Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 735

Vineri, 7 Noiembrie 2014

C upoanele au sosit, dar nu ºi alimentele.

Persoanele care beneficiazãde alimente europene auprimit cupoanele pe bazacãrora vor fi împãrþite pro-dusele, însã deocamdatã nuau fost distribuite pachetele.

Din acest an, Prefectura judeþului Hunedoara se ocupã de aceastã procedurã ºi nuConsiliul Judeþean aºa cum s-aîntâmplat anii trecuþi.

“Nu am veºti foarte bune. Ne-am fi dorit sã vinã alimentele,dar nu s-a întâmplat acest lucru.

Oamenii au început sãprimeascã acele cupoane individuale, vin ºi ne întreabã de alimente, dar nu putem sã leoferim. Rugãmintea noastrã ar ficãtre populaþie ºi cei care le-auprimit sã aibã un pic de rãbdare,vom face public în momentulcând vor veni alimentele, sã pãstreze cupoanele ºi înmomentul în care vor avea tot,probabil va trebui sã primim toatecategoriile de alimente pentru cãacele cupoane individuale rãmân

la noi”, a declarat Cristina Mraz,director executiv DLAS Petroºani.

Vor fi mai puþine pachete defãinã ºi mãlai. Dispar roºiile în bulion, mierea ºi zacusca. În schimb, oamenii vor primi mult mai multe conserve decarne. Vor mai avea în pachetulei, zahãr ºi paste fãinoase.

De anul acesta de alimenteeuropene vor beneficia ºi persoanele care primesc alocaþie pentru susþinerea familiei,lucru care va duce la creºtereanumãrului beneficiarilor de alimente.

Monika BACIUMonika BACIU

Ca sã-ºi recupereze banii de la datornici

Primãria Petroºani îºilungeºte gâtul dupã vânzarea

unor ipotetice active

Sãracii aºteaptã alimentele europene

A ºtern câteva rânduri acrit

de ceea ce amvãzut în ValeaJiului la începutde noiembrie.

Nu faptul cãoamenii au votat cu o majoritate largãVictor Ponta. Nu, esteopþiunea fiecãruia înparte. Ponta ar puteafi un preºedinteresponsabil, care sã scoatã þarã dinsãrãcie, sã restabileascãvalori distruse deBãsescu. La fel debine însã ar putea sãnu fie... Faptul cã suntlideri P.S.D în ValeaJiului care încearcã sãspunã cã dincolo deVictor Ponta ºi departidu’ lu’ Hrebe’ nuva mai fi viaþã pepãmânt m-a determinatsã scriu asta. Sigur cãnu P.S.D a închisminele, sigur cã nuP.S.D a blocatinvestiþiile în turism,sigur cã nu P.S.D avândut GEROM la fiervechi, sigur cã nuP.S.D a fãcut sã disparã în ultimii 24de ani peste 70.000de locuri de muncã în

Valea Jiului, sigur cãnu P.S.D…nu, nu,sigur cã nu… P.S.D afãcut numai lucruribune, altfel nu arcâºtiga alegerile, de24 de ani, cu omajoritate covârºitoareîn Valea Jiului. Sigur,Bãsescu este vinovat,dupã el Udrea cea cu“minijupu’-n cur“, Boc cel ochelarist,Antonescu cel care afrânt USELEU’ îndouã, Blaga, neamþu’Iohannis ºi mai suntcâþiva. Ei, ºi doar eiau fãcut rãu, P.S.D afãcut “doar frumos ºibine”, construind dintemelii fabrici ºiuzine... Am o întrebare însã, lipsitãde patimã ori rãutate.Este doar o întrebare,zãu... CE A FÃCUTP.S.D ÎN ULTIMII 24DE ANI PENTRUVALEA JIULUI CASà MERITE 60% DINVOTURILE OAME-NILOR DE AICI ? Amînþeles cã ceilalþi, ori-care ar fi, nu au fãcutnimic, însã CE A FÃCUT P.S.DPENTRU VALEA JIULUI ?

IonuþIonuþDRAGOTESCDRAGOTESC

Întreb ºi eu , CE AFÃCUT P.S.D PENTRU

VALEA JIULUI?

M ai mult de 4 milioane de lei are de recuperat PrimãriaMunicipiului Petroºani doar de la primii trei datornici la

bugetul local. În realitate, la aceste sume se poate pune cruce, cel puþinparþial, pentru cã toþi cei trei sunt în faliment sau insolvenþã, iar municipalitatea stã la coadã, la masa credalã. >>>>>> PPAGINAAAGINAA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

“Pânã în prezent aufost mai multe solici-tãri, dar ca ºi docu-mentaþie completã s-au preluat pentru ajutoarele de încãlzirecu gaze 122 dedosare, lemne 73, ter-moficare 66 ºi energieelecricã 48 de dosare.În continuare se preiaudosarele pânã în datade 20 noiembrie toatedosarele care suntcomplete vor fi puse înplatã începând cu lunanoiembrie pe toatãperioada, cinci luni de

zile, tot ce intrã dupã21 noiembrie încep cudecembrie”, a declaratCristina Mraz, directorexecutiv DLASPetroºani.

ReprezentanþiiDirecþiei de AsistenþãSocialã au întâmpinatprobleme în cazurile încare anumite persoaneau declarat cã nu auniciun fel de venit.

“Au existat probleme acolo undeoamenii spun cã nu auniciun venit. Estefoarte greu sã crezi cã

se poate trãi fãrã niciun venit sau numaidin alocaþia copiluluide 42 de lei. Acolooamenii nu îneþelg cãau obligaþia sã declareveniturile ocazionalepe care le obþin.Probabil nu sunt cucarte de muncã ºi noiam încercat sã îiîndrumãm acolo undeau spus cã nu au veni-

turi sã îi îndrumãmspre ajutorul social casã îºi depunã dosarul.Nu îºi doresc acestlucru ºi am solicitatdeclaraþii notarialepentru a întãri spuselelor cum cã realizezaãsau nu realizeazã veni-turi. Ei declarã un anu-mit venit ocazional”, amai spus sursa citatã.

În cazul în care se

descoperã cã benefi-ciarii ajutoarelor deîncãlzire au înregistratvenituri atunci aceºtiavor fi nevoiþi sãreturneze banii primiþipentru încãlzirealocuinþei. Aceste cazuri sunt izolate.

“Din pãcate nureuºim sã descoperimacest lucru pentru cã ºidacã solicitã lafinanþele publice cumcã realizeazã venituriimpozabile atâta timpcât ei nu sunt într-obazã de date nureuºim. Nu avem cumsã ºtim ce venituriocazionale au. Se maiîntâmplã sã fie angajaþiºi sã nu nedeclare ºiatunci cu aju-torul celor dela AgenþiaJudeþeanã

pentru Prestaþii Socialeei au acces la baze dedate încruciºate, dânºiivin la un moment datîn teritoriu ºi vin cuanumite dosare decare noi nu am ºtiut cãrealizeazã venituri ºi nile spun, se recu-pereazã banii, se facdispoziþii de recupera-re ºi se procedeazã larecuperarea sumeloracordate”, a maideclarat Cristina Mraz.

De precizat estefaptul cã persoanelecare deþin mai multeterenuri, apartamentesau autoturisme nubeneficiazã de acesteajutoare.

Monika BACIUMonika BACIU

D oar 750 de apartamentedin municipiul Lupeni

mai sunt branºate la sistemulde termoficare. Lupenenii aucãldurã. Începând din aceastãsãptãmânã, abonaþii serviciu-lui de termoficare din munici-piul Lupeni beneficiazã de cãldurã în calorifere.

“A fost dat drumul la cãldurã deluni”, a declarat Cornel Lungan,viceprimarul municipiului Lupeni.

Potrivit reprezentanþilor serviciu-lui de termoficare din municipiulLupeni, un numãr de 750 deapartamente mai beneficiazã de cãldurã, dintre care doar o partesunt racordate total.

“Mai avem 750 de apartamentebranºate la sistemul de termoficare,dintre care doar 100 de aparta-mente sunt cuplate cu toatecaloriferele, iar restul mai au înfuncþiune doar unul sau douãcalorifere”, a declarat Miron Cocotã,director Universal Edil Lupeni.

C osturi mari

Potrivit reprezentanþilor sistemu-lui de termoficare costurile furnizãriiagentului termic sunt mari încondiþiile în care nu sunt racordatenici mãcar 1000 de apartamente.

“Costurile sunt ridicate. Pentru

serviciul de termoficare nue foarterentabil maiales în condiþi-ile în care doar100 de aparta-mente suntracordate com-plet. Condiþiilede furnizare au fost dimensionatepentru un numãr mult mai mare deapartamente. Din punct de vedereeconomic nu e rentabil pentru cãsunt prea puþini abonaþi ºi costurifoarte mari”, a mai subliniat sursa citatã.

D ebranºãri

În ultima perioadã auexistat atât cereri dedebranºare de la acest ser-viciu cât ºi de rebranºare.Predominã însã numãrulcelor care au solicitat sãfie debranºaþi.

“Sunt puncte termiceunde au rãmas doar 10-15 apartamente, suntcosturi mari, nici sistemulnu funcþioneazã cum trebuie ºi atunci oameniiau cerut debranºarea. Au existat cereri derebranºare însã puþine”, a mai spus Cocotã.

Lupenenii branºaþi la acest sistem beneficiazã de cãldurã atâtpe timpul zilei cât ºi pe timpulnopþii.

Monika BACIUMonika BACIU

300 de dosare pentru încãlzirea locuinþei, la PetroºaniA proape 300 de dosare au fost depuse

la Petroºani pentru încãlzirealocuinþei. Începând de luna trecutã, persoanele cu venituri de pânã la 700 delei au avut posibilitatea de a-ºi depunedosarele pentru a primi ajutoare deîncãlzire. La Petroºani, pânã acum au fostdepuse aproape 300 de astfel de dosare.

750 de apartamente branºate latermoficare, în municipiul Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014 Actualitate 3

M ai mult de 4 milioane de lei

are de recuperatPrimãria MunicipiuluiPetroºani doar de laprimii trei datornici labugetul local. În reali-tate, la aceste sume sepoate pune cruce, celpuþin parþial, pentru cãtoþi cei trei sunt în fali-ment sau insolvenþã, iarmunicipalitatea stã lacoadã, la masa credalã.

Bugetul PrimãrieiMunicipiului Petroºani arputea fi mai bogat cu 4,1milioane de lei, dacã s-arreuºi recuperarea sumelordatorate de trei societãþicomerciale, primele în topuldatornicilor.

Potrivit purtãtorului decuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani, peprimul loc este Servmin, cu1,9 milioane de lei datorie,pe locul doi se situzeazãGospodãrie PrestCom –

1,7 milioane de lei ºi pe trei Venta Invest, cu o datorie de 510.000 de lei.

„În total, de la cele treifirme avem de recuperat 4,1 milioane de lei. Sumelese recupereazã din vânzareade active ale datornicilor”, a precizat Nicu Taºcã.

E greu de crezut, însã, cã banii vor fi încasaþivreodatã integral, aºa cãmunicipalotatea va trebuisã se mulþumeascã cuoroce leu pe care îlprimeºte. În primul rând,

toate cele trei firme sunt înfaliment sau în insolvenþã.Primãria din Petroºani s-aînscris la masa credalã, unde mai sunt o grãmadã deinstituþii ºi societãþi care aude recuperat bani de la ceitrei, iar prioritar este bugetulde stat, unde de asemeneasunt înregistrate mari

creanþe. În al doiela rând, ar trebui sã fie identiticateactive atractive, ce pot fi valorificate, iar practica aratãcã de multe ori acest lucrueste aproape imposibil.

A ctive ipotetice,scoase la vânzare

Sã luãm exemplulServmin SA, firmã care ani de zile s-a ocupat deasigurarea hranei calde pen-tru minerii din Valea Jiului.Servmin s-a desprins în anul2000 din CompaniaNaþionalã a Huilei, fiind privatizatã. A acumulat înscurt timp datorii cifrate lapeste 14 milioane de lei,care au aruncat-o în insol-venþã. La vremea respectivãs-a spus cã a fost cãpuºatãchiar din interior, de o firmãînfiinþatã rapid de patronii

societãþii, respectiv GlobalInvest, care a ºi preluat rapidcontractul pentru masa caldãa minerilor. În plus, tot de laServmin, SC "Global Invest"SA a achiziþionat, pentrunumai 170.000 de lei, 5cantine miniere ºi chiar sediul fostei societãþi, precumºi Cabana Rusu. Ulterior, ºiGlobal Invest a dispãrut depe piaþa de profil, locul ºipatrimoniul ei fiind preluatde GTS Company, controlatã tot de grupul depersoane care, în anul 2000,prelua Servminul.

Cât priveºte GospodãriePrestCom, aceasta este societatea de interes local ce funcþioneazã în directasubordine a municipalitãþiidin Petroºani, iar firma arecel puþin 17 creditori careîncearcã sã-ºi recuperezesumele în instanþã.Gospodãrie Prest Com se aflã în procedurã de insolvenþã, urmãtorul termen fiind stabilit pentrudata de 18 decembrie.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

P entru a pãzigarniturile

de tren încãrcatecu huilã dinValea Jiului,unitãþile miniereau fãcut un pactcu toate forþele deordine.

Toatã desfãºuareade forþe are loc atunci când garni-turile de marfã încãr-cate cu cãrbuni sor-taþi opresc în diversepuncte strategicesupravegheate foarteatent ºi de hoþii decãrbuni. Cu riscul dea-ºi pierde viaþa,aceºtia îºi riscã maiales libertatea ºi urcãpe vagoane de undelopãteazã cãrbunii întimp ce garnitura de tren primeºte oaltã locomotivã.

Societatea deÎnchideri de Mine are acum o nouãstrategie, menitã sãopreascã furtul. „Ne-am pregãtit.Toate sucursalele ºi-auluat mãsuri pentrusezonul rece. S-au

montat sisteme de iluminat mai moderne, s-au fãcutdefriºãri pe perime-trele incintelorunitãþilor miniere.Avem o pazã care înultima perioadã nune-a fãcut problemeºi nu am avut nici unincident major pecele 3 sucursale.Sperãm ca în sezonulrece sã nu avemprobleme legate defurtul de cãrbune”, aspus Aurel Anghel,director SNÎMVJ.

Zonele în carehoþii atacã garniturilede tren sunt laIscroni, pe teritoriuloraºului Aninoasa, înapropierea barãcilor,la Paroºeni ºi chiarVulcan. Hoþii suntacum, însã,supravegheaþi ºi de

alte structuri. „Întotdeauna am

colaborat cu jan-darmii, cu poliþialocalã ºi, de fiecaredatã, când estenevoie colaborãm, ca sã putem facefaþã”, a mai adãugatAurel Anghel.

Dupã o perioadãde acalmie, în varã,hoþii ar putea sãrevinã în forþã, pen-tru cã acum au cui sãvândã cãrbunii. Dinpãcate, însã, este

mereu o luptãinegalã între forþelede ordine ºi oameniisãraci, care se alegcu sute de amenzi,uneori cu puºcãriapentru furt, sau chiarîºi riscã viaþa. „Eu nule iau apãrarea, cãsunt sãraci ºi nu auce mânca. Fiecaredin aceastã colonieîºi riscã viaþa ºimerge dupã cãrbunicu sacul. Îl vinde ºiare mâncare. Maipune ºi la el pe foc ºiasta este. Noi aici nuavem crime ºi doaratât cã mai furã eicâte o datã”,recunoaºte ªerbanSiminic, liderulrromilor din cartierulde la Iscroni.

Aici au loc periodicrazii, dar oameniisãraci profitã deneatenþia autoritãþilorºi dau atacul la garniturile pline cuhuilã. Este un cercvicios din care, cutoate metodele desiguranþã, nu se iesefoarte uºor.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ca sã-ºi recupereze banii de la datornici

Primãria Petroºani îºi lungeºte gâtul dupãvânzarea unor ipotetice active

Jandarmi, poliþiºti ºi paznici, vs. lopãtari

Piesa, una clasicã ºicu rezonanþe pânã înzilele noastre, îi pune peactori în ipostaze ce nevor lãsa un gust plãcut.Aceºtia ne promit oregãsire de sine, sâm-bãtã searã, la o nouãpremierã, absolut inedi-tã. Tot din distribuþia dela Hamlet vine ºi DanaMoisuc, cea care atuncia interpretat rolulmamei lui Hamlet, iaracum ne invitã sãdescoperim singuri olume întreagã. „Este, defiecare datã o mareplãcere sã vin aici, maiales cã publicul dinPetroºani este extraordi-nar. Ce recomand sã seciteascã piesa, pentru cafiecare sã îºi imaginezeceea ce îºi doreºte ºiapoi sã se confrunte cucreaþia regizorului, GeluBadea. Personajul meu,este o femeie maturã,care a trecut prin niºteexperienþe dureroase.Mai mult, nu aº vrea sã

dezvãlui, pentru arãmâne surpriza publicu-lui. Ce recomand e catoatã lumea sã vinã lateatru, pentru cã este opiesã pentru întreagafamilie. Este de fiecaredatã o mare plãcere”, aspus actriþa Dana

Moisuc, cea care deja seconsiderã ca fãcândparte din trupa teatruluide la Petroºani. Asta, întimp ce colega sa descenã vine sã com-pleteze ideea centralã.

„E un spectacolfoarte frumos, un spec-tacol drag nouã, la caream muncit mult ºi cred

cã fiecare va regãsi oparte din el în acestspectacol. Îi invit cumare cãldurã. Cred cãvor pleca puþin transfor-maþi. Textele clasice auCalitatea asta de a treceîn sufletul spectatorilor.E ceva care se apropie

de ei ºi se pot regãsi cumare uºurinþã”, ne-aspus ºi Oana Criºan.

Gelu Badea nu estela prima sa experienþãcu Cehov ºi, dupãsuccesul de anul trecutcu Hamlet, la Petroºani,ne lasã acum sãînþelegem cã clasicismuldin „Livada de viºini”

este, aºa cum se spunepe bunã dreptate, testa-mentul marelui Cehov.Pentru publicul de laPetroºani, însã, este opremierã absolutã.„Textul acesta a luiCehov este ultimul luitext. Cehov moare la44 de ani de tubercu-lozã ºi textul este con-siderat un text testamen-tar. Este scris în doi ani,mai greu decât toatecelelalte texte ale lui ºilipsind personajulmedic, Cehov fiindmedic, iar medicul apareîn toate celelalte pieseale lui, critii au cãzut deacord cã este testamen-tului lui. Cehov seextrage din aceastãultimã opera a lui ºi sespune cã vrea sã netransmitã un mesaj: Într-o zi toþi pierdemceva, fundamental, într-o zi toþi dispãrem”,ne-a declarat Gelu

Badea, regizorul piesei.„Livada de viºini” va

fi, cu siguranþã, sâmbãtãsearã, o piesã deregãsire a noastrã atuturor – un subiect demeditaþie asupra exis-

tenþei umane, despreceea ce putem pierde,ce am pierdut ºi ceea ceam putea sã pierdem laun moment dat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Profesorul de arte ºidirectorul Academiei deArte Frumoase dinTournai, Belgia,Bernard Bay, se aflã,din nou, în Valea Jiului.

”De data aceasta,cãlãtoria mea se înscrieîn cadrul unei misiunifotografice, rezultatulunui acord de colabo-rare între Wallonie-Bruxelles International(organism însãrcinat curelaþiile externe aleGuvernului Comunitãþiifranceze din Belgia) ºiMinisterul EducaþieiNaþionale din România,via UNARTE(Universitatea Naþionalãde Arte Bucureºti).

Proiectul, intitulat"Be_and_Ro Archives"("Belgia ºi România -Arhive") se va derulatimp de trei ani ºi constã în schimbul defotografi români ºi bel-gieni, care intervin unulîn þara celuilalt” – spuneBernard Bay în cores-pondenþa sa cu IonelZmãu, preºedinteleAsociaþiei ”Les amis dela France” Petrila.

În perioada 5-8noiembrie, profesoruluniversitar ºi artistulBelgian va imortaliza,cum numai el ºtie, zonadintre Jiuri ºi minele cumineri, pânã mai sunt…

În luna august a acestui an, Bernard Baya expus, la Petrila,fotografii pe tema”Mine, mineri, cãrbune– în Europa”.

Artistul fotograf aprecizat cã în viziuneasa miner nu este omeserie, ci un statut.Mai precis, peste tot înlume minerul esteacelaºi, chiar dacãlucreazã în Germania,unde se poate mânca ºide pe jos, sau în Angliaetc., EL, minerul, esteacelaºi, un om ºi un

”calificat” complexcãruia îi trebuie un timpconsiderabil pentru a seforma, iar problemelesale sunt aceleaºi întoatã Europa. Teoria cãminer nu este omeserie, ci un statut afost susþinutã cu un citatdintr-un scriitor englezcare spunea cã ”în faþaunui miner oricine sesimte inferior”.

În varã, l-am întrebatcum a ajuns la Petrila,la Asociaþia al cãreipreºedinte este Ionel

Zmãu, iar Bernard Baya spus cã este hazardulsau destinul. LaBruxelles, s-a interesatunde poate poposi înRomânia, într-o zonã

reprezentativã, dar ºi o”gazdã” care cunoaºteºi simte arta... Deacolo, din instituþie îninstituþie i s-a prezentatun singur nume -Asociaþia ”Les amis dela France” Petrila,preºedinte Ionel Zmãu.

Artistul ºi profesorulBelgian, Bernard Bay, abãut apã din Jiu ºi arevenit printr-o formulãoficialã, iar Ionel Zmãuîl va însoþi în acestsfârºit de sãptãmânã înpartea de Est a VãiiJiului, respectiv laPetrila, Lonea, Jieþ.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

U niversitateadin Petroºani,

prin laboratorul degeologie, vine acumcu ideea de a înfi-inþa aici un centrude atracþie turistic.

Iniþiativa nu estenouã, dar se bazeazã perelicvele care ar puteaatrage oamenii interesaþide studiul dinozaurilor,mai ales cã aici avem,printre exponate, uncuib de ouã de dinozaur.„Am reluat o idee maiveche, atât a noastrã,cât ºi a celor cu carecolaborãm pe aceastãlinie, respectiv, DirecþiaGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului, de adeschide chiar aici laPetroºani, înUniversitatea noastrã, unpunct de informare,având în vedere cã ValeaJiului este una dintremarile porþi de intrare

spre aceastã arie naturalã protejatã”, adeclarat Csaba Lorincz,lector al Universitãþii dinPetroºani.

Un astfel de centru deinformare ar putea sãaducã turiºti ºi studenþidin þarã ca ºi din strãinã-tate, iar Universitatea dinPetroºani ar putea sãdevinã în timp ºi unpunct de atracþie alzonei noastre. „Chiar ºiîn momentul de faþã, vizitatorii noºtri, - deaceea ºi numim punct deinformare, nu de vizitare-, pot vedea un excelent

exponat reprezentat deun cuib cu ouã dedinozaur autentic. Deasemenea, niºte resturi

osoase ale dinozaurilorcare au habitat cândvape aºa-numitã Insulã aHaþegului, dar ºi foartemulte informaþii deprimã mânã, planºe, pli-ante, dar, în perspectivãdorim sã dezvoltãm ºisub aspect logistic acesteexponate”, a mai spusCsaba Lorincz.

Geoparcul dinozau-rilor Þara Haþegului esteo arie naturalã protejatã,singura din þarã adminis-tratã de o instituþie deînvãþãmânt superior, înparteneriat cu autoritãþilelocale ºi cu alte instituþii,printre care ºiUniversitatea dinPetroºani, aceasta fiindpartenera tradiþionalã aUniversitãþii dinBucureºti. Laboratorulde geologie de aici areexponate din care sepoate reconstitui o adevãratã istorie multimilenarã, iar cei dinPetroºani fac eforturipentru a deveni un centru de informare în adevãratul sens alcuvântului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cãþei cu cipF iecare cãþel ar fi bine

sã primeascã câte uncip. Nu doare ºi, stãpâniianimalelor de casã ar fi în avantaj.

În Valea Jiului cei care au animale de companie se pare cãau înþeles ce este mai bine pentruele, iar acum sunt tot mai mulþicare au ajuns la un medic veterinarpentru o astfel de injecþie. „Cãþelulmeu are cip. E al fiicei mele ºi aprimit acest indicativ în Germania,pentru cã altfel nu putea sã îladucã”, ne-a declarat o femeie.

ªi medicii veterinari reco-mandã un astfel de procedeu,care dureazã puþin, dar este înavantajul patrupedului.„Noisutem pregãtiþi cu microcipuri,paºapoarte ºi carnete. Animaluluii se va implanta un microcip.Este o injecþie subcutanatã, cu unac puþin mai gros decât cel alunei injecþii obiºnuite,nedureroasã, destul de uºorsuportabilã. Se introduce în baza

de date a proprietarului. Pe lângãacestea le face un carnet desãnãtate nou sau un paºaport,care au o serie, care se introduceºi ea în baza de date ºi, la final,proprietarul primeºte o hârtie pe care noi o facem în urmaintroducerii animalului în baza dedate”, a declarat dr. AmaliaIordache, medic veterinar.

Toþi proprietarii de animale auobligaþia de a le face o astfel deoperaþie ºi, dacã pânã acum termenul limitã era finalul acestui

an, proprietarii pot sãvinã ºi de anul viitor.„Este obligatorie micro-ciparea animalelor carepãrãsesc þara. Din fericire, în alte þãri, nueste obligatorie, la noiar trebui sã fie obligato-rie, pânã în 31 decem-brie 2014, dar termenuls-a prelungit. Noi îi sfãtuim sã îºi punã acelemicrocipuri, care suntspre binele cãþelului,pentru cã dacã sepierde, se poate gãsimult mai uºor”, a mai

spus dr. Amalia Iordache.Registrul de Evidenþã a

Câinilor cu Stãpân este gestionatde cãtre Colegiul MedicilorVeterinari din România.Utilizatorii implicaþi în activitateade identificare ºi înregistrare acâinilor garanteazã confidenþiali-tatea tuturor datelor colectate,inclusiv a datelor cu caracter personal, ºi se supun proce-durilor de înregistrare la ColegiulMedicilor Veterinari judeþean.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Artistul ºi profesorul Belgian Bernard Baya revenit la Petrila printr-un acord oficial

P rofesorul ºi directorul Academiei deArte Frumoase din Tournai, Belgia,

Bernard Bay, a revenit în Valea Jiului, dedata aceasta pe cale oficialã, ”în cadrulunei misiuni fotografice”, în baza unuiacord de colaborare între Wallonie-BruxellesInternational ºi Ministerul Eudcaþiei dinRomânia. Prima datã a venit în lunaaugust, la Petrila, aºa cum i-au recomandatinstituþiile specializate, respectiv Asociaþiapetrileanã ”Les amis de la France” ºipreºedintele acesteia, Ionel Zmãu.

Universitatea Petroºani – poartã a Geoparcului dinozaurilor

Cehov ne aºteaptã la teatruC ehov ºi a sa „Livadã de viºini”, în viziunea lui Gelu Badea,

ne aºteaptã sâmbãtã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu dinPetroºani. Actorii de aici, coordonaþi de regizorul Gelu Badea, celcare a pus în scenã, în timpul stagiunii trecute Hamlet, - o piesãce va mai avea ecouri ani buni - ne promit acum o searã superbãîn care fiecare dintre spectatori se va regãsi.

Piesa, una clasicã ºicu rezonanþe pânã înzilele noastre, îi pune peactori în ipostaze ce nevor lãsa un gust plãcut.Aceºtia ne promit oregãsire de sine, sâm-bãtã searã, la o nouãpremierã, absolut inedi-tã. Tot din distribuþia dela Hamlet vine ºi DanaMoisuc, cea care atuncia interpretat rolulmamei lui Hamlet, iaracum ne invitã sãdescoperim singuri olume întreagã. „Este, defiecare datã o mareplãcere sã vin aici, maiales cã publicul dinPetroºani este extraordi-nar. Ce recomand sã seciteascã piesa, pentru cafiecare sã îºi imaginezeceea ce îºi doreºte ºiapoi sã se confrunte cucreaþia regizorului, GeluBadea. Personajul meu,este o femeie maturã,care a trecut prin niºteexperienþe dureroase.Mai mult, nu aº vrea sã

dezvãlui, pentru arãmâne surpriza publicu-lui. Ce recomand e catoatã lumea sã vinã lateatru, pentru cã este opiesã pentru întreagafamilie. Este de fiecaredatã o mare plãcere”, aspus actriþa Dana

Moisuc, cea care deja seconsiderã ca fãcândparte din trupa teatruluide la Petroºani. Asta, întimp ce colega sa descenã vine sã com-pleteze ideea centralã.

„E un spectacolfoarte frumos, un spec-tacol drag nouã, la caream muncit mult ºi cred

cã fiecare va regãsi oparte din el în acestspectacol. Îi invit cumare cãldurã. Cred cãvor pleca puþin transfor-maþi. Textele clasice auCalitatea asta de a treceîn sufletul spectatorilor.E ceva care se apropie

de ei ºi se pot regãsi cumare uºurinþã”, ne-aspus ºi Oana Criºan.

Gelu Badea nu estela prima sa experienþãcu Cehov ºi, dupãsuccesul de anul trecutcu Hamlet, la Petroºani,ne lasã acum sãînþelegem cã clasicismuldin „Livada de viºini”

este, aºa cum se spunepe bunã dreptate, testa-mentul marelui Cehov.Pentru publicul de laPetroºani, însã, este opremierã absolutã.„Textul acesta a luiCehov este ultimul luitext. Cehov moare la44 de ani de tubercu-lozã ºi textul este con-siderat un text testamen-tar. Este scris în doi ani,mai greu decât toatecelelalte texte ale lui ºilipsind personajulmedic, Cehov fiindmedic, iar medicul apareîn toate celelalte pieseale lui, critii au cãzut deacord cã este testamen-tului lui. Cehov seextrage din aceastãultimã opera a lui ºi sespune cã vrea sã netransmitã un mesaj: Într-o zi toþi pierdemceva, fundamental, într-o zi toþi dispãrem”,ne-a declarat Gelu

Badea, regizorul piesei.„Livada de viºini” va

fi, cu siguranþã, sâmbãtãsearã, o piesã deregãsire a noastrã atuturor – un subiect demeditaþie asupra exis-

tenþei umane, despreceea ce putem pierde,ce am pierdut ºi ceea ceam putea sã pierdem laun moment dat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Profesorul de arte ºidirectorul Academiei deArte Frumoase dinTournai, Belgia,Bernard Bay, se aflã,din nou, în Valea Jiului.

”De data aceasta,cãlãtoria mea se înscrieîn cadrul unei misiunifotografice, rezultatulunui acord de colabo-rare între Wallonie-Bruxelles International(organism însãrcinat curelaþiile externe aleGuvernului Comunitãþiifranceze din Belgia) ºiMinisterul EducaþieiNaþionale din România,via UNARTE(Universitatea Naþionalãde Arte Bucureºti).

Proiectul, intitulat"Be_and_Ro Archives"("Belgia ºi România -Arhive") se va derulatimp de trei ani ºi constã în schimbul defotografi români ºi bel-gieni, care intervin unulîn þara celuilalt” – spuneBernard Bay în cores-pondenþa sa cu IonelZmãu, preºedinteleAsociaþiei ”Les amis dela France” Petrila.

În perioada 5-8noiembrie, profesoruluniversitar ºi artistulBelgian va imortaliza,cum numai el ºtie, zonadintre Jiuri ºi minele cumineri, pânã mai sunt…

În luna august a acestui an, Bernard Baya expus, la Petrila,fotografii pe tema”Mine, mineri, cãrbune– în Europa”.

Artistul fotograf aprecizat cã în viziuneasa miner nu este omeserie, ci un statut.Mai precis, peste tot înlume minerul esteacelaºi, chiar dacãlucreazã în Germania,unde se poate mânca ºide pe jos, sau în Angliaetc., EL, minerul, esteacelaºi, un om ºi un

”calificat” complexcãruia îi trebuie un timpconsiderabil pentru a seforma, iar problemelesale sunt aceleaºi întoatã Europa. Teoria cãminer nu este omeserie, ci un statut afost susþinutã cu un citatdintr-un scriitor englezcare spunea cã ”în faþaunui miner oricine sesimte inferior”.

În varã, l-am întrebatcum a ajuns la Petrila,la Asociaþia al cãreipreºedinte este Ionel

Zmãu, iar Bernard Baya spus cã este hazardulsau destinul. LaBruxelles, s-a interesatunde poate poposi înRomânia, într-o zonã

reprezentativã, dar ºi o”gazdã” care cunoaºteºi simte arta... Deacolo, din instituþie îninstituþie i s-a prezentatun singur nume -Asociaþia ”Les amis dela France” Petrila,preºedinte Ionel Zmãu.

Artistul ºi profesorulBelgian, Bernard Bay, abãut apã din Jiu ºi arevenit printr-o formulãoficialã, iar Ionel Zmãuîl va însoþi în acestsfârºit de sãptãmânã înpartea de Est a VãiiJiului, respectiv laPetrila, Lonea, Jieþ.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

U niversitateadin Petroºani,

prin laboratorul degeologie, vine acumcu ideea de a înfi-inþa aici un centrude atracþie turistic.

Iniþiativa nu estenouã, dar se bazeazã perelicvele care ar puteaatrage oamenii interesaþide studiul dinozaurilor,mai ales cã aici avem,printre exponate, uncuib de ouã de dinozaur.„Am reluat o idee maiveche, atât a noastrã,cât ºi a celor cu carecolaborãm pe aceastãlinie, respectiv, DirecþiaGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului, de adeschide chiar aici laPetroºani, înUniversitatea noastrã, unpunct de informare,având în vedere cã ValeaJiului este una dintremarile porþi de intrare

spre aceastã arie naturalã protejatã”, adeclarat Csaba Lorincz,lector al Universitãþii dinPetroºani.

Un astfel de centru deinformare ar putea sãaducã turiºti ºi studenþidin þarã ca ºi din strãinã-tate, iar Universitatea dinPetroºani ar putea sãdevinã în timp ºi unpunct de atracþie alzonei noastre. „Chiar ºiîn momentul de faþã, vizitatorii noºtri, - deaceea ºi numim punct deinformare, nu de vizitare-, pot vedea un excelent

exponat reprezentat deun cuib cu ouã dedinozaur autentic. Deasemenea, niºte resturi

osoase ale dinozaurilorcare au habitat cândvape aºa-numitã Insulã aHaþegului, dar ºi foartemulte informaþii deprimã mânã, planºe, pli-ante, dar, în perspectivãdorim sã dezvoltãm ºisub aspect logistic acesteexponate”, a mai spusCsaba Lorincz.

Geoparcul dinozau-rilor Þara Haþegului esteo arie naturalã protejatã,singura din þarã adminis-tratã de o instituþie deînvãþãmânt superior, înparteneriat cu autoritãþilelocale ºi cu alte instituþii,printre care ºiUniversitatea dinPetroºani, aceasta fiindpartenera tradiþionalã aUniversitãþii dinBucureºti. Laboratorulde geologie de aici areexponate din care sepoate reconstitui o adevãratã istorie multimilenarã, iar cei dinPetroºani fac eforturipentru a deveni un centru de informare în adevãratul sens alcuvântului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cãþei cu cipF iecare cãþel ar fi bine

sã primeascã câte uncip. Nu doare ºi, stãpâniianimalelor de casã ar fi în avantaj.

În Valea Jiului cei care au animale de companie se pare cãau înþeles ce este mai bine pentruele, iar acum sunt tot mai mulþicare au ajuns la un medic veterinarpentru o astfel de injecþie. „Cãþelulmeu are cip. E al fiicei mele ºi aprimit acest indicativ în Germania,pentru cã altfel nu putea sã îladucã”, ne-a declarat o femeie.

ªi medicii veterinari reco-mandã un astfel de procedeu,care dureazã puþin, dar este înavantajul patrupedului.„Noisutem pregãtiþi cu microcipuri,paºapoarte ºi carnete. Animaluluii se va implanta un microcip.Este o injecþie subcutanatã, cu unac puþin mai gros decât cel alunei injecþii obiºnuite,nedureroasã, destul de uºorsuportabilã. Se introduce în baza

de date a proprietarului. Pe lângãacestea le face un carnet desãnãtate nou sau un paºaport,care au o serie, care se introduceºi ea în baza de date ºi, la final,proprietarul primeºte o hârtie pe care noi o facem în urmaintroducerii animalului în baza dedate”, a declarat dr. AmaliaIordache, medic veterinar.

Toþi proprietarii de animale auobligaþia de a le face o astfel deoperaþie ºi, dacã pânã acum termenul limitã era finalul acestui

an, proprietarii pot sãvinã ºi de anul viitor.„Este obligatorie micro-ciparea animalelor carepãrãsesc þara. Din fericire, în alte þãri, nueste obligatorie, la noiar trebui sã fie obligato-rie, pânã în 31 decem-brie 2014, dar termenuls-a prelungit. Noi îi sfãtuim sã îºi punã acelemicrocipuri, care suntspre binele cãþelului,pentru cã dacã sepierde, se poate gãsimult mai uºor”, a mai

spus dr. Amalia Iordache.Registrul de Evidenþã a

Câinilor cu Stãpân este gestionatde cãtre Colegiul MedicilorVeterinari din România.Utilizatorii implicaþi în activitateade identificare ºi înregistrare acâinilor garanteazã confidenþiali-tatea tuturor datelor colectate,inclusiv a datelor cu caracter personal, ºi se supun proce-durilor de înregistrare la ColegiulMedicilor Veterinari judeþean.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Artistul ºi profesorul Belgian Bernard Baya revenit la Petrila printr-un acord oficial

P rofesorul ºi directorul Academiei deArte Frumoase din Tournai, Belgia,

Bernard Bay, a revenit în Valea Jiului, dedata aceasta pe cale oficialã, ”în cadrulunei misiuni fotografice”, în baza unuiacord de colaborare între Wallonie-BruxellesInternational ºi Ministerul Eudcaþiei dinRomânia. Prima datã a venit în lunaaugust, la Petrila, aºa cum i-au recomandatinstituþiile specializate, respectiv Asociaþiapetrileanã ”Les amis de la France” ºipreºedintele acesteia, Ionel Zmãu.

Universitatea Petroºani – poartã a Geoparcului dinozaurilor

Cehov ne aºteaptã la teatruC ehov ºi a sa „Livadã de viºini”, în viziunea lui Gelu Badea,

ne aºteaptã sâmbãtã la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu dinPetroºani. Actorii de aici, coordonaþi de regizorul Gelu Badea, celcare a pus în scenã, în timpul stagiunii trecute Hamlet, - o piesãce va mai avea ecouri ani buni - ne promit acum o searã superbãîn care fiecare dintre spectatori se va regãsi.

T oþi studenþii caresunt ºcolarizaþi pe

locurile de la buget vorbeneficia de reducereacu 50% la transportullocal în comun dupã odecizie a ministrul dele-gat pentru ÎnvãþãmântSuperior, MihneaCostoiu. Hotãrârea afost luatã dupã ce ºi stu-denþii din Petroºani i-aucerut sprijin ministruluiîn aceastã problemã.

Studenþii din Valea Jiuluicare fac naveta la centrul deînvãþãmânt superior dinPetroºani vor beneficia dereducerea a 50 la sutã dinpreþul abonamentelor pemijloacele de transport încomun. Decizia fost luatã deministrul delegat pentruÎnvãþãmânt Superior, MihneaCostoiu, dupã o întâlnire cuorganizaþiile studenþeºti dinþarã, însã nu numai pentrucentrul universitar dinPetroºani au fost alocatefonduri în acest sens.

Directorul administrativ alUniversitãþii din Petroºani,Dacian Ciodaru spune cãvor trebui gãsite soluþiileprin care studenþii sã benefi-cieze de aceste facilitãþi, datfiind faptul cã pe raza VãiiJiului transportul în comuneste asigurat de firme pri-vate de maxi taxi. „Încã nuam apucat sã vedem regle-mentarea, modul în carestudenþii vor beneficia dereducerea la transportul încomun. De aceea trebuie são studiem ºi sã gãsim soluþiipentru studenþii Universitãþiidin Petroºani”, a spus directorul Ciodaru.

Totodatã ºi alte aspecteau fost discutate de studenþicu reprezentanþi aiMinisterului EducaþieiNaþionale ºi s-au referit laadoptarea unei metodologiipentru centrele de consiliereºi orientare în carierã, pre-cum ºi a unei metodologiipentru mobilitãþi academice,dar ºi la posibilitatea iniþieriidiscuþiilor despre o nouãlege a educaþiei începând culuna viitoare.

„Ministrul a dat asigurãriferme cã aceste documentevor fi aprobate ºi adoptatesãptãmâna viitoare, fiind

deja discutate ºi cu rectoriidin þarã. Ministrul MihneaCostoiu ºi-a reafirmatsusþinerea participãrii

studenþilor în procent de25% în alegerea rectoruluiºi a discutat despre posibili-tatea iniþierii discuþiilordespre o nouã lege a educaþiei începând cu lunaviitoare", se mai afirmã într-un comunicat alreprezentanþilor studenþilor.

Aceºtia au fost invitaþisãptãmâna viitoare la onouã întâlnire cu reprezen-tanþi ai MinisteruluiEducaþiei, în care se vorfinaliza discuþiile referitoarela proiectul POSDRU pen-tru burse sociale ºi pentru ase adopta metodologiile maisus menþionate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 20146 Actualitate

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani anunþa restricþii în furnizarea apei potabile pentru:

Vineri 07.11.2014 în oraºul PETRILA, între orele10.30 - 12.00. Zona afectatã: Cartier 8 Martie.Motivul restricþiei: Remediere pierdere înainte deapometrul scãrii, Cartier 8 Martie, bl.18, sc.IV;

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

La nivelul SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara SA- SucursalaDivizia Minierã se acordã o deosebitã importanþã asigurãrii securitãþii ºi pro-tecþiei lucrãtorilor, preveniriiriscurilor profesionale, informãrii ºi instruirii lucrãtorilor, prin asigurareacadrului organizatoric ºi amijloacelor necesare.

Principiile care stau labaza acestei activitãþi sunt:evitarea riscurilor, evaluareariscurilor care nu pot fi evitate, combaterea riscurilorde la sursã, adaptarea munciila om, adoptarea în mod pri-oritar a mãsurilor de protecþiecolectivã faþã de mãsurile deprotecþie individualã, precumºi informarea ºi instruirea corespunzãtoare a lucrãtorilor.

În scopul îndeplinirii aces-tor principii atât la nivelulsucursalei cât ºi la punctelede lucru sunt constituite servicii interne de prevenireºi protecþie alcãtuite dinlucrãtori care îndeplinesccerinþele de pregãtire îndomeniul securitãþii ºisãnãtãþii în muncã. Structuraacestor servicii este stabilitãîn funcþie de mãrimeaunitãþilor, de riscurile la caresunt expuºi lucrãtorii, precumºi de distribuþia acestora.

Prin activitatea de prevenire ºi protecþiedesfãºuratã de serviciileS.S.M. s-a îmbunãtãþit stareade securitate ºi sãnãtate înmuncã la nivelul sucursalei.Dacã facem o analizã a stãriide securitate, cu referire laaccidentele de muncã peprimele 9 luni ale anului2014, comparativ cu aceiaºiperioadã a anului 2013 constatãm urmãtoarele:

- o scãdere a numãruluide accidente de muncã cu 9,46%;

- o scãdere a coeficientului de frecvenþã cu 0,17‰;

- o scãdere a coeficientului de gravitate cu 178,65‰;

- o scãdere a coeficientului de duratãmedie cu 11,93‰;

- o scãdere a numãruluide zile de concediu medicalcu 28,82%.

Menþionãm faptul cãtoate accidentele de muncãau fost individuale, cu incapacitate temporarã demuncã, neînregistrându-seniciun accident de muncã cuinvaliditate, deces ºi niciunaccident colectiv.

Grija deosebitã acordatãpentru asigurarea în

subteran a unei atmosferesãnãtoase, în care riscurilede explozie ºi prafuri respirabile sunt sub control a condus la scãdereanumãrului de acumulãri demetan pe primele 9 luni aleanului 2014, comparativ cuaceiaºi perioadã a anului2013 cu 39,13%.

În scopul reducerii afecþiunilor osteo-articularese urmãreºte ca lucrãrileminiere pe care se facetransport manual sã fiemenþinute la un profil corespunzãtor, iar lucrãtoriisunt în permanenþã instruiþicu privire la manipulareamanualã a maselor.

Pentru intervenþii în cazulproducerii unor evenimenteatât la nivelul sucursalei câtºi la punctele de lucru suntconstituite staþii de salvareavând un efectiv de 160 salvatori activi din care20 salvatori profesioniºti.

Având în vedere cã stresulocupã locul doi în topulproblemelor de sãnãtate celmai frecvent raportate înEuropa, pentru gestionareastresului ºi a riscurilor psi-hosociale, sucursala s-aimplicat activ în campania „Managementul stresului pentru locuri de muncãsãnãtoase”.

STAREA DE SECURITATE ªI SÃNÃTATE ÎN MUNCÃ LA SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC

HUNEDOARA SA SUCURSALA DIVIZIA MINIERÃ – O PREOCUPARE CONTINUÃ

Reducere pentru studenþii din Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014 Actualitate 7

ANUNÞProgramul de audienþe al conducerii Consiliului

Judeþean Hunedoara este urmãtorul:

Mircea Ioan Moloþ, Preºedinte: Marþi, orele 9:00 - 12:00;

Gligor Dorin Oliviu, Vicepreºedinte: Luni, orele 9:00 - 12:00;

Balint Tiberiu Ioan, Vicepreºedinte: Joi, orele 9:00 - 12:00.

Cei interesaþi se pot programa la Biroul de relaþii cu publicul, la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel.0254 215 055.

ANUNÞProgramul de relaþii cu publicul

al Consiliului JudeþeanHunedoara este urmãtorul:

LUNI – JOI,

ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00;

VINERI,

ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30.

Conform acestui orar, infor-maþiile de interes public pot fiobþinute la adresa instituþiei:Deva, Bld. 1 Decembrie 1918,nr.28, sau la tel. 0254 215 055.

COMUNICAT DE PRESÃConsiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului intere-

sat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” afost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilorjudeþene, dupã cum urmeazã:

De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de per-manenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din oricereþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

I. Sector Deva-Brad-PãuliºBaza Brad: 0785 202 531 –

ing. Neagoe Daniel, 0727 549888 – Suciu Mircea

Baza Pãuliº: 0788 135 513 –ing. Buble Simion ºi 0731 504161 – ing. Corciu Florin

II. Sector Orãºtie1. Baza Simeria: 0756 024

937 – ing. Muste Gheorghe ºi0752 161 610 – GrecuAlexandru

III: Sector Haþeg – HunedoaraBaza Cãlan: 0723 243 321 –

ing. Brate Valentin, 0734 779455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779440 – Bogdan Daniel

Baza Hunedoara: 0761 883283 – ing. Filimon Mihai, 0745328 752 – Vintilã Raul ºi 0734779 433 – Secarã Mihai

Baza Peºteana: 0722 509077 – ing. Negulescu Lucian,0730 582 734 – Greu Romicã ºi0734 779 427 – Tivadar Florin

IV. Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248

– Viºki Ianoº

C omisia careanalizeazã con-

cesiunile din Strajaîncã lucreazã laanalizarea situaþiei.

Anul trecut, consilieriilocali de la Lupeni auaprobat înfiinþarea uneicomisii care sã verificeconcesiunile din Straja.La un an de la consti-tuirea acestei comisii,consiliul local Lupeni nu

a primit niciun rezultat.“Comisia încã lucreazã

la analizarea concesiu-nilor. Nu a fost stabilitniciun termen atunci.Este timp sã termine”, a declarat CornelLungan, viceprimarulmunicipiului Lupeni.

În luna noiembrie aanului trecut, la nivelulprimãriei s-a constituit ocomisie care sã verificetoate construcþiile care

s-au fãcut în Straja,respectarea contractelor,a planului, dimensiunileconstrucþiilor, tot ceînseamnã legalitate înîntreaga staþiune.Consiliul Local a stabilitca aceastã comisie sãfinalizeze analiza ºi sãprezinte un raport pânãîn luna iulie, pentru caapoi sã se poatã dispunemãsurile legale în cazulcelor care au construit înafara legii. Luna iulie atrecut, iar comisia nu aprezentat rezultatelevizitelor din teren.

Monika BACIUMonika BACIU

Sute de jandarmiîn stradãP este 200 de jandarmi

vor asigura un climatde liniºte ºi siguranþãcetãþenilor din judeþulHunedoara, în acest sfârºitde sãptãmânã, atât la mani-festaþiile cultural-artistice,religioase, sportive sau elec-torale desfãºurate în spaþiulpublic, cât ºi în staþiunile ºipe traseele montane dinjudeþul Hunedoara.

Pintre cele mai importantemanifestãri publice unde jan-darmii vor fi prezenþi se numãrãmanifestaþiile religioase prilejuitede vizita Patriarhului BisericiiOrtodoxe Române în Deva;manifestaþiile religioase prilejuitede praznicul Sfinþilor ArhangheliMihail ªi Gavriil la bisericile dinmediul urban ºi rural din judeþ;respectiv manifestaþii electoraledin localitãþile Deva, Hunedoara,

Haþeg, Orãºtie ºi Cãlan.Pentru desfãºurarea în condiþii

paºnice ºi civilizate jandarmiireamintesc tuturor participanþilorfaptul cã, în conformitate culegea 60/1991 privind organi-zarea ºi desfãºurarea mani-festãrilor publice, sunt obligaþi:sã respecte recomandãrile fãcutede organizatorul adunãrii publice, împuterniciþii acestuiasau forþele de ordine; sã seabþinã de la acþiuni de naturã aîmpiedica desfãºurarea normalãa adunãrii publice ºi sã nu incitela asemenea acþiuni prin viu grai,manifeste sau alte mijloaceaudiovizuale; sã nu introducã sausã aibã, în timpul adunãrii pub-lice, obiecte contondente; sãpãrãseascã imediat adunareapublicã sau locul unde aceasta sedesfãºoarã, când au fost somaþide cãtre organizator, împuterni-ciþii acestuia sau forþele deordine; ori sã nu participe laadunarea publicã în stare deebrietate, sã nu consume ºi sãnu distribuie bãuturi alcoolice.

Un an de analize a concesiunilor din Straja

C hiar dacãeste sinuos

ºi neîntreþinutcorespunzãtor pealocuri, DN 7Astrãbate unpeisaj de vis ºidevine de la o zila alta o rutãpreferatã deºoferii care vor sãajungã în sudulþãrii.

Drumul naþional 7APetroºani-Voineasaprin Cheile Jieþului(n.r. zona aparþinã-toare Petrilei) este totmai circulat de la o zila alta în condiþiile încare lucrãrile la rutatradiþionalã, DN 66prin Defileul Jiului, nuse mai sfârºesc ºi vorimpune restricþii de circulaþie ºi anul viitor.

Mulþi ºoferi aleg sãajungã în Vâlcea prinCheile Jieþului-Voineasa, chiar dacã ºiaici sunt restricþii decirculaþie impuse decompania de drumuridin cauza viiturilor care

au afectat pe douãporþiuni drumul naþional.

„Decât sã stau o zi întreagã tras pedreapta la intrare îndefileu ºi apoi sã factrei ore pentru cã sunto grãmadã desemafoare în zoneleunde se lucreazã ladrum, mai bine mergpe Voineasa. Drumuleste bun, e ca înpalmã dupã ce ieºi dinCheile Jieþului, aicisunt probleme cugropile ºi ar trebui sãse facã ceva”, spuneCristian (46 de ani).Autoritãþile locale dinPetrila spun cã odatãcu traficul tot maimare de pe DN 7A, ºi

ºansele lor de a fifinanþate proiecteleprivind reabilitareasegmentului aflat peraza Petrilei sunt maimari. Respectivabucatã de drum a maifost peticitã din cândîn când, însã niciodatãreabilitatã în întregime.ªi prefectul judeþuluiHunedoara se implicãîn reabilitarea acesteirute care reprezintã oalternativã la sudulþãrii.

„Chiar ieri am fostcu domnul prefect aljudeþului nostru înzonã ºi s-a terminatmontarea gabioanelorîn zona cea mai afectatã (n.r. porþiuneaafectatã de inundaþii ºi

în care sunt restricþiide circulaþie). Pe drumse poate circula, chiarºi cu domnul prefectam vãzut cã se poatecircula normal spreVâlcea. (…) Eu la întâlnirea de sãptãmâ-na trecutã cu pre-mierul am ridicat problema reabilitãrii ºimodernizãrii drumuluiDN 7A ºi m-a asiguratcã de anul, viitor sutãla sutã se va face. Voi insista pentrurealizarea acesteiinvestiþii pentru cã estestrict necesarã”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul localitãþiiPetrila.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Noiembrie 2014

A re 80 de aniºi stã la colþ

de stradã, dar nupentru a cerºi cipentru a-ºi vindeflorile pe care lecultivã în grãdinã.Ioana ªtefãnescuare 80 de ani, ebolnavã, nu arepensie, dar o caracterizeazãputerea ºi optimismul. Nu a lãsatgreutãþile vieþiisã o doboare.

Aceasta vineaproape zilnic la piaþãpentru a vinde câte unmãnunchi de flori pecare îl cultivã. Nu arepensie, nu are niciunvenit ºi pentru astaîncearcã sã strângãcâþiva banuþi pentru a-ºi face traiul mai uºor.

“Ce sã fac, nu avembani, nu avem cu ce

trãi. Nu am pensie.Am lucrat 7 ani, darnu mi-a dat nicio pen-sie, nimic. Avem ºicopii, dar copiii suntcu trebuirile lor. Nuîngheþ, vin când e

cald”, ne spune Ioanaªtefãnescu.

Florile le cultivã cugrijã pentru a avea cesã vândã ºi vinde.Lumea se îndurã debãtrâneþea ei ºi

cumpãrã de la ea.Sunt oameni care îilasã câte un leu saucâte un pachet cu de-ale gurii fãrã sã ia ºi florile.

“De acasã de lagrãdinã aduc florile.Mã ocup ºi de grãdi-nãrit. Câteodatã vinelumea, câteodatã nuvine. Ce sã fac, sãplâng, ori plâng orirâd tot aºa este, totaºa trece timpul. Oricã plângem ori cãrâdem. Noi suntemmai batrâni, noiînþelegem cu e traiul”,ne mai spune femeia.

Chiar dacã a avutgreutãþi în viaþã,bãtrânica nu s-ºa lãsatdoborâtã de ele. Cuochii senini ne spunecã Dumnezeu a înzes-trat-o cu putere ca sãle poatã duce pe toate.

„Mi-a dat Dumnezeu

putere. Am 80 de ani.Mi-e greu sã stau aici,dar ce sã fac. E musaisã vin. Sunt bãtrânã ºiceva tot mai vine. Am soþ, are pensiebãtrânul, dar la amân-doi o pensie nu neajungem. E 700 de leipentru amândoi. Suntcardiacã, am nevoie ºide medicamente pen-tru cã de aceea vin ºiaici, cã dacã nu aº

avea nevoie nu aºveni. Cu câte un leu,doi cum se poate aºavând florile”, ne mai spune Ioana ªtefãnescu.

Femeia nu cerºeºtemila nimãnui, nucerºeºte nici bani. Eacere de la Dumnezeudoar putere ºi câtevazile în plus în ºiragulvieþii.

Monika BACIU Monika BACIU

Drumul Petroºani- Voineasa, tot mai circulat

80 de ani, greutãþi care macinã,dar putere cât o stâncã

Liber la pescuit!

C u începere de miercuri, membriiAsociaþiei “Pro Pescar” din Valea

Jiului au liber la pescuit. Asta, dupã ceîn urmã cu doar câteva zile lacul pecare îl deþine asociaþia în zona haldelorde steril ale EM Petrila a fost repopulatcu crap românesc ºi crap “oglindã”.

De aceastã datã, au fost “date” la apã 880de kilograme de peºte, în valoare de aproape13.000 de lei.“Aceasta este cea de-a3-a populare cu peºte alacului nostru. Deaceastã datã am adus380 de kilograme decrap între 6 ºi 8 kilo-grame ºi 500 de kilo-grame între 2 ºi 4 kilo-grame. Aºteptãm cunerãbdare viitoarele concursuri de pescuit pentru a vedea ce greutãþi vor avea peºtii carevor fi recoltaþi în lacul nostru. Miercuri am datdrumul ºi la pescuit, asta dupã ce peºtele s-aacomodat ºi aclimatizat, timp de câteva zile, la condiþiile lacului amplasat pe dealul Maleii”,a declarat Ion Carvaþchi, director Asociaþia“Pro Pescar” Petroºani.

În prezent, în lacul în suprafaþã de 4 hectarede pe dealul Maleii coabiteazã mai multe speciide peºti. Printre aceºtia se numãrã crapi,caraºi, roºioare, bibani, ºtiuci, somni sau cleni.

MirMircea cea NISTORNISTOR