CVJ Nr 646, vineri, 4 iulie

Drum închisdegeaba>>> PAGINAA5-A

Artificier - pericolla mina Lupeni

>>> PAGINAA3-A

Douã actriþe aleTeatrului Dramaticdin Petroºani au

cucerit Italia>>> PAGINAA4-A

Inundaþii în Valea Jiului

>>> PAGINAA7-A

Minerii, buni oriunde,

numai acasã, nu!>>> PAGINAA7-A

Angajaþii de lasalubrizare

supuºi riscurilorbiologice>>> PAGINAA5-A

A treia sesiunede bacalaureat -

examen doar la materiile

nepromovate>>> PAGINILE 8-9

Pericol laintrarea în Petrila

>>> PAGINAA12-A

INSEMEX la SGEM 2014

>>> PAGINAA12-A

Sorin ºi SorinaSandu concureazã

în familie laRedBullRomaniacs

>>> PAGINAA16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 646

Vineri, 4 Iulie 2014

P rocesul în care Ioan Mircea Moloþ este acuzat de incompatibilitate este„instrumentat” de Cosmin Nicula, fost senator de Valea Jiului ºi actual

vicepreºedinte al Curþii de Conturi a României. Preºedintele CJ Hunedoara a spusla Petroºani cã nu înþelege cum doar el este în aceastã situaþie, iar foºtii sãivicepreºedinþi nu au astfel de probleme. Asta îl determinã pe Moloþ sã spunã cãtotul este politic. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 13-A13-A

Senatorul Nicula, în spatele procesuluipreºedintelui Moloþ?

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014 Actualitate 3

DianaMITRACHE

A umplut gãurile deminã cu exploziv ºi adetonat încãrcãtura.Nimeni nu era evacuatdin zonã ºi artificierula puºcat în front, fãrãsã verifice. Doioameni au fost sur-prinºi de explozie lamina Lupeni ºi doar ominune a fãcut caaceºtia sã nu fie spul-beraþi. Unul a fostrãnit, iar inspectoriiITM de la Petroºanivorbesc acum despreinconºtineþa echipeidin subteran.„Evenimentul a fostdestul de grav. Dinfericire, s-a soldat cuurmãri nu foartegrave. Accidentatul aºi început activitatea ºinu a stat mult în foaiede boalã, dar putea sãfie accident mortal ºinu numai cu o vic-

timã, chiar cu douãsau trei”, a declaratIleana Bodea, ºefaServiciului Sãnãtate ºiSecuritate în Mincãdin cadrul ITM ValeaJiului.

Abaterile sunt cerc-etate de cãtre cei dinconducerea minei,care au fãcut oanchetã, însã, inspec-torii ITM cred cã astfelde cazuri trebuie medi-atizate ºi sancþionateca atare, pentru cã s-au încãlcat o serie denorme absolut vitale.

„Au fost o multitu-dine de deficienþe, nus-au retras oameniiînainte de încãrcare,nici mãcar înainte dedetonare, nu s-au asig-urat cã se retrag încurent de aerproaspãt, de aseme-nea, s-a constatat cãnu s-a respectat canti-tatea maximã deexploziv, nu s-a

respectat schema depuºcare, distanþa din-tre gãuri, deci dispoz-iþia de puºcareaproape nu s-arespectat deloc. Lafaþa locului, pe lângãartificier ºi ºeful CFL(conducãtor al for-maþiei de lucru) a exis-tat ºi cel care îlînlocuia pe ºeful deschimb. ªi acesta, dinminer fusese fãcut ºefde schimb, fãrã a fiinstruit corespunzã-tor”, a mai precizatIleana Bodea,

explicând gravitateafaptelor.

Cercetarea s-a fãcutde cãtre angajator, iarartificierul nu va maiprimi dreptul de alucra cu explozivi ºinici nu i se va mai dabrevet pentru aceastãmeserie. În plus, niciconducãtorul formaþieide lucru nu va scãpabasma curatã ºi, celmai probabil va fischimbat din funcþiade conducere.

De precizat cã însubteran cele maimulte tragedii s-aupetrecut din vian celor

care au iniþiatexplozivii din front, iarpersonalul denumitgeneric artificier arede respectat o serie denorme ce nu pot fiîncãlcate în nicio situ-aþie.

Conducerea mineiLupeni, spun inspec-torii de muncã, a pro-cedat exemplar ºi aluat toate mãsurile ces-au impus, pentru caastfel de evenimentesã fie evitate pe viitor.

Monika BACIU

“La Poliþia Localã amunicipiului Petroºanise constatã un deficitde 7 poliþiºti locali însensul cã aceste pos-turi sunt în statul defuncþii, dar nu suntocupate, sunt

vacante, din totalul de42 de posturi alocatepoliþiºtilor locali.Foarte greu sã fieocupate în acest an,întrucât nu au fostcuprinse în bugetulmunicipiului Petroºanipe anul 2014”, adeclarat Nicu Taºcã,

purtãtorul de cuvântal Primãriei Petroºani.

Cei 35 de poliþiºtilocali asigurã ordineaºi liniºtea publicã petoatã raza localitãþii,însã o atenþiedeosebitã este acor-datã centrului urbei.

“Raza prioritarã deacþiune a acestorpoliþiºti locali estezona centralã a

municipiuluiPetroºani, ceea ceînseamnã cã nu seneglijeazã celelaltezone. În dotareaPoliþiei Locale existão patrulã auto de

intervenþie care are caºi razã de competenþãîntreaga arie amunicipiului Petroºaniºi de asemeneapoliþiºtii localiacþioneazã împreunãcu poliþiºtii Poliþieimunicipiului Petroºanipe compenentele decirculaþie ºi ordinepublicã”, a mai spussursa citatã.

Din cei 35 depoliþiºti locali suntperioade în careactiveazã mai puþini,

asta când este perioa-da concediilor. Maimult decât atât, cei35 de oameni ai legiiau aplicat în primeleºase luni ale acestuian sute de amenzi.Maximilian

GÂNJU

Totul dupã ce maimulþi copii dinBucureºti, aflaþi înexcursie în zonaHaþeg, au ajuns la spi-tal cu semne de toxi-infecþie alimentarã.Miercuri, un primgrup format din maimulþi copii, a ajuns lamedicii din Haþegpentru consultaþii, însã

doar trei dintrepacienþi au rãmaspentru câteva ore subsupraveghere med-icalã fiind examinaþiclinic ºi dupã aceea aucerut ieºirea din spital.Ulterior, potrivit unorsurse, ieri/joidimineaþã, alþi copiiau mers la spitalul dinHaþeg cu simptomede diaree acutã ºi aufost internaþi în spital.La pensiunea unde

excursioniºtii s-ar fiîmbolnãvit erau cazaþi31 de copii ºi nouãdascãli care/iînsoþeau, toþi aflaþi înexcursie. InspectoriiDSVSA Hunedoara ºicei ai DSP Hunedoaraau demarat imediat oanchetã la pensiunea

de lângã fosta fabricãde bere din Haþeg ºiau sancþionat contra-venþional firma, darau dispus ºi sus-pendarea activitãþiipentru cinci zile.Practic, pensiunearãmâne închisã pânãcând se vor afla rezul-tatele probelor luatede cãtre inspectori dela faþa locului.

Intoxicaþi la pensiune

I nspectorii Direcþiei SanitarVeterinare ºi pentru Siguranþa

Alimentelor Hunedoara împreunã cucei ai Direcþiei de Sãnãtate Publicãau luat mãsura de a amenda o pen-siune de la intrarea în Haþeg ºi auînchis pentru cinci zile unitatea.

Ordinea ºi liniºtea asiguratã dedoar 35 de poliþiºti locali

D oar 35 de poliþiºti locali se“luptã” în fiecare zi cu ordinea

ºi liniºtea publicã din municipiulPetroºani. Poliþia localã are undeficit de 7 angajaþi, iar în acest annu pot fi încadrate pe aceste funcþiialte persoane din lipsa banilor.

Artificier - pericol la mina Lupeni

U n artificier a pus în pericolviaþa oamenilor cu care lucra.

Incidentul s-a petrecut luna trecutã,în data de 7.06.2014, la mina Lupe-ni, iar inspectorii ITM sunt uimiþide modul în care cel care trebuia sãevacueze oamenii din subteran, afost la un pas sã îi ucidã. Omul nuva mai avea acces la explozivi.

“Festivalul din Italia se numeºteTeatroMania a fostorganizat deAmbasada Românieide la Roma, s-au jucatpatru spectacole, douãdin România, douã dinItalia, în general celelalte douã specta-cole erau monodrameºi al patrulea era unspectacol pentrucopii”, ne spune IrinaBodea Radu, una dintre actriþele de laPetroºani.

Piesele s-au jucatpentru românii dinItalia, iar piesa cu carepetroºãnencele s-audus la Roma a fostjucatã în premierãnaþionalã pentru italieni.

“Ne-am dus cuspectacolul nostru deaici, “Despre sexulfemeii”, un campde luptã înrãzboiul dinBosnia. Nuam maifost nicio-datã laastfel deeveni-mente,a fostprimadatã cândam intratîntr-oambasadã. Afost o experienþãdeosebitã. Cu spec-tacolul acesta am fostla Viena acum o lunã.Am avut douãreprezentaþii sã acolo,

amjucat pentru româniidin Ital. Am fost prim-iþi foarte bine, amprimit o cronicã carespunea cã în Italiaaceastã piesã a fost opremierã naþionalã, nus-a mai jucat niciodatã,a fost prima datã cândau luat contact cupiesa ºi le-a plãcutfoarte mult”, ne maispune Irinea BodeaRadu.

Povestea dusã pemeleaguri strãine leumple sufletul debucurie ºi mândrietinerelor actiþe de laPetroºani.

“Ne bucurãm cã amavut ocazia asta, acumo lunã eram la Viena.E frumos sã duci opoveste pe mai multe

meleaguri ºi sã fie bineprimitã. Am fost

invitaþi la acestfestival, prinprisma regi-zorului ºi aºane-am dus”,ne spuneBiancaHolobuþ.

A patra

ediþie a festivaluluiitalo-român"TeatROmaniaemersioni sceniche"ofera posibilitatea deîntâlnire între com-panii teatrale, artiºti ºipublic contribuind lacunoasterea reciproca.Proiectul s-a nãscut înanul 2010 din iniþiati-va comunã a douã

asociaþii culturale,Telluris Asociati dinPontedera ºi FIRI(Forumul IntelectualilorRomâni din Italia) dinRoma, în colaborarecu Accademia diRomania, care gãz-duieºte manifestarea înfrumoasele sale spaþii.Provocarea este aceeade a stimula dialogulitalian-român în ceeace priveºte teatrul caloc privilegiat destudiu, comparaþie ºipartajare: o posibilitatede întâlnire între com-panii teatrale, artiºti ºipublic care permitaprofundareacunoºtinþelor reciproce. Nu estevorba doar de a gãzduio serie de spectacoleale teatrelor strãinesau din Est, ci de aaduce pe aceeaºiscenã companii ºiartiºti proveniþi dinteatre tradiþionalediverse, capabili sãofere publicului dinRoma evenimenteculturale de calitate ºirelevante pentru compararea criticii cucontemporaneitatea.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 20144 Actualitate

Douã actriþe ale Teatrului Dramaticdin Petroºani au cucerit Italia

T eatrul din Petroºani, pe harta marilor instituþii de culturã din

lume. Douã actriþe a Teatrului DramaticID Sîrbu din Petroºani tocmai s-au întorsdin Italia, acolo unde au fost sã punã înscenã o piesã care a fost îndrãgitã depublicul petroºãnean. Tinerele au jucatpiesa la Ambasada României din Roma.Monologuri ºi dialoguri se întrepãtrundtrecând de la citirea lecturilor directe lacomunicarea cu publicul. Fluxurilemnemonice ºi sedimentãrile psihice atragdouã portrete de femei, Kate ºi Dora,care se luptã sã se împace cu starea lor,într-o formã neobiºnuitã de terapie.

Monika BACIU

“La salubritate cei carecolecteazã gunoiul mena-jer, în primul rând, se confruntã cu riscurile bio-logice. Este clar cã trebuiesã fie dotaþi cu echipamentde lucru, în special, cusalopetã, mãnuºi de protecþie, mãºti de protecþie ºi este foarteimportant ca acest echipament de protecþiecare atunci când îºidesfãºoarã activitatea îlmurdãreºte sã nu meargãcu el acasã având învedere cã dacã existã unrisc biologic ºi omul respectivpoate sã îºi îmbolnãveascã

toatã familia, iar angajatorul este obligat casã asigure vestiare pentruhaine curate, vestiare pentru haine murdare,între cele douã vestiare sã

existe duº, posibilitatea dea se spãla, apã caldã,sãpun, prosop ºi angaja-torul sã aibã posibilitateasã spele, sã igienizeze, sãdezinfecteze echipamentulde lucru.

Deci lucrãtorul respectiv

ar trebui sã aibã dotareacu echipament de pro-tecþie, iar angajatorul sã seasigure cã îl întreþine zilnicîn aºa fel încât sã nu punã

în pericol sãnãtatea atât aomului cât ºi a familiei luicând merge acasã”, adeclarat Ileana Bodea, ºefSSM+ITM Valea Jiului.

Echipamntele celor de lasalubrizare nu se spalãacasã, iar angajatorul trebuie sã asigure echipa-ment de schimb.

“Angajatorul poate sãaibã un sistem de uscare,cã dacã îl spalã la schimbul

I pânã vine omul în ziuacealaltã sã se usuce echipamentul. Dacã nu areuscãtor, atunci trebuie sãaibã un echipament deprotecþie de schimb, deciechipamentul trebuie asig-urat”, a mai spus sursacitatã.

Astfel, potrivit normelorde protecþie a muncii, ceicare ridicã gunoiul trebuiesã aibã obligatoriu echipa-ment de protecþie.


DianaMITRACHE

Imediat dupã Paºti,drumul a fost închispe motiv cã ploile ausurpaat o parte din

terasament, însã,odatã închis ºoferii autot aºteptat ca spe-cialiºtii sã facã o cerc-etare. Ion Toma, ºefulCNADR Târgu Jiuspune la acel moment

cã nu poate fi redatcirculaþiei, pânã nu segãseºte soluþia optimã.Au fost chemaþi spe-cialiºti de la drumuri,de la primãrie ºi de laminã, plus proprietarii

de terenuri.Drumul a fostblocat ºi, dupã ceau turnat maximo roabã deciment, a fostredat circulaþiei,cu o micã specifi-caþie: fãrã camaºinile de tonajmare sã fieacceptate.

Ilie Pãducel,

primarul din Petrila numai înþelege nimic.„Mi s-a spus cã selucreazã la proiectulreabilitãrii zoneirespective. Este bãgatpe program decalamitãþi, dar mi s-aspus, din pãcate, cãnu mai sunt bani. Eu

am avut încredere ºigaranþie cã specialiºtiivor rezolva, pentru cãnu e de competenþaprimãriei, dar fiind peteritoriul oraºuluiPetrila, bineînþeles cãmã intereseazã”,spune Ilie Pãducel.

În plus, primarulspune cã va mergepersonal la Bucureºti

sã se întâlneascãcu noul ministrulal Transporturilor,sã îi spunã cã dru-mul riscã sã sesurpe în oricemoment.

„Acum douãsãptãmâni am luatlegãtura cu dom-nul Neaga, direc-torul Companiei

Naþionale deAutostrãzi ºi Drumuritot pentru acest caz.Mi-a spus sã amîncredere cã lucreazãºi se rezolvã, dar amrãmas doar la faza depromisiuni. O sã iaulegãtura cu domnulministrul Rus, cã ªovadãduse un ordin, însãnu mai este ministru.O sã iau legãtura ºi cu

domnul Rus pentruacest drum”, a maispus Ilie Pãducel.

Pe site-ul CNADRse aratã cã DN 7A(Voineasa (VL) –Petroºani (HD)) întrekm 103+600-105+120 JIET (HD)-PETROªANI (HD)este o alunecare aterasamentului ºi esteafectat corpul drumu-lui.

„Circulaþia sedesfãºoarã deviat, înambele sensuri, peurmãtorul traseu DN7A km 103+600 - DJ709H - DN 66 km133+650. Zona estesemnalizatã corespun-zãtor . Lucrãri derefacere”, se aratã pesite-ul CNADR.

Angajaþii de la salubrizare supuºi riscurilor biologice

A ngajaþii de la serviciul de salubrizarese confruntã cu riscuri biologice, iar

angajatorii trebuie sã ia toate mãsurile pen-tru ca muncitorii sã nu fie contaminaþi. Maiexact, angajatorul trebuie sã asigure, obligatoriu, echipament de protecþie pentrucei care ridicã gunoiul.

Drum închis degeaba

S pecialiºtii de la drumuri au închiso arterã din Valea Jiului din

cauzã cã prezenta pericol pentru circu-laþie ºi, dupã douã luni în care nu auconsolidat nimic, l-au redat circulaþiei.Primarul din Petrila Ilie Pãducelspune cã pe ruta DN 7A întrePetroºani ºi Jieþ se poate circula acumcu restricþii pentru maºinile de tonajmare, dar recunoaºte cã lucrãri nu s-au fãcut din vina celor de la CNADR.

Principalele obiec-tive desprinse dinacest plan sunt:

Educaþia –Asigurarea accesuluiegal, gratuit ºi univer-sal al cetãþenilorromâni aparþinândminoritãþii rome laeducaþie de calitate latoate nivelurile în sis-temul public deînvãþãmânt, pentru asprijini creºterea eco-nomicã ºi dezvoltareasocietãþii bazate pecunoaºtere.

Ocuparea: –

Stimularea creºteriiocupãrii forþei demuncã a persoaneloraparþinând minoritãþiiromilor ºi creºtereaatractivitãþii pentruinvestiþii.

Sãnãtatea: –Stimularea mãsurilorde promovare asãnãtãþii care sã con-tribuie la creºtereaaccesului cetãþeniloraparþinând minoritãþiiromilor la serviciile desãnãtate publicã ºi lacreºterea speranþei deviaþã.

Locuire ºi micãinfrastructurã:Asigurarea de cãtreinstituþiile centrale,locale ºi parteneriisociali, a condiþiilor delocuit decente încomunitãþile defa-vorizate din punct devedere economic ºisocial, precum ºi asig-urarea accesului la ser-vicii publice ºi micãinfrastructurã

Culturã:- Pãstrarea,dezvoltarea ºi afir-marea identitãþii cul-turale (limba, obiceiuri,

patrimoniu) aminoritãþii romilor.

Infrastructurãsocialã: Dezvoltarea,de cãtre instituþii, aunor mãsuri care, prinserviciile pe care leoferã, rãspund unornevoi sociale ale cate-goriilor defavorizate,inclusiv a membrilor

minoritãþii romilor îndomeniile: protecþiacopilului, justiþie ºiordine publicã.,administraþie ºi dez-voltare comunitarã.

Punerea în aplicarea acestui plan are labazã crearea unuigrup de lucru constitu-it dintr-un expert local,

reprezentanþi ai insti-tuþiilor publice, respec-tiv membri aiConsiliului Local ºi aiorganizaþiilor neguver-namentale.

În cadrul PrimãrieiVulcan expertul localpentru problemeleromilor este IrinaMagdalena Pavel.

Potrivit edilului dela Vulcan, cantina,care a fost construitãîn 1994 ºi extinsã în2002, necesitã lucrãriºi dotãri urgente.Clãdirea nu este racor-datã la reþeua de gazenaturale ºi o investiþieîn panouri solare ºidotãrile strict necesarevor asigura serviciimai bune persoanelorbeneficiare.

De alfel, panourilesolare pentru asigu-rarea apei caldemenajere sunt princi-palul obiectiv deinvestiþii, având învedere uzura fizicã ºimoralã a boilerelorcare asigurã lamomentul de faþã apacaldã ºi nu în ultimulrând consumul mare

de energie. Cele 3aragaze au o vechimede peste 13 ani suntuzate fizic ºi moral ºiau dimensiuni preamici pentru nevoilecantinei.

Pentru ca proiectuladministraþiei locale dela Vulcan sã aibãºanse mari de a fiselectat în vedereafinanþãrii, cetãþeniicare vor sã dea omânã de ajutor potface acest lucru printr-un simplu vot acordatacestui proiect, pesitul competiþiei,respectivww.impre-unapentrufiecare.ro,în perioada 7-21 iulie2014.

Edilul vulcãneansperã ca, prin votuljuritului ºi susþinerea

comunitãþii sã obþinãselectarea proiectuluicomunitãþii locale dinmunicipiul Vulcan, ast-fel încât, cu baniiobþinuþi de la compa-nia petrolierã, sã fieachiziþionate 2aragaze de dimensiunimai mari pentruprepararea hraneinevoiaºilor dar ºi sã fierealizate alte investiþiila fel de importanteprecum: amenajarezonei verzi din faþacantinei, cu alei deacces; achiziþionarea ºimontare a de 2 becuride iluminat public;achiziþionarea unei lãzifrigorifice, a 3 apãrã-toare pentru neoane,montarea unui sistemde alarmã, având învedere zona limitrofã

unde este situatã cladi-rea. De asemenea,

Gheorghe Ile prfe-cizeazã în descrierea

proiectului, faptul cãnici mesele ºi scaunelede la cantina socialã,primite tot printr-odonaþie, nu mai core-spund normeloreuropene ºi la ultimulcontrol efectuat deDirecþia de SãnãtatePublicã (DSP) s-arecomandat schim-barea lor. Numãrulpersoanelor beneficia-re de hranã zilnicã lacantina de ajutorsocial este în prezentde 50, dar peste3.200 de persoanesunt pe lista de benefi-ciari ai alimentelorcomunitare.


Nevoile rromilor, o prioritate pentru administraþia de la Vulcan

A dministraþia de la Vulcan este, probabil, una din-tre cele mai interesate la nivelul întregii Vãi a

Jiului în ce priveºte problemele ºi nevoile cu care seconfruntã ºi pe care le au rromii. Astfel, aleºii locali auaprobat planul de acþiune întocmit în baza StrategieiGuvernului stabilit în baza procesului de identificare ºiselecþie a principalelor nevoi ale comunitãþilor locale cuun numãr semnificativ de romi.

Primarul Gheorghe Ile vrea sã atragã fonduri de laRompetrol pentru modernizarea cantinei sociale

P rimarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, aînscris proiectul pentru modernizarea cantineri de

ajutor social din municipiul Vulcan în cadrul programului “Împreunã pentru fiecare”, programfinanþat de Rompetrol, sub genericul “Energia vine dinsuflet” ºi sperã astfel sã obþinã fondurile necesare pentru modernizarea acesteia.

Mircea NISTOR

Dupã câteva mineri-ade, urmate dedisponibilizãri,numãrul angajaþilorCNH SA Petroºani ascãzut, însã, laînceputul acestui anpânã (pe la) 7.000 depersoane iar, încondiþiile în care pen-sionãrile ºi disponibi-lizãrile vor continua ºipe mai departe întimp ce noi angajãride personal sunt efec-tuate cu „þârâita”,numãrul acestora vacontinua sã tot scadã.

În viitorul apropiat,de vinã pentru acestereduceri de personalar putea fi ºi dorinþaminerilor de a migraspre alte zãri, acolounde li se oferã ocaziade a câºtiga o pâine„ceva mai albã” decâtacasã.

În condiþiile în caremineritul din ValeaJiului pare sã nu maiaibã nici un viitor, sunttot mai numeroºiortacii care cautã oalternativã pentruviitorul lor ºi al famili-ilor lor. Una dintreaceste alternative arputea fi legatã tot deminerit dar, cu schim-barea locului demuncã din România,

în strãinãtate. Astfel,neoficial, în urmã cuvreo 7 ani de zile,câteva zeci de spe-cialiºti în activitateaminierã acceptaserãoferta unei firme cusediul în Sydney,Australia, carederuleazã operaþiuniminiere în toatãlumea. În acest timp,mulþi dintre amatoriide „transfer la oechipã de afarã” maiaºteaptã, pentru apleca, doar un nou valde disponibilizãri ºi înprimul rând banii carevor fi oferiþi pentrurenunþarea la calitateade angajat al CNH.Deºi, în viitorii ani,acest lucru se pare a fimai puþin posibil...„Am 44 de ani ºi ºtiucã în viitorul apropiatvoi fi silit, vrând -nevrând, sã mãdisponibilizez ºi sã iesla pensie. Mã simtîncã în putere dar,pentru cã în Românianu mai sunt dorit, m-am decis sã plec lalucru în strãinãtate ºimi-am depus unCurriculum Vitae la ocompanie careefectueazã angajãri demineri pentruexploatãri dinAustralia, Asia ºiAfrica. Aº dori sã

ajung în Australia, darsunt dispus sã lucrez ºiîn altã parte pentru acâºtiga un ban, pentrua-mi putea întreþinefamilia. Singurul lucrupe care îl mai aºtepteste o nouã disponibi-lizare, pentru a lãsafamiliei, pânã mãinstalez ºi-i chemafarã, banii pe caresper sã-i încasez laplecarea din sistem”,declara, în anul 2007,un inginer minier dinValea Jiului.

Firma australianãcare recruta personalminier din ValeaJiului, fãrã implicareaAgenþiei JudeþeneHunedoara pentruOcuparea Forþei de

Muncã, avea nevoie înspecial de ingineriminieri ºi electro-mecanici, desenatoritehnici ºi geologi, dar

erau acceptaþi ºi alþilucrãtori, specializaþi înactivitãþi legate deminerit. Printre cerinþese numãrau „studiilesuperioare, dar nunumai”, minim 5 anide experienþã, vârstamaximã 50 de ani,precum ºi cunoaºterealimbii engleze „la oricenivel sau mãcar dor-inþa ºi capacitatea dea progresa rapid”.Locurile în carerespectiva firmã îºiderula activitatea erauAustralia (New SouthWales, Queensland,Northern Territory ºiWestern Australia),Africa (Mauritania,R.D. Congo, Zambia,Africa de Sud ºi

Zimbabwe) sau Asiade Sud-Est (Indoneziaºi Papua NouaGuinee).

Printre atracþiileoferite specialiºtilor înminerit din ValeaJiului care ar fi dorit

sã accepte oferta dela antipozi senumãrau „condiþiilede lucru la stan-darde occidentale,oportunitatea deîmbogãþire a expe-rienþei ºi diversifi-carea carierei lanivel internaþional,ºansa promovãriirapide în cazulminelor nou

deschise” ºi, nu înultimul rând, unsalariu adecvat. „Amluat legãtura cureprezentanþii firmeiaustraliene, care mi-auspus cã aº puteacâºtiga lunar, 5.000de dolari. Nu ºtiu dacãsunt dolari australienisau americani, darpentru banii ãºtia mãduc pânã ºi în Papua”,susþinea, în urmã cu 7ani, un alt inginerminier din ValeaJiului. Pentru cã nuexistã cifre oficiale ºinici vreun interes alautoritãþilor locale saucentrale înprezentarea unui astfelde „bilanþ” nimeni nu

ºtie câþi specialiºti înminerit din Vale auplecat „afarã” lamuncã, în ultimii ani.Mai exact, în sectorulminier, pentru cã lacules de cãpºuninumãrul acestora esteunul foarte mare.

Prin urmare, întimp ce în ValeaJiului, de ani buni, nuau mai prea fost cre-ate noi locuri demuncã, ofertele dinstrãinãtate par tot maiatractive, iar zona sedepopuleazã pe zi cetrece. Mãrturie înacest sens stau dealtfelºi datele statistice.Astfel, dacã în urmãcu 18 ani, aici trãiaupeste 170.000 delocuitori iar prognozele comunisteprevedeau pentru anul2000 un numãr deaproape 200.000 depersoane, în anul2014 populaþia Vãii ascãzut pânã la (aproxi-mativ) 135.000 desuflete. Cei mai mulþidintre cei care lipsescde la apel au ajunsprin Italia, Portugaliasau Spania, pentru alucra în construcþii sauchiar la cules decãpºuni sau portocale,dar „exodul” se parecã încã nu s-a terminat...


Diana MITRACHE

Potrivit ºefuluiDetaºamentului dePompieri Militari, AdrianAvram ºi în Petrila ºi înPetroºani a plouat torenþial,

iar pompierii au fost nevoiþisã intervinã. „Patru echipa-je de la noi au plecat cupompe în Petroºani, iarunul a plecat în sprijinulpompierilor de la ServiciulVoluntar pentru Situaþii de

Urgenþã din Petrila. ÎnPetroºani avem inundatedouã gospodãrii pe stradaBucegi, una pe stradaPlopilor, locaþii din zonaColoniei, iar pe stradaPoienilor din zona de Nordeste o gospodãrie inundatã.Intervenim pentru a scoateapa din curiþile oamenilor”,a spus Adrian Avram,comandantul Detaºamentu-lui de Pompieri MilitariPetroºani.

În Petroºani a plouattorenþial în jurul orei14,00, cantitãþile de pre-cipitaþii care au cãzut

provocând inundarea maimultor strãzi, dar nu s-auînregistrat pagube impor-tante.

Sorin Corici, ºefulSistemului Hidrotehnic din

Valea Jiului spune cã nu aufost înregistrate depãºiri alecotelor de inundaþii pe niciun râu din Valea Jiului, darla Petrila a plouat cu 27 delitri în 40 de minute.

Minerii, buni oriunde, numai acasã, nu!

A fost ºi asta o variantã... Mai exact, mineri „ºcoliþi”în Valea Jiului, solicitaþi în Papua Noua Guinee.

În urmã cu 18 ani în Valea Jiului, în minerit ºi în sectoarele conexe acestui domeniu de activitate, lucrauaproape 50.000 de persoane.

Inundaþii în Valea Jiului

ª ase echipaje de pompieri au fostnevoite sã intervinã în mai multe

gospodãrii din Valea Jiului. Partea de Est ºimunicipiul Petroºani a fost grav afectat deo ploaie torenþialã care nu a durat mai multde o jumãtate de orã, dar care a inundatmai multe case ºi gospodãrii.

Pentru a mai atenuaproblemele la trecereaexamenului de bacalau-reat Guvernul a alocatbani pentru pregãtireaabsolvenþilor de liceupentru o a treia sesiunede bacalureat.

În comunicatul emis,MEN spune cã sevizeazã ºi introducereaposibilitãþii de a pregãtiabsolvenþii de clasa aXII-a care nu au promo-vat acest examen prin

meditaþii instituþionali-zate, care pot fi organi-zate în licee sau instituþiide învãþãmânt superior,plata profesorilorputând fi asiguratã fiedin finanþarea de bazã,fie din alte surse definanþare, precum programe pe fonduristructurale.

OUG dã posibilitateaprelungirii învãþãmântu-lui profesional pestelimita de trei ani dacã

agentul economic orga-nizator al programuluiconsiderã necesarãaceastã mãsurã, urmândca o asemenea situaþiesã fie reglementatãprintr-un ordin de ministru referitor lastructura planului deînvãþãmânt.

"Parte a învãþãmântu-

lui terþiar, nonuniversi-tar, învãþãmântulpostliceal poatefi organizat în ºcolipostliceale/colegiipostliceale, în cadrulliceelor cu personalitatejuridicã sau în cadrulinstituþiilor deînvãþãmânt superioracreditate. Programul'A doua ºansã', adresatpersoanelor care nu aufrecventat ºcoala saucare au abandonatºcoala ºi au depãºitlimita de vârstã pentruîncadrarea înînvãþãmântul obligato-riu, se extinde pe toatenivelurile de învãþãmântpreuniversitar obligato-riu, nu doar la nivelgimnazial, aºa cum înmod greºit era specificatîn LEN 1/2011",prevede ordonanþa.

Totodatã, elevii nuvor mai fi obligaþi sãplãteascã pentru elibe-rarea actelor de studii,iar norma didacticãpentru cadrele didacticecu o vechime înînvãþãmânt de peste 25de ani, cu gradul didac-tic I ºi cel din corpulprofesorilor mentori, sepoate reduce cu douãore, sãptãmânal (de la18 la 16 ore), fãrãdiminuarea salariului.

D octorat lafrecvenþã

redusã ºi normãdidacticã diminuatã

OUG mai prevede cãtitularizarea cadrelordidactice se face pebaza unui concurs orga-nizat de inspectorateleºcolare, cu metodologieelaboratã de MEN, iarstudenþii care intrã însistemul de învãþãmântsuperior românesc, înbaza unor acorduriinternaþionale, vor aveaposibilitatea înma-triculãrii ºi dupã 1octombrie - în cazuriexcepþionale -, univer-sitãþile putând sã-ºisuplimenteze locurile cu

pânã la 10% din capaci-tatea de ºcolarizare.

"S-a reglementatexistenþa doctoratului cufrecvenþã redusã.Aceastã formã deînvãþãmânt îi are învedere pe doctoranziicare, în acelaºi timp, auun loc de muncã (înprezent, sunt mulþi doctoranzi în aceastãsituaþie) ºi nu pot parti-cipa la toate activitãþiledidactice aferente, aºacum o fac aceia de lalocurile bugetate saucare beneficiazã deburse. Precizãm cãforma de învãþãmântdoctorat cu frecvenþãredusã existã ºi în universitãþi celebre dinoccident", aratã MEN.

U niversitãþilepot înfiinþa

societãþi comercialeÎn vederea creºterii

performanþelor, instituþi-ile de învãþãmânt supe-rior pot înfiinþa, singuresau prin asociere, societãþi comerciale,fundaþii, asociaþii sauunitãþi de învãþãmântpreuniversitar, cu apro-barea Senatului univer-

sitãþilor ºi în condiþiilelegii.

OUG mai clarificãmodul de funcþionare aConsiliului deAdministraþie la nivelulunitãþilor de învãþãmânt,astfel, preºedinteleConsiliului deAdministraþie va fidirectorul, iar laºedinþele acestui consiliuvor fi invitaþi reprezen-tanþi ai sindicatelor, iardupã caz, dacã tematicao cere, vor fi prezenþi ºireprezentanþi ai elevilor.

Formula prevãzutã deordonanþã asigurã unechilibru între corpulprofesoral, Consiliul deAdministraþie al unitãþiide învãþãmânt,autoritãþile locale,reprezentanþii pãrinþilorºi inspectoratul ºcolar.

Astfel, inspectoratulºcolar are obligaþia sãcoordoneze procesul deocupare a posturilor deconducere, dar încomisie existã numai un reprezentant alinspectoratului.

Ceilalþi membri suntdesemnaþi de Consiliulprofesoral, Consiliul deAdministraþie al ºcolii ºiautoritãþile locale,aceastã formulã fiinddiscutatã ºi acceptatã detoate pãrþile implicate.

"În vederea accesãriifondurilor europene,acolo unde autoritãþilelocale solicitã, cluburileºi palatele copiilor pottrece, prin Hotãrâre deGuvern, în adminis-trarea acestora, ceea cepresupune ca toatecheltuielile de capital sã

revinã autoritãþilorlocale", mai stabileºteordonanþa.

O UG-ul care acorectat erori

OUG nr. 49/2014privind modificãrile ºicompletãrile la LegeaEducaþiei nr. 1/2011,care vizeazã stabilitateasistemului deînvãþãmânt ºi creºtereaperformanþei acestuia afost adoptatã în ºedinþade guvern din data de26 iunie ºi publicatã înMonitorul Oficial alRomâniei nr. 486 dindata de 30 iunie.

"Prin aceastãOrdonanþã au fostcorectate o serie deerori ºi de prevederiinsuficient de bine fun-damentate din LegeaEducaþiei Naþionale.Fãrã a face niciun fel derabat de la standardelede calitate ºi perfor-manþã, acest act norma-tiv este expresia uneipolitici publice carevizeazã modernizarea ºidezvoltarea gradualã asistemului de educaþie.Prevederile Ordonanþeiau fost solicitate în modrepetat ºi discutate cureprezentanþii sindi-catelor, ai pãrinþilor, aielevilor ºi studenþilor, cucadrele didactice impli-cate. Ele vin în sprijinulprofesorilor ºi al benefi-ciarilor sistemului deînvãþãmânt. Noilemãsuri se vor aplicaîncepând cu 1 septem-brie 2014, asigurândpredictibilitate sistemu-lui", precizeazã comuni-catul emis de MEN.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 20148 Educatie Educatie 9

C ontabilitate ºi audit, noi

specializãri la master, la UPET.Câteva specializãridin cadrulUniversitãþii dinPetroºani au fost desfiinþate din lipsãde studenþi. Loculacestora a fost ocupatde noi programe destudii care sunt cãu-tate pe piaþa muncii.

“Fiecare universitatesuferã anumite modificãri în oferta saeducaþionalã, pentru cãsuntem nevoiþi sã leadaptãm la piaþamuncii, iar noi am avutdouã specializãri careatrãgeau puþini studenþi. Este vorba deinginerie economicã în domeniul mecanicpentru care am trecut-oîn lichidare, însã anultrecut a fost întocmit unraport de autoevaluarepentru o nouã specializare ºi aceastaobþinând acreditareaprovizorie, iar celãlaltdomeniul este cel alingineriei în construcþii.

Am mai avut o spe-cializare la Facultateade ªtiinþe cu spe-cializarea de matema-ticã, ea a fost înlocuitãcu matematicã -infor-maticã pentru care s-a obþinut acreditareaprovizorie ºi fiind odublã specializaresperãm sã fie mai atrac-tivã pentru candidaþii laexamenul de admitere.Deocamdatã nu pre-

conizãm sã mai trecemîn lichidare nicio specializare, a mai fostanul trecut una la masterat, la Facultateade ªtiinþe, s-a renunþatla sisteme informaticede gestiune ºi a fostînfiinþatã o specializarecare deja s-a doveditmult mai atractivã laadmitere ºi anume estevorba de contabilitate ºiaudit”, a declaratCodruþa Dura, prorectorul Universitãþii Petroºani.

Responsabilii insituþiei de învãþãmântsuperior din Valea Jiuluispun cã sunt studenþicare lucreazã atât înþarã cât ºi peste hotare,aceºtia practicândmeserii pentru care s-auspecializat.

“Avem studenþi carelucreazã ºi în Petroºani,avem care lucreazã ºi înTimiºoara ºi oraºe maimari, vom încerca sã îi

contactãm ºi sãîntocmim o situaþie statisticã mai exactãmai ales cã urmeazã sãavem ºi acreditareainstituþionalã la sfârºitulacestui an ºi atunci vomavea date mai precise.Se întâmplã asta, ºi dincei pe care eu îi coor-donez la lucrãrile delicenþã sunt vreo câþivastudenþi care lucreazãdeja în strãinãtate, auvenit la sesiunea deexamene ºi apoi se vorreîntoarce în strãinãtatela locurile lor demuncã”, a mai spussursa citatã.

În decursul anilormai multe specializãridin cadrul UniversitãþiiPetroºani au suferitmodificãri. Din lipsastudenþilor unele auintrat în conservare iaraltele au fostdesfiinþate.

Monika BACIUMonika BACIU

D upã afiºarea rezul-tatelor ºi rezolvarea

contestaþiilor de laEvaluarea Naþionalã aelevilor din clasele a 8-a,încep ºi înscrierile în licee.

Acestea sunt programatepentru perioada 4 – 8 iulie, elevii, alãturi de pãrinþi, urmânda completa fiºele de opþiuni încare vor trece unitãþile ºcolare la care doresc sã studieze înurmãtorii 4 ani.

Fiºele cu opþiuni pentruînscrierea în liceu vor fi comple-tate la ºcoala pe care auabsolvit-o. Media obþinutã laevaluarea naþionalã reprezintã

75% din nota de admitere laliceu iar media generalã, pentrutoþi anii de gimnaziu, conteazãîn proporþie de 25%. Listele cuelevii admiºi vor fi afiºate la liceeîn data de 16 iulie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

A treia sesiune de bacalaureat – examen doar la materiile nepromovate

P otrivit unei ordonanþe de urgenþã, caremodificã Legea Educaþiei ºi care a fost

publicatã în Monitorul Oficial, va mai avealoc o a treia ºansã - o sesiunea specialã debacalaureat care ar putea fi organizatã înfebruarie-martie. Tinerii ar urma sa dea examen doar la materia sau materiile la carenu au promovat în celelalte douã sesiuni, cea din iunie-iulie ºi cea din septembrie.Meditaþiile gratuite ar putea începe înoctombrie ºi ar dura pânã în ianuarie.Aceeaºi OUG diminueazã norma didacticã,iar doctoratul, în anumite condiþii, va fi cufrecvenþã redusã.

Contabilitate ºi audit, la UPET

Încep înscrierile la licee

Pentru a mai atenuaproblemele la trecereaexamenului de bacalau-reat Guvernul a alocatbani pentru pregãtireaabsolvenþilor de liceupentru o a treia sesiunede bacalureat.

În comunicatul emis,MEN spune cã sevizeazã ºi introducereaposibilitãþii de a pregãtiabsolvenþii de clasa aXII-a care nu au promo-vat acest examen prin

meditaþii instituþionali-zate, care pot fi organi-zate în licee sau instituþiide învãþãmânt superior,plata profesorilorputând fi asiguratã fiedin finanþarea de bazã,fie din alte surse definanþare, precum programe pe fonduristructurale.

OUG dã posibilitateaprelungirii învãþãmântu-lui profesional pestelimita de trei ani dacã

agentul economic orga-nizator al programuluiconsiderã necesarãaceastã mãsurã, urmândca o asemenea situaþiesã fie reglementatãprintr-un ordin de ministru referitor lastructura planului deînvãþãmânt.

"Parte a învãþãmântu-

lui terþiar, nonuniversi-tar, învãþãmântulpostliceal poatefi organizat în ºcolipostliceale/colegiipostliceale, în cadrulliceelor cu personalitatejuridicã sau în cadrulinstituþiilor deînvãþãmânt superioracreditate. Programul'A doua ºansã', adresatpersoanelor care nu aufrecventat ºcoala saucare au abandonatºcoala ºi au depãºitlimita de vârstã pentruîncadrarea înînvãþãmântul obligato-riu, se extinde pe toatenivelurile de învãþãmântpreuniversitar obligato-riu, nu doar la nivelgimnazial, aºa cum înmod greºit era specificatîn LEN 1/2011",prevede ordonanþa.

Totodatã, elevii nuvor mai fi obligaþi sãplãteascã pentru elibe-rarea actelor de studii,iar norma didacticãpentru cadrele didacticecu o vechime înînvãþãmânt de peste 25de ani, cu gradul didac-tic I ºi cel din corpulprofesorilor mentori, sepoate reduce cu douãore, sãptãmânal (de la18 la 16 ore), fãrãdiminuarea salariului.

D octorat lafrecvenþã

redusã ºi normãdidacticã diminuatã

OUG mai prevede cãtitularizarea cadrelordidactice se face pebaza unui concurs orga-nizat de inspectorateleºcolare, cu metodologieelaboratã de MEN, iarstudenþii care intrã însistemul de învãþãmântsuperior românesc, înbaza unor acorduriinternaþionale, vor aveaposibilitatea înma-triculãrii ºi dupã 1octombrie - în cazuriexcepþionale -, univer-sitãþile putând sã-ºisuplimenteze locurile cu

pânã la 10% din capaci-tatea de ºcolarizare.

"S-a reglementatexistenþa doctoratului cufrecvenþã redusã.Aceastã formã deînvãþãmânt îi are învedere pe doctoranziicare, în acelaºi timp, auun loc de muncã (înprezent, sunt mulþi doctoranzi în aceastãsituaþie) ºi nu pot parti-cipa la toate activitãþiledidactice aferente, aºacum o fac aceia de lalocurile bugetate saucare beneficiazã deburse. Precizãm cãforma de învãþãmântdoctorat cu frecvenþãredusã existã ºi în universitãþi celebre dinoccident", aratã MEN.

U niversitãþilepot înfiinþa

societãþi comercialeÎn vederea creºterii

performanþelor, instituþi-ile de învãþãmânt supe-rior pot înfiinþa, singuresau prin asociere, societãþi comerciale,fundaþii, asociaþii sauunitãþi de învãþãmântpreuniversitar, cu apro-barea Senatului univer-

sitãþilor ºi în condiþiilelegii.

OUG mai clarificãmodul de funcþionare aConsiliului deAdministraþie la nivelulunitãþilor de învãþãmânt,astfel, preºedinteleConsiliului deAdministraþie va fidirectorul, iar laºedinþele acestui consiliuvor fi invitaþi reprezen-tanþi ai sindicatelor, iardupã caz, dacã tematicao cere, vor fi prezenþi ºireprezentanþi ai elevilor.

Formula prevãzutã deordonanþã asigurã unechilibru între corpulprofesoral, Consiliul deAdministraþie al unitãþiide învãþãmânt,autoritãþile locale,reprezentanþii pãrinþilorºi inspectoratul ºcolar.

Astfel, inspectoratulºcolar are obligaþia sãcoordoneze procesul deocupare a posturilor deconducere, dar încomisie existã numai un reprezentant alinspectoratului.

Ceilalþi membri suntdesemnaþi de Consiliulprofesoral, Consiliul deAdministraþie al ºcolii ºiautoritãþile locale,aceastã formulã fiinddiscutatã ºi acceptatã detoate pãrþile implicate.

"În vederea accesãriifondurilor europene,acolo unde autoritãþilelocale solicitã, cluburileºi palatele copiilor pottrece, prin Hotãrâre deGuvern, în adminis-trarea acestora, ceea cepresupune ca toatecheltuielile de capital sã

revinã autoritãþilorlocale", mai stabileºteordonanþa.

O UG-ul care acorectat erori

OUG nr. 49/2014privind modificãrile ºicompletãrile la LegeaEducaþiei nr. 1/2011,care vizeazã stabilitateasistemului deînvãþãmânt ºi creºtereaperformanþei acestuia afost adoptatã în ºedinþade guvern din data de26 iunie ºi publicatã înMonitorul Oficial alRomâniei nr. 486 dindata de 30 iunie.

"Prin aceastãOrdonanþã au fostcorectate o serie deerori ºi de prevederiinsuficient de bine fun-damentate din LegeaEducaþiei Naþionale.Fãrã a face niciun fel derabat de la standardelede calitate ºi perfor-manþã, acest act norma-tiv este expresia uneipolitici publice carevizeazã modernizarea ºidezvoltarea gradualã asistemului de educaþie.Prevederile Ordonanþeiau fost solicitate în modrepetat ºi discutate cureprezentanþii sindi-catelor, ai pãrinþilor, aielevilor ºi studenþilor, cucadrele didactice impli-cate. Ele vin în sprijinulprofesorilor ºi al benefi-ciarilor sistemului deînvãþãmânt. Noilemãsuri se vor aplicaîncepând cu 1 septem-brie 2014, asigurândpredictibilitate sistemu-lui", precizeazã comuni-catul emis de MEN.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 20148 Educatie Educatie 9

C ontabilitate ºi audit, noi

specializãri la master, la UPET.Câteva specializãridin cadrulUniversitãþii dinPetroºani au fost desfiinþate din lipsãde studenþi. Loculacestora a fost ocupatde noi programe destudii care sunt cãu-tate pe piaþa muncii.

“Fiecare universitatesuferã anumite modificãri în oferta saeducaþionalã, pentru cãsuntem nevoiþi sã leadaptãm la piaþamuncii, iar noi am avutdouã specializãri careatrãgeau puþini studenþi. Este vorba deinginerie economicã în domeniul mecanicpentru care am trecut-oîn lichidare, însã anultrecut a fost întocmit unraport de autoevaluarepentru o nouã specializare ºi aceastaobþinând acreditareaprovizorie, iar celãlaltdomeniul este cel alingineriei în construcþii.

Am mai avut o spe-cializare la Facultateade ªtiinþe cu spe-cializarea de matema-ticã, ea a fost înlocuitãcu matematicã -infor-maticã pentru care s-a obþinut acreditareaprovizorie ºi fiind odublã specializaresperãm sã fie mai atrac-tivã pentru candidaþii laexamenul de admitere.Deocamdatã nu pre-

conizãm sã mai trecemîn lichidare nicio specializare, a mai fostanul trecut una la masterat, la Facultateade ªtiinþe, s-a renunþatla sisteme informaticede gestiune ºi a fostînfiinþatã o specializarecare deja s-a doveditmult mai atractivã laadmitere ºi anume estevorba de contabilitate ºiaudit”, a declaratCodruþa Dura, prorectorul Universitãþii Petroºani.

Responsabilii insituþiei de învãþãmântsuperior din Valea Jiuluispun cã sunt studenþicare lucreazã atât înþarã cât ºi peste hotare,aceºtia practicândmeserii pentru care s-auspecializat.

“Avem studenþi carelucreazã ºi în Petroºani,avem care lucreazã ºi înTimiºoara ºi oraºe maimari, vom încerca sã îi

contactãm ºi sãîntocmim o situaþie statisticã mai exactãmai ales cã urmeazã sãavem ºi acreditareainstituþionalã la sfârºitulacestui an ºi atunci vomavea date mai precise.Se întâmplã asta, ºi dincei pe care eu îi coor-donez la lucrãrile delicenþã sunt vreo câþivastudenþi care lucreazãdeja în strãinãtate, auvenit la sesiunea deexamene ºi apoi se vorreîntoarce în strãinãtatela locurile lor demuncã”, a mai spussursa citatã.

În decursul anilormai multe specializãridin cadrul UniversitãþiiPetroºani au suferitmodificãri. Din lipsastudenþilor unele auintrat în conservare iaraltele au fostdesfiinþate.


D upã afiºarea rezul-tatelor ºi rezolvarea

contestaþiilor de laEvaluarea Naþionalã aelevilor din clasele a 8-a,încep ºi înscrierile în licee.

Acestea sunt programatepentru perioada 4 – 8 iulie, elevii, alãturi de pãrinþi, urmânda completa fiºele de opþiuni încare vor trece unitãþile ºcolare la care doresc sã studieze înurmãtorii 4 ani.

Fiºele cu opþiuni pentruînscrierea în liceu vor fi comple-tate la ºcoala pe care auabsolvit-o. Media obþinutã laevaluarea naþionalã reprezintã

75% din nota de admitere laliceu iar media generalã, pentrutoþi anii de gimnaziu, conteazãîn proporþie de 25%. Listele cuelevii admiºi vor fi afiºate la liceeîn data de 16 iulie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

A treia sesiune de bacalaureat – examen doar la materiile nepromovate

P otrivit unei ordonanþe de urgenþã, caremodificã Legea Educaþiei ºi care a fost

publicatã în Monitorul Oficial, va mai avealoc o a treia ºansã - o sesiunea specialã debacalaureat care ar putea fi organizatã înfebruarie-martie. Tinerii ar urma sa dea examen doar la materia sau materiile la carenu au promovat în celelalte douã sesiuni, cea din iunie-iulie ºi cea din septembrie.Meditaþiile gratuite ar putea începe înoctombrie ºi ar dura pânã în ianuarie.Aceeaºi OUG diminueazã norma didacticã,iar doctoratul, în anumite condiþii, va fi cufrecvenþã redusã.

Contabilitate ºi audit, la UPET

Încep înscrierile la licee

S ubsolul Românieiare rezerve

importante de cãrbune.Rezervele de cãrbunebrun ºi huila seestimeazã a ajunge încã50-60 ani la nivelulextracþiei de astãzi, însãsunt de calitate inferioarãdin cauza conþinutuluiridicat de cenuºã, umidi-tate ºi sulf, având astfel oputere caloricã scãzutã.Contextul economic european impune, în continuare, folosireacãrbunelui ca sursã deenergie primarã ºi are o pondere mare înproducþia de energie din Romania.

Costurile mari se potînregistra în sensul protejãriimediului. Un impact impor-tant îl are ºi preþul mondialal diverselor sortimente decãrbune. În viitor construcþi-ile de noi centrale pe cãr-bune trebuie limitate avîndîn vedere sursele alternative

de energie primarã. Actualele centrale pe

cãrbune care folosesc lignitºi cãrbune brun trebuie sãintre într-un proces intensde retehnologizare.Conform estimãrilorAgenþiei Internaþionale aEnergiei (IEA) cãrbunele arevenit în centrul atenþiei nunumai în România, ci lanivel global. Aceºtia

estimînd cã pînã în2018, cererea de cãr-bune va creºte în întrea-ga lume. România dispune de cãrbune, înspecial huila ºi lignit,pentru aproape 120 deani. Cererea anualã decãrbune va înregistra unritm mediu de creºterede 2,3% pe an pînã în2018, mai puþin faþã deavansul de 2,6% pre-conizat, dar ºi fata de ocreºtere realã de 3,4%pe an înregistratã între2007 ºi 2012.

Strategia energeticã,opiniile companiilor.Departamentul pentruEnergie a lansat în dez-batere publicã nouã strate-gie energeticã. Cei de laminister au centralizat sugestiile companiilor. Care va fi rolul cãrbuneluiîn nouã strategie energeticãa României încã nu a foststabilit, însã companiileromâneºti au avut diferitesugestii în legãturã cu rolulcãrbunelui în viitorul mixenergetic.

“România are unul dintrecele mai echilibrate mixuride energie din Europa, deºieste „sãracã” din punct devedere al resurselor energe-tice. Cãrbunele disponibileste de calitate inferioarã,însã deþine un rol esenþial înasigurarea securitãþii ener-getice, fiind prefigurat aasigura necesarul de energiepentru încã 20-40 ani.Niciuna din sursele de

energie nu este de descon-siderat, actualul contextdemonstrînd cã acestea seinfluenþeazã reciproc înmaterie de preþ ºi volumede producþie. Diversitateasurselor de energie ºi gradulde volatilitate al pieþelor vordescrie cel mai bine com-portamentul consumatoruluifinal. Pe plan comercial,preþul cãrbunelui a ajuns sãvarieze între 75$ ºi 80$ pertonã pentru 2015, respectivpeste 85$ pentru 2017(valorile înregistrate în urmãcu 2 ani fiind de aproxima-tiv 120$ per tonã).

În acest sector o priori-tate maximã este retehnolo-gizarea ºi eficientizareaactivitãþii pe întreg lanþul,de la extracþie la producþiede energie. De asemenea,obiectivele europene pentruorizontul 2030 de reducerea emisiilor de gaze cu efectde serã impun promovarea„tehnologiilor curate” ºi acaptãrii ºi stocãrii geologicea carbonului. Existenþaresurselor importante de lignit ºi huila trebuie sã asigure prezenta cãrbuneluiîn mixul energetic pe viitor.

Existã un conflict deinterese în organizareaactualelor Complexe ener-getice deoarece nu se potasigura suficiente resurse deinvestiþii în retehnologizareasectoarelor miniere careproduc la preþuri necompet-

itive”, se aratã în primulrãspuns.

Sunt reprezentanþi aicompaniilor care se declaraîmpotriva importurilor decãrbune, asta în contextul încare aceasta resursã repre-zintã 30% din producþia deenergie a României.

“În mod sigur, cãrbunele– care actual reprezintã30% din producþia deenergie a României – tre-buie sã pãstreze o ponderesimilarã în urmãtorii 30 deani. Argumentele sînt:

- o livrare ce asigurã sta-bilitatea sistemului energeticnaþional (ale cãrei costuritrebuie sã fie optimizate încontinuare)

- resursa este disponibilãintern, nu sînt necesareimporturi pentru a completanecesarul naþional (ca încazul gazului natural, deexemplu)”, se aratã într-unalt rãspuns.

“Existenta resurselorimportante de lignit ºi huilatrebuie sã asigure prezentacãrbunelui în mixul energetic pe viitor. Existaun conflict de interese înorganizarea actualelorComplexe energeticedeoarece nu se pot asigurasuficiente resurse deinvestiþii în retehnologizareasectoarelor miniere careproduc la preþuri necompe-titive”, spun reprezentanþiiunei alte companii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie201410 Minerit

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Rolul cãrbunelui în strategia energeticã (II)

CCoommppaanniiiillee cceerr iinnvveessttiiþþiiii îînn mmiinneerriitt

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 2014 Minerit 11

Deºi ne-au pãcãlit,

Încã încercãm sã îiatragem pe chineziÎ ncã ne lãsãm pãcãliþi de chinezi.

Reprezentanþii Departamentului pentruEnergie spun cã se poartã discuþii cu chineziicare pot sã furnizeze echipamente minierepentru retehnologizarea minelor viabile dincadrul Complexului Energetic Hunedoara.

Chinezii au amânat în acest an licitaþia de 56 demilioane de euro din cauza festivalului primãverii, iarapoi nu s-au prezentat la licitaþie. Astfel, la procedurade retehnologizare a celor patru unitãþi miniere viabiles-au calificat polonezii.

“Referitor lainvestiþiile din sec-torul minier, respec-tiv achiziþia deechipamente tehno-logice miniere vãcomunicãm cã a fost demaratã procedura denegociere cu publicarea prealabilã a unui anunþ departicipare pentru achiziþia contractului de furnizare.În urma depunerii ºi analizãrii documentelorr de califi-care, comisia de evaluare a calificat un ofertant înetapa a II-a: negocierea ofertei tehnico-economice ºicontractuale, care este în curs de pregãtire a oferteipreliminare. De asemenea în paralel, s-au iniþiat discuþii în acest sens ºi cu China Coal, ce mai mareproducãtor de echipamente miniere din RepublicaPopularã Chinezã. Termenul de livrare a echipa-mentelor este de 24 de luni de la perfectarea contrac-tului, care va avea loc în cursul acestui an”, se aratãîn rãspunsul oferit de cei de la Departamentul pentruEnergie, deputatului Monica Iacob Ridzi.

Potrivit evaluãrilor fãcute de specialiºtii CEH, ar fi nevoie de 56 de milioane de euro, sumã ce va fiasiguratã printr-un credit furnizor. Banii sunt necesariatât pentru retehnologizarea unitãþilor extractive, câtºi pentru optimizarea activitãþii din minerit.

Monika BACIU Monika BACIU

România nu îºi permite sãrenunþe la cãrbune în nouastrategie energeticã, sunt depãrere alþi reprezentanþi aicompaniilor româneºti.

“România actualmenteprecum ºi în viitorul apropiatnu îºi poate permite sãrenunþe la cãrbune chiar ºinumai din considerente desecuritateenergeticã.Considerãm cã ºipentru urmãtorii 20 de ani vatrebui sã se utilizeze cãr-bunele în sectorul energeticdar utilizarea lui trebuie sã sefacã prin cele mai noitehnologii care permit redu-cerea poluãrii (CCS, gazeifi-care, sisteme noi de reducerea noxelor ºi pulberilor).Cãrbunele trebuie sã fie

menþinut în mix-ul energetic romanesc dar înconsorþiu/tandem cu stocareade energie în minele pãrãsiteprin injectarea de aer subpresiune”, mai spunreprezentanþi ai comapniilordin þarã.

Sunt alþii însã care spun cãhuila importatã are un preþmult mai mic fata de ceaautohtonã.

“România are capacitãþisemnificative de producþie deenergie electricã din cãrbune,necesare pe termen scurtpentru a menþine securitateaaprovizionãrii cu energia electricã. Cu toate acestea,media anilor de operare acentralelor electrice pe bazãde huila ºi lignit este deaproximativ 34 ºi respectiv32 de ani. Aceasta înseamnãcã cele mai multe dintre aceste active sînt la sfîrºitulperioadei lor de viaþã dinpunct de vedere tehnologic.Nu este de neglijat nici faptulcã, în contextul actual, huilaimportatã are un preþ maicompetitiv decît huila sau

lignitul produs în România.Acest lucru ridica semne deîntrebare referitoare la pro-fitabilitatea pe termen lung aunor noi unitãþi de cãrbunecare utilizeazã cãrbune intern.Modernizarea unor active arputea fi o soluþie, dar capaci-tãþile rãmãsese ar trebui sã fiescoase din uz în curînd caurmare a constrîngerilor demediu (Directiva LCP/IE)impuse la nivelul UE.

Înlocuirea unitãþilor pebazã de cãrbune este prob-lematica în contextul în care(1) investiþiile în noi unitãþi decãrbune au costuri ridicate decapital, (2) exista o incertitu-dine mare în ceea ce priveºteevoluþia pieþei de CO2 dinEuropa, ºi (3) exista riscuri dereglementare ridicate pentru

operaþiunile viitoarelor centrale electrice pe cãrbunedin Europa ( de exemplu,obligaþia de a instala echipamente CSC). Uneletehnologii care ar putea fi uti-lizate pentru a reduce parþialaceste riscuri (ex.CSC), nusunt încã mature ºi suntcostisitoare, ceea ce facinvestiþiile în unitãþi pe bazãde cãrbune neprofitabile înacest moment. Prin urmare,credem cã România ar trebuisã se concentreze mai multpe termen scurt ºi mediu pedezvoltarea de centrale ter-moelectrice cu emisii redusede gaze cu efect de serã, cumar fi centralele pe gaze naturale. Odatã cu tehnologiaCSC va deveni mai puþincostisitoare,investiþiile înunitãþile pe bazãde cãrbune,folosind resurseinterne (cucondiþia cã sec-torul minier sãfie reformat) saudin import, vorredeveni intere-sante din punct

de vedere economic”, searatã în alt rãspuns.

Aplicarea noilor tehnologiiîn minerit ar reduce costurilede exploatare ºi ar menþinecãrbunele în nouã strategieenergeticã sunt de pãrere ceichestionaþi.

“Cãrbunele va fi un combustibil de bazã în pro-ducerea de energie electricã,dar trebuie avute în vedereaplicarea unor noi tehnologiide ardere cu eficienþa mare ºiemisii de noxe mult mai mici(sub 50% din nivelul actual).Optimizarea mixtului energetic trebuie sã fie efectulmecanismelor de piaþã, însã mediul de reglementaretrebuie sã stimuleze, în modsustenabil, introducereatehnologiilor cu impact redusasupra mediului. Cãrbunelenu trebuie sã lipseascã dinmixt alãturi de toate celelaltetehnologii azi existente.Reînnoirea parcului de cãrbune ºi dezafectareacapacitaþilor existente trebuiesã fie fundamentata econo-mic ºi realizatã de investitori.Tehnologiile mature decaptare ºi stocare a carbonu-lui trebuie avute în vedere.

Þinînd seama de evoluþiiletehnologice remarcabile îndomeniul eficientei produceriienergiei electrice pe bazã decãrbune considerãm cã ar trebui în primul rînd avute învedere unitãþi noi, cu un gradmare de flexibilitate care sãpermitã satisfacerea cererii ºisã permitã integrarearesurselor regenerabile ºi nucheltuieli cu retehnologizãri aunor unitãþi construite cutehnologia anilor 70 din secolul trecut”, mai spunreprezentanþii companiilor.

Astfel, majoritateareprezentanþilor companiilordin þarã sunt de pãrere cãsectorul minier ar trebui sã fieîn atenþia statului care ar trebui sã investeascã sume debani în retehnologizare.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã cremã

de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o

ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

DianaMITRACHE

Cercetãtorii INS-MEX sunt renumiþipentru cercetãrile lorºi brevetele deinvenþii, iar partici-parea la sesiuni mon-diale îi plaseazã înprimii din lume. ArturGãman, EmilianGhicioi, Sorin Borian,Doru Cioclea,Angelica Calamar ºiMaria Prodan auprezentat lucrãri la

ConferinþaInternaþional[Multidisciplinarã ce s-adesfãºurat în Bulgariaºi directorul INSEMEXspune cã astfel deprilejuri sunt în avan-tajul celor care par-ticipã. „În perioada 18– 26 iunie a avut locla Albena a 14 ediþiea conferinþei multidis-

ciplinare SGEM. Esteo manifestare de mareprestigiu, cotatã foartebine pe plan inter-naþional, la care auparticipat în jur de800 de prezentatoridin 41 de þãri.

Institutul nostru, alã-turi de Universitateadin Petroºani, a par-ticipat cu 10 lucrãri pediferite secþiuni aleacestei manifestãri.Cei 6 specialiºti ainoºtri au prezentatlucrãri ce au fost apre-ciate la nivelul core-spunzãtor”, a spus

Artur Gãman, directorgeneral INSEMEXPetroºani.

La aceastã ediþie s-au prezentat 1.200 delucrãri pe secþiuni cumar fi geologia, inginer-ia geologicã, minerit ºiexplorare, explorareapetrolului, gazelor nat-urale, sau a energiilorregenerabile,tehnologii nucleare.Fiecare participant aadus ceva nou prinlucrãrile cu care s-aprezentat ºi au fostworkshop-uri în cadrulcãrora s-a fãcut ºischimb de experienþã,cercetãtorii de laPetroºani fiind apreci-aþi pentru ceea ce au

realizat.INCD INSEMEX

Petroºani a fost înfi-inþat prin HG nr.1461/18.10.2006, ºise aflã sub coor-donarea MinisteruluiEducaþiei Naþionale,fiind singurul institutdin România unde

specialiºtii efectueazãactivitãþi de cercetare,inovare ºi analizã îndomeniul specific deactivitate, care au adusinstitutului nu doarrecunoaºterea la nivelregional sau naþional,ci ºi la nivel inter-naþional.

DianaMITRACHE

Unii încetinesc ºiverificã, însã, cei maimulþi ignorã pur ºisimplu faptul cã dintunel ar putea ieºi untren. Mai grav este cãnoaptea nu ar avea

nicio ºansã. Noroc cãpe timpul nopþii nuse mai face transport.

Nu trec foartemulte trenuri, liniafiind una industrialã,însã, primarul IliePãducel a aflat dinpresã ºi nu de lavreun angajat de-alsãu despre acest peri-

col. „Indicatoarele desemnalizare de lacalea feratã au fostdate în administrareºi întreþinere celor dela Preparaþie. Pentrucã ei rãspund decalea feratã este ºinormal sã rãspundãde reparaþia acestei

semnalizãri. Sincer sãfiu, nu am ºtiut dedefecþiunie, dar amcerut celor dinprimãrie sã ia legãtu-ra cu conducereaEPCVJ sã ia mãsurisã repare. În plus, levoi trimite o adresãscrisã în care sã lecer sã fie mai atenþiºi la acest aspect ºi lafel ºi celor din Poliþialocalã, pentru cã nuvrem incidente maigrave”, a spus IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

Toate maºinile careintrã sau ies din acestoraº situat în EstulVãii Jiului suntnevoite sã treacãpeste acea cale fer-atã, iar defecþiunea arputea pune în pericolsiguranþa circulaþieirutiere.

Norocul face, însã,ca traficul feroviar sãnu fie foarte intens,însã, asta nu înseam-nã cã pericolul nuexistã.

INSEMEX la SGEM 2014

C el puþin 10 lucrãri au fostprezentate de cercetãtorii de

la INSMEX în Albena, acolo undeau ajuns oameni de ºtiinþã din 41de þãri ale lumii. De la Petroºani auparticipat 6 specialiºti, alãturi dealþi aproximativ 800 de pe toatecontinentele.

Pericol la intrarea în Petrila

ª oferii care intrã sau ies dinoraºul Petrila îºi pun, de douã

zile, viaþa în pericol. Totul din cauzatrecerii la nivel cu calea feratã, ne-semnalizatã. Cel mai probabil, insta-laþia electricã de avertizare sonorã ºiluminoasã s-a defectat, iar ºoferiihabar nu au dacã vine sau nu trenul.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie2014 Actualitate 13

P rocesul în careIoan Mircea

Moloþ este acuzatde incompatibilitateeste „instrumentat”de Cosmin Nicula,fost senator deValea Jiului ºi actual vicepreºedinteal Curþii de Conturia României.

Preºedintele CJHunedoara a spus laPetroºani cã nuînþelege cum doar eleste în aceastã situaþie,iar foºtii sãivicepreºedinþi nu auastfel de probleme.Asta îl determinã peMoloþ sã spunã cãtotul este politic. „Sunt

nevinovat. Dacã amfost incompatibil, amfost incompatibil nunumai eu, ci ºi ceilalþidoi vicepreºedinþi. Lamomentul respectiv nuera nicio lege care sãspunã cã, dacã esti

incompatibil, vei aveasancþiunile respective.Legea a apãrut la vreodouã luni de zile dupãce mi-am dat demisia.Situaþia este urmã-toarea: eu incompati-bil, Costel Avram nu,

Ioan Rus deloc, ceeace mã face sã cred cãeste o chestie politicãeste bunã-voinþa dom-nului senator Nicula,prieten foarte bun cuHorea Georgescu (n.rºeful ANI) ºi, dacã nua reuºit sã mã înfrângãîntr-o confruntaredirectã în alegeri, atunci reuºeºte aºa”, a declarat Ioan MirceaMoloþ preºedintele CJHunedoara.

În replicã, fostulsenator de ValeaJiului, Cosmin Nicula aconsiderat necesar sãspunã doar cãpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoaraeste corupt. „IoanMircea Moloþ reprezin-

tã simbolul corupþiei ºiminciunii în judeþulHunedoara. În opiniamea, este imboldulincompetenþei. Asupralui planeazã mai multesuspiciuni decorupþie”, a declaratCosmin Nicula.

Potrivit ANI, „IoanMircea Molot s-a aflatîn stare de incompati-bilitate în perioada26.09.2008 -30.01.2009, deoarecea deþinut, simultan,atât funcþia depreºedinte alConsiliului JudeþeanHunedoara, cât ºifuncþia de preºedinteal Adunãrilor Generaleale Acþionarilor (AGA),respectiv reprezentant

al unitãþii administrativ-teritoriale în adunãrilegenerale ale socie-tãþilor comerciale deinteres local la S.C.DRUMURI SIPODURI S.A. Deva,încãlcând, astfel, dispoziþiile art. 87,alin. 1), lit. e) si lit. f)din Legeanr.161/2003 privindunele mãsuri pentruasigurarea trans-parenþei în exercitareademnitãþilor publice, afuncþiilor publice ºimediul de afaceri, pre-venirea ºi sancþionareacorupþiei, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare”.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

CJ Hunedoara,contestat pentrubanii de la rugby

A u dat bani echipei derugby ªtiinþa Petroºani,

dar Curtea de Conturi îi cere înapoi.

Consiliul Judeþean Hunedoaraavea bani alocaþi ºi pentru acest anpentru sportul cu balonul oval, însã,dupã cum susþine Ioan MirceaMoloþ, preºedintele CJ Hunedoara,nu numai cã s-ar putea sã nu-iprimeascã, dar ar putea sã dea ºidin urmã bani înapoi.

„Sportul nu are culoare politicã.Sprijinim performanþa, dar întemeiul legii. Acestui club i-am alo-cat în ultimii ani 100.000 de lei îndouã tranºe. Prima de 50.000 încadrul acelui capitol din bugetulConsiliului Judeþean, unde se dau laasociaþii ºi culte, iar a doua tranºãprintr-o asociere cu acest club. Întretimp, a venit Curtea de Conturi ºi

ne-a imnputat ultimii 50.000 ºi, caatare, a spus cã nu mai aveam voiesã le dãm bani. Numai cã, suntemîn proces cu cei de la Curtea deConturi, care ne-au spus clar cãclubul nu este eligibil în acest an. Învarianta în care noi vom câºtigaprocesul, noi vom asigura banii. Învarianta în care ei câºtigã, nu ledãm banii, ba dimpotrivã, trebuie sãrecuperãm ºi cei 50.000 de lei pecare i-am dat printr-o Cotãrâre deConsiliu”, a explicat Ioan MirceaMoloþ, preºedintele CJ Hunedoaramotivul pentru care nu a dat baniClubului de Rugby ªtiinþa Petroºani.

Pentru a face performanþã estenevoie de bani, iar echipa a cerutrecent sprijin ºi Consiliului Local dinPetroºani, dar deocamdatã rubgiºtiinu au primit nimic.

Asta în timp ce presa localã l-aacuzat ºi pe preºedintele CJHunedoara, Ioan Mircea Moloþ cãnu s-a aplecat ºi asupra acestuisport.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Îºi pierd funcþiile în urma

rãzboiului R ãzboiul pornit de liberali

cu PSD, la niveljudeþean, pare a se întoarceîmpotriva lor. Doi liberali ºi-aupierdut funcþiile de conducereîn urma unei contraofensive asocial democraþilor.

Directorul Termocentralei Mintiadin cadrul Complexului EnergeticHunedoara a fost înlocuit dinfuncþie dupã o decizie a conduceriisocietãþii energetice. Directorulgeneral al CEH, Aurel Niculescu aconfirmat înlocuirea ºefului de laMintia fãrã a da foarte multe amã-nunte. Ioan Conþ este membruPNL la Deva ºi a condusTermocentrala Mintia încã din2012 de la înfiinþarea CEH, iarlocul sãu a fost luat de cãtre AlexaNicula care a ocupat funcþia de ºefsecþie reparaþii. Practic s-a fãcut orocadã între cei doi, iar Conþ a maiocupat funcþii de conducere fiindinginer ºef sau director laTermoserv, societate care activeazãpe lângã termocentralã. Potrivitunor surse ºi Nicolae Petroi, un altliberal aflat în prima linie de con-ducere a Complexului ar urma sãfie sacrificat în acest rãzboi dintrePNL ºi PSD. Directorul AurelNiculescu a infirmat însã zvonurileprecizând cã este mulþumit deactivitatea lui Petroi ºi nu se puneproblema înlocuirii lui din funcþie.

Pe de altã parte, un alt liberal afost schimbat din funcþie ºi înlocuitcu un social democrat. Primarul

comunei Veþel, Ioan Henþiu a con-firmat înlocuirea liberalului IoanCancelare din funcþia de vicepri-mar în ultima ºedinþã de consiliulocal. Motivele care au stat la bazaacestei revocãri ºi invocate de con-silierii care au cerut schimbareavicelui sunt legate de activitateaacestuia ºi nu de culoare politicãspune primarul. ”Este adevãrat, afost pe ordinea de zi schimbareaviceprimarului ºi s-a aprobat, iaracum urmeazã validarea hotãrârii.Locul sãu a fost luat de consilierulFrancisc Gaspar”, a declarat pri-marul comunei Veþel, Ioan Henþiu.Edilul respinge ideea cã vicepri-marul liberal a fost eliberat dinfuncþie din cauza divergenþelor dela nivel judeþean dintre PSD ºiPNL. ”Noi nu ne ocupãm derãzbunãri, a fost vorba de o propu-nere pe ordinea de zi, s-a votat ºinu este vorba de nici un fel derãzbunare. Propunerea de schim-bare s-a fãcut în baza unor justi-ficãri ale consilierilor pe care nu lecomentez eu”, a mai precizat edilulºef al comunei Veþel.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Senatorul Nicula, în spatele procesului preºedintelui Moloþ?

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi dominat de sentimentecontradictorii, iar situaþia finan-ciarã nu vã oferã prea multemotive de bucurie. O persoanãmai în vârstã vã propune sã vãasociaþi într-o afacere. Nu luaþinici o decizie fãrã sã vã consultaþicu partenerul de viaþã.

S-ar putea sã fiþi încordat dincauza colaborãrii dificile cu unpartener de afaceri. Este indicatsã amânaþi orice decizie în priv-inþa investiþiilor, pentru cã aveþidificultãþi de concentrare.

Se pare cã nu sunteþi în cea maibunã formã fizicã ºi intelectualã.Nu vã asumaþi nici un risc, pen-tru cã nu aveþi prea multe ºansede reuºitã. Rãbdare ºi calm!

Neînþelegerile cu persoana iubitãvã fac sã acceptaþi fãrã ezitãri oieºire cu prietenii. S-ar putea sãfaceþi cunoºtinþã cu o persoanãcare vã cucereºte imediat. Nu vãpripiþi ºi nu luaþi nici o decize înprivinþa relaþiilor sentimentale.

Nu vã ajung banii pentru o excur-sie sau o cãlãtorie, spre nemulþu-mirea partenerului de viaþã. Separe cã nu reuºiþi sã-i explicaþisituaþia suficient de convingãtor.Ascultaþi ºi pãrerile celor din jurºi nu mai fiþi atât de cârcotaº.

La serviciu, s-ar putea sã fiþi agi-tat din cauza unei decizii pripite aºefului. Temperaþi-vã nervozi-tatea, altfel riscaþi sã vã compli-caþi situaþia. Discutaþi calm cupersoana iubitã, ca sã nu daþiocazia unor certuri!

Este o zi bunã pentru întâlniri cuprietenii. Dacã nu vã controlaþipornirile impulsive, puteþi aveaprobleme. O rudã mai în vârstãvã împrumutã o sumã mare debani, pe care i-aþi cerut-o maidemult.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi cucapul în nori ºi sã neglijaþi prob-lemele importante. Nu începeþiactivitãþi noi, pentru cã s-arputea sã luaþi decizii greºite. Arfi bine sã vã gândiþi cu mai multãseriozitate.

Dimineaþa s-ar putea sã vã punãpe gânduri o ceartã cu o per-soanã în vârstã. Întrebaþi-vã dacãaveþi o atitudine corectã faþã decei din jur! Ar fi bine sã fiþi maiprudent.

Plecaþi într-o cãlãtorie în carecheltuiþi cam mult, dar puteþiavea mari satisfacþii pe plan sen-timental. S-ar putea sã vã simþiþifoarte bine într-un grup, deºi nuv-aþi fi aºteptat.

Sunteþi dezamãgit de o persoanãîn care aþi avut mare încredere.Nu este sfârºitul lumii! Aveþi ºiprieteni adevãraþi. Pe plan senti-mental, traversaþi o perioadãfavorabilã. Evitaþi discuþiile încontradictoriu cu o rudã.

Dimineaþa, sunteþi confuz ºiriscaþi sã aveþi probleme atât peplan social, cât ºi financiar. Nu vãocupaþi astãzi de afaceri.Relaþiile sentimentale merg bine,ceea ce vã menþine moralul ridicat.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Studio FIFA WorldCup 2014 18:53 Campionatul MondialBrazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Studio FIFA WorldCup 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog!13:00 ªtirile Pro TV14:00 Daltry Calhoun: tatãfãrã voie16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Planeta maimuþelor

10:30 T3ch in 3 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Cântec de dragoste17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Mama are un nou iubit23:00 Haos

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 Deschide CameraComorilor

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Campionii Digi Sport13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Campionii Digi Sport13:30 Generaþia Digi Sport14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Fosta mea super-gagicã22:30 Diamantul blestemat

Astfel, poliþiºtii auaplicat în cursul zileitrecute 70 de sanc-þiuni contravenþionalepentru sãvârºireafaptelor prevãzute deOUG 195/2002, dintre acestea 8sancþiuni fiind aplicatepe numele conducãto-rilor auto care nu auutilizat centura desiguranþã, 31 desancþiuni pentrudepãºirea regimuluilegal de vitezã ºi osancþiune pe numeleunui conducãtor autocare nu a acordat pri-oritate de trecere uneipersoane angajatã întraversarea regula-mentarã a drumuluipublic.

De asemenea,poliþiºtii Biroului

Rutier Deva au luatmãsura sancþionãriicontravenþionale ºi

împotriva a 3 per-soane, care, în calitatede pietoni, au traver-

sat neregulamentardrumul public.

Luând în

considerare princi-palele cauze ale acci-dentelor rutiere,

poliþiºtii ServiciuluiRutier Hunedoara vãrecomandã:

- sã circulaþi cuatenþie sporitã, sãadaptaþi permanentviteza de deplasare înfuncþie de condiþiileconcrete de drum ºisã mãriþi distanþa, înmers, între autove-hicule.

- sã recurgeþi laexecutarea diferitelormanevre (depãºire,schimbarea benzii decirculaþie, mers înapoietc.) numai dupã oprealabilã ºi temeinicãasigurare

- pietonii sunt sfãtu-iþi sã aibã o conduitãpreventivã, câtãvreme sunt prezenþi,în mod justificat, pecarosabil (respectiv, sãtraverseze numai dupão prealabilã asigurare,prin locurile specialamenajate în acestsens, marcate ºi sem-nalizate în mod core-spunzãtor, la culoareaverde a semaforuluielectric, dacã acestaexistã ºi/sau este înfuncþiune, perpendicu-lar pe axul drumului ºifãrã sã alerge).

MaximilianGÂNJU

Totuºi nu se spuneîn clar ºi data când sevor face conexiunilecu autostrada. Undemers iniþiat în apriliea.c, de primariimunicipiilor Deva ºiHunedoara dar ºi deconducerea CJHunedoara prinpreºedintele Mircea Moloþ, pentrua determina MinisterulTransporturilor ºiCNADNR de necesi-tatea racordãrii la

autostradã a municipi-ilor Deva ºiHunedoara, a primitun rãspuns favorabildin partea factorilor dedecizie.

Chiar dacã nu s-austabilit toate detaliileprivind legarea celordouã mari municipii laautostrada Deva-Orãºtie, conducereacompaniei de drumuria comunicat cã seface o analizã pentru ase vedea unde estenecesar sã se prevadãnoduri în plus pentruun acces facil la

autostradã. ”Se colecteazã

informaþii cu privire lastabilirea locaþiilorviitoarelor nodurirutiere cu drumurile delegãturã între

autostradã ºi oraºeleimportante sau grupde localitãþi, pe o razãde 20 de kilometristânga/dreapta faþã de

sectorul de autostradã. Compania

Naþionalã deAutostrãzi ºi DrumuriNaþionale va încotmiun plan de investiþii ºiva analiza posibilitateade execuþie a acestorlucrãri în cadrulproiectelor aferentecoridorului Pan-

European sau iniþierea unei noi pro-ceduri”, se aratã înrãspunsul trimis cãtrecei trei edili.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºanianunþã restricþii în furnizarea apei potabilepentru vineri 4 iulie 2014 în oraºul:- Lupeni - între orele 9:00 - 13,00.

Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni. Motivul restricþiei: înlocuire robinet trecere

str. Trandafirilor, bl. 9, sc.1.

Restricþii apãPromisiuni: Deva ºi Hunedoara- vor fi legate la autostradã

S olicitarea primarilor din Devaºi Hunedoara precum ºi con-

ducerii CJH privind conectareacelor douã localitãþi la autostradaDeva - Orãºtie a primit rãspunsfavorabil de la MinisterulTransporturilor.

Peste 70 de sancþiuni contravenþionale aplicate de rutieriºti

P oliþiºtii Biroului rutier Deva au organizat 3 acþiu-ni preventive pentru reducerea riscului rutier pe

DN 7 A ceste acþiuni preventive au fost derulate înbaza Campaniei Poliþiei Rutiere “ALEGE VIAÞA”, pre-cum ºi a Planului de mãsuri pentru menþinerea ordiniiºi siguranþei rutiere pe drumurile publice aflate înresponsabilitate, în perioada sezonului estival 2014.

Monika BACIU

Red Bull Romaniacs2014 debuteazã pe13 iulie când rideriivor ajunge la Sibiupentru prima zi deverificãri admin-istrative ºitehnice.Prologul,showul din cen-trul oraºuluicare stabileºteordinea de startpentru prima zidin munþi, esteprogramat pe15 iulieîncepând cu ora17:30. 350 derideri din întrea-ga lume vorîncerca sã îºidepãºeascã lim-itele pe traseeledin CarpaþiDavid Cyprian,un adolescentceh în vârstã dedoar 17 aniconcureazã pentruprima datã la Red BullRomaniacs ºi faceechipã cu tatãl sãuZdenek. TeamCyprian este înscrisãla clasa Silver Team,iar printre cei care levor fi adversari se aflãºi echipa Do MoreTeam formatã dinDani Oþil ºi RaduCãlin.

“Dupã cum auevoluat riderii dinetalonul mondial înprimele luni ale anuluiºi dupã declaraþiilecelor mai tineri dintreei se pare cã în acest

an vom avea o luptãextrem de strânsãpentru câºtigarea cla-sei Gold. GrahamJarvis, câºtigãtorul din2013 ºi omul recordde la Red BullRomaniacs (are întotal patru titluri), estedeterminat sã îºi aperetitlul în faþa mult maitinerilor Jonny Walkerºi Alfredo Gomez.

Walker a pierdut podi-umul anul trecut dupãce în 2012, la primaparticipare s-a clasatpe locul trei, ºi declarãcã a cãpãtat suficientãexperienþã ºi s-a

antrenat mult pentruca în acest an sã îºiatingã obiectivul. Dacãbritanicul de la KTMva izbuti sã fie cel mairapid la finalul celorpatru zile în munþiatunci, Walker, la cei23 de ani, va devenicel mai tânãr câºtigã-tor al Red BullRomaniacs. AlfredoGomez este coechip-

ierul lui GrahamJarvis la Husqvarna,iar cu doar o cursãde enduro extremcâºtigatã pânã acumsperã sã arate cã s-atransformat dintr-unrider de trial într-unul de enduroextrem câºtigândRed BullRomaniacs.Spaniolul a debutatanul trecut în celmai dificil raliu hard

enduro dinlume ºi a izbu-tit sã terminepe locul doi,chiar dacã seafla la primasa cursã undetrebuia sã nav-igheze dupãGPS. În plus,AndreasLettenbichlercâºtigãtorul din2009 va venipentru primadatã la Sibiu înpostura de pilotoficial KTM.Pânã în 2014,în cariera sa dinhard enduro,riderul germannu a fost pilotoficial al uneiechipe de uzinã

ºi este hotãrât sã deatot ce poate pentru a-ºi îmbunãtãþi locul

patru de anul trecut.În plus, acum aretoate ingredientelepentru a recâºtiga rali-ul. Chris Birch vine înEuropa special pentruRed Bull Romaniacsdorindu-ºi sã revinã pepodium în cursa pecare a caºtigat-o în2010. Neozeelandezula lipsit anul acesta dela cursele de enduroextrem de pe bãtrânulcontinent, însã nuavea cum sã nu îºitreacã în calendarcursa care i-a adusrecunoaºterea inter-

naþionalã”, se aratÃpe site-ulRedBullRomaniacs.

ªi în acest an, vaavea loc Red BullRomaniacs 2014.Motocicliºti din þarã ºinu numai se vorîntrece în perioada 16iulie - sâmbãtã 19iulie. În a treia zi deoffroad, startul va fidat la Voineasa, iarpunctual de sosire vafi la Petroºani, iar în apatra zi de concursriderii vor pleca de laPetroºani spreVoineasa.


Sorin ºi Sorina Sandu concureazã în familie la RedBullRomaniacs

Printr-un proiecteuropean pe caremunicipalitatea dinVulcan îl imple-menteazã în aceastãperioadã, în scurttimp, accesul în staþi-unea turisticã PasulVâlcan va fi mult maiuºor.

Drumul judeþeancare face legãturaîntre centrul municipi-ului Vulcan ºi staþi-unea turisticã PasulVâlcan va fi completmodernizat.

Potrivit primaruluimunicipiului Vulcan,

Gheorghe Ile drumulva fi modernizat pânã

la toamnã, astfel încâtsezonul de iarnã sãînceapã cu dreptul.

De altfel, deja pe oprimã porþiune dedrum a fost turnatasfaltul.

Autoritãþile localesunt de pãrere cãodatã finalizatã infra-structura înspre PasulVâlcan întreaga zonã

va deveni mai atrac-tivã pentru investitoriidin turism.

Pasul Vâlcan îmbracã o nouã faþã

S taþiunea turisticã Pasul Vâlcandevine pe zi ce trece tot mai

atractivã pentru turiºti ºi astadatoritã investiþiilor în infrastruc-turã pe care le fac autoritãþile locale.

M unicipiul Petroºani, va aduna în luna iulie toþi pasionaþiide motociclism. În 2014 este pentru prima datã când în

raliu concureazã o ficã alãturi de tatãl sãu. Sorina Sandu, ceamai rapidã fatã din ediþia 2013 a decis ca în aventura extremãdin acest an sã ia startul alãturi de tatãl sãu. Sorin Sandu estecel care a îndreptat-o pe Sorina cãtre motociclism, iar în ediþiadificilã din acest an o va însoþi pe traseul clasei Bronze Team.

Documents

CVJ Nr 646, vineri, 4 iulie