CVJ, Nr. 181, Vineri 3 august 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 181

Vineri, 3 august 2012

CNH, din nou întreprimii cinci datornici

din cauza ”penalitãþilorde orice fel”

C ompania Naþionalã a Huilei apareºi pe primul semestru al acestui an

pe locul doi în clasamentul marilor datornici din cauza aberantelor ”penalitãþi de orice fel”.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Dosare penalepentru hoþii

de apã din Valea JiuluiH oþii de apã vor ajunge în

instanþã. Directorul Apa Serv adecis sã le facã dosare penale celor pecare i-a prins cã furau apã ºi aveauspãlãtorii, restaurante, sau pensiuni.


Medicii de laDSV Hunedoara -înºelaþi cu crediteZ eci de angajaþi ai Direcþiei

Sanitar Veterinare ºi pentruSiguranþa Alimentelor Hunedoara s-au trezit cã sunt datori dupã ce ºefulServiciului Personal din cadrul insti-tuþiei ar fi luat credite în numele lor.


Rãspuns favorabilal ministerului

pentru renegociereaCCM al CNH

I eri, la Prefectura Judeþului Hunedoara, în cadrul Comisiei de Dialog Social,

sindicatele reprezentative ale salariaþilorCompaniei Naþionale a Huilei au primit avizulrenegocierii Contractului Colectiv de Muncã.


Ziua sufletelorîîîînnnncccclllleeeeººººttttaaaatttteeee

LL a Lupeni, au fost atunci, 22 de mineri morþi ºi 148 de rãniþi. Ta Lupeni, au fost atunci, 22 de mineri morþi ºi 148 de rãniþi. Tragedia nu esteragedia nu estedeparte de noi. 6 august este o zi neagrã în istoria mineritului din Vdeparte de noi. 6 august este o zi neagrã în istoria mineritului din Valeaalea

Jiului… Primele ºapte luni ale anului 1929 aºtern deznãdejdea înJiului… Primele ºapte luni ale anului 1929 aºtern deznãdejdea înVValea Jiului. alea Jiului. Deziluzia trãdãrii ºi mizeria vieþii încleºtau sufletele. Deziluzia trãdãrii ºi mizeria vieþii încleºtau sufletele. PPAGINA 11AGINA 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:45 Grupul Vouã (r)14:15 Din dragoste pentruEvangeline

16:15 Baronii (r)16:30 1 x 218:30 ªtiri Naþional TV19:15 Suflete pereche 20:15 Infernul de foc 22:15 Apa neagrã

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Demascarea (r)19:00 Observator 20:20 Shaolin Cowboy

22:20 Dragonul: Viaþa luiBruce Lee 1:15 Ginostra

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 11:00 Bãieþii din decembrie 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Gaºca 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Serviþi, vã rog! (r)19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Soldatul universal 22:45 Sweeney Todd

9:30 Martor fãrã voie (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi ovedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Curat, murdar? (r)18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaþa de pe tort20:30 Vreau sã divorþez

9:25 Legendele palatului:concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra11:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 18:30 Jocurile Olimpice2012 - Londra 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jocurile Olimpice2012 - Londra 0:10 Nemuritorul 5: Peurmele legendei 1:50 Legendele palatului:doctorul Hur Jun

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

C NH-SAPetroºani, 1

august 2012:Începând cu ora12:00 a zilei de 7august 2012, lasucursalele E.M.Petrila, E.M.Paroºeni ºi E.M.Uricani, în bazafacturilor emise deENEL, pensionariidin evidenþa CNH-SA vor intra înposesia sumelorreprezentând con-travaloarea con-sumului de energieelectricã înregis-trat pânã la datacurentã a anului2012.

Pentru o bunã orga-nizare, pensionariisunt rugaþi sã se prez-inte la sucursala lacare sunt arondaþi,

dupã o planificare zil-nicã, în funcþie deordonarea alfabeticã anumelui de familie.

Astfel, la E.M.Petrila se vor efectuaplãþile pentru pension-arii care ºi-au depusdosarele la sucursaleE.M. Lonea, E.M.Petrila, S.C.S.M. ºi laCNH-sediu, dupãurmãtoarea planificarezilnicã:

o numele care începcu litere de la A pânãla K: 07 - 10 august2012;

o numele care începcu litere de la L pânãla Z: 13 - 17 august2012

Observaþie: Îndata de 15 august nuse efectueazã plãþi - zinelucrãtoare

La E.M. Paroºeni sevor efectua plãþile pen-tru pensionarii care ºi-au depus dosarele lasucursale E.M.

Livezeni, E.M. Vulcan,E.M. Paroºeni ºi laE.P.C.V.J., dupãurmãtoarea planificarezilnicã:

o numele care începcu litere de la A pânãla F: 07 - 10 august2012;

o numele care începcu litere de la G pânãla O: 13 - 17 august2012


o numele care începcu litere de la P pânãla Z: 20 - 24 august2012.

La E.M. Uricani sevor efectua plãþile pen-tru pensionarii care ºi-au depus dosarele lasucursale E.M. Lupeniºi E.M. Uricani, dupãurmãtoarea planificarezilnicã:

o numele care începcu litere de la A pânã

la L: 07 - 10 august2012;

o numele care începcu litere de la M pânãla Z: 13 - 17 august2012


Biroul de presãCNH SA

Drepturile pensionarilor mineri aferente anului 2012 intrã în platã

B aniieconomisiþi în

primul semestru alanului, redis-tribuiþi pentru adoua jumãtate.

Consilierii locali dela Petroºani au votatpentru utilizarea uneisume de bani rãmasãneutilizata în primulsemestru al anului încurs pentru redis-tribuire în a douajumãtate a anului. Estevorba de suma de42.760 lei din capi-tolul Cultura alBugetului Local.Potrivit reprezen-tanþilor administraþieilocale din Petroºani,

banii vor fi redistribuiþipentru acelaºi capitol.

“Este vorba de oeconomie care s-arealizat în primulsemestru al anului lacapitolul Cultura ºiredistribuirea e pentruaceleaºi acþiuni, dardin semestrul doi.Banii vor fi cheltuiþi înfuncþie de eveni-mente”, a declaratNicu Taºca, purtãtorde cuvânt al PrimãrieiPetroºani.

Administraþia localãdin Petroºani a susþin-ut de fiecare datã toateproiectele care caresunt pentru comuni-tate.

Raul IRINOVICI

BBBBaaaannnniiii ppppeeeennnntttt rrrruuuu ccccuuuullll ttttuuuurrrrãããã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012 Actualitate 3

C ompania Naþionalãa Huilei apare ºi

pe primul semestru alacestui an pe locul doi înclasamentul marilordatornici din cauza aberantelor ”penalitãþide orice fel”. Din datoriade 1,7 miliarde lei, 1,2miliarde lei suntdobânzi ºi penalitãþi.

Primii cinci mari datornicila bugetul de stat aveaurestanþe cumulate de peste

5,762 miliarde lei, la fineleprimului semestru, cu aproxi-mativ 11% mai mult decât înprimele trei luni ale anului,potrivit datelor publicate deAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã (ANAF).

Dar cum îi stã bine Fiscului,au legat pe viaþã aceste com-panii de datorie din cauzapenalitãþilor uriaºe care crescpe principiul bulgãrelui dezãpadã.

Pe locul doi se aflãCompania Naþionalã a Huilei(CNH), cu o datorie de peste1,755 miliarde lei, din care

1,281 miliarde lei provin dindobânzi ºi penalitãþi de oricefel, 255,3 milioane din TVA,158,5 milioane din impozitulpe venit iar 54,9 milioane dinalte impozite ºi taxe.

Compania Naþionalã aHuilei este societate aflatã înadministrare specialã conformLegii 137/2002.

Prima poziþie este ocupatãde Compania Naþionalã deCãi Ferate, cel mai maredatornic la bugetul de stat cudatorii 2,486 miliarde lei, dincare 1,514 miliarde lei suntdobânzi ºi penalitãþi, 809,3

milioane lei provin din taxa pevaloarea adãugatã iar peste161,1 milioane lei din impozitpe venit. Pentru aceastã com-panie s-au acordat înlesniri alplatã. ªi aceastã Companieeste îngenuncheatã de aceleaºi”dobânzi ºi penalitãþi.

Pe locul trei în topul dato-rnicilor se situeazã GalaxyTobacco, cu o restanþã de986,5 milioane lei, din care722,8 milioane sunt dindobânzi ºi penalitãþi, 174,1milioane lei din accize, 64,6milioane din TVA ºi 20,4 milioane din alte impozite ºi taxe.ªi pentru aceastã companie s-auacordat înlesniri la platã.

A patra poziþie în topulrestanþierilor cãtre stat esteocupatã de SocietateaNaþionalã de TransportFeroviar de Marfã - CFRMarfã cu datorii în valoare de346,2 milioane lei, din care191,4 milioane din TVA iar144 milioane lei din dobânzi ºi penalitãþi, pentru aceastãcompanie începându-se procedura de executare silitã.

A cincea poziþie în topuldatornicilor este ocupatã deEuropean Food, cu o datoriede 188 milioane lei, din care128,4 milioane din TVA, iar55,3 milioane lei din dobânziºi penalitãþi de orice fel. Pentruaceastã companie s-a începutprocedura de executare silitã.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Rãspunsfavorabil alministerului

pentru renegociereaCCM al CNH

I eri, la Prefectura JudeþuluiHunedoara, în cadrul

Comisiei de Dialog Social,sindicatele reprezentative alesalariaþilor CompanieiNaþionale a Huilei au primitavizul renegocierii ContractuluiColectiv de Muncã.

Ieri, la ora 14,00, la Prefecturajudeþului Hunedoara, s-a întrunitComisia de Dialog Social la careau participat cinci sindicate dincadrul Companiei Naþionale aHuilei, Inspectoratul Teritorial deMuncã ºi reprezentantulGuvernului în teritoriu.

Tema dialogului a fostadmiterea renegocierii ContractuluiColectiv de Muncã pentru CNHavându-se în vedere cã o parte asindicatelor ºi-au pierdut reprezen-tativitatea, iar acum acestãreprezentativitate a fost recâºtigatãprin afiliere.

Structurile sindicale care repre-zintã personalul din subteraneleVãii Jiului susþin în continuaredrepturi, altele decât cererile celorde la suprafaþã, cum au existat dintotdeauna, dar cã aceste drep-turi trebuie clar specificate cu sem-nãtura sindicatelor reprezentativepentru perfectã valabilitate.

Prefectul judeþului Hunedoara,Sorin Vasilescu, a precizat cãrãspunsul Ministerului Economieipentru acestã renegociere aContractului Colectiv de Muncã afost favorabil cererii sindicatelor, cuprecizarea cã acest lucru se va facecu administraþia CompanieNaþionale a Huilei, funcþie de posi-bilitãþile existente.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

H oþii de apã vorajunge în instanþã.

Directorul Apa Serv adecis sã le facã dosarepenale celor pe care i-aprins cã furau apã ºiaveau spãlãtorii, restau-rante, sau pensiuni. Încâteva zile dosarele vorajunge la poliþie, iar maiapoi hoþii dovediþi vor plãtichiar ºi retroactiv.

Imediat dupã ce au montatapometre noi la sediilefirmelor cu probleme, anga-jaþii Apa Serv au observat cãacestora le cresc consumurilesimþitor. Aºa se face cã acum,dupã ce au demonstrat cã, celpuþin în ultimul an, au furatfirma de distribuþie a apei,proprietarii vor fi acþionaþi îninstanþã. Toþi se vor alege cudosare penale pentru furt ºieste posibil sã plãteascã ºifacturi din urmã. „În ultimavreme, chiar am vãzut cã suntcozi, pentru cã oamenii vin sãplãteascã., Atunci cum sã lassocietãþi mari consumatoarede apã sã nu achite facturi?Unii nici nu aveau contracteºi consumau în detrimentulaltora. De acum încolo, toþicei care consumã, sã

plãteascã. La ora aceasta,împreunã cu serviciul juridic,pregãtim plângerile penalepentru cei care au fost prinºi.Am luat consumurile din2011 – 2012 ºi am vãzutacele consumuri infime launele restaurante, hoteluri,spãlãtorii ºi am zis cã aºa numai merge! Am gãsit apome-tre blocate, altele scoase. Toþivor fi deferiþi justiþiei ºi vomîncerca sã recuperãm ºi uneleconsumuri de apã, care se vorcalcula în urma unei formule,aºa cum prevede legea”, adeclarat Costel Avram, direc-tor general SC Apa ServValea Jiului.

În doar câteva zile, spreexemplu, lacul de la clubulKeops din Petroºani a con-sumat 800 de metri cubi. Estevorba despre un consumînregistrat în ultimele 20 dezile, dupã ce a fost montatnoul apometru. Asta în timp

ce apometru „defect” care eramontat anterior înregistramaxim 200 de metri cubilunar. Iar acesta este doar unexemplu din zecile de dosarecare vor fi trimise în instanþãde responsabilii de la ape.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

CCNNHH,, ddiinn nnoouu îînnttrree pprriimmiiii cciinnccii ddaattoorrnniicciidin cauza ”penalitãþilor de orice fel”

Dosare penale pentru hoþii deapã din Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 201244 Actualitate

C abintele medicale din

cadrul unitãþilor deînvãþãmânt sunt lamâna administraþi-ilor publice locale. Nu în toate ºcoliledin Valea Jiuluiexistã astfel de cabinete medicale.

Mai grav este faptul cãîn urma unei decizii acelor de la MinisterulSãnãtãþii acestea au tre-cut în subordinea admi-nistraþiilor locale. Aiciintervine o altã problemã.Pentru cã aceste cabinetesã îºi desfãºoare activi-tatea, admonistratiilelocale trebuie sã le susþinãfinanciar. Existã situaþiiunde administraþiile pu-blice nu se implicã, dar

extista ºi exemple bune.Potrivit reprezentanþilorDirecþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara, edeficit acut de medici demedicinã ºcolarã.

«În unele localitãþi, uniiprimari sprijinã activitãþilemedicilor de medicinãºcolarã, în alte localitãþinu sprijinã. Atuncihotãrârea Ministerului afost hai sã punemmedicul de familie sã facãvaccinarea lka vârstele deºcolarizare. De exemplula Petroºani, domnulRidzi i-a ajutat, medicii demedicinã care desfãºoarãactivitatea de medicinã defamilie ºi-au desfãºuratactivitartea cu plãcere.Sunt alte localitãþi undeau refuzat. E deficit mare

în tot judeþul, în toatãþara”, declarã medicul dincadrul DSP Hunedoara,ªtefan Repede.

Aºa se face cã în înurma deciziei MinisteruluiSãnãtãþii, vaccinurileelevilor nu vor mai fi rea-lizate de medicii de medi-cinã ºcolarã, ci de mediciide familie.

”La ultima rectificare abugetului pe programe s-a modificat calendarulantional de vaccinãri peanul 2012 începând de la1 iunie ºi am avzut cã aufost scoºi din acest calen-dar medicii de medicinã

ºcolarã care îi vaccinaupe copiii ºcolari. Datoritãfaptului cã nu sunt mediciscolaristi la toate com-plexele ºcolare, deºi ar fitrebuit ca un grup deºcoli sã aibã medici demedicinã ºcolarã, nefiindsuficienþi atunci s-ahotãrât cã medicul demedicinã de familie careîl are pe copil în evidenþãsã-i facã vaccinarea lavârsta respectivã. Suntmulþi medici care s-aupensionat.. Asta emotivul principal. Aºamedicul de familie îºi vac-cineazã pacienþii lui”, mai

spune medicul. Totodatã, reprezen-

tanþii administraþiilorlocale ar trebui sã se gân-deascã la binele elevilordin comunitate ºi sã aibãîn vederea susþinerea cab-inetelor medicale ºcolare.Asta este pãrereamedicului DSPHunedoara.

”Acest program a fostpreluat de primãrie, con-siliul local, are are în evi-denþã ºcoalã. Ei ar trebuisã se gândeascã cã ar tre-bui sã existã un medic demedicinã ºcoala pe maimulte grupuri de ºcoli

fiindcã avem triaj epi-demiologic când începeºcoala. Asta trebuie sã îlfacã cineva. Vin copiii laºcoalã ºi trebuie sã vadãdacã au pãduchi, râie”,conchide Repede.

Conform unei evidentea Direcþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara caredateazã din 13 iunie anulcurent, instituþia a efectu-iat plãþi în valoare de 200de mii de lei cãtre 12 dis-pensare ºcolare aflate peraza judeþului Hunedoara.

Raul IRINOVICI

Cabinetele medicale din ºcoli, la mâna primarilor

E xamene pentrudascãli.

Persoanele care vorsã ocupe un post însistemul deînvãþãmânt au susþinut joi probaspecificã pregãtirii lor.

Anul acesta se înre-gistreazã o premierã înceea ce priveºtedesfãºurarea concursuluide titularizare. Dacã aniiprecendenti acest concurspentru ocuparea unuipost în sistemul de edu-caþie se organiza la nivelnaþional, acum aceastãevaluarea a cadrelordidactice se organizeazãla nivelul unitãþilor deînvãþãmânt.

“Astãzi (joi-n.r.) are locexamenul de mobilitate acadrelor didactice, în sen-sul cã profesorii pot optapentru a participa la unadin probe în funcþie despecilizarile lor pentru aocupa cele aproximativ466 de posturi ºi fracþiunidin judeþul Hunedoara.Examenul se desfãºoarãla nivelul a 41 de centredin judeþul Hunedoara.Aceste centre sunt consti-tuite la nivelul unitãþilorºcolare cu personalitatejuridicã sau prin asocieretemporarã în unele centrede învãþãmânt pentru ascãdea numãrul de centre

de examen”, declarã LiviaVlad, purtãtor de cuvântal Inspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara.

Ca ºi în anii prece-denþi, concurenta cea maimare a fost pentru ocu-parea locurilor de educa-toare ºi învãþãtori.

“Existã o concurenþãcã cele mai multe dosareau fost depuse pentruspecilizarea de învãþãtoriºi educatoare”, mai speci-ficã purtãtorul de cuvântal ISJ Hunedoara.

C onfuzie în rândulcandidaþilor

Existã candidaþi carenu ºtiu dacã nota obþinutãîntr-un centru de exameneste valabilã ºi în altãlocaþie. ReprezentanþiiInspectoratului ªcolar faclumina în acest caz. Spredezamãgirea candidaþilorcare ar fi dorit sã optezepentru un post din altcentru de examen, notaeste valabilã doar în uni-tatea de învãþãmânt încare au susþinut exa-menul.

“Candidaþii ºtiau încãde la începu conformmetodologiei nota estedoar pentru un singur

centru de examen vala-bilã. Candidaþii pot sãopteze pentru un post dincadrul unui centru de exa-men ºi nu pot sãfoloseascã acea notã larepartizarea pe un altpost din alt centru de exa-men pentru cã examenuldin acest an este un exa-men descentralizat”,conchide Livia Vlad.

P ro ºi contradescentralizare

în educaþieDacã unii candidaþi

considera cã aceastãmetodã de evaluare estemai eficientã, alþii o vãdcã fiind o idee proastã.

“Este foarte bine sãsusþii examenul de titu-larizare la nivel de ºcoalã.În primul rând atmosferaeste mai relaxatã ºi nu

mai trebuie parcurs dru-mul pânã la Deva. Pânãla urma examenul e exa-men, fie aici, fie la Deva”,spune un candidat de laPetroºani.

“Eu consider cã aceas-ta modalitate de a susþineexamenul de titularizare îifavorizeazã pe unii. Dupãcum se ºtie, totul este pepile ºi relaþii. Aºa cãexistã posibilitatea ca uniisã îºi aranjeze împreunãcu directorul examenul”,spune un alt candidat.

Începând de anul aces-ta, conform noii legi aEducaþiei, examenul detitularizare este descen-tralizat. Astfel, fiecarecandidat susþine evaluareala unitatea în cadrulcãreia opteazã pentru unpost în învãþãmânt.

Raul IRINOVICI

PPPPrrrr iiiimmmmuuuullll eeeexxxxaaaammmmeeeennnn ddddeeee tttt iiii ttttuuuullllaaaarrrr iiiizzzzaaaarrrreeee ddddeeeesssscccceeeennnnttttrrrraaaallll iiiizzzzaaaatttt

D upã toate pasiunile pecare le-a stârnit în

mediul academic de laPetroºani, concursul pentruocuparea funcþiei de directoradministrativ, lãsându-sepânã la urmã chiar cudescinderi ale mascaþilor ºicu anchete penale, acum,vizavi de acest subiect este oliniºte ca de mormânt.

Dacian Ciodaru, favoritul pentru acest post, pe care de altfel îl ºi ocupã în prezent prin interi-mat, poate sta liniºtit pânã în lunaseptembrie, cel puþin, pentru cãatunci îi expirã delegarea sã conducãacest departament.

“Concursul pentru ocupareapostului de director administrativ nus-a mai þinut deoarece nu am avutcandidaþi, pentru cã cei doi s-auretras. Se va organiza la o datã careva fi comunicatã ulterior, pentru cãpânã acum nu s-au demarat alteacþiuni pentru ocuparea acestuipost din nou. Astfel, funcþia de

director administrativ este ocupatãde Dacian Ciodaru prin delegare peperioadã de 6 luni începând dinaprilie”, a afirmat Marius Marcu,prorector la Universitatea Petroºani.Mascaþii ºi procurorii Parchetului depe lângã Tribunalul Hunedoara audescins acasã la Dacian Ciodaru îndimineaþa zilei de 26 mai, el fiindcercetat pentru diferite achiziþii, înspecial de mobilier pentru cãmine,în perioada când era ºefulPatrimoniului Studenþesc. Însã, deatunci ºi pânã acum, organele deanchetã nu au mai dat niciun sem-nal în legãturã cu acest dosar.Conducerea Universitãþii a realizatatunci o analizã financiarã proprie.

“Auditul a fost finalizat ºiprezentat în Senatul Universitãþii,iar în urma raportului nu au fostsemnalate probleme financiaremajore. Auditul a fost transmisorganelor de anchetã de laPoliþie”, a mai spus prorectorulMarius Marcu.

Dacã pânã în luna septembrie,atunci când exprimã interimatul luiCiodaru, pentru mult râvnitul postde director administrativ nu se vaînregistra nicio candidaturã, funcþiapoate rãmâne vacantã pânã cândMinisterul decide organizarea con-cursului.

Cât îl priveºte pe RaduOctavian, fostul contracandidatal lui Dacian Ciodaru, cel care aocupat funcþia de director gen-eral administrativ al Universitãþiiºi fratele lui Radu Sorin, care s-a „bãtut” cu Aron Poanta pen-tru funcþia de rector, ºi acesta atãcut mâlc în toatã povesteaasta, ferindu-se de declaraþii.Dar, aºa cum anchetatorii încãîl au în vizor pe Ciodaru, în

urma percheziþiilor de la el deacasã, voci bine informate ne-auspus cã nici Radu Octavian nu arfi curat ca lacrima, iar un indiciupoate chiar pentru organele decontrol ar fi mobila pe care aces-ta o are acasã ºi care, tot con-form aceloraºi surse, ar fi chiaridenticã cu cea din cãminele stu-denþeºti. De asemenea, tot unor

surse din interiorul Universitãþii,cei doi „duºmani” s-ar fi întâlnittête-à-tête, dupã ce mascaþii i-audat deºteptarea lui Ciodaru, iardupã o discuþie bãrbãteascã, audecis sã se retragã amândoi.Bineînþeles, liniºtea este valabilãpânã în septembrie, pentru cã încurând ar fi programate altã„nopþi de cristal” la câþiva

“universitari”acasã, unul chiar custat de platã dublu.

În ceea ce-l priveºte peDacian Ciodaru, el a fost contac-tat telefonic în repetate rânduripentru a-ºi exprima un punct devedere în legãturã cu toatãaceastã poveste, dar mai ales cuce va face din septembrie încolo,însã a refuzat orice dialog peaceastã temã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012 Actualitate 5

Oamenii au depus plângerela Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, iar con-ducerea instituþiei a demarat oanchetã internã.

Toatã afacerea necuratã aieºit la luminã dupã ce unul din-tre medicii veterinari, angajat al

DSVSA Hunedoara, a aflat cãare un credit pe numele lui deºinu a împrumutat banii respec-tivi. Omul s-a interesat ºi a aflatcã sunt circa 90 de milioane delei vechi ridicate de la o Casã deAjutor Reciproc din municipiulDeva. Vestea s-a rãspândit ime-

diat în instituþie ºi colegii veteri-narului, dupã ce s-au interesat,au aflat cã ºi ei au împrumutatsume mari de bani de la acelaºiCAR, cu care un superior al loravea strânsã legãturã. Maiexact, ºeful Serviciului Personaldin cadrul DSV, Marcela Ciucã,care este acum bãnuitã cã s-afolosit de datele personale aleangajaþilor pe care le gestionapentru a împrumuta bani înnumele lor.

S tãm cu emoþii

Pânã în acest moment sebãnuieºte cã sunt 30 de angajaþiai Direcþiei, medici veterinari,inspectori ºi asistenþi care fiesunt giranþi fãrã ºtirea lor, fie auridicat sume de bani de la CAR,fãrã ca în realitate sã se întâm-ple acest lucru. „Iniþial a fostvorba de vreo 25 de persoane.Acum am aflat cã ar fi 30 depãgubiþi. Stãm cu emoþii pentru

cã încã nu ºtim care are credit ºicare e girant. Este inadmisibil cese întâmplã ºi nu vrem sã plãtimceea ce nu am luat. Din acestmotiv ne-am ºi adresat cu plân-gere organelor de anchetã”, adeclarat unul dintre medici.

Conducerea DSVSAHunedoara prin directorul adjunct,Daniela Lãcrãjan, a demarat oanchetã internã, însã ºefa serviciu-lui care este bãnuitã cã a luat cred-ite în numele medicilor, a intrat înconcediu medical ºi abia dupã cerevine la direcþie poatã fianchetatã. În schimb, liderul desindicat din cadrul DSVSAHunedoara, Olimpia Bartoº confir-mã cã la Parchet a fost depusãplângere penalã dupã ce „maimulþi membrii de sindicat au venitsã se plângã” de faptul cã s-autrezit datori fãrã vinã. Prejudiciul înaceastã înºelãciune se crede cã arfi pe la vreo 4 miliarde de leivechi, însã suma exactã va fi stabil-itã de organele de anchetã.

D SVSA Hunedoara– perfectã pentru

inginerii financiare

Instituþia nu este pentruprima datã în centrul unui scan-dal de proporþii. În urmã cu maimulþi ani, fosta conducere a„instrumentat” unele ingineriifinanciare din care DSV a pier-dut miliarde de le vechi.Directorul executiv al DirecþieiSanitar-Veterinare ºi pentruSiguranþa AlimentelorHunedoara de la acea vreme,Marius Lãzãrescu, împreunã cualþi doi salariaþi, au fost trimiºi înjudecatã în acest an pentru falsintelectual. Învinuiþii au achiz-iþionat aparaturã de 350 de miide lei (3,5 miliarde de lei vechi)de la douã firme din Bucureºti,SC Laboratory Sistem ºi SCStar Laboratory . Practic s-auachiziþionat, pe hârtie, instru-mente ºi echipamente pentruutilarea ºi modernizarea unuilaborator dar care n-au ajunsniciodatã în instituþie. Între timpcele douã firme au intrat îninsolvenþã ºi Direcþia a rãmas cupaguba. Adicã s-a înscris lamasa credalã fãrã prea mariºanse de izbândã în a-ºi mairecupera din pagubã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

O tânãrã din municipiulPetroºani a fost pur ºi

simplu aruncatã în stradãchiar de cea care i-a datviaþã. Andreea a avut noroculde a ajunge sub aripa protec-toare a Bisericii SfântaVarvara din Petroºani.

Andreea este unul dintrecopiii cu care soarta a fost preacrudã, iar dupã toate neajun-surile a mai primit o loviturã.

Tânãra a fost bãtutã ºi mal-tratatã mama ei, iar mai apoiaruncatã pur ºi simplu în stradã,pentru cã suferã de epilepsie.Andreea, fãrã sã ºtie încotro são apuce, s-a refugiat o perioadãla un centru de ajutor dinmunicipiul Petroºani, unde eragãzduitã pe timp de noapte.

Ziua rãtãcea pe strãzi ºi nu odatã a ajuns la spital din cauzacrizelor provocate de boalã.

În cele din urmã, calvarulfemeii s-a sfârºit dupã ce a ajunsla Asociaþia Umanitarã „Sf.Varvara” care funcþioneazã pelângã biserica cu acelaºi numedin cartierul Aeroport-Petroºani.

„Tânãra Andreea, bolnavã deepilepsie ºi alungatã de acasã demama sa, dormea noaptea laCaritas, iar dimineaþa era obligatã sã plece unde vreapânã seara. Colinda toatã ziuafãrã hranã ºi cu riscul de crizerepetate pe drum”, spunreprezentaþii bisericii.

Aceºtia au reuºit sã-i gãseascãun refugiu tinerei dupã ce aucerut ajutor la municipalitate.

„I s-a oferit un spaþiu locativîn strada Aviatorilor ºi noi amajutat-o sã-ºi amenajeze locuinþa

ºi sã se branºeze la curent, apãºi gaz.

Prin bunãvoinþa celor îndrept, i s-a atribuit pensie dehandicap iar biserica a ajutat-osã-ºi cumpere locuinþa în careeste fericitã. Când vrea, vine labiserica Sf. Varvara unde eprimitã ºi tratatã ca fãcând partedin familia duhovniceascã” , maispun prelaþii bisericii. Andreeanu este singura care ºi-a gãsit untrai mai bun dupã ce a ajuns subaripa protectoare a AsociaþieiUmanitare „Sf. Varvara.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

MMMMeeeeddddiiiicccciiiiiiii ddddeeee llllaaaa DDDDSSSSVVVV HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa ----îîîînnnnººººeeeellllaaaaþþþþiiii ccccuuuu ccccrrrreeeeddddiiiitttteeee Z eci de angajaþi ai Direcþiei Sanitar Veterinare

ºi pentru Siguranþa Alimentelor Hunedoara s-au trezit cã sunt datori dupã ce ºeful ServiciuluiPersonal din cadrul instituþiei ar fi luat credite înnumele lor.

Alungatã pentru cã suferã de epilepsie

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

DDDDaaaacccciiiiaaaannnn CCCCiiiiooooddddaaaarrrruuuu,,,, iiiinnnntttteeeerrrriiiimmmmaaaatttt ppppâââânnnnãããã îîîînnnn sssseeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012 Actualitate 76 Actualitate

T uriºtii care vorveni la schi în

Parâng în acest sezonriscã sã nu aibã cu ceurca în staþiune.

Telescaunul Parâng adminis-trat de falimentara SCGospodãrie Prest Com ºi noultelescaun care va fi finalizatpânã la inaugurarea sezonuluiar putea rãmâne nepornitepentru cã municipalitatea n-arenici oameni ºi nici fonduri pen-tru a le þine funcþionale însezon. Consilierii locali trebuiesã gãseascã în timp scurt omodalitate pentru a putea þineoperaþionale instalaþiile detransport pe cablu. În caz con-trar, la iarnã Staþiunea Parâng,pentru prima datã în istoria sava fi închisã. Aceasta din sim-plul motiv cã turiºtii nu voravea nici o soluþie sã urce lapârtii.

Edilii s-au gândit la dareainstalaþiilor în administrare uneisocietãþi aleasã prin licitaþiepublicã ºi care sã rãspundã de

întreþinerea ºi funcþionareainstalaþiilor ºi aºteaptã prop-uneri astfel încât sezonul sã nufie compromis. „Ce vom facecu domeniul schiabil.Gospodãria e în insolvenþã ºiprobabil va da faliment. Noi nuvom avea resurse de a þinetelescaunul vechi ºi cel nou înfuncþiune. Aºteptãm soluþii,propuneri de la consilieriilocali. Spre exemplu eu credcã Primãria ar trebui sãîncaseze banii pe servicii ºiapoi sã plãteascã administra-torul domeniului schiabil. Nutrebuie sã fie aºa, e o prop-unere dar tocmai de aceeaspun cã ne trebuie soluþii ºipropuneri”, a precizat TiberiuIacob Ridzi, primarul municipi-ului Petroºani. Aleºii locali vorfi puºi la curent cu situaþiadomeniului schiabil ºi investiþi-ile fãcute în Parâng, astfel ca înperioada urmãtoare sã sepoatã lua o decizie care sã þinãstaþiunea de lângã Petroºanideschisã în sezon.

Maximilian GÂNJU

A vocaþii lui Sucilã audepus o cerere de elib-

erare la JudecãtoriaPetroºani. Avocaþii luiAdrian Sucilã au depus ieri(joi-n.r.) o cerere de eliber-are sub control judiciar laJudecãtoria Petroºani.

“Am depus o cerere de eliber-are sub control judiciar laJudecãtoria Petroºani. Sper sãne aprobe. Rãmâne de vãzut”, adeclarat Daniel Tomescu, avo-catul lui Sucilã.

Cererea de eliberare sub con-trol judiciar vine în urmã maimultor încercãri ale avocaþilor dea-l scãpa pe Sucilã de dupãgratii. Pânã acum, la niciunrecurs, nicio instanþã nu a admiscererea avocaþilor.

Sucilã este cercetat pentru sexcu un minor de 16 ani. Acestefapte s-ar fi petrecut, spunanchetatorii, în anul 2012, iarde la tatãl minorului, respectivsoþul Angelei Stoica, vicepri-marul din Vulcan, Sucilã este

acuzat cã ar fi furat 500 deeuro. Dosarul este instrumentatde Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, iarprocurorul Adina Velescu, purtã-tor de cuvânt al acestei instituþii,a declarat cã s-au sesizat înurma unor indicii. Sucilã a fostarestat în 4 iulie, iar de atunci i-a fost prelungit mandatul dearestare, pe motiv cã eliberarea

sã ar prejudicia ancheta, pentrucã acesta ar putea sã influenþezedeclaraþiile celor implicaþi. Înaceste zile se continuãcercetãrile în acest dosar,percheziþia informaticã încã nus-a terminat, iar poliþistul Sucilãrãmâne dupã gratii pânã laînceputul lunii septembrie.

Raul IRINOVICI

A început asfaltareadrumului spre

Parâng. Proiectul efinanþat din fondurieuropene ºi în cadrul sãuau mai fost asfaltate ºialte artere rutiere.

Edilii locali de la Petroºanispun cã totul face parte dintr-un proiect european. StradaVasile Milea este cuprinsã înproiectul amplu de asfaltare amai multor strãzi din centrulmunicipiului Petroºani, iar ulti-ma parte ce va fi asfaltatã seterminã+ în dreptul INSEMEXPetroºani. „Lucrãrile au ajunsîn acel loc. Au fost refãcutemai multe strãzi ºi la intrareape strada ce duce spre Parângse toarnã în aceste zile uncovor asfaltic”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primaruldin Petroºani.

Porþiunea de drum respec-tivã face parte din traseul ceurcã spre staþiunea turisticã

Parâng, dar restul de drumaparþine de Consiliul JudeþeanHunedoara.

Toate lucrãrile de asfaltarecare se fac acum in oraºulPetroºani au ºi garanþie de 5ani, iar la final, în oraº, va fi

refãcut terasamentul pe 12strãzi. În total, lucrãrile deasfaltare costã peste 9 milioaneºi jumãtate de lei.

Diana MITRACHE

Z idul de protecþie depe viaductul din

Petroºani nu mai areparapeþi de sprijin. Toþiau fost furaþi, bucatã cubucatã ºi sparþi, cel maiprobabil, pentru a recu-pera fierul din interior.

Nicio grindã orizontalã nu ascãpat ºi acum marginile suntasigurate doar de pãrþile verti-cale, adânc înfipte în pãmânt.Cel mai probabil aceasta esteopera magneþilor, care au dat

atacul la tot ce a însemnat fierbeton.

Un drum în acest loc devineoricum periculos, dacã e sãþinem cont cã viaductul tra-verseazã o parte a oraºului ºise aflã la o înãlþime apreciabilã,iar cei care au creat prejudiciulnu au fost niciodatã prinºi sauidentificaþi.

În acest ritm, nu mai e multºi chiar ºi bornele înfipte înpãmânt vor fi furate ºi cãrate lafier vechi.

Diana MITRACHE

U n bãrbat de33 de ani

din Alba este cercetat pentru cãa furat un telefonmobil dintr-untren. Întâmplareas-a petrecut petrenul Inter Regioce soseºte laSimeria, iar pãgubitul e untânãr de 17 anidin Petroºani.

Poliþiºtii spun cã aufost alertaþi de unminor de 17 ani, carese afla în tren. Acestaa sunat la 112 ºi a

anunþat cã i s-a furattelefonul mobil.Atunci oamenii legiiau fãcut cercetãri ºi l-au ºi gãsit pe hoþ.„Poliþiºtii ServiciuluiJudeþean de PoliþieTransporturiHunedoara au fostsesizaþi de cãtre untânãr în vârstã de 17ani, din Petroºani,despre faptul cã întimp ce cãlãtorea cuun tren Inter-Regio perelaþia Iaºi – Simeria,i-a fost sustras tele-fonul mobil, în val-oare de 600 lei.

În urma activitãþilorinvestigative, poliþiºtiil-au identificat peprezumtivul autor alfaptei, în persoana luiTRAIAN L., de 33 deani, din Blaj, judeþulAlba, cu antecedentepenale. Celui în cauzãi s-a întocmit dosar decercetare penalã pen-

tru comiterea infracþi-unii de furt calificat”,spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Hoþul este acumcercetat în stare delibertate.

DianaMITRACHE

D eºi li s-a promis cã lise vor schimba

buletinele expirate în regimde urgenþã pentru a-ºiexercita dreptul la vot, dincele peste 10.000 de per-soane doar câteva sute s-auînghesuit s-o facã.

Cu cinci zile înainte de ziuareferendumului pentru demitereapreºedintelui, PrefecturaHunedoara anunþa cã în judeþsunt 10.000 de persoane cudrept de vot, care au buletinulexpirat, unii chiar nu deþineaucãrþi de identitate, ºi cã îºi vorputea reînnoi documentele înregim de urgenþã, la oricare din-tre birourile publice comunitarede evidenþã a persoanelor.

Am fost curioºi sã aflãm dacãdintre aceºtia au fost fost doritorisã-ºi clarifice situaþia ºi cam câþi.

”Da, miercuri, 25 iulie amanunþat cã existã peste 10.000

de persoane adulte cu buletineexpirate. Pânã duminicã, au fostcâteva sute de persoane care ºi-au preschimbat buletinul saucãrora li s-a eliberat un buletinprovizoriu” – adeclarat prefectulde Hunedoara, Sorin Vasilescu.

Ca urmare, referendumul i-amobilizat ºi nu prea pe cei cãro-ra li s-ar fi rezolvat problem înregim de urgenþã cu aceastãocazie.

Ileana FIRÞULESCU

Sezonul de schi din Parângeste pus în pericol

Au furat toate balustradele

Î n proxima ºedinþã deGuvern vor fi supuse

spre adoptare douãpriecte de hotãrâri carevizeazã acordarea de aju-toare persoanelor fiziceafectate de incediul dinLupeni ºi pentru refac-erea celor douã imobiledistruse de flãcãri.

Douã proiecte de hotãrâri deGuvern au fost întocmite dePrefectura Hunedoara în colabo-rare cu Ministerul Muncii, prinministrul Mariana Câmpeanu,privind pagubele în urma incedi-ului ce a avut loc în Lupeni, ladouã blocuri de locuinþe.

Proiectele au fost deja înain-tate Guvernului spre aprobare înproxima ºedinþã a executivului.

”Pagubele materiale sunt con-

siderabile, având în vedere faptulcã acoperiºul unuia dintre celedouã blocuri a fost distrus în pro-porþie de 80%, iar celãlalt esteafectat pe o suprafaþã de 30%,pe lângã faptul cã locatarilor le-au fost ditruse ºi bunurile, maiales celor de la ultimele etaje” –a precizat Sorin Vasilescu, pre-fectul judeþului Hunedoara.

Unul dintre proiectele HG sereferã la despãgubirile per-

soanelor fizice ca urmare a aces-tui incendiu, ºi cel de-al doileaproiect cuprinde calculul pagube-lor produse la cele douã imobilede locuinþe ºi suma ce urmeazã afi alocatã pentru refacerea lor.Banii ce vor fi daþi locatarilordrept despãgubire ºi necesarulpentru reconstrucþia celor douãblocuri vor fi alocaþi din fondulde rezervã al Guvernului.

Ileana FIRÞULESCU

Sucilã, o nouã încercarede eliberare

HHHHooooþþþþ pppprrrr iiiinnnnssss îîîînnnn ttttrrrreeeennnn

Asfalt pe drumul spre Parâng Nu s-au înghesuit lapreschimbarea urgentã

aaaa bbbbuuuulllleeeetttt iiiinnnneeeelllloooorrrr

DDDDoooouuuuãããã pppprrrrooooiiiieeeecccctttteeee ddddeeee HHHHGGGG ppppeeeennnnttttrrrruuuuLLLLuuuuppppeeeennnniiii ,,,, ppppeeee mmmmaaaassssaaaa GGGGuuuuvvvveeeerrrrnnnnuuuulllluuuuiiii


T uriºtii care vorveni la schi în

Parâng în acest sezonriscã sã nu aibã cu ceurca în staþiune.

Telescaunul Parâng adminis-trat de falimentara SCGospodãrie Prest Com ºi noultelescaun care va fi finalizatpânã la inaugurarea sezonuluiar putea rãmâne nepornitepentru cã municipalitatea n-arenici oameni ºi nici fonduri pen-tru a le þine funcþionale însezon. Consilierii locali trebuiesã gãseascã în timp scurt omodalitate pentru a putea þineoperaþionale instalaþiile detransport pe cablu. În caz con-trar, la iarnã Staþiunea Parâng,pentru prima datã în istoria sava fi închisã. Aceasta din sim-plul motiv cã turiºtii nu voravea nici o soluþie sã urce lapârtii.

Edilii s-au gândit la dareainstalaþiilor în administrare uneisocietãþi aleasã prin licitaþiepublicã ºi care sã rãspundã de

întreþinerea ºi funcþionareainstalaþiilor ºi aºteaptã prop-uneri astfel încât sezonul sã nufie compromis. „Ce vom facecu domeniul schiabil.Gospodãria e în insolvenþã ºiprobabil va da faliment. Noi nuvom avea resurse de a þinetelescaunul vechi ºi cel nou înfuncþiune. Aºteptãm soluþii,propuneri de la consilieriilocali. Spre exemplu eu credcã Primãria ar trebui sãîncaseze banii pe servicii ºiapoi sã plãteascã administra-torul domeniului schiabil. Nutrebuie sã fie aºa, e o prop-unere dar tocmai de aceeaspun cã ne trebuie soluþii ºipropuneri”, a precizat TiberiuIacob Ridzi, primarul municipi-ului Petroºani. Aleºii locali vorfi puºi la curent cu situaþiadomeniului schiabil ºi investiþi-ile fãcute în Parâng, astfel ca înperioada urmãtoare sã sepoatã lua o decizie care sã þinãstaþiunea de lângã Petroºanideschisã în sezon.

Maximilian GÂNJU

A vocaþii lui Sucilã audepus o cerere de elib-

erare la JudecãtoriaPetroºani. Avocaþii luiAdrian Sucilã au depus ieri(joi-n.r.) o cerere de eliber-are sub control judiciar laJudecãtoria Petroºani.

“Am depus o cerere de eliber-are sub control judiciar laJudecãtoria Petroºani. Sper sãne aprobe. Rãmâne de vãzut”, adeclarat Daniel Tomescu, avo-catul lui Sucilã.

Cererea de eliberare sub con-trol judiciar vine în urmã maimultor încercãri ale avocaþilor dea-l scãpa pe Sucilã de dupãgratii. Pânã acum, la niciunrecurs, nicio instanþã nu a admiscererea avocaþilor.

Sucilã este cercetat pentru sexcu un minor de 16 ani. Acestefapte s-ar fi petrecut, spunanchetatorii, în anul 2012, iarde la tatãl minorului, respectivsoþul Angelei Stoica, vicepri-marul din Vulcan, Sucilã este

acuzat cã ar fi furat 500 deeuro. Dosarul este instrumentatde Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, iarprocurorul Adina Velescu, purtã-tor de cuvânt al acestei instituþii,a declarat cã s-au sesizat înurma unor indicii. Sucilã a fostarestat în 4 iulie, iar de atunci i-a fost prelungit mandatul dearestare, pe motiv cã eliberarea

sã ar prejudicia ancheta, pentrucã acesta ar putea sã influenþezedeclaraþiile celor implicaþi. Înaceste zile se continuãcercetãrile în acest dosar,percheziþia informaticã încã nus-a terminat, iar poliþistul Sucilãrãmâne dupã gratii pânã laînceputul lunii septembrie.

Raul IRINOVICI

A început asfaltareadrumului spre

Parâng. Proiectul efinanþat din fondurieuropene ºi în cadrul sãuau mai fost asfaltate ºialte artere rutiere.

Edilii locali de la Petroºanispun cã totul face parte dintr-un proiect european. StradaVasile Milea este cuprinsã înproiectul amplu de asfaltare amai multor strãzi din centrulmunicipiului Petroºani, iar ulti-ma parte ce va fi asfaltatã seterminã+ în dreptul INSEMEXPetroºani. „Lucrãrile au ajunsîn acel loc. Au fost refãcutemai multe strãzi ºi la intrareape strada ce duce spre Parângse toarnã în aceste zile uncovor asfaltic”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primaruldin Petroºani.

Porþiunea de drum respec-tivã face parte din traseul ceurcã spre staþiunea turisticã

Parâng, dar restul de drumaparþine de Consiliul JudeþeanHunedoara.

Toate lucrãrile de asfaltarecare se fac acum in oraºulPetroºani au ºi garanþie de 5ani, iar la final, în oraº, va fi

refãcut terasamentul pe 12strãzi. În total, lucrãrile deasfaltare costã peste 9 milioaneºi jumãtate de lei.

Diana MITRACHE

Z idul de protecþie depe viaductul din

Petroºani nu mai areparapeþi de sprijin. Toþiau fost furaþi, bucatã cubucatã ºi sparþi, cel maiprobabil, pentru a recu-pera fierul din interior.

Nicio grindã orizontalã nu ascãpat ºi acum marginile suntasigurate doar de pãrþile verti-cale, adânc înfipte în pãmânt.Cel mai probabil aceasta esteopera magneþilor, care au dat

atacul la tot ce a însemnat fierbeton.

Un drum în acest loc devineoricum periculos, dacã e sãþinem cont cã viaductul tra-verseazã o parte a oraºului ºise aflã la o înãlþime apreciabilã,iar cei care au creat prejudiciulnu au fost niciodatã prinºi sauidentificaþi.

În acest ritm, nu mai e multºi chiar ºi bornele înfipte înpãmânt vor fi furate ºi cãrate lafier vechi.

Diana MITRACHE

U n bãrbat de33 de ani

din Alba este cercetat pentru cãa furat un telefonmobil dintr-untren. Întâmplareas-a petrecut petrenul Inter Regioce soseºte laSimeria, iar pãgubitul e untânãr de 17 anidin Petroºani.

Poliþiºtii spun cã aufost alertaþi de unminor de 17 ani, carese afla în tren. Acestaa sunat la 112 ºi a

anunþat cã i s-a furattelefonul mobil.Atunci oamenii legiiau fãcut cercetãri ºi l-au ºi gãsit pe hoþ.„Poliþiºtii ServiciuluiJudeþean de PoliþieTransporturiHunedoara au fostsesizaþi de cãtre untânãr în vârstã de 17ani, din Petroºani,despre faptul cã întimp ce cãlãtorea cuun tren Inter-Regio perelaþia Iaºi – Simeria,i-a fost sustras tele-fonul mobil, în val-oare de 600 lei.

În urma activitãþilorinvestigative, poliþiºtiil-au identificat peprezumtivul autor alfaptei, în persoana luiTRAIAN L., de 33 deani, din Blaj, judeþulAlba, cu antecedentepenale. Celui în cauzãi s-a întocmit dosar decercetare penalã pen-

tru comiterea infracþi-unii de furt calificat”,spune Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Hoþul este acumcercetat în stare delibertate.

DianaMITRACHE

D eºi li s-a promis cã lise vor schimba

buletinele expirate în regimde urgenþã pentru a-ºiexercita dreptul la vot, dincele peste 10.000 de per-soane doar câteva sute s-auînghesuit s-o facã.

Cu cinci zile înainte de ziuareferendumului pentru demitereapreºedintelui, PrefecturaHunedoara anunþa cã în judeþsunt 10.000 de persoane cudrept de vot, care au buletinulexpirat, unii chiar nu deþineaucãrþi de identitate, ºi cã îºi vorputea reînnoi documentele înregim de urgenþã, la oricare din-tre birourile publice comunitarede evidenþã a persoanelor.

Am fost curioºi sã aflãm dacãdintre aceºtia au fost fost doritorisã-ºi clarifice situaþia ºi cam câþi.

”Da, miercuri, 25 iulie amanunþat cã existã peste 10.000

de persoane adulte cu buletineexpirate. Pânã duminicã, au fostcâteva sute de persoane care ºi-au preschimbat buletinul saucãrora li s-a eliberat un buletinprovizoriu” – adeclarat prefectulde Hunedoara, Sorin Vasilescu.

Ca urmare, referendumul i-amobilizat ºi nu prea pe cei cãro-ra li s-ar fi rezolvat problem înregim de urgenþã cu aceastãocazie.

Ileana FIRÞULESCU

Sezonul de schi din Parângeste pus în pericol

Au furat toate balustradele

Î n proxima ºedinþã deGuvern vor fi supuse

spre adoptare douãpriecte de hotãrâri carevizeazã acordarea de aju-toare persoanelor fiziceafectate de incediul dinLupeni ºi pentru refac-erea celor douã imobiledistruse de flãcãri.

Douã proiecte de hotãrâri deGuvern au fost întocmite dePrefectura Hunedoara în colabo-rare cu Ministerul Muncii, prinministrul Mariana Câmpeanu,privind pagubele în urma incedi-ului ce a avut loc în Lupeni, ladouã blocuri de locuinþe.

Proiectele au fost deja înain-tate Guvernului spre aprobare înproxima ºedinþã a executivului.

”Pagubele materiale sunt con-

siderabile, având în vedere faptulcã acoperiºul unuia dintre celedouã blocuri a fost distrus în pro-porþie de 80%, iar celãlalt esteafectat pe o suprafaþã de 30%,pe lângã faptul cã locatarilor le-au fost ditruse ºi bunurile, maiales celor de la ultimele etaje” –a precizat Sorin Vasilescu, pre-fectul judeþului Hunedoara.

Unul dintre proiectele HG sereferã la despãgubirile per-

soanelor fizice ca urmare a aces-tui incendiu, ºi cel de-al doileaproiect cuprinde calculul pagube-lor produse la cele douã imobilede locuinþe ºi suma ce urmeazã afi alocatã pentru refacerea lor.Banii ce vor fi daþi locatarilordrept despãgubire ºi necesarulpentru reconstrucþia celor douãblocuri vor fi alocaþi din fondulde rezervã al Guvernului.

Ileana FIRÞULESCU

Sucilã, o nouã încercarede eliberare

HHHHooooþþþþ pppprrrr iiiinnnnssss îîîînnnn ttttrrrreeeennnn

Asfalt pe drumul spre Parâng Nu s-au înghesuit lapreschimbarea urgentã

aaaa bbbbuuuulllleeeetttt iiiinnnneeeelllloooorrrr

DDDDoooouuuuãããã pppprrrrooooiiiieeeecccctttteeee ddddeeee HHHHGGGG ppppeeeennnnttttrrrruuuuLLLLuuuuppppeeeennnniiii ,,,, ppppeeee mmmmaaaassssaaaa GGGGuuuuvvvveeeerrrrnnnnuuuulllluuuuiiii

U n bãrbat de aproxima-tiv 60 de ani care nu

avea casã a fost gãsit mortîntr-o clãdire pãrãsitã.Anchetatorii cred cã un altom al strãzii este criminalul.

Un bãrbat care se adãpostea într-oclãdire din Deva a fost gãsit mort.Omul avea capul spart ºi mai multelovituri pe corp, lucru care îi face peanchetatori sã creadã cã e vorbadespre o crimã. Cel mai probabil, omula fost ucis în bãtaie, dar poliþia face oanchetã. „În jurul orei 9:00, joidimineaþa, am primit o sesizare prin112 despre faptul cã în zona SãliiSporturilor din Deva, într-o clãdirepãrãsitã, se aflã un bãrbat decedat.Deocamdatã se fac cercetãri, iar echipaoperativã a luat mai multe probe de lafaþa locului. Omul a fost ucis cu unobiect contondent ºi în cauzã s-aîntocmit un dosar de cercetare penalã.

Moartea a survenit violent”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. Cadavrul a fost descoperitde administratorul clãdirii în care s-apetrecut crima, un fost restaurant.Corpul neînsufleþit a fost transportat lamedicinã legalã, iar în funcþie denecropsie se va stabili cu exactitate în

ce împrejurãri a murit bãrbatul. Cuocazia cercetãrii la faþa locului, poliþiºtiiau stabilit cã pe persoana decedatã esteCORNEL R., de 73 ani, din comunaAlmaºu Mare, judeþ Alba, cunoscut înmediul persoanelor fãrã adãpost, pecorpul cãruia s-au gãsit multiple leziuni.

Diana MITRACHE

Înaceastã varã centrulde colectare a

fructelor de pãdure dinAninoasa a rãmas cu uºileînchise. Concurenþa cen-trelor particulare, careplãtesc mai bine, este ceacare a pus lacãtul pe sin-gurul centru de colectare abureþilor sau afinelor dinValea Jiului care aparþineaDirecþiei SilviceHunedoara.

“Particularii ne-au terminat.Pentru cã plãtesc mai bine, toþiculegãtorii de fructe de pãdurese îndreaptã doar spre ei. Poatecineva a avut ºi interesul ca noisã ne închidem porþile, nu ºtiu,

dar nu vreau sã acuz pe nimeni.Asta este situaþia ºi nu avem ceface”, a spus unul dintre lucrã-torii de aici.

În cursul anului trecut, doarde la centrul de colectare dinAninoasa, au plecat la export,adicã în Italia, Germania sauOlanda, câteva zeci de tone de

ciuperci, zmeurã sau afine. Ceamai mare cantitate printrefructele de pãdure recoltate în2011 în Valea Jiului a reprezentat-o cea de afine negresau roºii. Pe locurile urmãtoares-au situat mãceºele, murele,pãducelul ºi ciupercile.

Mircea NISTOR


P e data de 6 august,creºtinii ortodocsi ºi

catolici sãrbãtorescSchimbarea la Faþã, unadintre cele mai mari sãrbãtori religioase. Ziuase referã la momentul încare apostoliiMântuitorului, aflati pemuntele Tabor, s-au convins cã acesta nueste doar un prooroc al luiDumnezeu, ci însuºi fiul luiDumnezeu.

Din punct de vedere religios,Schimbarea la Faþã aMântuitorului reprezintã data lacare Iisus, împreunã cu trei din-tre mucenicii cei mai apropiaþi,Petru, Iacob ºi Ioan, a urcat pemuntele Tabor ca sã se roage.

Aici, apostolii au fost învãluiþiîntr-un nor de luminã, în timp ceIisus se ruga, iar apoi au auzitun glas care le-a spus: “Acestaeste Fiul Meu Cel iubit, în Caream binevoit; pe Acesta ascultaþi-L” (Matei 17, 5). Isus le-aporuncit celor trei sã nudezvãluie nimãnui nimic din celevãzute ºi auzite, pânã dupãînvierea Sa din morþi.

I nterzis la scãldat, cer-bii au rãcit apele…

Bogãþia obiceiurilorlegate de acestã sãrbã-toare se bazeazã peobservaþii ºi luare de ati-tudine de locuitorii satelorde-a lungul vremurilor.

Dupã cum spun etnologiiîn revista Memoria Ethnologicã,de acum nu se mai doarmeafarã pentru ca vremea se rãces-

te ºi “Numa’ atâta-ivara, varã/ Pânã-i patu’ mândrii-

afarã/ Dacã mândra patu-ºimutã/ Poþi sã ºtii, vara-i tre-cutã.”

În popor a fost asimilatã ca zice marcheazã despãrþirea devarã, schimbarea veºmintelornaturii, dar ºi ale oamenilor, cucele ale noului anotimp care sepregateºte sã vinã, toamna. De-acum, frunzele încep a se îngãl-beni, se rãcesc apele, pleacãpãsãrile migratoare, târâtoareleºi insectele se pregãtesc sã intre

în pãmânt, adapostindu-se pesteiarna.

Dar nu înseamnã cã de adoua zi dupã sãrbatoareaSchimbãrii la Faþã nu va mai ficald. Vara continuã, e posibil sãmai fie zile caniculare, dar toam-na se va face simþitã cu fiecarezi care trece din luna august.

Se mai spune cã în zi deSchimbare la Faþã nu este binesã te cerþi cu nimeni ºi nici sã fiicertat de cineva, cã aºa vei fi totanul, pânã la urmãtoarea sãrbã-toare. Fetele sunt sfãtuite sã nuse pieptene în aceastã zi pentrucã nu le mai cresc cosiþele, aºacum nu mai creºte nici iarba.

Din aceastã zi, care mai estenumitã ºi Probojenia, denumireaslavã a sãrbãtorii, se interzicescãldatul. “De la Probãjeniiînainte, nu-i slobod sã te maiscalzi în râu. O coborat cerbulde la munte, s-o piºat în apã ºi-orãcit apa. Atâta-i tãt”, spunetnologii în MemoriaEthnologicã. Explicaþia realãeste cã apele fiind de acum totmai reci, creºte riscul îmbolnãvirilor.

Ileana FIRÞULESCU

Schimbarea la Faþã a Mântuitorului - credinþã ºi tradiþii

“Numa’

atâta-i vara,

varã/ Pânã-i patu’

mândrii-afarã/ Dacã

mândra patu-ºi mutã/

Poþi sã ºtii, vara-i

trecutã.”

D ejecþiile dincanalizare curg pe

strãzile din Vulcan, iar zecide copii stau ºi inhaleazãmirosurile insuportabile dela canalele ce supureazã.Responsabilii sistemului decanalizare spun cã vinaeste a celor care aruncãmizerii în canale, darpromit reabilitarea acestu-ia.

Oamenii care locuiesc în zonãse tem cã într-o zi li se va prãvãliblocul peste ei, din cauzã cãstructura de rezistenþã este gravafectatã. Toþi sunt revoltaþi deceea ce se întâmplã ºi cautã dis-peraþi soluþii. Dupã fiecareploaie, însã, lucrurile par ºi maigrave ºi totul se transformã încoºmar. „Mai ales în zilele cândplouã, aici nu se mai poate trãi.Apa ajunge în casa scãrii ºi aici,unde sunt zeci de copii numaiîntr-o scarã, pericolul e mare.Plus cã dacã apa asta mizerabilãintrã în scara blocului, acolo sunt

fire de curent. E jale aici, nu maiºtim ce sã facem”, spune ofemeie, care încerca sã facã uncanal de scurgere a apei din sis-temul de canalizare.

Canalele aici mustesc ºi daupe dinafarã ºi asta se întâmplãchiar în faþa blocului, la gea-

murile locatarilor terorizaþi demizerie, goange ºi insecte, plusmirosul de nesuportat. „Mereufac canale de scurgere, dar copiiinoºtri calcã în toate apele asteamizerabile. Nu ºtim ce sã ne maifacem, cine e vinovat, cã de ani

de zile, cei din Dallas stricã ºiînfundã canalele ºi primãria nuface nimic pentru noi”, spuneun alt locatar din zona afectatã

În replicã, responsabilii cu sis-temul de canalizare admit cãsituaþia este una dezastruoasã ºispun cã singura salvare a oame-

nilor e implementarea unuiproiect nou, care deocamdatã ezãdãrnicit de contestarea licitaþi-ilor. „Ceea ce se întâmplã acolopoate fi caracterizat într-un sin-gur cuvânt: Dezastru. Asta eacolo ºi eu, împreunã cu pri-

marul Gheorghe Ile am fostacolo marþi dupã ploaie. Demiercuri de la ora 7,00 am trimismaºina care sã cureþe canalele ºitimp de douã zile va sta acolo.Sigur, situaþia e rezolvatã doartemporar ºi noi ne punem marisperanþe în implementarea unuisistem care sã modernizezevechea structurã de canalizaredin acel cartier. Doar atunci vomputea sã eradicãm acest efectdezastruos, dar încã întâmpinãmprobleme înceea cepriveºteproiectul decare vã vor-

beam”, a spus Costel Avram, dir. gen. SC Apa Serv ValeaJiului.

Canalizãrile sunt înfundate cutot felul de dejecþii, sus înCartierul denumit generic Dallas,însã, cei care au de suferit suntoamenii din partea de jos aoraºului. ªi asta în condiþiile încare ei locuiesc în zona centralãa municipiului Vulcan, la câþivapaºi de primãrie.

Diana MITRACHE

T oate trecerile lanivel cu calea

feratã din munici-piul Lupeni intrã înreparaþii. Acesteasunt într-o avansatãstare de degradareþi þoferii abia dacãmai pot trece pesteele.

Trei treceri la nivel cucalea feratã din Lupeni vorintra în reabilitare. Nici unloc nu mai poate fi practi-cabil deja ºi, dacã lapasajul ce duce spre minã,circulaþia a fost deja între-ruptã ºi deviatã, pentru cãacolo se lucreazã deja laun pod, la celelalte douãse vor lua mãsuri similarede întrerupere a circulaþiei.Astfel, în perioada urmã-toare, la Bãrbãteni se va

circula pe un singur fir,pânã la finalizarealucrãrilor. „Este vorbadespre 3 pasaje, care intrãîn reabilitare: pasajul dinBãrbãteni, cel care ducespre mina Lupeni ºi celdin zona Vîscoza, undeexistã acces spre fabricade volane ºi cea de

covoare geotehnice. Sepreconizeazã începerealucrãrilor pe data de 13august. Acum au loc ame-najãri de ºantier, iar pentruadministraþia localã nu arenicio contribuþie bãneascã.O firmã de la CFR va facepasajul pentru un fir, iarcel de al doilea fir de cale

feratã care traverseazãoraºul va fi reabilitat deCNH. Ambele firme începlucrãrile concomitent ºi levor finaliza la fel”, adeclarat Gabriel Lungu,administrator al municipiului Lupeni.

Diana MITRACHE

C âteva zeci dedascãli din

Valea Jiului autrecut, ieri, prinemoþiile susþineriiexamenului de titularizare.

Centre de examen aufost organizate la toateliceele din zonã,numãrul participanþilorfiind cuprins între unulsingur (la ColegiulNaþional “MihaiEminescu”) ºi 10 (laColegiul Tehnic“Dimitrie Leonida”),ambele din Petroºani.“Dintre cei 11 profesoriînscriºi pentru a susþineexamenul de titularizareau fost prezenþi 10. Lacentrul nostru de exa-

minare nu a fost înre-gistratã nicio problemãdeosebitã în ceea cepriveºte organizarea sauderularea examenului”,a precizat Gabriela Rus,preºedinte comisie deconcurs Colegiul Tehnic“D. Leonida” Petroºani.

Lucrãrile scrise de

cãtre profesorii dinValea Jiului urmeazã afi corectate ºi notateîntr-un centru din altjudeþ al þãrii. Rezultateleconcursului vor fiafiºate, în fiecare centruîn care s-a desfãºuratconcursul, în data de 7august. Eventualele con-

testaþii pot fi depuse înperioada 7 - 8 august,la sediul Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara, iar rezul-tatele finale vor fianunþate în data de 10august.

Mircea NISTOR

Concurenþa a închis centrul

A început titularizarea

Cu dejecþiile la bloc

PPPPaaaassssaaaajjjjeeee CCCCFFFFRRRR,,,, rrrreeeeaaaabbbbiiii llll iiii ttttaaaatttteeee llllaaaa LLLLuuuuppppeeeennnniiii

Crimã între boschetarii din Deva

U n bãrbat de aproxima-tiv 60 de ani care nu

avea casã a fost gãsit mortîntr-o clãdire pãrãsitã.Anchetatorii cred cã un altom al strãzii este criminalul.

Un bãrbat care se adãpostea într-oclãdire din Deva a fost gãsit mort.Omul avea capul spart ºi mai multelovituri pe corp, lucru care îi face peanchetatori sã creadã cã e vorbadespre o crimã. Cel mai probabil, omula fost ucis în bãtaie, dar poliþia face oanchetã. „În jurul orei 9:00, joidimineaþa, am primit o sesizare prin112 despre faptul cã în zona SãliiSporturilor din Deva, într-o clãdirepãrãsitã, se aflã un bãrbat decedat.Deocamdatã se fac cercetãri, iar echipaoperativã a luat mai multe probe de lafaþa locului. Omul a fost ucis cu unobiect contondent ºi în cauzã s-aîntocmit un dosar de cercetare penalã.

Moartea a survenit violent”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. Cadavrul a fost descoperitde administratorul clãdirii în care s-apetrecut crima, un fost restaurant.Corpul neînsufleþit a fost transportat lamedicinã legalã, iar în funcþie denecropsie se va stabili cu exactitate în

ce împrejurãri a murit bãrbatul. Cuocazia cercetãrii la faþa locului, poliþiºtiiau stabilit cã pe persoana decedatã esteCORNEL R., de 73 ani, din comunaAlmaºu Mare, judeþ Alba, cunoscut înmediul persoanelor fãrã adãpost, pecorpul cãruia s-au gãsit multiple leziuni.

Diana MITRACHE

Înaceastã varã centrulde colectare a

fructelor de pãdure dinAninoasa a rãmas cu uºileînchise. Concurenþa cen-trelor particulare, careplãtesc mai bine, este ceacare a pus lacãtul pe sin-gurul centru de colectare abureþilor sau afinelor dinValea Jiului care aparþineaDirecþiei SilviceHunedoara.

“Particularii ne-au terminat.Pentru cã plãtesc mai bine, toþiculegãtorii de fructe de pãdurese îndreaptã doar spre ei. Poatecineva a avut ºi interesul ca noisã ne închidem porþile, nu ºtiu,

dar nu vreau sã acuz pe nimeni.Asta este situaþia ºi nu avem ceface”, a spus unul dintre lucrã-torii de aici.

În cursul anului trecut, doarde la centrul de colectare dinAninoasa, au plecat la export,adicã în Italia, Germania sauOlanda, câteva zeci de tone de

ciuperci, zmeurã sau afine. Ceamai mare cantitate printrefructele de pãdure recoltate în2011 în Valea Jiului a reprezentat-o cea de afine negresau roºii. Pe locurile urmãtoares-au situat mãceºele, murele,pãducelul ºi ciupercile.

Mircea NISTOR


P e data de 6 august,creºtinii ortodocsi ºi

catolici sãrbãtorescSchimbarea la Faþã, unadintre cele mai mari sãrbãtori religioase. Ziuase referã la momentul încare apostoliiMântuitorului, aflati pemuntele Tabor, s-au convins cã acesta nueste doar un prooroc al luiDumnezeu, ci însuºi fiul luiDumnezeu.

Din punct de vedere religios,Schimbarea la Faþã aMântuitorului reprezintã data lacare Iisus, împreunã cu trei din-tre mucenicii cei mai apropiaþi,Petru, Iacob ºi Ioan, a urcat pemuntele Tabor ca sã se roage.

Aici, apostolii au fost învãluiþiîntr-un nor de luminã, în timp ceIisus se ruga, iar apoi au auzitun glas care le-a spus: “Acestaeste Fiul Meu Cel iubit, în Caream binevoit; pe Acesta ascultaþi-L” (Matei 17, 5). Isus le-aporuncit celor trei sã nudezvãluie nimãnui nimic din celevãzute ºi auzite, pânã dupãînvierea Sa din morþi.

I nterzis la scãldat, cer-bii au rãcit apele…

Bogãþia obiceiurilorlegate de acestã sãrbã-toare se bazeazã peobservaþii ºi luare de ati-tudine de locuitorii satelorde-a lungul vremurilor.

Dupã cum spun etnologiiîn revista Memoria Ethnologicã,de acum nu se mai doarmeafarã pentru ca vremea se rãces-

te ºi “Numa’ atâta-ivara, varã/ Pânã-i patu’ mândrii-

afarã/ Dacã mândra patu-ºimutã/ Poþi sã ºtii, vara-i tre-cutã.”

În popor a fost asimilatã ca zice marcheazã despãrþirea devarã, schimbarea veºmintelornaturii, dar ºi ale oamenilor, cucele ale noului anotimp care sepregateºte sã vinã, toamna. De-acum, frunzele încep a se îngãl-beni, se rãcesc apele, pleacãpãsãrile migratoare, târâtoareleºi insectele se pregãtesc sã intre

în pãmânt, adapostindu-se pesteiarna.

Dar nu înseamnã cã de adoua zi dupã sãrbatoareaSchimbãrii la Faþã nu va mai ficald. Vara continuã, e posibil sãmai fie zile caniculare, dar toam-na se va face simþitã cu fiecarezi care trece din luna august.

Se mai spune cã în zi deSchimbare la Faþã nu este binesã te cerþi cu nimeni ºi nici sã fiicertat de cineva, cã aºa vei fi totanul, pânã la urmãtoarea sãrbã-toare. Fetele sunt sfãtuite sã nuse pieptene în aceastã zi pentrucã nu le mai cresc cosiþele, aºacum nu mai creºte nici iarba.

Din aceastã zi, care mai estenumitã ºi Probojenia, denumireaslavã a sãrbãtorii, se interzicescãldatul. “De la Probãjeniiînainte, nu-i slobod sã te maiscalzi în râu. O coborat cerbulde la munte, s-o piºat în apã ºi-orãcit apa. Atâta-i tãt”, spunetnologii în MemoriaEthnologicã. Explicaþia realãeste cã apele fiind de acum totmai reci, creºte riscul îmbolnãvirilor.

Ileana FIRÞULESCU

Schimbarea la Faþã a Mântuitorului - credinþã ºi tradiþii

“Numa’

atâta-i vara,

varã/ Pânã-i patu’

mândrii-afarã/ Dacã

mândra patu-ºi mutã/

Poþi sã ºtii, vara-i

trecutã.”

D ejecþiile dincanalizare curg pe

strãzile din Vulcan, iar zecide copii stau ºi inhaleazãmirosurile insuportabile dela canalele ce supureazã.Responsabilii sistemului decanalizare spun cã vinaeste a celor care aruncãmizerii în canale, darpromit reabilitarea acestu-ia.

Oamenii care locuiesc în zonãse tem cã într-o zi li se va prãvãliblocul peste ei, din cauzã cãstructura de rezistenþã este gravafectatã. Toþi sunt revoltaþi deceea ce se întâmplã ºi cautã dis-peraþi soluþii. Dupã fiecareploaie, însã, lucrurile par ºi maigrave ºi totul se transformã încoºmar. „Mai ales în zilele cândplouã, aici nu se mai poate trãi.Apa ajunge în casa scãrii ºi aici,unde sunt zeci de copii numaiîntr-o scarã, pericolul e mare.Plus cã dacã apa asta mizerabilãintrã în scara blocului, acolo sunt

fire de curent. E jale aici, nu maiºtim ce sã facem”, spune ofemeie, care încerca sã facã uncanal de scurgere a apei din sis-temul de canalizare.

Canalele aici mustesc ºi daupe dinafarã ºi asta se întâmplãchiar în faþa blocului, la gea-

murile locatarilor terorizaþi demizerie, goange ºi insecte, plusmirosul de nesuportat. „Mereufac canale de scurgere, dar copiiinoºtri calcã în toate apele asteamizerabile. Nu ºtim ce sã ne maifacem, cine e vinovat, cã de ani

de zile, cei din Dallas stricã ºiînfundã canalele ºi primãria nuface nimic pentru noi”, spuneun alt locatar din zona afectatã

În replicã, responsabilii cu sis-temul de canalizare admit cãsituaþia este una dezastruoasã ºispun cã singura salvare a oame-

nilor e implementarea unuiproiect nou, care deocamdatã ezãdãrnicit de contestarea licitaþi-ilor. „Ceea ce se întâmplã acolopoate fi caracterizat într-un sin-gur cuvânt: Dezastru. Asta eacolo ºi eu, împreunã cu pri-

marul Gheorghe Ile am fostacolo marþi dupã ploaie. Demiercuri de la ora 7,00 am trimismaºina care sã cureþe canalele ºitimp de douã zile va sta acolo.Sigur, situaþia e rezolvatã doartemporar ºi noi ne punem marisperanþe în implementarea unuisistem care sã modernizezevechea structurã de canalizaredin acel cartier. Doar atunci vomputea sã eradicãm acest efectdezastruos, dar încã întâmpinãmprobleme înceea cepriveºteproiectul decare vã vor-

beam”, a spus Costel Avram, dir. gen. SC Apa Serv ValeaJiului.

Canalizãrile sunt înfundate cutot felul de dejecþii, sus înCartierul denumit generic Dallas,însã, cei care au de suferit suntoamenii din partea de jos aoraºului. ªi asta în condiþiile încare ei locuiesc în zona centralãa municipiului Vulcan, la câþivapaºi de primãrie.

Diana MITRACHE

T oate trecerile lanivel cu calea

feratã din munici-piul Lupeni intrã înreparaþii. Acesteasunt într-o avansatãstare de degradareþi þoferii abia dacãmai pot trece pesteele.

Trei treceri la nivel cucalea feratã din Lupeni vorintra în reabilitare. Nici unloc nu mai poate fi practi-cabil deja ºi, dacã lapasajul ce duce spre minã,circulaþia a fost deja între-ruptã ºi deviatã, pentru cãacolo se lucreazã deja laun pod, la celelalte douãse vor lua mãsuri similarede întrerupere a circulaþiei.Astfel, în perioada urmã-toare, la Bãrbãteni se va

circula pe un singur fir,pânã la finalizarealucrãrilor. „Este vorbadespre 3 pasaje, care intrãîn reabilitare: pasajul dinBãrbãteni, cel care ducespre mina Lupeni ºi celdin zona Vîscoza, undeexistã acces spre fabricade volane ºi cea de

covoare geotehnice. Sepreconizeazã începerealucrãrilor pe data de 13august. Acum au loc ame-najãri de ºantier, iar pentruadministraþia localã nu arenicio contribuþie bãneascã.O firmã de la CFR va facepasajul pentru un fir, iarcel de al doilea fir de cale

feratã care traverseazãoraºul va fi reabilitat deCNH. Ambele firme începlucrãrile concomitent ºi levor finaliza la fel”, adeclarat Gabriel Lungu,administrator al municipiului Lupeni.

Diana MITRACHE

C âteva zeci dedascãli din

Valea Jiului autrecut, ieri, prinemoþiile susþineriiexamenului de titularizare.

Centre de examen aufost organizate la toateliceele din zonã,numãrul participanþilorfiind cuprins între unulsingur (la ColegiulNaþional “MihaiEminescu”) ºi 10 (laColegiul Tehnic“Dimitrie Leonida”),ambele din Petroºani.“Dintre cei 11 profesoriînscriºi pentru a susþineexamenul de titularizareau fost prezenþi 10. Lacentrul nostru de exa-

minare nu a fost înre-gistratã nicio problemãdeosebitã în ceea cepriveºte organizarea sauderularea examenului”,a precizat Gabriela Rus,preºedinte comisie deconcurs Colegiul Tehnic“D. Leonida” Petroºani.

Lucrãrile scrise de

cãtre profesorii dinValea Jiului urmeazã afi corectate ºi notateîntr-un centru din altjudeþ al þãrii. Rezultateleconcursului vor fiafiºate, în fiecare centruîn care s-a desfãºuratconcursul, în data de 7august. Eventualele con-

testaþii pot fi depuse înperioada 7 - 8 august,la sediul Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara, iar rezul-tatele finale vor fianunþate în data de 10august.

Mircea NISTOR

Concurenþa a închis centrul

A început titularizarea

Cu dejecþiile la bloc

PPPPaaaassssaaaajjjjeeee CCCCFFFFRRRR,,,, rrrreeeeaaaabbbbiiii llll iiii ttttaaaatttteeee llllaaaa LLLLuuuuppppeeeennnniiii

Crimã între boschetarii din Deva

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

3 a u g u s t 2 0 1 2

Chestiunile sentimentale vor fideosebit de importante pentrutine în aceastã zi. Relaþia cu per-soanele de sex opus se vaîmbunãtãþi ºi te vei bucura deaprecierea acestora. Profitã deaceastã conjuncturã pentru a-þiconsolida relaþia cu fiinþa iubitã.

Proiectele pentru timpul liberfãcute în compania fiinþei iubitevor înregistra unele modificãri,ceea ce ar putea genera discuþiiîn contradictoriu. Este posibil capartenerul de suflet sã aibã partede un câºtig material.

Din punct de vedere sentimentallucrurile evolueazã cel puþinmulþumitor. Implicarea ta înrelaþia de cuplu este din ce în cemai profundã, iar rezultatele nuvor întârzia sã aparã. Totuºi, n-arfi exclus sã aparã manifestãri degelozie ale partenerului.

Este foarte posibil sã fie nevoiesã revii asupra unor lucrãri pecare le-aþi considerat finalizate,dar care se vor dovedi a nu fiîntru totul. Programul pentruaceastã zi va fi foarte plin ºi nuvei putea lãsa nimic pe planul aldoilea.

Nu te simþi prea în largul tãu ºiai tendinþa de a face reproºuripartenerului de suflet. Cel maibine ar fi sã dovedeºti mai multãînþelegere faþã de acesta. Spresfârºitul zilei ai putea afla o vestecare îþi va însenina chipul.

Ar trebui sã-þi faci cu atenþie pro-gramul pentru aceastã zi ºi sã nute implici în activitãþi care sã tesuprasolicite, mai ales din punctde vedere fizic. În cazul în caredoreºti sã te implici în activitãþimai complicate, fii cât se poatede atent.

Nu este exclus ca o rudã apropi-atã sã aibã o intervenþie ce arputea genera neînþelegeri înrelaþia ta cu fiinþa iubitã. N-ar fiexclus nici ca chestiunilegospodãreºti sã te împiedice sãîþi petreci timpul liber în compa-nia persoanei iubite.

Eºti irascibil ºi gata în oricemoment sã îþi ieºi din fire. Evitãsã dai curs impulsivitãþii demoment care, mai mult ca sigur,te va conduce pe cãi greºite. Nueste cazul sã te implici în activ-itãþi riscante deoarece vei aveaneplãceri.

Eºti cam irascibil ºi din acestmotiv ai putea greºi cu uºurinþãîn deciziile legate de activitãþile încare eºti angrenat. Atenþie, cãciimpulsivitatea te poate determinasã faci gesturi pe care ulterior levei regreta. Te vei bucura de sim-patia persoanelor de sex opus.

Dacã pânã acum ai avut uneleprobleme, acestea par a-ºi gãsirezolvarea sau mãcar se vorameliora. Implicarea în activitãþisociale îþi ora da ocazia sã terelaxezi. Din punct de vederesentimental situaþia te avanta-jeazã.

Te confrunþi cu tot felul de situ-aþii stresante, dar din fericire veireuºi sã gãseºti rezolvãri conven-abile. Oricum, proiectele tale potfi puse în practicã. În cazul încare doreºti sã semnezi un con-tract, sã obþii o aprobare, ºansaîþi va surâde.

Dovedeºti o bunã robusteþe fiz-icã, ceea ce te va ajuta în tot cedoreºti sã întreprinzi. În plus,optimismul de care dai dovadãva avea efecte pozitive asuprastãrii generale. Din punct devedere mental, eºti camîmprãºtiat.

H O R O S C O P

D ouã fete dinlocalitatea

Vulcan au ajuns lamedic dupã ce un fulger a lovit înapropierea lor, iaruna dintre ele a fostarsã uºor la mânã.

Cealaltã a suferit unºoc, însã ambele sunt înafara pericolului. Tinereleerau marþi, dupã amiazã,afarã la plimbare când s-a pornit o furtunã ca dinsenin. Au dat sã intre înscara blocului unde locui-esc ºi atunci un fulger alovit chiar lângã ele. Înurmã cu o sãptãmânã în

judeþul nostru s-a maiînregistrat o victimã carea ºi decedat dupã ce afost lovitã de fulger. Este

vorba de un cioban aflatcu oile la pãscut înRetezat.

Maximilian GÂNJU

LLLLoooovvvviiii tttteeee ddddeeee ffffuuuullllggggeeeerrrr

L a Lupeni, aufost atunci, 22

de mineri morþi ºi148 de rãniþi.Tragedia nu estedeparte de noi.

6 august este o zi nea-grã în istoria minerituluidin Valea Jiului… Primeleºapte luni ale anului 1929aºtern deznãdejdea înValea Jiului. Deziluziatrãdãrii ºi mizeria vieþiiîncleºtau sufletele. Înlunile februarie ºi martie1929, Comisia de arbitrajdin cadrul TribunaluluiDeva s-a întrunit în 12ºedinþe fãrã niciun rezul-tat. Negocierile pentrusemnarea contractuluicolectiv de muncãdeveniserã statice.Treptat, mureau speranþele minerilor….

Foia Naþionalã, în”Lupeni 1929. O istorieimposibilã”, face o radi-ografie a acelor momentedin viaþa minerilor, dupãdr. Florin Rotaru ºi avândca sursã Revista Clipa –Magazinul actualitãþii culturale româneºti…

În publicaþia Viaþamuncitoare, în 17 martie1929, este scrutat timpulprezent, dar ºi viitorul

apropiat: „Cei 30.000 derobi din Valea Jiului cescormonesc adâncurilepãmântului nu vor sã mairabde mizeriile [...]. Pestepuþinã vreme ei vor pornila luptã pentru cucerirearevendicãrilor lor. Spiritulde solidaritate ºi de luptãal robilor din Valea Jiuluiva face sã tremure întrea-ga burghezie ºi social-democraþie. Muncitorimeatrebuie sã ºtie cã numaiprin lupta lor vor puteaimpune revendicãrile lor.Altfel nu.”

Calmul aparent al

muncitorilor din viaþa zilnicã de la suprafaþã,liniºtea din galeriileminelor ºi din ateliereîngrijorau patronii. Îniunie 1929, administraþiaminelor scria directoruluigeneral, la Bucureºti:„Avem onoarea a vãraporta cã, dupã cum necomunicã informatoriinoºtri, muncitorii dinValea Jiului fac pregãtiripentru declanºarea greveigenerale.”

Un bun prilej aldeclanºãrii acesteia a fostconsideratã ziua de 1august. În zilele de 29 ºi30 iulie, au avut loc înValea Jiului mai multeîntruniri ºi mitingurimenite sã pregãteascãmarea demonstraþie destradã din ziua de 1august.

Temãtor, guvernulnaþional-þãrãnist a luatmãsuri speciale de pre-venire. O importanþãdeosebitã s-a acordatmãsurilor de intimidare.Patrule de jandarmi aumers din casã în casã ºii-au ameninþat pe minericã vor fi arestaþi dacã nuse vor prezenta la lucru.Preventiv, mai mulþisindicaliºti au fostarestaþi. Pentru moment,mãsurile represive ºi-auatins obiectivul: demon-straþia programatã la 1

august a eºuat. LaPetroºani, soseºte, cuscopul desluºirii cauzeloreºecului, Vasile Luca,preºedintele ConsiliuluiGeneral al Sindicatelor. Înzorii zilei de 3 august, sedeschid lucrãrileConferinþei sindicatelordin Valea Jiului. Întreruptela prânz, discuþiile urmaua fi reluate în dupã-ami-aza aceleiaºi zile. Dinmotive rãmase necunos-cute, Vasile Luca nu afost prezent la locul sta-bilit pentru continuarealucrãrilor. În cursul nopþii,el a plecat spre Bucureºti,iar o parte dintre partici-panþi a fost arestatã. S-ausalvat delegaþii dinLupeni, întrucât nu s-audus acasã, unde erau, defapt, aºteptaþi de jandar-mi. Într-o stare de puter-nicã tensiune, îndimineaþa zilei de 4august, se desfãºoarã con-spirativ consfãtuirea prin-cipalilor activiºti de sindi-cat. Acum, se adoptãhotãrârea declanºãriigrevei generale a doua zi,în 5 august. Dimineaþa, laorele 6, minerii de lamina Ileana n-au intrat înminã ºi nu ºi-au ridicatlãmpile. Dupã 40 deminute de tratative cureprezentanþii adminis-traþiei, minerii s-auîncolonat ºi au pornit înmarº spre mina ªtefan.

Concomitent, muncitoriide la mina Victoria auînapoiat lãmpile ºi,încolonaþi, s-au îndreptatspre puþul Aurelia. Împre-unã, minerii de la Victoriaºi Aurelia s-au îndreptatspre mina Carolina, iar deaici, în jurul orelor 8.30,detaºamentele celor treimine s-au îndreptat sprecentrul oraºului. Strategiaconducãtorilor greveiurmãrea concentrareatuturor minerilor în cen-trul oraºului, de unde setrecea la ocuparea uzineielectrice, a cãrei întreru-pere genera paralizareaîntregii activitãþi aSocietãþii Lupeni. Laorele 9,45, aproximativ5.000 de greviºti au luatcu asalt ºi au ocupat uzinaelectricã.

Reprezentanþiipatronatelor au refuzat sãtrateze cu greviºtii.Compania de jandarmi ºidouã companii degrãniceri din Lupeni exe-

cutau manevre de intimi-dare în jurul uzinei. Ziuatrece cu pregãtirile orga-nizatorice ale ambelortabere. În cursul nopþii,între orele 3 ºi 4, laLupeni soseºte o unitatede jandarmi, alcãtuitã maiales din plutonieri ºi ºefide posturi. Noii sosiþi facun popas la o cârciumã,unde li se pun la dispoz-iþie mari cantitãþi de bãu-turi spirtoase. La orele5,30, sosesc comandanþiitrupelor, prefectul judeþu-lui Hunedoara, ªtefanRãzvan, prim-procurorulTribunalului Hunedoara,judecãtorul de instrucþie.

Tãcerea dimineþii estespartã de discursul prefec-tului. Urmeazã somaþiileprim-procuroruluiadresate greviºtilor pentrua pãrãsi uzina imediat ºinecondiþionat. Muncitoriiau rãspuns cu reven-dicãrile lor: pâine, con-tract colectiv, condiþiiumane de muncã, drep-tate ºi libertate. Dupã tre-

cerea minutelor acordateprin somaþie, s-a datordin jandarmilor sã eva-cueze uzina. În timpulbusculadei s-a auzit un focde revolver. El a constituitpretextul deschiderii focului asupra muncitori-lor. Jandarmii au tras înplin ºi douãzeci de trupurineînsufleþite au cãzut încurtea uzinei. Ulterior,dintre cei 150 de greviºticãzuþi, doi au decedat.Grãnicerii, în schimb, autras în aer. Totuºi, seputea ajunge la un ade-vãrat mãcel, dacã nu ar fiintervenit un evenimentneprevãzut. Dinspredealul din faþa uzinei,familiile muncitorilor bari-cadaþi, soþii, copii, pãrinþi,au trimis o ploaie depietre asupra jandarmilor.Loviturile determinã dis-persarea jandarmilor, faptcare a creat posibilitateacelor 5 000 de mineri sãse retragã din uzinã,îndeosebi prin canalul descurgere spre Jiu. Canalul

era îngust, iar la gura luis-au aºezat sute de munci-tori. Loviþi cu patul dearmã ºi rãniþi de gloanþe,minerii rãniþi înroºescapele canalului. În urmamãcelului, autoritãþiledezlãnþuie o teroare înmasã. Locuinþele miner-ilor sunt percheziþionate ºisunt arestaþi minerii gãsiþiacasã. Se intenteazã unproces celor 70 degreviºti. Peste Valea Jiuluise aºtern doliul ºi durereaînfrângerii. Sacrificiul lorscrie o lecþie în istoriaromânilor. Astãzi, nimeninu o înþelege. În Româniacontemporanã, oconºtiinþã autenticã estepãtrunsã în fiecare clipãde sentimentul difuz, inex-plicabil, al incompetenþeiºi al iresponsabilitãþii,spun sursele citate.

Este greu sã identi-ficãm cel puþin o insulã amemoriei cu ºi pentruacea crimã...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 2012 Remember 11

ZIUA SUFLETELOR ÎNCLEªTATE

Sâmbãtã, 4 august11.00 Volei pe plajã,

DolceSport 211.30 Canotaj, TVR 1,

TVR HD12.00 Polo M, România -

Muntenegru, TVR 2,DolceSport 1

12.00 Atletism, TVR 1,TVR HD

13.15 Baschet M, Spania- Rusia, DolceSport 2

14.00 Fotbal M, sfert definalã 1, TVR 3, DolceSport 1

15.30 Badminton, TVR 216.30 Fotbal, sfert de finalã

2, TVR 3, DolceSport 216.30 Baschet M, SUA -

Lituania, DolceSport 118.15 Handbal M,

Croaþia - Danemarca, TVR2, TVR HD, DolceSport 1

18.45 Volei M, Rusia -SUA, DolceSport 2

19.00 Fotbal M, sfert definalã 3, TVR 3

20.00 Scrimã, TVR 1,TVR HD

20.00 Ciclism, înregis-trare DolceSport 1

20.45 Sãrituri în apã,înregistrare DolceSport 2

21.30 Nataþie, TVR 221.30 Fotbal M, sfert de

finalã 4, TVR 3, DolceSport 221.40 Polo M, Serbia -

SUA, DolceSport 200.00 Volei M, Brazilia -

Serbia, DolceSport 200.15 Baschet M, TVR

HD

Duminicã, 5 august11.00 Baschet F, Rusia -

Franþa, DolceSport 111.30 Handal F, TVR 212.00 Ciclism, Dolce-

Sport 113.00 Maraton F, TVR 1,

TVR HD14.00 Fotbal M, sfert de

finalã 3, înregistrareDolceSport 2

15.00 Badminton, TVR 216.00 Gimnasticã, TVR

1, TVR HD16.30 Handbal F,

Muntenegru - Rusia, TVR 2,DolceSport 1

17.30 Volei pe plajã,înregistrare DolceSport 2

18.45 Volei F, Italia -Rusia, DolceSport 1

18.45 Baschet F, China -SUA, DolceSport 2

20.50 Tenis de masã,TVR 2

21.00 Volei pe plajã F, sfertde finalã 2, DolceSport 2

21.30 Handbal F,Norvegia - Spania,DolceSport 1

22.00 Volei pe plajã F,sfert de finalã 1, înregistrareDolceSport 2

23.00 Sãrituri în apã.Înregistrare DolceSport 1

23.15 Handbal F,Danemarca - Franþa,DolceSport 2

00.00 Volei F, Brazilia -Serbia, DolceSport 1

01.00 Volei pe plajã F,sfert de finalã 3, înregistrareDolceSport 2

Luni, 6 august11.30 Canotaj, TVR 1,

TVR HD11.30 Handbal M,

Ungaria - Serbia,DolceSport 1



13.30 Volei M, Rusia -Serbia, DolceSport 1

15.30 Box, TVR 216.00 Gimnasticã, TVR 116.10 Polo M, România -

Serbia, TVR 2, DolceSport 116.45 Volei M, Italia -

Bulgaria, DolceSport 217.30 Polo M, Ungaria -

SUA, DolceSport 119.00 Fotbal F, semifinala

1, DolceSport 220.00 Volei pe plajã M,

sfert de finla 1, DolceSport 121.00 Volei pe plajã M,

sfert de finalã 2, DolceSport 220.50 Atletism, TVR 1,

TVR HD21.30 Handbal M, Spania

- Croaþia, TVR 2,DolceSport 1

22.00 Sãrituri în apã,înregistrare DolceSport 2

23.15 Handbal M, Franþa- Suedia, TVR 2,DolceSport 2

00.15 Baschet M, SUA -Argentina, TVR 1, TVRHD, DolceSport 1

01.00 Volei pe plajã M,sfert de finalã 4, DolceSport 2

Marþi, 7 august10.00 Fotbal F, semifinala

2, înregistrare DolceSport 211.30 Canotaj, TVR 1,

TVR HD12.00 Handbal F, sfert de

finalã 1, TVR 2, DolceSport 112.00 Ciclism, înregis-

trare DolceSport 212.00 Atletism, TVR 1,

TVR HD15.00 Lupte/Handbal,

TVR 215.00 Volei pe plajã M,

sfert de finalã 3,înregistrareDolceSport 2

15.30 Handbal F, sfert definalã 2, DolceSport 1

16.00 Baschet F, sfert definalã 1, DolceSport 2

16.00 Gimanstica, TVR1, TVR HD

17.00 Volei F, sfert definalã 2, DolceSport 1


18.15 Baschet F, sfert definalã 2, DolceSport 2

19.00 Fotbal M, semifi-nala 1, TVR 1, TVR HD,DolceSport 1

19.45 Lupte, TVR 220.50 Atletism, TVR 221.00 Volei F, sfert de

finalã 3, DolceSport 121.45 Fotbal M, semifi-

nala 2, TVR 1, TVR HD,DolceSport 2

22.30 Handbal F, sfer definalã 3, TVR 2, TVR HD

22.30 Box, TVR 300.15 Baschet F, sfert de

finalã 4, DolceSport 101.00 Volei pe plajã F,

semifinala 2, DolceSport 2

Miercuri, 8 august11.30 Canotaj, TVR 1,

TVR HD


12.00 Handbal M, sfertde finalã 1, Dolcesport 1,TVR 2

15.30 Box, TVR 216.00 Baschet M, TVR 216.00 Volei M, sfert de

finalã 1, DolceSport 216.00 Baschet M, sfert de

finalã 1, DolceSport 116.30 Handbal M, sfert

de finalã 2, TVR 1, TVRHD

18.00 Volei M, sfert definalã 2, DolceSport 1

18.15 Baschet M, TVR 2,TVR HD


20.00 Handbal M, sfert

de finalã 3, TVR 2, TVRHD, DolceSport 1

20.40 Polo M, sfert definalã 3, DolceSport 2

21.30 Volei M, sfert definalã 3, DolceSport 1

22.00 Baschet M, sfert definalã 3, TVR 2, DolceSport 2

22.30 Box, TVR 323.00 Volei pe plajã F,

finalã, DolceSport 123.30 Handbal M, sfert

de finalã 4, TVR 1, TVRHD, DolceSport 1

00.15 Baschet M, sfert definalã 4, TVR 2

Joi, 9 august11.00 Atletism, TVR 1,

TVR HD11.30 Canotaj F, TVR 1,

TVR HD12.00 Sãrituri în apã,

DolceSport 215.00 Fotbal F, finalã

micã, DolceSport 117.00 Volei F, semifinala

1, DolceSport 1, TVR 2,TVR HD

19.00 Handbal F, semifi-nala 1, TVR 2, TVR HD,DolceSport 2

19.00 Baschet F, sefimi-nala 1, DolceSport 1


21.00 Volei pe plajã M,finalã micã, DolceSport 2

21.45 Fotbal F, finalã,DolceSport 2

22.30 Handbal F, semifi-nala 2, TVR 2, TVR HD

23.00 Volei pe plajã M,finalã mare, DolceSport 1

23.45 Polo F, finalã mare,înregistrare DolceSport 2

00.00 Baschet F, semifi-nala 2, înregistrareDolceSport 1

Vineri, 10 august11.00 Sãrituri în apã,

înregistrare DolceSport 111.30 Canotaj, TVR 1,

TVR HD13.00 Handbal F, semifi-

nala 2, înregistrareDolceSport 1

14.30 Polo F, finalã micã,înregistrare DolceSport 2

16.00 Volei F, semifinala2, înregistrare DolceSport 2

16.30 Polo, TVR 117.00 Volei F, TVR 217.00 Volei M, semifinala

1, TVR 3, Dolcesport 117.40 Polo M, semifinala

1, DolceSport 2

19.00 Handbal M, semifi-nala 1, TVR 2, TVR HD,DolceSport 2

19.00 Baschet M, semifi-nala 1, TVR 3, DolceSport 1

20.30 Polo, TVR 1, TVRHD

21.30 Atletism TVR 1,TVR HD

21.30 Volei M, semifinala

2, TVR 2, DolceSport 121.45 Fotbal M, finalã

micã, DolceSport 221.50 Polo M, semifinala

2, DolceSport 222.30 Handbal M, semifi-

nala 2 TVR 2, DolceSport 223.00 Baschet M, semifi-

nala 2, TVR 1, TVR HD,DolceSport 1

Programul transmisiunilor TV de la Jocurile Olimpice în prima sãptamânã

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 august 201212 Actualitate

Documents

CVJ, Nr. 181, Vineri 3 august 2012