Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 363

Vineri, 10 Mai 2013

Primãria Petrila,luatã

la bani mãrunþide Corpul de

Control alprimului ministru

P rimãria de la Petrila esteluatã la puricat de corpul

de control al primului ministruVictor Ponta. Cei doi membriau ajuns de trei zile aici ºi deatunci verificã încontinuuactele referitoare la cheltuireabanilor cu care s-au realizatmai multe obiective deinvestiþii din aceastã localitate.

>>> PAGINA A 5-A

Minunile de laRãscoala

N u întâmplãtor, înainte dePaºte, ajutorarea celor

500 de familii din Valea Jiului aînceput pentru liberalii coor-donaþi de preºedintele PNLPetrila, Costel Avram, la Rãs-coala. Aici s-a produs o minune,sau poate a fost ceva normalpentru un adevãrat creºtin…

>>> PAGINA 12

Sãltat de mascaþi

Fostul bodyguardal lui Alin Simota,

liderul uneigrupãri de crimã

organizatãC onstantin Cristian

Litera, fost bodyguardal patronului echipei JiulPetroºani Alin Simota, a fost sãltat, joi dimineaþa, demascaþi.

>>> PAGINA A 3-A

Exploatare opritãtotal la minele

de huilã neviabileP roducþie opritã la minele

neviabile din Valea Jiului.Complexul Energetic Hunedoa-ra nu mai preia cãrbuneleextras de la minele neviabiledin cadrul Societãþii Naþionalede Închideri Mine Valea Jiului.

>>> PAGINILE 8-9

30 de candidaþi se bat pe o lopatã

în subteranul minei Lupeni

B ãtaie pe locurile de muncã de la mina Lupeni. Peste 1.700 de oameni sperã sã lucreze la lopatã. Asta deºi, mina Lupeni va angaja doar 60 de muncitori în subteran, în urma

unor probe de lucru ºi a unei selecþii riguroase. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

cronicavj@gmail.com

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Destinul regelui 13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Profetul (r)15:00 Copii contra pãrinþi 16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Profetul 22:30 Propunerea

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator20:00 Observator special 20:30 Întâlnire cu JoeBlack 0:15 Experiment fatal

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 E uºor sã ucizi (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Amelia Earhart:Ultimul zbor 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 1:15 Panicã la Hollywood

9:30 Prinþul fermecat 11:30 Teleshopping 12:00 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)14:00 Levintza prezintã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Totul despre mame 16:00 Cu lumea-n cap (r)

16:30 Efectul WOW (r)17:00 Mondenii (r)18:00 Focus 18

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)11:50 Legendele Palatului:Tãrâmul dintre vânturi (r)12:30 Tribuna partidelorparlamentare 13:00 Europa mea13:30 M.A.I. aproape detine14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 ParlamentulRomâniei

* DN 66 Haþeg - Baru Mare *DN 68 Haþeg – Toteºti * DN 68Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg– Cãlan * DN7 Mintia – Veþel *DN7 Veþel – Leºnic * DN7Leºnic – Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7 Gurasada –Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;DN 76 ªoimuº – Bejan *Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1Decembrie*

RadareAnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

Electronice ºielectrocasnice

reciclateV ino cu aparatele

electronice sau electro-casnice vechi la punctele decolectare ºi poþi câºtiga altelenoi.

Sãptãmâna viitoare, laPetroºani are loc loc o campaniede reciclare a acestor tipuri dedeºeuri. Petroºenenii sunt din

nou îndemnaþi sã scape de electrocasnicele vechi. PrimãriaPetroºani împreunã cu AsociaþiaRomânã pentru Reciclare RoRecorganizeazã o amplã campaniede colectare a deºeurilor electro-nice ºi electrocasnice. „În data de18 Mai va avea loc o nouã zicare marcheazã campania decolectare a deºeurilor de echipa-mente electronice ºi electrice,care se va desfãºura în Petroºaniîn urmãtoarele puncte decolectare: în zona Petroºani Nordla pasarelã lângã locomotivã, pestrada Cãrbunelui la staþia desortare, la Casa de Culturã ºi laPiaþa Dacia. Acþiunea se vadesfãºura sâmbãtã între orele10:00 ºi 17:00, dupã care va fiurmatã de otombolã cu pre-mii. Extragereava avea loc laora 18:00 laprimãrie”, ne-adeclarat DorinaNiþã, viceprimarulMunicipiului Petroºani.

Acþiuni de reciclare adeºeurilor electronice au loc înfiecare an în Valea Jiului.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013 Actualitate 3

Procurorii Direcþiei deInvestigare a Infracþiunilorde CriminalitateOrganizatã ºi Terorism –Serviciul Teritorial AlbaIulia, împreunã cu ofiþeride poliþie judiciarã dincadrul IPJ Alba, au reuºitdestructurarea unui grupinfracþional organizat,constituit din 9 persoane,specializat în sãvârºireade infracþiuni de violenþã- cãmãtãrie, ºantaj,înºelãciune cu consecinþedeosebit de grave ºi traficde persoane. Ieridimineaþã, procuroriiD.I.I.C.O.T. au efectuat7 percheziþii domiciliarela locuinþele învinuiþilor.Potrivit procurorilor de laCrima Organizatã, liderulgrupãrii infracþionale eraConstantin CristianLitera, de 36 de ani, dinmunicipiul Deva “În cu-rsul anului 2011, mem-brii grupãrii au acþionat înprincipal pe raza judeþuluiHunedoara, în scopulobþinerii unor beneficiifinanciare substanþiale

din acordarea unorîmprumuturi cu camãtãunor persoane din mediulde afaceri local ºi per-ceperea unor dobânzilunare de 10 - 20%, precum ºi recuperareaprin violenþã a sumelorde bani pretinse de cãtreînvinuiþi. Unele pãrþivãtãmate au fost obligatesã munceascã pe terito-riul Libiei, sumele de baniobþinute fiind predate liderului grupãrii, în contul sumelor împrumu-tate”, spun procuroriiDIICOT. De asemenea,gruparea infracþionalã amai acþionat pe un seg-ment, care viza inducereaîn eroare ºi prejudiciereaunor firme de asigurãri,prin simularea produceriiunor accidente de circu-laþie ºi încasarea în modfraudulos a primelor deasigurare.rocuroriiD.I.I.C.O.T. au identifi-cat pânã în prezent unnumãr de 8 victime, darcercetãrile continuã.Prejudiciul cauzat prin

activitatea infracþionalãeste de peste 800.000 de Euro. La sediulDIICOT Alba Iulia au fostduse 14 de persoanepentru audieri, iar apoivor dispuse mãsurilelegale în cauzã.

B odyguard laJiul Petroºani

Cristian Litera a ajunsrenumit în zonã dupã cepatronul clubului JiulPetroºani, Alin Simota, l-a adus din Deva la

Petroºani, la echipa defotbal. Jiul era în DiviziaA ºi nu odatã aveau locciocniri violente în timpulmeciurilor sau autocaruljiuliºtilor era atacat cupietre de suporteriicluburilor rivale. Litera seliberase de puþin timp dinînchisoare, unde a statdupã comiterea unui jafarmat cu cagula pe faþãla o benzinãrie din Deva,iar Simota era unapropiat al tatãlui acestu-ia, fost ofiþer la Unitateade Geniºti din Deva.

Nici la PetroºaniCristian Litera nu a statliniºtit, însã, ºi s-a remar-cat pe deplin dupã ce, înaugust 2007, împreunãcu o altã gardã de corp, l-a cãlcat efectiv înpicioare pe un fost fotbalist de la Jiul, Mihai Lungan, pentru cãacesta refuza sã-ºi prelungeascã înþelegereacu clubul din Luncã.Ulterior Lungan ºi-a retrasplângerea de la poliþie ºis-a transferat la CSMRm.Vâlcea ca jucãtor liber de contract.

În aceste condiþiiurmãrirea penalã a celordoi agresori nu a fostînceputã, poliþia neavândposibilitatea de a seautosesiza în acest caz.Un an mai târziu numelelui Litera a fost din nouvehiculat într-un caz legattot de o agresiune. Lafinele lunii decembrie2008, fostul consilierlocal PDL din Petroºani,Paul Gherasim, a ajuns înstare gravã la un spital dinCapitalã, dupã ce a fostbãtut cu bestialitate depatru persoane, incidentulavând loc în faþa bloculuiîn care locuieºte victima.Doar unul dintre agresoria rãspuns pentru incident,în baza unei expertizeADN efectuate pe cagulasmulsã de Gherasim înîncãierare. Fostul consilierlocal era convins la vremea respectivã cã s-aîncercat intimidarea sa,pe motive politice, maiales cã în timpul cam-paniei electorale pentrualegerile locale din luna

iunie acesta a depus plân-gere pentru ameninþarecu moartea. Unul dintrecei patru agresori ar fifost chiar Cristian Litera,dar pânã la urmã fapta nua fost probatã, iar PaulGherasim a recunoscutapoi cã s-a împãcat cuagresorii lui.

C ãsãtorit cufosta soþie a

lui Alin SimotaSituaþia a luat o turnurã

neaºteptatã dupã ce fostasoþie a lui Alin Simota,Mirela Pintican, l-a pãrãsitpe patronul Clubului Jiulºi a decis sã plece, împre-unã cu copiii lor, chiar cufostul lui bodyguard,Cristian Litera. Cei doi s-aucãsãtorit ºi s-au stabilit înDeva. Contactat dupãdescinderea mascaþilor laDeva, Alin Simota arecunoscut cã aproximativun an de zile a fostCristian Litera la JiulPetroºani, dar spune cãulterior nu a mai þinutlegãtura cu ei. “A fost laJiul cam un an de zile, unan ºi ceva, când echipaera în Divizia A. Tatãl luim-a rugat sã îl scot dinmediul acela (n.r. ieºiserecent din închisoare) ºiaºa a ajuns la Petroºani.(…) Nu am mai þinutlegãtura cu ei, dupãaceea. Cred cã sunt vreotrei ani de când nu ammai vorbit cu ei, mai alescã nu mã lasã sã îmi vãdnici copiii….”, a precizatAlin Simota.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Sãltat de mascaþi

Fostul bodyguard al lui Alin Simota, liderul unei grupãri de crimã organizatãC onstantin Cristian Litera,

fost bodyguard al patronului echipeiJiul Petroºani Alin Simota, a fost sãltat, joidimineaþa, de mascaþi. Litera - care locuieºteîn Deva ºi este cãsãtorit cu fosta soþie a luiAlin Simota, Mirela - era ºeful unei grupãrispecializate în cãmãtãrie, ºantaj ºi înºelãci-une cu consecinþe grave.

L uxul din timpulvieþii se pãstreazã

ºi dupã moarte. Se spunecã în viaþa de apoi toþisuntem egali, însã existãanumite practici carecontrazic acest lucru.

Cei care au avut bogãþii ºiau dus o viaþã luxoasã în timpul vieþii au aceleaºi condiþiiºi în lumea celor drepþi.

ªi în municipiul Petroºaniîncep sã aparã primelemomente funerare care aratãluxul. În tot acest timp, încare se construiesc aceste

cavouri, reprezentanþii administraþiei locale spun cãexistã reguli stricte în ceea cepriveºte aceste construcþii falnice.

”Un cavou care se constru-ieºte în municipiul Petroºanitrebuie sã aibã o înãlþime demaxim 60 de centimetri, însãcele care au fost construite cuani în urmã ºi au o înãlþimemai mare nu pot fi distruse”,a declarat Nicu Taºcã purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Cei care nu respectã regulile impuse de adminis-traþia localã vor fi traºi la

rãspundere....”În mod normal nu ar

trebui sã se întâmple acestlucru, am fost asigurat cã ceicare construiesc respectãaceste norme, dar cu sigu-ranþã cei care nu vor respectavor fi traºi la rãspundere”, amai precizat sursa citatã.

Astfel, cei care construiescaceste ”monumente” pentrucei dragi care au trecut înnefiinþã vor sã demonstrezecã existã lux ºi dupã moarte,însã acest lux rãmâne pepãmânt.

Monika BACIU Monika BACIU

Lux ºi dupã moarte

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 20134 Actualitate

În cadrul unei manifestãri cea reunit de la elevi de liceu lacei de ºcoalã generalã, tineriiau prezentat câte ceva din obiceiurile ºi istoria þãrilormembre UE ºi dacã cei mici auales un dans popular maghiar,cei mai mari, de la liceu ne-auarãtat cum e în Italia, Bulgaria,Suedia, Ungaria ºi, bineînþelesRomânia. ªi poate cã, dincolo de

aºteptãrile publicului, deaceastã datã a impresionatItalia, în viziunea tinerilor de laColegiul Tehnic DimitrieLeonida din Petroºani.

Ei au fost cei care ne-auadus în prim plan fotbalul italian, pizza, pe Papa de laRoma, dar nu au uitat nici de„mafia” italianã, rol jucatexcepþional de un tânãr elev al acestui liceu.

Tocmai de aceea au fost cutoþii aplaudaþi. Nici Românianu s-a lãsat mai prejos ºi tinerii

au interpretat câteva dansuriabsolut autentice, la fel ca ºitradiþionalul ceardas ungurescinterpretat de elevii ªcoliiGenerale I. G. Duca dinPetroºani.

Toþi s-au arãtat interesaþi deistoria acestei zile ce le-a fostprezentatã la început deviceprimarul Dorina Niþã, chiardacã sonorizarea le-a jucatfeste la început, iar la final,fiecare trupã a fost rãsplãtitãde administraþia localã cu osumã de bani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Expoziþiededicatã Zilei

EuropeiC u ocazia Zilei

Europei, Casa deCulturã a Studenþilor dinPetroºani va gãzduivernisajul unei expoziþii deafiºe, semnate de cãtretânãrul artist Roland Toth.

Manifestarea este organizatã,în colaborare, de cãtre instituþiade culturã din Valea Jiului,Universitatea din Petroºani ºiDirecþia Judeþeanã pentru Sport ºiTineret Hunedoara. “Este vorba

despre o expoziþie deosebitã, unade autor, semnatã de cãtreRoland Toth. Din câte ºtiu eu,pânã acum, nu am mai organizato expoziþie similarã. Mai exact,este vorba despre o serie delucrãri (afiºe) realizate pe compu-ter”, a precizat Lavinia Hulea,directorul Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani.

Expoziþia va fi deschisã vizita-torilor pânã în data de 26 mai.Urmãtoarea acþiune care va fiorganizatã de cãtre Casa deCulturã a Studenþilor dinPetroºani este un marº fotograficcare se va încheia cu o expoziþiestradalã de fotografie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

F amilia este nucleulprincipal al societãþii.

În acest sens, cei din administraþia localã de laPetroºani serbeazã acesteveniment cumare fast.Acþiunea vaavea loc lajumãtatea luniimai, când maimulte cupluricare au cernutbinele de rãuvor fi premiatepentru longevi-tate în doi.

”Ziua Familieio vom serba îndata de 15 mai când este ZiuaInternaþionalã a Familiei, vomavea mai multe activitãþi printrecare ºi premierea cuplurilor careau împlinit 50 de ani de cãsni-cie. Aºteptãm în continuarecereri, sunt peste 10 cupluricare vor primi acest titlu”, adeclarat primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi.

Acþiunile denumite generic

Ziua Familiei au luat naºtere, laPetroºani, în cursul anul 2012în cadrul forumului Pro Urbis.

Anul trecut acþiunile dedicateacestei zile au vizat revigorareadialogului dintre membrii famili-

ilor, instituirea unui schim deexperienþã între familii tinere ºicupluri care au petrecut împre-unã cel puþin 50 de ani în sco-pul de a-i ajuta pe cei care suntla început de drum sã înveþe sãcomunice mai bine pentru aevita problemele ce pot conducela destrãmarea familiei.

Monika BACIUMonika BACIU

Europa, în ochi de ccooppii iiC ulori, muzicã, drapele, dans ºi mici gustãri

tradiþionale. Aºa au intâmpinat copiii dinPetroºani Ziua Europei.

Nedeie la Sãlãtruc

N edeile nu s-au ter-minat. Duminicã, la

Biserica de la Sãlãtruc vaavea loc o altã agapãmomârlãneascã.

În data de 12 mai, înDuminica Tomii, la Biserica cepoartã Hramului SfântulGheorghe de la Sãlãtruc, dinMunicipiului Petroºani, momâr-lanii locului vor întinde din nou

mesele în curtea bisericii la oaltã agapã frãþeascã. „ În adoua duminicã dupã Paºti, înDuminica Tomii, va avea loc oastfel de nedeie, mai frumoasã,unde veþi vedea o mulþime detineri ºi vârstnici îmbrãcaþi încostumele tradiþionale strãmo-ºeºti ºi vom petrece câtevaclipe de înãlþare duhovniceascãºi bucurie de praznicul SfinteiÎnvieri. Localnicii noºtri punnedeie pentru hramul bisericiiSfântul Mucenic Gheorghe,sãrbãtoare care anul acesta s-animerit în timpul PostuluiMare, iar atunci se amânã pen-

tru a doua zi de Paºti, dar pen-tru cã atunci aveam nedeia cucomunitatea rromã, localniciiau acceptat sã amâne cu încã osãptãmânã, iar atunci, în zi deduminicã, zi liberã, va avea locºi masa dragostei creºtine ºinedeia propriu-zisã, unde vãpoftim ºi vã aºteptãm”, adeclarat Octavian Pãtraºcu,preot la Biserica SfântulGheoorghe de la Sãlãtruc.

Aceastã nedeie este organi-zatã de localnicii de la Sãlãtrucºi este o tradiþie care dãinuiean de an.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Familia, celebratã la Petroºani

R omânii au ajuns cei mai europenidintre europeni. De dragul noii

structuri europene din care face parte devreo câþiva ani ºi þara noastrã, istoriaromâneascã a fost datã deoparte, fiindcelebrate, în schimb, pânã ºi cele maimãrunte evenimente de sorginte UE.

În Valea Jiului cel puþin, în data de 9 mai afost uitatã (aproape) cu desãvârºire ziua încare România ºi-a dobândit independenþa,fiind în schimb celebratã pompos „ZiuaEuropei”. Astfel, o zi importantã pentrupoporul „europenesc” român a fost pusã la

colþ ºi uitatã, în timp ce ziua „malaxorului” depopulaþii nu a uitat sã fie marcatã.

În parantezã fie spus, la 9 mai 1877Adunarea Deputaþilor a proclamatIndependenþa de Stat a României, deschizânddrumul spre recunoaºterea internaþionalã adreptului naþiunii române de a-ºi decide sin-gurã soarta. Armata românã a intrat în rãzboiîn primãvara lui 1877 ºi a triumfat pe câmpurile de luptã, cucerind pe rând reduteleotomane de la Plevna, Griviþa, Opanez,Smârdan ºi Vidin. Câºtigarea Independenþeiavea sã reprezinte un prim pas spre înfãptuirea Marii Uniri din anul 1918.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Ziua Europei vs Ziua Independenþei

Monika BACIU

”Vã întreb domnuleministru, dacã nu puteþilua în calcul oportuni-tatea înfiinþãrii unui cen-tru de pedagogie curativãîn Valea Jiului, astfelîncât ºi copiii care auastfel de probleme desãnãtate ºi care locuiescîn localitãþile Vãii Jiuluisã poatã beneficia de oeducaþie ºi îngrijire speci-fice problemelor cu care

se confruntã”, se aratã îninterpelarea Monicãiiacob Ridzi cãtre min-istrul Educaþiei RemusPricopie.

România se numãrãprintre þãrile în carenumãrul copiilor afectaþide boli precum autism,sindrom Down ºi alteleeste foarte mare.Deputatul mai atrageatenþia asupra numãruluifoarte mare de copii cuastfel de probleme ce îºi

au domiciliul în ValeaJiului.

”Vã informez cã înzona Vãii Jiului, regiunepe care o reprezint înParlamentul României,cazurile de copii caresuferã de astfel de boli ºicazurile de copii caresunt afectaþi de alteafecþiuni gravbe alesãnãtãþii ºi care necesitão atenþie spacialã suntextrem de numeroase.Acest lucru mã deter-minã sã cred cã, pentru

a rãspunde nevoilor deîngrijire specialã a aces-tor copii, dar ºi denevoile de ºcolarizare aacorstora, pentru aobþine rezultate promiþã-toare în educaþia acestorcopii, ar fi pe cât deutilã, pe atât de necesarãînfiinþarea unui centruspecial de educaþie desti-nat acestei categorii decopii”, mai subliniazãMonica Iacob Ridzi.

În ºcolile ºi grãdiniþelede interes larg este difi-cilã integrarea acestorcopii cu nevoi speciale,în contextul în careºcolarizarea acestoranecesitã mai multãatenþie ºi este nevoie deprezenþa unor dascãlipregãtiþi în mod specialpentru a lucra cu aceastãcategorie de copii. Înprezent, un astfel decentru de pedagogie

curativã funcþioneazã lanivelul judeþuluiHunedoara doar laSimeria, iar din cauzadistanþei foarte mari faþãde Valea Jiului, familiilecare au astfel de copii cuprobleme de sãnãtate,deplasarea acestora lacursurile specializare dincadrul acestui centru esteimposibilã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013 Actualitate 5

D irectorulSocietãþii

ApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram, vasimþi din nou terenulde rugby sub tãlpi,într-un meci de old-boys. Rugby-uleste, de fapt, primapasiune a lui Avram,care a practicat acest sport mai binede 16 de ani, încã din copilãrie.

Sufletul manageruluiApaServ Valea Jiului SA,Costel Avram, va fiîmpãrþit în douã în acestsfârºit de sãptãmânã.Avram a plecat laSuceava, unde echipa derugby de aici împlineºte

50 de ani de activitate.Iar sâmbãtã CSMSuceava are programatun meci exact cu ªtiinþaPetroºani, unde CostelAvram a jucat ani în ºir

rugby la celmai înaltnivel, iarulterior asusþinutactivitateasportivã dinDealulUniversitãþii.„La sfârºitulacestei sãp-tãmâni, sâm-bãtã, când

echipa ªtiinþa Petroºanijoacã la Suceava, seîmplinesc 50 de ani de laînfiinþarea echipei CSMSuceava, echipa mea desuflet, cu care am avut

cele mai mari satisfacþiipe plan sportiv. Esteechipa care, când eramîn armatã, m-a adoptat ºile port o profundãrecunoºtinþã, atât echipei,cât ºi antrenoruluiConstantin Vlad”, adeclarat Costel Avram. Elrecunoaºte cã sufletul sãuva fi împãrþit în douã,sâmbãtã, când va þine ºicu ªtiinþa Petroºani, darºi cu CSM Suceava, undea jucat în perioada 1991– 1994. Iar ulterior varesimþi terenul sub tãlpi,într-un meci de old -boys. „Sâmbãtã, dupã ce

ªtiinþa va juca cu CSMSuceava, voi juca ºi euîntr-un meci de old - boyscu foºtii mari jucãtori aiSucevei. Suceava a fostca o pepinierã: jucãtoriicreºteau la Suceava ºiapoi plecau la alte echipedin þarã. Echipa de aicinu avea bani ºi, atunci,jucãtorii plecau sã se real-izeze ºi pe plan materialpânã la urmã. Ne întâl-nim toþi foºtii jucãtori aiSucevei. Vin din Franþa,Italia, Noua Zeelandã,conducãtori aiFederaþiei. Va fi, într-ade-vãr, o sãrbãtoare a rugby-

ului”, a declarat directorulApaServ.

Costel Avram a jucatrubgy pânã în anul 2000,chiar ºi dupã ce a intratpoliticã, domeniu care l-aconsacrat. Activitateasportivã a debutat în1984, când s-a înscris, cajunior, la Clubul Sportivªcolar „Locomotiva”Paºcani, unde a rãmaspânã în 1988. În 1988 atrecut la seniori ºi arãmas la Paºcani pânã în1991, iar de aici a trecutla CSM Suceava, înDivizia A. Din 1994,Costel Avram a vebit laPetroºani, unde a contin-uat sã joace rugby laªtiinþa, pânã în anul2000.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Costel Avram intrã din nou pe terenul derugby într-un meci de old - boys

P rimãria ºi ConsiliulLocal de la Petrila

au decis reînfiinþareapostului de city manag-er, desfiinþat în urmascandalului de amploaredintre primarul IliePãducel ºi fostul admin-istrator public, DorinCurtean.

“Acest lucru s-a aprobatîn organigramã de cãtreConsiliul Local al OraºuluiPetrila. Vom reînfiinþa pos-tul de administrator public”,a declarat Ilie Pãducel, pri-marul Oraºului Petrila.

ªi, tot Consiliul Local vaaproba în urmãtoareaºedinþã ºi criteriile deselecþie în baza cãrora se vada concursul pentru ocu-parea postului. Razboiulîntre primarul Ilie Paducel ºifostul city-manager aloraºului Petrila a început ºis-a sfârºit tot anul trecut,dupã ce postul pe careCurtean îl ocupa, a fost des-fiinþat în luna august.

De altfel, acesta a fãcut ºila începutul anului 2013 ºio plangere la Poliþia dinlocalitate împotriva primaru-lui pentru abuz în serviciu.

Luiza ANDRONACHE

Luiza ANDRONACHE

“Motivul pentru care au veniteste acela de a efectua un con-trol la Primãria Petrila în bazaunei tematici prezentate deaceºtia. Am primit o adreesãsãptãmâna trecutã ºi începândcu data de 7 mai , echipa decontrol a primului ministru estela primãria Petrila. Aºa cumspuneam, avem o tematicã ºi sereferã la mai multe obiective deinvestiþii, respectiv parcul de

recreere , canalizarea dinCimpa, Cãminul de la Jieþ,Spitalul Petrila, precum ºimodul de folosire a sumelor debani primite prin Hotãrâri deGuvern ”, a declarat IliePãducel, primarul OraºuluiPetrila.

Faptul cã toate documentelecare vizeazã modul de imple-mentare ºi execuþie al unorproiecte cu sume mari, de laGuvern, sunt verificate la sânge,nu este chiar un stres pentru

primarul IliePãducel. Încor-dare existã totuºi,dupã cum spuneedilul, dar nu încâtsã-ºi facã prob-leme. “ Nu am dece sã mã tem.Bine, însuºi noþi-unea de controlnu poate da ostare de bucurie,de satisfacþie sausã baþi din palme.Dar, eu zic cã avem ce arãta ºiîn sensul hârtiilor ºi inclusiv înceea ce priveºte partea fizicã ainvestiþiilor. Acestea existã ºi sepot vedea”, a mai spunePãducel.

Dacã cineva a fãcut sau nuvreo plângere la adreesa pri-marului Pãducel sau a instituþieipe care o conduce, nu poate ficonfirmat. “ Nu aº putea sãspun, sã fac vreo afirmaþie,pentru cã sincer sã fiu, nuvreau sã pãcãtuiesc. Dacã estevreo sesizare scrisã….s-ar putea

ºi asta, mie mi s-aspus doar cã este uncontrol conform pro-gramului. Cã s-animerit la primãriaPetrila, tot aºa debine pot spune cã l-am primit ºi îl tratãmcu maximã seriozi-tate. Se lucreazã ºi s-a fãcut ºi teren, chiareu am fost cu aceºtiaîn teren ”, a mai afir-mat Ilie Pãducel.

Fostul administrator public,Dorin Curtean, cu care care,este bine ºtiu, primarul petrileana avut nenumãrate conflicte,atât înainte cât ºi dupã defi-inþarea postului de city manag-er, a fost contactat telefonicpentru a fi întrebat dacã el estecel care a fãcut sesizarea. El anegat faptul cã ar avea vreoimplicaþie în ceea ce priveºtevizita Corpului de Control alprimului ministru la Petrila. Ceidoi membrii vor pleca înaceastã seara din Valea Jiului.

Pãducel reînfiinþeazã postul de city

manager

Monica Iacob Ridzi cere înfiinþarea unui centru de pedagogie curativã

M onica Iacob Ridzi vrea centrueducaþional pentru copiii cu

probleme. Deputatul PP-DD dinColegiul de Est Valea Jiului, MonicaIacob Ridzi îi solicitã ministruluiEducaþiei, remus Pricopie înfiinþareaunui centru de pedagogie curativãpentru copiii cu probleme speciale.Parlamentarul vrea ca centrul sãfuncþioneze în Valea Jiului.

Primãria Petrila, luatã la banimãrunþi de Corpul de Control

al primului ministru

P rimãria de la Petrila este luatã la puricat decorpul de control al primului ministru Victor

Ponta. Cei doi membri au ajuns de trei zile aiciºi de atunci verificã încontinuu actele referitoarela cheltuirea banilor cu care s-au realizat maimulte obiective de investiþii din aceastã localitate.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Maximilian GÂNJU

Povestea lui ªtefanGrosu devenit primul ºomercu acte în regulã la vârstade 95 de ani a fãcut încon-jurul þãrii. Bãtrânul s-a ocu-pat cu oieritul de mic ºi n-alucrat o zi la „stat” cum seîntâmpla în trecut. Aveaturma lui de mioare ºi trãiafoarte bine de pe urma lor.Pe când a împlinit 90 deani l-a tot bãtut gândul cãar fi vremea sã munceascãºi el ca un angajat ºi aînceput sã-ºi caute demuncã. ªi-a adus aminte deun inginer pe care-l întâl-nea mai tot timpul prinRetezat ºi aflase cã estepatron acum ºi cã are oturmã de mioare. Aºa cã l-acãutat ºi l-a convins sã-l

angajeze. Emil Pãrãu, anga-jatorul lui Moº ªtefan, i-afãcut contract de muncã peun an gândindu-se cã-i vatrece moºului pofta de oier-it. Numai cã s-a înºelat ºiMoº ªtefan s-a ales acumde Paºti cu un contract demuncã valabil pânã când va

împlini 100 de ani. „Sunttare bucuros ºi i-am promispatronului, pentru cã mi-afãcut contract, o sã vin înfiecare an pânã când fac100, la Drumul Crucii laStraja, pentru a-i mulþumi”,a spus ªtefan Grosu.

P ovestea lui estesubiect de carte

Bãtrânul a fost convinssã-ºi povesteascã viaþa într-o carte, iar Emil Pãrãu,afaceristul care l-a angajatpe strãbunic, a decis, fasci-nat de întâmplãrile trãite cãtoate povestioarele ar trebuisã rãmânã ca un exemplu ºio povaþã pentru cei carevin din urmã. Moº ªtefanºi-a primit ºi cartea odatãcu contractul. ªtefan Grosus-a nãscut în 1917, în vâr-ful muntelui, la strunga deoi a familiei ºi de mic seocupã de pãstorit. A fost înrãzboi ºi este veteran, darde muncit cu carte demuncã a muncit foartepuþin pentru cã oieritul nuera o meserie recunoscutãpe vremuri. Provine dintr-ofamilie longevivã, tatãl lui atrãit pânã la 103 ani ºi unbunic de-al sãu a trecut de107 ani. Nici unul n-a fostbolnav, iar secretullongevitãþii lor este aerulcurat de munte ºi þuicafiartã. „Aºa rar m-a maidurut câte ceva, aºa puþin.Când mã rãcesc dau cu ooalã de þuicã fiartã cu piperºi trece. Ãla e medica-ment!”

Elevi ºi studenþi15 RON

Diana MITRACHE

Zeci de oameni treczilnic pragul curþii fami-liei Burlec ºi o cautã pedoamna Ecaterina, ceacare, la îndemnul fiuluisãu, a exploatat lamaxim curtea aflatã pe

marginea unui drumintens circulat de maºiniºi unde abia se fãceaucâteva straturi cu ceapãverde. Acum afacerea,chiar dacã nu s-a amor-tizat, este prosperã, iarbarometrul afacerii eisunt cumpãrãtorii. În

doar 30 de minute,primul client al zilei acumpãrat de 90 de lei.„Am luat panseluþe,muºcate. E singurul locdin Valea Jiului de undeputem cumpãra ºi noiavem grãdinã ºi vrem são facem frumoasã”, adeclarat cea care a fostprima clientã.

Totul a pornit de laideea cã în Valea Jiuluinu sunt sere ºi afacereaprinde încet contur. „Afost ideea copilului meude 35 de ani ºi el a zissã fructificãm spaþiul dingrãdinã, pentru cãarpagicul ce îl plantamnoi, sau varza nu preadãdeau rezultate. Aºaam fãcut primul solar,dar iarna trecutã n fostzãpada mare ºi o partea fost dãrâmat. Acumne-am ambiþionat ºi amzis sã extindem ºi sãreinvestim. Nu ºtiu cât a

costat totul cã nici nuam terminat devizul lalucrãri, dar un singursolar costã 3.000 delei”, a declarat propri-etara serei EcaterinaBurlec.

Clima ºi lipsa deimaginaþie a celor dinValea Jiului a fãcut caafacerea sã prindã acumcontur, dupã ce oameniiau realizat cã florile potaduce veselie celor ce leau în grãdini ºi bal-coane. „Ne axãm maimult pe flori, cã sunt

mai frumoase ºisuntem ºi noipasionaþi. Euam crescut laþarã ºi acum lapensie lepunemîngrãºãminte ºine descurcãm.Avem clienþi ºiau venit mulþi-mai ales primã-vara. Nu credcã am puteatrãi doar dinasta, dar sun-tem pensionari

ºi, poatedupã cevom amor-tizainvestiþiavom vorbialtfel”, amai spusdoamnaEcaterina.

Nu euºor, cos-turile începsã ses imtã

din septembrie, atuncicând cumpãrã ºi sãdescseminþele. Apoi, iarnase încãlzesc solariile cufoc de lemne ºi apoi, lavânzarea florilor, secheltuiesc sume impor-tante cu ghivecele,pãmântul ºiîngrãºãmintele, iar opanseluþã se vinde la unleu. „E scump totul, darîn familie ne ajutãm. Dela un leu ghiveciul depanseluþe, pânã la15lei cât costã un ghivecicu petunii ori muºcate,banii vin ºi clienþii suntmulþumiþi. „Vin mereusã vãd ce mai e nou.Locuiesc în apropiereºi am grãdinã,iar cândpot, cumpãr câte ofloare”, spune un cliental serei de la Iscroni.

Sera de aici e singu-ra din Valea Jiului, înafara celei pe care ogestioneazã adminis-traþia din Petroºani, darcare nu produce flori

decât pentru câteva ron-duri din oraº.

În plus, nu s-a maiauzit nimic nici deproiectele gândite laAninoasa pentru femeicare s-au specializat înhorticulturã. Înoctombrie 2010, ademarat aici, un proiectimplementat deCompania de consul-tanþã Depro Inovaþie, lacare au participat 20 debeneficiare la cursurilede ManagementulAfacerilor ce fac partedin proiectul „Un viitor

mai bun pentru femei”.Proiectul a fost real-

izat în parteneriat cuFondul Român deDezvoltare Socialã ºi cuCentrul pentru EducaþieEconomicã ºi Dezvoltareºi Asociaþia AmfarGalitia. Dupã ce au fostinstruite prin cursuri ºischimb de experienþã,cele 20 de beneficiareerau gata sã-ºi punã înpracticã un proiect deafaceri.Totuºi, singura serã arãmas cea de la Iscroni,de pe drumul naþional.

Carmen COSMAN

Produsele omologoatesunt mândria judeþuluiHunedoara ºi, de la an laan, lista lor devine tot maibogatã. Producãtorii auînþeles importanþaomologãrii produselor decãtre MinisterulAgriculturii, care atestã ºifaptul cã reþeteletradiþionale sunt respectatead-literam ºi parcurg paºiinecesari înregistrãrii lor.Din 2006 ºi pânã înprezent, în judeþulHunedoara sunt peste 40de produse omologate, iarjumãtate dintre acesteasunt în Valea Jiului. Meritãaceastã menþiune, pentrucã sunt judeþe întregi carenu au atâtea produseomologate. Iar Hunedoarase poate mândri cu toatecategoriile de produsetradiþionale, de la lactate,la produse de pani-ficaþie. Astfel, avembrânzã dulce,brânzã pentrumãmãliguþã, tele-mea, caºcaval,iaurt, smântânã,cârnaþi, muºchiþigãnesc sau vânã-toresc, maioº,caltaboº, salam,jambon, drob, pas-

tramã, slãninã, ºuncã dar ºiplãcintã cu cartofi ºi brânzã“Dealul Babii”, plãcintã

jieþeanã, pâine de casã sauþãrãneascã, cozonaci, pastãde mãceºe de cãtinã ºi listapoate continua. Toateaceste produse sunt bran-duri ale judeþului, atestateca atare de MinistrerulAgriculturii. Primele pro-duse au fost înregistrate în

2006, respectiv 9, iar anul2008 a fost “de vârf”, cu17 produse atestate. În2009 au fost atestate 3produse tradiþionale, în2010 – 6, în 2011 – 2 iarîn 2012 – 5. În 2013avem câteva produse ates-tate, dar lista rãmânedeschisã pânã la finele

anului.

D rumulde la

produstradiþionalla brand dejudeþ

Produseletradiþionale

devin “branduri” în bazaunei legi din 2004, carestabileºte condiþiile ºi cri-teriile clare pentruatestarea produselor. Însensul prezentei norme,termenii folosiþi se definescastfel: produs tradiþional -produsul care trebuie sã fieobþinut din materii primetradiþionale, sã prezinte ocompoziþie tradiþionalã sauun mod de producþieºi/sau de prelucrare carereflectã un procedeutehnologic de producþieºi/sau de prelucraretradiþional ºi care se dis-tinge în mod clar de alteproduse similareaparþinând aceleiaºi cate-gorii. În acelaºi timp, ter-menul “tradiþionalitate”reprezintã elementul sauansamblul de elementeprin care un produs se dis-tinge în mod clar de alteproduse similareaparþinând aceleiaºi cate-gorii; tradiþionalitatea nupoate sã se limiteze la ocompoziþie calitativã saucantitativã ori la un mod deproducþie stabilit printr-oreglementare comunitarã

sau naþionalã ori prin stan-darde voluntare. În bazaaceleaºi norme legale,atestarea produselortradiþionale reprezintãrecunoaºterea tradiþional-itãþii unui produs prinintermediul înregistrãriisale în conformitate cu leg-islaþia în vigoare. Pentru afigura în registrul pro-duselor tradiþionale. pro-dusul trebuie sã fie fabricatdin materii primetradiþionale, sã prezinte ocompoziþi e tradiþionalã sauun mod de producþieºi/sau de prelucrare carereflectã un tip tradiþionalde producþie ºi/sau de pre-lucrare. Iar pentru a fiînregistrat, produsultradiþional trebuie sã fietradiþional în sine sau sãexprime tradiþionalitatea.

Pe lângã mândria localã,o parte a produselortradiþionale, 100% ecolog-ice, au început sã pãtrundãchiar ºi pe piaþa Capitalei,dupã ce au fost promovatela târgurile de profil. Chiardacã sunt ºi cheltuieli, ben-eficiile atestãrii acestor pro-duse nu sunt puþine. Astfel,agenþii economici careatestã produse tradiþionaleau posibilitatea sã participela târgurile de produsetradiþionale, dar, în primulrând, rãmâne mândria cãfabricã produse ecologice,fãrã E-uri, fãrã coloranþi,fãrã aditivi alimentari, dupãreþete cunoscute deveacuri.

Afacere de înflorit Valea JiuluiA u vrut sã dea culoare vieþii lor ºi

a celor din jur. Vorbim despreniºte locuitori de la marginea DN 66A,undeva la Iscroni, acolo unde au încro-pit o micã afacere cu flori de grãdinã.

Ciobanul ºomer ºi-a vãzut visul împlinit

B ãtrânul care s-a angajat cioban, pecând avea 95 de ani, pentru a avea ºi

el carte de muncã, ºi-a vãzut visul împlinit.A primit un contract de muncã pe perioadãnedeterminatã. Nea ªtefan (96 de ani) vaurca fericit acum cu oile în munte.

Cârnaþi, pastramã, brânzã sau pâine. Iatã brandurile judeþului Hunedoara!

D iverse sortimente de brânzã, plãcinte,pâine, paste de fructe sau preparate

din carne. Cu toate se mândreºte judeþulHunedoara ºi reprezintã brandurile omologate de Ministerul Agriculturii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Maximilian GÂNJU

Povestea lui ªtefanGrosu devenit primul ºomercu acte în regulã la vârstade 95 de ani a fãcut încon-jurul þãrii. Bãtrânul s-a ocu-pat cu oieritul de mic ºi n-alucrat o zi la „stat” cum seîntâmpla în trecut. Aveaturma lui de mioare ºi trãiafoarte bine de pe urma lor.Pe când a împlinit 90 deani l-a tot bãtut gândul cãar fi vremea sã munceascãºi el ca un angajat ºi aînceput sã-ºi caute demuncã. ªi-a adus aminte deun inginer pe care-l întâl-nea mai tot timpul prinRetezat ºi aflase cã estepatron acum ºi cã are oturmã de mioare. Aºa cã l-acãutat ºi l-a convins sã-l

angajeze. Emil Pãrãu, anga-jatorul lui Moº ªtefan, i-afãcut contract de muncã peun an gândindu-se cã-i vatrece moºului pofta de oier-it. Numai cã s-a înºelat ºiMoº ªtefan s-a ales acumde Paºti cu un contract demuncã valabil pânã când va

împlini 100 de ani. „Sunttare bucuros ºi i-am promispatronului, pentru cã mi-afãcut contract, o sã vin înfiecare an pânã când fac100, la Drumul Crucii laStraja, pentru a-i mulþumi”,a spus ªtefan Grosu.

P ovestea lui estesubiect de carte

Bãtrânul a fost convinssã-ºi povesteascã viaþa într-o carte, iar Emil Pãrãu,afaceristul care l-a angajatpe strãbunic, a decis, fasci-nat de întâmplãrile trãite cãtoate povestioarele ar trebuisã rãmânã ca un exemplu ºio povaþã pentru cei carevin din urmã. Moº ªtefanºi-a primit ºi cartea odatãcu contractul. ªtefan Grosus-a nãscut în 1917, în vâr-ful muntelui, la strunga deoi a familiei ºi de mic seocupã de pãstorit. A fost înrãzboi ºi este veteran, darde muncit cu carte demuncã a muncit foartepuþin pentru cã oieritul nuera o meserie recunoscutãpe vremuri. Provine dintr-ofamilie longevivã, tatãl lui atrãit pânã la 103 ani ºi unbunic de-al sãu a trecut de107 ani. Nici unul n-a fostbolnav, iar secretullongevitãþii lor este aerulcurat de munte ºi þuicafiartã. „Aºa rar m-a maidurut câte ceva, aºa puþin.Când mã rãcesc dau cu ooalã de þuicã fiartã cu piperºi trece. Ãla e medica-ment!”

Elevi ºi studenþi15 RON

Diana MITRACHE

Zeci de oameni treczilnic pragul curþii fami-liei Burlec ºi o cautã pedoamna Ecaterina, ceacare, la îndemnul fiuluisãu, a exploatat lamaxim curtea aflatã pe

marginea unui drumintens circulat de maºiniºi unde abia se fãceaucâteva straturi cu ceapãverde. Acum afacerea,chiar dacã nu s-a amor-tizat, este prosperã, iarbarometrul afacerii eisunt cumpãrãtorii. În

doar 30 de minute,primul client al zilei acumpãrat de 90 de lei.„Am luat panseluþe,muºcate. E singurul locdin Valea Jiului de undeputem cumpãra ºi noiavem grãdinã ºi vrem são facem frumoasã”, adeclarat cea care a fostprima clientã.

Totul a pornit de laideea cã în Valea Jiuluinu sunt sere ºi afacereaprinde încet contur. „Afost ideea copilului meude 35 de ani ºi el a zissã fructificãm spaþiul dingrãdinã, pentru cãarpagicul ce îl plantamnoi, sau varza nu preadãdeau rezultate. Aºaam fãcut primul solar,dar iarna trecutã n fostzãpada mare ºi o partea fost dãrâmat. Acumne-am ambiþionat ºi amzis sã extindem ºi sãreinvestim. Nu ºtiu cât a

costat totul cã nici nuam terminat devizul lalucrãri, dar un singursolar costã 3.000 delei”, a declarat propri-etara serei EcaterinaBurlec.

Clima ºi lipsa deimaginaþie a celor dinValea Jiului a fãcut caafacerea sã prindã acumcontur, dupã ce oameniiau realizat cã florile potaduce veselie celor ce leau în grãdini ºi bal-coane. „Ne axãm maimult pe flori, cã sunt

mai frumoase ºisuntem ºi noipasionaþi. Euam crescut laþarã ºi acum lapensie lepunemîngrãºãminte ºine descurcãm.Avem clienþi ºiau venit mulþi-mai ales primã-vara. Nu credcã am puteatrãi doar dinasta, dar sun-tem pensionari

ºi, poatedupã cevom amor-tizainvestiþiavom vorbialtfel”, amai spusdoamnaEcaterina.

Nu euºor, cos-turile începsã ses imtã

din septembrie, atuncicând cumpãrã ºi sãdescseminþele. Apoi, iarnase încãlzesc solariile cufoc de lemne ºi apoi, lavânzarea florilor, secheltuiesc sume impor-tante cu ghivecele,pãmântul ºiîngrãºãmintele, iar opanseluþã se vinde la unleu. „E scump totul, darîn familie ne ajutãm. Dela un leu ghiveciul depanseluþe, pânã la15lei cât costã un ghivecicu petunii ori muºcate,banii vin ºi clienþii suntmulþumiþi. „Vin mereusã vãd ce mai e nou.Locuiesc în apropiereºi am grãdinã,iar cândpot, cumpãr câte ofloare”, spune un cliental serei de la Iscroni.

Sera de aici e singu-ra din Valea Jiului, înafara celei pe care ogestioneazã adminis-traþia din Petroºani, darcare nu produce flori

decât pentru câteva ron-duri din oraº.

În plus, nu s-a maiauzit nimic nici deproiectele gândite laAninoasa pentru femeicare s-au specializat înhorticulturã. Înoctombrie 2010, ademarat aici, un proiectimplementat deCompania de consul-tanþã Depro Inovaþie, lacare au participat 20 debeneficiare la cursurilede ManagementulAfacerilor ce fac partedin proiectul „Un viitor

mai bun pentru femei”.Proiectul a fost real-

izat în parteneriat cuFondul Român deDezvoltare Socialã ºi cuCentrul pentru EducaþieEconomicã ºi Dezvoltareºi Asociaþia AmfarGalitia. Dupã ce au fostinstruite prin cursuri ºischimb de experienþã,cele 20 de beneficiareerau gata sã-ºi punã înpracticã un proiect deafaceri.Totuºi, singura serã arãmas cea de la Iscroni,de pe drumul naþional.

Carmen COSMAN

Produsele omologoatesunt mândria judeþuluiHunedoara ºi, de la an laan, lista lor devine tot maibogatã. Producãtorii auînþeles importanþaomologãrii produselor decãtre MinisterulAgriculturii, care atestã ºifaptul cã reþeteletradiþionale sunt respectatead-literam ºi parcurg paºiinecesari înregistrãrii lor.Din 2006 ºi pânã înprezent, în judeþulHunedoara sunt peste 40de produse omologate, iarjumãtate dintre acesteasunt în Valea Jiului. Meritãaceastã menþiune, pentrucã sunt judeþe întregi carenu au atâtea produseomologate. Iar Hunedoarase poate mândri cu toatecategoriile de produsetradiþionale, de la lactate,la produse de pani-ficaþie. Astfel, avembrânzã dulce,brânzã pentrumãmãliguþã, tele-mea, caºcaval,iaurt, smântânã,cârnaþi, muºchiþigãnesc sau vânã-toresc, maioº,caltaboº, salam,jambon, drob, pas-

tramã, slãninã, ºuncã dar ºiplãcintã cu cartofi ºi brânzã“Dealul Babii”, plãcintã

jieþeanã, pâine de casã sauþãrãneascã, cozonaci, pastãde mãceºe de cãtinã ºi listapoate continua. Toateaceste produse sunt bran-duri ale judeþului, atestateca atare de MinistrerulAgriculturii. Primele pro-duse au fost înregistrate în

2006, respectiv 9, iar anul2008 a fost “de vârf”, cu17 produse atestate. În2009 au fost atestate 3produse tradiþionale, în2010 – 6, în 2011 – 2 iarîn 2012 – 5. În 2013avem câteva produse ates-tate, dar lista rãmânedeschisã pânã la finele

anului.

D rumulde la

produstradiþionalla brand dejudeþ

Produseletradiþionale

devin “branduri” în bazaunei legi din 2004, carestabileºte condiþiile ºi cri-teriile clare pentruatestarea produselor. Însensul prezentei norme,termenii folosiþi se definescastfel: produs tradiþional -produsul care trebuie sã fieobþinut din materii primetradiþionale, sã prezinte ocompoziþie tradiþionalã sauun mod de producþieºi/sau de prelucrare carereflectã un procedeutehnologic de producþieºi/sau de prelucraretradiþional ºi care se dis-tinge în mod clar de alteproduse similareaparþinând aceleiaºi cate-gorii. În acelaºi timp, ter-menul “tradiþionalitate”reprezintã elementul sauansamblul de elementeprin care un produs se dis-tinge în mod clar de alteproduse similareaparþinând aceleiaºi cate-gorii; tradiþionalitatea nupoate sã se limiteze la ocompoziþie calitativã saucantitativã ori la un mod deproducþie stabilit printr-oreglementare comunitarã

sau naþionalã ori prin stan-darde voluntare. În bazaaceleaºi norme legale,atestarea produselortradiþionale reprezintãrecunoaºterea tradiþional-itãþii unui produs prinintermediul înregistrãriisale în conformitate cu leg-islaþia în vigoare. Pentru afigura în registrul pro-duselor tradiþionale. pro-dusul trebuie sã fie fabricatdin materii primetradiþionale, sã prezinte ocompoziþi e tradiþionalã sauun mod de producþieºi/sau de prelucrare carereflectã un tip tradiþionalde producþie ºi/sau de pre-lucrare. Iar pentru a fiînregistrat, produsultradiþional trebuie sã fietradiþional în sine sau sãexprime tradiþionalitatea.

Pe lângã mândria localã,o parte a produselortradiþionale, 100% ecolog-ice, au început sã pãtrundãchiar ºi pe piaþa Capitalei,dupã ce au fost promovatela târgurile de profil. Chiardacã sunt ºi cheltuieli, ben-eficiile atestãrii acestor pro-duse nu sunt puþine. Astfel,agenþii economici careatestã produse tradiþionaleau posibilitatea sã participela târgurile de produsetradiþionale, dar, în primulrând, rãmâne mândria cãfabricã produse ecologice,fãrã E-uri, fãrã coloranþi,fãrã aditivi alimentari, dupãreþete cunoscute deveacuri.

Afacere de înflorit Valea JiuluiA u vrut sã dea culoare vieþii lor ºi

a celor din jur. Vorbim despreniºte locuitori de la marginea DN 66A,undeva la Iscroni, acolo unde au încro-pit o micã afacere cu flori de grãdinã.

Ciobanul ºomer ºi-a vãzut visul împlinit

B ãtrânul care s-a angajat cioban, pecând avea 95 de ani, pentru a avea ºi

el carte de muncã, ºi-a vãzut visul împlinit.A primit un contract de muncã pe perioadãnedeterminatã. Nea ªtefan (96 de ani) vaurca fericit acum cu oile în munte.

Cârnaþi, pastramã, brânzã sau pâine. Iatã brandurile judeþului Hunedoara!

D iverse sortimente de brânzã, plãcinte,pâine, paste de fructe sau preparate

din carne. Cu toate se mândreºte judeþulHunedoara ºi reprezintã brandurile omologate de Ministerul Agriculturii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2013 Actualitate 98 Actualitate

Diana MITRACHE

Directorul general alSocietãþii Naþionale aHuilei din Petroºani,Nicolae Drãgoi, susþine cãva organiza concursul înbaza unor criterii stricte ºia unei probe de lucru.„Trebuie luat în calcul reg-ulamentul pe care noi l-

am publicat în ziarelelocale, iar prioritate voravea cei care au domi-ciliul în Lupeni, sau înapropiere, la Vulcan ºiLupeni. Esteun grafic înce priveºteetapele ºiprobele lacare vor fi

supuºi doritorii, iar criteri-ile de selecþie a personalu-lui de la lopatã þin cont detestele fizice, medicale,vârstã ºi locuinþã”, a pre-

cizat NicolaeDrãgoi, care amai afirmat cãvor fi selectaþipoate chiar100 de tineri,pentru cã

existã

posibilitatea ca, odatãajunºi în subteran, o partedintre doritori sã renunþedin cauza condiþiilor greledin mina Lupeni. Cererilese depun la mina Lupeni.

Cei din conducereaminei, însã, sperã ca,odatã cu întinerirea forþeide muncã, sã seîmbunãtãþeascã ºi produc-tivitatea minei.

Totuºi, de menþionat cãcererile depuse pânãacum nu sunt valabile, iarselecþia personalului se vaface din rândul celor careîºi depun cererile înaceastã sãptãmânã.

Acestea vor fi primeleangajãri consistente laminele din Valea Jiului,dupã mai bine de 15 ani

în care niciun miner nu s-a mai angajat ºi person-alul din subteran este multîmbãtrânit.

30 de candidaþi se bat pe o lopatã în subteranul minei LupeniB ãtaie pe locurile de muncã de la

mina Lupeni. Peste 1.700 de oamenisperã sã lucreze la lopatã. Asta deºi, minaLupeni va angaja doar 60 de muncitori însubteran, în urma unor probe de lucru ºia unei selecþii riguroase.

Diana MITRACHE

Totul din cauzã cã aulucrat fãrã sã þinã cont deetapele ce trebuiau par-curse ºi aºa au ajunsîn spi-tal cu arsuri. Ei sunt acumsãnãtoºi ºi apþi de lucru.„Au fost externaþi ºinu ºtiudacã au început activitateasau se aflã în perioada post– externare. Ancheta a fostfinalizatã ºi au fost datesancþiunile de rigoare. Nunumai color doi, ci ºi celorcare s-au fãcut vinovaþi deacel incident. Cât priveºteconducãtorul formaþiei delucru, el a fost retrogradat,pe o perioadã de 30 dezile, de la inginer la statutulde muncitor”, a declaratdirectorul general alSocietãþii Naþionale de

Închideri de Mine, PetreDrãgoescu.

ªi în cazul acestui acci-dent din subteran, lucrãtoriinu au þinut cont de felul încare lucreazã, iar pentru cãau fãcut reparaþiile în week-end, se pare cã s-au grãbitºi au omis etapele necesareprotecþiei muncii.

Cei doi angajaþi ai Minei

Paroºeni au fost arºi laînceputul lunii aprilie, întimp ce verificau o insta-laþie, când s-a produs unarc electric.

Angajaþii de la minaParoºeni au intrat în subter-an pentru a asigurainspecþia sãptãmânalã,duminicã dimineaþa, iarresponsabilii cu securitatea

în muncã spun cã arculelectric s-a produs chiarcând se fãceau acesteinspecþii.

Ei au avut arsuri în pro-porþie de 5%, din suprafaþacorpului ºi au fost internaþila secþia chirurgie a spitalu-lui din Lupeni,unde s-aurecuperat.

ªi arºi ºi sancþionaþi

C ei doi mineri de la Paroºeni, arºi înurmã cu câteva sãptãmâni din cauza

unui arc electric, au fost sancþionaþi pentrumodul în care au lucrat. Nu doar ei au desuferit, ci chiar ºi conducãtorul formaþieidelucru, care a fost, la rândul sãu chiarretrogradat.

Monika BACIU

”În momentul de faþãavem probleme comunecu cei de la CEH, prob-lema imposibilitãþii destocare a complexuluiatât de la Paroseni cât ºide la Mintia.

Pe altã parte este ºiproblema preþului pecare vrea sã-l ofere CEHfaþã de SocietateaNaþionalã de Închideri,suma de 45 de lei peGcal, un preþ mult preamic care nu poate fiacceptat din cauzadecizia finalã pentruînchidere a fost calculatãla un preþ de 64 de leipe Gcal”, a declaratPetre Drãgoescu, direc-torul general al

Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului.

În acest context,existã riscul ca producþiala cele trei mine nevia-bile sã fie opritã în total-itate. Cãrbunele depozi-tat în silozuri ar putea sãse aprindã, lucru carereprezintã un pericoliminent în momentul defaþã.”În momentul defaþã, cu o activitaterestrânsã, am mai putea

rezista pânã în cursuldimineþii de mâine(vineri) dacã nu va trebuisã oprim în totalitateexploatarea cãrbunelui ºiva trebui sã facem diguride izolare pentru a nuse ajunge în situaþiafenomenului de autoin-calzire”, a mai precizatsursa citatã.

Reprezentanþii

Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului au purtat discuþiicu cei de la MinisterulEconomiei care le-audat asigurãri cã situaþiava reveni la normal.

În momentul de faþã,la cele trei unitãþiminiere cu probleme,respectiv Petrila,Paroºeni ºi Uricani suntînsilozate peste 5000 detone de huilã.

Exploatare opritã total laminele de huilã neviabile

P roducþie opritã la minele neviabiledin Valea Jiului. Complexul

Energetic Hunedoara nu mai preia cãrbunele extras de la minele neviabiledin cadrul Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului. Motivuleste stocul mult prea încãrcat alComplexului.

Diana MITRACHE

„Sper sã vinã la nivelde Complex, pentru cãde la 1 iulie vom vorbidespre ComplexulEnergetic Hunedoara.Au fost deja aici înurmã cu 2 sãptãmâni laTermocentrala Mintia,au vãzut-o ºi ar fiinteresaþi de modern-izarea ei”, a declaratNicolae Drãgoi, direc-

torul general al SNH.Delegaþia din

Hunedoara e formatãdin directorulTermocentralei Mintia,Daniel Andronache,directorul SocietãþiiNaþionale a Huilei dinPetroºani, NicolaeDrãgoi ºi un reprezen-tant de la ComplexulEnergetic Oltenia.„Plecãm ºi noi pentrucã, pe ordinea de zi, la

punctul nr 4, al discuþi-ilor ce urmeazã sã fiepurtate, existã ºi unpunct ce vizeazã ºimodernizarea celor 4unitãþi miniere dinSNH. Aici

E nevoie cam de 15-20 % din valoareasumei care s-ar investila nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Vom vedea în ce modvor investi”, a adãugatDrãgoi, care a maimenþionat cã prioritarear fi douã unitãþiminiere ºiTermocentrala Mintia.

În acest moment,este pe punctul de a sederula o investiþie laRovinari, susþinutã dechinezi, la un grupenergetic, iar chinezii s-au mai arãtat interesaþide industria extractivã acãrbunelui dinRomânia. Monika BACIU

”Ambele societãþi nu leavem (bugetele de venituri ºicheltuieli-n.r.), nu doar noi,astãzi am purtat discuþii laminister ºi sunt discuþii pentrucorelarea bugetelor între SNHºi Complexul Energetic

Hunedoara.Bugetul va aduceo situaþie stabilãpe douã luniurmând ca de la1 iulie sã avembuget comun peComplexulEnergeticHunedoara prinunificarea celordouã bugete”, adeclarat NicolaeDrãgoi, direc-torul general alSocietãþiiNaþionale a Huilei Petroºani.

Nici cei de la SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului nu au bugetulaprobat, iar aici situaþia estedramaticã.

”Cât priveºte bugetul devenituri ºi cheltuieli la soci-etate, pentru anul 2013 a tre-

cut cu aviz favorabil dinpartea ministerului în datã de25 aprilie iar în momentul defaþã aflându-se în verificãri laMinisterul de Finanþe. Posibilca la sfârºitul acestei luni sãintrãm în posesia bugetuluidrept pentru care ne-ar uºuracu mult activitatea pentru

acest an”, a declarat PetreDrãgoescu, directorul generalal Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului.

Activitatea la societãþilehuilei din Valea Jiului estemult încetinitã din cauza aces-tot hotãrâri de Guvern careîntârzie sã aparã.

Monika BACIU

”La noi problemele suntfoarte mari, lucrãm deja a cincealunã ºi nu am luat niciun leu, nicimãcar de sãrbãtori nu s-au gân-dit la noi, la copii, la masa dePaºte. Mai avem o lunã de con-tract ºi cred cã ºi aia o vom lucradegeaba. Lucrez la firmaEuroserv Clean. Am încercat iaratunci când ni s-a rãspuns ne-auzis cã nu au bani deloc iar altãdatã nu au zis nimic pentru cãnu mai deschid telefoanele.Foarte greu, nici nu ºtiu ce sãmai zic sau sã mai fac. Avemrate, datorii ca fiecare om. Totam sperat cã poate de sãrbãtorisã ne dea ceva, dacã nici de sãr-bãtori nu ne-au bãgat niciun leunu mai ºtiu la ce sã mai sperãm.Salarul în mânã este de 5 mil-ioane ºi ceva dar este deja acincea lunã în care nu am prim-it”, spune angajata societãþii subprotecþia anonimatului.

Mai mult decât atât, serviciilede curãþenie sunt efectuate cuminimul necesar de materiale,asta în condiþiile SocietateaNaþionalã a Huilei a plãtit sutede mii de lei firmei care acâºtigat licitaþia pentru realizareaacestor servicii.

”Nu avem nici materiale, ne-au adus ceva dar foarte puþine,înainte de asta trei luni nu am

primit nimic mai mult apãgoalã”, a mai spus femeia.

Reprezentanþii SocietãþiiNaþionale a Huilei Petroºanispun cã toate plãþile cãtre soci-

etatea s-au realizat, însã aceastaeste executatã silit. Mai multdecât atât, cei de la SNH vorrezilia contractul cu firma care artrebui sã real-izeze serviciilede curãþenie.

”Noi amfãcut plãþilecãtre aceasocietate, dinpãcate în ulti-ma lunã ei numai rãspundla telefon, amvãzut cã nu s-au mai

prezentat la licitaþie nici lacealaltã societate. Speram sãvinã o societate care sã aibã maimultã grijã de lucrãtori decât ceide acum. Sãptãmâna viitoare vafi licitaþia ºi se va renunþa la acelcontract”, a declarat NicolaeDrãgoi, directorul SocietãþiiNaþionale a Huilei Petroºani.

P rocese ºi laTribunalul

Hunedoara

Euroserv Clean societateacare acâºtigatcontractulpentrurealizareaserviciilorde curãþe-nie la sub-unitãþileminiere aleSNH a fostacþionatã înjudecatã demai mulþiangajaþi.Procesele

curg pe rolul TribunaluluiHunedoara, unde EuroservClean deþine calitatea de pârât.

ªefii ortacilor îºi pun speranþe în chinezi

O delegaþie formatã din ºefi aiortacilor din Hunedoara ºi Gorj

pleacã în China. Vizita este una delucru, iar cei ce reprezintã ComplexulEnergetic Hunedoara ºi SocietateaNaþionalã a Huilei (SNH) sperã sãconvingã chinezii sã investeascã încâteva unitãþi de la noi, aºa cum aufãcut cu un grup energetic de la Gorj.

SNH renunþã la contractul cu Euroserv Clean

A ngajaþii de la societatea care realizeazã servici-ile de curãþenie la subunitãþile miniere ale

Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani nu ºi-auprimit banii din luna decembrie. Oamenii sunt dis-peraþi, iar aceºtia se feresc sã vorbeascã de teamade a nu-ºi pierde locurile de muncã. Este vorba defirma Euroserv Clean din Bucureºti, care nu ºi-aonorat obligaþiile contractuale cãtre angajaþi.

SNH, istorie dupã fuziunea cu CEH

S NH va deveni istorie. Societatea Naþionalãa Huilei Petroºani va deveni istorie dupã ce

aceasta va fuziona cu Complexul EnergeticHunedoara. Acest lucru se va întâmpla abiadupã aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltu-ieli ale societãþilor. Niciuna din societãþile huileidin Valea Jiului nu au bugetele aprobate deGuvern, deºi suntem deja în luna mai.

S ocietatea Naþionalã deÎnchideri de Mine Valea

Jiului SA plãteºte peste un mi-lion de lei pentru transportulminerilor la locul de muncã ºiretur. Licitaþia a fost câºtigatãde patru firme din Gorj.

Contractul a fost împãrþit pe loturi ºiadjudecat cãtre patru societãþi, toatedin Târgu Jiu. Astfel, pentru trans-portul personalului la ºi de la MinaPetrila valoarea contractului este de171.959 lei fãrã TVA, iar licitaþia afost câºtigatã de ERAMYFLOR TOURSRL Târgu Jiu. Pentru Mina Paroºeni

câºtigãtor este SC DARMIREKTRANSSRL, de asemenea din Târgu Jiu, careºi-a adjudecat contractul la valoarea de217.234 de lei, fãrã TVA. Pentru MinaUricani au fost trei oferte, iar câºtigã-toare a fost desemnnatã firma EURO-HOD TOUR SRL din Târgiu Jiu, lapreþul de 263292 lei, fãrã TVA. Alpatrulea lot a fost adjudecat de SCJ&R CAR SRL, de asemenea de TârguJiu, care ºi-a asigurat, în acest fel uncontract în valoare de 415.642 de lei,sumã la care se adaugã TVA. În total,SNIMVJ va plãti doar pentru transport1.068.127 RON.

Carmen COSMAN

Peste un milion de lei pentru transportul ortacilor la minele neviabile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Mai 2013 Actualitate 98 Actualitate

Diana MITRACHE

Directorul general alSocietãþii Naþionale aHuilei din Petroºani,Nicolae Drãgoi, susþine cãva organiza concursul înbaza unor criterii stricte ºia unei probe de lucru.„Trebuie luat în calcul reg-ulamentul pe care noi l-

am publicat în ziarelelocale, iar prioritate voravea cei care au domi-ciliul în Lupeni, sau înapropiere, la Vulcan ºiLupeni. Esteun grafic înce priveºteetapele ºiprobele lacare vor fi

supuºi doritorii, iar criteri-ile de selecþie a personalu-lui de la lopatã þin cont detestele fizice, medicale,vârstã ºi locuinþã”, a pre-

cizat NicolaeDrãgoi, care amai afirmat cãvor fi selectaþipoate chiar100 de tineri,pentru cã

existã

posibilitatea ca, odatãajunºi în subteran, o partedintre doritori sã renunþedin cauza condiþiilor greledin mina Lupeni. Cererilese depun la mina Lupeni.

Cei din conducereaminei, însã, sperã ca,odatã cu întinerirea forþeide muncã, sã seîmbunãtãþeascã ºi produc-tivitatea minei.

Totuºi, de menþionat cãcererile depuse pânãacum nu sunt valabile, iarselecþia personalului se vaface din rândul celor careîºi depun cererile înaceastã sãptãmânã.

Acestea vor fi primeleangajãri consistente laminele din Valea Jiului,dupã mai bine de 15 ani

în care niciun miner nu s-a mai angajat ºi person-alul din subteran este multîmbãtrânit.

30 de candidaþi se bat pe o lopatã în subteranul minei LupeniB ãtaie pe locurile de muncã de la

mina Lupeni. Peste 1.700 de oamenisperã sã lucreze la lopatã. Asta deºi, minaLupeni va angaja doar 60 de muncitori însubteran, în urma unor probe de lucru ºia unei selecþii riguroase.

Diana MITRACHE

Totul din cauzã cã aulucrat fãrã sã þinã cont deetapele ce trebuiau par-curse ºi aºa au ajunsîn spi-tal cu arsuri. Ei sunt acumsãnãtoºi ºi apþi de lucru.„Au fost externaþi ºinu ºtiudacã au început activitateasau se aflã în perioada post– externare. Ancheta a fostfinalizatã ºi au fost datesancþiunile de rigoare. Nunumai color doi, ci ºi celorcare s-au fãcut vinovaþi deacel incident. Cât priveºteconducãtorul formaþiei delucru, el a fost retrogradat,pe o perioadã de 30 dezile, de la inginer la statutulde muncitor”, a declaratdirectorul general alSocietãþii Naþionale de

Închideri de Mine, PetreDrãgoescu.

ªi în cazul acestui acci-dent din subteran, lucrãtoriinu au þinut cont de felul încare lucreazã, iar pentru cãau fãcut reparaþiile în week-end, se pare cã s-au grãbitºi au omis etapele necesareprotecþiei muncii.

Cei doi angajaþi ai Minei

Paroºeni au fost arºi laînceputul lunii aprilie, întimp ce verificau o insta-laþie, când s-a produs unarc electric.

Angajaþii de la minaParoºeni au intrat în subter-an pentru a asigurainspecþia sãptãmânalã,duminicã dimineaþa, iarresponsabilii cu securitatea

în muncã spun cã arculelectric s-a produs chiarcând se fãceau acesteinspecþii.

Ei au avut arsuri în pro-porþie de 5%, din suprafaþacorpului ºi au fost internaþila secþia chirurgie a spitalu-lui din Lupeni,unde s-aurecuperat.

ªi arºi ºi sancþionaþi

C ei doi mineri de la Paroºeni, arºi înurmã cu câteva sãptãmâni din cauza

unui arc electric, au fost sancþionaþi pentrumodul în care au lucrat. Nu doar ei au desuferit, ci chiar ºi conducãtorul formaþieidelucru, care a fost, la rândul sãu chiarretrogradat.

Monika BACIU

”În momentul de faþãavem probleme comunecu cei de la CEH, prob-lema imposibilitãþii destocare a complexuluiatât de la Paroseni cât ºide la Mintia.

Pe altã parte este ºiproblema preþului pecare vrea sã-l ofere CEHfaþã de SocietateaNaþionalã de Închideri,suma de 45 de lei peGcal, un preþ mult preamic care nu poate fiacceptat din cauzadecizia finalã pentruînchidere a fost calculatãla un preþ de 64 de leipe Gcal”, a declaratPetre Drãgoescu, direc-torul general al

Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului.

În acest context,existã riscul ca producþiala cele trei mine nevia-bile sã fie opritã în total-itate. Cãrbunele depozi-tat în silozuri ar putea sãse aprindã, lucru carereprezintã un pericoliminent în momentul defaþã.”În momentul defaþã, cu o activitaterestrânsã, am mai putea

rezista pânã în cursuldimineþii de mâine(vineri) dacã nu va trebuisã oprim în totalitateexploatarea cãrbunelui ºiva trebui sã facem diguride izolare pentru a nuse ajunge în situaþiafenomenului de autoin-calzire”, a mai precizatsursa citatã.

Reprezentanþii

Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine ValeaJiului au purtat discuþiicu cei de la MinisterulEconomiei care le-audat asigurãri cã situaþiava reveni la normal.

În momentul de faþã,la cele trei unitãþiminiere cu probleme,respectiv Petrila,Paroºeni ºi Uricani suntînsilozate peste 5000 detone de huilã.

Exploatare opritã total laminele de huilã neviabile

P roducþie opritã la minele neviabiledin Valea Jiului. Complexul

Energetic Hunedoara nu mai preia cãrbunele extras de la minele neviabiledin cadrul Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului. Motivuleste stocul mult prea încãrcat alComplexului.

Diana MITRACHE

„Sper sã vinã la nivelde Complex, pentru cãde la 1 iulie vom vorbidespre ComplexulEnergetic Hunedoara.Au fost deja aici înurmã cu 2 sãptãmâni laTermocentrala Mintia,au vãzut-o ºi ar fiinteresaþi de modern-izarea ei”, a declaratNicolae Drãgoi, direc-

torul general al SNH.Delegaþia din

Hunedoara e formatãdin directorulTermocentralei Mintia,Daniel Andronache,directorul SocietãþiiNaþionale a Huilei dinPetroºani, NicolaeDrãgoi ºi un reprezen-tant de la ComplexulEnergetic Oltenia.„Plecãm ºi noi pentrucã, pe ordinea de zi, la

punctul nr 4, al discuþi-ilor ce urmeazã sã fiepurtate, existã ºi unpunct ce vizeazã ºimodernizarea celor 4unitãþi miniere dinSNH. Aici

E nevoie cam de 15-20 % din valoareasumei care s-ar investila nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Vom vedea în ce modvor investi”, a adãugatDrãgoi, care a maimenþionat cã prioritarear fi douã unitãþiminiere ºiTermocentrala Mintia.

În acest moment,este pe punctul de a sederula o investiþie laRovinari, susþinutã dechinezi, la un grupenergetic, iar chinezii s-au mai arãtat interesaþide industria extractivã acãrbunelui dinRomânia. Monika BACIU

”Ambele societãþi nu leavem (bugetele de venituri ºicheltuieli-n.r.), nu doar noi,astãzi am purtat discuþii laminister ºi sunt discuþii pentrucorelarea bugetelor între SNHºi Complexul Energetic

Hunedoara.Bugetul va aduceo situaþie stabilãpe douã luniurmând ca de la1 iulie sã avembuget comun peComplexulEnergeticHunedoara prinunificarea celordouã bugete”, adeclarat NicolaeDrãgoi, direc-torul general alSocietãþiiNaþionale a Huilei Petroºani.

Nici cei de la SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului nu au bugetulaprobat, iar aici situaþia estedramaticã.

”Cât priveºte bugetul devenituri ºi cheltuieli la soci-etate, pentru anul 2013 a tre-

cut cu aviz favorabil dinpartea ministerului în datã de25 aprilie iar în momentul defaþã aflându-se în verificãri laMinisterul de Finanþe. Posibilca la sfârºitul acestei luni sãintrãm în posesia bugetuluidrept pentru care ne-ar uºuracu mult activitatea pentru

acest an”, a declarat PetreDrãgoescu, directorul generalal Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului.

Activitatea la societãþilehuilei din Valea Jiului estemult încetinitã din cauza aces-tot hotãrâri de Guvern careîntârzie sã aparã.

Monika BACIU

”La noi problemele suntfoarte mari, lucrãm deja a cincealunã ºi nu am luat niciun leu, nicimãcar de sãrbãtori nu s-au gân-dit la noi, la copii, la masa dePaºte. Mai avem o lunã de con-tract ºi cred cã ºi aia o vom lucradegeaba. Lucrez la firmaEuroserv Clean. Am încercat iaratunci când ni s-a rãspuns ne-auzis cã nu au bani deloc iar altãdatã nu au zis nimic pentru cãnu mai deschid telefoanele.Foarte greu, nici nu ºtiu ce sãmai zic sau sã mai fac. Avemrate, datorii ca fiecare om. Totam sperat cã poate de sãrbãtorisã ne dea ceva, dacã nici de sãr-bãtori nu ne-au bãgat niciun leunu mai ºtiu la ce sã mai sperãm.Salarul în mânã este de 5 mil-ioane ºi ceva dar este deja acincea lunã în care nu am prim-it”, spune angajata societãþii subprotecþia anonimatului.

Mai mult decât atât, serviciilede curãþenie sunt efectuate cuminimul necesar de materiale,asta în condiþiile SocietateaNaþionalã a Huilei a plãtit sutede mii de lei firmei care acâºtigat licitaþia pentru realizareaacestor servicii.

”Nu avem nici materiale, ne-au adus ceva dar foarte puþine,înainte de asta trei luni nu am

primit nimic mai mult apãgoalã”, a mai spus femeia.

Reprezentanþii SocietãþiiNaþionale a Huilei Petroºanispun cã toate plãþile cãtre soci-

etatea s-au realizat, însã aceastaeste executatã silit. Mai multdecât atât, cei de la SNH vorrezilia contractul cu firma care artrebui sã real-izeze serviciilede curãþenie.

”Noi amfãcut plãþilecãtre aceasocietate, dinpãcate în ulti-ma lunã ei numai rãspundla telefon, amvãzut cã nu s-au mai

prezentat la licitaþie nici lacealaltã societate. Speram sãvinã o societate care sã aibã maimultã grijã de lucrãtori decât ceide acum. Sãptãmâna viitoare vafi licitaþia ºi se va renunþa la acelcontract”, a declarat NicolaeDrãgoi, directorul SocietãþiiNaþionale a Huilei Petroºani.

P rocese ºi laTribunalul

Hunedoara

Euroserv Clean societateacare acâºtigatcontractulpentrurealizareaserviciilorde curãþe-nie la sub-unitãþileminiere aleSNH a fostacþionatã înjudecatã demai mulþiangajaþi.Procesele

curg pe rolul TribunaluluiHunedoara, unde EuroservClean deþine calitatea de pârât.

ªefii ortacilor îºi pun speranþe în chinezi

O delegaþie formatã din ºefi aiortacilor din Hunedoara ºi Gorj

pleacã în China. Vizita este una delucru, iar cei ce reprezintã ComplexulEnergetic Hunedoara ºi SocietateaNaþionalã a Huilei (SNH) sperã sãconvingã chinezii sã investeascã încâteva unitãþi de la noi, aºa cum aufãcut cu un grup energetic de la Gorj.

SNH renunþã la contractul cu Euroserv Clean

A ngajaþii de la societatea care realizeazã servici-ile de curãþenie la subunitãþile miniere ale

Societãþii Naþionale a Huilei din Petroºani nu ºi-auprimit banii din luna decembrie. Oamenii sunt dis-peraþi, iar aceºtia se feresc sã vorbeascã de teamade a nu-ºi pierde locurile de muncã. Este vorba defirma Euroserv Clean din Bucureºti, care nu ºi-aonorat obligaþiile contractuale cãtre angajaþi.

SNH, istorie dupã fuziunea cu CEH

S NH va deveni istorie. Societatea Naþionalãa Huilei Petroºani va deveni istorie dupã ce

aceasta va fuziona cu Complexul EnergeticHunedoara. Acest lucru se va întâmpla abiadupã aprobarea bugetelor de venituri ºi cheltu-ieli ale societãþilor. Niciuna din societãþile huileidin Valea Jiului nu au bugetele aprobate deGuvern, deºi suntem deja în luna mai.

S ocietatea Naþionalã deÎnchideri de Mine Valea

Jiului SA plãteºte peste un mi-lion de lei pentru transportulminerilor la locul de muncã ºiretur. Licitaþia a fost câºtigatãde patru firme din Gorj.

Contractul a fost împãrþit pe loturi ºiadjudecat cãtre patru societãþi, toatedin Târgu Jiu. Astfel, pentru trans-portul personalului la ºi de la MinaPetrila valoarea contractului este de171.959 lei fãrã TVA, iar licitaþia afost câºtigatã de ERAMYFLOR TOURSRL Târgu Jiu. Pentru Mina Paroºeni

câºtigãtor este SC DARMIREKTRANSSRL, de asemenea din Târgu Jiu, careºi-a adjudecat contractul la valoarea de217.234 de lei, fãrã TVA. Pentru MinaUricani au fost trei oferte, iar câºtigã-toare a fost desemnnatã firma EURO-HOD TOUR SRL din Târgiu Jiu, lapreþul de 263292 lei, fãrã TVA. Alpatrulea lot a fost adjudecat de SCJ&R CAR SRL, de asemenea de TârguJiu, care ºi-a asigurat, în acest fel uncontract în valoare de 415.642 de lei,sumã la care se adaugã TVA. În total,SNIMVJ va plãti doar pentru transport1.068.127 RON.

Carmen COSMAN

Peste un milion de lei pentru transportul ortacilor la minele neviabile

Monika BACIU

”Avem în acest an trei tãti-ci care au dorit sã stea acasãºi sã ia indemnizaþia pentrucreºterea copilului ºi am avut34 de mãmici. Ca stimulentam avut 11 tãtici ºi 13mame care au primit stimu-lentul care este în valoare de500 de lei lunar”, a declaratCristina Mraz, ºef ServiciulPublic Local de AsistenþãSocialã Petroºani.

Anul acesta a intrat învigoare o nouã lege. Estevorba de o reglementare carele permite taþilor sã steaacasã cu cei mici o lunã dezile. Aceasta nu este obliga-

torie, darrefuzul tãticilorde a petrece olunã de zile cu

cei mici aduce consecinþepentru mame.

”Legea s-a modificat,mamele pot sã decidã, nueste obligatoriu ca taþii sãstea acasã cu copiii dar înaceastã situaþie mama trebuiesã revinã la servici mairepede. Variantele pentru

care pot opta sunt sã stea unan sau doi acasã din momen-tul în care îºi depun dosarul.

Dacã opteazã sã stea unan acasã ºi apoi sã se întoar-cã la servici, iar dacã tatãl nuvrea sã stea acasã cu cel mic,mama va trebui sã se întoar-cã mai repede cu trei luni laservici. În cazul de doi ani

atunci va trebui sã se întoar-cã mai repede cu ºase luni laservici”, a mai precizat sursacitatã.

Taþii din Petroºani spun cãnu au optat încã pentru con-cediu postnatal, însã pe viitorsunt dispuºi sã stea acasã cumicuþii.

„Nu am stat acasã, darpoate la urmãtorul voi sta eucu cel mic”, spune un tãticdin Petroºani.

Pãrinþii care stau în con-cediu postnatal timp de unan pot beneficia de indem-nizaþii de pânã la 3400 de leilunar, în schimb cei care staucu cei mici doi ani primescde la stat o indemnizaþie demaxim 1200 de lei lunar.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 201310 Diverse

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: contact@veritascom.ro

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la

produsele selectate. În limita stocului disponibil.

HOROSCOP

Sunteþi decis sã vã ocupaþi deprobleme ale cãminului. Un bãr-bat mai în vârstã din familie vãoferã ajutorul, dar încearcã sã vãconvingã cã nu faceþi bine.Evitaþi o ceartã care ar puteatensiona atmosfera din familiepentru multã vreme.

Sunteþi creativ ºi ingenios, cal-itãþi pe care ar fi bine sã lefolosiþi pentru a porni o afacere.În cazul în care nu vã ajungbanii, cereþi un împrumut de la orudã mai înstãritã. Chiar dacãsunteþi cuprins de febra afacer-ilor, nu neglijaþi sentimentele!

Se pare cã sunteþi preocupat deun schimb de locuinþe sau doriþisã cumpãraþi o casã. Nu vãgrãbiþi ºi consultaþi-vã cu familia,pentru a evita orice reproºuriulterioare. Ar fi bine sã þineþicont de posibilitãþile financiarereale.

Dimineaþa primiþi un ajutorfinanciar nesperat ºi reuºiþi sãîncepeþi o activitate laborioasã.Abþineþi-vã de la speculaþii, pen-tru cã riscaþi sã pierdeþi mult.Nu vã grãbiþi!

GEMENIO afacere demaratã de curândîncepe sã vã aducã beneficiiserioase. Evitaþi speculaþiile ºiacþiunile la limita legii, ca sã nuintraþi în conflict cu autoritãþile.Nu luaþi decizii pripite, mai alesdupã-amiazã!

Este foarte posibil sã faceþi unpas important în viaþã. Rudele ºiprietenii vã susþin. Dacã nu staþiprea bine cu banii, nu vã faceþigriji! Vã ajutã o femeie mai învârstã.

Sunteþi hotãrât sã începeþi oviaþã nouã ºi sã intraþi în afaceri.Nu este exclus ca dupã-amiazãsã gãsiþi formula optimã pentru aîncepe. Nu neglijaþi odihna.Altfel, riscaþi sã aveþi problemedin cauza surmenajului.

Este un moment bun pentru aîncepe o investiþie pe termenlung. Deºi riscurile sunt destul demari, sunteþi optimist, pentru cãvã bucuraþi de sprijinulpartenerului de viaþã. Pãstraþi-vãmodestia ºi nu vã lãsaþi orbit delaudele celor din jur!

Sunteþi în formã ºi este momen-tul sã începeþi noi activitãþi încãmin. Partenerul de viaþã vãsprijinã, iar o rudã mai în vârstãeste dispusã sã vã ajute financiar.Fiþi mai optimist ºi aveþi maimultã încredere în viitor.

Aveþi ocazia sã rezolvaþi prob-lemele financiare acumulate înultima perioadã. S-ar putea sã vise propunã asociarea într-oafacere. Puteþi sã vã consolidaþirelaþiile ºi sã legaþi noi prietenii.Evitaþi speculaþiile ºi ascultaþi-vãintuiþia.

Sunteþi într-o formã excelentã ºiputeþi avea succes în afaceri, încãlãtorii ºi pe plan sentimental.Cu sãnãtatea ºi cu moralul staþifoarte bine. Dupã-amiazã, esteposibil sã vi se propunã o colab-orare.

O persoanã pe care o cunoaºteþiîntâmplãtor vã dezvãluie câtevadin secretele sale de afaceri ºi vãstimuleazã sã porniþi o micãafacere. Puteþi avea succes înorice domeniu, dacã abordaþiproblemele cu seriozitate, daraveþi rãbdare.

Societatea Naþionalã a Huilei-SA,cu sediul în Petroºani, str. Timiºoarei nr.2,anunþã organizarea concursului pentruocuparea a 60 de posturi de muncitornecalificat pentru abatajele frontale ºilucrãrile de pregãtire aferente acestora, dela EH Lupeni, pe o perioadã determinatãde 6 (ºase) luni, cu o perioadã de probãde 30 (treizeci) de zile.

I. Condiþii de participare:- Vârsta minimã 18 ani;- Sã fie apt, din punct de vedere al

sãnãtãþii, pentru muncã - în baza adever-inþei medicale eliberate de medicul de fam-ilie;

- Studii – minim 8 clase;- Fãrã antecedente penale.II. Acte necesare participãrii la

selecþie. Depunerea dosaruluiÎn vederea participãrii la selecþie,

fiecare candidat va prezenta un dosarplic, ce va conþine urmãtoarele docu-mente:

1. Cerere tip de participare la selecþie,adresatã Directorului general al SNH SA;

2. Copie act de identitate;3. Copie documente de studii;4. Adeverinþã medicalã eliberatã de

medicul de familie, din care sã rezulte cãeste apt de muncã pentru efort susþinut.

5. Declaraþie pe propria rãspundere cãnu a suferit condamnãri penale.

Dosarul cu documentele necesare selec-tiei, se va depune la sediul EH Lupeni, dinLupeni, str. Vitoº Gavrilã, nr.1, la secre-tariatul comisiei de selecþie, în perioada24,27 ºi 28 mai 2013, între orele 8.00-

14.00.III. ConcursulConcursul se va desfãºura începând cu

data de 29 mai 2013, la sediul E.H.Lupeni, din municipiul Lupeni, str. VitoºGavrilã, nr.1. ºi va consta în:

- Analiza dosarelor, - Proba practicão încãrcare materiale, prin lopãtare,

peste un obstacol cu înãlþimea de 1,5 m.Participanþii se vor prezenta la

proba practicã în þinutã sport ºi voravea asupra lor buletinul/cartea deidentitate.

IV. Validarea rezultatelor.Afiºarea rezultatelor

Nota finalã a concursului are la bazãdouã elemente, care se vor nota de la 1 la10, dupã cum urmeazã:

1. Analiza dosarului 50% în nota finalã;2. Proba practicã, cu pondere de 50%

în nota finalã;Ocuparea posturilor se va face în

ordinea descrescãtoare a notelor finaleobþinute, nota minimã fiind 6 (ºase), calcu-latã cu douã zecimale.

Contestaþiile asupra rezultatelor vali-date, cu privire la notarea candidaþilor, sepot depune în termen de 3 zile de la dataafiºãrii.

Regulamentul de desfãºurare a concur-sului va fi fãcut public prin afiºare la sediulE.H. Lupeni, din municipiul Lupeni, str.Vitoº Gavrilã, nr.1, pagina SNH-SA:www.snh.ro ºi la sediul SNH-SA

Relaþii suplimentare la SNH SA –Direcþia Resurse Umane – Servicul ResurseUmane, telefon 0254/541461 interior710, 720, EH Lupeni, Serviciul ResurseUmane, telefon 0254/561500.

Anunþ Tãtici la schimbat de scutece

T ãtici în concediu postnatal. Câþiva tãticidin municipiul Petroºani au ales sã le

înlocuiascã pe tinere mame. Este vorba deschimbatul scutecelor celor mici. Astfel, tãticiiau optat pentru concediul postnatal pentrucreºterea copilului.

Mircea NISTOR

La bursa organizatã încolaborare de cãtreUniversitatea dinPetroºani, AgenþiaLocalã pentru OcupareaForþei de Muncã ºiAJOFM Hunedoara auparticipat doar câþivaagenþi economici ºi câte-va zeci de tineri. “Amcontactat peste 20 deagenþi economici dar,dintre aceºtia, doar câþivaau venit cu oferte delocuri de muncã, în maimulte domenii de activi-tate, de la muncitorinecalificaþi ºi pânã la celededicate absolvenþilor destudii superioare. Dinpãcate, numãrul tinerilorcare au venit la bursã afost unul extrem deredus, de doar câtevazeci”, a declarat Judith

Babþan, ºef AgenþiaLocalã pentru OcupareaForþei de MuncãPetroºani.

Dintre puþinii tineriparticipanþi la bursã câþi-va au fost, totuºi, selec-taþi în vederea uneiviitoare angajãri. “Nuau existat angajãri peloc, ci, doar câtevaselectãri în vedereaparticipãrii la un viitorinterviu. Cei careurmeazã sã se prez-inte în faþa angajato-rilor ar urma sãactiveze într-omeserie sezonierã înturism, respectiv derecepþioner, bucãtarsau ospãtar”, a maispus Judith Babþan.

Cei câþiva tinericare s-au interesat deoferta de locuri demuncã au precizat cã

aceasta nu a fost unadeosebit de atrãgãtoareiar angajatorii cautã, înspecial, oameni care potîncepe activitatea chiardin prima zi de lucru.Mai exact, sãrind peste oeventualã etapã pregãti-toare. “Eu am terminat ofacultate, anul trecut,obþinând calificarea deeconomist. De atunci nuam reuºit sã mã angajeznicãieri pentru cã locurilede muncã din acest

domeniu, în Valea Jiului,sunt extrem de puþine. Înplus, angajatorii aunevoie de oameni care sãnu treacã printr-operioadã de probã ci decineva apt sã înceapãserviciul chiar din primazi de lucru. Ori, eu carenu am mai lucrat nici-unde aº avea nevoie demãcar câteva zile de aco-modare cu un loc demuncã”, a spus un tânãr.“Sunt, încã, studentã ºiaº fi vrut sã lucrez unde-va, mãcar, pe perioadavacanþei. Nu pe Litoral,

cã nu mã lasã pãrinþii, ciaici în Petroºani. Nu amgãsit, însã, nimic intere-sant ºi bine plãtit”, aspus o studentã.

Printre locurile demuncã scoase ieri la con-

curs s-au numãrat:croitor, pizzar, spãlãtorvase, agent asigurãri,amenatar, stivuitorist,secretarã, designer floralºi, bineînþeles, muncitornecalificat.

Mircea NISTOR

Singura problemã, pen-tru asfaltatori, o reprezin-tã numãrul foarte mare deautoturisme parcate pestetot ºi care îi împiedicã pereprezentanþii firmei carese ocupã de lucrãri sã

scoatã vechile borduri, sãpregãteascã strãzile pen-tru asfaltare ºi sã toarnenoulcovor

asfaltic. „Îi rugãm pe pro-prietarii de autoturisme sãle parcheze, mãcar pentrucâteva zile, în alte locaþiidecât cele în care se aflãîn prezent. Pentru efectu-area lucrãrilor de asfaltareºi schimbare a borduriloreste necesar ca zonelecuprinse în programul dereparaþii sã fie eliberatede maºinile parcate petrotuare sau strãzi”, a

precizat NicuTaºcã, purtã-

torul decuvânt alPrimãrieiPetroºani.

În prin-cipiu, în

condiþiile încare vor putea

lucra, reprezentanþiifirmei care se ocupã cureasfaltarea strãzilordin zona primãriei arputea încheia lucrãrilepânã la sfârºitul luniiiunie. Aceasta, doar în

cazul în care proprietariimaºinãriilor parcateaiurea peste tot ºi care autransformat strãzile dinzonã într-o imensã par-care ar înþelege cã ar ficazul sã-ºi mute „jucãriile”poluatoare în altã parte.Nu de alta, dar, tot ei suntcei care se plâng cã nu audrumuri „umane” pe caresã-ºi plimbe rablele lãsatevraiºte...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 Mai 2013 Actualitate 11

Mircea NISTOR

Dacã la celelalte unitãþiºcolare din municipiulPetroºani toate locuriledisponibile au fost ocu-pate chiar din primele zileale primei etape, nuacelaºi lucru s-a întâmplatºi la ªcoala Generalã Nr.2 din cartierul Colonie.Aici, deocamdatã, abia afost atins numãrul minimde elevi necesar pentruînfiinþarea unei clasepregãtitoare, respectiv12. „Avem 12 înscriºi,

deci numãrul minim nece-sar pentru funcþionareaunei clase pregãtitoare.Din pãcate, deºi la noifuncþioneazã unele facil-itãþi bãneºti, cum ar fineîncasarea fondului cla-sei, unii dintre pãrinþii dinzonã au preferat sã-ºiînscrie copii la alte unitãþiºcolare din localitate.Asta, neþinând cont nicide faptul cã din Coloniepânã în centrul municipiu-lui copiii trebuie sã par-curgã un traseu mai lung,care include ºi traversarea

cãii ferate”, a declaratGabriela Rus, directoradjunct ªcoala GeneralãNr. 2 Petroºani.

În anul ºcolar 2013 –2014, la ºcoala dinColonie va funcþiona ºi oclasã I, cei 20 de elevi dinaceasta fiind cei care vortermina, în aceastã varã,cursurile clasei pregãti-toare. “În mod sigur vomavea ºi o clasã I care va ficompusã din copiii care

vor absolvi în acest ancursurile clasei pregãti-toare”, a mai precizatGabriela Rus.

Listele finale cu toþicopiii înscriºi la clasa 0 ºiîn clasa I urmeazã a fiafiºate în data de 24 mai.În cazul în care vor existaºi copii care nu au prinsniciun loc, situaþia acesto-ra va fi soluþionatã directde cãtre inspectorateleºcolare judeþene.

LuizaANDRONACHE

Bulevardul MihaiViteazu din Vulcan vadeveni astãzi mai ani-mat decât de obicei,pentru cã aici, primãriaºi Consiliul Local orga-nizeazã CenaclulTineretului, un specta-col de muzicã folk,rock ºi poezie. Defapt, evenimentul tre-buia sã aibã loc pedata de 2 Mai, de ZiuaTineretului, dar cumziua a picat în plinPostul Paºtelui, acþi-unea a fost amânatã

pentru acest sfârºit desãptãmânã. „ Vor fitineri care vor facespectacol pentru toþivulcãnenii. Se va cântafolk, se vor recitapoezii, adicã va fi o alt-fel de întâlnire pentrutineret, un alt mod dea ne ocupa timpul.Cred cã aceastã mani-festare este bin-evenitã”, a declaratGheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan

Spectacolul va avealoc în faþa Poºtei dinlocalitate, la statuiaminerului, începând cuora 17:00.

„Mãºinile” parcate aiurea împiedicã asfaltãrile

O datã cu îmbunãtãþirea vremii aufost demarate ºi lucrãrile care

vizeazã repararea strãzilor ºi trotuarelordin zona primãriei din Petroºani. În prin-cipal, este vorba despre arterele de circu-laþie de pe strãzile ªtefan Octavian Iosifºi General Dragalina.

Cenaclul Tineretului la Vulcan

A stãzi este ziua tinerilor, laVulcan. Primãria din localitate

organizeazã un spectcaol de muzicãfolk, rock si poezie.

Au reînceput înscrierileªcoala din Colonie, singura care mai are locuri disponibile

C u începere din data de 8 mai a debu-tat cea de-a II-a etapã de înscriere a

copiilor în clasa pregãtitoare. Aceasta esteultima acþiune de acest gen din 2013 ºiurmeazã a se încheia în data de 17 mai.

Bursa pentru tineri, un fiasco!A fiºele, mai numeroase decât

numãrul de participanþi! Cam atâts-ar putea spune despre bursa locurilorde muncã pentru tineret, acþiune deru-latã, la începutul sãptãmânii, înPetroºani.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 10 mai 201312 Reportaj

”Cina creºtinã nu înseamnã

doar milostenie, ci înseamnã mai alesaltruism, îngãduinþã,înþelegere, compasiu-ne ºi caritate. Vom face aceste cinelunar, pe grupuri, pelocalitãþi din toatãValea Jiului, prinrotaþie” – CostelAvram, coordonatorPNL Valea Jiului

Nu întâmplãtor, înaintede Paºte, ajutorarea celor500 de familii din ValeaJiului a început pentruliberalii coordonaþi depreºedintele PNL Petrila,Costel Avram, laRãscoala. Aici s-a produso minune, sau poate afost ceva normal pentruun adevãrat creºtin…Când familiei Gheorgheºi Niculina Rãscolean le-aars casa din temelii, înaugust 2012, de la unscurtcircuit, cele douã biblii avute în casã aurãmas neatinse de foc…

Liderul liberalilor dinValea Jiului a þinut cu totdinadinsul ca gestul lor deomenie sã porneascã deaici, din locurile pe carealþii le-au numit ”colþ deRai”. Liberalii au fostîntâmpinaþi, jos, în drum,de Niculina Rãscolean.Vãdit emoþionatã deatenþia acordatã, de fap-tul cã încã oamenilor lepasã de familia ei ºi încãîi întreabã cum se descur-cã dupã necazul prin careau trecut, aceastapovesteºte: ”Poate aºa avrut Dumnezeu sã trecemprin încercarea asta ca sãaflãm cât de buni suntoamenii, când de sãritoricã nici nu ºtiu cum sã lemulþumesc, cã tot mi separe cã nu-I deajuns. De

la dumnelor, liberalii, amtoate cele prin casã,adicã frigider, aragaz cubutelie ºi alte obiecte caretrebuiesc la casa omului,

cã nu mai aveam nimic.Apoi ne-au bãgat apa,pânã aici sus la casa ceanouã. ªi nici acuma nune-au uitat ºi asta e marelucru pentru noi. Lemulþumesc din suflettuturor celor care ne-auajutat” – ne spune femeiacu lacrimile recunoºtinþeipe obraz.

”Am þinut sã vin per-sonal, împreunã cu orga-nizaþia de tineret ºi nu

numai, pentru cã am undeosebit respect pentruaceºti oameni, pentrufelul cum ºi-au purtat ºi îºipoartã crucea destinului.

Uneori, dincolo de ceeace pun pe masã, deºi esteextrem de importantatunci când este vorba decopii, au nevoie ºi dealtceva, de solidaritate ºide simþãmântul cã nusunt singuri ºi cã lanevoie au pe cine sebaza” – a declaratpreºedintele PNL Petrila,Costel Avram.

Cu aceastã ocazie amaflat o informaþie extremde importantã, iar cafaptã – una valoroasãavând în vedere sãrãciaprofundã a zonei noastremonoindustriale. Avram ascãpat o vorbã ca urmarea bucuriei nãscutã dinbucuria soþilor Rãscolean.”Vom face, lunar, Cina

creºtinã, prin rotaþie întoatã Valea Jiului”. Aminsistat sã ne dea amãnunte, ce, cum,când, de ce…

”Este un lucru care mi-a plãcut cu adevãrat laPRM, pentru cã ideeaCinei creºtine a fost a lor.Ritmicitatea cu care facibine, gest mãrut în ochiimultora, dar care con-teazã mult pentru cel maipuþin norocos în viaþã, teface sã cunoºti cazuri ºinecazuri cu oamenidemni ºi puternici, dar ºicu oameni obosiþi deatâtea zbateri ºi nevoi…Toate acestea te învaþãpe tine, cel care airesponsabilitãþi, sã-þi cân-tãreºti permanent fapteleºi sã nu te abaþi de lamenirea ta, ºi mã refer lacei care au ales sã facãparte dintr-un partid.

ªi Cina creºtinã nuînseamnã doar miloste-nie, ci înseamnã mai alesaltruism, îngãduinþã,înþelegere, compasiune ºicaritate. Vom face acestecine lunar, pe grupuri, pelocalitãþi din toatã ValeaJiului, prin rotaþie” – aspus Costel Avram, pe unton care nu-l puteainicidecum asocia cu cel aldirectorului Apa Serv, dur

ºi prea puþin îngãduitorcu cei care nudemostreazã cã suntoameni. Se pare cã minunile se þin lanþ laRãscoala! ”Credinþa îiface pe oameni frumoºi ºiiubitori. ªi cã dai o

bucatã de pâine celuicare n-are, e un semn deiubire, aºa cum spuneIsus: Luaþi, mâncaþi, aces-ta-i trupul Meu/ Alinulpentru inima bolnavã,/Eu am venit ca Fiu deDumnezeu/ Sã vã aduc laTatãl Meu în slavã… ªiãsta nu e lucru puþin”-ne-a rãspuns MãicuþaLucia de la MãnãstireaMaglavit, întrebatã fiindcum sunt privite faptelede milostenie în preajmasãrbãtorilor pascale.

Dupã vacanþa de

Paºte, organizaþiile PNLau început sã se orga-nizeze pentru ca aceastãCinã creºtinã sã devinãtradiþie în Valea Jiului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Minunile de la Rãscoala