștii din cadrul Misiunii Uniunii Eu-ropene de Asistenţă la Frontieră în Moldova și Ucraina (EU BAM). Conform unor surse militare, ar-senalul de armament și comerţul cu arme reprezintă o chestiune fi erbinte. Ofi cialii instituţiilor in-ternaţionale de monitorizare cum ar fi EU BAM și OSCE au declarat că armamentul ilegal din zonă nu reprezintă o problemă.

Gaz pe arme Problema armamentului din

Transnistria a fost adusă în discu-ţie și în timpul vizitei președinte-lui României, Traian Băsescu, în Federaţia Rusă. Într-o telegramă trimisă de Ambasada SUA la Bucu-rești către Departamentul de Stat american în februarie 2005, clasa-tă confi denţial și făcută publică de Wikileaks, este relatată întâlnirea dintre Băsescu și Vladimir Putin. Băsescu a propus atunci lui Putin ca România să participe la masa negocierilor în ceea ce privește Transnistria, deoarece Transnistria ameninţă stabilitatea în regiune și servește ca fi ltru pentru crima organizată care acţionează și în România. Putin a evitat un răs-puns legat de această chestiune și a schimbat discuţia spunând că: „Transnistria lui Smirnov ob-strucţionează mutarea muniţiei din depozitele de acolo”. Acest răspuns a fost, conform președin-telui României, o „glumă”.

Într-o telegramă similară din martie 2006, Transnistria era menţionată ca fi ind zona în care se face trafi c semnifi cativ cu arme ușoare. Ulterior, pe 14 aprilie 2006, la sediul ambasadei ruse din București a avut loc întâlnirea Grupului de Acţiune împotriva Te-rorismului al G8 (Grupul statelor cele mai puternic industrializate) la care atașatul francez pentru Securitate Internă, colonelul La-urent Demolins, a întrebat dacă „armele din Transnistria trec prin Moldova în România?” ”Rușii au tăcut”, se arată în document.

„La noi, pe teritoriul Transnis-triei, există depozite de arma-ment la Colbasna care sunt pă-zite de Armata a 14-a”, a declarat Aleksandr Iov, liderilor cazacilor, din biroul său plin de însemne ale districtului militar din Dubăsari pe care îl conduce. Cu o cană de ceai în faţă, preparat la samo-var, Iov, fost membru al forţelor speciale ruse Speţnaz și luptător în Afganistan și în Transnistria, a adăugat că există armament și muniţie de toate tipurile care au fost aduse numai în perioada Uniunii Sovietice.

„Armata rusă și-a luat de acolo tot ce îi aparţine. Rușii spun ca armamentul le aparţine și mulţi se întreabă de ce transnistrenii primesc gaz gratuit. Gazul este

în schimbul acestui armament, noi de ce am avea nevoie de toate aceste arme? Nu ne tre-buie, dar vrem gaz!” spune cu sinceritate Iov. „Unii ne spun să scoatem aceste arme pe piaţă și să le vindem, pentru că am face mai mulţi bani și am acoperi și datoriile pentru gaz. Dar Trans-nistria nu este recunoscută, prin urmare cum să faci acest comerţ?” a adăugat Iov, menţionând c[ asta ar însemna necesitatea unui trafi cant de arme.

Monitorizare inutilăDespre toate aceste lucruri,

Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova și Ucraina – EU BAM – pare să nu știe mare lucru. Cu un buget de aproape 10% din bugetul Trans-nistriei, EU BAM a cheltuit în cinci ani de când funcţionează aproape 70 de milioane de euro. Ronan

Goggin, expertul pe comunicare al EU BAM care are sediul în Ode-sa, Ucraina, a insistat că instituţia pe care o reprezintă, lansată pe 30 noiembrie 2005 ca urmare a solicitării comune a președinţilor Republicii Moldova și Ucrainei, are doar un rol consultativ, oferă asistenţă partenerilor săi și nu are puteri executive.

Mai mult, deși este considerată a fi una dintre cele mai reușite operaţiuni ale Uniunii Europene și UNDP – Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, activi-tatea ei referitoare la incidentele de la graniţa moldo-ucraineană este incompletă, din moment ce Uniunea Europeană nu recu-noaște republica separatistă și misiunea nu este deloc prezentă pe teritoriul Transnistriei.

De fapt, EU BAM neagă ade-vărata problemă din regiune: Transnistria. În ceea ce privește capturile de armament de la gra-niţa moldo-ucraineană în perioa-da 2007 -2011 au fost confi scate 387 de arme, în cea mai mare parte arme cu aer comprimat sau de vânătoare, aproape toate în punctele de trecere a frontierei. „Nu avem informaţii referitoare la producţia și asamblarea de armament și nici date referitoare la trafi cul de fi inţe umane”, a de-clarat Goggin.

Același răspuns l-am primit și de la Organizaţia pentru Se-curitate și Cooperare în Europa – OSCE – care are un rol ambiguu în regiune. Cu toată titulatura pretenţioasă, biroul OSCE din Tiraspol nu are activitate aproape deloc. Cu excepţia unor rapoarte, declaraţii și a unui website, OSCE are o prezenţă limitată în repu-blica separatistă, deși misiunea a avut un buget pentru 2011 de pu-ţin peste două milioane de euro. Per Enerud, purtătorul de cuvânt al OSCE din Moldova, a declarat că pentru acești bani, OSCE face monitorizare conform mandatu-lui misiunii. Dar ce monitorizează OSCE, de fapt, este greu de spus. Am întrebat despre contrabanda cu ţigări, de arme, despre pro-ducţia de armament și traficul de fiinţe umane în regiune în ultimii cinci ani. „OSCE face doar să instruiască, în ceea ce privește infracţiunile, autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului”, a fost răspunsul oferit de Enerud.

Paradisul de tutunÎn biroul său de la etajul cinci

al hotelului „Aist”, o încăpere lu-minoasă cu geamuri imense, cu un acvariu fără pești, un papagal negru și o bibliotecă pe ale cărei rafturi sunt înșiruite fotografii de familie, își are biroul Dmitri Soin, liderul partidului „Pror\v”. Soin, membru al sovietului su-prem transnistrean și fost ofi ţer în cadrul serviciilor secrete de la Tiraspol, ne vorbește despre imperioasa nevoie de schimbare din regiunea separatistă. Despre fostul președinte Smirnov, Soin spune că vremea lui a trecut, că politica lui a fost o greșeală, că oamenii plecau de aici, preţurile creșteau, iar ţara se afl a pe margi-nea prăpastiei.

„Transnistria a câștigat din ţigări, benzină sau alcool. Acestea erau aduse aici, apoi scoase prin contrabandă. E mult mai avanta-jos să faci trafi c de ţigări decât de armament”, a adăugat, în schimb, Soin. Această declaraţie nu este deloc surprinzătoare și nici întâm-plătoare, din 30 de pachete de ţigări pe care le-am cumpărat din magazinele din stânga Nistrului, doar cinci aveau timbru fi scal.

Firmele care aduc ţigări în mica republică separatistă sunt fie producători importanţi din Rusia cu legături politice, fi e obscure fi rme off -shore sau mici companii înfi inţate în Anglia cu afaceri și în România. Cele mai multe tipuri de mărci de ţigări pe care cineva le poate achiziţiona în Transnistria sunt fabricate de Donskoi Tabak, o fi rmă înregistrată în Rostov pe Don, Rusia. La preţuri ridicol de mici, între 0.23 și 0.98 de euro-cenţi, am cumpărat mai multe pachete de ţigări.

Până la sfârșitul lui 2003, șeful Donskoi Tabak a fost Ivan Igna-tevici Savvidi, actual deputat în Duma de Stat pe listele partidului Rusia Unită, condus de Vladimir Putin. Savvidi este strâns legat de alte două fi rme care exportă ţigări în Transnistria: Innovation Tobacco Company Ltd și Rich-mond Tobacco Trading, ambele din Londra. Innovation Tobacco este deţinută de Beltera Holdings Ltd, o fi rmă off -shore din Nicosia, Cipru, care are, la rându-i, ca ac-ţionari pe fi ul și soţia deputatului rus, cea din urmă fi ind acţionară și la Richmond Tobacco Trading.

În iunie 2011, Donskoi Tabak ajunsese să fi e acţionarul majo-ritar la o fi rmă care intenţiona să cumpere în totalitate acţiunile Nevo Tabak, o companie din San-kt Petersburg, Rusia, care comer-cializează ţigări în Transnistria. În august 2006, un grup privat de investitori condus de un fond de investiţii rusesc, UFG Private Equi-

ty Fund I LP, deţinut de Deutsche Bank AG, a cumpărat 40% din Nevo Tabak, motivele achiziţiei nefi ind făcute public. Directorul Nevo Tabak, Oleg Iurevici Ami-ranov, declara că afacerea a fost negociată cu fondul de investiţii condus de fostul ministru rus al Finanţelor, Boris Fiodorov, timp de aproape un an.

O altă firmă implicată în co-mercializarea de ţigări în Trans-nistria este European Tobacco PLC din Londra, fi rmă care în timp și-a schimbat denumirea în European Tobacco Limited. Asociaţii sunt trei libanezi: Nameer Nasri, Ra-mez Nasri și Nazar Nasri. Afacerile cu ţigări ale celor trei libanezi în Transnistria își au rădăcina și în România. Ramez Nasri este aso-ciat în fi rma European Tobacco România din Timișoara cu sirianca Nadra Sror. Sror este mama lui Zaher Iskandarani, un om de afaceri arestat de nenumărate ori și condamnat de instanţele ro-mânești pentru evaziune fi scală, contrabandă cu ţigări, instigare la contrabandă, fals și uz de fals începând cu 1995. El este inves-tigat pentru aceleași fapte și de către procurorii elveţieni.

La solicitarea noastră referi-toare la contrabanda cu ţigări dinspre și înspre Transnistria, ofi -cialii Ministerului Administraţiei și Internelor din Republica Moldova au răspuns sec: „Nu există o astfel de evidenţă”. În schimb, EU BAM are date referitoare la contraban-da cu toate tipurile de mărfuri, inclusiv ţigări, dintre Moldova și Ucraina, Transnistria fiind și ea inclusă, pentru anii 2007-2010. Conform EUBAM, în 2011 au fost 30,7 milioane de ţigarete, adică 800 de cazuri de contrabandă la această frontieră. Aproape nimic, pentru că asta înseamnă 3.070 de baxuri de ţigări, adică aproape patru tiruri. De partea ucraineană, colonelul de grăniceri Andrei Val-ciuk ne-a precizat că timp de șase luni în sectorul în care lucrează fost reţinută marfă de contra-bandă în valoare de aproximativ 30.000 de euro.

Din datele EU BAM, în 2011, valoarea contrabandei cu ţigări și alcool la graniţa moldo-ucrai-neană a fost de 4,4 milioane de dolari, peste 90% din cazuri fi ind descoperite în punctele de trecere a frontierei. La fâșia care desparte Transnistria de Ucraina a fost găsită o conductă subterană prin care, conform presei, se făcea contrabandă de alcool. Există însă o discrepanţă între ceea ce a apărut în mass-media ucraineană, care a citat autorităţile fi scale de la Kiev, și declaraţiile colonelu-lui de grăniceri Andrei Valciuk, șeful sectorului de frontieră de la Belgorod-Dnestrovsk, care a participat la operaţiune. Valciuk, care lucrează de 20 de ani la fron-tiera cu statul separatist, spune că nu a mai întâlnit astfel de cazuri. Spre deosebire de informaţiile din presă, conform cărora conducta transporta alcool și lega satele Novokotovsk din Transnistria și Pavlovka din regiunea Odesa, el susţine că în momentul desco-peririi, ţeava era uscată și nu avea miros de alcool.

Mai mult, ofi ţerul ne-a explicat că ţeava respectivă făcea parte dintr-un sistem de irigaţii con-struit în perioada Uniunii Sovie-tice. În același timp, atunci când i-am cerut detalii legate de caz și posibilele arestări efectuate, ne-a răspuns scurt că informaţiile sunt confi denţiale. Operaţiunea a fost realizată integral de ucraineni, pentru că autorităţile de la Kiev nu recunosc statul transnistrean. „Nu avem pe cine să ne bazăm pe

partea cealaltă, așa că ne bazăm numai pe puterile noastre. Nu există nici un fel de comunicare între noi și ei”, a explicat colonelul Valciuk.

Femei cu 30 de dolariȘoferul unui taxi părăginit,

care ne-a arătat periferiile Tira-spolului, ne-a întrebat și dacă ne interesează prostituatele. „E ieftin, numai 30 de dolari”, ne-a spus omul, uitându-se în oglinda retrovizoare. Traficul de fiinţe umane și de organe este cunos-cut în zonă, dar este un subiect tabu. Într-o telegramă din mai 2006 a ambasadei americane de la Atena, directorul general al Hellenic Aid, Panayotis Goumas, l-a informat pe consilierul eco-nomic american că are informaţii confidenţiale legate de traficul de organe în care sunt implicaţi copii din Transnistria și a promis să ofere mai multe detalii dacă guvernul american dorește.

În Tiraspol însă, OSCE nu are nici cea mai mică informaţie nici în ceea ce privește traficul de fi inţe umane în/și dinspre Trans-nistria. Per Enerud, purtătorul de cuvânt al OSCE Moldova, a spus sec: „Nu avem astfel de informa-ţii”. Această politică de „nu auzim, nu vedem” este greu de explicat din moment ce același ofi cial era foarte convins când declara că: ”Suntem prezenţi în permanenţă în Tiraspol și avem libertate de mișcare deplină”. Și atunci se naște întrebarea: dacă OSCE are deplină libertate de mișcare de ce nu este nimic de raportat sau mi-siunea nu are acces la chestiunile sensibile din Transnistria?

Pe de altă parte, în 2011, biroul Organizaţiei Internaţionale pen-tru Migraţie – IOM din Chișinău a oferit asistenţă pentru 98 de victime ale trafi cului de persoa-ne, printre care și copii. Ţările de destinaţie, conform raportului IOM sunt Rusia, Emiratele Arabe Unite, Ucraina și Turcia. Mai mult de jumătate dintre victime au fost exploatate sexual, în special în Turcia și Emirate. Partenerul de bază al IOM în Transnistria este Vzaimodeistvie (Interaction), o organizaţie non-guvernamentală care operează încă de pe vremea regimului Smirnov. Între 2005 și 2011 au fost înregistrate 51 de cazuri de trafi c de persoane, aproape 90% dintre victime fi ind femei. Coordonatorul Interaction ne-a declarat că legislaţia împotri-va trafi cului de fi inţe umane a fost introdusă în Transnistria în 2010, an până în care era un haos total.

Criză şi reformă Mecanismul schemelor ilegale

a rămas la fel de bine protejat de către autorităţi, deși Evgheni Șevciuk mimează o oarecare des-chidere. Golurile legislative de la Tiraspol încep să fi e umplute, însă pașii sunt mici și șovăielnici. „Șe-vciuk trebuie să arate ce poate. E mai bun decât Smirnov, dar încă nu a făcut mari reforme. Transnis-tria trece, pe de o parte, prin criza lăsată moștenire de Smirnov, iar de pe altă parte, intră într-o criză și mai mare din cauza imposibili-tăţii noii guvernări de a reforma sistemul”, opinează Dmitri Soin, membru al sovietului suprem de la Tiraspol.

El a mai adăugat că, deși noul președinte transnistrean a făcut aparatul administrativ și serviciul vamal mai transparente, nu va trece mult timp până angajaţii statului vor începe din nou să câștige ilegal. Transnistria nu ar putea supravieţui altfel. „Moldova trece și ea printr-o criză politică. Orice politician care ar invoca integrarea Transnistriei ar pier-de mult. Rezolvarea problemei trebuie să vină de la Uniunea Europeană, dar și aici sunt mii de interese”, a conchis Soin. Actorii internaţionali doar mimează lupta împotriva corupţiei, con-trabandei și crimei organizate din republica separatistă, dar, în realitate, nici unul nu-și dorește încetarea ei.

Acest material a fost susţinut de Danish Association of Investigative Journalists - SCOOP.

Sursa: investigatii.md

Transnistria, centrul de contrabandă şi trafi c al EuropeiTransnistria, centrul de contrabandă şi trafi c al Europei

Aleksandr IovAleksandr Iov

Dmitri SoinDmitri Soin

Unitatea militară a Armatei a 14-aUnitatea militară a Armatei a 14-a

Râul NistruRâul Nistru

Post de pacifi care în BenderPost de pacifi care în Bender

Post de control vamal transnistreanPost de control vamal transnistrean

30 AUGUST 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIExtern

Hotărârea Curţii Con-stituţionale privind refe-rendumul din 29 iulie a fost publicată, luni seară, 27 august, în Monitorul Ofi cial, moment de la care președintele Traian Băses-cu se putea reîntoarce la Palatul Cotroceni, pentru reluarea mandatului.

Hotărârea 6 din 21 august a Curţii Consti-tuţionale privind organi-zarea referendumului și rezultatele acestuia a fost publicată după aproxi-mativ trei ore de la citirea actului în Parlament.

Hotărârea a fost citită în faţa plenului reunit de către judecătorul Ștefan Minea. Parlamentarii USL au ieșit din sală la momentul citirii docu-mentului, deși aceștia veniseră la plen pentru a asigura cvorumul.

Curtea Constituţională a tranșat în 21 august problema referendumului, după revenirea asu-pra unor termene prevăzute anterior - 12 sep-tembrie și 31 august. În această perioadă, con-troverse au vizat în special listele electorale.

Curtea Constituţională a constatat, în hotă-rârea adoptată în 21 august, că procedura de organizare a referendumului din 29 iulie a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fi e valabil și a menţionat că la data publicării deciziei în Monitorul Ofi cial, Traian Băsescu își reia atribuţiile.

Printre primele lucruri pe care le-a făcut Traian Băsescu după reinstalarea la Palatul Cotroceni, care presupunea și desigilarea biroului, a fost și renumirea în funcţie a echipei sale de consi-lieri, în condiţiile în care unii dintre ei și-au dat demisia imediat după suspendare, iar ceilalţi au fost demiși în perioada interimatului lui Crin Antonescu.

Președintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretele și deciziile prin care și-a repus în funcţii consilierii din cadrul Președinţiei, Dorel Constan-tin Onaca fi ind numit consilier de stat la Cancela-ria Președintelui, potrivit unui comunicat ofi cial. Fostul senator PDL de Constanţa, Dorel Onaca, deţine o fi rmă de scafandri profesioniști și este avocat în Baroul București și lector universitar în domeniile Drept Comercial și Drept Maritim.

De asemenea, au revenit la Palatul Cotroceni consilierii prezidenţiali din vechea echipă a lui Băsescu, de dinainte de suspendare.

Astfel, în funcţiile de consilieri prezidenţiali au revenit, prin decretele semnate marţi de Traian Băsescu, cei din vechea echipă a șefului statului: Cristian Diaconescu, Iulian Chifu, Virgil Păunescu, Bogdan Mănoiu, Laurenţiu Sebastian Lăzăroiu, Daniel Petru Funeriu, Bogdan Alexan-dru Drăgoi, Iulian Fota.

În noua echipă de consilieri prezidenţiali nu

se regăsesc însă Ștefan Deaconu, fostul consilier

pentru probleme juridice, care a fost eliberat din

funcţie de președintele Băsescu pe 5 iulie, pre-

cum și Bujor-Bogdan Teodoriu, care a coordonat

departamentul de politici economice și sociale

de la Cotroceni și care a fost numit, pe 10 august,

membru al Consiliului Concurenţei.

De asemenea, Bogdan Oprea revine pe

funcţia de consilier de stat la Departamentul

Comunicare Publică și purtător de cuvânt al

președintelui.

Potrivit comunicatului Administraţiei Prezi-

denţiale, ceilalţi consilieri de stat numiţi marţi

sunt: Delia Dinu la Compartimentul Protocol,

Dinu Claudiu Constantin la Departamentul Con-

stituţional Legislativ, Gabriel Cristian Pișcociu la

Compartimentul Probleme Cetăţenești, Daniel

Andrei Moldoveanu la Departamentul Securitate

Naţională, Eugen Tomac la Cancelaria Președin-

telui, Cristian Gabriel Hriţuc la Departamentul

Relaţii cu Autorităţile Publice și Societatea

Civilă, Raluca Boboc la Departamentul Analiză

Politică.

Deși încă de luni seară, chiar de la încheierea

ședinţei de plen reunit a Parlamentului în care a

fost citită decizia Curţii Constituţionale privind

referendumul din 29 iulie, au circulat informaţii

privind o posibilă declaraţie sau chiar conferinţă

de presă a președintelui Traian Băsescu, până

miercuri șeful statului român nu avusese încă

o apariţie publică de la întoarcerea la Palatul

Cotroceni.

Marţi dimineaţă au început să circule din nou

informaţii despre o apariţie publică a lui Traian

Băsescu. Însă spre după amiază se știa deja că

Traian Băsescu nu va mai avea nici o apariţie pu-

blică. Singurul semnal ofi cial a fost comunicatul

prin care se anunţa că președintele și-a repus în

funcţii vechii consilieri.

Traian Băsescu nu a mai avut nici o declaraţie

programată de mai bine de două săptămâni.

Sursa: mediafax.ro

Pe lângă criza fi nanciară, Europa trece și printr-o criză culturală. Acum, pe fondul problemelor cu care se confrun-tă anumite ţări din Uniune, începe să se vadă și ce moduri de viaţă diferite au europenii.

În efortul comun privind redresarea fi nanţelor și redu-cerea datoriilor, criza a scos la iveală multe prejudecăţi sau stereotipuri naţionale - până acum necunoscute printre europeni. Grecii și italienii le reproșează germanilor că sunt aroganţi și exigenţi. La rândul lor, germanii nu văd cu ochi buni stilul de viaţă al vecinilor din sudul continentului.

Așa să gândească toţi grecii, italienii și germanii? Cu siguranţă, nu. Dar sunt des-tui care o fac, iar modul în care gândesc se oglindește pe prima pagină a ziarelor, în fotografi i, caricaturi și presa tabloidă. Astfel, Europa dă impresia că alunecă pe panta naţionalismului.

Criza datoriilor – criza de încredereCriza Euro are capacitatea de a-i învrăjbi

pe europeni, susţin unii critici. S-ar putea să fi e numai o polemică, însă un lucru este cert: criza scoate la lumină principala problemă a popoarelor din comunitate: “Nu ne con-fruntăm cu o criză a banilor sau a datoriilor, ci cu o criză de încredere”, afi rmă jurnalistul Gustav Seibt - autor al mai multor cărţi des-pre istoria culturii europene.

În Europa există bani destui numai că nu știm cum să facem investiţii sigure. Creditorii se tem că nu-și vor recupera capitalul în condiţiile stabilite. Deci, mai întâi, ar trebui recâștigată încrederea acestora: “Când acest obstacol va fi eliminat - adică atunci când va fi limpede că avem reglementări valabile, realiste și posibil de respectat - atunci se va soluţiona și problema datoriilor”, adaugă Seibt.

Diversitatea culturală ca provocareLa fel crede și Meinhard Miegel, reputat

economist și autor de succes. Europenii vor avea nevoie de mult timp pentru a învinge criza de încredere, iar aceasta refl ectă cât de diferit gândesc și trăiesc naţiunile din comunitate, este de părere Miegel: “Încă nu am realizat pe deplin faptul că Europa este un continent eterogen, că avem istorii și culturi diferite și că, nu în ultimul rând, aceste deosebiri dintre noi se răsfrâng asu-pra economiei”.

În context, benefi că ar fi o consolidare a dialogului culturilor. Dacă europenii nu vor încerca să se apropie, toate eforturile de armo-nizare economică vor eșua. “Cred că încercarea noastră de a elimina aceste probleme prin uni-formizare economică nu va avea succes atâta vreme cât avem culturi diferite. Dar trebuie și să menţionez faptul că mă bucură aceste diferenţe culturale”, explică Miegel.

Simboluri comuneDar cum putem ajunge la înţelegere cul-

turală? În principiu, Europa se afl ă pe drumul cel bun - consideră Gustav Seibt: “Firește, va fi nevoie de simboluri, de experienţe comune - cum ar fi călătoriile. Benefi ce ar fi și schimburile de experienţă pe piaţa mun-cii - mai ales între specialiști. Acești oameni ar putea trăi și munci în alte ţări pentru a constata că poţi prinde rădăcini și în altă parte, fără a-ţi uita originile”.

Rămas bun de la obişnuitul standard de viaţă

Europenii au în comun obișnuinţa de a trăi peste mijloacele de care dispun. Statele fac datorii și pentru a asigura un anumit stan-dard de viaţă al populaţiei. După cel de-al Doilea Război Mondial, în Europa s-a îm-pământenit ideea dreptului de a formula cereri. Dar, în actuale condiţii, aceste pre-tenţii nu mai pot fi fi nanţate multă vreme.

Dacă Germania dorește să-și ţină în frâu datoriile, nivelul de trai al populaţiei ar trebui să scadă la 40% faţă de actualul stan-dard - adică la standardul din 1960, susţine economistul Meinhard Miegel. Aceeași este situaţia și-n alte state europene.

Dar austeritatea ar presupune multă vo-inţă, putere de sacrifi ciu și încredere. “Provo-carea, mai ales din punct de vedere cultural și politic, constă în a-i convinge pe acești oameni că schimbarea - adică renunţarea la lucrurile cu care sunt obișnuiţi - nu înseamnă deznădejde, nu. Acestea sunt schimbări pe care le putem face”, explică Miegel.

Un nou mod de gândireChiar și în condiţiile în care populaţia ar

accepta schimbarea, criza fi nanciară este o criză culturală. Europenii sunt provocaţi să-și schimbe mentalitatea, iar Miegel este convins că muntele de datorii care îi apasă îi va determina să nu mai vadă actualul confort ca fi ind de la sine înţeles. Societa-tea viitorului va trăi în condiţii modeste. Pentru europeni, schimbarea va însemna o revizuire a modului de gândire, dar fără a-și pierde speranţa.

Aceștia vor trebui să vadă că societatea poate funcţiona și în noile condiţii, afi rmă Miegel: “Sistemele sociale vor funcţiona, for-ţa de muncă va fi ocupată. Vom face lucrurile așa cum le-am făcut și în trecut, numai că în cu totul alte circumstanţe”.

Sursa: dw.de

Dinu Patriciu a fost achitat de judecătorii Tribunalului Bu-curești, în dosarul Rompetrol. Sentinţa nu este defi nitivă, procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie și Justiţie putând să o atace cu recurs.

În dosarul Rompetrol mai sunt acuzate alte 11 persoane, între care Sorin Roșca Stă-nescu, Sorin Pantiș și Gabriela Anghelache. Și acestea au fost achitate de Tribunalul București.

La ultimul termen de judecată, Parchetul instanţei supreme a cerut judecătorilor Tribunalului București condamnarea lui Dinu Patriciu și a lui Alexandru Bucșă la pedeapsa maximă pentru infracţiunile de care sunt acuzaţi în dosarul Rompetrol, respectiv 20 de ani de închisoare.

În cazul celorlalte persoane acuzate în acest dosar, procurorul a cerut instanţei orientarea către minimum pedepsei, cu executare, ceea ce ar însemna zece ani de închisoare.

În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani și asociere pentru săvârși-rea de infracţiuni. El este învinuit și de ma-nipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor fi nanciare și care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor per-soane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente fi nanciare, la un nivel anormal ori artifi cial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar și de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alături de el, în acest caz mai sunt incul-paţi Alexandru Bucșă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ștefan Roșca Stănescu, Sorin Pantiș, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuș, Elena Albu și Gabriela Victoria Anghelache.

Potrivit Parchetului, activitatea infrac-ţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum și cele de care sunt acuzaţi Grama și Bucșă) și manipularea pieţei de capital.

Alexandru Bucșă este acuzat de compli-citate la delapidare, complicitate la spăla-rea de bani și asociere în vederea săvârșirii de infracţiuni. Petrică Grama este acuzat de complicitate la delapidare și asociere în vederea săvârșirii de infracţiuni.

Florin Iulian Aldea este acuzat de complicitate la săvârșirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau or-dine de tranzacţionare, de complicitate la săvârșirea infracţiunii de spălare de bani și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Cerasela Elena Rus este acuzată de com-plicitate la săvârșirea infracţiunii de mani-pulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare și de sprijinirea sub orice formă a unui grup infracţional. Claudiu Simulescu este acuzat de complicitate la să-vârșirea infracţiunii de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Sorin Roșca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Sorin Pantiș este acuzat de manipulare a pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţio-nare și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Victor Eros a fost trimis în judecată pentru favorizarea infractorului și pentru aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Paul Gabriel Miclăuș și Elena Albu sunt acuzaţi de favorizare a infractorului și aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat. Ultimul inculpat trimis în judecată în acest caz este Gabriela Victoria Anghelache, acuzată de fals intelectual, favorizarea infractorului și de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

Înainte de a fi pus sub acuzare în acest caz, Dinu Patriciu a fost reţinut pentru alte învinuiri, în 27 mai 2005, după mai bine de 13 ore de audieri, de procurori DIICOT, fi ind eliberat după câteva ore, instanţa apre-

ciind că omul de afaceri poate fi cercetat în libertate. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a confi rmat faptul că în cazul reţinerii lui Patriciu nu au fost respectate procedurile.

Cine este judecătorul care l-a achitat pe Dinu PatriciuJudecătorul care a pronunţat achitarea

lui Dinu Patriciu este Marin Constantin Marino. El este al șaselea magistrat care judecă acest dosar, care a fost amânat de aproximativ 50 de ori, pe parcursul celor 6 ani de când se judecă.

Marino a mai fost autorul unor eliberări controversate din arest preventiv - trei persoane acuzate de furtul armelor din depozitul militar de la Ciorogârla sau Gigi Becali, în dosarul sechestrării persoanelor care i-au furat mașina.

Din cauza amânărilor din acest dosar, două infracţiuni de care era acuzat Dinu Patriciu s-au prescris.

În 2010, avocaţii lui Patriciu au cerut revocarea judecătorului Marino, pentru că fratele acestuia, Stelian Barna, făcea parte din conducerea PDL Ilfov. Reţinerea lui Dinu Patriciu a declanșat numeroase reacţii în mediul politic și economic.

Premierul de atunci Călin Popescu Tă-riceanu l-a sunat pe procurorul general al României în exerciţiu, Ilie Botoș, în ziua în care a fost citat la Parchet și apoi reţinut Dinu Patriciu, confi rmă Biroul de presă al Ministerului Public. Potrivit sursei citate, premierul l-a întrebat pe Botoș acuzaţiile care îi sunt aduse lui Patriciu. Acest demers al premierului a generat un amplu scandal politico-juridic.

Cătălin LUPĂŞTEANUSursa: gandul.info

Marian Lupu a anun-ţat-o pe Angela Merkel că în această toamnă ar putea fi ratifi cat Tratatul privind regimul de frontieră dintre Moldova și România. Cel puţin, aceasta va fi una dintre priorită-ţile Parlamentului în sesiunea de toamnă-iarnă 2012. Pentru că spicherul nu vede motive din care aces-ta nu ar fi votat.

Lupu a „gândit” și a ajuns la concluzia că, „din momentul în care noi toţi, cei care formăm alianţa de guvernare, am ajuns la concluzia și la acordul care a dus la semnarea acestui tratat, nu aș vedea de ce, odată el fi ind semnat, să nu fi e votată ratifi ca-rea documentului”.

Referindu-se la subiectele discutate în cadrul întrevederii cu Angela Merkel, președintele Parlamentului a precizat că acestea nu au ţinut doar de ele-mentele și priorităţile de politică internă a Republicii Moldova, dar au vizat și politica externă a ţării. „Am atins și pachetul de relaţii regionale, relaţii cu vecinii noștri. În acest context, am vorbit și despre misiunea de monitorizare la frontiera EUBAM, unde Germania joacă un rol foarte și foarte important

și l-a jucat mereu. Dar și despre acordul cu Ucraina privind pro-tejarea drepturilor minorităţilor naţionale, respectiv, a diasporei moldovenești în Ucraina și a celei ucrainene în Republica Moldova, care tot trebuie să treacă procedura de ratifi care”, a declarat Lupu

Potrivit spuselor spicherului, Merkel a fost cea care s-a inte-resat de situaţia pe marginea acordului privind regimul de frontieră care a fost semnat între ţările noastre, „în contextul re-laţiilor cu statul vecin și prieten România”. “Am anunţat-o pe doamna cancelar că una dintre priorităţile sesiunii toamnă-iarnă a Parlamentului este îna-intarea spre ratifi care și votare a documentului de ratifi care a acestui document”, a precizat el. Marian Lupu consideră că, „odată ce a fost semnat, în mod

evident, trebuie să fi e dusă trea-ba până la bun sfârșit”.

Pe de altă parte, consilie-rul președintelui României, Iulian Chifu, este de părerea că ratificarea ar putea să mai întârzie, pentru că „ţara vecină și prietenă” trece prin momente politice mai difi cile, iar actualul Legislativ își va încheia în curând mandatul.

În cadrul unei intervenţii la Publika TV, Chifu a precizat: „Tratatul a fost solicitat de auto-rităţile de la Chișinău și uzanţele spun că primul stat care ratifi că este cel care a solicitat acordul. Pe de altă parte, noi am fost în vacanţă parlamentară și am avut și elemente politice mai compli-cate, motiv pentru care nu s-a ajuns la ratifi carea acestui acord. Cel mai probabil, acest lucru îl va face noul Parlament. În România urmează alegeri parlamentare, în consecinţă, este puţin pro-babil să se întâmple prea rapid. E posibil însă ca Ministerul de Externe să o plaseze printre priorităţi și să obţină, într-o perioadă de aproximativ două săptămâni, cât va mai avea plen Parlamentul, și să obţină trece-rea acestui document. Depinde de priorităţi, timp și capacitatea de mobilizare a majorităţii”.

Pe de altă parte, consilierul președintelui Băsescu este de părerea că acordurile interinsti-tuţionale semnate până acum de România permit o exerci-tare eficientă a controlului la

frontieră. „Formula originală a documentului a fost făcută sub presiunea fostului regim de la Chișinău și viza un tratat de frontieră, tratat care este consi-derat inutil de către România, în această formulă. Tratatul care a fost semnat are mai multe componente, inclusiv unele care se referă la securizarea frontie-rei, la administrarea comună a frontierei și care ţin de anumite atribute și de perspectiva de integrare a României în zona Schenghen. Din punctul acesta de vedere, este stabilită suma acordurilor interinstituţionale necesare pentru controlul in-trării persoanelor și a trafi cului de mărfuri în România, într-o formulă care să fi e compatibilă cu regulile europene, respectiv, cu regulile integrării în Schen-gen. Însă și până acum, acor-durile bilaterale acopereau, la nivel interinstituţional, acest tip de control. România și-a îndeplinit criteriile de integrare în Schengen”, a mai specifi cat Iulian Chifu.

Consilierul lui Traian Băsescu nu crede că ar trebui să discu-tăm despre faptul dacă cineva are mai mare nevoie de acest tratat și dacă ar avea de câștigat mai mult de pe urma ratifi cării acestuia: „Când există un acord semnat, el nu avantajează o parte sau alta, deși există și anumite deconturi politice și știm foarte bine modul în care s-a utilizat, chiar forţându-se

această idee, că nu există nu știu ce acord între România și Republica Moldova. România a recunoscut independenţa Repu-blicii Moldova, este membră UE, este membră NATO, în această virtute Republica Moldova are toate garanţiile privind frontiera și nu mai are nevoie de nici un alt tip de adaos. Dar dacă din punct de vedere al politicii interne un asemenea acord ajută, el a fost încheiat și credem că acest pas poate fi depășit după ratifi ca-rea în cele două parlamente a acordului”.

Totodată, Iulian Chifu nu a dorit să comenteze afi rmaţiile spicherului Marian Lupu, dar și-a exprimat îndoiala în pri-vinţa faptului că Angela Merkel ar fi iniţiat discuţiile în această privinţă. „Eu am rezerve în a ca-lifi ca aceste lucruri. Mi-e greu să comentez o discuţie despre care relatează o singură parte. Nu pun sub semnul întrebării cele afi rmate de domnul Lupu, dar n-am cum să o comentez pe dna Merkel, când nu am asistat și nu avem declaraţia aceasta explici-tă. Eu nu cred că Germania are o preocupare deosebită în această direcţie”, a declarat Chifu.

Tratatul privind regimul fron-tierei de stat dintre România și Republica Moldova a fost sem-nat la 8 noiembrie 2010, la Bu-curești, de fostul ministru român de Externe, Teodor Baconschi, și premierul Vladimir Filat.

FLUX

Traian Băsescu a revenit la Palatul Cotroceni

Președintele Traian Băsescu a revenit, marţi, 28 august, la Palatul Co-troceni, după 52 de zile de suspendare prin decizia Parlamentului din 6 iulie și după ce la referendumul de demitere din 29 iulie nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru ca acesta să fi e validat.

Tratatul privind regimul de frontieră dintre Tratatul privind regimul de frontieră dintre Republica Moldova şi România va fi ratifi cat?Republica Moldova şi România va fi ratifi cat?

SENTINŢA ÎN DOSARUL ROMPETROL A FOST PRONUNŢATĂ

Dinu Patriciu A FOST ACHITATMai poate fi salvată Europa?

30 AUGUST 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Social

50% din carnea macră este înlocuită cu șorici emulsionat, soia și ami-don. Descoperiţi reţetele originale și comparaţi-le cu realitatea.

La facultăţile de profi l, studenţii învaţă prepararea mezelurilor după reţetarul vechi din 1971. „Instrucţiuni tehnologice pentru fabricarea prepa-ratelor din carne” este considerată biblia celor care urmează să activeze în carmangerie.

Când se angajează afl ă că mai mult de jumătate din carnea macră despre care au învăţat că intră în reţete este înlocuită cu șorici emulsionat, soia și amidon.

„Venind criza, s-a pus problema de preţ”„Nimic nu mai e ce a fost”, spune

Flavius Berbentea, profesor la Facul-tatea de Tehnologia Alimentelor din cadrul Universităţii de Știinţe Agricole a Banatului. Unul dintre producătorii de mezeluri tradiţionale dezvăluie cum stau lucrurile în industrie.

Brandul „Jupân Ignat” de la Korani este cunoscut pentru calităţile sale: mezeluri originale, fără înlocuiri de materie primă. „Proiectul nostru a fost să facem produsele tradiţionale românești pe baza reţetelor vechi, dar și îmbunătăţindu-le. Venind criza, au apărut problemele de preţ”, a de-clarat proprietarul companiei, omul de afaceri Ion Dinu.

Acum, la Korani se produc și meze-luri slab injectate. Dinu explică faptul că, respectând reţeta originală, la un mușchi fi le, dintr-un kilogram de car-ne rezultă 700-800 g de produs fi nit, care pleacă de la producător la un preţ de 30-40 de lei/kg. Pe piaţă însă un astfel de produs nu se va adresa decât unei nișe mici. Marea masă con-sumă produse injectate, ieftine.

Vi se face rău: ce intră într-un preparatPână la urmă este doar o chestiune

de bani. Un produs injectat e mai ieftin și se face mai repede. Dacă produsele tradiţionale au nevoie de o săptămână pentru a se face, unul injectat e gata în 24 de ore.

Zemurile de injectare conţin sare, polifosfaţi, cara-genan, un poten-ţiator de aromă – glutamat, arome, proteine vegetale și emulsie de șorici, amidon. Complexul acesta de sub-stanţe ţine apa în carne și o face mai grea la cântar pe termen mai lung. Diferenţa între un produs cu injectare mică, bun, și unul cu injectare mare constă în cantitatea de apă.

„Există o injectare medie, care se practică în toată lumea, de maxim 40 %. Un kilogram de carne cu 40% in-jectare face ca, la fi nal, produsul fi nit, după afumare și fi erbere, să cântă-rească 1,2 kg. Putem spune că aceste produse sunt încă în regulă. Există însă și cealaltă variantă de injectare, între 80 și 100%, situaţie în care după întreaga preparare rămân 1,7–1,8 kg. În acest caz, produsul nu mai este unul bun”, a mai declarat Dinu. Nici nu are cum: dintr-un kilogram de carne macră „faci” 1,8 kilograme de mușchi fi le.

Pe fi ecare etichetă să scrie procentul de carne„Lumea nu este educată să mă-

nânce sănătos și, din păcate, și banii își spun cuvântul. Omul când vede că este scump se ferește de produsul respectiv. Probabil că, dacă ar citi etichetele și ar înţelege ce se găsește în produsele ieftine, altfel ar sta lucru-rile. Ar trebui notat pe fi ecare etichetă procentul de carne din acel produs și cel de injectare. Pentru ca oamenii să știe exact ceea ce cumpără”, a de-clarat Luminiţa Dinu, administrator SC Korani.

Fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, a încercat anul trecut le-giferarea unui nomenclator prin care toate reţetele folosite în industria cărnii să fi e raportate la cea originală. El dorea ca etichetele să menţioneze diferenţele existente între reţete. Pro-iectul a fost abandonat după căderea guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

REŢETA ORIGINALĂREŢETA ORIGINALĂPASTRAMA DE PORC conţine, la 100

kg carne de porc, câteva condimente: câte 2,5 kilograme de sare și usturoi, 350 de grame de piper, 600 de grame de boia și 150 de grame de zahăr.

Carnea de pe pulpe, atent aleasă (fără cartilagii sau grăsime) se fasonează în bucăţi de 10 cm lungime și 4 grosime care se introduce 4 zile la frigider, în baiţ. Apoi se afumă cu fum cald (110 grade C) timp de 90 minute.

REŢETA ACTUALĂREŢETA ACTUALĂPastrama de porc din comerţul de

masă conţine, în primul rând, carne injectată, care apoi se malaxează pe niște utilaje cu vid, ca să se pătrundă chimicalele în fibră, și abia după aceea se tratează termic. Procesul de maturare în baiţ, timp de patru zile este înlocuit de injectare. Conţinutul de apă este cu atât mai mare cu cât preţul este mai mic.

REŢETA ORIGINALĂREŢETA ORIGINALĂPARIZERUL conţine 70 kg de bran-

dt calitatea I, 30 kg de slănină, câte 50 g de piper și boia dulce, 30 g nucșoară și 50 grame de usturoi. Slănina se toa-că la 3 mm. Brandt-ul, maturat 2 zile la rece, se toacă împreună cu slănina. În timpul amestecării se adaugă solzi de gheaţă, pentru a preîntâmpina încălzirea pastei. Batoanele se zvântă la 75 de grade, se afumă o oră și se fi erb circa 3 ore.

REŢETA ACTUALĂ REŢETA ACTUALĂ Azi avem în parizer doar 50% car-

ne de porc, aproape tot atât emulsie de șorici, apă, proteină vegetală din soia, amidon, sare, condiment, stabilizator (difosfat), potenţiator de aromă (glutamat de sodiu), antioxi-dant (acid ascorbic), carmin (colorant natural), dextroză, conservant (azotat de sodiu).

Se bagă şi pâine în salamuri!Dr. Gheorghe Mencinicopschi ex-

plică faptul că unele salamuri conţin și pâine integrată, chiar dacă aceasta este ascunsă în reţete: „Amidonul notat pe etichete înseamnă carbohi-draţi. Putem spune că avem și pâine integrată. Diabeticii ar trebui să fi e foarte atenţi, trebuie să își elimine din alimentaţie o felie-două de pâine, ca să nu aibă probleme”.

Prin injectare, crește mult con-ţinutul de sare din mezeluri, odată cu introducerea de E-uri. „Ar trebui interzise copiilor sub 10 ani”, mai spune specialistul. Și ultima surpriză: emulsia de șorici, folosită din abun-denţă în reţetele actuale.

„Dacă pe eticheta unui parizer avem 50% carne de porc, iar al doi-lea ingredient notat este emulsia de șorici, asta înseamnă că avem cam tot atâta șorici. Suntem foarte departe de reţeta originală”, spune Gheorghe Mencinicopschi.

REŢETA ORIGINALĂREŢETA ORIGINALĂMUȘCHIUL AFUMAT conţine, după

reţetarul de acum 50 de ani, doar mușchi de porc fi le, sare, azotat de sodiu și zahăr. Acestea din urmă vor deveni soluţie pentru injectare, în proporţie de 10%, după care carnea astfel preparată va sta în saramură 4 zile, apoi se va scurge 24 de ore. Urmează zvântarea (1 oră) și afânarea la rece, timp de 16 ore.

REŢETA ACTUALĂREŢETA ACTUALĂAzi, industrial carnea poate fi in-

jectată și aproape 100%, iar mușchiul chiar se pretează la o asemenea in-tervenţie. De obicei, la mușchi, spun specialiștii, se merge pe o injectare de 80% cu o saramură care conţine diverse E-uri și substanţe menite să reţină apa în carne, cum ar fi amido-nul și caragenanul.

REŢETA ORIGINALĂREŢETA ORIGINALĂSALAMUL VICTORIA ar trebui să

conţină 70 kg de pulpă de porc și 30 kg de brandt de porc (carne ma-cră dezosată, de prima calitate). La acestea se adaugă 30 g nucșoară, 150 g piper, 150 g zahăr. Carnea se amestecă în malaxor cu sare, apoi stă la frigorifer 48 de ore, după care bran-dt-ul astfel obţinut va fi amestecat cu pulpă curăţată de grăsime și tăiată în bucăţi de 3-4 cm.

REŢETA ACTUALĂREŢETA ACTUALĂAzi, se folosește carne de porc și

slănină (ingredient care lipsește din reţeta originală), asezonat cu condi-ment și arome. Carnea este “de lucru”, adică resturi, amestecată în aceeași proporţie cu slănină, apă, soia, ami-don. Se adaugă sare, condimente, stabilizatori, potenţiator de aromă, antioxidant, agent de îngroșare, dex-troză, colorant, conservant.

REŢETA ORIGINALĂREŢETA ORIGINALĂKAIZERUL original conţine exclusiv

piept de porc, sare, foi de dafin și

azotit de sodiu. Se sărează uscat între 6 și 8 zile. Apoi se tranșează bucăţile și, după spălare în apă caldă, ajung într-o baie cu apă rece. Bucăţile sunt zvântate, apoi se pun la afumat, o oră. După afumare, pieptul se fi erbe la 70 de grade C, cu foi de dafi n, apoi se răcește timp de 12 ore.

REŢETA ACTUALĂREŢETA ACTUALĂ Pieptul de porc intră direct dezo-

sat în procesul de fabricaţie. Carnea este injectată cu sare, condimente, stabilizator: polifosfat de sodiu. În reţetă mai intră dextroza (adjuvant alimentar), niște caragenan, agent de îngroșare, pentru ca produsul respec-tiv să aibă aspectul consacrat. Se mai pune ascorbat de sodiu, potenţiator de aromă, monoglutamat de sodiu, conservant și colorant.

Georgeta PETROVICI

Sursa: evz.ro

P.S.: S-ar părea că această inves-tigaţie preluată din Evenimentul

Zilei îi vizează mai puţin pe cititorii noștri din Republica Moldova, dat fiind că producătorii de mezeluri din stânga Prutului sunt alţii decât cei din dreapta lui. Dar asta doar la prima vedere pentru că, chiar dacă producătorii sunt alţii, reţetele false sunt aceleași. Ba credem că, sub acest aspect, situaţia din Republica Moldo-va este mult mai proastă decât cea din România. Dacă consumatorii din dreapta Prutului au măcar un minim acces la informaţia privind modul în care se prepară mezelurile, câtă macră conţin acestea și cât de nocive sunt, atunci consumatorii din stânga Prutului probabil că nici nu bănuiesc că sunt amăgiţi și intoxicaţi cu tot fe-lul de E-uri. În Republica Moldova nu există nici o instituţie de stat sau ne-guvernamentală care să bată alarma, iar presa nici nu abordează respectiva problemă, fi e că nu are resurse pentru a efectua investigaţii și a comanda expertizarea unor produse din carne, fi e că dispun de banii necesari unor asemenea cercetări, dar nu au voie de la stăpânii lor să le facă. În mod sigur că cineva adună milioane din fabri-carea și comercializarea acestor pro-duse pline de E-uri, în care aproape că lipsește carnea, aducând și grave prejudicii sănătăţii consumatorilor, iar autorităţile nu întreprind nimic pentru a pună capăt acestui jaf. În felul acesta, ele sunt complice.

Redacţia FLUX

REŢETE FALSE. „La un kg de carne se adaugă 800 g de apă şi E-uri”. Dezvăluiri-bombă despre industria cărnii

Nimeni din exterior nu are voie să intre într-o fabrică de mezeluriNimeni din exterior nu are voie să intre într-o fabrică de mezeluri

În urmă cu câteva zile, elevii și profesorii liceului “Mihail Sadoveanu” din Fârlădeni, ra-ionul Căușeni, acolo unde am studiat și eu 12 ani, au afl at că liceul se desfi inţează. Exact cu o săptămână înainte de începerea anului școlar, când elevii clasei a X-a erau deja înmatriculaţi. Și părinţii, și elevii sunt disperaţi. Și cum liceele și colegiile din ţară au încheiat de mult perioada admiterii, unica lor soluţie e să rămână un an acasă sau, așa cum au făcut majoritatea, să meargă la instituţiile de învăţământ din Bender, care se află la 10 km de sat.

În Bender vor studia în limba rusă sau, în cel mai bun caz, în moldov’nească, în limba română cu grafi e chirilică. Aceasta după ce 12 ani, profesorii de la liceu, în special cei de limba și literatura română și istorie, au încercat să le insufl e copiilor dragostea pentru limba română și istoria românilor. Am vorbit zilele tre-cute la telefon cu profesoara mea de română, Maria Guţu. Mi se rupea inima ascultând-o.

S-ar părea că nu e mare tra-gedie. Dacă erau anunţaţi din timp, o parte dintre absolvenţii de gimnaziu mergea la Chișinău, o parte abandona ideea de a urma liceul, iar cealaltă parte se

conforma și urma o specialitate la un colegiu din Bender, chiar dacă erau nevoiţi să înveţe în rusă, ceea ce nu e foarte ușor, mai ales când vine vorba de medicină.

Problema mea e că nu există o strategie privind reintegrarea asta despre care tot trâmbiţează demnitarii noștri. Nu e sufi cient că justiţia noastră predă oameni așa-zisei justiţii a regimului ilegal de la Tiraspol, iată că și Ministerul Educaţiei face toate

condiţiile să trimită și copiii din școlile cu predare în limba română la școlile rusești sau moldovenești, subordonate așa-zisului minister al educaţiei de la Tiraspol.

Părinţii acestor copii, în urmă cu 19 ani, au riscat cu viaţa pen-tru a apăra integritatea acestei ţări (cel puţin 8 oameni din Fâr-lădeni au murit în războiului din 92). Și acum îi trimit la școli unde sunt nevoiţi să scrie în rusă și să asimileze ideologia separatistă,

care zice că moldovenii sunt fasciști. Sau, stimaţi funcţionari de la Ministerul Educaţiei, dacă n-aţi văzut conţinutul unei cărţi de istorie fabricată la Tiraspol, pot să vă fac eu rost de una să vă cruciţi de ce găsiţi acolo.

Guvernul ar trebui să ţină pe palme satele din zona de secu-ritate, asta dacă chiar e sincer în intenţia sa de reintegrare, dar face exact invers. Oamenii de acolo trebuie să simtă că dem-nitarii de la Chișinău au nevoie

de ei. Dar, din păcate, ei privesc

cu invidie către satele care sunt

sub administraţia de la Tiraspol,

care au energie electrică, gaz,

apă mai ieftină, pensii și salarii

mai mari, străzi iluminate și alte-

le. Nu m-aș mira dacă unul câte

unul aceste sate vor solicita Tira-

spolului să-i ia sub aripă. Și asta

s-a și întâmplat, de facto, cu mai

multe localităţi, iar unele dintre

ele (satul Roghi din Dubăsari,

de exemplu) și acum teoretic

sunt sub jurisdicţia Chișinăului,

dar practic sunt administrate de

Tiraspol.

Să admitem că satul Fârlă-

deni nu merita să aibă un liceu în

localitate pentru că erau doar 27

de elevi înmatriculaţi în clasa a

X-a. Dar chiar e atât de greu să-i

anunţi din luna mai sau iunie, să

aibă timp și copiii, și părinţii să ia

o decizie. Normal că nu, pentru

că în ţara asta totul e pe dos.

Pentru acei oameni, lucrurile la

Tiraspol merg mai bine decât la

Chișinău. Și nu ai cum să-i con-

damni pentru că asta e realitatea

cu care se confruntă zilnic.

Cum ar zice Cheianu, ţara asta

a uitat de ei. Degeaba m-am

bucurat că avem ministru nou

la Educaţie…

Oxana GREADCENCO

Sursa. observatoare.eu

„A sosit timpul de a pune deoparte toate ambiţiile personale: soarta naţiunii, viitorul ei și chiar însăși existenţa, sunt în pericol.”

În luna mai 2008, un uragan devasta-tor a ucis zeci de mii de oameni din Bir-mania, sute de mii au rămas fără adăpost. Fondul ONU a expediat imediat asistenţa umanitară, lucrul cel mai necesar, în opi-nia lui: 72800 de prezervative.

Când guvernul din Birmania s-a re-voltat și a refuzat să accepte acest abuz, ofi cialii ONU au recurs la artileria grea. După declaraţiile ministrului francez de Externe și ale secretarului de stat US pri-vind posibila utilizare a forţei, condon-ii, în cele din urmă, au nimerit în mâinile săracilor nevoiași din Birmania.

Fondul ONU pentru Populaţie (UN-FPA), precum și Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Organizaţia Mondială a Sănătă-ţii (OMS) sunt fi nanţate de United Nations Foun-dation, instituţie fi nanciară privată de caritate, a cărei fondator este proprietarul CNN, Ted Turner. Turner nu face un secret din faptul că a stabilit obiectivul de a reduce populaţia de pe Pământ – anume astfel el vede soluţia problemelor actuale ale omenirii.

În realitatea noastră, Fondul ONU pentru Populaţie este angajat în reducerea populaţiei lumii. Apare o întrebare fi rească: cu ce se ocupă alte instituţii ale lui Turner – Organizaţia Mondi-ală a Sănătăţii (OMS) și Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF)?

Astăzi, situaţia se repetă. De data aceasta ata-cul a început asupra familiilor noastre, și motivul sunt problemele asociate de delincvenţa juve-nilă. În Ucraina se intenţionează introducerea așa-numitei justiţii “franceze” sau “continentale”, sau „juvenile”, care este deja pusă în aplicare în Rusia. Ca de obicei, totul a început cu intenţii bune – reeducarea delincvenţilor minori. Au fost înfi inţate “centre de cazare de urgenţă”, “centre de reeducare intensivă”, “centre de învăţământ cu privarea libertăţii”.

Transformarea fi nală a justiţiei juvenile într-un instrument legal de pedepsire s-a produs încă la 23 decembrie 1958. Adoptat în acea zi, Decretul specializat a extins sensul termenului “delincven-ţii minori” asupra tuturor minorilor, în general, și criminali, și necriminali, permiţând aplicarea tuturor mecanismelor referitor la orice copil.

Statisticile arată că justiţia juvenilă cu succes face faţă cu sarcina de a reduce populaţia: copiii nu mai sunt o povară, ci un pericol pentru părinţi. Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie prezice deja: în 2025 populaţia Europei de Sud trebuie să se reducă cu 8 milioane de oameni, și celei de Est – cu 17 milioane. O consecinţă a declinului fertilităţii va fi îmbătrânirea populaţiei și crește-rea ponderii de pensionari.

Dar e totul în perspectivă. Deocamdată, justiţia juvenilă este pusă în aplicare în Ucraina, ca întotdeauna, într-un regim secret. Se discută proiectul de concepţie, care nici nu a fost publi-cată. Iar ce are de gând să facă cu copiii noștri Ted Turner și acoliţii lui ucraineni nu este treaba noastră. Pentru justiţia juvenilă, noi, părinţii,

suntem un concept biologic, iar copiii sunt o proprietate de stat.

Iar dacă totul va merge conform planului, atunci, în iunie, vă poate vizita asistentul social, care este obligat să verifi ce dacă dvs. educaţi corect copiii. Drept rezultat, vă puteţi ciocni cu “factorul surpriză” dacă asistentul social va descoperi:

* îngrijirea inadecvată a copilului (fi ul dvs. se plimbă în curte sau se întoarce de sine stătător de la școală);

* urme de bătăi (julitură sau vânătăi pe ge-nunchi);

* condiţiile de trai precare (faceţi reparaţii sau trăiţi într-un apartament închiriat);

* comportamentul imoral al părinţilor (aţi fost îmbrăcaţi în pantalonii scurţi și în tricou);

* insalubritatea (deţineţi în casă un câine sau o pisică, sau jucăriile au fost împrăștiate pe podea);

* exploatarea copiilor prin muncă (mama învaţă fi ica să spele vasele);

* nutriţie proastă (în frigider nu este nici un set de produse, care, în conformitate cu angajatul social, trebuie să fi e prezente).

Drept temei juridic pentru luarea unui copil poate deveni o plângere anonimă referitor la tratamentul necuviincios al unui copil. Și nu vă așteptaţi că îndeplinirea performantă a obligaţi-ilor părintești vă va ajuta: „dragostea părintească sufocantă este, de asemenea, o bază sufi cientă pentru pierderea copilului dumneavoastră, deoarece aceasta ar putea “inhiba dezvoltarea personalităţii sale.”

Totul sună atât de oribil, că este greu să cre-dem în realitatea situaţiei. Dar, în Rusia, unde legea în cauză este încă în discuţie, dar, de fapt, justiţia pentru minori deja funcţionează, ajutorul din partea statului au simţit deja mii de familii.

Susţinătorii ideilor lui Ted Turner consideră că o scădere vizată a populaţiei este singura alterna-tivă a războiului. Una dintre problemele perene ale războiului – a ucide cât mai mulţi dușmani. În prezent, susţinătorii ideii de reducere a populaţi-ei nu sunt consideraţi criminali, ci, dimpotrivă, ei sunt membrii decenţi și respectabili ai societăţii. Și astăzi noi stăm în calea lor.

Serghei DIBROV

Sursa: dibrov-s.livejournal.com

În Ucraina se preconizează introducerea aşa-numitei justiţii

“franceze” sau „juvenile”, care este deja pusă în aplicare în Rusia

Ministerul Educaţiei „transnistrizează” Ministerul Educaţiei „transnistrizează” Republica MoldovaRepublica MoldovaNu am nimic

cu optimizarea învăţământu-lui. Din contra, cred că acum ţara noastră are nevoie mai mult ca oricând de o reformă drastică în învăţământ. Republica Mol-

dova nu poate să-și permită să întreţină atâtea licee în sate cu 2-3 mii de locuitori. Copii sunt din ce în ce mai puţini, profe-sorii îmbătrânesc, iar efi cienţa acestor instituţii este minimă. După mine, aș lăsa 2-3 licee în fi ecare raion care să ofere ele-vilor toate condiţiile de studiu, profesori califi caţi, condiţii de cazare și subvenţii pentru elevii care vin din alte localităţi. Și cred că spre asta se merge. Dar trebu-ie făcute și excepţii, mai ales când vine vorba despre delicata problemă transnis-treană sau de reintegrare, cum le place s-o numească la tribunele de la Chișinău. Liceul “Mihail Sadoveanu” din Fârlădeni, raionul CăușeniLiceul “Mihail Sadoveanu” din Fârlădeni, raionul Căușeni

30 AUGUST 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

INTERVIUINTERVIUCALEIDOSCOP

30 august EvenimenteEvenimente1265: Prima mențiune documentară a Hune-

doarei1535: S-a încheiat înălțarea Bisericii “Sf. Dumi-

tru” din Suceava (începută la 10 august 1534), ctitorie a lui Petru Rareș, domn al Moldovei (1527-1538; 1541-1546)

1698: A apărut, la Iași, prima scriere fi losofi că românească: „Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea sau giudețul sufl e-tului cu trupul”, de Dimitrie Cantemir

1877: Asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna III, în timpul războiului pentru independență

1881: Inginerul francez Clement Ader (1841-1926) a patentat teatrofonul, primul sistem audio-stereo în Franța

1914: Are loc primul spectacol al Companiei Marioara Voiculescu-Bulandra, cu piesa “Soțul ideal”, de Oscar Wilde

1918: A fost asasinat șeful Direcției Politice de Stat a Rusiei bolșevice (C.E.K.A.), Urițki. În aceeași zi, la Moscova, a avut loc atenta-tul Faniei Kaplan asupra lui Lenin

1940: A fost încheiat al doilea protocol al Dictatului de la Viena. România a fost nevoită să cedeze Ungariei, Nord-vestul Transilvaniei, cunoscut istoriografi c sub numele de Transilvania de Nord.

1944: România a rupt, după lovitura de stat de la 23 august, relațiile diplomatice cu Ungaria horthystă

1948: A fost creată Direcția Generală a Securității Poporului (Securitatea)

1974: A fost realizat calculatorul pe bază de laser Coral

1981: Președintele Iranului, Mohammad Ali Rajai, și primul ministru, Mohammad Javad, au fost uciși într-un atac cu bombe efectuat asupra clădirii Guver-nului

1983: Primul zbor al navetei Challenger1991: Atletul american Mike Powell a reușit să

depășească recordul mondial la săritura în lungime, record stabilit în 1968 de Bob Beamon

2005: Uraganul Katrina a devastat sudul SUANașteriNașteri1705: David Hartley, fi losof englez (d. 1757)1748: Jacques-Louis David, pictor francez (d.

1825)1811: Théophile Gautier, scriitor francez (d.

1872)1852: Jacobus Henricus van ‘t Hoff , chimist

olandez, laureat al Premiului Nobel (d. 1911)

1871: Ernest Rutherford, fi zician britanic, lau-reat al Premiului Nobel (d. 1937)

1884: Theodor Svedberg, chimist și fi zician suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1971)

1910: Augustin Z.N. Pop, istoric literar român (d. 1989)

1912: Edward Mills Purcell, fi zician american (d. 1997)

1939: John Peel, disc jockey britanic (d. 2004)1949: Peter Maff ay, cantautor german născut

în România1964: A.G. Weinberger, compozitor și interpret

de muzică de jazz1972: Cameron Diaz, actriță americanăDeceseDecese1483: Regele Ludovic al XI-lea al Franței (n.

1423)1751: Christopher Polhem, inventator suedez

(n. 1661)1844: Francis Baily, astronom englez (n. 1774)1891: Emanoil Bacaloglu, fi zician, chimist și

matematician român (n. 1830)1928: Wilhelm Wien, fi zician german, laureat al

Premiului Nobel (n. 1864)1940: Sir Joseph John Thomson, fi zician

englez, laureat al Premiului Nobel (n. 1856)

1964: Scarlat Lambrino, istoric român, membru al Academiei Române (n. 1891)

2006: Naghib Mahfuz, scriitor egiptean, laureat al Premiului Nobel (n. 1911)

- Știu că sunteţi născută la Chișinău, care este numele dvs. de domnișoară?- Lumea aici mă cunoștea drept Galina

Guţu, prenumele pe care mi l-a dat însă tata este Agafi a, dar pentru că m-am născut într-o perioadă în care trebuia să te înscrii în anumite rigori impuse de un regim care propovăduia „omul nou”, a trebuit să nu ies în evidenţă nici măcar cu numele. Am absolvit Liceul român-englez „Ion Creangă” din Chișinău, îmi amintesc cu plăcere de perioada în care cântam în corul liceului, „Vocile primăverii”, și despre anul ’89, când m-am dus în clasa întâi, iar părinţii decupau dintr-un ziar alfabetul latin, făceam tăbliţe și îl învăţam împreună. În acel an am primit și prima mea mașină de cusut pentru copii, era de culoare roz. Apoi am studiat desig-nul, arhitectura și artele plastice. După șase ani de studii m-am dedicat designu-lui arhitectural, pentru o perioadă de trei ani și jumătate. După aceea am revenit la dragostea mea dintâi: pictura și designul vestimentar.

- Sunteţi căsătorită în Turcia și în soci-etatea noastră există anumite prejude-căţi despre relaţiile dintre moldovence și turci și, mai cu seamă, despre modul de viaţă pe care sunt obligate să-l ducă căsătorindu-se cu un turc. Cum vă re-ușește să trăiţi într-o societate despre care se consideră că femeile sunt lipsi-te de anumite libertăţi și cum reușiţi să vă manifestaţi acolo prin intermediul artei?- Mai întâi de toate, soţul meu nu este

turc, este kurd, este totuși o diferenţă de mentalitate și este și psiholog de meserie.

- Cum v-aţi cunoscut?- La nunta unei prietene.

- Cum aţi decis să vă mutaţi cu traiul în altă ţară?- Nu am decis să plec. Eu am do-

rit să locuiesc aici, eram convinsă că nicăieri nu este mai bine decât acasă. Pe când aveam vreo 18 ani am aplicat pentru un proiect în SUA, îmi doream foarte mult atunci să plec din ţară, dar nu am fost selectată pentru acel proiect. Când împlinisem 20 de ani deja știam cu siguranţă că vreau să rămân acasă. După ce am absolvit aici studiile la facultate, am mers să studiez arhitectura în Ankara. Am obţinut un post de muncă într-o instituţie foarte prestigi-oasă din Ankara, la un birou de proiectare, unde mai lucrau 104 arhitecţi și mă ocupam numai de proiectare, nu mai aveam

timp pentru altceva. Am trecut concursul acela foarte strâns și nici măcar nu mi-au cerut diploma. Și, culmea, am fost an-gajată într-un proiect privat de către o femeie turcoaică, iar femeile de acolo nu ne privesc cu ochi buni pe noi, euro-pencele, sunt extrem de exigente, deoarece con-sideră că scopul aflării noastre în Turcia este să le luăm cel mai bun ce ar trebui să le aparţină lor, suntem niște concurente de temut. Am făcut pro-iecte pentru Kazahstan și aproape pentru toate orașele Turciei. Însă când a apărut pe lume copilul, Elisabeta, nu mai reușeam să fac faţă și acasă, și la serviciu, am decis să iau o pauză. Acolo, la particulari, condiţiile sunt foarte drastice, se lucrează și 18 ore pe zi. Eu plecam la serviciu, copilul dormea, mă întorceam, copilul, la fel, dormea. Sunt mai puţine zile de odihnă pe an, în primul și al doilea an de lucru avem doar zece zile de odihnă. În domeniul arhitecturii, din cauza programului încărcat, lucrează mai mult bărbaţii. Femeile care lucrau în biroul în care activam și eu erau necăsătorite. Sau se căsătoreau cu colegi din același birou. Eu am decis să iau o pauză și să trecem cu traiul la Chișinău. Soţul s-a adaptat aici, dar au apărut niște complicaţii în legătură cu afacerea pe care o desfășura și am ho-tărât să revenim în Ankara. După ce ne-am mutat cu traiul, eu am decis să mă ocup de ceea ce-mi place cel mai mult – designul vestimentar și arta plastică. De fapt, să fi u sinceră, în prezent, acord prioritate desig-nului vestimentar.

- Și cum au fost primite ideile dvs.? Aţi simţit că e un teren propice pentru ceea ce vreţi să faceţi?- Știţi cum se spune: ca să reușească,

pictorul, creatorul, trebuie să fi e un pic fl ă-mând. Cred că este un adevăr în afi rmaţia asta. O perioadă am fost casnică și mi s-a făcut foame de lucru. Astăzi pot spune și eu ca Frank Sinatra: „Fac ceea ce îmi place și mai primesc și bani pentru asta”. Ei bine, în realitate nu mai fac averi din îndeletnici-rea mea, dar important e că fac ceea ce îmi place și nu mor de foame. Și am atâtea idei și oportunităţi în faţă! În prezent deja am pus o bază ca să deschid o casă de modă și

credeţi-mă, nu este deloc ușor să deschizi o casă de modă în Turcia.

- Cu cine lucraţi?- Lucrez singură, deocamdată.

- Care sunt greutăţile pe care le întâm-pinaţi?- Evident, cel mai important este aspec-

tul fi nanciar. Și știu că nu se pune, deocam-dată, problema profi tului. Primele investiţii nu ai cum să le recuperezi. Pentru început trebuie să te exprimi, să transmiţi un mesaj care să fi e înţeles, căutat și pe urmă vin toa-te celelalte. Pentru omul care este bogat în interior, valorile materiale trec pe alt plan și nu îi stau în cale, nu îl încurcă, nu-l sâcâie și nu-i distrag atenţia.

- Cum vă descurcaţi, aveţi clienţi, au cli-enţii încredere în ideile dvs.?- Nu lucrez cu toată lumea, accept să

colaborez cu cei care știu să asculte, care ţin cont și de părerile mele. Pe cei care vin la mine ca să le execut copii ale unor ţinute pe care le-au văzut undeva sau să le fac ceva asemănător, nu-i primesc.

- Dar ce fel de haine își doresc clientele dvs. de acolo? Poate judecăm prin in-termediul unor clișee și prejudecăţi, dar ne este difi cil să credem că se acceptă altceva decât vălul islamic.- Greșiţi. Turcoaicele nu sunt nici pe

departe așa cum și le imaginează lumea de aici. În mare parte, femeile turcoaice poartă haine europene, sunt democrate în alegerile vestimentare, e vorba de majori-tatea femeilor. Bine, acum la conducere a venit o forţă conservatoare și se vorbește mult despre văl. Dar nu e o tendinţă unanim acceptată. Depinde și de orașul în care lo-cuiţi. Eu, locuind în capitală, nu am întâlnit prejudecăţi de asemenea gen.

- Nu vă simţiţi singură la Ankara?- Nu, sunt cu familia mea, cu arta, cu

munca mea. Pot să fac ceea ce îmi place la orice oră a zilei. Am mai studiat istoria modei, de la începuturi și până în pre-zent, era absolut necesar să fac asta după ce timp de șase ani m-am ocupat preponderent de arhitectură. Nu am vrut să fi u infl uenţată de ceea ce fă-cusem înainte, de ceea ce mai văzusem. Moda nu este nici pe departe un domeniu ușor, aici s-a cam inventat tot ce se putea inventa deja. Am început să studiez istoria modei și am revenit la istoria artei.

- Aţi avut susţinerea soţu-lui?- El spune că este fericit

atunci când eu sunt fericită. Pentru el este important ca activitatea mea să mă mulţu-mească. Și dacă eu sunt fericită și acest lucru îl face fericit și pe soţul meu și pe copil, ne bucu-răm că avem parte de armonie în familie.

- Activitatea pe care o aveţi, modul de viaţă pe care îl duceţi, vă faceţi să vă simţiţi un om de artă la Ankara, să vă simţiţi parte a unui grup cultural?- La această întrebare pot să vă răspund

doar că sunt mai fericită acum. Oamenii dintotdeauna se caută pe sine însăși, unii se găsesc din tinereţe, alţii mai târziu, unii nu se regăsesc niciodată, alţii nici nu se caută, eu m-am găsit pe mine însămi. Mă regăsesc în activitatea mea de acum, îmi este foarte interesant, în piesele meu folosesc diferite tehnici, acum mă pasionează tehnici din arta decorativă aplicată, întrebuinţată în Turcia în timpul Imperiului Otoman încă, dau o nouă viaţă, un nou sufl u tehnicilor străvechi, le încadrez în contemporanei-tate.

- Ce puteţi inventa acum dvs.?- Eu nu vreau să inventez nimic. Multă

lume se afl ă în căutare și încearcă să inven-teze ceva nou. În ceea ce ţine de croiala unei haine nu mai poate fi inventat nimic nou, poate fi doar reinterpretat.

- În vestimentaţie aţi încercat să aduceţi unele elemente, tehnici din folclorul nostru?- Cu toată dragostea și admiraţia pentru

ţara și folclorul nostru, vreau să spun că la turci găsești ceea ce este și la noi, cu foarte mici diferenţe. Doar că în ceea ce ţine de croșetat, de brodat, ei au o istorie mai bogată. La fel și în bucătărie. Explicaţia este următoarea: la noi femeile au muncit întotdeauna, femeile în Turcia dispuneau de mult timp, ele erau casnice, nu se ocu-pau, asemeni femeilor noastre, cu muncile câmpului sau prin gospodărie. Ele aveau grijă de copii și se ocupau de meșteșuguri: coseau, brodau, croșetau, deci, au avut la dispoziţie mai mult timp ca să-și desăvâr-șească măiestria. Chiar și acum, în anturajul meu sunt femei care se ocupă doar de meșteșuguri, se întâlnesc cu altele, își arată una alteia lucrările, își împărtășesc impresii, concurează între ele. În familia mea, toate femeile au croșetat, dar ce lucrări croșetate am văzut eu în Turcia, n-am văzut nicăieri, dantela este executată cu precizie fi ligra-

nică, totul este mărunt, diafan, rafi nat, mi-gălos. Deci, pornind de la arta tradiţională, contopind-o cu principiile arhitecturale, mi-am propus să creez o siluetă nouă în vestimentaţie. Îmi doresc să creez ţinute unice, care să nu poată fi imitate. Îmi doresc să îmbin arta cu comoditatea.

- Când vom putea vedea piesele vesti-mentare create de dvs. într-o prezenta-re la Chișinău? - Aș dori foarte mult ca anul viitor să

vin aici cu o colecţie de haine, pe care s-o prezint acasă.

- Cum se numește casa de modă pe care o lansaţi?- Agafi a Yegen.

- Cine vă inspiră?- Din copilărie am fost fascinată de muzi-

ca lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Prime-le încercări ale mele în artă au fost însoţite de muzica lor. Iar în designul vestimentar, pentru mine Doina Aldea-Teodorovici ră-mâne o sursă inepuizabilă de inspiraţie. A avut un stil desăvârșit pe care l-am admirat dintotdeauna, chiar dacă tatăl meu era împotriva femeilor care poartă pantaloni și într-o măsură oarecare îi acceptam argu-mentele. Și azi stilul Doinei rămâne pentru mine o sursă de inspiraţie și se regăsește în liniile vestimentare pe care le concep.

- Noi vă mulţumim și vă dorim mult suc-ces în continuare. - Și eu vă mulţumesc. Sper să menţinem

legătura.

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Galina Yegen: „În designul vestimentar, pentru mine Doina Galina Yegen: „În designul vestimentar, pentru mine Doina Aldea-Teodorovici rămâne o sursă inepuizabilă de inspiraţie”Aldea-Teodorovici rămâne o sursă inepuizabilă de inspiraţie”

13.II.198513.II.1985Grigore Vieru la 50 de ani. Apote-

oza sa civică – un interviu în revista „Moldova”. Curaj și precizie în depis-tarea problemelor care, rezolvate fi ind, ar spori randamentul literaturii. Dă și sfârle frunţilor obtuze. Pe de altă parte, e destul de obosit. Se simte hărţuit de neînţelegerile cu dirigui-torii unor săli, care n-au vrut să-i sati-sfacă dorinţele întru sărbătorirea pe larg a zilei de naștere. Dar ne-a măr-turisit-o (la redacţie) lucid: e conștient de faptul că pe o vreme s-a retras din poezia cărţii, lucrând pentru poezia cântecului de estradă. Unii îi cer per-manenţă. El vrea diversitate. Este cineva în drept să-i ceară, să-i impună ceva? El unul e în drept să știe ce are de făcut.

Pentru „LA” a adus trei texte menite formaţiilor de muzică folclorică. Citindu-le, unul din ele nu a plăcut (cel cu „Jiguliul”) și am avut curajul să spunem acest lucru. Gr. Vieru a retras bucata, aducând alta. Senic, redacto-rul-șef, a fost pus în gardă de rândurile cam de acest fel: „Nu mai avem lacrimi nici pentru morţii noștri măcar” și „Tot mai mult viitor,/ Dar de unde și ţară

atâta?” Parţial, autorul a revă-zut aceste rânduri. Apar. Dar e obosit.

(Meditaţii de ieri-alaltăieri.) Unii scriitori, chiar pe cale bună afl aţi, observând că cititorul sau critica nu reacţionează la litera lor așa precum și-ar dori-o ei înșiși, și fi ind nerăbdători de a capta bunăvoinţa, atenţia, recurg la metode de creaţie străine fi rii lor (spre exemplu,

Liviu Damian); le-aș zice metode de selecţie în urma cărora să obţină soiuri hibride (de literatură). Dar, vai, ceea ce e posibil și oferă rezultate scontate în agricultură și vitărit mai totdeauna are repercusiuni lamentabile în artă. (Infl aţie de rimă-tori sonori și… boș-turi / găunoși.)

14.II.198514.II.1985Nu știu dacă acest detaliu merită

atenţie, însă îl reproduc, deoarece este vorba de trei scriitori ajunși/ tre-cuţi de 50 de ani. Aseară, Petru Cărare își sărbătorea aniversarea jos, la barul Uniunii. Trec să-mi procur ţigări. Se apropie Vladimir Beșleagă și-mi vor-bește despre pagina de versuri a lui Liviu Damian. „Prea multe, foarte multe cuvinte”, – zice Beșleagă. Încerc să-l apăr pe Damian, însă aceeași frază, repetată de un chip de sfi nx, mă dezarmează. Nici nu știu cine are dreptate – Damian, Beșleagă? Ago-nici scriitorii noștri la 50 de ani. O febră a vrerii de mai mult, invidia faţă de aproape; poate a conștiinţei că, totuși, bătrâneţea e aproape. Iar ieri Damian îmi zice: „Ai auzit că V. Roșca nu-i mulţumit că la Orizontul ţi-au dat atât de multe versuri, ca și lui? Băie-

ţii îl pun lângă oameni, iar el dă cu râtul…”. Și altele, și altele. Era prezent și M. I. Ciubotaru. (E în spiritul discuţiei de sâmbăta trecută cu Ion Vatamanu, când născut-am sintagma: panorama necazurilor literaturii noastre.) Tot ieri îmi telefonează Leonida, emoţionată de paginile pe care le-am scris întru amintirea fratelui ei, a poetului Leo-nard Tuchilatu.

Ziarele intenţionau să prezinte câte o pagină despre Gr. Vieru, ajuns la 50 de ani. Se comandaseră, ba se machetaseră deja, însă, subit, vine o dispoziţie „discretă”, să se reducă volumul materialelor omagiale, să se „pieptene” tonul laudativ, aducându-se aprecierile la justa valoare. Ata-curile ascunse asupra lui Gr. Vieru se știu, se simt. Invective din partea unor răutăcioși, invidioși. El simte și suferă. Mamă-mamă, de-ar fi și dânsul ceva mai indiferent la glasul de trâmbiţe, și-ar cruţa sănătatea și nervii. Apă-rut-a ukazul (decretul) de conferire a titlului de Maestru emerit al artelor. Certitudine și suspiciune insinuate între om și creaţia sa. Tristă situaţie.

Coloratura criticii noastre, în măsura în care ea se afi rmă totuși: Cimpoi – renunţare la emotiv, calm academic în conjugare cu evidente elemente din dezinvoltura teoretici-enilor moderni ai artei; Senic – mai impulsiv, mai aproape de „proza” operei, șmecher și neconsecvent (conștient de asta).

Badiu – mozaical, dar lipsit de culoare; nu e un croitor ce reiese dintr-o pânză integră, ci unul care operează cu bucăţele/ petice – ba punând o manșetă, ba reverul, ba

gulerul. Nu cred că e în stare să facă un costum întreg.

Dolgan – emotiv, dar foarte dez-orientat, când trebuie să găsească esenţele; multă ambiţie și puţină sin-teză, angajamente dubioase, supus lui Corbu. Lunecos-ideologic. Îndoc-trinat.

Am reţinut un detaliu comun mai multor oameni, poate că chiar majori-tăţii lor, care au trecut de 50 de ani: ei își amintesc rudele duse din viaţă care au trăit cel mai mult. Aseară, Ax. Bla-novschi, la sărbătorirea zilei sale de 51 de ani, zicea: „Mama are 86 de ani, și se simte încă bine; bunicul meu a trăit 95 de ani, iar bunica – 116…”. Nu cred să fi înfl orat, exagerat vârstele. Dar, vorbind de ele, câtă speranţă își turna el însuși în sufl et!

15.II.198515.II.1985O deplasare frumoasă la școala

pedagogică din Orhei, împreună cu Vladimir Beșleagă și Mihai Cimpoi. La conferinţa cu cititorii, lui Beșleagă îi vine un bileţel din sală: „Care-i păre-rea dvs. despre dragoste, iubire?”

– Dar oare există vreo deosebire între dragoste și iubire? întreabă pro-zatorul.

Cimpoi intervine prompt:– Între dragoste și iubire trebuie să

existe, cel puţin, o virgulă.Beșleagă privește în bileţel.– Dar să știi că virgula există. Cel ce

a scris bileţelul cunoaște gramatica… iubirii, dragostei.

Sala, tânără, veselă!Beșleagă povestește un caz:– Acum un timp, pe un cunoscut,

președinte de soviet sătesc, îl întreb

despre cum sunt astăzi oamenii. Iată, zic, dacă s-ar întâmpla să vină în sat un cerșetor, oamenii l-ar milui cu ceva, i-ar da o bucăţică de pâine?

– Ei, nu cunoști cerșetorii, – zice președintele. – Astăzi cerșetorii nu iau pâine, cer bani. Oamenii au rămas buni, generoși, dar s-a schimbat psi-hologia… cerșetorilor.

22.II.198522.II.1985Ieri – deplasare de creaţie la școala

pedagogică din Călărași, împreună cu G. Malarciuc, I. Ciocanu și S. Celac. Ciocanu – răcit, Celac – plângându-se de umărul scrântit: acum câteva zile, traversa în fugă strada, alunecă și – leziunea umărului. „Stăteam tolănită în mijlocul străzii, mașinile mă oco-leau cuminţi…” Malarciuc – dispoziţie sub nivel. Găsește numărul recent al „Lit. și arta”. Dă cu ochii de interviul cu Valeriu Cupcea. Îl citește atent, vrând, probabil, să vadă ce spune regizorul despre „Marseilleza” lui. Ajungem cu avans de o oră. Mai dăm o raită prin târg. Școala – nouă, frumoasă, ca și la Orhei. Pretutindeni au fost limitate rezervele de combustibil. Întreţin doar temperatura necesară pentru ca să nu îngheţe apa în calorifere. Dar iarna e serioasă!

Manifestarea-colocviu – ceva mai palid ca la Orhei. Dar a avut și momente revelatorii: două eleve din anul trei – expresie clară, liberă, fără fi ţuici. Văzut-am doi pedagogi deja formaţi. Impresie bună – șefa de studii, pedagog de geografi e, însă cu limbaj elevat, interes faţă de litera-tură. Curios, la Orhei, șeful de studii – bărbat, matematician de profesie

– tot aproape de limbă, istorie, litera-tură.

Când să servim la botul calului, cineva constată că la… botul mașinii, deoarece au mai rămas foarte puţini cai în republică. Și aici vorbi practicis-mul codrean, care știe ce înseamnă pământuri cleioase, desfundate: „Dar și mai puţini boi de tracţiune au rămas”. Aici Malarciuc reproduce epigrama lui Păstorel Teodoreanu cu ocazia trimiterii unui nou ambasador român în Spania:

Ţara a trimis la mauriUn ministru nou,Ca să fi e printre tauriȘi un bou.În genere, colocviul s-a desfășu-

rat la un nivel bun. Elevii ne adresară întrebări mature: „Ce urâţi cel mai mult?” îl întreabă pe Malarciuc. Banda magnetofonului tremură de încor-dare, în locul în care Malarciuc apasă cuvintele: „Urăsc trădarea! În viaţă mi s-a întâmplat să fi u trădat de cel mai apropiat prieten, cu care împărţisem bucăţica de pâine, am dormit pe ace-lași pat. Urăsc trădătorii și vă sfătuiesc să-i urâţi și dumneavoastră!” Da, îl doare, și pe drept, tristul caz de acum un sfert de secol, când el, Malarciuc, a rămas fără o bucăţică de pâine. Se zice că P. Boţu, pe atunci șef de secţie la „Moldova socialistă”, semna prozele lui Malarciuc cu numele său, pentru ca amicul să aibă un ban pentru pâine.

Alte momente – pe parcursul des-cifrării bandei magnetice.

În Gruzia a apărut antologia poe-ziei contemporane din Moldova. Nu se regăsesc toţi doritorii. Printre cei incluși – și umila mea persoană.

Leo BUTNARU

URĂSC TRĂDĂTORII ŞI VĂ SFĂTUIESC SĂ-I URÂŢI ŞI DUMNEAVOASTRĂ!(Pagini de jurnal)

Alex. Ştefănescu

UN EUROPEAN ÎN REPUBLICA

MOLDOVALeo Butnaru, În ambuteiaj & Leo Butnaru, În ambuteiaj & Partiţiuni Nabokov, poeme, Partiţiuni Nabokov, poeme, Chișinău, Ed. Lumina, 2012.Chișinău, Ed. Lumina, 2012.

Ne încăr-căm memo-ria cu numele unor politici-eni inculţi și agresivi, dar îi ignorăm pe oamenii noș-tri de cultură, de la care am avea de învă-ţat. Un aseme-nea om este Leo Butnaru, poet, eseist și traducător de elită, originar din Republica Moldova (s-a născut la 5 ia-nuarie 1949 în comuna Negureni din jude-ţul Orhei). Studiile sale despre avangarda rusă și ucraineană, traducerile din mari poeţi ruși ca Velimir Hlebnikov, Marina Ţvetaeva sau Vladimir Maiakovski, ca și din mulţi alţii din spaţiul slav, propriile lui cărţi de poezie, remarcabile prin valorifi carea ingenioasă a posibilităţilor limbii române îl prezintă ca pe un spirit enciclopedic. Civilizat și surâzător, Leo Butnaru este și o prezenţă cuceritoare în societate. La discuţiile cu alţi scriitori, la întâlnirile cu publicul, la festivalurile de poezie din alte ţări se remarcă imediat prin capacitatea de a comunica în mai multe limbi și prin eleganţa atitudinii.

Cea mai recentă carte de versuri a sa, „În ambuteiaj & Partiţiuni Nabokov”, ne oferă prilejul de a-i mai admira o dată in-teligenţa artistică și originalitatea. În mod special, poemele interogative sunt impre-sionante. Reproduc, pentru exemplifi care, scurtul poem „Protograffi ti”:

„Zicea-scria apostolul Ioan:/ «...Iar Isus,/ plecându-Se în jos,/ scria cu degetul pe pământ»... −// aceasta îţi vine în gând/ în timp ce-ţi contempli urmele din praful drumului...// Parcă tu nu ai putea fi / un simplu vreasc cu care mai scrie ceva/ Dumnezeu?...”

Poetul – un vreasc cu care Dumnezeu scrie ceva în praful drumului – iată o de-fi niţie greu de uitat dintre numeroasele defi niţii greu de uitat din această carte.

(În: Evenimentul zilei, 14 august 2012)

În perioada 25 iulie – 8 august, la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuși” din Chișinău a fost vernisată o expoziţie de artă contemporană, organizată de Centrul Cultural ARTELIT în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din Re-publica Moldova. La eveniment au participat artiști plastici din ţările membre ale Centrului Cultural ARTELIT: Bulgaria, Canada, Elveţia, Finlanda, Franţa, India, Polonia, România, Republica Moldova, Rusia, Turcia, Ucraina. Ediţia din acest an a expoziţiei iniţiate de ARTELIT i-a avut ca invitaţi speciali pe Samar Yusuf și Virendra Shah din India și pe Galina Yegen din Turcia.

Intrigaţi de lucrările Galinei Yegen, am fost surprinși să afl ăm că artista este, de fapt, născută la Chișinău și în prezent a pus bazele unei case de modă, care se orientează spre ţinute unicat, haute couture, vestimentaţie cu aplicaţii decorative realizate manual.

Detalii despre viaţa unei femei, mame, soţii, artiste și visele ei la Ankara, afl aţi din discuţia ce urmează.

30 AUGUST 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

De la prima până la ultima pa-gină a cărţii autorul reușește să menţină trează atenţia cititorului prin descrierea cu deosebit talent a întâmplărilor deloc obișnuite prin care i-a fost dat să treacă. De un tra-gism aparte sunt paginile despre copilărie, îndeosebi cele referitoare la deportarea din vara anului 1946, când mama sa și 8 copii, între care și autorul în vârstă de 7 ani, au tre-cut mai întâi prin închisorile de la Cernăuţi, Lvov și Harkov, pentru a fi duși apoi în Kazahstan. Au sosit în satul Arâkbalâk din regiunea kaza-hă Kokcetav. Tocmai murise de foa-me o familie formată din 5 persoane

și li s-a dat bordeiul acestora: „Unica fereastră a bordeiului era spartă, iar în interiorul lui – o groapă. A apărut problema lemnelor de foc... Ionică a umblat cu mama pe unde au um-blat în căutarea lemnelor de foc și spre norocul lor și al nostru au gă-sit în cimitir câteva cruci care erau gata-gata să cadă la pământ (așa ca noi: gata-gata să le înlocuim). Au luat două cruci. Le-au urcat pe spate și cu ele au pornit prin omăt și ger spre acel bordei, unde noi îi aștep-tam de multă vreme. Ei, sărmanii, refăceau drumul lui Iisus Cristos. O a doua Golgotă.”

În condiţiile inumane ale exilului, dominat de frig, foamete și moarte, trei dintre copiii mai mari hotărăsc să fugă acasă. Mama le dă ultimele provizii, câteva sfaturi bune și eva-darea acestora din infernul stalinist reușește. După ce a vândut toate lucrurile luate de acasă pe mâncare pentru copiii rămași, mama nu mai știa cum să potolească foamea aces-tora. Nemaigăsind nimic de mânca-re, a venit însoţită de un vecin grec, care cânta la vioară. Acesta le-a cân-tat copiilor și ei au adormit în sune-tele muzicii care i-a făcut să uite de foame.

După trecerea a doi ani de exil s-au întors acasă, însă, imediat după sosire, hipervigilenţa unor politruci din sat a făcut ca mama să mai pe-treacă câteva zile într-un beci și să suporte loviturile anchetatorilor. Această mamă cu aură de martir, învingătoare în lupta cu sistemul, este un personaj tipic al româncei basarabene sau bucovinene menită să asigure existenţa neamului prin mijloace non-violente și cu credinţă în Dumnezeu, pe locurile ocupate de sovietici.

Începutul vieţii de elev este um-brit de căpătarea statutului de argat la o familie mai înstărită din sat, care încerca să exploateze munca bietu-lui copil suferind de hernie și abia venit din deportare. Slab și mereu fl ămând, băiatul a impresionat o fetiţă vecină cu imașul unde acesta păștea vitele stăpânului. Ea îi aducea de mâncare chiar și după ce familia ei îi interzisese acest lucru: „Aceas-tă decizie a lor n-a împiedicat-o pe Ilenuţa să-mi aducă „mana” zilnică în păscătoarea de pe gârla tatălui, unde ieșeam cu vitele la păscut. Tata ei a închis portiţa cu un lacăt mare, dar n-a putut închide „inima”, dorinţa copilei de a-mi aduce aceas-tă „mană” mult dorită. După ce-și aducea văcuţa de la păscut, venea

la gardul acela pe furiș. Mă chema și printre nuiele băga mânuţele ei de aur și îmi transmitea de acum și un ou, și o bucăţică de slănină afumată din podul casei lor... Pe zi ce trecea, îmi părea că-i cea mai frumoasă feti-ţă dintre toate fetiţele care pășteau vitele acolo sau pe alte imașuri”.

La păscutul vacilor, micul Ilie afl ă de la un bătrânel și prima lecţie de istorie adevărată, care privea și fa-milia sa: ”La 1 aprilie 1941, oamenii din satul nostru și din alte sate au vrut să treacă graniţa în România, ţara noastră adevărată. Acolo i-au împușcat rușii (grănicerii). Pe tătuca tău l-au prins acolo și l-au dus de-parte de sat. Cred că în fundul Rusi-ei. Mă gândesc, măi Iliuţă, că n-ai să spui nimănui taina aceasta”.

Schimbând registrul sentimental, cu deose-bită gingășie, autorul înfăţișează perioada pri-melor dragoste adoles-centine neîmplinite și cu multă luciditate descrie și analizează mariajele sale nefericite, creând cititorului certitudinea deplinei obiectivităţi, sugerând că nu lasă în umbră nici un aspect al vieţii sale.

Faptul că era socotit fi ul unui dușman al po-porului avea să-i aducă mai târziu diferite pie-dici, pe care le-a învins printr-o muncă tenace, îmbinată cu o deosebită abilitate de învingător. Astfel a reușit să ter-mine studiile medii, să facă armată și să fi nali-zeze studiile fi lologice la

Cernăuţi, devenind apoi profesor al universităţii unde fusese student, ba chiar să susţină la Chișinău un doc-torat despre denumirea populară a plantelor din regiune, în ciuda mul-tiplelor piedici care i-au fost puse.

Bucovina de nord este un ţinut în care coexistă pașnic diferite religii și culte neoprotestante. Profesorul universitar Ilie Popescu a intrat în contact cu practicanţii și reprezen-tanţii mai multora dintre ele, le-a cunoscut dogmele și modul de ma-nifestare, le-a combătut formal în activităţile ateiste organizate de regimul defunct, dar, după multe semne divine, și-a dat seama că ade-vărata credinţă este cea creștină, pe care a aprofundat-o ca nimeni altul, realizând studii ce îmbină literatura cu religia. Deși perioada comunistă a făcut ca religia să devină, în funcţie de interese, instrument sau victimă a politicii, operându-se astfel mutaţii nefericite asupra personalităţii uma-ne, oferindu-ne în amintirile sale asemenea exemple, autorul sublini-ază discret importanţa și necesitatea religiei în viaţa omului modern.

Cartea se constituie și ca un do-cument preţios în ceea ce privește renașterea culturală a românilor din regiunea Cernăuţi, urmată, din pă-cate, de o divizare se pare ireversibi-lă a intelectualităţii noastre de aco-lo. Sunt relevate aspecte importante de la fondarea și evoluţia ulterioară a Societăţii „Golgota” a victimelor persecuţiilor regimului totalitar, pe care profesorul universitar Ilie Po-pescu o conduce de multă vreme și este una dintre societăţile românești cu activitate meritorie, în ciuda difi -cultăţilor pe care le întâmpină. Ridi-carea în fi ecare an a câte unei cruci comemorative în amintirea români-

lor căzuţi pradă barbariei staliniste în Bucovina de nord este un semn al neuitării, dar și al nezdruncinatei credinţe creștine a oamenilor din aceste locuri care realizează lucruri memorabile, prea adesea fără a pri-mi nici un fel de sprijin.

Cu pilde din cărţile sfi nte, dar și fl ori de spirit proprii, cu umor popu-lar reamintind de Creangă, autorul reușește magistral să facă textul vo-lumului accesibil oricărei categorii de cititori adulţi și întreaga operă se constituie într-o spovedanie realiza-

tă după o viaţă dedicată slujirii jert-felnice a limbii române și, implicit, a neamului românesc. Apariţia acestei cărţi singulare în spaţiul literar nord-bucovinean este o expresie a faptu-lui că gândirea liberă nu poate fi în-genuncheată de nici o temniţă și că neamul românesc de acolo mai are vigoare intelectuală atâta timp cât sunt oameni ca profesorul universi-tar Ilie Popescu.

Iuliu Laurian POPOVICI, Botoşani, pentru FLUX

- Părinte, acum când situaţia economică și politică a ţării e foarte bulversantă, ce nădej-de politică mai putem avea azi, când lipsește un condu-cător cu o linie politică echili-brată și care să îi pese de ţară și de popor mai mult decât de propriul lui scaun?

- Toate stăpânirile acestea noi socotim că sunt de la Dumnezeu și avem datoria să ne supunem. Dar sunt stăpâniri din afară care intră înăuntrul poporului, sărind peste gard, stăpâniri care intră pe ușa democratică a unui popor, care se impun prin modul lor de a guverna și nu sunt impuși din afară. Care este mai tare în mi-tocănii acela guvernează, adică cel care are banul să îl poată co-rupe pe cel sărac. Se ajunge să cumperi conștiinţa omului cu un kg de făină și orez și jumătate de litru de ulei. Acesta este politi-cianul compromis și care se de-gradează în faţa unui popor. Cu ce încredere poţi să îi acorzi unui astfel de politician casa și averea unui stat? Cel care acordă votul de încredere unui astfel de politi-cian nu este ca un nebun care își dă foc la propria casă? De aceea, noi nu mai ieșim din această sta-re de mizerie. Pentru această mi-zerie nu e de vină doar Europa și puterile lumii, ci, în primul rând, se datorează lipsei noastre de administrare internă. Pentru că Europa nu vine la mine la primă-rie să mă controleze ce am lucrat eu într-o lună de zile și cum am asfaltat drumul.

Cel care guvernează trebuie să aibă durere de inimă pentru sărăcia bieţilor cetăţeni. Atâta vreme cât nu avem la cârma ţării oameni care să guverneze cu spi-rit de jertfă pentru popor și cu bi-necuvântarea lui Dumnezeu, nu ieșim la orizont. Căci așa era for-mula veche de altădată: „cu harul lui Dumnezeu, din mila lui Dum-nezeu, Domn al acestei ţări…”, și cu voinţa naţiunii. O guvernare fără Dumnezeu este o guverna-re fără conștiinţă. Atâta vreme cât vom alege conducători fără Dumnezeu, vom merge din rău în mai rău și nu există nici o speran-ţă pentru un viitor mai bun.

- Putem privi indiferenţi la durerea și sărăcia omului de rând, care nici măcar bani de spitalizare nu are? Bolile s-au înmulţit, medicamentele și ta-xele de spitalizare cresc de la o guvernare la alta. Neimpli-cându-ne, nu suntem cu toţii vinovaţi pentru durerea și su-ferinţa celuilalt?

- Durerea mare este peste tot, pentru că sunt puși să conducă în stat oameni fără o autoritate profesională și fără o orientare câtuși de puţin prin Hristos. Azi voinţa poporului se clădește pe falsul acesta de la o alegere la alta, că îţi dă doar impresia că ești

alegător liber. Iar votul nostru nu este decât folosit și manipulat în slujba intereselor lor meschine. Decât să cheltui atâţia bani pen-tru campanii electorale de para-dă, mai bine s-ar face o școală, un spital din acei bani risipiţi. Ei fac campanii, promisiuni și alegeri, dar peste tot însă sună a sără-cie. Oamenii aleși ar trebui trași la răspundere pentru ceea ce au făcut în orașul sau satul unde gu-vernează fi ecare. Dar așa, dacă nimeni nu îi verifi că și știu că nu plătesc pentru faptele lor, evi-dent că fură și trage fi ecare pen-tru interesul lui personal. Ţara aceasta este guvernată nu după nevoile și greutăţile poporului, ci după bunul plac al șefului.

- Datorită sărăciei, rata sinu-ciderii a crescut foarte mult. Ce îi sfătuiţi pe acești oameni care sunt concediaţi de la muncă și societatea actuală nu le permite să se angajeze în altă parte, neavând cu ce să își întreţină familia?

- La noi ar trebui să se impli-ce mai mult Biserica. Fiecare sat, fi ecare parohie trebuie să aibă evidenţa și a ultimului sărac, ast-fel încât să poată ajuta și familiile sărace din puţinul pe care îl au. Dacă Biserica ar putea găsi anu-mite forme de organizare, astfel încât să construiască spitale, can-tine, școli pentru familiile sărace, sau chiar instituţii unde să poată oferi locuri de muncă creștinilor care sunt capabili să lucreze și nu au un loc de muncă. Biserica nu trebuie să facă politică, dar este datoare să intervină în societate atunci când sunt fel și fel de abu-zuri și derapaje.

Să luăm exemplul Sf. Vasile cel Mare, care a format renumitele vasiliade, ce nu aveau alt scop decât să vină în ajutorul omului sărac, omului lipsit. El nu a cău-tat, în primul rând, să critice viaţa politică din vremea sa, ci a pro-povăduit mila creștină în viaţa și societatea de toate zilele. Biseri-ca nu are datoria doar să predice de la amvon despre virtuţile creș-tine. Avem modelul evanghelic în persoana Mântuitorului Iisus Hristos, care nu a lăsat mulţimea să plece acasă fl ămândă, după ce le-a predicat despre Împără-ţia Cerurilor, ci a înmulţit pâinile și peștii, bineînţeles prin minu-ne dumnezeiască, de i-a săturat pe toţi. Mântuitorul ne învaţă, așadar, că păstorii sunt datori să cerceteze și să vadă starea po-pulaţiei dacă e sau nu în nevoi, apoi, după puterea fi ecăruia, să înmulţim și noi pâinea prin os-teneala noastră omenească și cu ajutorul lui Dumnezeu, vom reuși să dăm săracilor pâine. Nu sun-tem noi sfi nţi să facem minuni, dar avem datoria să ne ostenim cu puterile omenești în binele co-munităţii. Fiecare parohie, cât de săracă ar fi , are o mică rezervă, de

unde poate începe să sporească un bun obștesc, dar să fi e într-adevăr aceste bunuri folosite cu durere de inimă, cu grijă faţă de poporul acesta afl at în nevoi. Bi-serica să ofere credincioșilor, nu să ceară taxe și biruri pe care nu le pot duce.

Sărăcia aceasta este și o în-curajare a uciderii în masă, prin avorturi. Vin oameni și îmi spun că nu au cu ce să crească pruncii, și de ce să îi mai facă? Până și ul-tima ţărancă de la sat vine și îmi spune: „Nu am cu ce să îl cresc. Îl dau afară”. Păi, femeia de la ţară, de bine, de rău, are acolo o bucată de pământ, o cană de fă-ină. Dacă avortează, nici atât cât au acum nu vor avea, pentru că Dumnezeu va lua de la ei belșu-gul. Doar familiile cu copii mulţi vor rezista. Dumnezeu, mai de-vreme sau mai târziu, va răspun-de nevoilor acestor familii și chiar din copiii aceia crescuţi în sărăcie, mai târziu poate veni ajutorul. Dar noi vrem acum, imediat, să ne dea Dumnezeu bani și belșug. Nu, Dumnezeu știe când și de ce îngăduie așa. Aceste familii și mame eroice duc greutăţile ţării, nu toate farfaralele care se plâng că nu pot face copii.

- Se mai poate naște din po-porul român un Constantin Brâncoveanu sau un Mihai Viteazul?

- Acum nu. Un astfel de om la noi se naște o dată la 200 de ani. Deocamdată, statul rămâne în somnul cel de moarte, nu se inte-resează, este insensibil la durerea poporului. Faţă de un conducător necreștin nu poţi avea încredere, ci doar să te temi de el. Iar dacă supușii lucrează de frică, acela nu mai este stat democratic. Este democraţie comunistă, o formă mai plăcută la vedere și înșelă-toare simţurilor. Deja acum nu se mai pune problema să ne salve-ze un conducător român, acum se pune problema să ne salveze Europa și băncile internaţionale. Azi românul simplu nădăjduiește în această Europă fals democra-tică. Vin aici creștini simpli, unii primari, și îmi spun: „Părinte, noi vrem să facem o intervenţie în Europa să ne dea pentru comu-nă niște fonduri europene”. Eu le spun: „Măi, băieţi, încercaţi și voi, dar nu vă angajaţi prea mult, pentru că Europa e doar cu for-ma de ajutorare, dar în rest este o formă goală, din care nu câștigi nimic”. Ne apropiem de un sfârșit al Europei, în forma pe care o știm noi de odată; ea tinde acum către un guvern unic, ce va stăpâni toată lumea, în mod autoritar, ce va conduce toată politica și viaţa noastră economică. Dar acesta va fi sfârșitul libertăţii noastre, pen-tru că această guvernare va fi fără Dumnezeu.

- De ce suntem din ce în ce mai dezbinaţi și nu ne putem uni

și noi ca alte popoare care își câștigă niște drepturi? Până și în Basarabia, care este de un sânge cu noi, creștinii de aco-lo au protestat împreună cu preoţii și episcopii împotriva actelor biometrice și au reușit să modifi ce legea, creându-li-se alternative, nebiometrice. Pe când la noi există o luptă doar la nivel de teorie. (Nota Redacţiei Ziaristi Online: Și în România există alternativă prin eliberarea pașapoarte-lor temporare, normale, fără cip, valabile un an, ca urmare a campaniei societăţii civi-le creștine din anii trecuţi. În schimb, în Republica Moldo-va pașaportul biometric se eliberează inclusiv copiilor sub 7 ani, iar primul minis-tru Vladimir Filat se laudă că este posesorul primului pa-șaport diplomatic biometric. Conform portalului Moldova Creștină, în Basarabia există “pașapoarte pentru creștini” fără cip, dar și fără dreptul de a călători: „Ministerul Teh-nologiilor Informaţionale și Comunicaţiilor (MTIC) anunţă cetăţenii care refuză să-și facă pașaport biometric că vor putea solicita în continuare actul de identitate provizoriu (formularul numărul 9), care nu conţine număr de identifi -care de stat al persoanei fi zice (IDNP) și date biometrice su-plimentare. Totodată, ofi cialii îi anunţă pe cetăţeni că re-spectivul act de identitate este valabil însă doar pe teritoriul Republicii Moldova și nici o ţară din lume nu va permite intrarea pe teritoriul său a per-soanei care deţine un astfel de pașaport, din simplul motiv că aceste acte nu sunt recunos-cute și nu corespund standar-delor internaţionale”. În urma protestelor de anul acesta a rămas valabil… „formularul numărul 9”, mai informează același portal: „Deputatul PD, Alexandru Stoianoglo, susţine că Formularul nr. 9 va fi vala-bil în continuare fără a avea acel cod de identifi care pe care enoriașii îl consideră dia-volesc”. Totodată, Mitropolitul Vladimir al bisericii „moldove-nești” rusești și-a liniștit oiţele pravoslavnice, afi rmând că respectivul cod nu reprezintă „semnul diavolului”).

- Ce se întâmplă în Basarabia e un caz aparte. Ei sunt puși aco-lo între ciocan și nicovală, între Moscova și Bruxelles. Rușii nu au nici un interes să îi scape din mână pe basarabeni, ca nu cum-va să se alieze cu Europa sau cu România. Toţi se tem, și Europa, și Moscova, de o Românie unită. De aceea, se și introduc fel și fel de diversiuni între români pen-tru a nu se putea coagula ceva trainic, special pentru a menţine

și accentua dezbinarea. Toţi au nevoie să fure bunurile și pămân-turile României bogate. Și unii, și alţii au interes să folosească ţara noastră pentru un eventual front aici, între cele două puteri. Dar, bineînţeles, în afară de aceasta, basarabenii sunt și oameni cre-dincioși care au stat acolo în pi-cioare, zi și noapte, militând pen-tru drepturile lor. Au mai multă statornicie decât noi. La noi nu ai cu cine să te aliezi, nu există nici un interes nobil la acești oameni politici ca să ridice piatra aceasta de pe mormântul neamului nos-tru. O ţin ferecată și cine să o ridi-ce? Lor le merge bine acolo unde sunt, parlamentari, deputaţi, pri-mari, au copii și rude de îngrășat. La noi fi ecare se crede mai papă decât Papa. Interesele și orgoliile personale așa de tare întunecă mintea că fi ecare vede în felul lui propriu, niciodată ca celălalt de lângă el. Cum să se unească? Dacă se dă o dispoziţie de la Cen-trul Europei, apăi la noi în ţară se aplică cu și mai mult zel.

- Da, din păcate, aceeași dez-binare persistă și în rândul credincioșilor din Biserică. Cum vom reuși să distingem pe viitor lupii de adevăra-ţii păstori? Bineștiind că se urmărește convocarea unui mare Sinod Ecumenic, prin care ierarhii ecumeniști să își întemeieze cu canoane minci-noase faptele lor neortodoxe. Deja sunt divergenţe între Pa-triarhul Ecumenic Bartolomeu I și mai mulţi ierarhi necom-promiși din Sinodul Greciei pe această temă.

- În cazul acesta, e bine că la ei sunt divergenţe, asta înseam-nă că mai ai dreptul la opinie, la noi cine să protesteze dintre episcopi? La noi se supun cu-minţi. Aici e liniște, nu cumva să vorbească cineva de vreo proble-mă internă a Bisericii. Noi nu ne amestecăm și rămânem mai bine dezinteresaţi în „pace”. Se vrea distrugerea Bisericii Ortodoxe, singura forţă care mai ţine ome-nirea. Au început cu Iugoslavia, pe care au fărâmiţat-o, au trecut în Grecia, tot ortodocși, unde au creat anarhie și criză economică, urmăm noi. Prin aceste măsuri anarhice pe care le vedem luate la nivelul ţării noastre, se urmă-rește distrugerea României și a Ortodoxiei, după modelul iugos-lav. Tot o intenţie de distrugere a Ortodoxiei este și ecumenismul, una mai subtilă, din interior, prin care i se distrug bazele și principi-ile canonice, fără de care Biserica nu poate exista. Dar ea va exista prin episcopii și păstorii care vor alege adevărul. Ecumeniștii au falsa impresie că vor putea aduce ceva nou în Biserica lui Hristos. Să nu uităm că Biserica este trupul al cărui cap este Hristos. Nu o poţi rupe de la Hristos, care este ca-

lea, adevărul și viaţa. Ecumeniș-tii nu vor reuși nimic. Realitatea nu o poţi schimba în funcţie de interesele omenești. Realitatea dumnezeiască rămâne aceeași în orice veac. Acest sinod care se ur-mărește nu are scopuri și intenţii bune. Dacă ar avea un scop bun ar ţine cont de celelalte sinoade ecumenice statornicite de Sfi nţii Părinţi și care au rostit anateme împotriva celor ce nu le vor res-pecta. În numele cărui sfânt și al cărui duh vin ei acum să schimbe ceva în dogmele Bisericii? Și cine să schimbe? Niște oameni ero-daţi în nedreptate? Duhul Sfânt grăiește prin gurile purtătorilor de Dumnezeu, nu purtătorilor de interese omenești. Cum au ei în-drăzneala să modifi ce hotărârile Sfi nţilor Părinţi?

- Unii consideră că aceste rân-duieli sunt învechite…

- Bineînţeles, când nu îţi convi-ne și nu se potrivește cu interesul tău, sunt învechite… Dar Adevă-rul și Evanghelia se învechesc? Dumnezeu nu se învechește, Dumnezeu același este. Dar dacă noi supunem Biserica Statului, o facem o instituţie omeneas-că, în care păstorii sunt aleși de politicieni… Iar cum politica se schimbă, așa și cei care se ghi-dează după guvernări politice. Noi mai întâi trebuie să fi m oa-meni ai Bisericii, apoi ai Statului. Ierarhul nu amestecă politica cu Biserica, merge după dispoziţii-le Domnului, nu ale Statului. Ca cetăţeni ne facem datoria faţă de stat, dar dăm Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Însă mulţimea cunoaște păstorul cel bun și creș-tinul adevărat se va duce după

păstorul cel bun. Dacă mulţimea de credincioși cunoaște legea și canoanele Bisericii, scrierile Sfi n-ţilor Părinţi, atunci și episcopul va fi în ton cu credincioșii. Sun-tem datori să arătăm eventualele derapaje de la dogma ortodoxă, cum ar fi slujirea împreună cu celelalte biserici neortodoxe. Convieţuim, cum am mai spus, împreună, nu avem nimic cu cei de alte credinţe, dar nu ne ames-tecăm și dizolvăm cultul creștin; fi ecare slujește în legea lui, fără confl icte religioase, respectând dreptul fi ecăruia de credinţă. De ce vin ei acum și ne amestecă? Nu cei care vor să amestece lucrurile produc dezbinarea? Dar noi știm că ei vor să formeze o biserică unică mondială, după modelul politic.

- Nu credeţi că le lipsește creș-tinilor noștri o bază de cunoș-tinţe bisericești, catehetice și dogmatice? Fără cunoașterea predaniilor scrise de Sfi nţii Pă-rinţi, cum vom putea menţine și apăra adevărul? Cărţi se tot tipăresc, dar cine mai citește?

- Cine să le spună oamenilor să citească Sfi nţii Părinţi? Puţini sunt preoţii care își povăţuiesc turma și o educă în duhul Sfi n-ţilor Părinţi. Acum de la amvon se predică din noile manuale de dogmatică bisericească. Ei și-au făcut singuri manuale, pe care credinciosul mai este și obligat să le cumpere. Nu numai că se strecoară erori dogmatice, dar nu au măcar știinţa de a se adresa într-un limbaj atractiv educativ. Nimeni nu citește din ce scriu ei. Cateheze ar trebui să facă fi ecare preot cu parohia sa, cum era pe vremea mea, când părintele cu

dascălul și alte personalităţi ale satului se uneau și organizau ta-bere de vacanţă, în care făceau cateheze cu elevii, se discutau lu-cruri și de cultură, și practice și se și bucurau de frumuseţea vieţii. Trebuie să știi mai întâi să îi in-troduci în atmosfera de a citi, de a căuta adevărul, mai ales în rân-dul tinerilor. Asta este misiunea preotului. Azi nu mai are nimeni grija catehizării, din ce în ce mai puţini sunt cei care se implică să formeze creștinul de mâine, atât un cetăţean drept și onest, cât și un creștin evlavios, cunoscător al tradiţiei și învăţăturilor Sfi nţilor Părinţi.

Dar mai degrabă mamele ar putea face cateheză cu copiii lor. La noi lipsește o cultură teologi-că profundă. Mamele, de mici, ar trebui să le pună în braţe copiilor lor cărţi de rugăciune, povestiri cu sfi nţi, cateheze și mai târziu cărţi teologice, învăţăturile Sfi n-ţilor, dintre care unele sunt acce-sibile tuturor, cum e Sf. Ioan Gură de Aur, de pildă.

Comuniunea în comunitate ar rezolva multe probleme și de educaţie, și de într-ajutorare. Din-tr-o comunitate astfel dezvoltată se poate naște și un Constantin Brâncoveanu, și un Mihai Vitea-zul. Cu o pregătire spirituală și in-telectuală putem avea prilejul să ne impunem în Europa și marilor puteri, apărându-ne drepturile noastre, credinţele și obiceiurile predate nouă de Părinţii noștri, care și-au dat viaţa pentru Biseri-că și pentru acest neam.

Interviu realizat de Monahia Fotini, la 1 august 2012

şi apărut în nr. 24 al revistei ATITUDINI

Sursa: gandeste.org

PĂRINTELE JUSTIN PÂRVU:

„Ne apropiem de un sfârşit al Europei: ea tinde acum către un guvern unic. Acesta „Ne apropiem de un sfârşit al Europei: ea tinde acum către un guvern unic. Acesta va fi sfârşitul libertăţii noastre, pentru că această guvernare va fi fără Dumnezeu”va fi sfârşitul libertăţii noastre, pentru că această guvernare va fi fără Dumnezeu”

Fo

to: C

rist

ina

Nic

hit

uș

Ro

nce

aF

oto

: Cri

stin

a N

ich

itu

ș R

on

cea

Fulgerele memoriei

După un șir îndelungat de ani, în care și-a contu-rat o vastă și valoroasă operă știinţifi că și litera-ră, profesorul doctor Ilie Popescu, de la Universi-tatea ”Iu. Fedkovici” din Cernăuţi, s-a hotărât să valorifi ce literar aminti-rile vieţii sale tumultuoa-se într-un volum apărut nu demult la Herţa, inti-tulat „Steaua vieţii” (De la necredinţă, la credinţa creștină adevărată).

30 AUGUST 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Cod cu bacon, salată verde şi mazăre

Ingrediente: 2 linguriţe ulei de fl oarea-soarelui, 2 felii de bacon sau costiţă afu-mată, fără os, tăiate bucăţele, 1 șalotă mare sau 1 ceapă mică, tăiată foarte fi n, 1 căţel de usturoi, zdrobit, 2 fi leuri de cod a câte 140g fi ecare, fără piele, 140g de mazăre congelată, 200ml supă de pui, proaspătă sau preparată din 1/2 cub de concentrat, 2 inimi de salată verde, rupte în fâșii, 2 linguri de smântână dulce pen-tru frișcă, 2 felii groase de pâine integrală, pentru servit

Mod de preparare: Se încinge uleiul la foc mediu într-o tigaie nonaderentă. Se adaugă baconul, șalota sau ceapa și us-turoiul. Se gătesc ușor, amestecând timp de două minute, apoi se dau într-o parte a tigăii. Se asezonează codul cu piper ne-gru măcinat. Se prăjește în tigaie două minute și se întoarce pe cealaltă parte. Se adaugă mazărea și supa de pui și se aduce la punctul de fi erbere. Se mai lasă la foc mediu încă două minute, apoi se adaugă salata verde și smântâna. Se ţine pe foc câteva minute, amestecând legu-mele din când în când, până când peștele

este gata, iar salata, moale. Se servește cu pâine pentru a înmuia în supă.

Pui katsuIngrediente: 4 piepţi de pui, dezosaţi,

fără piele, 1 ou mare, bătut, 8 linguri fulgi de porumb, zdrobiţi, 2 căţei de usturoi, zdrobiţi, 1-2 linguri pastă de curry, 1 lin-gură sos de soia, 4 linguri de ketchup, 2 linguri de miere, 2 linguri de amidon

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200° C. Se dă carnea prin ou, apoi prin fulgii de porumb mărunţiţi. Se așază bu-căţile de pui, distanţate, pe o tavă nona-derentă și se dau la cuptor pentru 15-20

de minute, până se pătrund. Se pun ingre-dientele rămase într-o cratiţă. Se adaugă 500ml de apă și se fi erb amestecând con-tinuu până se îngroașă. Se acoperă și se mai fi erbe totul încă 5 minute. Se împarte sosul în patru farfurii și se așază deasupra puiul. Se poate servi cu orez și boabe de soia cu ardei iuţi tocaţi fi n.

Paté de macrou afumat cu hreanIngrediente: Pentru pateu: 25g de unt

fară sare, topit, coaja rasă de la jumătate de lămâie, 160g de macrou afumat dezo-sat, 1 ceapă verde, tocată

Pentru untul de hrean: 15g unt, plus extra pentru servit, 1 linguriţă de sos de hrean picant, plus extra pentru servit, 1 linguriţă de pătrunjel, tocat fi n, plus câ-teva frunze întregi, o baghetă, pentru servit

Mod de preparare: Se așază în robotul de bucătărie untul topit, coaja de lămâie, macroul și ceapa verde și se procesează până se obţine o cremă omogenă. Se răs-toarnă într-o formă și se netezește deasu-pra. Pentru sos, se topesc 15g de unt cu hreanul, după care se adaugă pătrunjelul. Se adaugă cu grijă peste paté, astfel încât să îl acopere integral. Se presară deasu-pra câteva frunze de pătrunjel și puţin pi-per negru proaspăt măcinat, apoi se dă la rece să se întărească untul. Se servește cu pâine, unt și un plus de sos de hrean.

Budincă lipicioasă cu stafi deIngrediente: 100g de unt, plus extra

pentru uns, 200g de făină, 1 linguriţă praf de copt, 85g de zahăr muscovado (sau alt zahăr brun), 100g de stafi de, 2 ouă mari, bătute ușor, 2 linguri de lapte, cremă de vanilie, pentru servit

Mod de preparare: Se unge cu unt un

vas rezistent la microunde. Într-un bol se-

parat, se amestecă untul cu făina și praful

de copt. Apoi se adaugă stafi dele și za-

hărul. Ouăle și laptele se adaugă treptat

pentru a forma un aluat umed. Cu ajuto-

rul unei linguri, se pune aluatul în forma

de copt, iar cu dosul lingurii se formează

un gol adânc în mijlocul aluatului. Se aco-

peră vasul cu folie de plastic, se înţeapă

cu vârful unui cuţit și se dă la microunde

pe treapta high patru-cinci minute, până

crește budinca și devine fermă la atinge-

re. Se transferă din vas pe o farfurie. Se

servește cu cremă de vanilie.

Orez cremos cu două feluri de caiseIngrediente: 50g de orez cu bobul ro-

tund, 500ml lapte, 50g de caise uscate, tă-

iate în bucăţele, 1 lingură de zahăr brun,

250ml de smântână vegetală, 8 linguri

compot de caise, 1 lingură de fi stic fără

coajă, tocat

Mod de preparare: Se pun orezul și lap-

tele într-o cratiţă de mărime medie, se

amestecă și se aduce la punctul de fi er-

bere. Se reduce intensitatea focului ime-diat. Se acoperă cratiţa pe jumătate cu un capac și se fi erbe ușor 40-45 de minute pe un foc de intensitate mică, ameste-când din când în când până ce orezul s-a umfl at și este foarte moale. Amestecul ar trebui să fi e gros și cremos. În timp ce orezul fi erbe, se amestecă laolaltă caisele, zahărul și smântâna vegetală. Se ia orezul de pe foc, se lasă la răcit 15 minute și se încorporează în el amestecul de caise. Se pune în patru pahare sau farfurii de sticlă. Se acoperă și se răcește în frigider 30 de minute (sau mai mult, dacă ai timp). Ca să servești, se pun două linguri de compot de caise peste fi ecare porţie și se presară cu fi stic.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL VITAMINELOR

Vitamina B1Vitamina B1 este

cunoscută și sub

numele de vitamina

antiberiberică sau

tiamina. Face parte

din complexul de vi-

tamine B și este, ca

și celelalte vitamine

din acest complex,

o vitamină hidrosolubilă. De remarcat

faptul că este singura vitamină din acest

complex care se inactivează la căldură,

pregătirea culinară la căldură producând

o pierdere de 30-80%. Este sensibilă și la

aer, este solubilă în apă și insolubilă în

grăsimi.

Doza zilnică recomandatăN e c e s a r u l

zilnic este în funcţie de vârsta, starea de sănătate și activitatea depusă de fi -ecare persoa-nă în parte. Pentru copiii până la 1 an, necesarul zilnic este de 0,3-0,4 mg, între 1 și 3 ani de 0,7-1 gram, la adolescenţi și femeile adulte de 1,3 grame, la bărbat de 1,5 grame. Pentru gravide, mamele care alăptează și cei care depun munci intense, necesarul crește la 1,8-2 grame.

O alimentaţie bogată în glucide și alcoolul sporesc nevoile de vitamina B1 în timp ce o alimentaţie bogată în proteine și lipide face ca acestea să scadă.

Surse de vitamina B1Vitamina B1 se găsește în coaja grăunţelor

(grâu, orez), drojdia de bere, cereale integrale, majoritatea legumelor, carne (pui, porc), fi cat, pește, alge, lapte, gălbenuș de ou. De reţinut că pâinea albă și orezul decorticat sunt aproape în întregime lipsite de vitamina Bl.

Rolul vitaminei B1- în metabolismul proteinelor și al glucidelor

și în absorbţia intestinală a lipidelor;- în procesul de creștere;- favorizează buna funcţionare a sistemului

nervos, fi ind un excelent stimulator al funcţiilor cerebrale;

- îmbunătăţește tonusul muscular;- stimulează apetitul;- e necesară în oxidarea alcoolului.

Carenţa de vitamina B1Apare datorită unei alimentaţii defectuoase

(fi erbere, sterilizare, rafi nare a alimentelor) sau datorită unei alimentaţii dezechilibrate (aport de cereale integrale diminuat, consum în exces de alcool sau cafea).

Carenţa de vitamina B1 produce scăderea capacităţii de muncă, tulburări nervoase (stare de astenie, iritabilitate, scăderea atenţiei și a memoriei, nevrite), tulburări digestive (inape-tenţă, greţuri, vărsături, ulceraţii la nivelul mu-coasei gastrice), tulburări cardiace (palpitaţii, hipotensiune arterială).

Excesul de vitamina B1Este, practic, inexistentă deoarece această vi-

tamină este hidrosolubilă și nu poate fi stocată de organism, orice cantitate în exces fi ind elimi-nată prin urină.

Important de reţinutFemeile gravide, cele care alăptează și cele

care iau anticoncepţionale, au nevoie de o su-plimentare a cantităţii de vitamina B1. La fel, persoanele care fumează, beau alcool sau au o alimentaţie bogată în zaharuri, au și ele nevoie de un supliment de tiamină.

Acţiunea vitaminelor din complexul B este sinergică, de aceea se recomandă să fi e luate împreună, nu separat.

Gata de petrecere!Totul începe de la locul de luat masa, în mijlo-

cul naturii. Decorul natural e cel mai simplu.1. Adu o masă

cu scaune afară și, ca un pictor, creează un fun-dal alb pentru decoruri, cu o faţă de masă albă și farfurii simple.

2. Decorează cu fl ori proas-păt tăiate și cu

lumânări protejate de recipiente de sticlă. Vor da strălucire până târziu în noapte, iar musafi rii se vor simţi ca în basme.

O inimă din fl oriO poţi atâr-

na undeva afară, pe ușa de la intrare sau chiar la poartă.

1. Împleteș-te din orice tulpini fl exibi-le un cadru în formă de ini-mă și fi xează-l tot cu tulpini sau cu sfoară.

2. Scurtează tulpinile fl orilor, pentru a le putea strecura în cadrul vegetal, una câte una. Cu cât pui mai mul-te fl ori, cu atât arată mai vesel. Co-roniţa e gata.

Aer mediteraneanLumânările și lampioanele sunt cum nu se poa-

te mai potrivite pentru o petrecere în aer liber.

Un felinar simpluUn felinar simplu Cu un borcan, un

capac artistic făcut din tablă moale și sârmă, nisip colorat (din acela pentru odorizat scru-mierele) și o lumânare vei obţine un element de decor inedit.

Pentru ca fl acăra să nu se stingă din lip-să de aer, perforează

capacul metalic. Nisipul parfumat va reţine ceara topită.

LampioaneLampioaneNota asiatică va da

un aer șic petrecerii.1. Lampioanele chi-

nezești se pot fabrica din hârtie creponată și sârmă de oţel. Dar mai simplu cumperi unele speciale, care se încar-că cu lumină solară.

2. Seara, miezul fo-sforescent va radia o lumină discretă, difu-ză, prin hârtie, creând o atmosferă cu totul spe-cială.

Pernuţe pentru afarăCu pernuţe decorative, o bancă de lemn arată

mai confortabil.1. Poţi aduce, desigur, pernuţele de pe cana-

pea, dar poţi crea și sin-gură unele. F o l o s e ș t e bucăţi de bu-rete pentru u m p l u t u ră , ca să le reali-zezi mai ușor.

2. Feţele de perne pot fi din două materiale di-ferite. Coase-le una de alta pe dos, pe trei laturi, îmbracă buretele și coase ultima latură.

3. Folosește șnururi decorative, pe care să le prinzi de jur-împrejur, pe margini, pentru a aco-peri cusătura.

Şervete cu margarete

Cu câteva fi re de fl ori poţi obţine un aspect mult mai atractiv pentru șerve-tele simple de masă.

Inele inedite pentru șervete poţi obţine îndoind cozile unor linguriţe din alu-miniu.

Flori la borcan

Orice recipient din sticlă, până și un borcan cu capac er-metic, poate deveni un suport pentru un fi r de fl oare. Nu ori-cum, ci legat bine cu o bentiţă și atârnat de o creangă.

O masă verde Dacă optezi pentru

verde, folosește și de-coruri naturale. Leagă o frunză de corpul unei vaze de sticlă, folosind câteva tulpini moi.

Aranjează printre vase, direct pe masă, cârcei de iederă, care să umple simplu spaţiul alb.

Adaugă lumânări asortate.

Avantaje.ro

În această perioadă a anului, când pepenele roșu nu ne lipsește din frigider este bine să-l folosim și pentru tenul nostru, nu numai pentru deserturi răcoroase.

Datorită nutrienţilor pe care îi con-ţine (antioxidanţi, licopen, vitamina A, vitamina C și vitamina B), fructul verii se poate transforma într-un tra-tament cu adevărat miraculos pen-tru micile probleme ale tenului.

Folosit ca mască pentru ten, pe-penele roșu ne ajută să avem o piele mai fi nă și strălucitoare, micșorează porii, reduce ridurile fi ne, exfoliază, stimulează producţia de colagen și conferă fermitate pielii. Dacă te-am convins de benefi ciile aduse tenu-lui tău, îţi prezentăm câteva măști cu pepene roșu pe care le poţi face acasă.

Pepene cu albuş de ou şi iaurt natural pentru ten sensibilO mască perfectă pentru tenul

sensibil este cea din pepene, albuș

de ou și iaurt. Amestecă un albuș de ou cu o lingură de iaurt natural și o lingură cu suc de pepene. Lasă mas-ca să acţioneze 15 minute și apoi clă-tește cu apă călduţă. Tenul tău va fi hidratat și catifelat.

Pepene şi miere pentru ten uscatDacă ai un ten uscat, o mască din

pepene cu miere este ideală pentru tine. Amestecă o lingură de suc de

pepene cu o lingură de miere și apli-că masca pe faţă. Las-o să acţioneze 20 de minute, după care spală-te cu apă călduţă. Mierea va ajuta pepene-le să hidrateze în profunzime pielea.

Pepene şi mentă pentru pori dilataţiPe timpul verii, porii au tendinţa să

se mărească. Dacă ai această proble-mă o poţi rezolva cu o ceașcă de pe-pene roșu și câteva frunze de mentă. Pune ingredientele într-un blender și mixează până obţii o pastă. Com-poziţia obţinută se congelează într-un recipient special pentru cuburi de gheaţă. După câteva ore, masea-ză-ţi faţa cu un cub din pepene. Porii tăi se vor micșora într-o clipă.

Pepene şi avocado pentru riduri fi neAmestecă o lingură de suc de pe-

pene cu o lingură de avocado pisat. Aplică masca pentru 20 de minute, după care îndepărteaz-o cu apă cal-dă. Vitamina C din pepene protejea-ză pielea de acţiunea radicalilor li-beri și conferă strălucire și fermitate pielii.

Pepene şi iaurt pentru pielea ternăNu de puţine ori avem senzaţia că

tenul nostru și-a pierdut din străluci-re. Dacă vrei să o recapeţi folosește o ceașcă cu pepene mărunţit și o lin-gură de iaurt. Aplică masca și las-o să acţioneze 10-15 minute, după care clătește. Vitamina C și vitamina A din pepene îţi vor reda strălucirea naturală a tenului.

Pepene cu argilă pentru ten mixtAmestecă argilă cosmetică cu su-

cul de pepene până obţii o pastă moale (ca o cremă). Lasă să acţio-neze 30 de minute, după care spală cu multă apă. Această mască îţi va calma tenul acneic. De asemenea, îţi poţi masa faţa cu o bucată de pepe-ne. Lași să acţioneze pulpa fructului timp de 15 minute, după care clă-tești. Este ideal pentru un ten mixt cu tendinţe de îngrășare.

Plante care te ajută să ai parte de un somn

odihnitor pe timpul nopţiiSpre deo-sebire de fl orile pre-cum crinii, de exemplu, care nu sunt recomanda-te să rămână peste noapte în încăperile în care dorm persoane alergice, există și plante care pot avea un efect opus, care te ajută să ai un somn liniștitor, relaxant.

Păstrarea acestora în locuinţă va aduce numai avantaje, pe lângă faptul că vor da o notă personală interiorului ele vor contribui activ și la îmbunătăţirea sănătăţii.

Să luăm drept exemplu iasomia, care are un efect pozitiv asupra calităţii somnului și, în plus, amelio-rează stările de anxietate și îmbunătăţește dispoziţia după o noapte de somn.

Nu trebuie să înţelegeţi din asta că iasomia s-ar comporta ca un somnifer, ea nu provoacă stare de somnolenţă, ea doar vă liniștește simţurile.

Indiferent de tipul de iasomie pentru care optaţi, fi e că este un soi care se dezvoltă rapid cu frunzuliţe înguste și dese, fi e alegeţi un arbust, efectul va fi ace-lași, numai că imaginea din locuinţă va fi alta.

Efecte „tămăduitoare” prezintă și gardenia, și le-vantica, unii susţinând că sunt chiar mai efi ciente decât iasomia.

Casamea.ro

Faptul că timpul acordat copiilor pen-tru a se uita la televizor trebuie să fi e limitat este cunoscut de majoritatea pă-rinţilor. În plus, Academia Americană de Pediatrie sfătuiește părinţii să nu își lase deloc în faţa televizorului copiii sub 2 ani. Cu toate că oferta de programe pen-tru copii este extrem de variată, părinţii ar trebui să se gândească, în primul rând, la sănătatea copiilor lor înainte de a ceda rugăminţilor acestora de a fi lăsaţi să pri-vească diverse emisiuni la televizor.

Un studiu recent, publicat în Pedia-trics, relevă faptul că emisiunile tv dedi-cate copiilor afectează în grade diferite dezvoltarea mintală a acestora, unele fi ind mai nocive decât altele. Cercetăto-rii au analizat capacitatea unor copii în vârstă de 4 ani de a fi atenţi și de a re-zolva diverse sarcini, după ce au privit unul dintre cele 2 fi lme animate supuse analizei.

Practic, copiii au fost împărţiţi în 3 grupuri – un grup care a privit un desen

animat de 9 minute, cu imagini colorate, derulate foarte rapid, în care personajul era un burete de bucătărie; un grup care a privit un desen animat mai realist, în care personajul era un băieţel, cu ima-gini derulate mai lent, având aceeași durată, și un grup care nu a privit deloc desene animate, ci s-a jucat cu creioane. Tuturor copiilor li s-au dat apoi diverse sarcini spre rezolvare. Copiii din primul grup au prezentat cele mai mari proble-me de atenţie și de concentrare, în timp

ce copiii din celelalte două grupuri s-au comportat aproximativ asemănător.

Concluzia specialiștilor este că o com-binaţie de imagini fantastice, viu colora-te cu o desfășurare foarte rapidă a ima-ginilor, deși atrage în mod inexplicabil copiii, afectează în mod negativ creierul. De aici, probabil, și preferinţa micuţilor pentru reclame. Părinţii ar trebui, prin urmare, să aleagă cu grijă emisiunile la care le permit copiilor să se uite.

Desprecopii.ro

Pentru a scăpa de stres nu e nevoie de săptă-mâni de relaxare sau ședinţe de SPA. Cititul este mai benefi c decât s-ar crede, susţin oame-nii de știinţă.

John Stain, profesor emerit la catedra de știinţe neurologice de la Universitatea Michigan, susţine că cititul nu implică de-loc o activitate pasivă. „Când ne pierdem efectiv într-o carte bună, noi facem mai mult decât să urmărim fi rul unei povești. Ne imaginăm ce se întâmplă în carte și acest lucru activează funcţiile creierului”, consideră profesorul american.

Un studiu recent, realizat la Universitatea Michigan, a descoperit că dependenţa de tehnologie avansată provoacă o scădere cu 48 % a empatiei în rândul studenţilor. Astfel, prin încurajarea cititului, combatem cu succes creșterea alarmantă a lipsei de trăire afectivă, prin ra-portare la ceilalţi semeni. „Într-un joc pe calculator, poţi avea dorinţa de a salva o prinţesă, dar nu-ţi pasă de ea, vrei doar să câștigi jocul. Însă o prinţe-să ce este personaj de carte, are trecut, prezent și viitor, ea stabilește legături și motivaţii. Noi o vedem prin ochii noștri”, explică specialiștii.

Mai benefi c decât muzicaUn alt studiu realizat de cer-

cetătorii de la Universitatea din Sussex, în 2009, arată că dacă citim câteva fragmente de carte, timp de șase minute, media de stres se reduce cu mai mult de două treimi. Este mai profi tabil să citim decât să as-cultăm muzică sau să mergem la o plimbare, spun oamenii de știinţă.

Cititul ajută și sănătăţii fi zice, întrucât previne îmbătrânirea creierului și riscul de a face Al-zheimer. Cercetătorii au scanat creierele a mai multor adulţi de

peste 60 ani și au descoperit că acei subiecţi care au făcut exerciţii zilnice de stimulare a minţii, au un risc scăzut de a se îmbolnăvi de maladii mentale.

Cele mai importante activităţi de stimularea a creierului sunt cititul, șahul sau scrierea peri-odică.

Evz.ro

Decoruri şi aranjamente în aer liber

UN OBICEI BANAL stimulează creierul şi elimină instant stresul

STUDIU

Unele emisiuni tv pentru copii le afectează creierul

FRUMUSEŢE

Măşti cu pepene roşu care îţi fac tenul perfect

30 AUGUST 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “Balada pădurii. Munţii

Tinlin”. 7.05, 14.45 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00, 22.20, 1.45 Agenda Festivalului-con-curs “Maria Bieșu. 8.15, 11.00 Documentar. “Global 3000”. 9.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 10.00 Ring Star. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Legen-dele muzicii. 13.10 Medalion muzical. C.Moscovici. 13.35 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00, 5.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Jocurile Delfice 2012. Gala laureaţilor. 16.00 Festivalul iei. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Fotbal non-stop. 22.35 O melodie de succes. Ion Suruceanu. 0.10 Documentar. “Aventuri în grădina zoologică”. 1.00 TVMi. 3.15 Fii tânăr! 3.45 La obiect. 5.45 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 La alti-tudine. Reluare 12.15 Film

artistic 13.40 Concert 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Come-dy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Te-leshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (ro-mance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Magica legendă a spiriduși-

lor (r) 11:00 Film: Uite cine cu cine vorbeste (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Merlin, ep, 12,13 , an 3 15:00 Teleshopping 15:15 Film: Formidabilul II 17:00 Film: Viața de familie 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Transformers: Războiul lor în lumea noastră 23:30 Film: Blestemul fl orii de aur 02:00 Film: Transformers: Razboiul lor in lumea noastră (r) 04:30 Promotor (r) 05:00 Serial: Merlin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:50 Евгения Добровольская, Вячеслав

Баранов в фильме “Клетка для канареек” 08:20 “Армейский магазин” 08:45 “Смешарики. ПИН-код” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Пока все дома” 11:05 Премьера. “1812. Изгнание” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Да ладно!” 12:50 “Роман со зверем” 13:50 Людмила Касаткина, Павел Кадочников в фильме “Укротительница тигров” 15:35 “Ералаш” 16:00 Валерий Гаркалин, Вера Алентова, Инна Чурикова, Любовь Полищук, Олег Табаков в комедии “Ширли-Мырли” 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. “Женщины в поисках счастья” 21:00 “Sinteza săptă-mânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. И н ф о р м а ц и о н н о - а н а л и т и ч е с к а я программа 22:50 Праздничный концерт с участием Филиппа Киркорова, Льва Лещенко, Валерии, Тамары Гвердцители, Валерия Меладзе 00:30 Премьера. “Больше, чем золото” 01:10 Премьера. Роман Мадянов, Мария Берсенева в фильме “Бабло” 02:40 “Sinteza săptă-mânii” (R) 03:10 Дженнифер Энистон в романтической комедии “Объект моего восхищения”

7.00 Bebe m a g i a . 7.25 Să mă

aștepţi... 9.00-14.00, 17.20, 20.30 Seriale. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.00, 3.05 Festivalul “Cântecele Munţilor”. 20.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 22.45 Distractis Show. 0.00 Sărbătoarea na-ţională de la ţebea. 4.40 Universul credinţei. 6.20 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:23 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 6:13 13 MINUTES AU NATUREL 6:32 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:50 REFLETS SUD 8:47 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 STARS PARADE 10:03 FLASH INFO 10:05 SAMSAM 10:13 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:17 WOOFY 10:23 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:36 LÉONARD 10:44 MON AMI GROMPF 10:57 MON AMI GROMPF 11:10 GALACTIK FOOTBALL 11:34 TACTIK 12:00 PAROLES DE CLIP 12:07 SCIENCE OU FICTION 12:34 AMÉRIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY 13:48 NOUVO 14:02 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 ACOUS-TIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 20:00 DANS LES PAS DE KATIA 20:57 FLASH INFO 21:00 MAG-HREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JOUR-NAL DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:01 LE CHEVAL D’ORGUEIL 0:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:05 ENTRE LES MURS 3:10 KIOSQUE 4:04 TV5MONDE LE JOURNAL 4:28 JO, L’AUTRE CHAHINE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Le-

gendele muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.05 Documentar. “Drumeţii”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Mol-dova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.10 Serial. “DORA”. 15.40 Documentar. “Arts 21”. 16.10 Erudit-cafe. 17.40 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 18.00 Vector European. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Avanpremiera Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20, 5.35 Reporterul de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 La noi în sat. 3.50 Music Mania. 5.10 Medalion muzical.

07.00 Comedia de la 5 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00

Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscan-

te (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioa-na Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (roman-ce) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (ro-mance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se în-tâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Serial: Viața în Africa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Alice în Ţara Minunilor, partea II 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4319 17:00 Ști-rile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Demolatorul 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.6, an 4 00:00 Film: Demolatorul (r) 02:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Știrile Pro Tv din sport 03:00 Știrile ProTv (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Apropo Tv (r) 05:15 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10

“Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 “Жить здорово!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.40 Teleen-ciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistă prin cultură. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.50 Interes general. 4.15 Jur-nal plus. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 EN PAYS DE... 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:56 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉ-MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHAPLIN AND CO 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:33 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MON-DE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:03 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 BYE BYE LA SU-ISSE 2 14:13 LES PLUS BELLES ÎLES DU LITTORAL FRANÇAIS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LE ROI, L’ÉCUREUIL ET LA COULEUVRE 16:41 FLASH INFO 16:43 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PASSE-MOI LES JUMELLES 18:54 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 MIDI ET SOIR 21:05 FLASH INFO 21:10 ÉCHO-LOGIS 21:24 UN LIVRE UN JOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:01 ENTRE LES MURS 0:08 TV5MONDE LE JOURNAL 0:18 LE JOUR-NAL DE LA RTS 0:47 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:03 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:12 LE CONCERT DES NATIONS 2:47 PASSE-MOI LES JUMELLES 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 UN DIPLOMATE FRANÇAIS A SANTIAGO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.05 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 1.50 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.05 Documentar. “Dalai Lama, viaţă de după viaţă”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40 Respiro. Program muzical. 13.10, 18.30 Desene anima-te. “Erky Perky”. 14.00 Serial. “DORA”. 15.30 Documentar. “Euromaxx”. 15.55 Părinţi și copii. 16.25 Magazinul copiilor. 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Portrete în timp. Anatol Ciocanu, scriitor. 22.50 Alternative. Discriminarea pe înţelesul tuturor. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50, 5.15 Music Mania. 5.25 Știinţă și inovare.

07.00 Comedia de la 5 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Muzică 00.00 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscan-

te (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (di-vertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (di-vertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Mary Higgins Clark: Moarte si muzica (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Viața în Africa, ep.1, 2, an 3 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4318 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviți, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.5, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Știrile ProTv (r) 02:00 Totul despre poker (r) 02:30 Serviți, vă rog! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10

“Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 “Жить здорово!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Pri-mele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50, 2.25 Tele-enciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Rezistă prin cultură. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 2.45, 6.15 TVR 55 4.15 Jurnal plus. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHAPLIN AND CO 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:02 RICARDO 13:25 ARTISANS DU CHANGEMENT 13:30 PORTS D’ATTACHE 14:22 SCIENCE ET TECHNOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 À DOUBLE TOUR 16:38 FLASH INFO 16:42 AFRICAN RACE 16:55 ENSEMBLE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 18:55 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 LE ROI, L’ÉCUREUIL ET LA COULEUVRE 21:12 FLASH INFO 21:15 ÉCHO-LOGIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:03 DES RACINES & DES AILES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JO-URNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:05 FORTIER 1:50 FORTIER 2:35 MA CARAVANE AU CANADA 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 RAPPELLE-TOI BARBARA

6.00, 7.00, 8.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10, 17.15 Serial. “NOILE

AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 6.35 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Unda Bugeacului. 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Cultura azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 1.05 Cuvintele Credinţei. 3.50 Cunoaște-ţi ţara prin cei care i-au marcat istoria. 1.15 Documentar. “Republica Moldova. Dimensiune diplomatică”. 3.20 “Bâza-bâzâita”. Poveste muzicală. 4.15 Music Mania. 5.15 La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00Mirea-să pentru fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Fără măști. Reluare 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Comedia de la 5 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:30 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping (r) 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (AP) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Apropo Tv (r) 12:00 România, te iubesc! (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Mary Higgins Clark: Moarte și muzică 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4317 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serviți, vă rog! 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.4, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:45 Știrile Pro Tv din sport 01:00 Apropo Tv (r) 02:00 Știrile ProTv (r) 03:00 România, te iubesc! (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:30 Serial: Chuck (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

Уважаемые телезрители! Приносим извинения за перерыв в вещании с 05.00

до 17.00 в связи с профилактическими р а б о т а м и 1 7 : 0 0 “ С е р д ц е М а р и и ”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 01:55 Шон Коннери, Уэсли Снайпс в остросюжетном фильме “Восходящее солнце” 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.45, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10 Festivalul “Cânte-cele munţilor”. 14.00, 18.55 Jurnalul TVR. 2.35 - 6.30 Revizie tehnică. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 URBA-NIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHAPLIN AND CO 9:58 SAMSON ET NÉON 10:05 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:34 LA VIE EN VERT 10:57 MERVEILLES DU MONDE 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:24 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETI-TRENAUD 13:30 DANS LA BOUCHE DU DIABLE 14:22 SCIENCE ET TECHNOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:48 FORTIER 16:33 FLASH INFO 16:37 VILLAGES DE FRANCE 16:50 MAISON, JOLIES MAISONS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR AUTREMENT 18:54 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 JC COMME JESUS CHRIST 20:55 FLASH INFO 20:57 À PEINE 21:23 UN LIVRE UN JOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VES-TIAIRES 22:04 MIDI ET SOIR 23:33 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOUR-NAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:03 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:37 PARTIR AUTREMENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 LES SEPT MARINS DE L’ODESSA

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documentar. “”. 7.40 Vedete la bis.

8.40 Documentar. “25 de zile în Europa”. 9.45, 17.15 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 10.00 Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Dor. Nicolae Sulac. 12.00 “Năpasta”. Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 13.25 Documentar. “Arts 21”. 13.55 Documentar. “Miles Davis”. 15.10 Serial în desen animat. “Sandocan”. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.55 Jocurile Delfi ce. Kiev 2012. Selecţiuni. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Po-vestea. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 1.15 Omul de lângă... 22.20 Agenda Festiva-lului-concurs “Maria Bieșu. 22.35 O melodie de succes. Ion Suruceanu. 23.30 Documentar. “Euromaxx”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.45 Documentar. “Vasile Lupu”. 2.15 Film. “SE CAUTĂ UN PAZNIC” (“Moldova-fi lm”). 3.15 Portrete în timp. 3.45 Music Mania. 5.10 Concert “Creator Art”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial. El Cartel. Columbia 2008 11.00 Teleshopping 11.15 Mireasă pentru fiul meu 11.30 Film

artistic 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Muzică 17.00 Film artistic 18.45 Teleshopping 19.00 Serial. El Cartel. Columbia 2008 20.00 Comedy Kishi-new 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.30 Film artistic

06:30 Film serial: În nu-mele iubirii (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 07:45 Film serial:

Legături riscante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:00 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Regina Sudului (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: De-mon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Po-veștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Zâmbiți, vă rog! 11:00 AutoExpert

cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:15 Teleshopping 13:30 Serviți, vă rog! (r) 17:15 Film: Uite cine cu cine vorbește 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-ceanu 20:30 Film: Misiune: Imposibilă III 23:00 Titlul Mondial la Box: Vitali Klitschko vs Manuel Charr 00:30 Totul despre poker, ep.9 01:00 Film: Copii de sacrifi ciu 02:45 Știrile ProTv (r) 03:45 Știrile Pro Tv din sport 04:15 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:20 “Гении и злодеи” 07:25 Георгий Юматов, Николай Крючков

в фильме “Жестокость” 08:55 “Смешарики. ПИН-код” 09:05 “Играй, гармонь любимая!” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “1812. Бородино” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Фильм Сергея Бондарчука “Война и мир”. Заключительные серии 15:10 Новый “Ералаш” 15:40 “КВН”. Премьер-лига 17:10 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный ф и л ь м 1 8 : 0 0 В еч е р н и е н о в о с ти ( с субтитрами) 18:15 “Хиромант. Линии судеб”. Многосерийный фильм. Продолжение 19:20 Премьера. “Да ладно!” 19:50 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25 “Время” 21:50 Премьера сезона. “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 Гоша Куценко в боевике “Антикиллер 2” 01:50 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в фильме “Идеальный муж” 03:20 “Primele știri” (rom) (R) 03:35 “Жди меня” 05:10 “Поле чудес”

7.00 Bebe m a g i a . 7.25 Tele-

viziunea copiilor. 9.00 - 14.00, 18.00 20.30 Seriale. 14.00, 18.55, 2.50 Jurnalul TVR. 14.30 Zoo Show. 15.30 Teleenciclopedia. 15.50 “DA sau NU”. Joc TV. 17.00 Vrei să fi i milionar? 20.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 23.50 Tezaur folcloric. 0.50 Festivalul “Cânte-cele Munţilor”. 3.50 Interviurule jurnalului. 4.10 Viaţa satului. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:23 L’ODYSSÉE CLIMATIQUE DU SOUTHERN STAR 6:15 13 MINUTES AU NATUREL 6:35 RICARDO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 7:51 QUOI DE NEUF DOC ? 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:05 FLASH INFO 10:07 SAMSAM 10:15 LES VOYAGES DE BALTHAZAR 10:20 WOOFY 10:26 LES LÉGENDES DE TATONKA 10:38 LÉONARD 10:47 MON AMI GROMPF 11:00 MON AMI GROMPF 11:12 GALACTIK FOOTBALL 11:36 C’EST PAS SORCIER 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:29 LES ARTISANS DU REBUT GLO-BAL 12:55 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:02 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 13:31 FALÒ 14:02 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 360° - GÉO 16:00 CHABOTTE ET FILLE 16:23 CHABOTTE ET FILLE 16:46 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 18:44 LE DESSO-US DES CARTES 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VES-TIAIRES 22:02 LES ANNEES BONHEUR 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:06 CHABADA 1:56 NOUVO 2:09 RAPPELLE-TOI BARBARA 3:03 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 CUISINIER SANS FRONTIÈRES

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei.

7.10, 8.15, 2.10 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 9.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 10.05, 17.50 Pagini din patrimoniul creaţiei universale. 10.20 Profil de savant. 10.20 Vector European. 11.00 Avanpremiera Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. 12.00 La noi în sat. 13.10 Desene animate. “Erky Perky”. 13.35 Svitanok. 14.05 Portrete în timp. Anatol Ciocanu, scriitor. 14.35 Serial. “DORA”. 16.05 Documentar. “Dalai Lama, viaţă de după viaţă”. 17.15 Accente economice. 18.00, 23.45 Deschiderea ofi cială a Festivalului-concurs “Maria Bieșu”. Transmisiune de la Teatrul Naţional de Operă și Balet “Maria Bieșu”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.20 Dorule-i, dor... Program muzical. 21.45 Fotbal. Preliminariile Campionatului Mondial. Moldova - Anglia. În pauză: ȘTIRI (rus.). 1.45 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.10 La obiect. 5.25 Europa la mine acasă. Valentin Frunză.

07.00 Comedia de la 5 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film artis-tic 12.45 Teleshopping 13.00 În

oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Acces direct 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:30 Teleshopping 08:00 Film serial: Legături riscan-

te (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emi-siune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Regina Sudului (AP) (romance) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile Pro Tv k Ce se în-tâmplă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 11:00 Film: Alice in Tara Minunilor (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un pezevenchi de Dumnezeu 16:00 Teles-hopping 16:15 Serial : Tânăr și neliniștit, ep.4320 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cum să scapi de un tip în 10 zile 23:00 Film: Copii de sacrifi ciu 01:00 Știrile Pro Tv din sport 01:15 Film: Cum să scapi de un tip in 10 zile (r) 03:15 Film: Copii de sacrifi ciu (r) 05:00 Ce se întâmplă, doctore? 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10

“Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:20 “Пока все дома” 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Поле чудес” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 00:50 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 01:40 Премьера. Фильм “Далеко по соседству” 03:40 “Prima Oră” (R) 05:30 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.30, 5.05 Seriale. 10.15 16.45, 17.50 Teleenciclo-pedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 23.30, 6.30 Re-porter. 11.10 Rezistă prin cultură. 14.00, 18.55, 3.15 Jurnalul TVR. 4.15 Jurnal plus. 4.40 E-forum. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:31 VISITE LIBRE 5:53 LES AVENTURIERS DE L’EXTREME 6:00 C DANS L’AIR 6:55 OBJECTIF NATURE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:51 CHA-PLIN AND CO 9:57 SAMSON ET NÉON 10:04 LE PETIT PRINCE 10:30 FLASH INFO 10:33 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:03 À LA DI STASIO 13:28 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS 14:22 SCIENCE ET TECH-NOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI ET SOIR 16:30 FLASH INFO 16:34 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 MA CA-RAVANE AU CANADA 18:55 UN LIVRE UN JOUR 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CASH INVESTIGATION 21:10 PARDONNEZ-MOI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:02 FORTIER 22:47 FORTIER 23:32 URBANIA - LE QUÉBEC EN 12 LIEUX 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PA-RALYMPIQUES, LE MAG 1:03 CLARA SHELLER 2 1:58 CLARA SHELLER 2 2:45 CUISINIER SANS FRONTIÈRES 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:03 360° - GÉO

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Documentar. “Epoca biometrică”. 10.05 Reporterul d egardă. 10.30 Film. “MEȘTERUL MANOLE”. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene animate. “Erky Perky”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25 “Fata babei și fata moșneagului”. Spectacol al Teatrului “Licurici”. 15.15 Film. “LĂUTARII” (“Moldova-fi lm”, 1971). Episodul 2. 16.25 Documentar. “Euromaxx”. 17.15 Serial. “NOILE AVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Moldove-nii de pretutindeni. 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 22.20 Din fondul TV Mol-dova-1. Ansamblul “Ţărăncuţa”. 22.55 Chișinăul, de ieri și de azi. 23.10, 0.10 Serial. “DORA”. 1.00 TVMi. 3.50 Music Mania. 5.15 Medalion muzical. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:30 Film serial: În nume-le iubirii (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 07:45 Film serial: Legături ris-

cante (r) (AP) (romance) 08:45 Teleshopping 09:00 Film serial: Lara (r) (AP) (romance) 10:15 Teleshopping 10:30 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 11:30 Teleshopping 12:00 Film serial: Emperatriz (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Cameleonii (r) (AP) (romance) 15:30 Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate (AP) (drama) 17:30 Film serial: Legături riscante (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Demon și inger (AP) (roman-ce) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:00 Film serial: Cameleonii (r) 03:45 Acasă în bucătărie (r) 04:30 Film serial: Demon și inger (r) (AP) (romance) 05:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama)

07:00 Știrile ProTv k Ce se întâm-plă, doctore? k Omul care aduce cartea (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 11:00 Film: Formidabilul (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vacanța cu fami-lia Johnson (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4316 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 23:00 Serial: Chuck, ep.3, an 4 00:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Știrile Pro Tv din sport 00:45 Știrile ProTv (r) 01:30 Film: Șlefuitorul de diamante 03:30 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Serial: Chuck (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:10

“Контрольная закупка” 09:55 “Жить здорово!” 11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 “Сердце Марии”. Многосерийный фильм 13:25 “Фазенда” 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “ЖКХ” 16:25 “Пока все дома” 17:05 “Жить здорово!” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Эльвира Болгова, Игорь Лифанов, Роман Мадянов в многосерийном фильме “Два цвета страсти” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. Премьера сезона. “Без свидетелей” с участием Ксении Кутеповой, Андрея Ильина, Дарьи Мороз 01:10 “Городские пижоны”. “Борджиа”. Новые серии 02:35 “Prima Oră” (R) 04:25 “Primele știri” (rom) (R)

7.00 Jurnal m a t i n a l . 8.00, 17.20

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.00, 5.05 Seriale. 10.40, 16.45, 17.50, 2.35 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 20.00, 22.30, 6.30 Reporter. 11.10 Festivalul “Cântecele munţilor”. 14.00, 18.55, 3.05 Jurnalul TVR. 4.05 Jurnal plus. 4.55 Avocaţii schimbării. 6.15 TVR 55. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 TÉLÉTO-URISME 5:56 UN LIVRE UN JOUR 5:59 360° - GÉO 6:51 QUE SERA DEMAIN ? FAMILLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 KAAMELOTT 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 LES JEUX DE MR TIBO 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 LE MONDE DES CHUMBALLS 9:50 CHAPLIN AND CO 9:56 SAMSON ET NÉON 10:03 LE PETIT PRINCE 10:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 10:30 FLASH INFO 10:33 1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 10:57 MERVEILLES DU MONDE 11:00 FLASH INFO 11:02 VISITE LIBRE 11:25 BIENVENUE À LA MAISON 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:56 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 12:00 FLASH INFO 12:03 LES BOYS 12:25 KAAMELOTT 12:30 PLUS BELLE LA VIE 12:56 VESTIAIRES 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:27 TOUS LES MARCHÉS DU MONDE 13:30 LE NAUFRAGE DU BERNIER & FRÈRES 14:22 SCIENCE ET TECH-NOLOGIES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:43 FLASH INFO 16:46 VILLAGES DE FRANCE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 ÉTRE DIFFÉRENT COMME TOUT LE MONDE 17:27 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PORTS D’ATTACHE 18:54 DR CAC 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 FORTIER 20:20 FORTIER 21:05 FLASH INFO 21:09 ÉCHO-LOGIS 21:23 UN LIVRE UN JOUR 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 VESTIAIRES 22:02 LA RUÉE VERS L’OR 22:46 COUSINADES - SPECIMEN 23:41 MONSI-EUR DICTIONNAIRE 23:43 LECOUPLE.TV 23:49 LECOUPLE.TV 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 PARALYMPIQUES, LE MAG 1:02 FOOT ! 1:55 BAZAR 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 LESLIE CARON

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 7 SEPTEMBRIE 8 SEPTEMBRIE 9 SEPTEMBRIE 6 SEPTEMBRIE 3 SEPTEMBRIE 4 SEPTEMBRIE Luni 5 SEPTEMBRIE

Miercuri

30 AUGUST 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Mariana, mai întâi vreau să

te felicit. Te căsătorești în cu-

rând, nu? Sunt curioasă dacă

nunta ta va fi așa cum ţi-ai

imaginat-o.

- Mulţumesc mult. Important e că îl am alături de mine pe omul care mă iubește. Nunta e doar oficializarea relaţiei noastre. Sigur, de mică mă tot gândeam cum va arăta nunta mea. Sper să fi e așa cum mi-am imaginat-o. Atât pot spune, deocamdată.

- Ești pregătită pentru viaţa

de familie?

- Da, îmi doresc foarte mult să-mi întemeiez o familie. Să am copii este cel mai mare vis. Pro-babil, doar atunci aș fi împlinită sufl etește.

- Care sunt, după tine, ingre-

dientele pentru o căsnicie

fericită? Ce este cel mai im-

portant într-o relaţie? Pe ce

se bazează ea?

- Fiecare familie își are propri-ile ingrediente pentru fericire. Pentru mine, cele mai importan-te principii pentru o căsnicie trai-nică sunt răbdarea, încrederea în partenerul de viaţă, stima și respectul, comunicarea efi cientă și, nu în ultimul rând, afecţiunea și dragostea reciprocă.

- Ești originară din Sângerei?

- Da, aici m-am născut și tot aici mi-am petrecut copilăria.

- Spune-ne care este ocupaţia

ta zilnică. Ai un serviciu?

- La moment activez în cali-tate de psiholog la Centrul de zi și plasament temporar pentru persoanele în etate și adulţi cu dizabilităţi Agape, dar, totodată, anul acesta, timp de jumătate de

an, am ocupat funcţia de direc-tor interimar.

- Ce studii ai făcut?

- Am absolvit Facultatea de Is-torie și Psihologie, specializarea Psihologie în cadrul Universităţii de Stat din Moldova.

- În calitate de psiholog pre-

supun că nu va fi difi cil pentru

tine să faci faţă problemelor

care apar, volens-nolens, în-

tr-o familie.

- Într-adevăr este în benefi ciul meu că am cunoștinţe psiholo-gice, dar în familie încerc să fi u persoana pe care o cunoaște familia mea. Părinţii mei deseori îmi spun: „La serviciu trebuie să fii un specialist bun, dar în familie trebuie să fi i fi ica pe care o știm”.

- Ce ne poţi spune despre tine

și despre domeniul pe care îl

studiezi? Ai o defi niţie perso-

nală a psihologiei?

- Sincer nu-mi place să mă afi -șez. Însă dacă tot veni vorba pot spune că pentru mine contează ce fac și cum fac. Pun un accent foarte mare pe sinceritate, prie-teni și devotament. Mă strădui să fi u punctuală oriunde merg. Niciodată nu mi-a plăcut să intru ultima în clasă sau în birou. Dacă s-ar întâmpla ca să închid ultima ușa m-aș simţi, pur și simplu, penibil. Iubesc oamenii și încerc să le arăt asta în fiecare zi, în cadrul centrului de plasament și nu numai.

M-aţi întrebat mai sus dacă am o defi niţie personală a psi-hologiei. Ceea ce pot să zic este că viaţa noastră este înconjurată permanent de stări și fenomene psihologice. Când mi-am ales

facultatea nu m-am gândit nici-odată ce responsabilitate mare poate să aibă un psiholog și cât de important este el în viaţa fi e-cărui om. Nu pot spune că am o defi niţie personală a psihologiei din simplul motiv că viziunea mea privind acest domeniu este de ansamblu. Domeniul psiho-logiei este unul vast, în cadrul căruia întâlnim multe abordări. Ar fi dificil să încadrez într-o defi niţie mai multe aspecte ale acestei discipline.

- Activezi într-un centru pen-tru bătrâni în calitate de psi-holog. E complicat să lucrezi cu persoanele în etate?

- După absolvirea universităţii am avut șansa să fiu angajată în câmpul muncii. Și nu într-un domeniu foarte ușor. De fapt, asemenea centre de plasament la noi în ţară erau abia la început de activitate și ele nu aveau niște obiective clar defi nite. Eu, fi ind proaspătă absolventă, eram puţin confuză. Una este ceea ce înveţi la universitate și alta este ceea ce se cere de la tine. Însă, zic eu, am reușit să fac faţă tuturor încercărilor și provocărilor.

Să lucrezi cu bătrânii nu este atât de simplu, după cum pare la prima vedere. Când am venit la serviciu mă întrebam de fi ecare dată dacă am să fac faţă muncii. Sincer, nu mi-a fost ușor. Și acum am în faţă momentul când bă-trânii mă priveau cu insistenţă și curiozitate. Cu siguranţă ei își ziceau: „ce mai vrea și fata asta de la noi?!” Însă această atitu-dine m-a motivat să le schimb percepţia faţă de mine. M-am străduit să-i fac să nu mă vadă ca pe o nepoată de-a lor sau ca pe un copil, ci ca pe un specialist. Fiecare bătrân își are personali-tatea lui, dar și o istorie în spate, indiferent de clasa socială și de mediul din care vine.

- Cu ce probleme se confruntă bătrânii din centrul comuni-tar?

- Cea mai mare problemă cu care se confruntă bătrânii, in-diferent de regiunea ţării, sunt pensiile foarte mici. Cu 650 de lei ce poţi să faci? Medicamentele sunt foarte scumpe, produsele alimentare sunt și ele scumpe…

Singurătatea este și ea o pro-blemă foarte dureroasă. Este generată de plecarea copiilor peste hotare. Aceasta îi macină, îi distruge moral și psihologic chiar și pe cei mai tari. Instabilita-tea afectivă, insomnia, stările de-

presive sunt, uneori, de neevitat. Totodată, lipsa suportului mate-rial sau dispariţia familiei duce la necesitatea internării acestor bătrâni în astfel de cămine.

- Duhovnicul ortodox român Arsenie Papacioc spunea: „Dacă tinereţea ar ști și bă-trâneţea ar putea…”. În acest sens vreau să te întreb ce poate învăţa un tânăr de la un vârstnic?

- Vârstnicii ne pot oferi în-totdeauna adevărate lecţii de viaţă. Eu consider că anii de experienţă reprezintă o valoare pentru oricine care își dă seama de acest lucru. Acești oameni s-au confruntat cu viaţa mult mai mult decât am făcut-o noi. De la persoanele în etate putem deprinde să fi m răbdători, înţe-lepţi, să avem încredere în for-ţele proprii, să punem accent pe valoarea prieteniei și sensul ei, să manifestăm stimă faţă de cel mai mare și faţă de cea mai apropiată persoană. Acestea sunt valorile pe care trebuie să le preluăm și să le asimilăm.

- Moldovenii privesc, în gene-ral, cu suspiciune persoanele care apelează la un psiholog; s-a schimbat această atitudi-ne? Care este rolul unui psi-holog?

- Deseori m-am confruntat cu această problemă. Majoritatea oamenilor nu fac diferenţă din-tre un psiholog și un psihiatru. Ceea ce mi se pare important de

menţionat este că la psiholog merg atât persoane pe care so-cietatea le numește „normale”, cât și persoane care au anumite tulburări. În general, rolul psiho-logului este de a ajuta persoana să își descopere propriile resurse care să îi permită să-și rezolve problemele prin forţele proprii. Poate vă întrebaţi din ce cauză se întâmplă acest lucru, în loc să-i fi e furnizată direct soluţia. Chiar dacă în sensul acesta procesul decurge mai greu, rezultatul este mai bun și de lungă durată. Deci, am putea afi rma că psihologul deţine metodele, tehnicile prin care să te facă să descoperi so-luţia optimă.

- Care consideri că sunt cele

mai mari probleme psiholo-

gice cu care se confruntă oa-

menii din ţara noastră? Sunt

ele specifi ce doar ţării noas-

tre sau există peste tot?

- Nu mi-aș dori ca să dau eu un verdict în acest sens referitor la problemele cu care se confruntă oamenii din ţara noastră. Fie-care vârstă are propriile temeri și incertitudini. La adolescenţi cele mai evidente probleme psihologice ar fi: plecarea în masă a părinţilor peste hotare, probleme comportamentale, defi cit de atenţie, frica de a se face de rușine; de aici apare și retragerea și izolarea socială. Pentru adulţi cele mai evidente probleme psihologice sunt stre-sul, frica pentru ziua de mâine,

inhibiţii legate de muncă sau de

carieră. Ar mai fi o problemă și

relaţionarea cu semenii.

- Povestește-ne despre expe-

rienţa ta cu Noua Generaţie.

De cât timp activezi?

- Tatăl meu face parte din Par-

tidul Popular Creștin Democrat.

A fost și este membru activ, a fost

și consilier local. Despre Noua

Generaţie până în anul 2008,

practic, nu știam nimic. Abia în

vara anului 2008, domnul Petru

Gherman, președintele filialei

PPCD Sângerei, mi-a propus să

particip la un seminar organizat

de Noua Generaţie. Și de atunci

a și început colaborarea mea cu

organizaţia de tineret.

- Ce ai reușit să înveţi din co-

laborarea cu PPCD și Noua

Generaţie?

- Sunt foarte multe lucruri pe

care le-am învăţat. Poate cel mai

important a fost faptul că am

învăţat să-mi pun în valoare pro-

pria personalitate. Am deprins

că trebuie să fiu responsabilă

pentru toate acţiunile pe care le

întreprind.

- Cine sunt oamenii care te

susţin mereu, te apreciază și

te motivează?

- Familia mea, indiscutabil,

deţine întâietatea în acest sens,

mai nou și omul care va fi de

acum încolo alături de mine -

prietenul și viitorul meu soţ. De

fapt, viaţa noastră este ca o gară,

ca un peron, mai bine zis. Există

foarte multe persoane care se

oferă să-ţi fi e alături, să te ajute

sincer și deschis, dar, în fi nal, tot

persoanele cele mai apropiate

rămân alături de tine. Așa e: intră

cine vrea în viaţa noastră, dar

rămâne cine poate.

- Îţi vezi viitorul legat de Sân-

gerei sau vrei să pleci de aco-

lo? Care sunt planurile tale în

acest sens?

- Niciodată nu se știe ce poate

să ne rezerve viitorul. Indiferent

oriunde m-aș afla îmi doresc

foarte mult să am un cabinet

particular de consiliere psiho-

logică, iar pentru aceasta am să

mă strădui ca visul meu să devină

realitate.

- Mulţumim. Casă de piatră îţi

urăm de pe acum. Să vă bucu-

raţi de dragostea voastră azi

și în fi ecare zi.

- Mulţumim. Așa să fi e!

Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecAi tendinţa de a nega și de a negli-ja erorile trecutului, crezând că nu le vei mai face oricum, dar uiţi de iner-ţia uriașă care te-a făcut să le repeţi recent.TaurSunt posibile confl icte destul de dure cu anturajul apropiat, din cauza viziu-nilor diferite asupra viitorului comun sau al unei anumite persoane.GemeniO perioadă complicată de resenti-mente și de regrete, cele mai multe provocate de problemele fi nanciare pe care ţi le-ai produs cu bună știinţă, de multe ori.RacEste posibilă o divergenţă cu un par-tener, dar procesul în sine e construc-tiv, pentru că poate aduce o clarifi ca-re de mare importanţă pentru ambele părţi.LeuO deplasare necesară poate deveni un prilej de complicaţii relaţionale, în cuplu sau cu o altă rudă. Replicile încărcate de asprime nu duc la nimic bun.FecioarăPoate continua o dispută, legată de bani, cu o persoană dragă, semn că cineva exagerează. Ori tu dai dova-dă de severitate, ori celălalt cere prea mult.BalanţăSituaţiile pe care nu le poţi gestiona, mai ales cele legate de familie, pot fi soluţionate mai ușor dacă le vei lăsa puţin deoparte și te vei ocupa de alt-ceva.ScorpionTe simţi ca și cum te-ai fi trezit dintr-un somn lung și lumea îţi apare mai ușor de cucerit. Înainte de a pleca la luptă, ţi-ar fi de mare folos să verifi ci motivaţiile.SăgetătorTe poţi confrunta cu situaţii greu de suportat din cauza problemelor pe care un apropiat le pune pe umerii tăi, ca și cum tu nu le-ai avea pe ale tale.CapricornCeea ce încerci să faci e privit ca im-posibil chiar și de cei care te cunosc și nu se lasă cuprinși de îndoială și nici nu te bănuiesc de lipsă de curaj.VărsătorAcum vezi partea difi cilă a proiectelor pe care te pregătești să le pui în apli-care. Cât de curând te vei concentra și pe partea de benefi ciu.PeştiProblemele pe care le observi nu îţi aparţin. Anturajul e sursa lor și, ca de obicei, așteaptă să găsească măcar alinare, dacă nu rezolvare, apelând la tine.

31 august - 7 septembrie31 august - 7 septembrie

GENERAŢIA 2002

Mariana Doagă: „Intră cine vrea în Mariana Doagă: „Intră cine vrea în viaţa noastră, dar rămâne cine poate”viaţa noastră, dar rămâne cine poate”

Mariana Doagă este psiholog și lucrează la un centru pentru persoanele în etate și adulţi cu dizabilităţi. Tânăra este sufi cient de motivată pentru a ajuta acești oameni, pentru a le acorda asistenţă și consiliere psihologică. În relaţia cu bătrânii este prietenoasă și foarte deschisă. Tot-odată, să te „impui” în faţa bătrânilor în calitate de specialist și să-i faci să aibă încredere în tine, nu este deloc ușor. Însă Mariana are sufi cientă energie pentru a-și îndeplini sarcinile cu brio.

Recent, am afl at că domnișoara psiholog se căsătorește. În curând va deveni soţie. Având și acest frumos motiv, am zis că ar fi bine s-o între-băm dacă e pregătită pentru viaţa de familie, ce așteptări și temeri are și dacă cunoștinţele din domeniul psihologiei îi vor prinde bine în viaţa de familie.

Cântăreţul Cristi Mincu-lescu, solistul legendarei trupe Iris, va părăsi forma-ţia, fi ind înlocuit, din data de 3 septembrie a acestui an, de Toni Șeicărescu, informează pagina ofi cială de Facebook a artiștilor.

În comunicatul ofi cial al forma-ţiei scrie: “Începând cu data de 3 septembrie 2012, Cristi Minculescu părăsește grupul Iris. Activitatea formaţiei va continua, avându-l ca solist pe Toni Șeicărescu”.

Toni Șeicărescu este cunoscut pentru colaborarea sa cu formaţia Direcţia 5.

Iris a sărbătorit 35 de ani de cari-eră la sfârșitul lunii iunie, printr-un concert care a avut loc în Piaţa Con-stituţiei din Capitală. Noul album - “Iris - O lume doar a lor - 35 de ani” - a fost lansat cu ocazia show-ului aniversar.

Una dintre cele mai longevive și iubite formaţii românești, trupa

Iris a făcut istorie în rockul autohton timp de trei decenii și jumătate.

Decoraţi cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler în octombrie 2007, membrii tru-pei Iris au evoluat, de-a lungul carierei lor muzicale, în faţa a peste 9 milioane de oameni, în peste 5.000 de concerte. În 2007, ei au sărbătorit 30 de ani de existenţă pe Aeroportul Bă-neasa, unde au cântat în faţa a peste 15.000 de fani, un record autohton greu de egalat.

Un an mai târziu, în 2008, vetera-nii muzicii rock au primit discul de aur pentru vânzările albumului “Cei ce vor fi ” și discul de platină pentru albumul “Maxima”, fiind premiaţi și în faţa publicului a doua zi, la concertul Iris Aeterna susţinut la Teatrul Naţional București. Tot în 2008, Romanian Music Awards a consemnat alte două premii câști-gate de Iris: Best Live și Best Rock - “Cei ce vor fi ”.

După transplantul de fi cat suferit de Cristi Minculescu în 2009, pe 6 iunie al aceluiași an, Iris și-a făcut prima apariţie la Romanian Music Awards, pentru a fi recompensată cu Most Wanted Award. Acesta a fost un preambul pentru mega-concertul de revenire susţinut pe 8 octombrie 2009, la Sala Polivalentă în Capitală, în faţa a peste 7.000 de persoane. Cu ocazia acestui spectacol a fost lansată și “Integrala Iris”, un box set cuprinzând întreaga discografi e a trupei.

Anul 2010 a însemnat lansarea albumului Iris “12 Porţi”.

DESTINAŢII TURISTICE

Muzeul Ţăranului Român, printre atracţiile turistice recomandate de The New York Times

Muzeul Ţăranului Român din București se numără printre atracţiile turistice recomandate de cotidi-anul „The New York Times”, care prezintă succint exponatele muzeului și recomandă vizitarea expoziţiei “Ciuma” și a magazinului de suveniruri adăpostite în clădirea de pe Șoseaua Kiseleff .

Ocupând o clădire de la începutul secolului al XX-lea, care poartă semnătura arhitectului Nicolae Ghica-Bu-dești, Muzeul Ţăranului Român adăpostește mobilier, uti-laje agricole, costume, crucifi xe, tapiserii, textile și câteva icoane foarte frumoase, scrie „The New York Times”.

În mod surprinzător, o mare parte din aparent primiti-vele echipamente tehnologice de la primul etaj al muzeu-lui sunt în continuare funcţionale și, alături de multe alte obiecte păstrate pe același nivel al muzeului, ilustrează stilul de viaţă al comunităţii rurale românești, se mai spune în materialul postat pe site-ul cotidianului.

Publicaţia amintește și faptul că, în timpul perioadei comuniste, clădirea a găzduit Muzeul Partidului Comu-nist Român, a Mișcării Revoluţionare și Democratice din România.

Astfel, în drumul spre ieșirea din Muzeul Ţăranului Român vizitatorii nu trebuie să rateze expoziţia de la sub-solul clădirii, consacrată acelor vremuri, unde “mirosul de naftalină vine să completeze atmosfera care amintește de colectivizarea din perioada comunistă, pusă în evidenţă și prin prezenţa a numeroase busturi neatractive ale lui Lenin”. Intitulată “Ciuma”, expoziţia este “un memorial al durerii și al rănilor pe care colectivizarea a produs-o în universul ţărănesc”. În mod ciudat, exponatul principal este un birou (de la care a fost exercitat controlul asupra tuturor în respectiva perioadă), “ornat” cu coji de nucă și coji de ceapă.

Publicaţia The New York Times le mai dă un sfat vizita-torilor: să nu rateze magazinul de suveniruri de la Muzeul Ţăranului Român.

În anul 1996, muzeul a primit trofeul EMYA - European Museum of the Year Award.

LEGENDA ROCKULUI ROMÂNESC

Trupa Iris cântă mai departe fără Cristi Minculescu

Pe 24 august 2012, în incinta Muzeu-lui Naţional de Artă al Moldovei, Sala mare, a fost vernisată expoziţia „Ar-tiști italieni în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei (grafi că, sec. XVI-XIX), pe care o puteţi vizita până la 14 octombrie curent.

Muzeul Naţional de Artă al Moldovei deţine o bogată colecţie de grafi că italiană, cuprinzând peste 800 de opere. În expoziţie sunt prezentate 55 din totalul acestora. Lucrările sunt realizate în cele mai răspândite tehnici ale grafi cii: xilo-gravură, acvaforte, gravură cu dăltiţa, gravură cu poanson ș.a.

Diversitatea genurilor abordate de autori reprezintă certe mărturii despre valenţele artis-tice și tematice ale acestui domeniu: de la por-trete la scene de gen, de la peisaje la scene religi-oase și scene mitologice.

După Renaștere, în Italia artele grafi ce se dezvoltă în două direcţii: acea a artiștilor din școala lui Rafael (1483-1520) și a lui Marc Anto-nio (1480-1534) și cea a lui Parmigianino (1503-1540) și imitatorilor lui. Adepţii celei dintâi rea-lizau desenele cu cea mai nobilă severitate și graţie austeră. Cea de-a doua a dat naștere la

acel șir de gravori în “camaieu” care au produs capodopere de o eleganţă aparte. Pe lângă aceste trăsături se adaugă și infl uenţele prove-nite din ţările de nord.

În decursul secolului al XVIII-lea, artiștii ita-lieni continuă să experimenteze procedee noi, îmbogăţindu-și măiestria cu practici originale, iar gravurile devin în mâinile lor o artă completă. Aceasta, în special gravura în acvaforte, îngă-duie jocul unei lumini egale și proaspete. Ea este uneori strălucitoare, dar niciodată intensă. Are un aspect pur grafi c, nu este aproape niciodată picturală. Aceasta se întâmplă deoarece italienii și, gravorii, în general, nu erau gravori decât pe jumătate. Maeștri ai penelului, ei se foloseau de tehnicile grafi cii pentru a-și îmbogăţi arta cu o notă nouă și deosebită.

Polidoro Caldara da Caravaggio, Agostino Car-racci, Ludovico Carracci, Annibal Carracci, Guido Reni, Salvator Rosa, Domenico Zampieri zis Dome-nichino - sunt doar câţiva dintre artiștii expuși care au creat acum mai bine de 4-5 secole. Iar dacă pentru privitorii obișnuiţi numele acestora nu spun prea multe, creaţiile lor ilustrează foarte bine o perioadă importantă pentru istoria univer-sală a artei, în general, și a artelor grafi ce, în spe-cial, conferindu-le o perpetuă vitalitate.

EXPOZIŢIE

Artişti italieni la Muzeul Naţional de Artă

al Moldovei