CVJ Nr 577, vineri, 21 martie

Berbeceanu vreaînapoi în BCCO

>>> PAGINAA3-A

Petiþia împotrivaizolãrii Vãii Jiuluiîi lasã indiferenþi

pe locuitorii Vãii Jiului>>> PAGINAA3-A

Spre o staþiune de interes naþional,

Turiºti întâmpinaþicu toalete la mar-ginea drumului

ºi condiþii demnede Evul Mediu

>>> PAGINAA16-A

Topul celor mai frumoase femei din

Valea Jiului.

Subiectiv sauobiectiv?>>> PAGINAA13-A

Avram vrea sãzdruncine

credibilitatea ANI,ca intervenient înprocesul lui Moloþ

>>> PAGINAA7-A

CEH va încasa di-vidende de pe urmaproiectului Tarniþa

>>> PAGINAA11-A

Petroºani, raiulspãrgãtorilor

>>> PAGINAA5-A

Maidanezii, la“joacã”

în curtea ºcolilor>>> PAGINAA5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 577

Vineri, 21 Martie 2014

T oatã Valea Jiului ar putea ajunge un muzeu. Mai multe obiectiveindustriale care odinioarã erau mândria acestei zone se doresc a fi

transformate în muzeu. Nu puþini sunt cei care spun cã Valea Jiului este o zonãmoartã, un muzeu pentru unii, iar pentru noi cei de aici locul unde ne ducemtraiul. Castelul de apã sau turnul de apã este unul dintre obiectivele pentrucare s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare. >>>>>> PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Valea Jiului, muzeu în scurt timp

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 2014 Actualitate 3

Berbeceanu esteanchetat de procuroriiDIICOT într-un dosarîn care este învinuit defavorizarea infractoru-lui, însã procuroriiDNA au anunþat mier-curi cã îl cerceteazã, larândul lor, peprocurorul-ºef alDIICOT Alba, IoanMureºan, pentru abuzîn serviciu în ceea cepriveºte modul în careacesta a instrumentatancheta referitoare lafostul ºef al BCCOAlba. Potrivit luiBerbeceanu, estenevoie de un ghid alcarierei în meseria depoliþist, astfel încât înfuncþiile de conduceredin Poliþia Românã sãpromoveze adevãraþiiprofesioniºti.

"Probabil cã opiniapublicã nu ºtie cã, de foarte mulþi ani,pentru ocuparea pos-turilor de conducere

din Poliþia Românã nu s-au mai dat con-cursuri. Trebuie sãluptãm împreunã pen-tru un ghid al cariereidrept ºi corect ºi pro-fesioniºtii adevãraþi sãpromoveze în funcþiilede conducere", a afirmat fostul ºef alBCCO Alba.Berbeceanu a adãugatcã în Poliþia Românãlucreazã foarte mulþiprofesioniºti cãrorale-a adresat rugãminteade a-i cãlãuzi în carierãpe colegii lor maitineri, care ar putea fi"bulversaþi" de anchetaîn care este el impli-cat, dar ºi procurorul-ºef al DIICOT Alba,cel care i-a instrumen-tat dosarul.

"Situaþia cumplitãprin care am trecut eua fost vãzutã de colegide-ai noºtri tineri,veniþi de pe bãncileAcademiei de Poliþie,

de pe bãncile ºcolilorde agenþi de poliþie,fãrã experienþã, caresunt bulversaþi ºi nu auînþeles nimic din ceeace s-a întâmplat.Aceastã situaþie a fostmenitã sã-i descura-jeze pe mulþi poliþiºtioperativi care sunt înlinia întâi, în stradã ºidau piept cu infractorideosebit de periculoºi.Sunt descurajaþi ºi,cred eu, dezorientaþi.Este de datoria noas-trã, a celor cu expe-rienþã, sã le cãlãuzim

paºii în cariera depoliþist ºi sã spunemceea ce avem despus", a mai spus fos-tul ºef al BCCO Alba.

R eversulmedaliei

Anchetatorii luiBerbeceanu sunt larândul lor cercertaþipenal de DNA, pentrucã i-au fabricatpoliþiºtului dosarulpenal. Astfel,procurorul-ºef alDIICOT Alba, Ioan

Mureºan, procurorulNicolae Cean ºiofiþerul de poliþie judi-ciarã de la DIICOTAlba, Alin Muntean,sunt urmãriþi penal decãtre procurorii DNA,fiind acuzaþi de abuzîn serviciu ori alteinfracþiuni.

”Încã de când amfost arestat ºi deþinutilegal am avutîncredere deplinã înDirecþia NaþionalãAnticorupþie, aºa cumnu vã ascund cã amîncredere foarte mareîn DIICOT pentru cãam lucrat în moddirect sau indirect cuzeci de procuroriDIICOT din þarã ºi îipreþuiesc ºi îi apreciezpentru profesionalis-mul lor. În dosarulDIICOT sunt inculpatºi sunt convins cã seva face dreptate. Îndosarul DNA am cali-tatea de martor. Suntdenunþãtor. Vreau sãºtiþi cã dosarul acela,spre supriza mea, eradeja înregistrat ºi eraîn lucru înainte de aajunge eu la DNApentru a denunþafaptele prezumtivinfracþionale pe carele-am sesizat", a afir-mat Berbeceanu.

Traian Berbeceanua mai spus cã dosarulcare i-a fost înscenat

era menit sã descura-jeze ºi alþi poliþiºti careîºi fac meseria.

Fostul ºef al BCCOAlba TraianBerbeceanu a stat înarest din 24octombrie pânã în 26noiembrie 2013, fiindacuzat cã a sprijinit ogrupare suspectatã deevaziune fiscalã cuproduse petroliere, cuun prejudiciu de peste3,5 milioane de lei. Înacelaºi dosar suntcercetaþi soþii TitusBiriescu ºi RamonaBiriescu, consideraþiliderii grupãriiinfracþionale speciali-zate în comerþ ilegalcu petrol, arestaþi deasemenea în 24octombrie 2013.Dosarul lui TraianBerbeceanu ar fi fostfabricat dupã ce aces-ta ar fi refuzat solic-itarea lui IoanMureºan de a-l numiºef de serviciu peofiþerul Alin Muntean,reiese din ordonanþaDNA privindurmãrirea penalã aºefului DIICOT Alba,a lui Muntean ºi aunui procuror de laParchetul TribunaluluiAlba.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

D eºi toatã lumea s-a declarat

indignatã de închidereaDefileului Jiului timpde ºase zile pe sãp-tãmânã, puþin peste 500de persoane au semnatpânã acum petiþia on-line lansatã de con-silierii judeþeni AdrianDavid ºi Adrian Zvâncã.

Aproximativ 130.000 deoameni, adicã populaþiaVãii Jiului, au de suferitdirect de pe urma închideriiDN66 pe porþiuneaLivezeni – Bumbeºti Jiu, asta ca sã nu mai vorbim despre cei din restuljudeþului, de asemeneaafectaþi în cazul în care audrum în sudul þãrii.

Iar factorii responsabilidin Valea Jiului,precum ºicei din conducerea judeþului, ºi-au unit eforturilepentru a cere reducerearestricþiilor de circulaþie

pentru efectuarea lucrãrilorde reparaþii la trei zile pesãptãmânã.

Aceºtia au formulat un memoriu pe care l-autrimis cãtre MinisterulTransporturilor ºi CompaniaNaþionalã de Autostrãzi ºiDrumuri Naþionale prin caresolicitã tocmai reducereazilelor cu restricþii de circulaþie. În plus, doi consilieri judeþeni – AdrianDavid ºi Adrian Zvâncã - au mers mai departe ºi au

lansat o petiþie on-line intitulatã „Spune NU izolãriiVãii Jiului”, în care se aratãcã: „Având în vedere cã ladata de 14 martie 2014CNADNR a comunicat cãîn perioada 17.03.2014 –15.06.2014, circulaþiarutierã pe DN 66, pe sec-torul cuprins între km93+500 - km 126+000,Bumbeºti Jiu-Petroºani(Defileul Jiului), va fiînchisã, în fiecare zi, deLuni pânã Sâmbãtã, în

intervalele orare 06:00 –12:00 ºi 14:30 – 20:30.Cetãþenii Vãii Jiuluiprotesteazã faþã de aceastãmãsurã abuzivã deoareceextinderea orarului restricþiilor ar afecta atâttraficul de cãlãtori, cât ºi celcomercial. Defileul esteprincipala rutã a mãrfurilorspre Vale, iar folosirea ruteialternative pentru trans-portul comercial, pe ValeaOltului (întrucât Transalpinanu este deschisã traficului

greu), ar putea determinainclusiv o creºtere localã apreþurilor.

Transportatorii ar trebuisã parcurgã astfel circa 200de km în plus, ceea ce vasuplimenta costurile, iarlocuitorii Vãii sunt cei ce vorresimþi acest fapt”. Numaicã oamenii s-au revoltatdoar verbal ºi puþini sunt ceicare au ales sã semnezepânã acum petiþia, carepoate ajuta la remediereaacestei probleme.

Pânã joi puþin peste 500de persoane semnaserãaceastã petiþie menitã se“determine CNADNR sã revinã asupra deciziei ºi sã nu IZOLEZE Valea Jiului derestul þãrii!”.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Berbeceanu vrea înapoi în BCCOF ostul ºef al BCCO Alba Traian

Berbeceanu a declarat cã ºi-ar dorisã revinã în structura de poliþie care l-aconsacrat în carierã - Brigada deCombatere a Criminalitãþii Organizate, înprezent el desfãºurându-ºi activitatea încadrul Inspectoratului de Poliþie alJudeþului Hunedoara.

Petiþia împotriva izolãrii Vãii Jiului îi lasã indiferenþi pe locuitorii Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 20144 Actualitate

L ipsa credinþei,guvernul ºi

banii puþini nu nelasã sã fim fericiþi.Asta spune majori-tatea oamenilor, întimp ce alþii nici nuvor sã fie deranjaþicu înrtrebãri, pen-tru cã „ºi aºa suntnefericiþi”. A fostZiua Mondialã aFericirii, iar laPetroºani am încer-cat sã aflãm ce nelipseºte sã zâmbimcu adevãrat.

Nu mai credem înDumnezeu. A fost oprimã concluzie carene-a convins cã, dacãam fi mai religioºi,Dumnezeu ne-ar rãs-plãti. „Ne lipseºteîncredea în Dumnezeu.Mult mai mult amcâºtiga, dacã l-am iubipe Dumnezeu. Dacãne-am îndepãrtat atâtde tare de Dumnezeu,vedeþi ce se întâmplãcu noi? ªi asta este dincauza neglijenþei noas-tre”, ne-a mãrturisit ofemeie din localitate.

Alþii spun cã nu nemai iubim ºi pentru cãnu mai vrem sã ºtimunii de alþii, ne înde-pãrtãm zi de zi de fericire. Nu este uºor ºitocmai lipsa de afecþiu-ne ºi ignoranþa ne facenefericiþi. „Ne lipsesc

multe… Înþelegerea nelipseºte, înþelegereaîntre oameni. Suntemfiecare pe cont propriuºi nu prea îl înþelegempe cel de lângã noi ºiparcã nici ne mai pasãunul de altul”, susþine oaltã doamnã.

Iar pentru cei maimulþi dintre noi, lipsafericirii vine de laGuvern care ne-asãrãcit ºi ne þine aºa deani buni. „Ne lipsescde toate. Discutãm depiaþã, preþuri, parteasocialã, salarii.Niciodatã banii nu auadus fericirea, darnumai numãrul lor neface fericiþi”, spune unalt om, în timp cecolegul sãu de pebanca din parc îiîntãreºte spusele. „Noisuntem semi-fericiþi.

Suntem fericiþi cã trãimîntr-o þarã ca România,frumoasã bogatã, dartotodatã nefericiþi cãavem o conducere ca anoastrã. Cei de laBucureºti, pe care i-amvotat ar trebui sã aibãgrijã de resursele noastre, de þarã, debogãþiile care ni le-adat Dumnezeu”, spune omul ºi tot semi-fericit mai este ºiun pensionar care avenit în parc sã hrãnescã porumbeii.„Eu nu aº putea sãspun cã sunt nefericit,atâta timp cât avem laconducere un guverncare încaseazã banianticipat, pentru ca sãse plimbe ei... Nu aºvrea sã spun cã suntnefericit, dar am vãzutcã la centru orice se

poate, îºi fac legi pen-tru ei, nu pentru noi,spune resemnat omul.

Fericirea este rela-tivã ºi oamenii uitã maimereu sã zâmbeascã.Le lipseºte poate,

încrederea în ei, sau înDumnezeu.

În 2012, ONU adecretat cã în fiecarean, pe 20 martie, va fisãrbãtoritã ZiuaMondialã a Fericirii!Sute de organizaþii dinîntreaga lume aupregãtit evenimente ºiacþiuni, iar Româniaeste ºi ea reprezentatã.

Motivul pentru careo organizaþie, cunos-cutã mai degrabã pentru intervenþia însituaþii de urgenþã, sepreocupã de aºa cevaeste conectat la studiileîngrijorãtoare aleOrganizaþiei Mondialea Sãnãtãþii:

- Pânã în 2050,depresia va fi cea de-adoua cea mai frecventãboalã la nivel mondial.

- Pânã în 2030,

cazurile de cancer vorescalada de la 13 la 27de milioane de cazurinoi.

Modul actual de organizare al societãþilor vestice acreat mai multe iluziipentru membri ei:

- Ca sã fiu fericit,am nevoie de bani.

- Ca sã fiu fericit,am nevoie deaprecierea celor dinjur.

- Ca sã fiu fericit,am nevoie de status /faimã.

Acest tip de com-portament ºi gândirecauzeazã diferite pro-bleme care au impli-caþii la nivel mondial:corupþie, consumexagerat, poluare,tabloidizarea presei, etc

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

C opiii din ziua deazi au uitat de

basme, confundã dragonii ºi balaurii, darºtiu posturile tv cudesene animate. A fostZiua EducaþionalãPovestitului ºi copiii aufost invitaþi sã ascultebasme româneºti, laMuzeul Mineritului.

Cine sunt balaurii ºi celegãturã au ei cu dragonii?Puþini copii au ºtiut sãrãspundã, iar unii chiar nuºtiau ce este un basm, darºtiau sã enumere cel puþin 3posturi tv cu desene ani-mate. Un grup de copii dinPetroºani a fost invitat deZiua Internaþionalã a

Povestitului sã afle desprebasmul nostru popular, darau confundat, mai toþi,dragonii din desenele ani-mate, cu personajul nostruautohton, balaurul cu multecapete, de care puþini auauzit. „ªtiu cã sunt foartemari ºi periculoºi. Nu existãdragoni buni. Sunt numainiºte dragonaºi foarte miciºi drãguþi, care zâmbesctoatã ziua”, a încercat sã neexplice o fetiþã, pe care amîntrebat-o ce sunt balaurii,la fel ca ºi colega sa. „Uniisunt rãi, alþii mai buni. Ceimititei, sunt mai buni. Suntniºte desene pe Minimax,care sunt frumoase, cudragoni. Nu prea ºtiubasme”, a recunoscut o altãfetiþã.

Am întrebat ºi bãieþii, iar

rezultatul a fost acelaºi, toþine-au vorbit despre dragoniºi nu despre balauri. „Euºtiu Greuceanu, e foarte fru-mos ºi cu mulþi dragoni, darnu mai þin minte”, ne-alãmurit el. „Sunt niºte crea-turi rele din basme. Nu preaºtiu basme. Mai vãd ladesenele animate pe

Minimax”, a recunoscut unalt copil, iar un bãieþel chiara mãrturisit cã nu i-a cititnimeni un basm cu balauri.„Nu am auzit de ei. Nu mi-acitit nimeni un basm, nicio-datã”, a spus el.

Cel mai drãguþ a fost,însã, un copilaº care asusþinut cã, în vremuri

demult apuse, strãbunicul luis-a luptat cu o astfel decreaturã. „Era un balaurdemult, în 1980, adicã unºarpe cu douã capete ºi l-aomorât bunicul mamei meleºi eu am basme cu dinozau-ri acasã foarte multe”, ne-aexplicat el.

Actorii TeatruluiDramatic I.D. Sîrbu dinPetroºani au venit la Muzeulmineritului sã lepovesteascã celor mici cinea fost Greuceanu ºi cum l-arãpus el pe balaurul cumulte capete. Copiii au fostfascinaþi ºi tocmai acesta afost scopul acþiunii.

Toþi copiii au plecatacasã încântaþi de izbândalui Greuceanu ºi poate cã,un astfel de prilej, a fostprimul în care au ascultatun basm.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

De ce nu suntem fericiþi?

Balaurii sunt dragoni ºi basmele – desene animate


Gardurile au fost furate de hoþii defier vechi pentru a fi valorificate, iarmaidanezii circulã nestingheriþi încurtea instituþiilor, acolo unde ar trebui sã fie copiii în pauze.Responsabilii administraþiei locale dela Petroºani cunosc situaþia, însãspun cã nu au posibilitatea de astopa acest fenomen al furtului.

“Noi am luat la cunoºtinþã detoate aceste stricãciuni care existã lanivelul unitãþilor de învãþãmânt de peraza municipiului Petroºani, am fãcuto evaluare a pagubelor însã ele continuã sã creascã sau cresc într-unritm mai mare decât reuºim noi sã lemanageriem. Vom avea în vedere caunele dintre aceste instituþii sã beneficieze din nou de înlocuireaporþilor care au fost furate, de gar-durile care au fost furate pentru a fivalorificate deorece erau din fier. Din

pãcate chiar dacã le înlocuim negândim la faptul cã ele nu vor puteafi în continuare pãzite. Existã un riscca noi sã investim aceºtibani ºi sã remontãm gar-durile însã ele pot sã disparãpeste noapte sã fie luate decãtre valorificatorii de fierpentru cã nu avem efectivecare sã ne permitã sã asigu-rãm paza perimetrelor petimp de noapte la toateaceste obiective”, a declarat Dorina Niþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Precum în “MeºterulManole”, ce ziua se zideºte,noaptea se dãrâmã. Aºa se întâmplã ºi cu gardurileînlocuite. În acest context, municipalitatea

cautã soluþiile optime. „Nu în totalitate (am reuºit sã

evaluãm pagubele-n.r.). Ele ni se

aduc la cunoºtinþã pe mãsurã ce maitrece câte o noapte ºi mai asistãfiecare la golirea peisajului înconjurãtor, dar ceea ce momentanne reþine este faptul cã ne gândim lace soluþie putem sã apelãm astfelîncât dacã cheltuim aceºti bani sã nune trezim cã am fãcut acest lucru peo perioadã foarte scurtã de timp,adicã sã facem o cheltuialã inutilã”, a mai spus sursa citatã.

Fenomenul furtului de fier vechieste unul greu de stopat în ValeaJiului. De nenumãrate ori s-a con-statat lipsa bunurilor urbane care auatras magneþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Petroºani,raiul spãrgãtorilor

V al de spargeri înmunicipiul

Petroºani.

Cel puþin douã microbuzeºi patru taximetre au fostsparte în noaptea de miercurispre joi, asta dupã ce lafinele lunii februarie alte trei microbuze de transportpersoane au fost vandalizate.Alte câteva firme au fostvizate de hoþi, iar pânã acum poliþiºtii nu au rezolvatniciun caz.

Proprietarii microbuzelorcare circulã în regim de maxi– taxi din municipiulPetroºani sunt disperaþi. În timp ce maºinile suntvandalizate în parcãri, unadupã alta, poliþiºtii din locali-tate nu reuºesc sã dea deurma autorilor faptei. Astadeºi se lucreazã la modulgrosolan ºi sunt lãsate înurmã o mulþime de potenþialeindicii. În noaptea de mier-curi spre joi nu mai puþin dedouãmicrobuze ºi patrutaximetre au fost vandalizate încãutarea de bunuri de valoare.

Dintr-un taximetru a fostfuratã suma de 100 de lei, iaraltele s-au ales cu geamurilesparte. „Deocamdatãdosarele sunt cu autor neidentificat ºi se faccercetãri în vederea identi-ficãrii ºi a prinderii autorilor.Existã un cerc de suspecþi”, a declarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. Cei care s-au ales cu maºinilevandalizate sunt, însã, sceptici cã autorii faptelor vorfi prinºi prea curând.

La finele lunii februarie,alte trei microbuze au fostvandalizate, iar una dintremaºini era parcatã într-ozonã centralã, la doi paºi desediul Primãriei Petroºani.Asta, însã, nu i-a împiedicatpe hoþi sã dea atacul ºi astapentru a treia oarã! Pânãacum, însã, nu existã niciunindiciu în ceea ce priveºteidentitatea autorilor care continuã sã dea spargeredupã spargere, dupã acelaºimod de operare.

Nici unele societãþi nu auscãpat de hoþi, care au fostprãdate chiar ºi de douã oripe lunã. Oamenii de afacerisunt revoltaþi pe faptul cã“organele” se aratã neputin-cioase în faþa infractorilor.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Maidanezii, la “joacã” în curtea ºcolilorª coli fãrã garduri ºi maida-

nezi care îºi duc veaculliniºtiþi într-o zonã dedicatãexclusiv copiilor. Cam aºa aratã situaþia în incinta unorinstituþii de învãþãmânt de peraza municipiului Petroºani.

Mircea NISTOR

Astfel, în judeþulHunedoara, în cadrul“Zilelor AsistenþeiSociale” se vor derulamai multe activitãþi.Prima dintre acestea,Conferinþa cu tema“Criza economicã ºisocialã – Soluþiile asis-tenþei sociale”, s-adesfãºurat în Sala deMarmurã a Primãrieidin Petroºani, în datade 20 martie 2014.La conferinþã au par-ticipat asistenþi sociali,reprezentanþi ai insti-tuþiilor publice,reprezentanþi ai ONG-urilor din judeþulHunedoara, studenþi ºicadre didactice dincadrul specializãriiAsistenþã Socialã aUniversitãþii dinPetroºani.

Pentru perioadaurmãtoare sunt pro-gramate a avea loc ºialte acþiuni. Printreacestea se numãrã:

Vizionarea filmuluidocumentar “WorldSocial Work Day –Around the Europe”ce se va realiza lasediul din Petroºani alCNASR SucursalaHunedoara;

Realitãþi ºi perspec-tive europene în asis-tenþã socialã: disem-inarea virtualã a docu-mentului “The GlobalAgenda for SocialWork and SocialDevelopmentCommitment toAction”.

Discuþii on-linereferitoare la docu-mentul “The GlobalAgenda for SocialWork and SocialDevelopment

Commitment toAction” ºi premiereacelor mai bune feed-back-uri ale asistenþilorsociali pe margineadocumentuluimenþionat, ce se varealiza la sediul dinPetroºani al CNASRSucursala Hunedoara,în urmãtoareaperioadã a lunii martie2014.

“Tema stabilitã lanivel mondial de cãtreFederaþiaInternaþionalã aAsistenþilor Sociali,pentru anul acesta,pentru celebrareaZilelor AsistenþeiSociale de cãtreFederaþiaInternaþionalã aAsistenþilor Socialieste „Criza Economicãºi Socialã - SoluþiileAsistenþei Sociale”.Colegiul Naþional alAsistenþilor Sociali dinRomânia este autori-tatea profesionalã îndomeniu care reprez-intã, apãrã ºi pro-moveazã drepturile ºiinteresele membrilorla nivel local, naþionalºi internaþional, apãrãonoarea, libertatea ºiindependenþa profe-sionalã a asistentuluisocial în exercitareaprofesiei, asigurãrespectarea de cãtreasistenþii sociali aobligaþiilor care lerevin faþã de beneficia-ri, instituþii ºi soci-etate, în concordanþãcu normele deontolog-ice ale profesiei, iarasistentii sociali, pro-moveazã egalitatea siechitatea, sprijinã unstil de viaþã demn ºisustenenabil, al indivu-lui, grupului ºi al

comunitãþii”, adeclarat FeliciaAndrioni, preºedinteleCNASR Hunedoara.

În acest an, în pre-mierã, ColegiulNaþional al AsistenþilorSociali din România acelebrat Ziua Mondialãa Asistenþei Socialeprin organizareaprimei ediþii a GaleiNaþionale a Excelenþeiîn Asistenþa Socialã îndata de 18 martie2014, la TeatrulNottara din Bucureºti.Evenimentul a celebratîn România ZiuaMondialã a AsistenþeiSociale ºi a recompen-sat performanþa ºiexcelenþa celor careºi-au adus contribuþiala dezvoltarea asis-tenþei sociale ºi la pro-movarea profesiei deasistent social.Totodatã, evenimentula marcat 20 de ani dela prima promoþie deasistenþi sociali ºi 10ani de la regle-mentarea profesiei.“Gazda evenimentuluia fost doamnaAndreea Marin, iar laeveniment au partici-pat reprezen-tanþi ai instituþi-ilor guverna-mentale ºi negu-vernamentale,asistenþi socialiºi susþinãtori aiasistenþei socialedin Romania. Încadrul GaleiNaþionale s-auacordat maimulte premii, pesecþiuni diferite,pentru contribu-tia la dez-voltareaAsistenþeiSociale în

România ºi pro-movarea profesiei deAsistent Social.Judeþul Hunedoara aavut doi asistenþisociali finaliºti nomi-nalizaþi la aceastãgalã, în douã categoriidiferite”, a mai spusFelicia Andrioni.Astfel, la categoria“Asistentul social alanului 2013” printreprimii trei finaliºtinominalizaþi la nivelnaþional a fost ºi asis-tentul social lectoruniv. dr. AndrioniFelicia, preºedinteleSucursalei TeritorialeHunedoara a CNASR,însã premiul juriuluipentru aceastã cate-gorie a fost oferit asis-tentei sociale OanaClocotici dinBucureºti, iar în cate-goria “Asistentul socialdin domeniul asistenþeisociale comunitare”printre primii trei

finaliºti din Romanias-a evidenþiat ºi asis-tentul social NicuRotaru din Petroºani,

membru al SucursaleiTeritoriale Hunedoaraa CNASR, însã premi-ul juriului pentruaceastã categorie afost oferit RodicãiMarinoiu din Bacãu.“În concluzie, eveni-mentele ce s-audesfãºurat ºi cele ceurmeazã sã fie real-izate îºi vor aducecontribuþia la mobi-lizarea actorilor socialila un moment dereflecþie, de analizã ºisintezã asupra real-izãrilor din domeniulasistenþei sociale dar ºila proiectarea unornoi idealuri pentruasistenþa socialã dinRomania”, a precizatFelicia Andrioni,preºedintele filialei dinHunedoara a CNASR.


Zilele Asistenþei Sociale în judeþul Hunedoara

Î n luna martie 2014 Colegiul Naþional al AsistenþilorSociali sãrbãtoreºte “Zilele Asistenþei Sociale”. În

acest context, Sucursala Teritorialã Hunedoara aColegiului Naþional al Asistenþilor Sociali în parteneriatcu Universitatea din Petroºani, Facultatea de ªtiinþe,Departamentul de ªtiinþe Socio-Umane, SpecializareaAsistenþã Socialã a organizat ºi va organiza câtevaevenimente importante care sã contribuie la promovarea ºi cunoaºterea activitãþilor ºi realizãrilor din domeniul asistenþei sociale.


Cererea de ”intervenþie în interesul altei persoane”,introdusã de Costel Avram,vicepreºedinte PNL, filialajudeþului Hunedoara, în procesul lui Mircea Moloþ,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, de laÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie a fost admisã dejudecãtori ºi s-a stabilit unnou termen – 30 aprilie2014 .

Magistraþii au avut dejudecat, recursulfãcut de preºedin-tele CJHunedoaraîmpotriva AgenþieiNaþionale deIntegritate, care adecis cã MirceaIoan Moloþ s-aaflat în stare deincompatibilitate,în 2008, patruluni ºi ºase zile,timp în care a fostpreºedinte al AGAla SC Drumuri ºi Poduri SA, societate subordo-natã ConsiliuluiJudeþean.Incompatibilitateal-ar obliga peMircea Ioan Moloþsã pãrãsescã

fotoliul de preºedinte aljudeþului, câºtigat prinalegeri, ºi eventual sã numai poatã candida vreo câþiva ani.

Doar cã în acelaºi timpalþi doi vicepreºedinþi aiCJH, Costel Avram ºi IoanRus, au fãcut parte dinAGA, dar deciziile ANI aufost altele decât cea în cazullui Moloþ. Costel Avram afost declarat compatibil, iarIoan Rus nu este cercetat în

acest sens, pentru cã nu aprimit nici cã-i albã, nici cã-ineagrã.

Intenþia lui Costel Avramde a zdruncina credibilitateaAgenþiei Naþionale deIntegritate, dovadã stândaceste trei cazuri din judeþ,s-a vãzut în cadrul unei emisiuni tv, ”Politica la zi”,de la HunedoaraTv, cu vreodouã sãptãmâni în urmã.

” Mie mi se pare incorectca toþi trei – eu, Ioan Rus ºiMircea Moloþ - sã facemparte din AGA, ºi dupã ani,Moloþ este purtat prin pro-cese, cazul meu este clasat,iar Ioan Rus nu este cercetatde ANI. De ce? Pentru cãMoloþ este preºedinteleConsiliului Judeþean? Eu numai sunt în ConsiliulJudeþean? Poate cineva vavedea ºi va rezolva aceastã

problemã...” – a declaratCostel Avram.

Ca urmare, la termenuldin data de 19 martie,Avram a devenit interve-nient în cauza aflatã pe rolulÎnaltei Curþi de Casaþie ºiJustiþie, care judecã recursulfãcut de Mircea Ioan Moloþla decizia ANI.

Ce poate face CostelAvram prin intervenþia înproces este sã arate ÎnalteiCurþi modul haotic în caresunt date aceste decizii aleAgenþiei Naþionale deIntegritate – trei oameni, treidecizii diferite.

Odatã admis în proces caintervenient, Avram va fiascultat de instanþã ºi îi vorfi admise probele însusþinerea cererii – adresaprimitã de la ANI, care aanalizat situaþia, aceaºi ca încazul lui Moloþ, ºi a clasat

dosarul ºi i s-a comunicat cãnu este vorba de incompati-bilitate în cazul sãu, AGA dela Drumuri ºi Poduri SA.

”Da, în cazul acesta estevorba de intervenþie îninteresul cuiva. Ceea ce seîntâmplã ne dovedeºte cãjustiþia nu este întotdeaunaechistantã, oscilând pentru oculoare a pielii sau alta. Înacest caz înseamnã cã serãspunde unei culoripolitice. Eu, ca avocat, aºmerge pe metoda câºtigãriitimpului, pentru cã în timpies multe lucruri la ivealã.Da, se poate rãsturna o situaþie prin intervenienþicare pot aduce noi ele-mente” – a declarat avocatElvira Pristavu, Petroºani.

”Sigur cã am fãcut acestlucru de bunã voie! Astapentru cã nu este corectceea ce se întâmplã, eu sãprimesc cã nu mã aflu însituaþie de incompatibilitate,iar preºedinte Moloþ sã seafle în situaþie de incompati-bil. Ori toþi, ori niciunul, aºami se pãrea corect” – adeclarat Costel Avram.

Dacã Avram, prin curajulsãu de a se implica în acestproces, va crea un prece-dent în rãsturnarea situaþieide incompatibilitate, cauzãaflatã pe rolul Înaltei Curþide Casaþie, prin documen-tul care l-a declarat compati-bil în aceleºi condiþii ca alepreºedintelui ConsiliuluiJudeþen, credibilitateaAutoritãþii Naþionale deIntegritate va fi puterniczdruncinatã, iar Mircea IoanMoloþ va scãpa de coºmarulde pânã acum, dar îi varãmâne dator lui Avram”pânã la moarte ºi dincolode ea”.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Avram vrea sã zdruncine credibilitatea ANI,ca intervenient în procesul lui Moloþ

F ostul vicepreºedinte al Consilului JudeþenHunedoara, Costel Avram, a fost admis ca

intervenient în cauza aflatã pe rolul Înaltei Curþide Casaþie ºi Justieþie, unde a fost atacatã curecurs decizia ANI de a-l declara incompatibil pepreºedintele CJH, Mircea Ioan Moloþ. Aflat înaceeºi situaþie ca a fostului sãu ºef, lui CostelAvram, aceeaºi Autoritate Naþionalã de Integritatei-a clasat dosarul ºi în adresa primitã de Avramscrie negru pe alb – nu sunteþi în situaþie deincompatibilitate. De bunã voie, Costel Avram aintrat în proces pentru a demostra cã ANI esteinconsecventã. Dacã va reuºi, Mircea Ioan Moloþ îiva fi dator ”pânã la moarte ºi dincolo de ea”.

În timp ce la noiacest obiectivemblematic stã sã seprãbuºeascã, laDrobeta TurnuSeverin tot un turnde apã a fost reabili-tat cu un milion deeuro, bani europeniºi a fost transformatîn punct de atracþieturisticã.

T urnul deapã, punct

strategic... cândva

Turnul de apã dinPetroºani a fost ridi-cat acum 102 ani.Deºi acesta estefuncþional, clãdireaaratã ca o ruinã. Nude puþine ori s-adorit punerea aces-tuia în valoare. Ceicare au lucrat aici îºiaduc aminte cât deprosperã era zonaacum câþiva zeci deani.

“M-am angajat înanii 1970, aveam98 de locomotive cuaburi, predominantede 150 de mii petracþiune, restullocomite germane e2,30 care fãceautrenurile accelerateºi personale. Turnulde apã a fost con-struit în anii 1910-1912, are un rezer-vor de 360 de metricubi de apã ºi ali-menta locomotivelecu apã, plushidranþii care erauconstruiþi în incintadepoului pentru astinge eventualeleincendii”, a declaratIoan Lucian Criºan,fost angajat al

depoului. Peste 500 de

angajaþi au lucrat ladepoul dinPetroºani. Acummai sunt doar ºase.Cândva aceastã unitate era mândriazonei, acum ajungeo ruinã mãcinatã denepãsare.

“Oamenii erauîmpãrþiþi în depoulde locomotive înatelierul de complexunde se fãceaureparaþii la locomo-tivele de aburi, erau117 oameni, 500erau mecanici ºi aju-toare, 33 atelier ºipiese speciale undeintrau frânele ºi alteinstalaþii speciale de pe locomotivã,parcul rece aveapatru oameni carevopseau ºiîntreþineau locomo-tivele, la strungãrie

erau 10 persoane,mecanicul ºef 33 depersoane, eram des-tui, erau ºi cei carefãceau reparaþiile lalocomotive care erauîn jur de 30”, maispune fostul maistrumechanic ºef.

Pentru pompareaapei ºi depozitareaacesteia s-a construitcasa de pompe ºicastelul de apã,cunoscut astãzi subnumele de turnul deapã. Toate operaþiu-nile erau executate

cu repeziciunepentru a nuexistaîntârzieri.

„Acest turnde apã e ali-mentat de douãpompe de 30KWh ºi de o pompãcu motor diesel.Când nu era curent,era pornitã ºi ali-menta turnul. Olocomotivã era ali-mentatã în cinciminute, era o capa-citate foarte mare laalimentarea locomo-

tivelor, ca sã ieselocomotiva repede laprogram”, ne maipovesteºte IoanLucian Criºan.

Oamenii observãcu tristeþe cum pe zice trece acest obiec-tiv se degradeazã ºinimeni nu facenimic. Ba mai mult,foºtii angajaþi aidepoului îºi aducaminte cum aupetrecut momentevesele în casa depompe a castelului.

„S-a distrus tot, ºiunitatea ºi turnul,practic tot s-a dis-trus. Din lipsã defonduri nu maiexistã interes, numai existã personal,

nu

mai enimic.

Practic nu se maipoate valorifica, e funcþional ºi este o piesã de muzeu. S-ar putea doarîntreþine, sã i se deafaþa turnului camcum a fost înainte. Eo bucatã din istoriadepoului, e pãcatpentru cã atuncicând lucram aicitoatã unitatea era desãrbãtorile care erauatunci (1 Mai, 23August) împrãºtiamîn unitate zgurã

roºie, bordurile erauvopsite cu var, eraupomi fructiferi plan-taþi, arãta extraordi-nar. Am fost unitatefruntaºã pe þarã treiani consecutiv”, maispune Ioan LucianCriºan, fost maistrumecanic ºef ladepou.

Turnul era ali-mentat cu apã dinpâraiele de muntedin zonã, iar celcare se ocupa deinstalaþiile din interi-or ne spune cã s-amers pe câtevaîncercãri, pânã ce s-a gãsit varianta opti-mã.

L a ei sepoate, la

noi nuUn alt turn de

apã pus în valoareeste la DrobetaTurnu-Severin.Construcþia esteuna care atrage atâtlocalnicii cât ºi pe

turiºti. Castelul deApã din Severin esteo clãdire emblema-ticã a municipiuluiDrobeta TurnuSeverin. Acesta afost introdus în cir-cuitul turistic, dupãce a fost reabilitat cu1 milion de euro,bani proveniþi dinfonduri europene.Clãdirea cu funcþiunimultiple este con-ceputã ca o succe-siune de spaþii peverticalã, care sãadãposteascã uncentru de informareturisticã, un spaþiude expoziþie ºigalerie de artã, unmuzeu „Istoria ali-mentãrii cu apã amunicipiului DrobetaTurnu Severin, oexpoziþie defotografii ºi sculp-turã, o cafenea literarã ºi spaþiu debelvedere.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

“Monumentele dinRomânia înscrise înLista patrimoniuluiMondial sunt vizualiza-bile pe Google Earth,datoritã unui programdesfãºurat de InstitutulNaþional alMonumentelor Istorice.Situl arheologic Bãniþaeste amplasat pe DealulBolii, sat Bãniþa, com.Bãniþa. Referinþe car-tografice: delimitaretopograficã realizatã înanul 2007. Accesul serealizeazã pe drumulnaþional 66, pânã lapoalele cetãþii. De labaza cetãþii nu existãcale de acces, iar pan-tele sunt abrupte. Celeºase cetãþi dacice caresunt reprezentativepentru sistemul defen-sive dacic, unic înepocã, în baza criterii-lor apreciate a fi “valoriuniversal excepþie”, aufost înscrise în anul1999 pe ListaPatrimoniului Mondial(UNESCO)”

Responsabilii insti-tuþiei judeþene dorescsã promoveze ºi sã valorifice toate acestemonumente unice lanivel mondial.

"O sã vedeþi cã, înscurt timp, vom face înaºa fel încât sã lescoatem în evidenþã ºilumea o sã vinã sã leviziteze. Este o hotãrârede bun augur ºi pentrujudeþul Hunedoara,deoarece acest lucru seva simþi ºi din punct devedere economic, puþincâte puþin, în fiecarezi", a declarat preºedin-tele CJ Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ.

Consiliul Judeþeanare intenþia de a accesa

fonduri europene pen-tru lucrãri de conser-vare ºi restaurare acetãþilor dacice, învederea integrãrii aces-tora în circuitul turistic.Aceste programe pre-vãd ca o condiþie de eligibilitate ca solicitantulsã deþinã calitatea deproprietar sau adminis-trator al obiectivului depatrimoniu care faceobiectul investiþiei, searatã în hotãrâreaadoptatã de consilieriijudeþeni.

Potrivit raportuluiComisiei Naþionalepentru UNESCO alRomâniei cercetarea

arheologicã s-adesfãºurat în anii 1906-1961. De atunci nu aufost alocate resursefinanciare pentru monument. Deoareceaccesul la monumenteeste foarte greu,numãrul de vizitatorieste destul de mic. Nuexistã ghizi, monumen-tul nu are punct deinformare, electricitate,toalete etc., necesarepentru un turism culturalcivilizat. Fiind vorba deo stâncã izolatã, cupante foarte abrupte,accesul era posibilnumai pe latura denord. Cetatea de laBanita este contempo-

ranã cu cele din MunþiiSebesului, având rolul sãîmpiedice înaintarea trupelor care ar fi venitprin Defileul Jiului. Is-toricii spun cã sistemul ei de fortificaþiiera alcãtuit dintr-un valformat din piatrã ºipãmânt, dintr-un zidconstruit din piatrã decalcar fasonata cu turnuri ºi platforme deluptã. În urma sãpã-turilor din anii ‘60 s-adescoperit o poartãpracticatã în zidul deincinta, cu trepte monu-mentale, lucrate ºi eledin aceeaºi piatrã de cal-car ca ºi zidul. Aici s-agãsit o mare cantitatede ceramicã, unelte ºichiar tipare pentru turnat obiecte de metal,precum ºi un sanctuar,dar arheologii spun cãrolul cetãþii era militar,nicidecum acela al uneiaºezãri civile. Istoriaspune cã CetateaBanitei a fost ultima atacatã înainte ca trupele romane sãajungã la SarmizegetusaRegia ºi rostul ei era dea apãra accesul dinDefileul Jiului la com-plexul de fortificaþii dinMunþii Orastiei. Pe bazamaterialelor descoperitecu ocazia sãpãturilor, înspecial a resturilor deceramicã, se presupunecã viaþa a putut începeaici încã din a douajumãtate a secolului 2i.Cr., cetateafuncþionând pânã lacucerirea romanã. Depe drum, cetatea dacicãpare o simplã stâncã,care nu-ºi dezvãluiecomorile ascunse.


Valea Jiului, muzeu în scurt timpT oatã Valea Jiului ar puteaajunge un muzeu. Mai

multe obiective industriale careodinioarã erau mândria acesteizone se doresc a fi transformateîn muzeu. Nu puþini sunt cei carespun cã Valea Jiului este o zonãmoartã, un muzeu pentru unii,iar pentru noi cei de aici loculunde ne ducem traiul. Castelulde apã sau turnul de apã esteunul dintre obiectivele pentrucare s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare.

Cetatea de la Bãniþa, vizibilãdoar prin Google Earth

V izibilã de pe Google Earth, dar nu ºi din teritoriu. CetateaDacicã de la Bãniþa, patrimoniu UNESCO, are mai multe

deficienþe. Tocmai de aceea, Consiliul Judeþean Hunedoara a preluat toate cetãþile dacice de la Ministerul Culturii pentru a leadministra ºi promova. Într-un raport al Comisiei Naþionale pentru UNESCO al României, au fost constatate diferite deficienþe în ceea ce priveºte acest monument.

În timp ce la noiacest obiectivemblematic stã sã seprãbuºeascã, laDrobeta TurnuSeverin tot un turnde apã a fost reabili-tat cu un milion deeuro, bani europeniºi a fost transformatîn punct de atracþieturisticã.

T urnul deapã, punct

strategic... cândva

Turnul de apã dinPetroºani a fost ridi-cat acum 102 ani.Deºi acesta estefuncþional, clãdireaaratã ca o ruinã. Nude puþine ori s-adorit punerea aces-tuia în valoare. Ceicare au lucrat aici îºiaduc aminte cât deprosperã era zonaacum câþiva zeci deani.

“M-am angajat înanii 1970, aveam98 de locomotive cuaburi, predominantede 150 de mii petracþiune, restullocomite germane e2,30 care fãceautrenurile accelerateºi personale. Turnulde apã a fost con-struit în anii 1910-1912, are un rezer-vor de 360 de metricubi de apã ºi ali-menta locomotivelecu apã, plushidranþii care erauconstruiþi în incintadepoului pentru astinge eventualeleincendii”, a declaratIoan Lucian Criºan,fost angajat al

depoului. Peste 500 de

angajaþi au lucrat ladepoul dinPetroºani. Acummai sunt doar ºase.Cândva aceastã unitate era mândriazonei, acum ajungeo ruinã mãcinatã denepãsare.

“Oamenii erauîmpãrþiþi în depoulde locomotive înatelierul de complexunde se fãceaureparaþii la locomo-tivele de aburi, erau117 oameni, 500erau mecanici ºi aju-toare, 33 atelier ºipiese speciale undeintrau frânele ºi alteinstalaþii speciale de pe locomotivã,parcul rece aveapatru oameni carevopseau ºiîntreþineau locomo-tivele, la strungãrie

erau 10 persoane,mecanicul ºef 33 depersoane, eram des-tui, erau ºi cei carefãceau reparaþiile lalocomotive care erauîn jur de 30”, maispune fostul maistrumechanic ºef.

Pentru pompareaapei ºi depozitareaacesteia s-a construitcasa de pompe ºicastelul de apã,cunoscut astãzi subnumele de turnul deapã. Toate operaþiu-nile erau executate

cu repeziciunepentru a nuexistaîntârzieri.

„Acest turnde apã e ali-mentat de douãpompe de 30KWh ºi de o pompãcu motor diesel.Când nu era curent,era pornitã ºi ali-menta turnul. Olocomotivã era ali-mentatã în cinciminute, era o capa-citate foarte mare laalimentarea locomo-

tivelor, ca sã ieselocomotiva repede laprogram”, ne maipovesteºte IoanLucian Criºan.

Oamenii observãcu tristeþe cum pe zice trece acest obiec-tiv se degradeazã ºinimeni nu facenimic. Ba mai mult,foºtii angajaþi aidepoului îºi aducaminte cum aupetrecut momentevesele în casa depompe a castelului.

„S-a distrus tot, ºiunitatea ºi turnul,practic tot s-a dis-trus. Din lipsã defonduri nu maiexistã interes, numai existã personal,

nu

mai enimic.

Practic nu se maipoate valorifica, e funcþional ºi este o piesã de muzeu. S-ar putea doarîntreþine, sã i se deafaþa turnului camcum a fost înainte. Eo bucatã din istoriadepoului, e pãcatpentru cã atuncicând lucram aicitoatã unitatea era desãrbãtorile care erauatunci (1 Mai, 23August) împrãºtiamîn unitate zgurã

roºie, bordurile erauvopsite cu var, eraupomi fructiferi plan-taþi, arãta extraordi-nar. Am fost unitatefruntaºã pe þarã treiani consecutiv”, maispune Ioan LucianCriºan, fost maistrumecanic ºef ladepou.

Turnul era ali-mentat cu apã dinpâraiele de muntedin zonã, iar celcare se ocupa deinstalaþiile din interi-or ne spune cã s-amers pe câtevaîncercãri, pânã ce s-a gãsit varianta opti-mã.

L a ei sepoate, la

noi nuUn alt turn de

apã pus în valoareeste la DrobetaTurnu-Severin.Construcþia esteuna care atrage atâtlocalnicii cât ºi pe

turiºti. Castelul deApã din Severin esteo clãdire emblema-ticã a municipiuluiDrobeta TurnuSeverin. Acesta afost introdus în cir-cuitul turistic, dupãce a fost reabilitat cu1 milion de euro,bani proveniþi dinfonduri europene.Clãdirea cu funcþiunimultiple este con-ceputã ca o succe-siune de spaþii peverticalã, care sãadãposteascã uncentru de informareturisticã, un spaþiude expoziþie ºigalerie de artã, unmuzeu „Istoria ali-mentãrii cu apã amunicipiului DrobetaTurnu Severin, oexpoziþie defotografii ºi sculp-turã, o cafenea literarã ºi spaþiu debelvedere.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

“Monumentele dinRomânia înscrise înLista patrimoniuluiMondial sunt vizualiza-bile pe Google Earth,datoritã unui programdesfãºurat de InstitutulNaþional alMonumentelor Istorice.Situl arheologic Bãniþaeste amplasat pe DealulBolii, sat Bãniþa, com.Bãniþa. Referinþe car-tografice: delimitaretopograficã realizatã înanul 2007. Accesul serealizeazã pe drumulnaþional 66, pânã lapoalele cetãþii. De labaza cetãþii nu existãcale de acces, iar pan-tele sunt abrupte. Celeºase cetãþi dacice caresunt reprezentativepentru sistemul defen-sive dacic, unic înepocã, în baza criterii-lor apreciate a fi “valoriuniversal excepþie”, aufost înscrise în anul1999 pe ListaPatrimoniului Mondial(UNESCO)”

Responsabilii insti-tuþiei judeþene dorescsã promoveze ºi sã valorifice toate acestemonumente unice lanivel mondial.

"O sã vedeþi cã, înscurt timp, vom face înaºa fel încât sã lescoatem în evidenþã ºilumea o sã vinã sã leviziteze. Este o hotãrârede bun augur ºi pentrujudeþul Hunedoara,deoarece acest lucru seva simþi ºi din punct devedere economic, puþincâte puþin, în fiecarezi", a declarat preºedin-tele CJ Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ.

Consiliul Judeþeanare intenþia de a accesa

fonduri europene pen-tru lucrãri de conser-vare ºi restaurare acetãþilor dacice, învederea integrãrii aces-tora în circuitul turistic.Aceste programe pre-vãd ca o condiþie de eligibilitate ca solicitantulsã deþinã calitatea deproprietar sau adminis-trator al obiectivului depatrimoniu care faceobiectul investiþiei, searatã în hotãrâreaadoptatã de consilieriijudeþeni.

Potrivit raportuluiComisiei Naþionalepentru UNESCO alRomâniei cercetarea

arheologicã s-adesfãºurat în anii 1906-1961. De atunci nu aufost alocate resursefinanciare pentru monument. Deoareceaccesul la monumenteeste foarte greu,numãrul de vizitatorieste destul de mic. Nuexistã ghizi, monumen-tul nu are punct deinformare, electricitate,toalete etc., necesarepentru un turism culturalcivilizat. Fiind vorba deo stâncã izolatã, cupante foarte abrupte,accesul era posibilnumai pe latura denord. Cetatea de laBanita este contempo-

ranã cu cele din MunþiiSebesului, având rolul sãîmpiedice înaintarea trupelor care ar fi venitprin Defileul Jiului. Is-toricii spun cã sistemul ei de fortificaþiiera alcãtuit dintr-un valformat din piatrã ºipãmânt, dintr-un zidconstruit din piatrã decalcar fasonata cu turnuri ºi platforme deluptã. În urma sãpã-turilor din anii ‘60 s-adescoperit o poartãpracticatã în zidul deincinta, cu trepte monu-mentale, lucrate ºi eledin aceeaºi piatrã de cal-car ca ºi zidul. Aici s-agãsit o mare cantitatede ceramicã, unelte ºichiar tipare pentru turnat obiecte de metal,precum ºi un sanctuar,dar arheologii spun cãrolul cetãþii era militar,nicidecum acela al uneiaºezãri civile. Istoriaspune cã CetateaBanitei a fost ultima atacatã înainte ca trupele romane sãajungã la SarmizegetusaRegia ºi rostul ei era dea apãra accesul dinDefileul Jiului la com-plexul de fortificaþii dinMunþii Orastiei. Pe bazamaterialelor descoperitecu ocazia sãpãturilor, înspecial a resturilor deceramicã, se presupunecã viaþa a putut începeaici încã din a douajumãtate a secolului 2i.Cr., cetateafuncþionând pânã lacucerirea romanã. Depe drum, cetatea dacicãpare o simplã stâncã,care nu-ºi dezvãluiecomorile ascunse.


Valea Jiului, muzeu în scurt timpT oatã Valea Jiului ar puteaajunge un muzeu. Mai

multe obiective industriale careodinioarã erau mândria acesteizone se doresc a fi transformateîn muzeu. Nu puþini sunt cei carespun cã Valea Jiului este o zonãmoartã, un muzeu pentru unii,iar pentru noi cei de aici loculunde ne ducem traiul. Castelulde apã sau turnul de apã esteunul dintre obiectivele pentrucare s-a dorit accesarea de fonduri pentru reabilitare.

Cetatea de la Bãniþa, vizibilãdoar prin Google Earth

V izibilã de pe Google Earth, dar nu ºi din teritoriu. CetateaDacicã de la Bãniþa, patrimoniu UNESCO, are mai multe

deficienþe. Tocmai de aceea, Consiliul Judeþean Hunedoara a preluat toate cetãþile dacice de la Ministerul Culturii pentru a leadministra ºi promova. Într-un raport al Comisiei Naþionale pentru UNESCO al României, au fost constatate diferite deficienþe în ceea ce priveºte acest monument.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Diana MITRACHE

Minele neviabile fac investiþii ºiasta pentru a atinge producþia preconizatã pentru care auîncheiat contract cu ComplexulEnergetic Hunedoara. Atât la minaParoºeni, cât ºi la mina Uricani, vacreºte productivitatea, iar mineriivor avea posibilitatea sã dea maiuºor cãrbune, graþie unui complexmecanizat ce va intra în funcþiuneîn aceste zile.

„Din relaþia noastrã cu CEH,am prevãzut ca cele 40.000 de

tone sã poatã fi date de SocietateaNaþionalã de Închideri de Mine dinValea Jiului (SNIMVJ) ºi, înaceastã perioadã avem douãpuneri în funcþie decapacitãþi de producþie:un complex mecanizat lamina Paroºeni, care vada o producþie de aproxi-mativ 1.000 t pe zi ºi unbanc subminat la minaUricani, care va da oproducþie de 300 de tonepe zi”, a declarat AurelAnghel, directorulSNIMVJ.

Complexul de la Mina Paroºeniva fi pus în aceste zile în funcþiune ºi aproapetoate piesele au fost deja montate.

Aurel Anghel susþine cãmecanizarea este garanþia cã va fiîndeplinit planul de producþie.

„La acest moment sunt 40 desecþii montate ºi o combinã deconstrucþie polonezã.

Avem ºi un flux de transportautomatizat format din 5

transportoare cu raclete ºi untransportor cu bandã, spunem noi,toate fãcute în condiþii de siguranþã, care sã scoatã aceastãproducþie preconizatã pentruCEH”, a mai adãugat Anghel.

Minele neviabile Petrila,Paroºeni ºi Uricani vor intra peproiecte de închidere pânã în2018, dar în toatã aceastãperioadã va fi exploatat întregzãcãmântul care existã în subteran.

Convocator

În temeiul prevederilor art.94 alin.1ºi 3 din Legea administraþiei publicelocale nr.215/2001, republicatã, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare ºiale art.6 alin.1 din Legea nr.52/2003privind transparenþa decizionalã înadministraþia publicã, se convoacãConsiliul Judeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pen-tru data de 28 martie 2014, orele1100, cu urmãtoarea ordine de zi:

Proiect de hotãrâre privind atribuireaunui imobil aparþinând domeniului pub-lic al Judeþului Hunedoara, pentrurealizarea proiectului „Neutralizareadeºeurilor medicale periculoase rezultatedin activitatea spitaliceascã”.

Proiect de hotãrâre privind asociereaJudeþului Hunedoara, prin ConsiliulJudeþean Hunedoara, cu MunicipiulHunedoara, prin Consiliul Local alMunicipiului Hunedoara, pentru reabil-itarea bazinului de înot de laHunedoara.

Proiect de hotãrâre pentru modifi-carea Hotãrârii Consiliului JudeþeanHunedoara nr.134/2013 privind apro-barea proiectului „Reabilitarea situluiindustrial de pe fosta platformã industri-alã Cãlan ºi pregãtirea lui pentru noiactivitãþi” ºi a cheltuielilor legate deproiect din cadrul ProgramuluiOperaþional Regional 2007-2013.

Proiect de hotãrâre privind modifi-carea programului de întreþinere ºireparaþii drumuri ºi poduri judeþene peanul 2014.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea actualizãri devizului general pen-tru un obiectiv de investiþie al consiliuluijudeþean.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea documentaþiei tehnico-economice

pentru unele obiective de investiþii aleconsiliului judeþean.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea acordãrii unor finanþãri neram-bursabile pentru anul 2014.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea încheierii unor convenþii de colab-orare de cãtre Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea organigramei si statului de funcþiiale Direcþiei Generale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiHunedoara.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea Strategiei judeþene privind pro-tecþia ºi promovarea drepturilor copilu-lui ºi adultului în dificultate 2014-2020ºi a planului operaþional pentru imple-mentarea strategiei.

Proiect de hotãrâre pentru modifi-carea Hotãrârii Consiliului JudeþeanHunedoara nr.36/2014 privind înfi-inþarea Serviciului Public deAdministrare a Monumentelor Istorice.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea statului de funcþii al DirecþieiPublice Comunitare de EvidenþaPersoanelor Hunedoara.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea proiectului „Centru cultural CastelNopcsa” ºi a cheltuielilor legate deproiect din cadrul programului„Conservarea ºi revitalizarea patrimoni-ului cultural ºi natural” – MecanismulFinanciar EEA.

Proiect de hotãrâre privind apro-barea bugetului de venituri ºi cheltuielial Serviciului Public de Administrare aMonumentelor Istorice.

Proiect de hotãrâre privind revocareaHotãrârii nr.22/2014 ºi Hotãrâriinr.40/2014 ale Consiliului JudeþeanHunedoara.

Preºedinte,Mircea Ioan MOLOÞ

Douã investiþii la minele neviabile

R euºesc sã îºi facã planul de producþie, iar dinaceastã sãptãmânã douã mine vor avea posibili-

tatea sã creascã producþia. La Uricani ºi la Proºeni sedau în funcþiune un abataj ºi un complex mecanizat.

Monika BACIU

Astfel, Departamentulpentru Energie s-a reorien-tat catre companiile de stat.Pentru compania deproiect Hidro Tarnita tre-buie sa contribuie in acestan sase companii,Complexul EnergeticHunedoara, Electrica,Hidroelectrica,Nuclearelectrica, Romgaz siCE Oltenia, cu cate 2 mil-ioane de euro. Pentru infi-intarea companiei deproiect privind cablul sub-marin trebuie sa se implicesapte companii,Transelectrica, CEHunedoara, Electrica,Hidroelectrica,Nuclearelectrica, Romgaz siCE Oltenia, cu cate 2 mil-ioane de euro. In cazul

proiectului Tarnita-Lapustesti,Departamentul pentruEnergie a transmis oscrisoare pe 10 ian-uarie 2014 prin careinformeaza societatilein cauza ca pe 12decembrie 2013 afost declansata etapaa doua de constituire acompaniei de proiect,adica majorarea capi-talului social.Companiile sunt "invi-tate" sa participe cu catedoua milioane de euro laaceasta etapa a majorariicapitalului social al soci-etatii "Hidro Tarnita".Astfel, Departamentul pen-tru Energie, in calitate deactionar majoritar a solicitatconvocarea AGA pentruaprobarea participarii la

majorarea de capital.Conducerea

Complexului EnergeticHunedoara spune cã vaaloca aceastã sumã, maiales în contextual în careplata se va face eºalonat.

“Nu se pune problemacã ar trebui sã aloce banipentru acel proiect.Complexul EnergeticHunedoara a luat decizia dea participa la acest proiect,este un proiect care peviitor va aduce mari ben-eficii ºi ne+am dorit sã fimparticipanþi la acest proiec.Din cash+flow+ul pe acestan vom putea face faþãacestei sume ºi o vom achi-ta eºalonat”, a declarat

Daniel Andronache, direc-torul general al CEH.

Potrivit conducerii CEH,proiectul ar aduce maimulte beneficii, iar profitule va împãrþi la acþionari.

„Este o centralã de marecapacitate de echilibrare a

sistemului energeticnaþional care vaaduce un profitfoarte mare peviitor ºi de acoloprofitul se împartela acþionari, ºi laComplex. Aici vomîncasa dividende.Nu putem discutaacum de sumelecare ne vor revenipentru cã e vorschimba foartemulte, vorbim de

ani de zile pânã va finalizatacest proiect, dar sumelevor fi importante”, a maiprecizat sursa citatã.

Complexul EnergeticHunedoara a numit înAGA de la SocietateaHidro Tarniþa pe CameliaLeizeruc. Numirea acesteiaa fost fãcutã de Adunareageneralã a Acþionarilor dela CEH în data de 9decembrie 2013.

”Se împuterniceºtereprezentantul ComplexulEnergetic Hunedoara SA sãparticipe la AdunareaGeneralã Extraordinarã aAcþionarilor la SocietateaHidro Tarniþa SA ºi sãvoteze pentru majorarea

capitalului social al acesteisocietãþi în conformitate cuprevederile memorandumu-lui privind obiectivul deinvestiþii centralaHidroelectricã prin acumu-lare prin pompaj (CHEAP)Tarniþa-Lãpuºteºti aprobatîn ºedinþa de Guvern dindata de 16.10.2013, prinaport în numerar, curespectarea prevederilorLegii Societãþilor nr.31/1990”, se aratã înHotãrârea cu numãrul19/09.12.2013 a AGACEH.

Capitalul social al soci-etatii Hidro Tranita va fimajorat prin aporturi innumerar si in natura.Valoarea aporturilor innatura nu va putea depasi30% din valoarea capitalu-lui social majorat. Totodatase mentioneaza ce tip deactive vor fi aceptate caaporturi in natura la capi-talul social al Societatii.Termenul limita pana lacare actiunile emise inschimbul aporturilor innumerar si in natura vorputea fi subscrise este datade 30 aprilie 2014(“Perioada de subscriere”).Actiunile subscrise vor fiplatite in proportie de celputin 30% pana la expi-rarea Perioadei deSubscriere si integral, panala data de 31 decembrie2014.


Maximilian GÂNJU

PDL organizeazã sâm-bãtã, 22 martie 2014, cuîncepere de la ora 11.00,la Cluj-Napoca, un mitingîmpotriva guvernãrii Ponta,dar ºi ”împotriva contin-uãrii actului de guvernareneperformant, împotrivanoilor taxe care împov-ãreazã populaþiaRomâniei.” OrganizaþiaJudeþeanã a PDL

Hunedoara va trimite peste1.000 de membricare vor participa lamitingul de la ClujNapoca.

"România se aflãîntr-o stare dedegradare continuãsub guvernarea min-cinoasã în frunteacãreia se aflã VictorPonta. S-a doveditcã de la cel mai cin-stit guvern, pânã lareducem taxele ºi

creºtem nivelul de trai,toate s-au dovedit încã dinprimele zile a fi doar minci-uni. În realitate, guvernareaactualã se remarcã doarprin jaf ºi incompetenþã, iarasta costã scump Româniaºi pe români", a declaratDorin Gligor, preºedinteleOrganizaþiei Judeþene aPDL Hunedoara.

PDL Hunedoara iese în stradã

P este 1.000 de membri ai PDLHunedoara vor participa la mitingul

"Guvernul Ponta, marea minciuna nationalã".Protestul va avea loc mâine în Cluj-Napoca.

CEH va încasa dividende de pe urma proiectului Tarniþa

C omplexul Energetic Hunedoara poate aloca banii pentruproiectul de la Tarniþa. Cele mai importante companii ener-

getice de stat urmeaza sa aprobe in aceasta luna, in sedinte AGA,finantarea companiilor de proiect de la Tarnita-Lapustesti si cablulsubmarin Romania-Turcia. Printre companiile de stat care voraproba finanþãrile se numãrã ºi Complexul Energetic Hunedoara.

Adriana PAVEL

Poate cã oameniidin Valea Jiului suntmai limitaþi din punctde vedere financiar,din fericire, operatoriide turism, cei clasici,dar mai ales ceionline, ne vin în spri-jin cu oferte care maide care.

Conform site-urilorde specialitate, pre-turile pentru cazare sitransport sunt maimici primãvara, iarlocurile pe care amvrea sã le vizitam suntmai puþin aglomerate.Lunile martie, aprilieºi mai sunt cele mairecomandate pentru avizita marile oraºeeuropene. Pentru cãdestinaþia perfectãeste întotdeauna greude ales, tour-operatoriine recomandã 5 oraºedin Europa perfect de

vizitat într-un citybreak. Calculul estefãcut în felul urmãtor:Pentru fiecare dinaceste destinaþii s-aucãutat locuri pentrudoua persoane într-unweekend-ul prelungit,iar asta cu un bugetde circa 100 de euro.Convenabil, nu?

Pentru întocmireaofertelor s-a accesatHotelsCombined,numit în 2013 cel maibun website de com-parare a preþurilorhoteliere din lume lapremiile mondialeanuale de turism,World Travel Awards.

1. Barcelona,Spania

Barcelona este unuldintre cele mai vizitateoraºe din Spania,foarte apreciat la toatevârstele. Este un oraºvibrant, cu plajesuperbe, unde gãseºti

toate lucrurile de careai nevoie primãvara,de la necesarele obiec-tive turistice, lacluburi, restaurante ºiparcuri.

2. Amsterdam,Olanda

Daca sunteþi încãutarea unei desti-naþii nonconformiste,puteþi merge împre-unã cu prietenii înoraºul unde coffeeshop-urile nu vând...cafea. Amsterdameste un oraº cu ade-vãrat fascinant, plin deistorie ºi cu un farmecal lumii vechi.

3. Paris, FranþaPrimãvara este

momentul în care flo-rile îmblânzesc peisajuldramatic ºi gri alParisului, aducândacea nota de roman-tism pentru care esterecunoscutã capitalaFranþei. Dar, spre

deosebire de alte des-tinaþii, Parisul esteaglomerat ºi primã-vara.

4. Florenþa, ItaliaSe spune cã primã-

vara, la Florenþa, estecel mai potrivitanotimp pentru a teîndrãgosti. Din martie,localnicii pot face dejaplajã la balcoaneleclãdirilor de maximtrei etaje care strãjui-esc strãduþele înguste.

5. Dubrovnik,Croaþia

Perla Adriaticii,cum este numit acestoraº istoric, are ocetate printre cele maibine pãstrate dinzonã. Acesta este ºiunul dintre motivelepentru care Dubrovnikeste inclus în patrimo-niul UNESCO.

Pânã acum, con-form operatorilor deturism din Valea Jiului,la capitolul clienþi declasã medie, cei maimulþi oameni preferãîn ultimii ani sã-ºi facãvacanþele în strãinã-tate, pentru cã uneorisunt mai convenabileca preþ. Destinaþiileprecum Grecia,

Turcia, Croaþia ºiBulgaria sunt în top. “Fãrã discuþii, sejururileîn Grecia ºi Bulgariasunt cele mai cerute.Preþurile sunt bune,þinând cont cã vorbimde bilete all inclusiv ºicu facilitãþi pentrufamiliile cu copii”, a

declarat un operatorde turism dinPetroºani.

Însã, în aceastãperioadã, pânã lavenirea verii, foartebine se vând pachetelecity-break de week-end în marile capitaleeuropene.


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema

de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

Sâmbãtã 22 mar. 2014, ora: 18:00 -Spectacolul "Steaua fãrã nume" (PREÞ BILET - 20 lei)

Duminicã 23 mar. 2014, ora: 12:00 -Spectacolul "Croitoraºul cel viteaz" (PREÞURIBILETE: adulþi - 10 lei, copii - 8 lei).

Adriana PAVELFlacãra rãmasã nesupravegheatã aaprins mai multe materiale uºorcombustibile, iar canapeaua din

casã a luat foc.“Am fost solicitaþi lafaþa locului de vecini ºi ne-amdeplasat cu un echipaj de stingereºi unul SMURD de la Vulcan.Când am ajuns acolo focul era dejalichidat de vecini ºi din fericire nuau rezultat victime sau pagubeînsemnate”, a declarat AdrianAvram, comandantul Detaºamen-tului de Pompieri Petroºani.Incidentul s-a produs în blocul 4 depe strada ªt. O. Iosif din cartier.ªi, deºi nimeni nu a fost rãnit, nicimãcar proprietarul beat, el a fosttotuºi luat de acolo de paramen-dicii SMURD pentru a scãpa demânia vecinilor revoltaþi.

Vacanþe de primãvarã cu bani puþini

D e cum a dat cãldura ºi primãvara ºi-a fãcutsimþitã prezenþa, gândul la vacanþã, relaxare ºi

soare parã ne zboarã tot mai des. Astfel, cei mai mulþidintre noi ne calculãm veniturile ºi bugetul în ansamblupentru a vedea dacã avem bani mãcar pentru un week-end de escapadã din cotidian.

Incendiu provocat de un beþiv în Dallas, VulcanA lertã în Cartierul

Dallas din Vulcan,miercuri seara în jurul orei21:00. Un bãrbat în stareavansatã de ebrietateaproape ºi-a dat foc ºi a pusîn pericol ºi alþi vecini. El aadormit mor de beat într-unfotoliu ºi pentru cã nu aveacurent electric, ºi-a aprins olumânare.


Adriana PAVEL

Cine face sondajul ºicare sunt criteriile dupãcare au fost alese cele 18femeie care sunt supusevotului, sunt lucruri încãnecunoscute, dar ºi mai deneînþeles este de ce acesteaau fost selectate cu prepon-derenþã din Petrila. Adicã,sã nu ne înþelegeþi greºit,nu contestã nimeni faptulcã în Petrila sunt femeiefrumoase, dar la fel de fru-moase sau poate ºi maisunt ºi la Petroºani, Vulcan,Lupeni sau Uricani, femeicare nu sunt neapãrat sublupa presei, adicã fãrã vreofuncþie politicã sau adminis-trativã.

Potrivit site-ului onlinere-port.ro, locul unde se face

sondajul, despre ValeaJiului se discutã în generalîn termeni de mineri ºiminerit. Însã, tot pe acestsite mai stã scris cã poatenu ºtim ce frumuseþi femi-nine ascunde aceastã zonã,

în ton cu frumuseþeapeisajelor ºi care ne lasã curasuflarea tãiatã. Primim,aºadar, invitaþia sã

descoperim împreunãcomorile din Valea Jiuluiprin “topul celor mai fru-moase femei! ªi, se pareca lista cu norocoasele care

au onoarea de a fiacest top este încãdeschisã. Oameniidin Valea Jiului suntinvitaþi sã facã prop-uneri, dar sãrespecte câtevacondiþii. Pe lângãcea esenþialã, adicãaceea ca femeiapropusã sã fieneapãrat de aici, o

altã condiþiei este aceea cãea sã aibã vârsta de peste30 de ani ºi sã locuiascãîncã în unul din cele ºaseoraºe ale Vãii. Asta pentrucã “ adevãratele femei suntcele care au rãmas aici,într-una din cele mai fru-moase regiuni aleRomâniei, nu cele care auplecat din Vale dupã ter-minarea liceului ”, stã scrispe onlinereport.ro.

Acum, noi, în virtuteaeticii jurnaliste, nu putem fi

subiectivi ºi nici sã ne dãmcu pãrerea, dar totuºi, sun-tem de pãrere cã în ValeaJiului sunt multe altefemeie, cu zecile, care armerita sã se afle în acesttop. Conform aceluiaºi son-daj, dintre cele 18 noro-coase, cele mai multevoturi pânã la ora redactãriiacestui material de presã, ledeþine Carmen Macavei,hair stylist, cu un procentde 30.14% , adicã 107voturi, urmatã de CarmenAvram, cadru didactic cu18.87% , adicã 67 voturi,iar apoi de Doiniþa MariaBãlãnesc, consilier localPNL Petrila cu un procentde 7.04% , respectiv 25voturi. Suntem curioºi cineva primi pânã la urmã titlulde “ Cea mai cea din toatecele”.

Vom reveni cu siguranþãasupra acestui subiect!

Mircea NISTOR

„Am primit o invitaþiedin partea Marii Britanii,pe numele consilieruluiMarius Rad, care afost invitat sã iaparte la lucrãrileunui schimb deexperienþã axat peintegrarea romilor.Manifestarea esteprogramatã pentruzilele urmãtoare, înperioada 23 - 26martie, urmând a sederula în douãoraºe din RegatulUnit. Este vorbadespre Manchester

ºi Leeds”, a declaratDorina Niþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Dupã cum a precizatviceprimarul din Petroºani,

prezenþa unui consilierlocal din municipiul de lapoalele Parângului laaceast schimb de expe-rienþã internaþionalã estebinevenitã.

„Consider cã partici-parea la acest shimb deexperienþã este binevenitãºi pentru localitatea noas-trã ºi sper cã în urma aces-tei participãri vom avea oserie de rezultate palpabileîn ceea ce priveºte comu-nitatea romã ºi viitorulacesteia”, a mai spusDorina Niþã. Costurilelegate de deplasarea,cazarea ºi masa consilieru-lui local din Petroºani vorfi suportate de cãtreAmbasada Marii Britanii.

Marius Rad pleacã în Anglia

C onsiliul Local al municipiuluiPetroºani va avea un reprezentant la

un schimb de experienþã pe tema „inte-grarea economicã ºi socialã a romilor”.Manifestarea este programatã în perioada23 – 26 martie în Regatul Unit, urmând afi gãzduitã de cãtre oraºele Leeds ºiManchester. Cel care va participa la acestseminar este Marius Rad, consilier local înPetroºani, din partea PDL.

Topul celor mai frumoase femei din Valea Jiului. Subiectiv sau obiectiv?

D e câteva zile, pe reþeaua de socializareFacebook circula un sondaj, dar nu

despre mineri sau poziþia unor politicieni în topul preferinþelor electoratului aºa cum poate aþi crede în prima fazã, ci despre care este cea mai frumoasã femeiedin Valea Jiului.

Carmen Avram- cadru didacticMona Andreºel, casier- ºef – (undeanume, nu mai scrie)Monica Balint -sef de departament

Ana- Maria Jacotã, asistent medicalMaria Luiza Keller, lãcãtuºLuminiþa Roman, agent de vânzãriVioleta Grigorie, casierCarmen Macavei, hair stylistRamona Roºulescu, jurnalistTatiana Kupaº, dispecer

Dorina Pleºcan, consilier judeþeanDenisa MarioaneDenisa Epuraº, Cadru didacticDorina Balaº- solist vocalElena Dorina Creþu- Sef BirouAdministrativ, CARElena Careja- ALSTOMGeta Suciu- Lucrator comercial –U.A.C.C.V.J PetrosaniDoiniþa Maria Bãlãnesc -Economist siConsilier Local

Topul supus acestui sondaj cuprinde 18nume în urmãtoarea ordine:

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Aveþi o capacitate de comunicarefoarte bunã ºi rezolvaþi mai uºortoate problemele. Aveþi succes însocietate ºi în toate activitãþilelegate de cãmin. Puteþi face pla-nuri de viitor, pentru cã aveþi ideiexcelente, pe care vi le apreciazãpartenerul de viaþã.

Puteþi rezolva o problemã finan-ciarã care vã frãmântã de multãvreme. S-ar putea ca dimineaþasã vi se propunã o colaborare.Este momentul sã vã consolidaþirelaþiile de prietenie ºi de afaceri.Profitaþi de aceastã conjuncturãfavorabilã!

Este o zi destul de dificilã, în careaveþi multe de rezolvat.Principala problemã s-ar putea sãfie de naturã financiarã, dar nuvã faceþi griji. Sunteþi hotãrât ºiplin de energie, aºa cã reuºiþi sãfaceþi faþã tuturor activitãþilor.

Dimineaþa sunteþi hotãrât sãfaceþi câteva schimbãri în cãmin,dar nu sunteþi sigur cã partenerulde viaþã va fi de acord. Stabiliþi-vã clar prioritãþile ºi v-aþi asiguratsuccesul! Nu vã susþineþi opiniilecu încãpãþânare. Þineþi cont ºide pãrerile celorlalþi!

Aveþi ºanse de reuºitã în oricedomeniu, mai ales la examene.Relaþiile sentimentale merg bine,dar fiþi mai atent la problemelepartenerului de viaþã.

Un prieten vã dã de gândit, sfã-tuindu-vã sã vã temperaþi dorinþade a câºtiga bani cu orice preþ.Încercaþi sã vedeþi ºi alte interesedecât cele de naturã materialã!Acordaþi mai mult timp studiuluiºi relaþiilor parteneriale.

Simþul practic ºi dorinþa deschimbare vã ajutã sã intraþi înafaceri. S-ar putea ca un prietensã vã propunã o colaborareaparent profitabilã. Nu vã grãbiþisã promiteþi nimic! Consultaþi-vãºi cu partenerul de viaþã.

S-ar putea sã începeþi o nouãetapã, mai ales în plan social sausentimental. Nu este exclus sãdemaraþi o afacere. Sunteþicomunicativ ºi puteþi avea succesîn cãlãtorii. Fiþi atent la cheltu-ieli.

Zi prielnicã pentru ieºiri cu pri-etenii. Aveþi posibilitatea sãrezolvaþi uºor probleme familiale.Vi se contureazã un plan de afac-eri la care vã gândiþi de multãvreme.

Partenerul de viaþã vã impre-sioneazã cu un cadou la care nuvã aºteptaþi. Spre searã, vãsimþiþi bine împreunã, la o ieºirecu prietenii. Asculaþi-vã intuiþia.

Colegii de serviciu ºi partenerulde viaþã vã apreciazã pentru dor-inþa de schimbare ºi înnoire.Organizaþi-vã cât mai riguros ºinu pierdeþi timpul! Azi aveþi sporîn tot ce faceþi. Se pare cã nustaþi prea bine cu banii.

Intenþionaþi sã vã implicaþi maimult în treburile casei, iarpartenerul de viaþã este încântat.Relaþiile cu cei din jur sunt foartebune ºi puteþi sã încheiaþi con-tracte sau sã semnaþi documenteoficiale.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile, te omoarã cu zile10:30 În linia întâi (r)11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Europa mea (r)13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Beneficiar România (r)18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Povestea lui BrookeEllison (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 MasterChef (r)16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Cafeneaua DilemaVeche (r)13:30 Teleshopping 14:00 Click! Pofta bunã (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 Ultima ºansã

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Grupul Vouã (r)15:00 Baronii (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii22:15 Fetele lu’ dom’Profesor (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Actualitatearomâneascã 21:30 X-Press 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30Regina22:30Forþa des-tinului0:00Poveºtiriadevãrate(r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Rezumat UEFA EuropaLeague10:45 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat UEFAChampions League13:00 EuroFotbal (UCLDraws) 13:45 ªtirile Digi Sport 14:00 EuroFotbal (UELDraws) 15:00 ªtirile Digi Sport15:30 Avanpremierã Serie A16:00 Avanpremierã La Liga16:30 Volei Masculin: Zalãu -Tomis Constanþa 18:30 Avanpremierã Liga 119:00 Fotbal: Gaz MetanMediaº - Corona Braºov

10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Piraþii din Caraibe: Lacapãtul lumii0:15 România danseazã (r)

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.

Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

Vând apartament douã camereîn Craiova, etaj 2/4, zona 1Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri,detalii cu poze pe Mercador.ro,vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãminestudenþeºti, magazine, Parcul Puºkin.Tel. 0742376988 Marcu.

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

CASA DE AJUTOR RECIPROCA PENSIONARILOR PETRILA

CONVOCATORC.A.R. PENSIONARILOR PETRILA,

invitã membrii sãi la: Adunarea Generalã

care va avea loc în data de 10.04.2014, ora 10:00 la sediul C.A.R.P., situat în Petrila, Str. N. Bãlcescu, Nr. 4

ordinea de zi:

1. Prezentarea bilanþului financiar contabil pe anul 2013 ºi aprobarea proiectului bugetului de venituri ºi chel-tuieli pe anul 2014, repartizarea excedentului2. Raportul comisiei de cenzori pe anul 20133. Raportul consiliului director pe anul 2013 ºi programul de lucru pe anul 2014-20154. Discuþii libere

Consiliu DirectorPreºedinte C.A.R.P. Petrila

ing. Martin Borºa

AnunþSubscrisul B.E.J Rãducanu Cecilia - Camelia cu sediul în Petroºani,

str. 1 Decembrie, nr. 100, camera 6, judeþ Hunedoara, vã aduce lacunoºtinþã cã în data de 10.04.2014 orele 11:00, se vinde la licitaþiepublicã imobilul situat în Petroºani, str. Avram Iancu, bl. 3, sc. 1, ap.18, judeþ Hunedoara, la preþul de 38.899 lei.

Relaþii suplimentare la numerele de telefon 0254/540617sau 0721948679.

ComemorareÎn 22 martie 2014 se împlinesc 28 de ani de când 5 dintre specialiºtii

de la INSEMEX Petroºani (CCSM Petroºani), ºi-au pierdut piaþa alãturide 17 mineri, în urma exploziei de la Mina Vulcan. Conducerea INCDINSEMEX Petroºani aduce un omagiu pentru sacrificiul colegilor: Dr. ing.Constantin Teodorescu, ing. Mihai Pãtraºcu, drd. ing. Dumitru Ionescu,drd. ing. Francisc Bana, dr. ing Mihai Pusac ºi sunt alãturi de familiile lor.

Accesul în salã se va face pe baza invitaþiei, a actului de identitate ºi a carnetului de membru C.A.R.P.P

Monika BACIU

T oaletã, încurte, la

marginea ºoselei

Romii de la Iscronitrãiesc în condiþiidemne de Evul Mediu.Toaletele, dacã pot finumite aºa, sunt încurte, casele stau sãcadã, iar mizeria ºisãrãcia caracterizeazãaceastã zonã. Lângãaºa-zisele case aleromilor troneazãmaldãre de gunoaiecare au fost aprinse,iar mirosul emanateste unul greu desuportat. Priveliºtea dela Iscroni este unacare poate fi “admi-ratã” de turiºtii caretranziteazã zona pen-tru a a ajunge într-ostaþiune montanã carese doreºte a fi deinteres naþional. Deani de zile se vorbeºtede realizarea unorblocuri în care sã fiemutaþi romii, însãnimic nu s-a realizat

pânã în prezent. “Proiectul este

depus din 2008, l-amreactualizat, am fãcutnenumãrate adresecãtre MinisterulDezvoltãrii, cãtre toþifactorii de decizie,anul acesta s-au alocat

sume foarte mici pen-tru construirea delocuinþe sociale, noisuntem încã în fruntealistei de aºteptare.Promisiuni avem, darpânã nu se primescfondurile nu putem sãdemarãm nimic înacest sens. Sperãm

totuºi cã se va rezolvapânã la urmã”, adeclarat NicolaeDunca, primaruloraºului Aninoasa.

Oamenii dinColonia Iscroni suntnemulþumiþi decondiþiile în care stau.

Ei însã îl acuzã peactualul edil denepãsare. Romii spuncã promisiuni au fostmulte în campaniaelectoralã, însã dematerializat nu s-amaterializat niciuna.Ba mai mult, oameniiîl regretã pe fost pri-

mar, Ilie Botgros. “La dracu sã nemute, la el acasã.Nu a fãcut nimic,de când a venitaici în primãrie nua fãcut absolutnimic pentrucomunitatea noas-trã de romi. Uitaþiîn ce situaþie sun-tem, avem copii,trebuie sã îi trim-item la ºcoalã, seumplu copiii deboli, ajungem cu eila analize. Am dat570 pe analizepentru cã a luat

microbi în urinã. Nu afãcut nimic primarul.Minte, totul e minci-unã. Am vãzut peinternet cã ne batjo-curea. Vai ºi amar decapul nostrum. Nusunt locuri de muncã,ne-a promis înainte dea ajunge primar cã

toatã lumea va avealocuri de muncã, el nuo sã facã ce a fãcutBotgros. Botgros ne-adat locuri de muncã ºitoatã comunitatea deaici a lucrat atunci, darãsta nu a fãcut absolutnimic. Locuri demuncã nu dã, utilajenu trimite, nici curãþe-nie nu face”, a spus ofemeie.

Romii spun cã ar fidispuºi sã ajute la

îndepãrtareagunoaielor din zonã,dar zic ei cã nimeni nuîi ajutã cu utilajelenecesare. Dacã totuºiblocurile s-ar realiza,oamenii spun cã nu arfi dispuºi sã se mute înaltã parte. Deci ei vor

ca imobilele sã fierealizate în aceeaºizonã.

“Foarte greu nedescurcãm. Mai greuca acum nu am dus-oniciodatã. Pe timpullui Botgros noi aveamde toate. ªi socialelelni le dãdea la timp, ºilocuri de muncã. Îºidãdea interesul pentrucomunitate. Ãsta (pri-marul Dunca-n.r.) nicinu vine aici, ne înjurã,îi e fricã de noi, îi eruºine cu noi. Ce apromis nimic nu afãcut. Aici se joacãcopiii, pe gunoaie. Nuîi e milã în ce haltrãim. Dacã ar damaºinã am ducegunoiul, dar de undesã plãtim. Nu neajunge socialul care îlluãm. Trebuie sã îitrimitem curat îmbrã-caþi pe copii la ºcoalã.Or fi de folos ºiblocurile, ne-am mutaundeva unde sã neconvinã, nu undeva peVale”, spune o altãfemeie.

În secolul XXI,condiþiile în care trãi-esc romii de la IScronisunt greu de descris.Mizeria, sãrãcia,nepãsarea, sunt doarcâteva din “condi-mentele” care “colore-azã” zona.


Mircea NISTOR

„Ziua Mondialã aSindromului Downeste marcatã înfiecare an, în data de21 martie, ocazie cucare familiile, profe-sioniºtii sau organiza-þiile din întreaga lumederuleazã o serie deacþiuni privindconºtientizarea sin-

dromului Down. Lanivel global iniþiativaderulãrii acestei mani-festãri a apãrut înnoiembrie 2005 dupãcare, pe 21 martie2006, în Singapore,au avut loc primeleacþiuni de amploarecare au atras atenþiaasupra înþelegeriicorecte a acestui sin-drom. În România,

aceastã zi a fost cele-bratã cu începere dinacelaºi an. Vineri,vom marca ºi la cen-trul nostru aceastã zi,ocazie cu care vomorganiza un mic spec-tacol, la care vor luaparte toþii copiii”, adeclarat FlorentinaPresecan, directorCasa PollicinoPetroºani.

În altã ordine deidei ºi în acest an ital-ienii care au ajutat laînfiinþarea acestuicentru sunt aºteptaþiîn Petroºani.„Conform tradiþiei ºiîn acest an aºteptãmsã fim vizitaþi de pen-sionarii italieni carene ajutã la efectuareaunor reparaþii sau decãtre elevii de liceucare vin sã-ºi facã lanoi practica”, a maispus FlorentinaPresecan. CasaPollicino a fost con-struitã prin contribuþiafinanciarã a mai mul-tor firme ºi asociaþiiumanitare din Italia.

Spre o staþiune de interes naþional,

Turiºti întâmpinaþi cu toalete la marginea drumului ºi condiþii demne de Evul Mediu

Î n secolul XXI nu au acces la apã ºi canal, serviciiindispensabile pentru marea majoritate a lumii.

Turiºtii care urcã în staþiunea montanã Straja, consideratã de interes naþional sunt întâmpinaþi laIscroni de “culoarea” sãrãciei, a nepãsãrii ºi a mizeriei.

O zi „mondialã” marcatã ºi la Casa Pollicino

Z iua mondialã a persoanelor suferinde de sindro-mul Down va fi marcatã ºi la Casa Pollicino din

Petroºani. Aici li se oferã ajutor unui numãr de 80 decopii care au o serie de dizabilitãþi sau provin dinfamilii cu probleme sociale. Dintre minorii care vin laacest centru, 7 sunt suferinzi de sindromul Down.

Documents

CVJ Nr 577, vineri, 21 martie