Download pdf - CVJ Nr 567, vineri, 7 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 567

Vineri, 7 Martie 2014

Un director cu spirit liber,care ºi-a ridicat profesia

la cel mai înalt nivel

De 8 Martie, când timpul se opreºte pentru o clipã, ne oprim ºi noi pentru a vã

aduce omagiile ºi preþuirea noastrã!

Dumneavoastrã, doamnelor – despre care Balzacspunea cã deþineþi taina îngerilor –, vã dorim sã aveþiparte de iubire ºi bucurii, de strãlucire ºi împliniri, iar

gândul bun ºi fericirea sã vã însoþeascã mereu!

LA MULÞI ANI!George-Artur Gãman,

director general INCD INSEMEX Petroºani

N oul director general al Institutului Naþional de Cercetare-Dezvoltare INSEMEX Petroºani, George-Artur Gãman, este

considerat ”tatãl” salvatorilor minieri, dar ºi a salvatorilor din întreagaþarã, din domenii economice cu riscuri. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

I nspectorii de muncãdin judeþul

Hunedoara au luat lapuricat firmele speciali-zate în fabricarea pro-duselor de brutãrie ºiproduselor fãinoase,precum ºi cele din comerþul cu amãnuntulal pâinii, produselor depatiserie ºi produselorzaharoase în magazine,dar ºi firmele detaximetrie din Deva ºiPetroºani. Acþiunile auavut loc în perioada 24februarie- 4 martie ºi avizat depistarea ºi com-baterea fenomenului demuncã nedeclaratã.

Reprezentanþii ITMHunedoara spun cã, pe parcurul campaniei îndomeniul fabricãrii produ-selor de brutãrie ºi pro-duselor fãinoase ºi comerþulcu amãnuntul al pâinii, produselor de patiserie ºiproduselor zaharoase în

magazine, cei opt inspectori de muncã participanþi lacampanie au controlat 17 angajatori la care lucrauun numãr total de 625lucrãtori, din care 439femei. Iar deficienþe au fostdestule, pornind de la neîn-tocmirea evidenþei timpuluide muncã sau întocmireadefectuoasã a acesteia,

încheierea contractelor demuncã fãrã ca salariatul sãprezinte un certificat medi-cal care sã-i ateste faptul cãeste apt de a lucra în mese-ria respectivã, neacordarearepausului sãptãmânal, saudeficienþe referitoare la evidenþa salariaþilor prinaplicaþia „Revisal”.

„Au fost sancþionaþi ºase

angajatori cu nouã sancþiunicontravenþionale.

Cuantumul amenzilor s-aridicat la suma de 4.500 leiºi au fost dispuse mãsuri deremediere a deficienþelorconstatate, mãsuri care vorfi verificate ulterior prin noicontroale”, a declarat SorinIstrate, purtãtor de cuvânt alITM Hunedoara.

T axiuri controlate„la sânge”

De asmenea, reprezen-tanþii ITM au verificat ºirelaþiile de muncã dindomeniul taximetriei, peraza municipiilor Deva ºiPetroºani, iar la aceste acþi-uni au participaþi ºi agenþidin cadrul poliþiei locale. Întotal, au fost controlaþi 16

angajatori, la care lucrauun numãr de 75 persoanedin care 12 femei. „Au fost constatate 16 deficienþeºi la 10 angajatori au fostaplicate nouã sancþiuni contravenþionale în sumãtotalã de 63.000 lei. Aufost descoperite ºase cazuride muncã nedeclaratãlacinci angajatori care au fostsancþionaþi contravenþionalãcu câte 10.000 lei pentrufiecare persoanã primirtã lamuncã fãrã forme legale deangajare.

În plus au mai fost apli-cate sancþiuni care au mersde la avertisment pânã laamendã pentru neevi-denþierea timpului demuncã, neacordarea repao-sului sãptãmânal sau trans-miterea cu întârziere adatelor din aplicaþiaRevisal”, a mai spus Istrate.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014 Actualitate 3

P entru a evitaorice accident

de genul celui pro-dus la Mina Lonea,unde o clãdire s-aprãbuºit la mijlocullunii februarie,reprezentanþiiSocietãþii Naþionalede Închideri deMine au decisdemolarea cu prioritate aclãdirilor care prezintã risc major.

Exploatãrile miniereaflate pe program deînchidere, adminsitratede SocietateaNaþionalã de Închideride Mine Valea JiuluiSA ºi-au evaluat toate

clãdirile, iar cele vechi,care prezintã risc cres-cut e prãbuºire, vor fidemolate cu prioritate.“Noi, ca SocietateNaþionalã de Închideride Mine, avem evalu-ate toate clãdirile ºiexistã, într-adevãr,construcþii care suntcu factor de risc ridi-cat, dar care nu suntutilizate la acestmoment, cum este, de

exemplu, fostaPreparaþie a MineiPetrila. Noi, în primafazã, acestea le vomprinde în planul dedemolare”, a declaratAurel Anghel, direc-torul general alSNIMVJ. SNIMVJînglobeazã unitãþileextractive de la Petrila,Paroºeni ºi Uricani,cuprinse în programde închidere ce se

deruleazã pânã în2018. Acest programcuprinde, pe lângãînchiderea subteranã,ºi demolarea clãdirilorde la suprafaþã,urmatã de ecolo-gizarea perimetrelorminiere, aºa încâtterenul sã poatã fipus, ulterior, al dispoziþia potenþialilorinvestitori,cum s-aîntâmplat în cazul

Minei Dâlja sau aPreparaþiei Livezeni.

ªi inspectorii demuncã din judeþulHunedoara au sesizatpericolul pe care îlprezintã clãdirile vechidin incinta unitãþilorminiere din ValeaJiului. La finele anuluitrecut, douã unitãþiminiere au fost amen-date din cauza condiþi-ilor improprii de lasuprafaþã. Este vorbadespre Minele Uricaniºi Petrila, care fiecarea fost sancþionatã cucâte 3.000 de lei tocmai din cauza insecuritãþii la locul demuncã a celor carelucreazã în clãdirile dela suprafaþã.

Reamintim cã în 16

februarie, la ora 4,00dimineaþa, o parte asilozurilor de steril dela Mina Lonea – careaparþine de ComplexulEnergetic Hunedoara -s-a prãbuºit, la câtevaore dupã ce mai mulþiangajaþi la claubaj auieºit din turã. Silozurileconstruite prin 1950au cedat cel maiprobabil din cauzavechimii acestora.Infiltraþiile de apã ausãpat la fundaþiileacestora, iar pilonii desusþinere s-au ºubrezitîn timp ºi au cedat.Acest lucru s-ar putearepeta, în condiþiile încare multe clãdiri dinincintele miniere suntvechi ºi afectate detrecerea timpului.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A pierdut drumul dincauza alcoolului

U n bãrbat de 46 de ani dinLupeni, care s-a urcat bãut la

volan, nu a mai reuºit sã controlezeautoturismul ºi s-a izbit violent deun parapet din beton.

Accidentul s-a produs miercuri seara, în jurul orei 21:50, pe DN66. Bãrbatul se îndrepta înspre Cãlan, dar, într-o curbã

deosebit de periculoasã la dreapta, nu aadaptat viteza la condiþiile de drum, a dera-pat ºi a intrat într-un parapet de beton.

„În urma evenimentului rutier a rezultatrãnirea uºoarã a conducãtorului auto, care afost transportat la Spitalul Orãºenesc Haþeg,în vederea acordãrii de îngrijiri medicale. În urma testãrii cu aparatul alcooltest a conducãtorului auto, a reieºit o concentraþiealcoolicã de 0,63 mg/l, alcool pur în aerulexpirat”, au declarat reprezentanþii IPJHunedoara. Pe numele ºoferului, poliþiºtii auîntocmit un dosar de cercetare penalã.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Clãdirile cu risc mare de prãbuºire, demolate cu prioritate

Zeci de nereguli la firmele de panificaþie ºi de taximetrie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 20144 Actualitate

Nimic nu poate fi maipotrivit pentru ziua femeii,decât un spectacol deteatru, iar actorii de laPetroºani au profitat dinplin de faptul cã în acest anZiua Internaþionalã a Femeii cade într-o sâmbãtã.Piesa „Dragoste în zbor” ne invitã la umor, regizorulfãcând din acest proiect un cadou doamnelor ºidomniºoarelor.

„Este o farsã comicã,care dã posibilitatea unui jocactoricesc performant. Seintrã într-un ritm ºi niºtesituaþii comice care vordescreþi frunþile oamenilor,pentru cã de asta avemnevoie în ultima vreme ºi

mã bucur tare mult cã amreuºit sã lucrez cu aceastãechipã ºi sã realizãm unspectacol care bãnuiesc cãva avea mare succes la public. Este o dedicaþie

tuturor femeilor ºi mamelorºi cred cã se vor distra deminune, iar bãrbaþii vor fibucuroºi sã le ofere acestcadou – un spectacol, pentru cã nu în toate zileleputem sã le oferim un astfel de cadou femeilor”, aexplicat Simona Vintilã,regizorul piesei.

Povestea este una încâlcitã, cu stuardeze, iubiriprea multe ºi deznodãmântneanunþat. Asta pentru cãorarul de zbor este contu-rbat ºi un bãrbat se trezeºtecu toate cele 3 iubite pecap. „E foarte grea situaþia.Unu împãrþit la 3 e cammult! Ele mã pun în încurcãturã. Se cam încurcã orarul de zbor ºi senimeresc toate 3 în acelaºiloc”, spune DorinCeagoreanu, actorul careeste pus în încurcãturã.

Eroul nostru va fi ajutat deun bun prieten ºi de aici oîntreagã tãrãºenie.„Personajul meu vine pentruînceput ca un bãiat timid dinprovincie ºi îi pus în încurcã-turã de prietenul lui ºi de cele3 iubite ale lui. Începe sã-ºidezvolte latura masculinã ºiîncepe sã… de fapt asta veþivedea voi sâmbãtã!”, a spusRadu Tudor, cel care ne lasãastfel sã fim curioºi sã luãmparte la spectacol într-o zispecialã.

Piesa „Dragoste în zbor”este încã o premierã pescena Teatrului Dramatic I.D Sîrbu de la Petroºani, iarspectatorii vor fi implicaþiîncã de la intrarea în salã, aºacum a promis scenaristul.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Dragoste în zbor, de 8 MartieA ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne invitã,

de 8 martie, la o piesã absolut ineditã, încã o premierã pusã înscenã special pentru acest eveniment. „Dragoste în zbor” este, înopinia celor de la Petroºani, un bun prilej de a sãrbãtori femeia,povestea piesei fiind despre iubire, cu mult umor.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 2014 Actualitate 5Cu ocazia zilei de 8 Martie, am prilejul deosebit

pentru a vã transmite toate gândurile mele bune, iarcãldura razelor de soare sã vã pãtrundã în inimi ºiaceastã minunatã zi sã vã umple sufletul de magia

înmiresmatã a primãverii!

8 Martie, o zi specialã pentru aadresa Doamnelor ºi

Domniºoarelor urarea mea debine, primãvara sã vã aducã multebucurii, iar frumuseþea florilor sã

vã inunde sufletul cu parfumul lor.

LA MULÞI ANI!Tiberiu Ioan Balint – vicepreºedinte al

Consiliului Judeþean Hunedoara

Adrian RUS

Monika BACIU

„Nu am crezut cãse va ajunge aici, pen-tru cã nu are dreptatedomnul fost city-man-

ager, dar asta estesituaþia ºi dupã cumam spus dacã dum-nealui a gãsit de cuvi-inþã sã ne dea în jude-catã pentru cã i-am

desfinþat postul astaeste situaþia, dar dum-nealui trebuia sã segândeascã la ce afãcut nu la lucrurilecare urmeazã. Înaceastã privinþã nu aredreptate decât pri-marul municipiuluiLupeni 100%”, adeclarat primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Edilul din Lupenieste oarecum deza-mãgit de atitudineacelui pe care l-a con-siderat prieten pânãacum ceva timp. Maimult decât atâtResmeriþã ºi-a pierdutîncrederea în toatãlumea.

„Nu neaparat deaceastã persoanã suntdezamãgit. Sunt unom care nu mai areîncredere în absolut

nimeni fiindcã pentrucã unii oameni apropi-aþi, dragi mie m-audecepþionat ºi estenormal sã am aceastãprobmelã în acestmoment. Uneori mãgândesc ce au fãcutaceºti oameni ca sã numai pot aveaîncredere în dum-nealor”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Fostul city manageral locuitãþii, GabrielLungu, a confirmatfaptul cã a acþionat înjudecatã municipali-tatea ºi spune cã areºi pretenþii.

“Confirm faptul cãprocesul este unulpublic cã e postat pesite-ul TribunaluluiHunedoara ºimetodele prin care s-adesfiinþat postul ºi dis-poziþia de încetare araporturilor de serviciule consider ilegale ºi ovoi dovedi în instanþãpentru cã instanþaîmparte dreptatea ºinu primarul unei local-itãþi. În consecinþã seva stabili acolo. Sã nuuitãm cã acest proceseste unul destul de

simplu. Pretenþiile suntreîncadrarea pe postºi plata salariilor peperioada în care s-aprodus deserviciul”, adeclarat GabrielLungu, fostul city-manager al PrimãrieiLupeni

Pe rolul TribunaluluiHunedoara a fostînregistrat un dosarprin care fostul city-manager al municipiu-

lui Lupeni a acþionatîn instanþã adminis-traþia ºi pe primarulCornel Resmeriþã-dosarul a avut termenîn data de 5 martie,iar soluþia pe scurt amagistraþilor a fost“transpus la sectialitigii de munca si asig-urari sociale a tri-bunalului hunedoara.fixat termen la datade 12.03.2014.”


Monika BACIU

“Este un buget pen-tru cetãþenii municipi-ului Lupeni în caresunt prinse sumedestul de frumoaseatât pentru spital cât ºipentru ºcolile dinmunicipiul Lupeni ºibiserici. Prin asta spunabsolut totul. Avem unbuget. Mã doarefoarte tare cã nu amreuºit sã termin anultrecut introducereagazului metan în local-itatea noastrã. Este

cuprinsã ºi sumã carene asigurã terminareaabsolut a tutur-or lucrãrilorprin parteablocurilor carenu au gazmetan. Nubanii sunt oproblemã, ceamai mareproblemã estelegalitatea sauavizele de la E-On care nesunt date. Nupot face cevafãrã avizul

celor care rãspund”, adeclarat primarul

municipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

În momentul defaþã nu toate imobileledin localitate benefici-azã de acest serviciu.

„De gazul metanbeneficiazã 85% dinlocuitorii municipiuluiLupeni, dar dacã ºi1% ar fi fãrã gazmetan pentru mine este un lucru foarte

important. Îmi dorescca toþi cetãþeniimunicipiului Lupeni sãaibã gaz metan”, amai precizat sursacitatã.

Tot în bugetulmunicipalitãþii au fostcuprinse ºi sume carevor avea ca destinaþieunitatea medicalã dinlocalitate.

„Noi avem man-ageri în spital care sedescurcã mai departe.Noi încercãm ca pe

lângã contribuþia pecare ºi-o aduc dum-nealor sã completãmacele sume pentru anu mai avea problemeca anul trecut cu tãieride sporuri, dar niciasta pentru mine nu afost un lucru bun”, amai spus edilul

În buget venturilesunt în sumã de41.873,99 mii lei iarcheltuielie sunt însumã de 42.104,93lei, adicã mai mari cupeste 230.000 lei.

Lungu se judecã cu Primãria LupeniA nul trecut, consilierii locali de la Lupeni au apro-

bat desfiinþarea postului de city-manager a local-itãþii, post care i-a revenit lui Gabriel Lungu. Începândcu acest an, postul managerului public a fost desfiinþat,iar Lungu ºi-a pierdut funcþia pe care a deþinut-o încadrul administraþiei locale. Aºa se face cã acesta aacþionat în judecatã primãria ºi pe primarul lupenean.

Planurile pentru anul acesta ale administraþiei din LupeniS ãptãmâna trecutã, consilierii locali de la Lupeni

au aprobat bugetul administraþiei publice pentruacest an. Deºi bugetul administraþiei este mai mic cu600 de mii de lei, adilul are planuri mãreþe pentruacest an. Prima ºi cea mai arzãtoare dorinþã a luiResmeriþã este introducerea gazului metan în toatelocuinþele.

Directorul general alSC ApaServ ValeaJiului SA, CostelAvram, îi aruncãmãnuºa senatoruluiUNPR (ex-PPDD)Haralambie Vochiþoiu,cel care anunþa înurmã cu mai bine deun an cã luptã pentruscãderea preþului laapã pentru populaþiaVãii Jiului. Acesta astrâns ºi vreo 12.000de semntãturi, darproiectul nu a trecut,iar motvaþia alesuluiPPDD de la aceavreme a fost cã nu agãsit sprijin în coaliþiaaflatã la guvernare.Acum, Avram spunecã Vochiþoiu se aflã înechipa aflatã la con-ducere, aºa cã, împre-unã cu cel de-al doileasenatoral Vãii Jiului,Cosmin Nicula (PSD)ar putea repune petapet acest proiect le-

gislativ. „Îl rog pedomnul senatorHaralambie Vochiþoiu,care a fãcut un demersanul trecut dar a spuscã nu a fost sprijinit declasa politicã, sã revinãasupra demersurilorpentru micºorareapreþului apei în ValeaJiului. Acum, fiind înmajoritatea parlamen-tarã, sunt sigur cã,împreunã cu senatorulCosmin Nicula, vorsusþine proiectul demicºorare a preþului

apei. Nu am spusatunci fãcea un popu-lism ieftin, aºa cã îl rogîncã o datã pe sena-torul Vochiþoiu sã îisprijine pe cetãþeniicare i-au dat votul ºi l-au adus în Parlament,ºi sã lupte pentru amicºora preþul apei. Eupromit cã îi voi da totsprijinul, sã vedemdacã existã voinþã.Cetãþenii vor fi cei maicâºtigaþi”, a declaratCostel Avram. Acestaspune cã bugetu ope-

ratorului de apã ºicanalizare din ValeaJiului nua fost calculatpe o eventulã reducerea tarifelor, dar sublini-azã cã o subvenþieguvernamentalã arrezolva aceastã defi-cienþã. „Nu pot sãieftinesc apa aºa pur ºisimplu, ci doar dacãvine o subvenþionarede la Guvern.. Doaraºa se poate ieftinipreþul apei, printr-osubvenþionare pe care(n.r. HaralambieVochiþoiu) o poateprimi foarte uºoracum”, a mai spusCostel Avram.

Potrivit datelor ofi-ciale, tarifele la apã ºicanalizare plaseazãApaServ pe locul 40,din 44 de operatoricare activeazã la nivelnaþional.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA


Entitatea energeticãdin judeþul Hunedoaraare datorii la bugetul destat de zeci de milioanede lei, mai exact de28,5 milioane de lei.Potrivit conducerii,datoriile sunt datoritãDiviziei Miniere.

”În principal datoriileau fost produse deDivizia Minierã care tottimpul a lucrat pedatorii, e foarte greu sãle compensãm înmomentul în care preþulla energie este de sub200 de lei, în acest

moment ComplexulHunedoara împreunãcu Complexul Olteniacei care produc energiepe cãrbune bagã în sistem 2100 de MWh ºieolinele bagã 1800. Nu se poate concura cueolinele, cu foto-voltaincele sau cu hidroîn aceste condiþii”, adeclarat DanielAndronache, directorulgeneral al CEH.

Mixul de energie dela CEH ar fi soluþia salvatoare. De acestmixt se vorbeºte de

mult timp, însã pânãacum planurile au eºuat.

„Mixul de energieeste singura soluþie. ÎnEuropa suntem singuraþarã care nu avem mixulde energie. Niciodatã ºiniciunde în lume nupoate sã concurezehidro sau eoliana cuenergia termo. Ar presupune dupã studiilenoastre intrarea pe

preþul pieþei cu undevala 40-45 de euro MWhcu o cotã de piaþã de28-29%”, a mai spussursa citatã.

Cum energia verde o”îngroapã” pe cea pebazã de cãrbuni ar finecesare anumite reglementãri pentruacordarea certificatelorverzi acestor societãþiproducãtoare de

energie pe bazã de vântsau apã. ”Nu ºtiu câtsunt de utile (parcurileeoliene-n.r.), cel maicorect ar bine ar fi caaceºti producãtori deenergie verde care suntîn regulã sã primeascãaceste certificate verzidoar în condiþiile în careau contracte în bandã.Dacã au contracte înbandã, e regulã, sãprimeascã, când bateintrã , când nu mai batevântul ies ºi atuncidezechilibreazã tot sis-temul ºi atunci e nevoiede noi”, a mai declaratdirectorul CEH.

Tot de datorii s-aspus cã ar avea CEH ºi

cãtre SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului. Aufost vehiculate sumeenorme, însã conduce-rea entitãþii energeticespune cã plata facturilorse face la termen.

”Facturile scadentese achitã, luna asta am achitat în jur de 5 milioane, ultimii banicãtre Societatea deÎnchideri i-am viratvineri”, a mai precizatDaniel Andronache.

Încã de anul trecut lanivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara selucreazã la un plan dereducere a cheltuielilor.

Monika BACIUMonika BACIU

Datorii istorice cãtreApa Serv Valea Jiului A pa Serv Valea Jiului nu va mai

recupera niciodatã debitul de peste5 milioane de lei de la termoficãrile careau intrat în faliment, ori restul socie-tãþilor comerciale. Nici la masa credalã,unde operatorul s-a înscris, nu suntºanse de recuperare a debitelor.

În total aproape 6 milioane de lei are de încasat operatorul de apã ºi canal de la debitori care au dispãrut dupã ce au dat faliment. Campioane sunt societãþile de termofi-care din Valea Jiului care adunã mai bine dejumãtate din suma datoratã pentru apa consu-matã, bani pe care Apa Serv Valea Jiuluinu-i va mai încasa niciodatã de la unele societãþi.

„Aceste debite sunt în evidenþele noastrepentru cã aºa cere legea, însã nu-i vom maivedea niciodatã. În ciuda eforturilor noastre,ne-am înscris ºi la masa credalã, însã statulîncaseazã primul ºi apoi restul. Noi nu maiputem recupera aceºti bani, practic ne putemlua adio de la ei”, recunoaºte directorul generalal SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram.

Pe primul loc în topul firmelor de termofi-care datornice la operatorul de apã este EdilTherma Vulcan, fosta firmã a Consiliului LocalVulcan, în prezent aflatã în faliment, a adunatdatorii de 4,9 milioane de lei. Noua firmã amunicipalitãþii Vulcan este la zi cu plata cãtreApa Serv Valea Jiului. Datorii au ºi societãþilede termoficare de la Lupeni ori Petroºani, însãacestea sunt cu mult mai mici.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Energia verde ”îngroapã” CEH-ul în datoriiE nergia verde aduce prejudicii

Complexului Energetic Hunedoaraºi nu numai. Într-o perioadã când pretutindeni se încearcã implementareaunor proiecte pentru producerea energieiverzi, la nivelul Complexului EnergeticHunedoara ºi nu numai toate acesteproiecte aduc deservicii.

Pentru cã tot se aflã în tabãra puterii

Vochiþoiu, provocat sã susþinã din nouieftinirea apei în Valea Jiului

D acã tot a anunþat cã a strâns peste 12.000 de semnãturi pen-tru reducerea tarifelor la apã, dar nu a gãsit înþelegere din

partea uniunii aflatã la guvernare cât a fost în PPDD, senatorulHaralambie Vochiþoiu este aºteptat sã revinã cu acest proiect,acum, când se aflã în barca puterii, la UNPR. Cel care i-a aruncatmãnuºa este directorul SC ApaServ Valea Jiului SA, Costel Avram.

O îmbinare uluitoareîntre omul care seregãseºte în generaþiarockului ce promovaspiritul liber ºi dinamic,iubirea de om ºi naturãºi omul de serioasã ºitemeinicã pregãtire pro-fesionalã, dusã în clasaelitelor prin cercetare,inovare, dezvoltare. N-aicrede cã un admirator alhippioþilor nonconfor-miºti, chiar dacã aveauminþi deschise, ar puteadeveni cercetãtor, cumultiple competenþe…

U n director din generaþia

Flower-Power”Eu mã revendic de

la anii Flower-Power, cutot ce implicã asta!”,afirma George-Artur

Gãman într-o discuþie cufoºti colegi de liceu, dinPetroºani.

Când spunemFlower-Power, negândim la hippioþii cu ominte deschisã la nou,care iubesc natura ºiideea de libertate dusãpanã la extrem, carevorbesc ºi gândesc liber,care nu au prejudecati.„Refrenul” acesteimiºcãri era sã îþi iubeºtiaproapele ºi sã trãiestiîn pace deplinã prinextinderea conºtiinþei.În acei ani, 60-70, mu-zica rock ce promovaacel spirit liber, dinamicau rãmas celebrã pestetimp - Beatles, PinkFloyd, The RollingStones, Sex Pistols, JoeCocker, The Doors,

George Harrison, JimiHendrix, The Animals,Van Morrison, Santana,Led Zeppelin ºi BobMarley etc. In paralel cu acest curent Flower-Power, iau fiinþã ºi sedezvoltã curentulsuprarealismului, femi-nismul, dansul modern,dadaismul, psihanaliza ºimedicina naturistã, darºi industrializarea,tehnologia în general.

Am precizat, sumar,acest curet pentru aînþelege omul ArturGãman, pentru a ºti dece un inginer minier aales sã salveze vieþi”iubindu-ºi aproapele”,

sã-i înveþe ºi pe alþii s-o facã profesionist ºisã facã cercetare îndomeniu, iar proiectelefinanþate prin concur-suri, sã le conducã personal, pe principiul”Ai idei? Pune-le înpracticã!”. Un om algeneraþiei Flower-Power, Artur Gãman, aales sã ducã protecþia ºisalvarea omului la celmai înalt nivel…

U n rocker care afãcut ”legi” în

industria românescãÎn 1986, George

Artur Gãman ºi-aînceput stagiatura la

mina Cavnic, la compartimentul aeraj-protecþia muncii ºi acontinuat cu sectoarelede producþie, investiþii,transport. Un an maitârziu este instruit ºiautorizat, la Petroºani,ca salvator minier operativ. La Staþia deSalvare Cavnic adevenit, gradual, ºef deechipã, apoi ºef degrupã participând latoate operaþiunile desalvare.

An dupã an, ArturGãman s-a specializat înaeraj minier, apoi a fosttransferat la ISMPetroºani, actual INSE-MEX. Se întâmpla înanul 1990. A activat încadrul staþiei de salvareminierã a INSEMEX,staþie cu specialiºti care au drept sarcinãexpertiza, controlul ºianchetarea cazurilor ºizonelor unde s-au pro-dus avarii de anvergurã.Ulterior, a devenit ºefulstaþiei respective.

Dupã câþiva ani ºi-asusþinut doctoratul cu cuteza ”Creºterea efi-cienþei activitãþii de salvare în medii toxiceºi/sau explosive prineleborarea de metodemoderne de selecþie ºiinstruire a personalului”.În 1998, când a avutloc reorganizarea INSEMEX, ArturGãman a devenit ºeful

Laboratorului InstruireSalvatori. Aici a instruittot ce se poate instruidin minerit ºi dindomenii de activitatecare trebuiau sã aibãstaþii de salvare, respec-tiv siderurgie, industriachimicã, RENEL, indus-tria petrolului, industriaalimentarã, transporturi,telecomunicaþii etc.

Cu referire la bunapregãtire a salvatorilor,Artur Gãman a declaratîn cadrul unui reportajcu ºi despre salvatoriimineri, cu titlul ”Îngeriidin iad”, cã în domeniunu avem nevoie de eroi.”Nu avem nevoie deeroi, ci de oameni înviaþã. Trebuie sã ºtieexact cum sã diminuezeriscul, cum sã acþioneze

pentru a salva oameni ºilocuri de muncã, iarpentru asta trebuie sãaibã o pregãtire complexã ºi completã”,a spus ”tatãl” salvato-rilor.

Între timp, Gãman,în calitate de respon-sabil sau colaborator, arezolvat multiple probleme de cercetareºtiinþificã, iar sim-pozioanele naþionale ºiinternaþionale, la care aparticipat, nu au fostpuþine.

Lucrarea pe temaproblemelor de lametrou, ”Salvarea cãlãtorilor ºi personalu-lui din metrou” ºi-adovedit viabiliatea.Apoi, la PETROMAR –

”Organizarea centruluide instruire ºi autorizarea personalului din cadrulPETROMARConstanþa”, au urmatROMAG Drobeta, careproduce apa grea,SIDERURGICAHunedoara, SIDEXGalaþi, CNLO etc.

Are la activ peste 90de lucrãri de cercetare,multe devenind proiecteal cãror director deimplementare a fostchiar Artur Gãman. Deasemenea a fãcut partedin colectivele de autoricare au elaborat manualele ”Ghidul salvatorului ºi almecanicului staþiei desalvare” ºi ”Formareaformatorilor”. A publi-cat cãrþi de specialitate

- salvare în medii toxice,tehnici ºi metode înintervenþiile operative,tehnici ºi procedure deintervenþie, cursuri pen-tru formatori etc. – casingur autor sau în grupde autori.

Geroge-Artur Gãmanare ºi un brevet deinveþie pentru ”Metoda de simulare aintervenþiilor formaþiilorde salvare în medii toxice/explosive/inflamabile”.

Ca urmare a multiplelor rezultate înprotecþia muncii ºisalavre în majoritateadomeniilor de activitate, în 2010 a devenitºeful Departamentuluide SecuritateIndustrialã.

R eprezentant alINSEMEX ºi al

României în IMRBDar nu s-a mulþumit

cu atât ºi a devenitmembru fondator, pelângã alþi 10 specialiºtidin state cu prestigiu îndomeniu, alOrganismuluiInternaþional de SalvareMinierã (IMRB), ArturGãman fiind singurulreprezentat alRomâniei, prin INSEMEX, în acest for, ca membru alComitetului Executiv.Din acest Organism facparte þãri cu tradiþie îndomeniu precum China,Africa de Sud, India,SUA, Canada, þãrileeuropene. Actul denaºtere al IMRB, s-a

semnat la Uston –Polonia.

Da, dar la nivelnaþional nu exista nici oformã de organizare înacest domeniu, dreptpentru care George-Artur Gãman a înfiinþatAsociaþia SalvatorilorMinieri ºi de Suprafaþã,

asociaþie care are peste600 de membri. Dinanul 2003 estepreºedintele acesteiAsociaþii, mai precispreºedintele ConsiliuluiDirector, ales deadunarea generalã aAsociaþiei Salvatorilor.An de an aceastã asociaþie profesionalã s-a fãcut cunoscutã înþarã ºi strãinãtate, chiarºi peste Ocean, în USA,prin concursurile organizate.

Artur Gãman are o listã întreagã de atestate… Dacã ar fi sãredãm în amãnunt totce a fãcut, realizat, iniþiat, inovat, cercetat,proiecte admise pentrufinanþare, simpozioane,schimburi de idei, iniþiative materializateetc., ne-ar ocupa multprea mult spaþiu. Avândîn vedere cã IMSEMEXare oameni de deºtiinþã, cercetãtori, specialiºti în diversedomenii din minerit, iarInstitutul este unul alelitelor, unic în þarã,

pentru ºtiutori, activitatea profesionalãa lui Artur Gãmanîntruneaºte toatecondiþiile pentru a seafla în fruntea lui. Doarcã trebuie, ºi în calitatede director general, sãdemonstreze cã estebun ºi cã va performa ºidin aceastã poziþie…

Astfel, un om al generaþiei Flower-Power,cu un aer de nobleþeboemã, care se simtebine în preajma calitãþiiumane ºi profesionale, aales sã ducã protecþia ºisalvarea omului în cercetare ºi inovare.

Care este mareaiubire a omului GeorgeArtur Gãman? Fiica sa,Maria, o frumuseþe defatã cu care tatãl semândreºte de ”dã pedinafarã”, pentru ºtie sãvadã. Acest lucru rãz-bate ºi din glumele careîi plac – ”Bãrbaþii ade-vãraþi sunt taþi de fete!”

IleanaIleanaFIRÞULESCFIRÞULESCUU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

Un director cu spirit liber, care ºi-a ridicatprofesia la cel mai înalt nivel

N oul director general al InstitutuluiNaþional de Cercetare-Dezvoltare

INSEMEX Petroºani, George-Artur Gãman,este considerat ”tatãl” salvatorilor minieri,dar ºi a salvatorilor din întreaga þarã, dindomenii economice cu riscuri. Doctor înºtiinþe, specialist în finanþe, cu lucrãri ºtiinþifice ºi proiecte care au rezolvat probleme de securitate ºi salvare din spaþiulindustrial ºi care au devenit ”legi” la nivelnaþional, Artur Gãman este membru fondatoral Organismului Internaþional de SalvareMinierã ºi este reprezentantul României înComitetul executiv. In urmã cu 10 ani, a înfiinþat Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi deSuprafaþã, care acum are 600 de membri,fiind preºedintele acesteia. ªi toate acestea,de la un om al generaþiei Flower-Power…

O îmbinare uluitoareîntre omul care seregãseºte în generaþiarockului ce promovaspiritul liber ºi dinamic,iubirea de om ºi naturãºi omul de serioasã ºitemeinicã pregãtire pro-fesionalã, dusã în clasaelitelor prin cercetare,inovare, dezvoltare. N-aicrede cã un admirator alhippioþilor nonconfor-miºti, chiar dacã aveauminþi deschise, ar puteadeveni cercetãtor, cumultiple competenþe…

U n director din generaþia

Flower-Power”Eu mã revendic de

la anii Flower-Power, cutot ce implicã asta!”,afirma George-Artur

Gãman într-o discuþie cufoºti colegi de liceu, dinPetroºani.

Când spunemFlower-Power, negândim la hippioþii cu ominte deschisã la nou,care iubesc natura ºiideea de libertate dusãpanã la extrem, carevorbesc ºi gândesc liber,care nu au prejudecati.„Refrenul” acesteimiºcãri era sã îþi iubeºtiaproapele ºi sã trãiestiîn pace deplinã prinextinderea conºtiinþei.În acei ani, 60-70, mu-zica rock ce promovaacel spirit liber, dinamicau rãmas celebrã pestetimp - Beatles, PinkFloyd, The RollingStones, Sex Pistols, JoeCocker, The Doors,

George Harrison, JimiHendrix, The Animals,Van Morrison, Santana,Led Zeppelin ºi BobMarley etc. In paralel cu acest curent Flower-Power, iau fiinþã ºi sedezvoltã curentulsuprarealismului, femi-nismul, dansul modern,dadaismul, psihanaliza ºimedicina naturistã, darºi industrializarea,tehnologia în general.

Am precizat, sumar,acest curet pentru aînþelege omul ArturGãman, pentru a ºti dece un inginer minier aales sã salveze vieþi”iubindu-ºi aproapele”,

sã-i înveþe ºi pe alþii s-o facã profesionist ºisã facã cercetare îndomeniu, iar proiectelefinanþate prin concur-suri, sã le conducã personal, pe principiul”Ai idei? Pune-le înpracticã!”. Un om algeneraþiei Flower-Power, Artur Gãman, aales sã ducã protecþia ºisalvarea omului la celmai înalt nivel…

U n rocker care afãcut ”legi” în

industria românescãÎn 1986, George

Artur Gãman ºi-aînceput stagiatura la

mina Cavnic, la compartimentul aeraj-protecþia muncii ºi acontinuat cu sectoarelede producþie, investiþii,transport. Un an maitârziu este instruit ºiautorizat, la Petroºani,ca salvator minier operativ. La Staþia deSalvare Cavnic adevenit, gradual, ºef deechipã, apoi ºef degrupã participând latoate operaþiunile desalvare.

An dupã an, ArturGãman s-a specializat înaeraj minier, apoi a fosttransferat la ISMPetroºani, actual INSE-MEX. Se întâmpla înanul 1990. A activat încadrul staþiei de salvareminierã a INSEMEX,staþie cu specialiºti care au drept sarcinãexpertiza, controlul ºianchetarea cazurilor ºizonelor unde s-au pro-dus avarii de anvergurã.Ulterior, a devenit ºefulstaþiei respective.

Dupã câþiva ani ºi-asusþinut doctoratul cu cuteza ”Creºterea efi-cienþei activitãþii de salvare în medii toxiceºi/sau explosive prineleborarea de metodemoderne de selecþie ºiinstruire a personalului”.În 1998, când a avutloc reorganizarea INSEMEX, ArturGãman a devenit ºeful

Laboratorului InstruireSalvatori. Aici a instruittot ce se poate instruidin minerit ºi dindomenii de activitatecare trebuiau sã aibãstaþii de salvare, respec-tiv siderurgie, industriachimicã, RENEL, indus-tria petrolului, industriaalimentarã, transporturi,telecomunicaþii etc.

Cu referire la bunapregãtire a salvatorilor,Artur Gãman a declaratîn cadrul unui reportajcu ºi despre salvatoriimineri, cu titlul ”Îngeriidin iad”, cã în domeniunu avem nevoie de eroi.”Nu avem nevoie deeroi, ci de oameni înviaþã. Trebuie sã ºtieexact cum sã diminuezeriscul, cum sã acþioneze

pentru a salva oameni ºilocuri de muncã, iarpentru asta trebuie sãaibã o pregãtire complexã ºi completã”,a spus ”tatãl” salvato-rilor.

Între timp, Gãman,în calitate de respon-sabil sau colaborator, arezolvat multiple probleme de cercetareºtiinþificã, iar sim-pozioanele naþionale ºiinternaþionale, la care aparticipat, nu au fostpuþine.

Lucrarea pe temaproblemelor de lametrou, ”Salvarea cãlãtorilor ºi personalu-lui din metrou” ºi-adovedit viabiliatea.Apoi, la PETROMAR –

”Organizarea centruluide instruire ºi autorizarea personalului din cadrulPETROMARConstanþa”, au urmatROMAG Drobeta, careproduce apa grea,SIDERURGICAHunedoara, SIDEXGalaþi, CNLO etc.

Are la activ peste 90de lucrãri de cercetare,multe devenind proiecteal cãror director deimplementare a fostchiar Artur Gãman. Deasemenea a fãcut partedin colectivele de autoricare au elaborat manualele ”Ghidul salvatorului ºi almecanicului staþiei desalvare” ºi ”Formareaformatorilor”. A publi-cat cãrþi de specialitate

- salvare în medii toxice,tehnici ºi metode înintervenþiile operative,tehnici ºi procedure deintervenþie, cursuri pen-tru formatori etc. – casingur autor sau în grupde autori.

Geroge-Artur Gãmanare ºi un brevet deinveþie pentru ”Metoda de simulare aintervenþiilor formaþiilorde salvare în medii toxice/explosive/inflamabile”.

Ca urmare a multiplelor rezultate înprotecþia muncii ºisalavre în majoritateadomeniilor de activitate, în 2010 a devenitºeful Departamentuluide SecuritateIndustrialã.

R eprezentant alINSEMEX ºi al

României în IMRBDar nu s-a mulþumit

cu atât ºi a devenitmembru fondator, pelângã alþi 10 specialiºtidin state cu prestigiu îndomeniu, alOrganismuluiInternaþional de SalvareMinierã (IMRB), ArturGãman fiind singurulreprezentat alRomâniei, prin INSEMEX, în acest for, ca membru alComitetului Executiv.Din acest Organism facparte þãri cu tradiþie îndomeniu precum China,Africa de Sud, India,SUA, Canada, þãrileeuropene. Actul denaºtere al IMRB, s-a

semnat la Uston –Polonia.

Da, dar la nivelnaþional nu exista nici oformã de organizare înacest domeniu, dreptpentru care George-Artur Gãman a înfiinþatAsociaþia SalvatorilorMinieri ºi de Suprafaþã,

asociaþie care are peste600 de membri. Dinanul 2003 estepreºedintele acesteiAsociaþii, mai precispreºedintele ConsiliuluiDirector, ales deadunarea generalã aAsociaþiei Salvatorilor.An de an aceastã asociaþie profesionalã s-a fãcut cunoscutã înþarã ºi strãinãtate, chiarºi peste Ocean, în USA,prin concursurile organizate.

Artur Gãman are o listã întreagã de atestate… Dacã ar fi sãredãm în amãnunt totce a fãcut, realizat, iniþiat, inovat, cercetat,proiecte admise pentrufinanþare, simpozioane,schimburi de idei, iniþiative materializateetc., ne-ar ocupa multprea mult spaþiu. Avândîn vedere cã IMSEMEXare oameni de deºtiinþã, cercetãtori, specialiºti în diversedomenii din minerit, iarInstitutul este unul alelitelor, unic în þarã,

pentru ºtiutori, activitatea profesionalãa lui Artur Gãmanîntruneaºte toatecondiþiile pentru a seafla în fruntea lui. Doarcã trebuie, ºi în calitatede director general, sãdemonstreze cã estebun ºi cã va performa ºidin aceastã poziþie…

Astfel, un om al generaþiei Flower-Power,cu un aer de nobleþeboemã, care se simtebine în preajma calitãþiiumane ºi profesionale, aales sã ducã protecþia ºisalvarea omului în cercetare ºi inovare.

Care este mareaiubire a omului GeorgeArtur Gãman? Fiica sa,Maria, o frumuseþe defatã cu care tatãl semândreºte de ”dã pedinafarã”, pentru ºtie sãvadã. Acest lucru rãz-bate ºi din glumele careîi plac – ”Bãrbaþii ade-vãraþi sunt taþi de fete!”

IleanaIleanaFIRÞULESCFIRÞULESCUU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

Un director cu spirit liber, care ºi-a ridicatprofesia la cel mai înalt nivel

N oul director general al InstitutuluiNaþional de Cercetare-Dezvoltare

INSEMEX Petroºani, George-Artur Gãman,este considerat ”tatãl” salvatorilor minieri,dar ºi a salvatorilor din întreaga þarã, dindomenii economice cu riscuri. Doctor înºtiinþe, specialist în finanþe, cu lucrãri ºtiinþifice ºi proiecte care au rezolvat probleme de securitate ºi salvare din spaþiulindustrial ºi care au devenit ”legi” la nivelnaþional, Artur Gãman este membru fondatoral Organismului Internaþional de SalvareMinierã ºi este reprezentantul României înComitetul executiv. In urmã cu 10 ani, a înfiinþat Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi deSuprafaþã, care acum are 600 de membri,fiind preºedintele acesteia. ªi toate acestea,de la un om al generaþiei Flower-Power…

Luiza ANDRONACHE

„Înaintea semnãrii actuluiadiþional de majorare asporului de periculozitate cu100 de lei, a avut loc o ade-vãratã campanie de dezinfor-mare cu subiect ºi predicatfãcutã de cãtre fostul nostrucoleg Jurcã Adrian ªtefanprin toate metodele posibilede care poate uza, cum cãacest act adiþional nu poatesã fie încheiat din motive pecare el le-a invocat în fel ºichip. Dupã ce actul a fost

semnat, acelaºi personaj atrâmbiþat sus ºi tare cã labunãvoinþa politicului ºi aadministraþiei s-a semnatacest act ºi cã minerii vorintra într-un drept crescut cu100 de lei.

Dar, el a transmis cãtreInspectoratul Teritorial deMuncã o adresã prin careatrage atenþia cã nuSindicatul Muntele este celreprezentativ la nivel de uni-tate, ci sindicatul Noroc Buncãtre care a transferat ilegal320 de oameni. El le-a spuscelor de la ITM cã un act

adiþional încheiat deSindicatul Muntele ºi admin-istraþia Complexului nu esteunul care sã fie acoperit dinpunct de vedere legal. Dinaceste considerente, ITMHunedoara a gãsit de cuvi-inþã sã solicite un punct devedere Ministerului Muncii,Familiei ºi Protecþiei Sociale,evident, pentru cã s-a creataceastã stare de suspiciune ºisigur, nu vor nici ei sã facãgreºeli, deºi noi avemconvingerea cã tot ceea ceam fãcut se încadreazã per-fect în legea 62, în CodulMuncii ºi mai ales în legeapãrþilor care o reprezintãContractul Colectiv deMuncã”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele. În spiri-tul obiectivitãþii, ºi AdrianJurcã a fost sunat pentru a

rãspunde acestor acuza-þii. El a dat un rãspuns lacele spuse de Petre Nicapostului Mondo TV.

“Ca sã rãspunzi laacuzaþile domnului Nicaeste foarte greu pentrucã în general acesteasunt nefondate. Siaceastã acuzatie estetotal nefondatã. DomnulNica nu este în mãsurãsã prezinte vreun act ofi-cial sau vreun documentceva, prin care sã atesteo eventualã contestaþiefãcutã de mine sau dealtcineva în acest sens”,a declarat la StirileMondo TV, AdrianJurcã, reprezentantulSindicatului “Noroc Bun”.

S indicaliºtii secearta,

minerii nu beneficiaza demajorarea sporu-lui de pericol

Dar, lucrurile mergpânã într-acolo încâtminerii nu pot beneficiaimediat de majorareasporului de pericol, astadin cauza neînþelegerilordintre sindicate ºi maiales dintre liderii acesto-ra.

“În aceste condiþii, mineriitrebuie sã ºtie cã aceastãcreºtere a sporului de pericu-lozitate de la 700 la 800 delei, datoritã intervenþiei aces-tui individ (Adrian Jurcã), nuse va putea aplica începândcu data de 1 martie, ci doarde la data în care rãspunsulde la Ministerul Muncii vaveni, evident, pozitiv.

Vreau sã le transmitminerilor din Valea Jiului cãnu pot decât sãmulþumeascã acestuia ºi pen-tru felul în care se ocupã deun contract colectiv demuncã pe care trebuia sã îlrespecte ºi el chiar dacã nuface parte din SindicatulMuntele”, a afirmat PetreNica, preºedinte SindicatulMuntele.

În replicã, Adrian Jurcãspune cã lucrurile nu stauchiar aºa ºi infirmã toateacuzaþiile aduse de Nica.“Acest spor de pericol, dacãintrã în vigoare de la 1 mar-tie, va fi transpus în plataoamenilor din 15 aprilie.Pânã atunci nu poate nimenisã spunã ceva sau sã meargãpe principiul drobului de sarecã vezi Doamne nu esteaprobat.

Eu, personal, nu am fãcutniciun demers la ITM, nueste fãcut de nicio organiza-þie sindicalã din Valea Jiului.Astea sunt doar niºte minciu-ni ale domnului Nica. Nu ºtiupe ce se bazeazã el cândacuzã pe toatã lumea dinValea Jiului”, a mai afirmatAdrian Jurcã la acelaºi postde televiziune.

I TM Hunedoara –ambiguitate ºi

ceaþã

Luminã în acest caz arputea face doar ITM-ul, care

se abþine, însã de la a davreun raspuns clar.Conducerea inspectoratului aafirmat doar ca nu existanicio contestatie la actuladiþional privind majorareasporului de pericol.

“La Inspectoratul Teritoralde Muncã Hunedoara existãînregistrat un act adiþional alContractului Colectiv deMuncã din cadrulComplexului EnergeticHunedoara, dar pentru cãdeocamdatã suntem în ter-menul legal de rãspuns, nuvã pot da mai multe amã-nunte. Vã pot spune însã cãnu existã niciun fel de con-testaþie la acel act adiþional”,a declarat Adrian Bozdog,inspector ºef I.T.M.Hunedoara.

M inerii s-ausãturat!

Dar, Nica a spus ca nuactul in sine a fost contestat,ci s-a pus din nou la îndoialareprezentativitateaSindicatului Muntele lanivelul Complexului, ceea cea dus la crearea unei situaþiide incertitudine. Intrebatdespre acest lucru, rivalulAdrian Jurca a spus ca nu afacut nicio demers nici inacest sens, asta recentvorbind.

Una peste alta, asupraacestei situatii care nu facein primul rand bine mineruluidin subteran, nu se poatetrage nicio concluzie clara, ciin viitor se pot vedea doarconsecinþele. Minerii nu maipot suporta atâtea frecuºuri,demersuri ºi orgolii rãnitesau nesatisfãcute, drept pen-tru care ar fi posibil sã iasãchiar ºi în stradã dacã nuprimesc majorarea de 100de lei la sporul de pericol.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

În timp ce liderii de sindicat se contestã, minerii sunt singurii care pierd

S-au aprins din nou spiritele în lumea sindi-calã din Valea Jiului. Protagonistii noii

dispute sunt Petre Nica ºi Adrian Jurca, fostcolegi de sindicat, actuali rivali. Acum, însa, dincauza neîntelegerilor dintre cei doi, cel mai multpot avea de suferit chiar minerii.


LuizaANDRONACHE

Câteva specializãride la UniversitateaPetroºani au dispãrut,iar altele urmeazã ,dupã ce studenþii nuau mai arãtat interespentru acestea. Spreexemplu, Geologia,Matematica, Fizica sauIngineria Economicãîn Domeniul Mecanicnu mai sunt domeniide viitor, considerãviitorii absolvenþi, aºacã se îndreaptã sprealte specializãri. „ Aufost situaþii în care dinlipsã de candidaþi nus-au mai promovataceste programe destudiu pentru cã nupoþi sã faci un pro-

gram cu 3, 4, 5 stu-denþi ºi atunci nici nus-a mai fãcut reevalu-area, deºi am zis cãpoate ar fi fost maibine sã se facã period-ic ºi rãmânea în con-servare. Dar, dacã nuexistã solicitãri, nuavem ce face. Piaþasau ce vrea tineretulsã facã, este cevadupã care trebui sã ne

axãm ”, a declaratAron Poantã, rector laUniversitateaPetroºani.

Însã, conducereaUniversitãþii incearcãsã introducã niºte spe-cializãri hibride. Dacãpentru unele suntdubii cã vor prinde lastudenþi, pentru altelese merge la sigur. „Autorizarea a fost

fãcutã dupã ce a venitcifra de ºcolarizare ºidupã ce structura uni-versitãþilor a fost vali-datã la minister.Vorbim de o spe-cializare hibridã carese cheamãMatematicã-Informaticã. Sperãmcu aceasta sã avemsucces, sperãm. A mai

fost inginerie econom-icã în domeniulmecanic care la fel, nua mai avut solicitãri,dar s-a schimbat ºi s-aautorizat cu altã spe-cializare, tot cuinginerie economicãdar în domeniul con-strucþiilor. Colegii auinsistat pe acest lucruspunând cã dacã nu a

mers cea în domeniulmecanic, aceasta sigurva avea solicitãri. Vomvedea.

De asemenea, ampromovat o nouã spe-cializare despre careºtiam din start cã vamerge, respectivSecuritatea Muncii înIndustrie ºi care dinvarã ºi-a ocupat cifrala buget ”, a maideclarat rectorul AronPoantã.

Mircea NISTOR

“În aceastã perioadã,conform tradiþiei, se alcãtu-ieºte ºi se aprobã programulacþiunilor comune ce se vordesfãºura în localitãþileînfrãþite Petroºani ºiVarpalota. Acesta cuprindeo serie de activitãþi care auavut loc ºi în anii anterioridar sperãm sã avem ºi altelenoi. În acest an vom reeditataberele reciproce de copii(cu câte 20 de participanþi)iar pe linie sportivã hand-baliºtii din cele douã þãri vorlua parte la competiþii orga-nizate în Petroºani, respec-tiv Varpalota, iar câþivaatleþi din Valea Jiului se vor

alinia la startul maratonuluice va fi organizat laVarpalota. Vom celebraîmpreunã ºi zilele oraºelorsau zilele culturale ale aces-

tora ºi va fi organizat ºi unschimb de experienþã alfuncþionarilor publici, perelaþii internaþionale de cul-turã”, a declarat EduardWerºanski, consilier al pri-marului din Petroºani.Programul manifestãrilorcomune ce vor fi organizateîn acest an în cele douãlocalitãþi înfrãþite, urmeazãa fi parafat în data de 15martie, la Petroºani. Înaceeaºi zi este celebratã, peplan mondial, ºi Ziuamaghiarilor de pretutindeni.

Programul comun va fi aprobat cuocazia Zilei maghiarilor

Î n mare, programul acþiunilor comune cese vor derula, în acest an în localitãþile

înfrãþite Petroºani ºi Varpalota a fost dejastabilit. Acesta prevede organizarea unortabere reciproce, celebrarea zilelor celor douãlocalitãþi, un schimb de experienþã întrefuncþionarii publici ai celor douã primãriisau desfãºurarea unor competiþii sportive.

Specializãri vechi ºi noi la Universitatea Petroºani

I n timp ce unele specializari dispar de laUniversitatea Petrosani, altele noi se pregatesc de

autorizare. Toate aceste schimbãri se fac, dupã cumspune conducerea institutiei, în funcþie de ceea cedoreste studentul.

Când altcândva,dacã nu de 8 Martie,ne-am gândit sãajungem la acestmuzeu, o casã veche,cu oalele lustruite ºi pecare Ion Barbu le-ainscripþionat, ca sã nuuite ce îi gãtea mamaîn ele. Nu poþi sã fii depiatrã atunci când IonBarbu rãscoleºte printre discurile pãstrate din copilãrieºi, în dormitorul mameisale, ne pune omelodie veche, cu unvâjâit plãcut, la pick-up.

Nici bucãtãria nu ealtfel decât aºa cum alãsat-o mama sa, cuvase, dulapuri ºi pereþiumpluþi de amintiri ºicine nu-ºi aduceaminte de dispozitivulde fãcut biscuiþiºpriþaþi, ori de bufetulmicuþ ºi cochet dinlemn, în se þineaumirodeniile, înseamnãcã nu a avut copilãrie.

Ion Barbu a lãsat totulaºa cum a fost cândvaºi acum recunoaºte cãsufletul mamei saleeste peste tot, iar astfeldorul de cea care i-adat naºtere este maiuºor de trecut.

„Totdeauna, cândtrebuie sã vorbescdespre mama, am un

nod în gât. Sã zicemcã totul a plecat de lao poezie a lui AurelDumitraºcu, carespunea cã O fotografiecu mama tânãrã, întotdeauna þine loc deveºnicie. ªi atunci s-a

ivit dupã moarteamamei, oportunitateade a deschide unmuzeu dedicat mameimele, dar în acelaºitimp mamei, în gene-ral. Întotdeauna, copiiiunor mame, care vinaici, lãcrimeazã, ca ºi

când muzeul nu ar fimuzeul mamei mele, cial nostru, al tuturor”,spune, vizibil emoþio-nat marele Ion Barbu.

Am urcat pe un dealla Petrila, aproape decentrul oraºului, pe undrum neasfaltat, pe oploaie mãruntã ºi rece,în anotimpul babelor,dar sentimentul pecare l-am trãit înãuntrunu poate fi comparatcu nimic. Micileobiecte, mobila veche,pe care ne-o amintimdin casa bunicilornoºtri, m-a fãcut sãretrãiesc niºte vremurifrumoase. Ion Barbu

m-a completat spunându-mi cã e aºade simplu de ajuns laacea casã, pentru cã„Orice drum care nuduce la mama mea, nuduce nicãieri!”.

Ion Barbu nu se vaopri aici ºi spune cã zide zi el va mai pune încasã câte un obiect cei-a aparþinut mameisale, îl va aduce în con-temporan, îl va lustruiaºa cum ºtie el maibine ºi va pãstra totulca pe vremuri. „Mamamea, pe lângã alte calitãþi, cred cã ceamai mare calitate a eiera faptul cã nu aruncanimic. A fost o femeiesãracã ºi care preþuia

investiþiile pe care lefãcea în obiecte ºi, evident, în oameni.Este un muzeu care seîmbogãþeºte pe zi cetrece, pentru cã multedin lucruri trebuiereaduse în muzeu,adaptate post-modernºi aduse aici”, ne-aspus Ion Barbu.

Muzeul Mamei nu

mai existã nicãieri înEuropa, iar unul similarar mai fi pe la NewYork, dar Barbu nuprea l-a promovat peal sãu, deºi ºi-ar dori camulþi oameni sã vinãaici ºi sã retrãiascã aniicopilãriei. Indiferent devârstã, aici ar fi loculde reculegere alfiecãruia dintre noi,însã, artistul îºi aduceprietenii din þarã, artiºtica ºi el, care atuncicând îi trec pragul suntstrãbãtuþi de acelaºifior al copilãriei.Nimeni nu pleacã tristdin acest loc, ci doarîmpãcat cu gândul lacopilãrie ºi Ion Barbuface astfel invitaþia dea-i trece pragul muzeu-lui, mãcar acum deZiua Mamei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orezsîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa cremade þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema delegume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supacrema de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/Ciorba de fasole• Piept de pui cu susan/ Orezsîrbesc cu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

CONVOCATOR În temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi 3 din Legea administraþiei

publice locale nr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, se convoacã Consiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia, pentru data de 11 martie 2014, orele 1100, cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului defuncþii ºi Regulamentului de Organizare ºi Funcþionare ale aparatului despecialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara.

PREªEDINTE, Mircea Ioan Moloþ

Muzeul Mamei din Petrila, unic în EuropaA re lacrimi în ochi ºi acelaºi

sentiment îl nutreºte oricine intrã în casa mamei artistului ºi carticaturistului Ion Barbu. Imagineamamei sale este pãstratã mai ceva ca oicoanã ºi la Petrila, pe un deal, aproapede centrul oraºului, se aflã unicul muzeudedicat ei: Muzeul Mamei.

Mircea NISTOR

Dealtfel, principalelerevendicãri au fost legatede reducerea programuluide lucru la 10 ore ºi salariimai mari. Poliþia a inter-venit însã în forþã iar primulmarº de protest al femeilora fost stopat. Dupã un an,în data de 8 martie a fostorganizat un nou marº,prin care a fost comemo-ratã revolta femeilor dinanul 1907. Astfel, ziua de

8 martie s-a transformat înZiua Femeii ºi care a fostsãrbãtoritã pentru primaoarã în anul 1911 în SUA,Germania, Elveþia, Austriaºi Danemarca. Pentru obunã perioadã de timp,ziua de 8 Martie a fost uti-lizatã ca prilej de mani-festare pentru drepturilefemeilor, printre care seafla ºi obþinerea dreptuluide vot. În anul 1977,Adunarea Generalã aNaþiunilor Unite a procla-

mat ziua de 8 Martie dreptZiua Internaþionalã aFemeilor.

Sãrbãtorirea mamelor,celor care dau viaþã, esteînsã un obicei care dateazãîncã din antichitate. Deºicelebrarea în sine era difer-itã de la o þarã la alta ºi nicidata nu coincidea, noþiuneade "mamã" avea pentrutoate culturile o semnifi-caþie deosebitã. Astfel, înfiecare primãvarã, grecii

organizau un festivaldedicat zeiþei-mameRheea. La începu-turile creºtinismului,în cea de-a patraduminicã din postulPaºtelui era þinutã oserbare în onoareaBisericii Mamã,prilej cu careoamenii aduceau cadouri labiserica în care au fostbotezaþi. În Anglia evuluimediu, tinerii care munceauaveau o singurã vacanþã pean, care era acordatã tot în

cea de-a patra duminicã dinpostul Paºtelui. Mai târziu,aceastã zi a fost numitãDuminica Mamei, zi în caretinerii ofereau mamelorcadouri simbolice sau prãji-turi.


DianaMITRACHE

A creat rumoare,aplauze virtuale, darºi-a ºi atras oprobiulcelor mai puþinpregãtiþi cu ideea sade a pune în planPoveºtirile Petrilene.În fapt, cu talentu-idesãvârºit de a creacaricaturi, a gândit unproiect, împreunã cuun specialist IT ºi ast-fel, locuri importanteºi comune din oraºulPetrila au fost trans-formate în altceva. Nu

ezitã, însã, sã ne facãsã credem cã acestproiect ar putea fi realoricând. „Mi-ar placesã fiu sanitarul Petrilei.Ceea ce vreau sã sub-liniez e cã tot ce esteacolo poate fi lesnetradus în realitate.Nu-i numai un prilejde bãºcãlie, de zâm-bet. Ceea ce mãbucurã este cã lucruleste foarte bine fãcutºi dacã oamenii credcã e pe bune, înseam-nã cã chiar pe bune s-ar putea face. Gândiþi-vã cã în mintea mea

vreau sã întind acestproiect pe distanþa a1001 de nopþi, deciPetrila oferã subiecte,ºi sper cã cine areurechi sã audã, cineare ochi sã vadã …”,spune Ion Barbu,artistul careînsufleþeºte pereþiiînvechiþi ai construcþi-ilor din oraº, dupã oidee absolut originalã.

În proiectul sãu vir-tual, Ion Barbu a pic-tat garaje, le-ainscripþionat, a pus camembrii trupei Beatlessã pãºeascã pe zebra

care imitã claviaturadin centrul oraºului ºii-a dat fiecãrei idei unnume, cum ar fiPicasso la tot cartieru’,ori Casã frumoasã,cinste cui te-a feºtelit.A pictat pânã ºitomberoanele,susþinând virtual cã„La Serviciul deGospodãrire Localãdin Petrila s-au înfi-inþat 7 noi posturi deconducere. ªefii celornouã servicii suntoameni fãr’ de pãcatcare n-au ridicat înviaþa lor o piatrã. Ei

au ca sarcinã de servi-ciu ridicarea zilnicã apãcatelor petrilenilorºi transportarea lor lagroapa de gunoi de laMaleia.

Amin!”.Au fost încurajaþi,

dar ºi huliþi, însã,proiectul lui Ion Barbuºi a lui RolandSzedlacsek are mii devizualizãri. „La oracând m-am uitat joidimineaþã, aveaaproape 18.000 devizionãri, ceea ce pen-tru o paginã de face-book, care nu este

promovatã plãtind,este o cifrã imensã ºieu zic cã tot ce se faceacolo, poate fi realizat, cum binezicea Brâncuºi:Voihabar nu aveþi ce vãlas!”, a conchis Barbu.

Poveºtirile Petrile arputea aduce turiºti înPetrila, iar dacîã ar fipuse în practicã, artransforma, aºa cumzice Ion Barbu, Petrila într-un loc încare oamenii ar venisã trãiascã, în loc sãvinã doar ºi sãlocuiascã.

Ziua Internaþionalã a Femeilor

8 Martie, Ziua Internaþionalã a Femeilorîºi are originile în primii ani ai

secolului XX. În anul 1907, pe strãzile NewYork-ului s-a desfãºurat primul marº deprotest al femeilor care activau în industriatextilã, din cauza condiþiilor grele de muncãºi a salariilor foarte mici.

Poveºtiri Petrilene, cu Ion Barbu

A creat un univers virtual, dar oricând ar putea fireal. Vorbim de Ion Barbu, caricaturistul care vrea

sã transforme Petrila ºi, glumind ne explicã faptul cã arputea înfrãþi oraºul din Estul Vãii Jiului cu cimitirulvesel din Sãpânþa, fiind gata oricând sã punã în prac-ticã ceea ce creeazã virtual pe un site de socializare cumii de vizualizãri.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu este momentul sã începeþiactivitãþi dificile, pentru cã vãlipseºte simþul practic. Ar fi binesã nu luaþi nici o iniþiativã la ser-viciu sau în afaceri. S-ar putea sãnu fiþi prea inspirat.

Dimineaþa sunteþi puþin confuz,motiv pentru care s-ar putea sãnu vã faceþi înþeles prea uºor.Ordonaþi-vã ideile. Dacã doriþi sãcumpãraþi ceva de valoare, nuîncercaþi sã-i faceþi parteneruluide viaþã o surprizã! Sfãtuiþi-vãînainte de a da banii!

Deºi vã simþiþi în formã, s-arputea sã descoperiþi cã nu preaaveþi spor ºi cã nu vã reuºeºtemai nimic. Astãzi nu prea sunteþirealist. Nu forþaþi lucrurile, pen-tru cã riscaþi sã provocaþi discuþiiaprinse.

Primiþi o sumã importantã de lao persoanã mai în vârstã dinfamilie ºi începeþi sã vã faceþiplanuri. Ar fi bine sã nu vã prip-iþi, pentru cã vã lipseºte simþulpractic ºi s-ar putea sã suferiþi uneºec. Consultaþi-vã cupartenerul de viaþã.

Dimineaþa s-ar putea sã aveþiprobleme la serviciu dacã nureuºiþi sã vã concentraþi. Nu vãamestecaþi în bârfele celor dinjur, pentru cã mai târziu riscaþi sãaveþi discuþii. Dupã-amiazã vãreveniþi. Nu este exclus sã petre-ceþi o searã romanticã.

În prima parte a zilei sunteþi con-fuz ºi indispus. Nu vã asumaþiriscuri, pentru cã ºansele dereuºitã sunt minime. Dacã aveþiocazia sã vã relaxaþi într-un felsau altul, nu staþi pe gânduri!

Aveþi planuri mari, în special îndomeniul financiar, dar încã nureuºiþi sã vedeþi semne încuraja-toare. Aveþi mai multã rãbdare ºimunciþi mai ordonat. Nu ar firãu, în acest sens, sã fiþi maiatent la detalii ºi sã nu vã grãbiþi.

Dimineaþa sunteþi foarte sensibilºi nu vã convine nimic. Încercaþisã depãºiþi cât mai repedeaceastã stare, pentru cã vã poateafecta relaþiile cu ceilalþi! Uitaþipânã mâine ambiþia de a vãimpune în faþa colegilor.

Nu este o zi potrivitã pentruîntâlniri cu prietenii sau pentruafaceri. Sunteþi mofturos ºi nuprea aveþi chef de vorbã.Amânaþi cumpãrãturile ºiinvestiþiile!

Încercaþi sã nu vã asumaþi preamulte responsabilitãþi! Riscaþi sãnu vã iasã mare lucru. Primiþi omânã de ajutor de unde nici nuvã aºteptaþi. Spre searã,mergeþi la prieteni.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz ºi sã aveþi dificultãþi de comu-nicare. Nici intuiþia nu vã ajutãdin cale afarã, aºa cã ar fi binesã nu mergeþi la risc. Nu negli-jaþi odihna. Chiar trebuie sã vãreîncãrcaþi bateriile.

Nu este o zi favorabilã pentruinvestiþii ºi planuri de viitor. Înschimb, relaþiile sentimentale vãoferã mari satisfacþii. Evitaþi afac-erile la marginea legii, pentru cãriscaþi sã aveþi probleme!

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

11:55 Kile te omoarã cu zile!12:00 Descoperã Europa ta! 12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Oameni cu minte 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Oameni cu minte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Calea Europeanã 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Romanticii (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Crimele din Innocence16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Colateral

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prinstomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina14:30 Iubirea, bat-o vina15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Teleshopping 15:00 Baronii (r)15:30 Copii contra pãrinþi 17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pe banii pãrinþilor (r)21:30 Crimã în blocul nostru 23:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30Regina22:30Forþa des-tinului0:00Poveºtiriadevãrate(r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat UEFA EuropaLeague15:00 Avanpremierã Ligue 115:30 Avanpremierã Serie A16:00 Avanpremierã La Liga16:30 Avanpremierã Liga 117:00 UCL Magazin17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 Digi Sport Special 20:00 Fotbal: Braºov - OþelulGalaþi 20:45 Digi Sport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Piraþii din Caraibe:Cufãrul omului mort

Monika BACIU

”În ceea ce priveºte secþiamaghiarã nici pânã acum ºi sperca nici de acum înainte sã avemprobleme majore în ceea cepriveºte efectivul clasei pregãti-toare sau cum a fost anterior clasaI din cauzã cã populaþia preºcolarãeste suficient de numeroasã pentrua asigura clasa I sau clasa pregãti-toare”, a declarat Eva Acs, directoradjunct Colegiul Naþional MihaiEminescu Petroºani.

Pânã acum au fost înscriºi peste10 micuþi în clasa pregãtitoareunde orele se deruleazã în limba

maghiarã. „Nu ºtiu dacã pãrinþii au ajuns

pânã la secretariat, dar sãptãmânatrecutã miercuri a fost prima zi încare pãrinþii puteau sã înscrie copiii, iar ºedinþa cu pãrinþii pecare am þinut-o, indubitabil vor fiînscriºi minim 13. Minim atâþiacopilaºi avem, dar întotdeauna semai înscriu dupã data aceasta.

Nu toþi pãrinþii sunt bine infor-maþi în ceea ce priveºte calendarulînscrierilor, vin ºi în timpul verii ºila începerea anului ºcolar sau chiardupã ce începe anul ºcolar ºi nepun în situaþii dificile, dar impor-tant este ca toþi copiii sã fie

cuprinºi în sistemul deînvãþãmânt”, a mai spus sursacitatã.

Potrivit reprezentanþilor insi-tuþiei, pãrinþii sunt atraºi ºi de fap-tul cã aici cei mici sunt asistaþi încentrul de zi sau centrul social saumai mult decât atât beneficiazã ºide internat.

”La noi nu este o scãdere.Probabil ºi de aceea cã majoritateacopilaºilor sunt asistaþi de centrulde zi sau de centrul de plasamentsau la internatul social. Sunt niºteservicii care le oferim în plusnumai sã vedem cã vin la ºcoalã.Nu doar copiilor care se aflã curisc social ci ºi copiilor care se aflãîn riscul de a abandona ºcoala”, amai precizat Eva Acs.

Reprezentanþii Liceului TeglasGabor din Deva au precizat înurmã cu o lunã la Lupeni cãnumãrul copiilor care ajung laaceastã instituþie de învãþãmânteste din ce în ce mai mic.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Învãþãmânt în limba maghiarã

D acã la nivel judeþean se observã o scãdere anumãrului elevilor care frecventeazã cursurile

primare la învãþãmântul maghiar, la Petroºani încãacest trend nu s-a manifestat. ªi aici este o ºcoalã undepãrinþii pot opta pentru ca micuþii sã urmeze învãþã-mântul primar ºi gimnazial în limba minoritãþilor naþionale, respectiv în limba maghiarã.


MaximilianGÂNJU

A nins abundent încele douã staþiuni dinValea Jiului, astfel cãîn Straja, la coteînalte, stratul dezãpadã depãºeºtejumãtate de metru. Înacest week-end seschiazã în condiþiifoarte bune pe toatepârtiile, însã chiardacã ofertele suntatractive, condiþiile deschi perfecte, turiºtiinu se mai înghesuie.Lipsa zãpezii a anulatmai multe petreceri ºicompetiþii care aveauloc în Straja, iar acum,cabanierii chiar dacãar vrea nu le mai pot

organiza pentru cã nusunt turiºti îndeajuns.Totuºi nu s-au puslacãtele pe cabane ºicluburi, iar în acestweek-end se anunþãpetreceri în Straja, înclubul subteran, unicîn þarã, unde doam-nele ºi domniºoarelevor fi în centrulatenþiei. „Zãpadã estecât nu a fost toatãiarna, pârtiile vor fi

bãtute, se va schia încondiþii foarte bune.Toatã treaba este sãmai vinã ºi turiºtii, deobicei în perioadaaceasta nu prea maivine lumea la schi.

Week-end-ul acesta nueste organizatã nici ocompetiþie, în celviitor va fi CupaVeteranilor. Dacã nuar ploua, teoretic, olunã de zile ar þinezãpada aceasta, darnu mai prea vinelumea”, a declaratGeorge Resiga, ºefSalvamont Lupeni.Situaþia este asemãnã-toare ºi în Parâng,

unde ieri-joi, încãningea. „În Parâng sedesfãºoarãCampionatul Naþionalde Sanie, însã altãcompetiþie nu esteprevãzutã pentru

week-end.Glumindpuþin, erabine dacã seorganiza cevade ZiuaFemeii ºiurcau mãcarvreo 200 dedoamne ºidomniºoarepentru apetrece, maiales cã noi,aici, tot singuri stãm.Zãpadã este ºi încãninge, este frumos înParâng acum ºi noi îi

aºteptãm pe turiºti”,spune ºi ºefulSalvamont Petroºani,Dumitru Bârlida.

Activitãþile dedicateacestui eveniment vorîncepe, la Petroºani,vineri 7 martie 2014,la Biblioteca munici-palã. Aici va avea loc,începând cu ora 11,00un inedit spectacolartistic susþinut de ele-vii ªcolii generale nr.7, spectacol intitulat

«De ziua mamei.»Sãrbãtoarea Zilei

de 8 martie continuã,la Petroºani, vineri 7martie 2014, cu spec-tacolul generic «Pentrutine, mamã !», în care-ºi vor da concursulelevi ai ºcolilor gen-erale de pe razamunicipiului Petroºani.

Cu acest prilej, va fivernisatã, la sala demarmurã a Primãrieimunicipiului Petroºani,ºi o expoziþie de felic-itãri ºi tablouri avândca subiect «Mama».Expoziþia cuprindelucrãri realizate de ele-vii clasei a IV-a C de laªcoala gimnazialãAvram Stanca, dincadrul ColegiuluiNaþional MihaiEminescu. Tot cu acestprilej, primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi vaînmâna medialia «ProUrbe» doamnei profe-sor LucreaþiaGabroveanu. Consiliullocal al municipiuluiPetroºani a decis sã-iacorde acest titlu dis-tinsei doamne profesorLucreaþia Gabroveanuîn semn de respectpentru întreaga saactivitate profesionalã,prin care a promovatºi a oferit un impor-

tant sprijin în revigo-rarea tradiþiilor locale.

Organizatorii mani-festãrilor dedicate laPetroºani aniversãriiZilei Femeii, adreseazãtuturor doamnelor ºidomniºoarelor caredoresc sã se bucure despectacolul care le estededicat, invitaþia de alua parte la acesteveniment.

Monika BACIU

Totul se datoreazãlecturilor obligatoriipe care elevii le au deparcurs în timpulanilor de studiu.

”Vin la bib-liotecã. Au listacu lecturi ºiatunci seîngrãmãdesctoþi ºi cer în generalaceeaºi carte, noi îiajutem cât putem,avem un stoc limitat.Cei mici beneficiazãde lecturile copilãriei,dar în schimb cândvin sã cearã 10-15romanul Ion ni se ter-minã ºi nouã.Ajungem sã nu maiavem Eliade, HanulAncuþei”, a declarat

Delia Grosu, respons-abil BibliotecaMunicipalã Petroºani.

Potrivit celor de labibliotecã, internetulnu face concurenþãcãrþii, asta deºi demai bine de 4 ani lanivel naþional a fostimplementat proiectulBiblioNet.

”Internetul nudefavorizeazã carteaniciodatã. Sunt lucruri

separate ºi eu zic cãacest proiect care afost lansat la noi în2010, BiblioNet-ul nua lucrat în defavoarealecturii, nicidecum”,mai spune sursacitatã.

Cel puþin 250 demilioane din cei 650de milioane de copiicu vârsta potrivitã

pentru ºcoalaprimarã nu potsã citeascã, sãscrie sau sã facãmatematicã debazã, conformunui raport

realizat deagenþia de

educaþiea ONU.

Raportul a arãtat cã130 de milioane din-tre aceºtia sunt înºcoala primarã, darnu au atins standard-ele minime deînvãþare ºi aproape120 de milioane aupetrecut foarte puþintimp într-o salã declasã, incluzând 57de milioane de copiicare nu merg laºcoalã.

De 8 Martie, doamnele ºi domniºoarele sunt invitate la schi

Z ãpadã este din belºug, se poateschia în condiþii bune, mai

rãmâne sã vinã ºi turiºtii, mai alessãrbãtoritele dupã cum spun cabanierii din staþiunile de iarnãale Vãii Jiului.

„Ziua mamei” sãrbãtoritã la Petroºani

Z iua de 8 Martie - ZiuaInternaþionalã a Femeilor va fi

sãrbãtoritã, aºa cum se întâmplã înmod constant de ani buni, ºi de cãtre administraþia localã dinmunicipiul Petroºani.

Internet vs. lecturãI nternetul nu face concurenþã

cãrþilor. În era vitezei ºi ainformaþiei, încã mai sunt copii, ºinu puþini la numãr, care citesc.Responsabilii Bibliotecii munici-pale de la Petroºani spun cã auperioade în care rãmân fãrã zecide cãrþi, titluri ale aceluiaºi autor.