Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 837
Vineri, 10 Aprilie 2015
Sãrbãtoarea Învierii Domnului este o sãrbãtoare care naºte în sufletul fiecãruia
dintre noi speranþã ºi bunãtate, înþelegândsupremul sacrificiu fãcut de
Domnul Nostru Iisus Hristos pentru omenire.Vã doresc ca Sfintele Paºti sã vã gãseascã
neîntinatã credinþa, indiferent de neajunsurilevieþii, inimile sã vã fie pline de cãldurã, iar
casele luminate de aceastã Sfântã Sãrbãtoare!Vã doresc sãrbãtori fericite alãturi de cei dragi!
HRISTOS A ÎNVIAT!Tiberiu Iacob-Ridzi
Primarul municipiului Petroºani
Sãrbãtoarea Paºtelui ne reaminteºte cãci
Hristos A Murit ca noi sãtrãim ºi A Înviat pentru
ca noi sã avem viaþãveºnicã! Doresc ca El sã vã ajute pe toþi sã
fiþi conºtienþi de acestlucru minunat ºi Hristossã fie viu în inimile tuturor!
UN PAªTE FERICIT!Deputat,
Cristian RESMERIÞÃ
Cu ocazia Sãrbãtorilor Pascale, transmittuturor vulcãnenilor sã aibã parte de
Pace ºi Bucurie în familie, sã primeascãLumina Învierii în sufletele lor ºi sã o
pãstreze aprinsã în fiecare zi.
TUTUROR PAªTE FERICIT!Ing. Gheorghe ILE
Primarul Municipiului Vulcan
C omplexul Energetic Hunedoara se îndreaptã cu paºi repezi sprefaliment. Dimensiunea realã a dezastrului este înfiorãtoare ºi
doar o minune mai poate salva entitatea energeticã hunedoreanã. Mii de oameni ar putea rãmâne pe drumuri mai repede decât în celemai negre variante pe care le-au luat în calcul. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5
Dimensiunea realã a dezastrului.
Sfârºitul CEH se poatescrie pânã în 2018!
Cu ocazia Sfintei Sãrbãtori a Învierii
Domnului, transmitemsalariaþilor societãþii, familiilor acestora,
colaboratorilor ºi tuturorhunedorenilor,
PAªTE FERICIT!Fie ca aceste zile sã fie pline de
bucurie, alãturi de cei dragi!
M agistraþii au maiamânat o datã
verdictul pentru conti-nuarea lucrãrilor la DN66A din zona Câmpu luiNeag, spre Herculane.Este cea de a treiaamânare în aceastãîsituaþie ºi, cel mai probabil, la finele acesteiluni, vom afla dacã avizuldat este valabil sau nu..
Magistraþii de la ÎnaltaCurte de Casaþie ºi Justiþieau amânat miercuri deciziaprin care lucrãrile la aceastãarterã ar putea sã continue.Este al treilea termen lacare nu se ia decizia finalã,în timp ce din drum maieste foarte puþin de realizat.
Procesul a fost intentatacum 3 ani, iar la barã aufost chemaþi, de cãtreecologiºtii de la AgentGreen, reprezentanþiiAgenþiei de Protecþie aMediului, care au emisavizul de mediu pentru
lucrãri, Direcþia de Drumuriºi Poduri Timiºoara, pentrucã de ea þine artera dinValea Jiului, dar chiar ºiAsociaþia pentru ProtecþiaLiliecilor, ca recurent.
Poziþionatã, dupã cumspun ecologiºtii, în Parcul
Naþional Retezat, întrePetroºani ºi BãileHerculane, artera nu esteagreatã de ecologiºtii de laAgent Green, care au solicitat anularea avizului de lucru dat de Ministerul Mediului.
Acest drum, în opiniacelor de la Agent Green,este o arie virginã ºi ar trebui pãstratã intactã.Drumul a fost construit, darmai sunt porþiuni ce trebuiefinalizate. Lucrãrile au stagnat 15 ani la rând,drumul fiind început înanul 1999 când minis-terul Transporturilor,condus de TraianBãsescu, a ridicat
drumul forestier deteriorat,la rang de drum naþional.Primele 2 tronsoane au fostdeja construite, iar de 15ani se tot amânã lucrãrilefinale.
Anul trecut s-au pierdutnu mai puþin de 59,4 mili-oane de euro, bani care nuau mai fost acum prinºi înbuget, pentru cã existã acestproces intentat de ecologiºtiiAgent Green, care nu vorcontinuarea lucrãrilor.
Mai sunt de realizat circa19 kilometri, între Câmpului Neag ºi Cerna.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 20152 Actualitate
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii JiuluiWebsite:
www.cronicavj.ro
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])
0744.268.352
Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]
Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU
Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 VÂNZARE
Vând apartament 2 camere, înPetroºani, Str. 1 Decembrie 1918, Bl.105, Ap.53, cu multiple îmbunãtãþiri.Preþ 75.000 lei negociabil. Nr telefon
0731.254100 ºi 0757.769477
Societãþi de renume doresc sã selecþioneze personal în
servicii hoteliere ºi complexeturistice, în companii industriale,depozite ºi logisticã.
Cea mai mare parte a activitãþii va avea loc în Italia. Profilele profesionale selecþionate/alese sunt:esteticieni ºi tehniciene masaj, bucãtari ºi ajutor bucãtari, spãlãtorivase, barmani, chelneri, cameriste,hostess, responsabil la recepþie, grãdinari, electricieni, zidari, instalatori. Dacã sunteþi interesaþi estefundamental sã trimiteþi CV-ul laadresa de email [email protected]
Mulþumesc,Gaspar Nicoleta
Tel: +40722213337
T eribilistul cuBMW care a
accidentat mortaldoi oameni, ar fitrebuit sã aflesentinþa, însãdecizia instanþei afost amânatã încã odatã.
MagistraþiiJudecãtoriei Petroºaniau decis sã amânepronunþarea sentinþeiîn cazul lui MãturarCodruþ Norocel pânãdupã sãrbãtori. Ieri, arfi trebui sã fie anunþatã
decizia magistratuluicare a avut spre jude-care dosarul, însã pro-nunþarea a fost amâ-natã pentru data de 23
aprilie 2015. Judecãtorul
petroºãnean trebuie sãdecidã dacã MãturarCodruþ Norocel se face
vinovat de ucidere dinculpã în cazul celordouã victime sau va fiachitat.
U n an dedurere
Urmaºii celor douãvictime sperã sã sefacã dreptate în acestcaz, mai ales cãprocurorii care auinstrumentat dosarulau susþinut în faþainstanþei cã tânãrul seface vinovat detragedie. Pe de altãparte, la momentulaccidentului, tânãrulavea permis de con-
ducere de mai puþin deun an de zile ºi deja îifusese suspendat depoliþiºtii din Petroºani.
În Joia Mare avea sãprovoace un adevãratcarnagiu dupã ce aspulberat doi pietoni iar un bãieþel de 11 ani, olimpic arãmas fãrã mamã ºi un alt copil fãrã tatã.
ProcuroriiParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºaniau cerut arestarea preventivã pentru 30 de zile a tânãrului,iar judecãtorii din ValeaJiului au confirmatpropunerea. Mãturar
Codruþ Norocel a statdupã gratii puþin, dupãce apãrãtorul sãu acontestat deciziaJudecãtoriei Petroºaniºi Tribunalul Hunedoaraa desfiinþat-o.
A fost plasat înarest la domiciliu ºi i-aufost acordate mai multeînvoiri ori posibilitateade a merge la muncã.Mãturar a încercat sãscape ºi de arestul ladomiciliu ºi sã fie cerce-tat ºi judecat sub con-trol judiciar, însã încer-cãrile sale nu au fostîncununate de succes.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
O mul de afaceriAlin Simota
va afla în scurttimp sentinþa definitivã îndosarul în care esteacuzat de conflictde interese ºi încare prima instanþãl-a condamnat dejala doi ani deînchisoare.
Magistraþii Curþii deApel Alba Iulia, acrejudecã apelul formulatde omul de afaceri AlinSimota, au amânatpronunþarea în acestdosar pentru data de21 aprilie, când va fidatã sentinþa definitivã.
În luna decembrie,Judecãtoria Deva l-a
condamnat la doi anide închisoare pe AlinSimota, într-un dosarîn care a fost acuzat deconflict de interese.
Prin aceeaºisentinþã, magistraþii auinterzis afaceristului dinValea Jiului ocupareaunei funcþii de administrator, director,asociat sau membru înconsiliul de adminis-
traþie al unei societãþicomerciale, pe operioadã de 10 ani.
Simota a fost acuzat cã ar fi câºtigataproape 50 de miliardede lei vechi din afacerile cu statul pevremea în care eraconsilier judeþean.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Douã vieþi luate, sentinþa întârzie
Sentinþa pentru conflictul de intereseal lui Simota a rãmas în pronunþare
„Drumul lui Bãsescu”, a treia amânare
Foto Facebook
Î n Valea Jiului, ime-diat dupã terminarea
Postului Mare, dinprima zi de Paºti se por-nesc nedeile strãmoºeºti.ªi anul acesta gospodariiau pregãtit bucatele pentru masa de nedeie,dar ºi pentru pomanã carestrânge an de an din ce înce mai mulþi sãrmani.
În funcþie de aºezaremomârlanii ºi-au stabilit ziua în care sã þinã aceastãsãrbãtoare, în aºa fel încâtsã nu coincidã cu o alta aaltei aºezãri de momârlanidin Valea Jiului.
Motivul este unul simplu:în acest fel toatã suflareapoate participa la serbare.Luni este rândul momârla-nilor din “Lunca Jiului”-Petroºani, sã þinã nedeia.Manifestarea începe dis dedimineaþã, când în curteabisericuþei de lemn se strânggrupuri de prieteni ºi rudeale gospodarilor care au
pregãtesc masa, dar ºibucatele specifice pentrupetrecere.
„Credincioºii localniciaduc ºi jertfesc animale debunã voie, fãcând praznic, la care invitã apoi pe toþidoritorii. Oamenii suntserviþi cu bucate tradiþionale,cu ciorbã sau tocãniþã debatal, varzã cãlitã ºi, maiales, pãsatul cu brânzã cucolac ºi un pahar de vin”,spune preotul ce slujeºte înbisericuþa monument istoric.Totuºi, numai ºase bãrbaþipot lua parte la preparareamâncãrurilor, iar ceilalþi doar
dau o mânã de ajutor.Bucatele sunt tradiþionale ºipreparate dupã reþeta lãsatãcu limbã de moarte de strã-moºi. Cei care nu au loc laimensul ceaun, în care segãtesc pãsatul ºi tocanã deberbec cu curechi, pot sã seroage în bisericuþa veche de400 de ani, mai ales cã înlãcaºul respectiv se oficiazãslujbe doar de trei ori pe an.
Pentru cã este o zi deveselie, iar toate disputeletrebuie uitate, la nedeiepoate participa oricine arebunãvoinþã spun momâr-lanii. Nici sãracii nu sunt
uitaþi, iar cu cât sunt maimulþi cu atât bucuria estemai mare pentru cã de Paºtitrebuie sã se dea ºi depomanã, iar nedeia este unbun prilej pentru a aduce obucurie, dar ºi o masã caldãcelor nevoiaºi. Anul acestasunt aºteptaþi zeci, chiarsute de sãrmani din blocurilesociale din Colonie, pentrucã în ziua sfântã porþile ºiinimile gospodarilor suntdeschise pentru toatã lumea.
“În cursul zilelor de Paºte,
în oraºul Petrila, pe lângãbisericile de la Jieþ, Cimpa ºiTãia se organizeazã nedei.Prima nedeie este duminicãla Jieþ, nedeia începe cu unpraznic pe care îl punoamenii, cu o masãtradiþionalã, carne de oaie,varzã ºi pãsatul nostrutradiþional, dupã care luni vafi nedei la Tãia ºi apoi vorprezenta ansamblurile de peraza oraºului Petrila dansuripopulare, cântece, joc ºivoie bunã pentru cã e sãrbãtoare”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.
Cât de mult înseamnã sãne pãstrãm vii tradiþile nespun cei care ajutã lamenþinerea acestora.
“Prin tradiþii ºi istorie nedefinim ca naþie, ca oameni.Cei care nu ºtiu sã îºirespecte înaintaºii nu auidentitate”, a mai spussursa citatã. De departeînsã, pentru momârlani celmai apreciat „aliment” esterãchiul, iar dupã câtevapahare mesenilor li seaprinde pofta de joc ºi seîncing la hore sau învârtite.Momârlanii spun cã Nedeiaeste „o zi de veselie” dupãun an de muncã, în caretoate disputele care aparîntre ei trebuie uitate, iar lasãrbãtoare poate participaoricine are bunãvoinþã.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUMonika Monika BACIUBACIU
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 2015 Actualitate 3
M ii de credincioºi
participã astãzi, în Vinerea Mare, la o procesiunedesfãºuratã înlocalitatea Lupenicare reediteazãchinurileMântuitorului pe„Drumul Crucii“.
În Vinerea Mare,pornind de la poaleleMunþilor Vâlcan ºipânã în inima StaþiuniiStrajã, se desfãºoarãun pelerinaj ortodoxunic în România, lacare participãdeopotrivã turiºti, cred-incioºi din zone înde-pãrtate ale þãrii, cât ºilocalnici. „DrumulCrucii” cum este numitpelerinajul presupune
parcurgerea unuitraseu de zece kilo-metri între Lupeni ºischitul din VârfulStraja situat la 1.440de metri altitudine.Credincioºii duc pebraþe ºi umeri sauînsoþesc o cruce dinlemn masiv, care cân-
tãreºte peste 100 dekilograme.Procesiunea religioasãîncepe de la oreleamiezii, din centrulmunicipiului Lupeniunde cãlugãrii schituluidin Straja dar ºi cei dela Mânãstirea Lainicise roagã ºi þin o slujbã
pentru participanþi.Pelerinajul imitã fideldrumul parcurs de IisusHristos în ziua rãstig-nirii pe cruce.„Procesiunea este con-dusã de un sobor for-mat din 14 preoþi ºicãlugãri care se roagãpe tot traseul de
10.145 de metri, iarpe aceastã distanþãpelerinii fac 14 opriri,la 14 troiþe ridicate pemarginea drumului.
La fiecare popaspreoþii citesc cele 12Evanghelii. Pe cruceade peste 100 de kilo-grame ºi 5 metrilungime, transportatãde credincioºi cubraþele sunt imagini cucele 14 popasuri carese fac în drumul pânãla schit, o bucatã delemn din Crucea pecare a fost rãstignitMântuitorul, adusã depe muntele Athos,precum ºi moaºtelemai multor sfinþi. PrinDrumul Crucii seîncearcã rememorareasuferinþei la care a fostsupus Mântuitorul pen-tru iertarea pãcatelornoastre”, spunea Emil
Pãrãu, organizatorulacestei procesiunidevenitã tradiþie.Pelerinajul dureazã maimult de patru ore,timp în care se mergepe un drum anevoios,iar la el participãdeopotrivã bãtrâni ºitineri, turiºti dar ºi per-soane cu handicapfizic care þin sã par-curgã drumul greu demunte prin propriileforþe. Oamenii sperãastfel sã-ºi gãseascãizbãvirea de pãcate.Procesiunea a fãcut ºimiracole de-a lungultimpului. Oameni careerau bolnavi, dupã ceau þinut post ºi auurmat pelerinajul, auspus cã la scurt timpau simþit o ameliorarea stãrii lor de sãnãtate.
MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU
Emil PÃRÃUCOMEXIM R LUPENI
Drumul Crucii reeditat în staþiunea Straja
Pregãtiri pentru petrecerile câmpeneºti
”Þara asta are viitor.Existã insule, grupuri deoameni care au preocupãrinotabile ºi þin steagul ome-niei ºi al demnitãþii sus, câtmai sus. Problema este cãceilalþi nu-ºi fac timp sãvadã ºi sã înþeleagã...” –spunea, la Petroºani, cucâþiva ani în urmã, prof. dr.Iulian Creþu, preºedinteleFundaþiei ”Henry Coandã”pentru copii superdotaþidin România.
În ultima sãptãmânã, s-a dovedit cã zicerea ”stailiniºtit cã nu schimbi tulumea” e falsã. Câteva articole de presã, apãruteîn Cronica Vãii Jiului,despre cazuri speciale ºinecazuri la limita suporta-bilitãþii, plus ajutorarea carese impunea din parteaAsociaþiei ”Grupul de prieteni” Petroºani, a avutrezultate care te fac, petine, om de rând, sã înþelegi cã orice gest ºizbatere meritã cu adevãratsã fie fãcute.
O primãrie&Consiliul
Local, plus uneuroparlamentarreacþioneazã
Cazul din Petrila,”Alexandru - un StephenHawking de Valea Jiului”,tânãrul, din Petrila, licenþiatîn finanþe-bãnci, care la 26de ani are 28 de kg,datoritã unei boli parºiveconsideratã mortalã, a stârnit reacþii imediate.Primãria ºi Consiliul Localal oraºului Petrila, toate”culorile politice” aureacþionat, fãcând demer-suri pentru atribuirea unuiteren pentru o viitoarecasã, iar europarlamentarulMaria Grapini a venit special de la Deva, unde ºi-a deschis un birou, laPetrila ºi l-a vizitat acasã petânãrul Alexandru Cîrstoiudespre care a aflat dinpresã ºi de pe reþele desocializare pe unde a fostpromovat cazul. Scopulvizitei sale a fost acela de a
vorbi cu Alexandru, un felde consultare cu acestapentru un viitor proiect deintegrare profesionalã,conform pregãtirii, a persoanelor cu handicap.Asta pentru cã tânãrul îºidoreºte mult sã poatã profesa de la domiciliu.
E nglezii sar înajutor
O altã veste bunã, tot însãptãmâna patimilor, avenit tocmai din MareaBritanie, de la Robert Trif,Web Designer/Webmasterla Webdesign&SEO UK.Acesta a contactat ”Grupulde prieteni” pentru a cereamãnunte despre cazulAdrianei Bumb ºi RaduBucur, care locuiesc cu ceitrei copii într-o cocioabãlângã linia feratã, laintrarea în Lupeni. ªi el a
aflat de caz din Cronica VJºi, fireºte, de pe reþele desocializare citind articolul”NU, NU, mie nu-mi ianimeni copiii!”, afirmaþiefãcutã de mamã, care acrescut la Casa de copii dela Orãºtie. Robert Trif, ºi eltatã a douã fete, a vrut sãajute ºi a fãcut-o. A trimisbani familiei ce trãia fãrãcurent electric ºi apã, ºicare muncea din greu, peunde putea pentru a-ºiîngriji copiii. ”Am citit articolul despre familia cucei 3 copilaºi din Lupeni…Aº vrea sã-i ajut… Vreausã le trimit bani lunar, nudoar de sãrbãtori” – a spusRobert Trif, ceea ce a ºifãcut.
Acesta a cerut sã sealãture membrilorAsociaþiei ”Grupul de prieteni” ºi sã promovezecazurile în vederea ajutorãrii, fiind la rândulsãu preocupat de proiectesocial-umanitare.
O altã reacþie-minune afost aceea cã familieirespective i s-a oferit unapartament cu chirie decãtre oameni cu sufleturiaº, tot din Lupeni, pânãcând cei doi pãrinþi îºi vorgãsi locuinþã. Când”Grupul de prieteni” i-avizitat - cu gândul ca mãcarîn Sãptãmâna Mare sã numai sape dupã fier vechi,sau sã caute înebuniþi pe lagospodãriile oamenilor delucru - ducându-le mân-care, scena din apartamen-tul pe care îl curãþaserã ºi îlzugrãviserã a fost impresio-nantã. În sfârºit aveau electricitate ºi apã curentãdrept pentru care cei treicopii, de 9, 7 ºi trei ani,era ”lipiþi” de televizoruldat pe programul dedesene animate. Au lãsatdesenele doar pentru a sebucura de darurile primate.Ana, fetiþa de trei ani ne-aarãtat cu mare bucurie cãprimise cu câteva zile înurmã încãlþãminte… frumoasã. Era o perechede pantofiori uzaþi… ”Decând suntem aici, bãiatulcel mijlociu se spalã toatãziua”- spune Adriana,mama copiilor, cu ochiiumeziþi. ªi când i-am rugatsã facem o fotografie degrup, bãiatul a fugit în baieºi ºi-a udat din abundenþãpãrul pentru a arãta…curat ºi proaspãt.
Acelaºi Robert Trif, dinMarea Britanie, ne-a relatatcã s-a simþit ruºinat când acitit povestea lui Alexandrudin Petrila. Ruºinea sa s-anãscut din efortul fãcut deGabriela Cîrstoiu, mama luiAlex, care în toþi anii defacultate ºi-a însoþit fiul lacursuri cãrându-l în braþepe scãrile UniversitãþiiPetroºani ºi pentru a notacursurile predate de profe-sori pentru ca Alexandru
sã poatã învãþa aºa cum îºidorise. ”M-a impresionattãria mamei, extraordinarãfemeie. M-am simþit ruºinatteribil. ªi eu am fost stu-dent la Petroºani, dar îmiera lene sã urc drumul ãlaºi eram tânãr ºi voinic” –ne-a mãrturisit Robert Trif,care a þinut sã-l punem înlegãturã cu familia Cîrstoiupentru a-ºi exprima admiraþia sa ºi pentru a-lajuta pe Alexandru prinpromovarea cazului.
” ... În faþaCreatorului nu
vreau sã mã ruºinezde faptele mele”.
O altã bucurie a apãruttot în aceastã sãptãmnã, înColonia Petroºani, unde untatã bolnav cu inima îºiîntreþine ºi educã singur
cele trei fiice adolescente,pentru cã mama lor se aflã la puºcãrie de trei anipentru un ”furt al foamei”.Cazul a fost prezentat totîn Cronica VJ, anul trecut,când tatãl nu era angajatde nimeni din cauza bolii ºimuncea cu ziua pe undeapuca pentru ca fetele salesã nu abandoneze ºcoala.Acum a fost acceptat ºi areun loc de muncã, la ungater, iar familia era de-adreptul fericitã. Au fost surprinºi când ”Grupul deprieteni” - cãruia i s-au alã-turat tinerii TSD Petroºaniîn frunte cu LaviniaGrigoriu, consilier local - le-a bãtut la poartã. Credeaucã au fost uitaþi,cã alþii sunt mainecãjiþi ca ei…Atitudinea în faþaajutoarelor adusea fost întrebucurie tempe-ratã, emoþie ºilipsa cuvintelor.Acel ”mulþumim”a fost repetatmereu ºi mereu
cu vocea joasã din cauzanodului din gât… Mamafetelor mai are de ispãºit dinpedeapsã pânã la sfârºitulanului…
A fost, aceastãSãptãmânã a Patimilor ºiuna a ”minunilor”oameneºti care aureacþionat ºi au cerut sã sealãture proiectelor socialecu finalitate, nu doar petermen scurt sau ocazional.Vorba unuia dintre voluntari ”Când o sã mãprezint în faþa Creatoruluinu vreau sã mã ruºinez defaptele mele”.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
C omplexulEnergetic
Hunedoara seîndreaptã cu paºirepezi spre faliment.Dimensiunea realã adezastrului esteînfiorãtoare ºi doaro minune mai poatesalva entitatea ener-geticã hunedoreanã.
Mii de oameni ar putearãmâne pe drumuri mairepede decât în cele mai negre variante pe care le-au luat în calcul.
Este vorba despre ceicirca 6.000 de angajaþi aiComplexului EnergeticHunedoara pentru careziua de mâine s-ar puteasã aducã ºomajul. Lipsit deun management perfor-mant ºi eficient, lipsit deperspectivã, în lipsa uneiviziuni corecte ºi suste-nabile de dezvoltare, acest colos energetic seprãbuºeºte. Iar datele realesunt alarmante. Datoriilesunt enorme ºi pierderiledin ce în ce mai mari. La sfârºitul anului trecut,Complexul EnergeticHunedoara a înregistratdatorii de peste 890 mili-oane lei, din care peste600 de milioane de lei autermen de scadenþã de subun an. De asemenea, compania energeticã aredatorii restante în valoaretotalã de 364 milioane delei, din care 288 milioanelei faþã de bugetul consoli-dat de stat, iar 76 de mili-
oane lei cãtre furnizori. Grav este cã, din cauza
facturilor neachitate,furnizorii de materii primeºi materiale pot oricând sãsisteze livrãrile, ceea ce arputea duce chiar la oprireaactivitãþii. Dar trebuie luatîn calcul cã datoriile suntpe principiul bulgãrelui dezãpadã ºi antreneazã ºialte probleme. Majoritateacovârºitoare a acestorfurnizori sunt societãþi dinjudeþul Hunedoara, aicãror angajaþi sunt într-osituaþie cel puþin la fel dedramaticã precum oameniicare muncesc în cadrulComplexului EnergeticHunedoara. DeputatulPNL Bogdan Þîmpãupune degetul pe ranasângerândã a CEH ºi aratãcã „s-a ajuns în situaþia încare parteneriatele deafaceri sunt compromise,societatea fiind astfelameninþatã cu acþiuni îninstanþã pentru recupera-rea sumelor restante. Îngrijorãtor este faptul cãun asemenea blocaj înfurnizare are repercusiuniºi asupra securitãþii înmuncã, existând rapoarteale inspecþiei muncii princare se atrage atenþia înlegãturã cu pericolul unor
accidente iminente demuncã care atenteazã laviaþa angajaþilor, în speciala celor care muncesc însubteran”.
A u vrut sã controleze CEH
ºi l-au dus de râpãCine este de vinã
pentru situaþia în care s-aajuns? În primul rând fac-torul politic, care nu a maivãzut dincolo de posibili-tatea de a controla compa-nia energeticã. „Am atrasatenþia Guvernului Ponta ºiPSD-ului cã ceea ce seîntâmplã în Valea Jiului ºiprin implicaþiile directe, înîntreg judeþul Hunedoara,reprezintã un atentat lasiguranþa socialã a zonei,având consecinþe serioaseasupra securitãþii energe-tice naþionale. Soluþiilepentru rentabilizarea ºiredresarea ComplexuluiHunedoara au fost amânate de cãtre actualii
guvernanþi ºi s-a ajuns însituaþia limitã în care ministerul de resort anunþãca ”soluþie salvatoare”disponibilizãri de personalºi un proces amplu derestructurare a activitãþii”,este de pãrere Þîmpãu.Iar impactul ar fi devasta-tor, pentru cã vorbimdespre 6.000 de salariaþide la ComplexulEnergetic Hunedoara lacare se adaugã personalulSocietãþii NaþionaleÎnchideri Mine – adicã alþi2.000 de posibili ºomeri.CEH este neperformant ºi,conform cifrelor oficiale,produce cea mai scumpãenergie din întreaga þarã.La Mintia se produceenergie la 390 de lei peMWh, în timp ce preþul devânzare pe Piaþa ZileiUrmãtoare (PZU) este înmedie 170 de lei ajungânduneori ºi la minime de sub30 de lei. „Un calcul simplu ne aratã cã pentrufiecare megawatt vândutde cãtre termocentrala dela Mintia, folosind huilaextrasã din Valea Jiului,se pierd cel puþin 200 delei”. De precizat cã, lafinele anului 2014Complexul EnergeticHunedoara înregistrapierderi de peste 356 milioane de lei.
F alimentul, totmai aproape
Existã încã un motiv deîngrijorare, despre care sevorbeºte extrem de puþinsau deloc. ConsiliulConcurenþei a anunþat cãRomânia trebuie sãînchidã pânã în 2018toate capacitãþile energeti-ce neprofitabile, anul limitã pânã la care se potacorda subvenþii. ªi, dinpãcate, CEH se încadreazãperfect aici. Iar redresareaeste, cel puþin acum, unvis frumos. „De-a lungulguvernãrii PSD, atât la
Complexul EnergeticHunedoara, cât ºi laDivizia minierã au fostnumiþi în funcþii oamenilipsiþi de experienþã carenu au ºtiut sã dimen-sioneze corect resursamineralã ºi nici proiectareade lucrãri miniere în vederea formãrii de noiabataje.În ceea ce priveºte,lucrãrile de pregãtire învederea exploatãrii de noizãcãminte, la mina Lonealucrãrile sunt întârziate cu
2 ani de zile, iar în termeni minereºti timpultrecut nu se mai poaterecupera. La minaLivezeni chiar dacã rezervele minerale suntgeneroase ºi au o puterecalorificã foarte bunã, nupot fi exploatate fãrã a fiachiziþionate echipamentecomplexe ºi o staþie dedegazare de mare capaci-tate pentru a preîntâmpinaun eveniment similat celuidin 2003 când a luat focîntreg stratul ºi s-a inundatzona pentru a preveni otragedie. Au existat discuþiidespre un program deinvestiþii destinat celor 4mine viabile, dar fãrã a se identifica resurselenecesare pentru achiziþiade tehnologie nouã. Înlipsa acestor tehnologiiproductivitatea muncii estescãzutã, iar securitatealocului de muncã pentrucei care coboarã zilnic însubteran este ameninþatã”,explicã deputatul BogdanÞîmpãu.
Aºa stând lucrurile, numai mirã pe nimeni cã huilaextrasã din cele 4 mine areun preþ net superior celuiimportat, ceea ce afecteazãîn mod substanþial competi-tivitatea economicã aComplexului EnergeticHunedoara.Iar în tot acesttimp, minerii îºi riscã viaþa zide zi în subteran pe fondullipsei materialelor de bazã.
CarCarmen men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5
M inerii dinschimbul III
de la Mina Lonea arefuzat miercuri sãintre în ºut la ora16,00, iar lor li s-aualãturat la protestºi ortacii de la MinaVulcan, dar ºi ceidin schimbul IV ºi Ide joi dimineaþã.
Totul din cauzã cãhabar nu aveau dacã vorprimi primele de Paºti, darºi pentru cã au rãbufnit dincauza multiplelor neajun-suri. Liderii de sindicat auobþinut pânã la urmãtichete cadou ºi conflictuls-a stins, fãrã prea maripierderi, pentru cã atîtatimp cât au stat în minã auºi lucrat.
Miercuri dupã amiazã,ortacii de la mina Loneas-au adunat în curteaminei ºi au cerut lãmuriride la liderul de sindicat.Au intrat în ºut, doar cupromisiunea cã vor afla
înainte de ieºirea din minãce au rezolvat sindicaliºtii,iar apoi lor li s-au alãturatºi cei din schimbul IV ca ºicei de la schimbul I de joi.De altfel, de protest auauzit ºi cei de la Vulcan ºi ºila aceastã minã au fostproteste la schimbul IV ºi I.
Oamenii spun cã s-ausãturat sã munceascã fãrãsã fie rãsplãtiþi, aºa cum afost semnat în ContractulColectiv de Muncã ºi aucerut lãmuriri de la liderii desindicat. Aceºtia au avut onoapte grea ºi o dimineaþãºi mai grea, dar au reuºit sãobþinã promisiunea cã dePaºti vor primi tichetecadou. „Dupã o noaptetensionatã, o dimineaþã la
fel de tensionatã ºi dupãdouã schimburi blocate însubteran, am reuºit sã identificãm soluþii financiarepentru a acorda o primã devacanþã de 250 de lei pentru fiecare angajat alCEH, indiferent de locul demuncã la care lucreazã”, a spus Petre Nica, preºedintele SindicatuluiMuntele din Valea Jiului.
Minerii au vrut sã se ºtiecã protestul lor nu a fostunul care sã aibã la bazãdoar prima de Paºti, pentrucã, spun ei, rãbufnirea lor afost legatã de tensiunile acumulate atunci când sãp-tãmânal, nu mai au cu celucra. „Aceastã amânare aacordãrii primelor de Paºti
a venit peste nenumãrateleprobeleme pe care oameniile întâmpinã zi de zi. Ei nus-au rãsculat cã nu au primit neapãrat tichetele,sau pentru cã nu ºtiau exactcât. Este ceea ce a umplutpaharul nemulþumirilor cã,în toatã perioada de timpde la fuziunea CEH ºiminele din Valea Jiului, amfost vitregiþi de cãtre ceicare au condus, de tot ceeace a însemnat un minimnecesar pentru a lucra. Înfiecare minã., criza demateriale ºi piese de schimbeste atât de mare, încât defoarte multe ori procesul deproducþie trebuie sã fieoprit, pentru cã nu mai potsã asigure nimic”, a maispus Petre Nica.
Pierderile la acest protestsunt minime, pentru cãminerii care au intrat cuîntârziere în ºut, au dat cãrbune. Este drept, cã nu au lucrat cu tragerede inimã, dar au reuºit sãprimeascã primele de Paºti,ca ºi tichetele de masã, carenu intraserã în posesia celorce trudesc în subteran.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Artur GÃMANdirector general
INCD INSEMEX SA Petroºani
Dimensiunea realã a dezastrului. Sfârºitul CEH se poate scrie pânã în 2018!
Minerii au rãbufnit de griji
”Minunile” oamenilor din Valea Jiului,în Sãptãmâna Patimilor
S ãptãmâna Patimilor a coincis cu minuni pe care oamenii le pot face,
reacþii la cazuri sociale extreme sau demare sensibilitate din Valea Jiului, prezen-tate de-alungul timpului de ”Cronica VãiiJiului”. S-au manifestat consilieri locali,familii de oameni simpli, un europarlamen-tar, un englez-român, tineri ºi vârstnicirezolvând situaþii, uºurând vieþi ºi bucurândcopii ºi pãrinþi ºi oferindu-se voluntar pentru acþiuni viitoare.
”Þara asta are viitor.Existã insule, grupuri deoameni care au preocupãrinotabile ºi þin steagul ome-niei ºi al demnitãþii sus, câtmai sus. Problema este cãceilalþi nu-ºi fac timp sãvadã ºi sã înþeleagã...” –spunea, la Petroºani, cucâþiva ani în urmã, prof. dr.Iulian Creþu, preºedinteleFundaþiei ”Henry Coandã”pentru copii superdotaþidin România.
În ultima sãptãmânã, s-a dovedit cã zicerea ”stailiniºtit cã nu schimbi tulumea” e falsã. Câteva articole de presã, apãruteîn Cronica Vãii Jiului,despre cazuri speciale ºinecazuri la limita suporta-bilitãþii, plus ajutorarea carese impunea din parteaAsociaþiei ”Grupul de prieteni” Petroºani, a avutrezultate care te fac, petine, om de rând, sã înþelegi cã orice gest ºizbatere meritã cu adevãratsã fie fãcute.
O primãrie&Consiliul
Local, plus uneuroparlamentarreacþioneazã
Cazul din Petrila,”Alexandru - un StephenHawking de Valea Jiului”,tânãrul, din Petrila, licenþiatîn finanþe-bãnci, care la 26de ani are 28 de kg,datoritã unei boli parºiveconsideratã mortalã, a stârnit reacþii imediate.Primãria ºi Consiliul Localal oraºului Petrila, toate”culorile politice” aureacþionat, fãcând demer-suri pentru atribuirea unuiteren pentru o viitoarecasã, iar europarlamentarulMaria Grapini a venit special de la Deva, unde ºi-a deschis un birou, laPetrila ºi l-a vizitat acasã petânãrul Alexandru Cîrstoiudespre care a aflat dinpresã ºi de pe reþele desocializare pe unde a fostpromovat cazul. Scopulvizitei sale a fost acela de a
vorbi cu Alexandru, un felde consultare cu acestapentru un viitor proiect deintegrare profesionalã,conform pregãtirii, a persoanelor cu handicap.Asta pentru cã tânãrul îºidoreºte mult sã poatã profesa de la domiciliu.
E nglezii sar înajutor
O altã veste bunã, tot însãptãmâna patimilor, avenit tocmai din MareaBritanie, de la Robert Trif,Web Designer/Webmasterla Webdesign&SEO UK.Acesta a contactat ”Grupulde prieteni” pentru a cereamãnunte despre cazulAdrianei Bumb ºi RaduBucur, care locuiesc cu ceitrei copii într-o cocioabãlângã linia feratã, laintrarea în Lupeni. ªi el a
aflat de caz din Cronica VJºi, fireºte, de pe reþele desocializare citind articolul”NU, NU, mie nu-mi ianimeni copiii!”, afirmaþiefãcutã de mamã, care acrescut la Casa de copii dela Orãºtie. Robert Trif, ºi eltatã a douã fete, a vrut sãajute ºi a fãcut-o. A trimisbani familiei ce trãia fãrãcurent electric ºi apã, ºicare muncea din greu, peunde putea pentru a-ºiîngriji copiii. ”Am citit articolul despre familia cucei 3 copilaºi din Lupeni…Aº vrea sã-i ajut… Vreausã le trimit bani lunar, nudoar de sãrbãtori” – a spusRobert Trif, ceea ce a ºifãcut.
Acesta a cerut sã sealãture membrilorAsociaþiei ”Grupul de prieteni” ºi sã promovezecazurile în vederea ajutorãrii, fiind la rândulsãu preocupat de proiectesocial-umanitare.
O altã reacþie-minune afost aceea cã familieirespective i s-a oferit unapartament cu chirie decãtre oameni cu sufleturiaº, tot din Lupeni, pânãcând cei doi pãrinþi îºi vorgãsi locuinþã. Când”Grupul de prieteni” i-avizitat - cu gândul ca mãcarîn Sãptãmâna Mare sã numai sape dupã fier vechi,sau sã caute înebuniþi pe lagospodãriile oamenilor delucru - ducându-le mân-care, scena din apartamen-tul pe care îl curãþaserã ºi îlzugrãviserã a fost impresio-nantã. În sfârºit aveau electricitate ºi apã curentãdrept pentru care cei treicopii, de 9, 7 ºi trei ani,era ”lipiþi” de televizoruldat pe programul dedesene animate. Au lãsatdesenele doar pentru a sebucura de darurile primate.Ana, fetiþa de trei ani ne-aarãtat cu mare bucurie cãprimise cu câteva zile înurmã încãlþãminte… frumoasã. Era o perechede pantofiori uzaþi… ”Decând suntem aici, bãiatulcel mijlociu se spalã toatãziua”- spune Adriana,mama copiilor, cu ochiiumeziþi. ªi când i-am rugatsã facem o fotografie degrup, bãiatul a fugit în baieºi ºi-a udat din abundenþãpãrul pentru a arãta…curat ºi proaspãt.
Acelaºi Robert Trif, dinMarea Britanie, ne-a relatatcã s-a simþit ruºinat când acitit povestea lui Alexandrudin Petrila. Ruºinea sa s-anãscut din efortul fãcut deGabriela Cîrstoiu, mama luiAlex, care în toþi anii defacultate ºi-a însoþit fiul lacursuri cãrându-l în braþepe scãrile UniversitãþiiPetroºani ºi pentru a notacursurile predate de profe-sori pentru ca Alexandru
sã poatã învãþa aºa cum îºidorise. ”M-a impresionattãria mamei, extraordinarãfemeie. M-am simþit ruºinatteribil. ªi eu am fost stu-dent la Petroºani, dar îmiera lene sã urc drumul ãlaºi eram tânãr ºi voinic” –ne-a mãrturisit Robert Trif,care a þinut sã-l punem înlegãturã cu familia Cîrstoiupentru a-ºi exprima admiraþia sa ºi pentru a-lajuta pe Alexandru prinpromovarea cazului.
” ... În faþaCreatorului nu
vreau sã mã ruºinezde faptele mele”.
O altã bucurie a apãruttot în aceastã sãptãmnã, înColonia Petroºani, unde untatã bolnav cu inima îºiîntreþine ºi educã singur
cele trei fiice adolescente,pentru cã mama lor se aflã la puºcãrie de trei anipentru un ”furt al foamei”.Cazul a fost prezentat totîn Cronica VJ, anul trecut,când tatãl nu era angajatde nimeni din cauza bolii ºimuncea cu ziua pe undeapuca pentru ca fetele salesã nu abandoneze ºcoala.Acum a fost acceptat ºi areun loc de muncã, la ungater, iar familia era de-adreptul fericitã. Au fost surprinºi când ”Grupul deprieteni” - cãruia i s-au alã-turat tinerii TSD Petroºaniîn frunte cu LaviniaGrigoriu, consilier local - le-a bãtut la poartã. Credeaucã au fost uitaþi,cã alþii sunt mainecãjiþi ca ei…Atitudinea în faþaajutoarelor adusea fost întrebucurie tempe-ratã, emoþie ºilipsa cuvintelor.Acel ”mulþumim”a fost repetatmereu ºi mereu
cu vocea joasã din cauzanodului din gât… Mamafetelor mai are de ispãºit dinpedeapsã pânã la sfârºitulanului…
A fost, aceastãSãptãmânã a Patimilor ºiuna a ”minunilor”oameneºti care aureacþionat ºi au cerut sã sealãture proiectelor socialecu finalitate, nu doar petermen scurt sau ocazional.Vorba unuia dintre voluntari ”Când o sã mãprezint în faþa Creatoruluinu vreau sã mã ruºinez defaptele mele”.
IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU
C omplexulEnergetic
Hunedoara seîndreaptã cu paºirepezi spre faliment.Dimensiunea realã adezastrului esteînfiorãtoare ºi doaro minune mai poatesalva entitatea ener-geticã hunedoreanã.
Mii de oameni ar putearãmâne pe drumuri mairepede decât în cele mai negre variante pe care le-au luat în calcul.
Este vorba despre ceicirca 6.000 de angajaþi aiComplexului EnergeticHunedoara pentru careziua de mâine s-ar puteasã aducã ºomajul. Lipsit deun management perfor-mant ºi eficient, lipsit deperspectivã, în lipsa uneiviziuni corecte ºi suste-nabile de dezvoltare, acest colos energetic seprãbuºeºte. Iar datele realesunt alarmante. Datoriilesunt enorme ºi pierderiledin ce în ce mai mari. La sfârºitul anului trecut,Complexul EnergeticHunedoara a înregistratdatorii de peste 890 mili-oane lei, din care peste600 de milioane de lei autermen de scadenþã de subun an. De asemenea, compania energeticã aredatorii restante în valoaretotalã de 364 milioane delei, din care 288 milioanelei faþã de bugetul consoli-dat de stat, iar 76 de mili-
oane lei cãtre furnizori. Grav este cã, din cauza
facturilor neachitate,furnizorii de materii primeºi materiale pot oricând sãsisteze livrãrile, ceea ce arputea duce chiar la oprireaactivitãþii. Dar trebuie luatîn calcul cã datoriile suntpe principiul bulgãrelui dezãpadã ºi antreneazã ºialte probleme. Majoritateacovârºitoare a acestorfurnizori sunt societãþi dinjudeþul Hunedoara, aicãror angajaþi sunt într-osituaþie cel puþin la fel dedramaticã precum oameniicare muncesc în cadrulComplexului EnergeticHunedoara. DeputatulPNL Bogdan Þîmpãupune degetul pe ranasângerândã a CEH ºi aratãcã „s-a ajuns în situaþia încare parteneriatele deafaceri sunt compromise,societatea fiind astfelameninþatã cu acþiuni îninstanþã pentru recupera-rea sumelor restante. Îngrijorãtor este faptul cãun asemenea blocaj înfurnizare are repercusiuniºi asupra securitãþii înmuncã, existând rapoarteale inspecþiei muncii princare se atrage atenþia înlegãturã cu pericolul unor
accidente iminente demuncã care atenteazã laviaþa angajaþilor, în speciala celor care muncesc însubteran”.
A u vrut sã controleze CEH
ºi l-au dus de râpãCine este de vinã
pentru situaþia în care s-aajuns? În primul rând fac-torul politic, care nu a maivãzut dincolo de posibili-tatea de a controla compa-nia energeticã. „Am atrasatenþia Guvernului Ponta ºiPSD-ului cã ceea ce seîntâmplã în Valea Jiului ºiprin implicaþiile directe, înîntreg judeþul Hunedoara,reprezintã un atentat lasiguranþa socialã a zonei,având consecinþe serioaseasupra securitãþii energe-tice naþionale. Soluþiilepentru rentabilizarea ºiredresarea ComplexuluiHunedoara au fost amânate de cãtre actualii
guvernanþi ºi s-a ajuns însituaþia limitã în care ministerul de resort anunþãca ”soluþie salvatoare”disponibilizãri de personalºi un proces amplu derestructurare a activitãþii”,este de pãrere Þîmpãu.Iar impactul ar fi devasta-tor, pentru cã vorbimdespre 6.000 de salariaþide la ComplexulEnergetic Hunedoara lacare se adaugã personalulSocietãþii NaþionaleÎnchideri Mine – adicã alþi2.000 de posibili ºomeri.CEH este neperformant ºi,conform cifrelor oficiale,produce cea mai scumpãenergie din întreaga þarã.La Mintia se produceenergie la 390 de lei peMWh, în timp ce preþul devânzare pe Piaþa ZileiUrmãtoare (PZU) este înmedie 170 de lei ajungânduneori ºi la minime de sub30 de lei. „Un calcul simplu ne aratã cã pentrufiecare megawatt vândutde cãtre termocentrala dela Mintia, folosind huilaextrasã din Valea Jiului,se pierd cel puþin 200 delei”. De precizat cã, lafinele anului 2014Complexul EnergeticHunedoara înregistrapierderi de peste 356 milioane de lei.
F alimentul, totmai aproape
Existã încã un motiv deîngrijorare, despre care sevorbeºte extrem de puþinsau deloc. ConsiliulConcurenþei a anunþat cãRomânia trebuie sãînchidã pânã în 2018toate capacitãþile energeti-ce neprofitabile, anul limitã pânã la care se potacorda subvenþii. ªi, dinpãcate, CEH se încadreazãperfect aici. Iar redresareaeste, cel puþin acum, unvis frumos. „De-a lungulguvernãrii PSD, atât la
Complexul EnergeticHunedoara, cât ºi laDivizia minierã au fostnumiþi în funcþii oamenilipsiþi de experienþã carenu au ºtiut sã dimen-sioneze corect resursamineralã ºi nici proiectareade lucrãri miniere în vederea formãrii de noiabataje.În ceea ce priveºte,lucrãrile de pregãtire învederea exploatãrii de noizãcãminte, la mina Lonealucrãrile sunt întârziate cu
2 ani de zile, iar în termeni minereºti timpultrecut nu se mai poaterecupera. La minaLivezeni chiar dacã rezervele minerale suntgeneroase ºi au o puterecalorificã foarte bunã, nupot fi exploatate fãrã a fiachiziþionate echipamentecomplexe ºi o staþie dedegazare de mare capaci-tate pentru a preîntâmpinaun eveniment similat celuidin 2003 când a luat focîntreg stratul ºi s-a inundatzona pentru a preveni otragedie. Au existat discuþiidespre un program deinvestiþii destinat celor 4mine viabile, dar fãrã a se identifica resurselenecesare pentru achiziþiade tehnologie nouã. Înlipsa acestor tehnologiiproductivitatea muncii estescãzutã, iar securitatealocului de muncã pentrucei care coboarã zilnic însubteran este ameninþatã”,explicã deputatul BogdanÞîmpãu.
Aºa stând lucrurile, numai mirã pe nimeni cã huilaextrasã din cele 4 mine areun preþ net superior celuiimportat, ceea ce afecteazãîn mod substanþial competi-tivitatea economicã aComplexului EnergeticHunedoara.Iar în tot acesttimp, minerii îºi riscã viaþa zide zi în subteran pe fondullipsei materialelor de bazã.
CarCarmen men COSMAN-PREDA COSMAN-PREDA
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5
M inerii dinschimbul III
de la Mina Lonea arefuzat miercuri sãintre în ºut la ora16,00, iar lor li s-aualãturat la protestºi ortacii de la MinaVulcan, dar ºi ceidin schimbul IV ºi Ide joi dimineaþã.
Totul din cauzã cãhabar nu aveau dacã vorprimi primele de Paºti, darºi pentru cã au rãbufnit dincauza multiplelor neajun-suri. Liderii de sindicat auobþinut pânã la urmãtichete cadou ºi conflictuls-a stins, fãrã prea maripierderi, pentru cã atîtatimp cât au stat în minã auºi lucrat.
Miercuri dupã amiazã,ortacii de la mina Loneas-au adunat în curteaminei ºi au cerut lãmuriride la liderul de sindicat.Au intrat în ºut, doar cupromisiunea cã vor afla
înainte de ieºirea din minãce au rezolvat sindicaliºtii,iar apoi lor li s-au alãturatºi cei din schimbul IV ca ºicei de la schimbul I de joi.De altfel, de protest auauzit ºi cei de la Vulcan ºi ºila aceastã minã au fostproteste la schimbul IV ºi I.
Oamenii spun cã s-ausãturat sã munceascã fãrãsã fie rãsplãtiþi, aºa cum afost semnat în ContractulColectiv de Muncã ºi aucerut lãmuriri de la liderii desindicat. Aceºtia au avut onoapte grea ºi o dimineaþãºi mai grea, dar au reuºit sãobþinã promisiunea cã dePaºti vor primi tichetecadou. „Dupã o noaptetensionatã, o dimineaþã la
fel de tensionatã ºi dupãdouã schimburi blocate însubteran, am reuºit sã identificãm soluþii financiarepentru a acorda o primã devacanþã de 250 de lei pentru fiecare angajat alCEH, indiferent de locul demuncã la care lucreazã”, a spus Petre Nica, preºedintele SindicatuluiMuntele din Valea Jiului.
Minerii au vrut sã se ºtiecã protestul lor nu a fostunul care sã aibã la bazãdoar prima de Paºti, pentrucã, spun ei, rãbufnirea lor afost legatã de tensiunile acumulate atunci când sãp-tãmânal, nu mai au cu celucra. „Aceastã amânare aacordãrii primelor de Paºti
a venit peste nenumãrateleprobeleme pe care oameniile întâmpinã zi de zi. Ei nus-au rãsculat cã nu au primit neapãrat tichetele,sau pentru cã nu ºtiau exactcât. Este ceea ce a umplutpaharul nemulþumirilor cã,în toatã perioada de timpde la fuziunea CEH ºiminele din Valea Jiului, amfost vitregiþi de cãtre ceicare au condus, de tot ceeace a însemnat un minimnecesar pentru a lucra. Înfiecare minã., criza demateriale ºi piese de schimbeste atât de mare, încât defoarte multe ori procesul deproducþie trebuie sã fieoprit, pentru cã nu mai potsã asigure nimic”, a maispus Petre Nica.
Pierderile la acest protestsunt minime, pentru cãminerii care au intrat cuîntârziere în ºut, au dat cãrbune. Este drept, cã nu au lucrat cu tragerede inimã, dar au reuºit sãprimeascã primele de Paºti,ca ºi tichetele de masã, carenu intraserã în posesia celorce trudesc în subteran.
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Artur GÃMANdirector general
INCD INSEMEX SA Petroºani
Dimensiunea realã a dezastrului. Sfârºitul CEH se poate scrie pânã în 2018!
Minerii au rãbufnit de griji
”Minunile” oamenilor din Valea Jiului,în Sãptãmâna Patimilor
S ãptãmâna Patimilor a coincis cu minuni pe care oamenii le pot face,
reacþii la cazuri sociale extreme sau demare sensibilitate din Valea Jiului, prezen-tate de-alungul timpului de ”Cronica VãiiJiului”. S-au manifestat consilieri locali,familii de oameni simpli, un europarlamen-tar, un englez-român, tineri ºi vârstnicirezolvând situaþii, uºurând vieþi ºi bucurândcopii ºi pãrinþi ºi oferindu-se voluntar pentru acþiuni viitoare.
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 20156 Actualitate
T rei asociaþii deproprietari din
Petrila vor fi acþiona-te în instanþã pentrunerespectarea unorcontracte. De-a lungul anilor, pe razaoraºului Petrila maimulte blocuri au fostreabilitate termic.
Pentru acest lucru asociaþiile deproprietari ar fi trebuitsã achite o contribuþie
de 20 de procente, lucru care însã nu s-aîntâmplat, iar acumautoritãþile locale sevãd nevoite sã apelezela instanþã pentru arezolva problema banilor.
“Avem unele asociaþii de proprietariunde se reabiliteazãblocurile de locuinþepentru cã am conside-rat cã este necesar sãînþeleagã cetãþenii care
nu au avut adunaþi cei20% de la începutullucrãrilor, am executatlucrãrile, o parte din
bani au fost achitaþiodatã cu prezentareasituaþiilor de lucrãrirecepþionate ºi sem-nate de cãtre dirigin-tele de ºantier, comisiade recepþie ºi la careunele asociaþii de pro-prietari nu au plãtit.
Nu poate constructorulsã facã pe banii lui, iarfaptul cã trebuie sãachite doar 20% dinvaloarea lucrãrilor esteun mare sprijin dinpartea statului careplãteºte80%, respectiv50 Guvernul, 30%primãria ºi Guvernul20%. Rãu este cã nuvom mai putea demaraalte programe dereabilitare dacã asoci-aþiile lucreazã în modulacesta. Dupã sãrbãtorio sã luãm mãsuri sãacþionãm în instanþãacele asociaþii care nurespectã legea. Estelege ºi trebuie sã fierespectatã”, a declarat
Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.
Reabilitãrile termices-au realizat în bazaunui program naþionalîn care Guvernulsuporta 50% din valoarea lucrãrilor, 30 de procente erauasigurate de autoritãþi-lor locale, iar parteade 20% trebuia pusãde locatari.
Monika BACIUMonika BACIU
Suplimentãride curse S ãrbãtorile se
petrec în familie.Cel puþin asta seînþelege din faptul cãîn aceste zile, majori-tatea celor care suntplecaþi în alte oraºe seîntorc acasã.
Tocmai din acest motiv,cursele cu mijloacele detraansport în comun aufost suplimentate.
“Avem o perioadãaglomeratã, s-au suplimentat majoritateatraseelor spre Bucureºti ºi
Timiºoara. Traficul a crescut în aceste zile ºidupã Paºte vom avea deasemenea suplimentãri peprincipalele trasee. Se reiacirculaþia în a doua zi dePaºte. Acum pânã în ziuade Paºte, traseele sunt cusosire din Timiºoara, Cluj,Bucureºti, iar dupã Paºteva fi invers”, a declaratMarian Popa, ºef destaþie.
Dupã sãrbãtorilePascale numãrul autoca-relor care au ca destinaþiemarile oraºe ale þãrii varãmâne la fel de ridicatavând în vedere cã studenþii se vor întoarce încentrele universitare.
Monika BACIU Monika BACIU
N ouã familii dinPetrila au aniver-
sat anul acesta nunta deaur. Pentru cã suntem înprag de sãrbãtoare,reprezentanþii adminis-traþiei locale au luatdecizia de a le face unmic cadou.
Cele nouã familii au fostpremiate de administraþialocalã cu câte 500 de leipentru faptul cã au ajuns lao astfel de performanþã.
“Am avut deosebitaplãcere ºi am participat ºiiniþiat aceastã acþiune, amsãrbãtorit nouã familii dinoraºul Petrila care au împlinit50 de ani de cãsnicie, nouãfamilii care se alãturã celor peste 700 de familiisãrbãtorite de când am luataceastã iniþiativã cu ani înurmã sã sãrbãtorim toþicetãþenii din oraºul Petrila
care împlinesc 50 de ani decãsnicie. Vreau sã le adreseztuturor celor sãrbãtoriþi sã ledea Dumnezeu sãnãtate,fericire ºi pentru cã suntemîn prag de sãrbãtoare fie cãSfânta luminã a Învierii sãaducã în sufletele ºi în caseletuturor mai multe bucurii,mai multã liniºte ºi pace ºisãrbãtoriþilor bãtrâneþeliniºtitã ºi frumoasã alãturi decei dragi”, a declarat IliePãducel, primarul oraºuluiPetrila.
Aceste familiisunt un exem-plu pentrutineri. În zilelenoastre multecãsnicii sedestramã dindiferite motive,însã bãtrâneiine spun cã ºi eiau întâmpinatgreutãþi pe carele-au depãºit.
“Ei sunt cei care educat generaþiile care astãzi suntactive, ei au contribuit ladezvoltarea oraºului nostru,la dezvoltarea famililor dinoraºul Petrila ºi cred cã me-ritã atenþie din partea noas-trã”, a declarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºului Petrila.
De-a lungul anilor, admi-nistraþia localã de la Petrila apremiat peste 700 de familiicare au împlinit 50 de ani decãsnicie.
Monika BACIUMonika BACIU
Tichete sociale,aproape deepuizareM ajoritatea tichetelor
sociale oferite demunicipoalitatea de laPetroºani cu ocazia sãrbãtorilor Pascale au fostdistribuite beneficiarilor.
Anul acesta doar 3100 de persoane au beneficiat de acestetichete acordate de Primãrie, faþãde anul trecut când numãrul lor adepºit 4000. Majoritatea dintre ceicare ºi-au depus cererile au ºi venit
dupã tichete. “Au tot venit cu cereri, am
achiziþionat, marþi, ultimele tichetesociale în funcþie de numãrul decereri depuse. 3100 de beneficiariam avut, fiecare beneficind a câtecinci tichete în vaoare de 10 leitichetul, au venit majoritate sã leridice, mai sunt câteva cazuri carenu au venit, dar sã sperãm cã înprima sãptãmânã dupã sãrbãtorivor veni. În acest an am adustichete strict în baza cererilor”, adeclarat Cristina Mraz, directorexecutiv DLAS Petroºani.
Fiecare persoanã care s-aîncadrat în categoria beneficiarilora primit tichete sociale în valoarede 50 de lei.
Monika BACIUMonika BACIU
Reabilitarea termicã, tranºatã în instanþã
Premiaþi pentru longevitate în cuplu
A fost Joia Mareºi, ca orice
creºtin ortodox,copiii de la CasaPollicino au vopsitouã ºi le-au încon-deiat aºa cum s-aupriceput. Lor le-afost alãturi ºi primarul TiberiuIacob Ridzi, care afost însoþit de fiul sãuAndrei, care, însã, nua vrut neapãratsã participe, dar aasistat rãbdãtor laeveniment.
Nu existã Paºte fãrãouã vopsite ºi încon-deiate, iar potrivittradiþiei, în Joia Maretoþi creºtinii încon-deiazã ouã fierte. Esteun simbol, pe carecopiii îl învaþã de miciºi la fel au fãcut an dean ºi cei de la CasaPollicino, fãrã sã þinãcont cã au sau nu dizabilitãþi. „Am aici unou, l-am vopsit ºi amdesenat pe el. Am scris
Paºte fericit! ºi amdesenat floricele. Euºtiu cã ouãle vopsitesimbolizeazã sângeleMântitorului”, ne-aspus o fetiþã ce vine zilnic la acest centru.
La Casa Pollicino,toatã lumea are delucru ºi fiecare a fãcutatât cât s-a priceput,pentru cã aºa spunetradiþia. „Azi, vopsimouãle Am ales un oualb ºi acum este roºu”,ne-a explicat un altcopil.
Tiberiu Iacob Ridzivine an de an sã ajutela masa de Paºti, ori lacea de Crãciun ºi acuma stat alãturi de copiiicare au vopsit ouãle.
„Vopsim ouã împre-unã, vine iepuraºul ºine bucurãm ºi noi cu ei de aceste lucruriextraordinare. Este osãptãmânã specialã ºivreau sã cred cãprezenþa noastrã aicieste un imbold pentrucei care se ocupã deaceºti copii speciali ºi
pentru pãrinþii lor, pentru cã sunt copiicare au nevoie de oatenþie specialã”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.
Casa Pollicino e unloc deschis tuturor ºi,dupã ce au încondeiatouã, dacã nu le-aumâncat între timp,copiii vor participa la omasã de Paºti.
„Copiii noºtri sunteducaþi în spiritul familiei, al pãstrãriitradiþiilor ºi apartenen-þei, tocmai de aceea,astãzi cu entuziasm ºibucurie vopsim ouãle.De asemenea, vomavea parte de o masãfestivã, cu cozonac ºiprãjiturã fãcutã încasã”, ne-a explicat ºiFlorentina Presecan,director la CasaPollicino.
Pentru aceºti copiisãrbãtorile sunt cu atâtmai importante cu câts-au pregãtit pentru elede o bunã bucatã de
timp. An de an în Joia Mare, copiii suntaºezaþi cu toþii în jurul meselor ºi fiecareîºi ornamenteazã oulaºa cum crede de cuviinþã, spre satisfacþia pãrinþilor ºi a colegilor lor.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 2015 Actualitate 7
0735.183175
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINESORTIMENTE
DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei
NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!
Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!
Douã demisiidin funcþii înOFSD PetroºaniD ouã dintre vicepreºedinþii
Organizaþiei de Femei aPSD Petroºani au demisionatdin funcþii invocând comporta-mentul preºedintei organiza-þiei, Margareta Burduf.
Prima demisie din funcþie a fosta Marianei Popa – care este ºivicepreºedinte ales al organizaþieimari a PSD -, la momentul scandalului iscat în PSD pe fondulunui profil de pe o reþea desocializare cu tentã obscenã susþinutã prin metode specificereþelei de aceeaºi preºedintãOFSD, Margareta Burduf.
De precizat cã la momentulrespectiv s-a solicitat PoliþieiPetroºani aflarea ”postacilor” de
comentarii, care blamau fãrã temeicolegi de partid, pe site-urileziarelor locale la diverse articolepublicate.
A doua demisie din funcþia devicepreºedintã a OFSD este cea aLaviniei Grigoriu, care este ºipreºedinta Tinerilor SocialDemocraþi Petroºani ºi consilier local, motivele fiind totcomportamentul MargareteiBurduf, dar de data aceasta de altãnaturã. Demisia a fost înregistratãjoi, 9 aprilie 2015, ºi ne-a fostconfirmatã de demisionarã.
Preºedintele PSD Petroºani,Ioan Rus, când a primit demisiaLaviniei Grigoriu ºi-a schimbat“culoarea”, preluând-o pe cea apartidului ºi, surse din partid, susþincã i-ar fi rupt-o.
Totodatã, aceleaºi surse din interiorul PSD susþin cã Rus vreasã muºamalizeze situaþia pretinzândcã va lua legãtura cu NataliaIntotero, care sã intervinã pentrudetensionarea situaþiei.
Andrei ºi Tiberiu Iacob Ridzi, invitaþi sã vopseascã ouã de Paºti
ÎN JOIA MARE, LA POLLICINO A FOST SÃRBÃTOARE
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 aprilie 20158 Sport
Anii `60-`70-`80 ºichiar `90. Ai secoluluitrecut, evident. Operioadã când adevãrat-ul suporter îºi driblapartenera (consoartã,
nevasta, concubinã,tovarãºa de viaþã etc.etc.) în Vinerea Mare,ori în Sâmbãta Mare,fugind la fotbal. Bachiar ºi Duminica
Paºtilor! Nu-l interesaneapãrat nici mielul oripasca, ouãle saucozonacul, fotbalul erade multe ori pus înprim-plan. Iar ea, doarea, femeia cu sacrificiulasumat, oftã, darînþelegea. Înþelegea,cãci era vorba despre
Divizia „A”, acolo undefotbalul era ca uncozonac rumen ºiîmbibat cu miresmelecele bune, umflat ca ominge de fotbal. DeDivizia „A”. Iar el, bãr-batul, mai bãtea uncovor, ori umbla sã„procure” alimentele ce
se dãdeau pe raþie.Poate ºi de aceea, acelfotbal care nu era atunciunul pe raþie, era prefe-rat cozonacului. Acum,avem cozonaci cu detoate, doar cu fotbalulstãm mai prost. Sau înpost. Cine mai aleargãdupã minge?
Henþ cu mâna
FOTBAL ªI COZONACI
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Fotbaljuniori
VIITORULJIULUIC ei mai mici
dintrejuniorii Jiului,juniorii E (gr.2004) au încheiatcampionatul înseria judeþeanãa Vãii Jiului, cu un meci „decursã”, Jiul I –Jiul II, 9-4,clubul din Lunca Jiuluiasigurându-ºicalificarea laturneul finaljudeþean.
La fel s-a califi-cat pentru aceastãfazã finalã ºi Sorii
Junior`s Lupeni(antr. Sorin Bejan),cu o ultimã victo-rie, 4-3 (golurilelupenene fiindmarcate de Mihneade trei ori!) cuMinerul Uricani.Aºadar, Jiul
Petroºani ºi SoriiJunior`s Lupeni, la juniori E, s-aucalificat la fazajudeþeanã finalã,care se va disputaîn cinci etape, înperioada 19 aprilie– 17 mai 2015.
La juniori C (gr. 2000, 15 ani),Jiul Petroºani acapotat la partidacu Cetate Deva,scor 0-2, în timpce Pro Fair PlayVulcan (antrenorIosif Izsak) a realizat surpriza, 3-0 cu VictoriaCãlan, autoriigolurilor fiindHorvath, Moise ºiKraft. Au mairãmas patru etapede disputat în
aceastã fazã, urmãtoarea fiindpe 18 aprilie a.c.
Juniorii B1,competiþia copiilorde 17 ani a avutstartul cu etapa dela Cãlan, etapãsemifinalã, la careau luat parte ºi JiulPetroºani (antrenorCosmin Kanduth)
ºi Inter Petrila(antrenor IoanAndrone).
În primul joc,Aurul Brad – InterPetrila 3-1, dupãcu petrilenii aucondus cu 1-0 laPauzã (gol Al.Diaconu), iar adiDuma ºi Butnaruau ratat din situaþiiincredibile!
Apoi, JiulPetroºani a spul-berat cu 8-0 pe ceide la VictoriaCãlan (goluriPârvulescu 2,Graur 2, Pãsãricã,Cl. Cãlin, A.ªerban). Finala s-ajucat asearã, Jiul –Aurul Brad scor 3-0, autorii golurilorfiind ªerban (2) ºiGraur
Special
Pârnaie la caterinc㪠mecherii fotbalului
românesc ies rând pe rând de la zdup. Gigi Becali este primul care le-a dat cu tiflaãlora care l-au condamnat,acum a ieºit ºi mafiotul deGeorge Copos.
Dintr-o echipã de fotbal de 11 condamnaþi, doi au scãpat. Ar urma regele blaturilor din toatetimpurile, Jean Pãdureanu (79 ani),fostul boss al Gloriei Bistriþa, condamnat la 3 ani ºi 4 luni în„DosarulTransferurilor”,e adevãrat,extrem de bolnav, apoi sepregãtesc GicãPopescu (47ani), condamnatîn acelaºi dosarla 3 ani, 1 lunã,10 zile ºi M.M.Stoica (49 ani)acelaºi dosar,condamnat la 3ani ºi 6 luni. Acest trio îmbogãþitpeste noapte din ºmenuri ºi ingineriifinanciare, vor fi din nou liberi încurând, trecând, evident, la vechilepractici.
Mai rãmân la „facultate” GigiNeþoiu, Gheorghe Constantin zis„Costicã Suceava”, Ioan Niculae,Giovanni Becali, Victor Becali, CornelPenescu, Cristi Borcea, Marian Iancu(ãsta a luat 12 ani!), plus Gheorgheªtefan „Pinalty”, Dan Caprã, DumitruBucºaru, Dan Adamescu.
Aaa, sã nu uitãm de Alin Simota...
JUNIORI C (GR. 2000)TURNEUL FINAL JUDEÞEAN
Etapa a 3-a, Cãlan – 4 apr. 2015Cetate Deva – Jiul Petroºani 2-0Victoria Cãlan – Pro Fair Play Vulcan 0-3FC Hunedoara – CFR Simeria 5-1Retezatul Haþeg a stat
Etapa a 4-a, 18 aprilie 2015, SimeriaCFR Simeria – Victoria CãlanRetezatul Haþeg – Cetate DevaJiul Petroºani – FC HunedoaraPro Fair Play Vulcan stã
JUNIORI B1 (GR. 1998)TURNEU FINAL JUDEÞEAN
7 aprilie, Cãlan: ora 16:00 – Aurul Brad – Inter Petrila 3-1ora 18:00 – Victoria Cãlan – Jiul Petroºani 0-8Finala, 9 aprilieJiul – Aurul Brad
JUNIORI E (GR. 2004)SERIA VALEA JIULUI
Etapa a 15-a (ultima), 5 apr. 2015Jiul I – Jiul II 9-4Sorii Junior`s Lupeni – Minerul Uricani 4-3Pro Fotbal Petroºani a stat
CLASAMENTFC Hunedoara 3 3 0 0 10-3 9p.
Cetate Deva 3 2 0 1 7-3 6p.
Jiul Petroºani 2 1 0 1 6-2 6p.
CFR Simeria 3 1 0 2 5-8 3p.
Pro Fair Play Vulcan 3 1 0 2 4-8 3p.
Retezatul Haþeg 2 1 0 1 3-7 3p.
Victoria Cãlan 3 0 0 3 1-11 0p.
Graur (Jiul jun. B1) a înscris douãgoluri cu Victoria Cãlan
Antrenorul Iosif Izsak a reuºit cujuniorii C de la Pro Fair Play Vulcan
un sec 3-0 cu Victoria Cãlan
Recommended
