CVJ, NR. 240, VINERI 26 OCTOMBRIE 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 240

Vineri, 26 octombrie 2012

Noiembrie -luna de doliu

pentru Valea Jiului

N oiembrie înseamnãdoliu pentru minerit,

în aceastã lunã fiind înregistrate cele maicumplite explozii în carezeci de ortaci au plãtit cuviaþa cãrbunele scos dinadânc.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

În Valea Jiuluise furã tot, iar magneþii

care se“autoservesc”vin ºi din alte

judeþe

C ã în Valea Jiului,Petroºani, se furã

tot, ºtim deja, însã uneori curajul sau nes-imþirea hoþilor, limiteleforþate pânã la maxim ºinepãsarea, parcã suntprea de tot.


Opulenta „auritã”ºi „pictatã cu pietre

preþioase”

El Doradoprintre

parlamentariihunedoreni

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

A dministraþia Companiei Naþionale a Huilei este decisã sã dea în judecatã Curtea de Conturi a României, înurma acuzaþiilor care li s-au adus legate de subevaluarea preþului la huilã. Deºi se apropie iarna ºi sistemul

termic intrã în funcþiune, preþul huilei nu poate sã creascã. Responsabilii din Compania Huilei se mulþumesc sãspunã cã preþul huilei se apropie de preþul mondial al acestui combustibil solid, chiar dacã niciodatã cheltuielilenu au fost acoperite de vânzarea cãrbunelui extras din Valea Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Tãierile ilegale de arbori în

atenþiaMinisterului

MediuluiJ udeþul Hunedoara a

intrat pe hartazonelor unde s-au intensi-ficat acþiunile de controlpentru combaterea tãie-rilor ilegale de arbori.


Preþul huilei, la barã

CNH dã în judecatãCurtea de Conturi a

RRoommâânniieeii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 201222 Diverse

� Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?� Vrei sã te dezvolþi?� Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?� Vrei sã faci bani?Noi suntem partenerii pe

care îi cauþi!

Casa de Culturã, Str.1 Decembrie 1918,

nr. 100tel. 0374.906.687

e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Apa potabilã va fi opritãvineri, 26 octombrie

2012 între orele 09.00ºi 17.00 în Petroºani,

mai precis Cartier Aeroport ºi zona

industrialã Livezeni pentru remedierea

pierderilor pe reþeaua dedistribuþie din staþia detratare apã Zãnoaga, în

zona cãminului derupere.

RRRReeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã

VVVViiiinnnneeeerrrr iiii22226666....11110000....2222000011112222

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãrãteasa de fier 13:45 Grupul Vouã (r)14:00 Cuceritorul (r)15:15 Grupul Vouã (r)15:30 Aventurile lui Sinbad 16:30 American Cinema17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:45 Suflete pereche 21:45 Cuceritorul 23:00 Cum sã-þi recunoºti sfinþii 1:00 Aventurile lui Sinbad (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Întâmplãri hazlii 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:30 Fotbal: Astra - Vaslui22:30 X Factor (r)1:00 Împotriva întunericului

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 O dãdacã de Crãciun (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 Un weekend de coºmar16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Fãrã scãpare22:30 Ceaþa0:30 Fãrã scãpare (r)

9:30 O altã viaþã (r) 10:30 Prima zi (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 România lui Gaiþã (r) 13:00 Teleshopping 13:30 Focus Monden (r)13:45 Teleshopping 14:15 Iubiri secrete (r) 15:30 Totul despre mame (r)16:00 Verdict Final 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã 22:30 Copiii spun lucruri trãsnite23:15 NCIS: Anchetã militarã 0:15 NCIS: Anchetã militarã

9:45 Legendele palatului:concubina regelui 10:30 O datã-n viaþã - Prima parte11:30 O datã-n viaþã - Partea a doua12:30 Avocaþii schimbãrii12:40 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)13:20 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung (r)14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Un fenomen culturalfãrã frontiere - Vaillant-Pif (I) (r)17:35 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:15 Legendele palatului:Prinþesa Ja Myung 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:10 Sfârºitul jocului 23:00 Pe scurt despre orice23:10 Vizavi0:50 Pe tãrâmul femeilor (r)

Duminicã, trecem la ora

oficialã de iarnãR omânii vor trece, în

noaptea de sâmbãtã spreduminicã, la ora de iarnã, cândvor da ceasul cu o orã înapoi, ora4.00 devenind astfel ora 3.00.

Potrivit Observatorului Astronomic,în România, ora de varã a fost introdusãprima oarã în 1932 (între 22 mai ºi 2octombrie). Din 1933 ºi pânã în 1940,când s-a renunþat la acest obicei, ora devarã era introdusã în prima duminicãdin aprilie, pânã în prima duminicã a luioctombrie. Din 1997, se trece la ora devara începând cu ultima duminicã dinmartie, pânã în ultima duminicã dinoctombrie.

Revenirea la ora de varã se va face înultima duminicã din luna martie a anuluiviitor, când ceasurile vor fi date înaintecu o orã. Schimbarea orei se face dedouã ori pe an ºi este reglementatã de odirectivã europeanã din 2001, careprevede cã modificãrile orei seefectueazã în ultima duminicã din martieºi în ultima duminicã din octombrie.

CFR Cãlãtori informeazã cãîncepând de duminicã, 28 octombrie, înactivitatea de transport feroviar se vatrece la ora Europei Orientale, trecerecare nu modificã mersul trenurilor învigoare.Vor fi afectate de schimbarea deorã un numãr de 82 de trenuri, dincare: 40 InterRegio, 40 Regio ºi douãInterCity.Trenurile de cãlãtori vor plecadin staþiile de formare dupã ora oficialãde varã pânã în noaptea de 27 / 28octombrie ora 4.00, care devine ora3.00.

În noaptea de 27/ 28 octombrie2012, când ora 4.00 devine ora 3.00,toate trenurile de cãlãtori care au ora deplecare din staþiile de formare dupã ora4.00 vor pleca la orele din mersul detren în vigoare, respectând ora EuropeiOrientale.

Vaccinul hexavalent a

ajuns înHunedoara

Direcþia de Sãnãtate PublicãHunedoara a primit de la MinisterulSãnãtãþii 1220 de doze de vaccinhexavalent (pentru vaccinarea copi-ilor de 2 luni si 6 luni), iar în acestezile urmeazã sã fie distribuit cabi-netelor de medicinã de familie dinjudeþ.

Potrivit reprezentanþilor DSPHunedoara s-a trimis deja la UnifarmSA Bucuresti maºina de transportvaccinuri (dotata cu agregat frigorificpentru a se asigura lantul de frigcorespunzator, iar medicii de familievor putea sã ridice necesarul de vac-cin începând de astãzi de la sediulDSP. De asemenea, din luna noiem-brie va demara ºi campania de vac-cin vPi (antipoliomielitic pentru vac-cinare copiilor de 8-9 ani, pentrujudeþul Hunedoara fiind repartizateun numãr de 1300 doze.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Diana MITRACHE

Deºi se apropie iarna ºi sis-temul termic intrã în funcþiune,preþul huilei nu poate sãcreascã. Responsabilii dinCompania Huilei se mulþumescsã spunã cã preþul huilei seapropie de preþul mondial alacestui combustibil solid, chiardacã niciodatã cheltuielile nu aufost acoperite de vânzarea cãr-

bunelui extras din Valea Jiului. Huila extrasã din Valea Jiului

nu e vândutã la un preþ care sãacopere cheltuielile ºi sub celmondial. Asta a spus ºi Curteade Conturi, iar responsabilii dinCNH sunt deciºi sã contestesancþiunile impuse de cei careau fãcut controlul ºi au scos laivealã faptul cã CNH vine huilãprea ieftin. „Noi o sã acþionãmîn judecatã Curtea de Conturi, deoarece noi am fost sub-

venþionaþi ºi am primit o sub-

venþie între preþul devânzare ºi cel de cost.Huila în toatã lumeaeste subvenþionatã”, adeclarat Nicolae Drãgoi,directorul general alCNH.

Minerii din Vale nuacoperã costurile deproducþie din vânzareahuilei ºi abia dacã sepoate vorbi despre osumã de bani care emai micã decât cea cucare se vinde acest cãr-bune în lume. „Preþulpe Giga Calorie este 69

de lei. Este preþul la

care am vândut în lunaoctombrie. Este un preþ apropi-at de cel de pe piaþa mondialã,europeanã. Preþul diferã, însã,de la o perioadã la alta, înfuncþie de cererea pieþei, darniciodatã nu a acoperit cos-turile”, a mai adãugat Drãgoi.

Compania Huilei are con-tract cu douã dintre termocen-tralele din Hunedoara, Mintia ºiParoºeni. Pânã la finele anului,producþia Companiei ce va tre-bui livratã cãtre acestea este de2 milioane de tone. Minerii arputea sã se încadreze în pro-ducþia preconizatã, însã,Mintia, spre exemplu acumpãrat în august huilã dinimport,la un preþ ceva maimare decât cel pe care îl prac-ticã CNH.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 2012 Actualitate 3

Maximilian GÂNJU

Pe data de 15 noiembrie2008, la Exploatarea MinierãPetrila, 13 mineri aveau sã-ºipiardã viaþa iar alþi 15 eraugrav rãniþi. În dupã amiaza zileide sâmbãtã, prima deflagraþieprodusã în jurul orei 15 seceraopt mineri, iar a doua explozieprodusã trei ore mai târziuavea sã omoare alþi 5 ortaci,patru pe loc iar unul se stingeape patul de spital din cauza

rãnilor. Ancheta derulatã dupãaccident, a scos la luminãnereguli grave la mina Petrila,iar cei responsabili, în opiniaprocurorilor ºi anchetatorilor

de la Inspecþia Muncii, vor tre-bui sã rãspundã în faþa judecã-torilor.

Z eci de morþi laLivezeni

În noiembrie se împlinesc32de ani de la ce mai mare defla-graþie care s-a produs într-ominã de cãrbune din þara noas-trã, explozie în care au murit53 de oameni printre ei mili-tari în termen, mineri ºicercetãtori ºtiinþifici. Tragiculeveniment care a îndoliat oþarã întreagã, în ciuda încer-cãrilor regimului comunist de amuºamaliza accidentul, s-a pro-dus în dimineaþa zilei de 29noiembrie 1980, laExploatarea Minierã Livezenidin Valea Jiului. Deflagraþia afost cea mai mare explozie de

metan înregistratã în mineledin România dupã cel de-aldoilea Rãzboi Mondial. În cifrereci, bilanþul zilei de tristãamintire 29 noiembrie 1980 afost urmãtorul: 53 de morþi(38 de mineri ºi 15 militari întermen), 27 de rãniþi (19mineri ºi 8 soldaþi), 35 devãduve ºi 75 de copii rãmaºiorfani de tatã. Tragedia din1980 nu avea sã fie singura,iar pânã astãzi sute de mineriau fost grav rãniþi sau au muritîn subteranele minelor dinValea Jiului. Moartea ºi-a luattributul în vieþi de mineri iarvãduve ºi copii nevinovaþi auplâns la cãpãtâiul celor care auîncercat sã scoatã o pâine albãcoborând în adâncul pãmântu-lui. Pentru ortaci, luna noiem-brie este una de doliu ºi de cin-stire a memoriei celor care s-au jertfit pentru cãrbune.

Noiembrie - luna de doliu pentruValea Jiului

N oiembrie înseamnã doliu pentru minerit,în aceastã lunã fiind înregistrate cele mai

cumplite explozii în care zeci de ortaci au plãtitcu viaþa cãrbunele scos din adânc.

Carmen COSMAN

Guvernul a transmiscãtre Fondul MonetarInternaþional principaleleintenþii asumate, pe acrele vor pune în practicãcât de curând, în bazaînþelegerilor parafate cuorganismul internaþional.Iar judeþul Hunedoaraeste parte integrantã aScrisorii de Intenþieremisã de Executiv cãtreFMI. Astfel, la capitolul„Întreprinderi de stat”,

apare atât ComplexulEnergetic Hunedoara, câtºi Compania Naþionalã aHuilei Petroºani.Complexul Energetic –creat prin fuzionarea ter-mocentralelor Minita ºiParoºeni ºi a celor patrumine viabile - va fi oferitla privatizare pânã la

începutul anului 2013, îºiia angajamentul GuvernulRomâniei. Cât priveºteCNH, Executivulmenþioneazã cã „vomlichida companiile nevia-bile ºi ne propunem sadepunem o cerere delichidare a C.N. Huilei ºia Termoelectrica”. Celetrei mine catalogate dreptneviabile pe baza rezul-tatelor obþinute vor trecela Societatea de Închideride Mine ºi urmeazã sã fieînchise, în timp ceCompania Naþionalã aHuilei va dispãrea caentitate.

În documentul trimisFMI, guvernanþii pre-cizeazã cã „Vom rezistacu fermitate presiunilorde relaxare a disciplineifiscale anterioarealegerilor parlamentaredin toamnã. Vom între-prinde mãsuri de asigu-rare a unei disciplinestricte a finanþelor pub-lice locale ºi de reducerea arieratelor”.

Trei strãzi dinColonie au canalizare

L ocalnicii de pe trei strãzi dincartierul Colonie – Petroºani au de

ieri canalizare, asfalt ºi trotuare nou –nouþe. Toate pe fonduri europene.

Carmen COSMAN

Reprezentanþii Primãriei Municipiului Petroºani auefectuat joi recepþia lucrãrilor demarate în urmã cudouã luni pe strãzile Radu ªapcã, Micu Klein ºiGriviþa Roºie. Lucian Dragomir, directorul SPADPPdin cadrul Primãriei Petroºani, a declarat cã lucrãrileau fost efectuate pe proiectul finanþat de ANDIPRZMºi au cuprins canalizarea, urmatã de asfaltarea aces-tor strãzi ºi realizarea de trotuare pietonale. Întreagalucrare a costat aproximativ 500.000 de euro.

Preþul huilei, la barã

CNH dã în judecatã Curtea de Conturi a României

A dministraþia Companiei Naþionale a Huileieste decisã sã dea în judecatã Curtea de

Conturi a României, în urma acuzaþiilor care li s-au adus legate de subevaluarea preþului la huilã.

Complexul Energetic Hunedoara ºiCNH, pe lista obiectivelor asumate

de Guvern în faþa FMI

Î n Scrisoarea de Intenþie trimisãFMI; Guvernul României puncteazã

douã obiective clare, care þin de judeþulHunedoara. Este vorba despre viitorulComplex Energetic, pe care Executivulse obligã sã-l privatizeze, respectivCompania Naþionalã a HuileiPetroºani, care va fi lichidatã.

Mircea NISTOR

Principalul motiv pen-tru care tinerele refuzã sãse mai califice în aceastãmeserie este legat desuma care ar trebui achi-tatã drept contravaloare acursurilor, respectiv 600de lei. Mai exact spus, totmai puþine sunt familiilecare pot sã scoatã dinportofel aceºti bani. În

schimb, la fel ca ºi anultrecut, în aceastã toamnã,subfiliala de Cruce Roºiedin Petroºani va organizaun curs de calificare inten-siv adresat celor care vorsã se instruiascã în acor-darea primului ajutor.Acesta va avea durata dedoar sãptãmâni ºi, cel maiimportant, costã doar150 de lei. “Pentru acestecursuri intensive avem un

numãr suficient de partici-panþi dispuºi sã scoatã dinbuzunar câte 1 milion ºijumãtate de lei vechi. Înplus, diplomele pe care levom oferi absolvenþilorsunt recunoscute în toateþãrile componente aleUniunii Europene”, a pre-cizat Felicia Necºa, direc-tor subfiliala de CruceRoºie din Petoºani.

Cursurile în meseria desorã voluntarã de CruceaRoºie au fost organizate,în Petroºani, pentruprima oarã în anul 2000.În urmã cu 12 ani, pecele câteva locuri scoasela concurs, a fost o ade-vãratã îmbulzealã…

Adio, soro, bun–venit prim-ajutãtorului!

P entru al 4-lea an consecutiv, în ValeaJiului, nu vor fi organizate cursuri de

calificare în meseria de sorã voluntarã deCrucea Roºie. Deoarece numãrul amatoarelorde a urma astfel de cursuri a fost prea mic,acestea au fost, din nou, anulate.

Mircea NISTOR

Concursul de muzicãuºoarã se va derula pe4 categorii de vârstãrespective, copii de grãdiniþã, ºcolari, liceeniºi studenþi.

“Eu consider cã vomavea parte de o nouãcompetiþie de o valoareridicatã ºi la care vorparticipa numeroºi competitori. În paran-tezã fie spus, nici premi-ile care vor fi acordatenu sunt unele de negli-

jat, fiind vorba desprediplome, premii înobiecte sau bani. Înparantezã fie spus, anultrecut, copiii ºi tineriidin Valea Jiului au luat

cele mai multe premii.Sunt sigur cã, ºi în acestan, vom obþine peste80% dintre premii”, adeclarat EugenMuntean, directorul fes-tivalului. Manifestareaeste organizatã de cãtreCasa de Culturã aStudenþilor dinPetroºani, AutoritateaNaþionalã pentruTineret ºi Sport ºiMinisterul Educaþiei,Tineretului ºi Sportului.

Stelele Tinereþii, ediþia a VI-a

F estivalul “Stelele tinereþii” este pro-gramat, în acest an, în perioada 30

noiembrie - 1 decembrie. La mani-festarea organizatã de cãtre Casa deCulturã a Studenþilor din Petroºani suntaºteptaþi sã ia parte circa 60 de partici-panþi, din întreaga þarã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 201244 Actualitate

HaralambieVochiþoiu, alãturi

de ºomerii dinPetrila

H aralambie Vochiþoiu, direc-torul firmei Euro Jobs s-a

aflat ieri alãturi de ºomerii de laPetrila, unde, firma pe care o conduce, în parteneriat cuautoritãþile locale proiectul cutitlul “Implicã-te! ªi astfel vei aveasucces”, numãr de identificare con-tract POSDRU/103/5.1/G/76388.

În cadrul acestui program, demaratîn urmã cu un an de zile, rezultatelesunt demne de remarcat: 303 per-soane înregistrate în grupul þintã, 303

persoane au beneficiat de servicii deinformare, consiliere/orientare –acces pe piaþa muncii, 212 persoanedin grupul þintã au beneficiat de ser-vicii de mediere ºi mediere electroni-cã, 212 persoane informate privindtehnicile de cãutare a unui loc demuncã, elaborare curriculum vitae,elaborare scrisoare de intenþie,prezentare la interviu, legislaþiamuncii, drepturi ºi obligaþii ale salari-aþilor, locuri de muncã vacante, etc.,303 planuri de acþiune individualizate,realizate, 168 persoane participantela programele de formare profesiona-lã, 34 de persoane au fost încadratepe piaþa muncii. “ Obiectivul generalal proiectului a fost îmbunãtãþireacapacitãþii de ocupare a grupurilor depersoane cu o situaþie dificilã pe piaþamuncii precum persoanele inactive,persoane aflate în cãutarea unui locde muncã, ºomerii tineri, ºomeriivârstnici ºi ºomerii de lungã duratã. Si

dupa finalizarea proiectuluidorim sã asigurãm benefi-ciarii înscriºi în proiect deîntreg sprijinul societãþiiEURO JOBS în toatedemersurile pe care leintreprind”, declarãVochiþoiu.

Pentru a veni în sprijinulbeneficiarilor proiectului înultima luna de imple-mentare au fost organizate4 burse ale locurilor demuncã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

J udeþul Hunedoara a intrat peharta zonelor unde s-au intensi-

ficat acþiunile de control pentru com-baterea tãierilor ilegale de arbori.

Mugur Cozmanciuc, Secretar de Statîn Ministerul Mediului ºi Pãdurilor, a dispus intensificarea controalelor tematice – în judeþele Caraº – Severin,Gorj ºi Hunedoara - privind tãierileilegale de arbori ºi a modului în careoperatorii economici respectã prevederile legislative referitoare la exploatarea, transportul ºi comercializarea materialelor lemnoase.

Aceste controale au avut ca scopcombaterea introducerii în circuitul eco-nomic a materialelor lemnoase provenitedin tãieri ilegale, informeazã oficialiiMinisterului Mediului ºi Pãdurilor.

“În urma acestor controale, în perioa-da 22-24.10.2012, au fost constatate19 fapte care constituie contravenþii sil-vice, aplicându-se amenzi în cuantum de179.000 lei ºi sancþiuni complementareconstând în confiscarea contravaloricã a1.084 mc materiale lemnoase, buºteanºi cherestea, cu o valoare în cuantum de245.305 lei”, a declarat Cozmanciuc.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

TTTTããããiiiieeeerrrriiiilllleeee iiiilllleeeeggggaaaalllleeee ddddeeee aaaarrrrbbbboooorrrriiii îîîînnnn aaaatttteeeennnnþþþþiiiiaaaaMMMMiiiinnnniiiisssstttteeeerrrruuuulllluuuuiiiiMMMMeeeeddddiiiiuuuulllluuuuiiii


Maximilian GÂNJU

Magistraþii de la Petroºani pemasa cãrora ajung dosarelepenale privitoare în special lafurturi, nici nu se mai mirãcând puºi faþã în faþã cu hoþii,cei pãgubiþi nu-i mai vor dupãgratii. De multe ori nici mãcarnu mai au pretenþii la recuper-area pagubei. Acest lucru se

întâmplã de cele mai multe oripentru cã victimele se tem derãzbunarea celor pe care i-artrimite direct în închisoare.Pãgubiþii, în special cei mai învârstã, recunosc cã le esteteamã ºi dacã n-ar ajunge sãdea ochii cu hoþii ar vrea pen-tru aceºtia pedeapsa cea maimare. „Primesc trei sau patruani de închisoare ºi ies mai rãi

de cum au intrat. Vin ºi-þi dauîn cap pentru cã ai vrut sã sefacã dreptate. Nu meritã pentrubani ºi eu recunosc cã mi-a fostteamã de ei. Aveau în sala dejudecatã vreo 20 de *þîngãlãi*(n.r. tineri), prieteni cu ei.Numai unu ºi unu ºi de care îþieste fricã. Dacã nu mã puneafaþã în faþã cu ei, aº fi vrut sãcer pedeapsa maximã”, arecunoscut o victimã a hoþilor.

Un exemplu este judecareaunui dosar în care nu mai puþinde 15 furturi au fost date detrei tineri din Vulcan. Doi din-tre ei au acþionat iar al treilea astat de pazã. Pãgubiþii aurãmas fãrã bunuri de câteva

zeci de mii de lei, iar pe perioa-da urmãririi penale, atât în faþapoliþiºtilor cât ºi a procurorului,victimele au cerut atâtînchisoare cât ºi despãgubiri.Ajunºi în faþa judecãtorului,când s-au trezit faþã în faþã cucei care i-au jefuit, pãgubiþii n-au mai avut curat sã aibã pre-tenþii. Din 15 victime doarpatru au mers pânã la capã ºi

au cerut atât închisoare cât ºidespãgubiri. Ceilalþi au lãsat la„aprecierea instanþei” când aufost întrebaþi de preºedintele deºedinþã dacã-i vor dupã gratiipe hoþi. În schimb, procurorulcare a pledat pentru Parchetnu a fost la fel de îngãduitor ºia cerut judecãtorului pedeapsamaximã pentru cei trei vinovaþimai ales cã erau recidiviºti.

Puºi în faþa hoþilor, nu-i mai vor dupã gratii

N u de puþine ori cei prãdaþi de hoþi, odatãajunºi la proces, când dau ochii cu

vinovaþii nu mai vor sã-i vadã la închisoare. Ceimai mulþi o fac de teamã ºi nu din compasiuneori pentru cã prãdãtorii lor se cãiesc.

Luiza ANDRONACHE

“S-au furat douã panouri dingardul de protecþie dintre caleaferatã de la EM Livezeni ºiStaþia de Pompieri. Acel gard,sã nu credeþi cã nu are niciunrol, pentru cã în primul rândnu dã voie animalelor sã intrespre linia feratã, iar în al doilearând protejeazã foarte multcopiii ºi oamenii care circulã petrotuar, sã nu intre spre accesulde cale feratã. Acum un an dezile ne-am chinuit sã-l vopsim ºi

sã-l aranjãm, pentru cã nuputeam sã-l dãm jos. Dacã erasã facem asta, îl tãiam atunci ºiera gata. Dar, acest gard are outilitate bine definitã ºi trebuiesã fie acolo”, a declarat LucianDragomir, ºef S.P.A.D.P.P. -Primãria Petroºani.

Problema furturilor decapace, a gardurile sau a altorobiecte din fier, ar putea firezolvatã foarte uºor dacãfirmele de colectare ar þinemãcar seama de solicitãrileedililor. La Lupeni, spre exem-

plu, în primãvara acestui an,primarul Cornel Resmeriþã aînchis absolut toate centrele defier veche fãrã niciun drept deapel. La Petroºani…. “ Este ochestiune regretabilã cã ceicare gestioneazã aceste firmede fier vechi, chiar nu vor sãînþeleagã cã ºi dacã le aducsparte, sã nu le mai primeascã.Nu ºtiu, trebuie sã ne aplecãmmai mult asupra acestor firmede fier vechi ºi sã vedem ceputem face”, a mai spus LucianDragomir.

De câteva luni, însã, nu doarfirmele de la noi încurajeazãaceste furturi, ci conform unordate deþinute ºi de cotidianulnostru, pe teritoriul Vãii Jiuluivin alte firme din þara carecolecteazã capacele de canal.De fapt, chiar cã hoþii ar fi tot“ importaþi”, dupã cum ºi ºefulServiciului Public deAdministrare a Domeniului

Public ºi Privat ne-a confirmat“ ”Aici este cu douã tãiºuri,pentru cã am o informaþie, iaracum sã vedem dacã se ºidemonstreazã. Într-o noapte,când am semnalizat cã s-aufurat 20 de capace de canal, separe cã ar fi fost o firmã din altoraº, alt judeþ. Au venit cu odubã, mai mulþi oameni, le-aufurat ºi au dispãrut. Aºa, degea-ba închidem noi firme de fiervechi de aici, dacã la nou furãunii din Tg Jiu, Deva sau dinaltã parte”, a mai afirmat

Dragomir. ªi, mare dreptateare ! Degeaba se fac tot felulde demersuri ºi se înlocuiesc fiegardurile, fie capacele lipsã,dacã dispar din nou dupã untimp, iar hoþii nici mãcar nusunt “ ai noºtri”. Ne întrebãmoare unde sunt patrulele depoliþie, care trebuie sã fieprezente în toate zonele local-itãþii zi ºi noapte?! Sau poate,de când a dat frigul, purtãtorii decaschetã s-au tolãnit prin vreunbirou la cãlduricã, pentru cã, nu-iaºa, doar nu vor umbla în frig…

În Valea Jiului se furã tot, iar magneþii carese “autoservesc” vin ºi din alte judeþe

C ã în Valea Jiului, Petroºani , se furã tot, ºtimdeja, însã uneori curajul sau nesimþirea hoþilor,

limitele forþate pânã la maxim ºi nepãsarea, parcãsunt prea de tot. În aceastã lunã, din acest oraº audispãrut peste 30 de capace de canal, acestea adougân-du-se la numãrul total de câteva sute care au dispãrutde la începutul anului ºi pânã acum. Acum, “magneþii” au trecut ºi la garduri, mai ales dupã ce vãd cã ºicapacele de canal din fier sunt tot mai puþine.

S ãlile de judecatadin toatã þara sunt

pline de persoane careau sãvârºit o infracþiune.Binenteles cã pe lângãaceºtia existã o armatãde avocaþi foarte sãritoriºi gata sã-i apere cuorice preþ indiferent defaptele comise.

Avocaþii cunoscând foartebine legile în vigoare profitade orice portiþã pe care ooferã legea pentru a-ºi ajutaclienþii. Astfel cã de cele maimulte ori putem auzi vecheareplicã a acestora în care eicer circumstanþe atenuantepentru cei de care sunt anga-jaþi ºi în special pentru ceicare furã. Motivele pentruaceºtia sunt foarte variate, dela faptul cã este poate pentruprima oarã când inculpaþii au

încãlcat legea, pânã lamotivul cã nu pot suportadetenþia din cauza conditilorcare existã în penitenciare.Sau de ce nu, apãrãtoriihoþilor spun cã aceºtia aufurat din cauza situaþiei finan-ciare precare, însã acest lucrunu oferã siguranþã asupraunui viitor mai bun, a unuiviitor în care ei nu vor recidi-va.

Într-adevãr aceste persoanecare încalcã legile þãrii ºi careau poate mult mai multedrepturi ºi beneficii decât opersoanã care se afla pepatul de spital, pot cere cir-cumstanþe atenuante pentrufaptele lor.

Existã ºi anumite cazuricând aceste persoane vãzân-du-se ieºite de pe porþile pen-itenciarelor realizeazã cã nuau absolut nimic, nu au ocasã sau nu-ºi mai pot gãsi un

loc de muncã stabil din cauzacazierului pe care îl au, odatãcu venirea sezonului receputem zice cã se întorc lavechea meserie pe care o auºi o cunosc cel mai bine doarºi din simplul fapt cã înapoiîn puºcãrie au mâncare, cãl-durã, sunt curaþi ºi primesc ºio anumitã sumã de bani.Pentru ei nici cã se poate maibine iar acolo alãturi de altepersoane condamnate pot sã-ºi împãrtãºeascã dincunoºtinþele acumulate peparcusul carierei, aºa putândsã mai înveþe câte ceva uniide la alþii.

Probabil cã avocaþii care îiapara cu atâta înverºunare auuitat de un proverb carespune

’’azi furi un ou, mâine unbou’’. Ar trebui sã se gân-deascã mai bine pe cineapãrã ºi nu doar la onorãrilepe care le primesc. Într-o zipot cãdea chiar ei victimelecelor care acum le suntclienþi.

Raul IRINOVICI

I ncendiatorul maºiniide lux a familiei pri-

marului din Vulcanrãmâne în arest.Magistraþii JudecãtorieiPetroºani au respins cer-erea formulatã de GianyIoan Simulea de înlocuirea mãsurii arestãrii pre-ventive cu mãsura pre-ventivã a obligãrii de anu pãrãsi localitatea.

Sentinþa instanþei de fond nu estedefinitivã ºi poate fi atacatã curecurs, la Tribunalul Hunedoara .Apãrãtorii lui Giany Simulea aucerut ca acesta sã fie judecat înstare de libertate, susþinând cãmotivele care au dus la arestareasa preventivã nu mai sunt îndepli-nite acum, însã atât procurul, câtºi avocatul primarului GheorgheIle au solicitat instanþei de jude-catã respingerea acestei solicitãri,pe motiv cã se menþine încã

starea de potenþial pericol.î Giany Simulea a fost trimis înjudecatã de procurori pentrudouã infracþiuni de ºantaj ºi pen-tru distrugere. Potrivit rechizitori-ului, la finele lunii mai, Simulea aîncercat sã obþinã de la cei doi,prin ameninþãri, suma de 50.000de euro, iar ulterior, dupã ce avãzut cã nu poate lua bani de alei, a incendiat maºina de lux a luiAlexandru Ile, în valoare de 73.420 de euro, aflatã în parcare.La termenul trecut, în faþajudecãtorului de caz, GianySimulea ºi-a recunoscut faptele,dar a precizat cã nu ºtie de ce afãcut-o. „Nu îmi pot explica. ªipentru mine este un ºoc”, adeclarat incendiatorul, care riscãsã-ºi petreacã urmãtorii 20 deani dupã gratii. Tocmai din acestmotiv a cerut instanþei schim-barea încadrãrii juridice a faptei ºia menþionat cã suma solicitatã cutitlul de despãgubiri morale estemult prea mare.

Carmen COSMAN

Piromanul din Vulcan rãmâne în arestAvocaþii cer circumstanþeatenuante pentru hoþi

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

M agistraþii de laPetroºani au rãmas

fãrã vedeta lor care leducea ziarul în fiecaredimineaþã. Cãþeluºul Þuþie de negãsit de mai binede o lunã de zile.

Cãþelul cârlionþat care eraîngrijit de magistraþii dinPetroºani a fost pierdut înjudeþul Vâlcea, pe data de 4septembrie dupã ce stãpânul luis-a dus la þarã, în concediu, ºi l-a luat ºi pe el.

Gheorghe Belea, angajat laParchetul Petroºani, de carepatrupedul era ataºat spune cãeste gata sã ofere chiar ºi orecompensã celui care i-arputea spune unde se aflãcãþeluºul. „Am mers la þarã înVâlcea ºi cum e nedespãrþit demine, l-am luat ºi pe el. Pe 4septembrie ne-am dus sã

culegem porumbul, în satulOcracu, comuna Alunu ºi ca deobicei Þuþi a venit cu mine.Seara n-a mai fost de gãsit. Amfost de douã ori înapoi laVâlcea, poate l-a vãzut cineva, aauzit ceva. Pânã acum nimic.Era o parte din sufletul meu ºinu ºtiu ce sã mã mai fac. La toþine este dor de el”, a spusGheorghe Belea.

Foarte jucãuº, patrupedul i-acucerit imediat pe angajaþii insti-tuþiei, iar aceºtia l-au adoptat ºi-lîngrijeau de aproape zece ani.De atunci, Þuþi le întorcea serviciul în fiecare dimineaþã ºile ducea ziarul de chioºcul aflatla câteva strãzi distanþã.

S-a aciuat pe lângãJudecãtoria Petroºani, în urmãcu aproape 10 ani, dupã cestãpâna lui, o bucãtãreasã de laun complex turistic din locali-tate, nu a mai putut sã-l þinã.Patrupedul era rãsfãþatul magis-

traþilor ºi i-a salvat viaþa celuicare îl avea în grijã. Între cãþel ºiangajatul Parchetului care i-adevenit stãpân ºi prieten, s-astabilit o legãturã strânsã, încâtcei doi nu se despãrþeauaproape niciodatã.

„Ne-am salvat viaþareciproc. Am mers laþarã, la Vâlcea, ºieram lângã un râu pepartea cealaltã iarTuþi a sãrit în apã sãvinã la mine. N-acontat cã apa eramare ºi valurileuriaºe. A trebuit sãsar dupã el ºi sã-lsalvez. ªi el mi-a salvat mie viaþa.

Cineva a dat foc laniºte butoaie cudeºeuri în faþa blocului unde locuiesc, chiar sub

geamul meu. Din neglijenþã, nuºtiu, dar este cert cã era un fumgros ºi înecãcios. Eu aveamgemul deschis puþin ºi cãþelul avenit din bucãtãrie pânã la minein dormitor ºi m-a tras de

picioare sã mã trezesc. Era unfum în casã, foarte mult dioxidde carbon ºi puteam muri”,povestea Gheorghe Belea.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUU n fost miner din

Valea Jiului are opasiune mai aparte:colecþioneazã cravate. Aajuns la 1.000 de bucãþidar nu se opreºte aici.

Lui Paul David i se spune„omul cu 1.000 de memorii”sau „omul cu 1.000 de cra-vate”. De fiecare dintre acestedenumiri se leagã câte opoveste de viaþã, pe care Davido istoriseºte cu drag. S-adisponibilizat din domeniulminier odatã cu primul val, în1997, crezând cã banii primiþica salarii compensatorii îl vorajuta sã înceapã o viaþã nouã.

La fel ca ºi ceilalþi mineriplecaþi din sistem, ºi-a datseama repede cã banii sunt, defapt, puþini ºi nu îl ajutã nicimãcar sã îºi punã pe picioare oafacere. Iar celelalte promisiuni aleguvernanþilor de la acea vreme aurãmas la stadiul de promisiuni. ªi aºa aînceput Paul David sã ia drumulBucureºtiului cu câte un memoriu înmânã, sperând cã cineva va schimbasoarta disponibilizaþilor de la aceavreme.

„În urma disponibilizãrilor masivedin 1997 am început sã lupt pentruLiga Disponibilizaþilor ºi am fãcut ogrãmadã de memorii la toatenivelurile, ajungând chiar pânã la ºeful statului de la acea vreme, cu carem-am întâlnit de mai multe ori”,povesteºte David. ªi probleme eraudestule, însã nu suficient de impor-tante, probabil, pentru a fi ºi rezolvate.„În acele memorii, am arãtat situaþiadisponibilizaþilor din Valea Jiului dupãmasivele disponibilizãri de la care autrecut 15 ani, ºi au rãmas încã ºi acumunele probleme nerezolvate în ValeaJiului, printre care locurile de muncã,problema locuinþelor sociale, sãrãcia ºimarginalizarea socialã”, este de pãrerefostul ortac, acum reprezentant deseamã al Ligii Sindicatelor Minieri dinValea Jiului.

C olecþioneazã cravate

ªi parcã în concurenþã directã cunumãrul memoriilor redactate, a cres-cut colecþia de cravate ale „ortaculuicu memorii” cum i se mai spunea luiPul David. Colecþia lui numãrã acum1.000 de bucãþi, dar acesta spune cãnu este decât o coincidenþã.

„Totul a pornit de pe timpul<<Împuºcatului>>, când am primitcadou 30 de cravate ºi 30 de cãmãºicu ocazia zilei mele de naºtere. De aicis-a pornit, a devenit un fel de hobby ºiam acum peste 1000 de cravate.Chiar a zis soþia mea cã, dacã o sãmor, o sã dea de pomanã la fiecarecâte un colac, o lumânare ºi o cra-vatã”, povesteºte amuzat Paul David.ªi, dacã între timp s-a oprit din scrismemorii cãtre guvernanþi, colecþia decravate are toate ºansele sã creascã înanii ce vor urma, pentru cã pasiunealui nu s-a stins.


OOmmuull ccuu 11..000000 ddee ccrraavvaatteeººii mmeemmoorriiii

M unicipalitatea Vulcan aorganizat ca în fiecare

an pe data de 25 octombrie,când se sãrbãtoreºte ZiuaArmatei, mai multe manifestãridedicate ostaºilor români.

La ceremoniile dedicate mani-festãrii a fost prezent ºi primarullocalitãþii, Gheorghe Ile, care le-aspus locuitorilor municipiului care auluat parte la eveniment, cã are unmare respect pentru armatã ºi eroiiei. „Mã închin cu recunoºtinþã înfaþa tuturor celor ce au servit ºiservesc patria ºi doresc tuturor celorce au îmbrãcat haina militarã sã opoarte cu cinste ºi onoare”, adeclarat Gheorghe Ile. (M.G.)(M.G.)

Militarii-cinstiþi de edilii Vulcanului

P ãºunile Uricaniuluivor fi scoase la lici-

taþie publicã, chiar dacãprimarul Dãnuþ Buhãescuar fi vrut sã scape de acesteproceduri greoaie.PrefecturaHunedoara aspus „la loccomanda”pentrudecizia de aprelungi prinact adiþionalactualele con-tracte de arendare.

Primãria Oraºului Uricanieste obligatã sã abrogehotãrârea de prelungirea prinacte adiþionale a contractelor dearendare încheiate cu crescã-torii de animale. PrefecturaHunedoara constatat cãhotãrârea este nelegalã ºi acerut anularea ei.

Primarul Uricaniului ar fi vrutsã scape de procedura greoaiea licitaþiei publiceºi, cu girulmajoritãþii con-silierilor locali, adecis sã pre-lungeascã prinacte adiþionaleactualele con-tracte de arendarea pãºunilor aflateîn domeniul privatal oraºuluiUricani. Numai cãPrefecturaHunedoara aanalizat hotãrârea

în cauzã ºi a decis cã este ile-galã, dispunând revocarea ei.

„Potrivit prevederilor legale,consiliile locale aveau obligaþiade a iniþia o procedurã de concesionare prin licitaþie, pen-

tru punerea în valoare ºifolosirea optimã a

pajiºtilor, în bazacererilor organizaþi-ilor ºi asociaþiilorlocale ale crescãto-rilor de animale,legal constituite, în

conformitate culegislaþia în vigoare”,

a precizat prefectuljudeþului Hunedoara, Sorin

Vasilescu. Iar neregulile nu se opresc

aici. Prefectura a constatat cãacele contracte de arendare cese dorea a fi prelungite prinacte adiþionale erau ºi ieºite dintermenul pentru care au fostîncheiate, aºa cã prelungirea lorîn acest fel era imposibilã. ªi, înconsecinþã, pãºunile Uricaniuluivor fi scoase la licitaþie înperioada urmãtoare.


Pãºunile Uricaniului scoase la licitaþie

dupã intervenþia tranºantã aPrefecturii Hunedoara

C urtea de ApelBucureºti a stabilit

primul termen de jude-catã în procesul în careAgenþia Naþionalã pen-tru Protecþia Mediuluicheamã la barã soci-etatea Deva Gold SA,precum ºi AgenþiaRegionalã pentruProtecþia mediuluiTimiºoara pentru anu-larea acordului de mediuemis pentru proiectulaurifer de la Certej.

Primul termen de judecatã, din dosarul7119/2/2012 a fost stabilit pentru data de 30 octombrie. În aceastãcauzã, ANPM; la solicitarea MinisteruluiMediului, încearcã sãanuleze avizul de mediuacordat de Agenþia regio-nalã Timiºoara pentru„proiectul Certej”, cu beneficiar direct societateaDeva Gold, chematã, deasemenea, în faþa magis-traþilor de al Curtea de

Apel Bucureºti.Ministerul Mediului ºi

Pãdurilor a solicitat anu-larea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb îlconsiderã drept „ilegal ºiiresponsabil”. Aceasta aprecizat cã, în urma verificãrilor efectuate înperioada 4-12 septembries-a constatat faptul cãacordul de mediu în cazulproiectului de la Certej

eliberat de AgenþiaRegionalã pentru ProtecþiaMediului Timiºoara esteilegal, oficialii susþinând cãîncalcã atât legislaþiaromâneascã, dar ºi pe cea europeanã. MinistrulRovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile demediu de dinainte privatizãrii nu au fosttransferate în acordul demediu, cum prevede legea,

iar ARPM Timiºoara nuera îndreptãþitã sã iniþiezeaceastã procedurã, competenþa în acest cazfiind a ANPM.

Pe de altã parte, oficialiibeneficiarului acestui acordde mediu - Deva Gold,spun cã au depus absoluttoate actele sau documen-taþiile care le-au fost solici-tate pe parcursul celorcinci ani cât a durat proce-dura de avizare. Emitereaacordului de mediu pentruviitoarea exploatareauriferã de la Certej astârnit un imens scandal,dupã ce douã organizaþiide mediu au protestatîmpotriva acestuia, dincauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pecianuri. Ministrul Mediuluia anunþat cã emitereaacordului va fi verificatã înregim de urgenþã, ceea ces-a ºi întâmplat.


Lupta pentru proiectul auriferde la Certej se dã în instanþã

ÞÞuuþþii -- cãþeluºul magistraþilor din Petroºani e de negãsit

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 2012 Actualitate 76 Actualitate

M agistraþii de laPetroºani au rãmas

fãrã vedeta lor care leducea ziarul în fiecaredimineaþã. Cãþeluºul Þuþie de negãsit de mai binede o lunã de zile.

Cãþelul cârlionþat care eraîngrijit de magistraþii dinPetroºani a fost pierdut înjudeþul Vâlcea, pe data de 4septembrie dupã ce stãpânul luis-a dus la þarã, în concediu, ºi l-a luat ºi pe el.

Gheorghe Belea, angajat laParchetul Petroºani, de carepatrupedul era ataºat spune cãeste gata sã ofere chiar ºi orecompensã celui care i-arputea spune unde se aflãcãþeluºul. „Am mers la þarã înVâlcea ºi cum e nedespãrþit demine, l-am luat ºi pe el. Pe 4septembrie ne-am dus sã

culegem porumbul, în satulOcracu, comuna Alunu ºi ca deobicei Þuþi a venit cu mine.Seara n-a mai fost de gãsit. Amfost de douã ori înapoi laVâlcea, poate l-a vãzut cineva, aauzit ceva. Pânã acum nimic.Era o parte din sufletul meu ºinu ºtiu ce sã mã mai fac. La toþine este dor de el”, a spusGheorghe Belea.

Foarte jucãuº, patrupedul i-acucerit imediat pe angajaþii insti-tuþiei, iar aceºtia l-au adoptat ºi-lîngrijeau de aproape zece ani.De atunci, Þuþi le întorcea serviciul în fiecare dimineaþã ºile ducea ziarul de chioºcul aflatla câteva strãzi distanþã.

S-a aciuat pe lângãJudecãtoria Petroºani, în urmãcu aproape 10 ani, dupã cestãpâna lui, o bucãtãreasã de laun complex turistic din locali-tate, nu a mai putut sã-l þinã.Patrupedul era rãsfãþatul magis-

traþilor ºi i-a salvat viaþa celuicare îl avea în grijã. Între cãþel ºiangajatul Parchetului care i-adevenit stãpân ºi prieten, s-astabilit o legãturã strânsã, încâtcei doi nu se despãrþeauaproape niciodatã.

„Ne-am salvat viaþareciproc. Am mers laþarã, la Vâlcea, ºieram lângã un râu pepartea cealaltã iarTuþi a sãrit în apã sãvinã la mine. N-acontat cã apa eramare ºi valurileuriaºe. A trebuit sãsar dupã el ºi sã-lsalvez. ªi el mi-a salvat mie viaþa.

Cineva a dat foc laniºte butoaie cudeºeuri în faþa blocului unde locuiesc, chiar sub

geamul meu. Din neglijenþã, nuºtiu, dar este cert cã era un fumgros ºi înecãcios. Eu aveamgemul deschis puþin ºi cãþelul avenit din bucãtãrie pânã la minein dormitor ºi m-a tras de

picioare sã mã trezesc. Era unfum în casã, foarte mult dioxidde carbon ºi puteam muri”,povestea Gheorghe Belea.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUU n fost miner din

Valea Jiului are opasiune mai aparte:colecþioneazã cravate. Aajuns la 1.000 de bucãþidar nu se opreºte aici.

Lui Paul David i se spune„omul cu 1.000 de memorii”sau „omul cu 1.000 de cra-vate”. De fiecare dintre acestedenumiri se leagã câte opoveste de viaþã, pe care Davido istoriseºte cu drag. S-adisponibilizat din domeniulminier odatã cu primul val, în1997, crezând cã banii primiþica salarii compensatorii îl vorajuta sã înceapã o viaþã nouã.

La fel ca ºi ceilalþi mineriplecaþi din sistem, ºi-a datseama repede cã banii sunt, defapt, puþini ºi nu îl ajutã nicimãcar sã îºi punã pe picioare oafacere. Iar celelalte promisiuni aleguvernanþilor de la acea vreme aurãmas la stadiul de promisiuni. ªi aºa aînceput Paul David sã ia drumulBucureºtiului cu câte un memoriu înmânã, sperând cã cineva va schimbasoarta disponibilizaþilor de la aceavreme.

„În urma disponibilizãrilor masivedin 1997 am început sã lupt pentruLiga Disponibilizaþilor ºi am fãcut ogrãmadã de memorii la toatenivelurile, ajungând chiar pânã la ºeful statului de la acea vreme, cu carem-am întâlnit de mai multe ori”,povesteºte David. ªi probleme eraudestule, însã nu suficient de impor-tante, probabil, pentru a fi ºi rezolvate.„În acele memorii, am arãtat situaþiadisponibilizaþilor din Valea Jiului dupãmasivele disponibilizãri de la care autrecut 15 ani, ºi au rãmas încã ºi acumunele probleme nerezolvate în ValeaJiului, printre care locurile de muncã,problema locuinþelor sociale, sãrãcia ºimarginalizarea socialã”, este de pãrerefostul ortac, acum reprezentant deseamã al Ligii Sindicatelor Minieri dinValea Jiului.

C olecþioneazã cravate

ªi parcã în concurenþã directã cunumãrul memoriilor redactate, a cres-cut colecþia de cravate ale „ortaculuicu memorii” cum i se mai spunea luiPul David. Colecþia lui numãrã acum1.000 de bucãþi, dar acesta spune cãnu este decât o coincidenþã.

„Totul a pornit de pe timpul<<Împuºcatului>>, când am primitcadou 30 de cravate ºi 30 de cãmãºicu ocazia zilei mele de naºtere. De aicis-a pornit, a devenit un fel de hobby ºiam acum peste 1000 de cravate.Chiar a zis soþia mea cã, dacã o sãmor, o sã dea de pomanã la fiecarecâte un colac, o lumânare ºi o cra-vatã”, povesteºte amuzat Paul David.ªi, dacã între timp s-a oprit din scrismemorii cãtre guvernanþi, colecþia decravate are toate ºansele sã creascã înanii ce vor urma, pentru cã pasiunealui nu s-a stins.


OOmmuull ccuu 11..000000 ddee ccrraavvaatteeººii mmeemmoorriiii

M unicipalitatea Vulcan aorganizat ca în fiecare

an pe data de 25 octombrie,când se sãrbãtoreºte ZiuaArmatei, mai multe manifestãridedicate ostaºilor români.

La ceremoniile dedicate mani-festãrii a fost prezent ºi primarullocalitãþii, Gheorghe Ile, care le-aspus locuitorilor municipiului care auluat parte la eveniment, cã are unmare respect pentru armatã ºi eroiiei. „Mã închin cu recunoºtinþã înfaþa tuturor celor ce au servit ºiservesc patria ºi doresc tuturor celorce au îmbrãcat haina militarã sã opoarte cu cinste ºi onoare”, adeclarat Gheorghe Ile. (M.G.)(M.G.)

Militarii-cinstiþi de edilii Vulcanului

P ãºunile Uricaniuluivor fi scoase la lici-

taþie publicã, chiar dacãprimarul Dãnuþ Buhãescuar fi vrut sã scape de acesteproceduri greoaie.PrefecturaHunedoara aspus „la loccomanda”pentrudecizia de aprelungi prinact adiþionalactualele con-tracte de arendare.

Primãria Oraºului Uricanieste obligatã sã abrogehotãrârea de prelungirea prinacte adiþionale a contractelor dearendare încheiate cu crescã-torii de animale. PrefecturaHunedoara constatat cãhotãrârea este nelegalã ºi acerut anularea ei.

Primarul Uricaniului ar fi vrutsã scape de procedura greoaiea licitaþiei publiceºi, cu girulmajoritãþii con-silierilor locali, adecis sã pre-lungeascã prinacte adiþionaleactualele con-tracte de arendarea pãºunilor aflateîn domeniul privatal oraºuluiUricani. Numai cãPrefecturaHunedoara aanalizat hotãrârea

în cauzã ºi a decis cã este ile-galã, dispunând revocarea ei.

„Potrivit prevederilor legale,consiliile locale aveau obligaþiade a iniþia o procedurã de concesionare prin licitaþie, pen-

tru punerea în valoare ºifolosirea optimã a

pajiºtilor, în bazacererilor organizaþi-ilor ºi asociaþiilorlocale ale crescãto-rilor de animale,legal constituite, în

conformitate culegislaþia în vigoare”,

a precizat prefectuljudeþului Hunedoara, Sorin

Vasilescu. Iar neregulile nu se opresc

aici. Prefectura a constatat cãacele contracte de arendare cese dorea a fi prelungite prinacte adiþionale erau ºi ieºite dintermenul pentru care au fostîncheiate, aºa cã prelungirea lorîn acest fel era imposibilã. ªi, înconsecinþã, pãºunile Uricaniuluivor fi scoase la licitaþie înperioada urmãtoare.


Pãºunile Uricaniului scoase la licitaþie

dupã intervenþia tranºantã aPrefecturii Hunedoara

C urtea de ApelBucureºti a stabilit

primul termen de jude-catã în procesul în careAgenþia Naþionalã pen-tru Protecþia Mediuluicheamã la barã soci-etatea Deva Gold SA,precum ºi AgenþiaRegionalã pentruProtecþia mediuluiTimiºoara pentru anu-larea acordului de mediuemis pentru proiectulaurifer de la Certej.

Primul termen de judecatã, din dosarul7119/2/2012 a fost stabilit pentru data de 30 octombrie. În aceastãcauzã, ANPM; la solicitarea MinisteruluiMediului, încearcã sãanuleze avizul de mediuacordat de Agenþia regio-nalã Timiºoara pentru„proiectul Certej”, cu beneficiar direct societateaDeva Gold, chematã, deasemenea, în faþa magis-traþilor de al Curtea de

Apel Bucureºti.Ministerul Mediului ºi

Pãdurilor a solicitat anu-larea avizului, pe care ministrul Rovana Plumb îlconsiderã drept „ilegal ºiiresponsabil”. Aceasta aprecizat cã, în urma verificãrilor efectuate înperioada 4-12 septembries-a constatat faptul cãacordul de mediu în cazulproiectului de la Certej

eliberat de AgenþiaRegionalã pentru ProtecþiaMediului Timiºoara esteilegal, oficialii susþinând cãîncalcã atât legislaþiaromâneascã, dar ºi pe cea europeanã. MinistrulRovana Plumb a mai precizat cã obligaþiile demediu de dinainte privatizãrii nu au fosttransferate în acordul demediu, cum prevede legea,

iar ARPM Timiºoara nuera îndreptãþitã sã iniþiezeaceastã procedurã, competenþa în acest cazfiind a ANPM.

Pe de altã parte, oficialiibeneficiarului acestui acordde mediu - Deva Gold,spun cã au depus absoluttoate actele sau documen-taþiile care le-au fost solici-tate pe parcursul celorcinci ani cât a durat proce-dura de avizare. Emitereaacordului de mediu pentruviitoarea exploatareauriferã de la Certej astârnit un imens scandal,dupã ce douã organizaþiide mediu au protestatîmpotriva acestuia, dincauzã cã, spun ei, procedura se bazeazã pecianuri. Ministrul Mediuluia anunþat cã emitereaacordului va fi verificatã înregim de urgenþã, ceea ces-a ºi întâmplat.


Lupta pentru proiectul auriferde la Certej se dã în instanþã

ÞÞuuþþii -- cãþeluºul magistraþilor din Petroºani e de negãsit

S ãrbãtoarea luiSâmedru coin-

cide, în 26 octombrie,cu sãrbãtorirea sfântu-lui creºtin Sf. Dimitrie,Izvorâtorul de Mir,cãruia, în analogie cuSâmedru i se maispune ºi Sândumitru,despre care învãþãturacreºtinã spune, dupãcum afirmã feþele bisericeºti în www.sfantuldumitru.com:

„Sfântul Mare MucenicDimitrie a trãit pe vremeaîmpãraþilor Diocleþian ºiMaximian Galeriu (284-311) ºi era fiul voievoduluicetãþii Tesalonicului,botezat în tainã de pãrinþiisãi, de frica cruntelorprigoane împotrivacreºtinilor. ªi îl învãþaupãrinþii în cãmara cea

ascunsã a palatului lortoate tainele sfintei cred-inþe, luminându-icunoºtinþa despre Domnulnostru Iisus Hristos, pre-cum ºi milostenia ceacãtre sãraci, sãvârºind,adicã, faceri de bine, celorce trebuiau. ªi aºa,Dimitrie a cunoscut ade-vãrul din cuvintelepãrinþilor sãi, dar, maiales, a început a lucra într-însul darul lui Dumnezeu.ªi tânãrul creºtea cu aniiºi cu înþelepciunea, urcândca pe o scarã, din putereîn putere. ªi, ajungând lavârsta cea mai desãvârºitã,pãrinþii lui s-au dus dinvremelnica viaþã, lãsândpe tânãrul Dimitriemoºtenitor nu numai almultor averi, ci ºi albunului lor nume.

Deci, Maximian

împãratul, auzind demoartea voievoduluiTesalonicului, a chemat ladânsul pe fiul acestuia ºi,cunoscându-i înþelepci-

unea, l-a fãcut voievod înlocul tatãlui sãu. ªi a fostprimit Sfântul cu marecinste de cetãþeni, iar elcârmuia cu multã vredni-

cie poporul, propovãduindpe faþã dreapta credinþã ºiaducând pe mulþi laHristos.

Deci, nu dupã multãvreme, a cunoscutîmpãratul cã voievodulDimitrie este creºtin ºi s-amâniat foarte. Dreptaceea, întorcându-sebiruitor dintr-un rãzboi cusciþii, Maximian a poruncitsã se facã praznice înfiecare cetate, în cinsteazeilor, ºi a venit împãratulºi la Tesalonic. ªi,Dimitrie fiind întrebat, desunt adevãrate cele auzitedespre dânsul, a rãspunscu îndrãznealã, mãrtur-isind cã este creºtin ºi adefãimat închinareapãgâneascã. ªi îndatã,împãratul a poruncit sã-lînchidã în temniþã, pânãla încheierea jocurilor încinstea venirii sale.

ªi se bucura împãratul,mai ales, vãzând pe unluptãtor vestit. Lie, vandalde neam, înalt, puternic ºiînfricoºãtor la chip, cã seluptã cu cei viteji ºi-iucidea, aruncându-i însuliþe. Deci, era acolo untânãr creºtin, anumeNestor, cunoscut SfântuluiDimitrie. Acesta, vãzândpe Lie ucigând fãrãcruþare pe oameni, mai cuseamã pe creºtini, s-aaprins de râvnã. ªi vrând

sã se lupte cu Lie a aler-gat la Sfântul, în temniþã,cerând de la dânsul rugã-ciuni ºi binecuvântare casã-l poatã birui pe acelucigaº de oameni. ªi,însemnându-l cu semnulcrucii pe frunte, Sfântul i-a zis: “Du-te ºi pe Lie veibirui ºi pe Hristos vei mãr-turisi!”

Deci, intrând în luptãcu Lie, Nestor a strigat:“Dumnezeul lui Dimitrie,ajutã-mi!” ªi îndatã,trântindu-l jos pe Lie, l-aomorât. ªi s-a întristatîmpãratul de moartea luiLie. Aflând însã cã SfântulDimitrie este cel care l-aîndemnat pe Nestor sã selupte cu Lie, împãratul atrimis ostaºi, poruncindu-le sã-l strãpungã cusuliþele pe Sfântul, în temniþã, cã a fost pricinamorþii lui Lie. ªi aceasta,fãcându-se îndatã, mareleDimitrie ºi-a dat sufletul înmâinile lui Dumnezeu. ªis-au fãcut la moaºtele luimulte minuni ºi preaslãvite tãmãduiri. Tot atun-ci, din porunca împãratu-lui, s-a tãiat capul ºiSfântului Nestor.”

Ca ºi Sf. MucenicGheorghe, Sf. Dimitrieeste considerat apãrãtor alarmatelor, al celor celuptã pentru o cauzãdreaptã.

Ioan Dan BãlanElisabeta Bogãþan

În creaþia popularã, (legende,credinþe, basme) Sâmedru esteun bãrbat obiºnuit, pãstor saucrescãtor de animale, sau unfecior care se metamorfozeazãpe timpul nopþii în porc,strãvechi simbol zoomorf pentruspiritul grâului. Dar, în ceremo-nialul nocturn numit Focul luiSâmedru, divinitatea areînfãþiºare fitomorfã: bradulsacrificat (tãiat din pãdure)este incinerat în timpulunui ospãþ nocturn(Revelion) amintind de unstrãvechi început deanotimp.

În ipostazã de „sfânt”,Sâmedru umblã pe Pãmântînsoþit, adesea, deSângiorz, cu care a încheiatun legãmânt pe viaþã ºi pemoarte: Sângiorzul trebuie sãînfrunzeascã codrul pânã la 23aprilie, iar Sâmedru sã-l desfrunzeascã pânã la 26octombrie. (…)

Sãrbãtoarea este prefaþatã deAjun, când se aprindeauFocurile lui Sâmedru ºi de Moºiilui Sâmedru, când se împãrþeauabundente ofrande pentru morþi.Fiind stâlp calendaristic, deînnoire a timpului sezonal sauanual, Sâmedru concentranumeroase acte rituale (depurificare, de fertilitate,

apotropaice, de divinaþie), prac-tici de pomenire ºi de îmbunarea sufletelor morþilor care

pãrãseau, laaceastã

datã,

mormintele, de tundere ritualã acoamei cailor, pronosticuri pen-tru iarna deschisã de Sâmedru,activitãþi social-economice (datade 26 octombrie era consideratãZi a Soroacelor, când seîncheiau vechi înþelegeri ºi selegau noi învoieli). Sãrbãtoarea

este cunoscutã pretutindeni înRomânia, mai ales în mediilepastorale.”

Aceste caractere ale sãrbã-toririi lui Sâmedru le întâlnim ºi lamomârlani, chiar dacã întâlnimunele diferenþieri de accentuare aunor laturi. Au fost înregistrateunele mãrturii ale momârlanilor:

„În satele momârlãneºti dinCimpa, Jieþ, Lunca ºi Dobreºti, -aratã Marcel Lapteº, înSãrbãtoarea lui Sâmedru -ciobanii se strângeau în ziua deSâmedru în mijlocul satului, „laboltã”, unde îºi reglau proble-mele economice legate depãstorit ºi, ne zice baciulGãlãþean Ionicã: «edeam la oþuicã ºi ne socoteam lavechile înþelegeri ºi tãt ce-ofost cu ºase luni în urmã…apoi fãceam învoieli noi, tãtãcu cinste ºi rãspect între tãþi,ãl ce-o avut cheag mai multdãdea beuturã ºi-i cânta

fluiera» .”Tot de Sâmedru se fac unele

previziuni de timp, mai ales printre ciobani, dupã semnetransmise din bãtrâni. Astfel ,dacã de Sâmedru e vreme rece,va fi iarnã grea, pe când dacã laSâmedru e vreme bunã, va fitoamnã lungã ºi frumoasã.Ciobanii mai obiºnuiesc sãarunce un cojoc în mijlocul oilorºi dacã pe cojoc se culcã o oaieneagrã, se crede cã iarna va fiblândã ºi fãrã zãpadã multã, pecând dacã se culcã o oaie albã,

va fi zãpadã multã ºi ger.În vremuri mai vechi, la

momârlani, în noaptea dintre 25ºi 26 octombrie se fãceau, înunele pãrþi, focuri de Sâmedru,care aveau în centrul lor un brad,simbol al anului pastoral care s-aîncheiat. Sacrificarea bradului erasocotitã o ofrandã pentruregenerarea naturii. Sãritul pestefoc avea rol purificator, cel caresãrea peste focul de Sâmedrufiind ferit de rele ºi de boli în anulcare urma. Tãciuni de la Focul luiSâmedru erau apoi luaþi ºi seînsemnau cu ei pereþii caselor,erau duºi în staulul oilor ºi alvitelor, pe pãºuni, pentruregenerarea lor într-un an nou,mai bogat.

Tot de Sâmedru se fãceaupomeni de sufletul morþilor,pomeni care începeau chiar înjurul focului de Sâmedru, ceea ceatestã faptul cã acest foc se inte-gra într-un rit funerar mai amplu,dedicat atât morþii vegetaþiei, câtºi sufletelor celor decedaþi, acãror împãcare era cãutatã prinpomeni, pentru a sprijinirenaºterea atât de necesarã anaturii ºi asigurarea unui nou anbogat în recolte. Exista temereacã unele suflete ale morþilor iesîn noaptea de Sâmedru ºi bântu-ie pânã la Sântandrei, în 30noiembrie, de aceea trebuiaupotolite ºi îmbunate.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 2012 Fapt divers 98 Fapt divers

Î n ziua urmã-toare sãrbãtorii

de Sâmedru / Sf.Dimitrie Izvorâtorulde Mir, adicã în 27octombrie, se sãrbã-toreºte Sf. Dumitrucel Nou.

Unii o considerã osingurã sãrbãtoare,închinatã SfinþilorDimitrie, care þine în26 ºi 27 octombrie, caatare aceleaºi tradiþiidin 26 octombrie suntaplicate ºi zilei de 27octombrie, în privinþapreviziunilor de vreme,ºi mai ales interdicþiade a munci, care întradiþia popularã trebuierespectatã, pentru caanimalele sã fie feritede lupi.

Despre Sf. Dumitrucel Nou, aºa cum aratãAndreea ªerban , înwww.Sfantul-dumitru-cel-nou-alunga-duhurile-necurate, învãþãturacreºtinã spune: „Nãscutîn veacul al XIII-lea,

într-o familie de þãranidin satul Basarabov, dinsudul Dunãrii, SfântulDumitru a dus dincopilãrie o viaþã vir-tuoasã.

Când a crescut, aintrat cãlugãr într-omãnãstire, iar, dupã ovreme, a hotãrât sã seretragã într-o , unde atrãit în singurãtatedeplinã, neºtiut deoameni.

A dus o viaþã sfântã,rugându-se zi de zi, culacrimi, pentru toþioamenii. Cunoscându-ºidinainte ziua morþii,atunci când i-a venitsorocul s-a întins întredouã lespezi de piatrãºi ºi-a dat, în pace,sufletul lui Dumnezeu.

La trei veacuri dupãmoartea lui, o ploaietorenþialã a fãcut caapele râului sã urcepânã la peºtera în caretrãise. ªuvoaieledezlãnþuite au luat cuele trupul Sfântului ºi l-

au purtat pânã înapropierea satului sãunatal.

Dupã multã vremede la aceastã întâm-plare, Sfântul Dimitriei-a apãrut în vis uneifetiþe bolnave,poruncindu-i sã cearãpãrinþilor s-o ducã pemalul râului, pentru a fivindecatã. De cum auaflat sãtenii, au pornitºi au însoþit familiafetiþei la locul în care,mai înainte, obser-vaserã o luminãmisterioasã, desprecare credeau cãascunde ocomoarã. Oameniiau sãpat ºi audescoperit trupulSfântului, strãlu-cind de harulDuhului Sfânt.Fetiþa s-a vindecatpe loc. De atunciau început sã fiecinstite moaºteleSfântului, care aurãmas (o vreme,

n.n.) în satulBasarabov, unde s-auîntâmplat multe alte .”

Moaºtele Sf. Dumitru(Dimitrie) cel Nou aufãcut multe minuni, ºimai ales vindecãrimiraculoase. De aseme-nea, Sf. Dumitru celnou este considerat„izbãvitor al celorchinuiþi de duhuri necu-rate ºi întãritor albãtrânilor”.


TAXELE , FIR-AR...cronicã rimatã

Oameni buni, stãm rãu la multe, însã-i bun statul la coadãca sã ne-achitãm de taxe, care-s ºir, rând ºi grãmadã!...

Personal, m-apucã bâþul, când din leafa minimalã,arunc bani pe dãri diverse, începând cu cea localã –

apa ºi curentul, gazul, scara, curtea, trotuarul -îþi ciupesc din buzunare apometrul ºi cântarul,

Taxã ai cã stai în casã, taxã cã stai în maºinã,taxã dac-o iei per pedes, fãrã sã consumi benzinã ...

(ºtii, toþi carburanþii, frate, nasc impozite, accize ,care-s lanþ de jecmãnealã, ne-aruncã din crizã-n... crize!)

Oameni buni, cãtre morminte: bocetul, plânsul, fanfara,dricul, jerba ºi groparul te usucã iarna, vara avem taxa ordinare, taxe VIP, de-asigurare,

taxe dacã mergi la munte, taxe dacã mergi la mare,

Avem taxã pe valoare, taxã ºi pe non-valoare,taxã – n penlumina Lunii, taxa bronzului la soare,

avem taxã pentru viaþã, pentru zori, pentru nocturnãavem taxa de bãgat ºi de scos votul din...urnã,

Avem taxe de intrare, sau ieºire-n Europa,taxe de botez ºi nuntã, la cantor, la taica popa,

plãtim taxe la spitale, la consiliu, primãrie,taxe pentru câinii strãzii, pentru mâþe-n custodie ,

Taxe pentru câmp arabil, pe pãºuni ºi pe pãdure,pentru flori medicinale, afine, zmeure, mure,taxe pentru braconaje, pescuit ºi vânãtoare,

chiar ºi partea pubianã are-o taxã de... pudoare!

Plãtim apa pluvialã, vântul dinspre uscãciune ,taxele de fapte rele, taxele de fapte bune ,

culmea e taxa de-a taxa ! cã aºa e-n România :cititorule, ia premiul, ca sã nu taxezi... prostia !

Ioan Dan Bãlan

Sf. Dumitru (Dimitrie) cel Nou

UNDE-S MUSTÃRIILE DE ALTÃDATÃ?

cronicã rimatãÎn tradiþie, se ºtie, când pe vii bruma se lasã

Omul iese sã deguste-un tulburel de tãmâioasã ,De muscat ori de feteascã, de merlot ori cabernet ,

Soiuri albe, roze, roºii, bune sã trãieºti încet ...

Cum pe limbã te înþeapã gazul de la fermentare ,Lângã mustul dulce-acru vrei ceva ºi de mâncare ?!Simplu, neicã : e pastramã de noaten sau batal ,

Cârnãciori ºi tochiturã, fudulii de animal ...

ªi sã vezi viaþã aleasã ! te piteºti dupã ºoproaneDe stuf, papurã ºi trestii, la halealã ºi molane ,Bagi în tine precum ursul, care întru hibernat

Se îngraºã cu rãbdare, precaut ºi calculat .

Dacã vine ºi þiganul sã te-ncânte la urecheªi-o solistã vocalistã bunã de glume ºi streche ,

Se încinge chef, române... c-aºa-i toamna în Carpaþi –Oamenii muncesc cu râvnã, toþi sunt prieteni, toþi sunt fraþi !

... Aºa am scris cu ani în urmã, pân-la Revolta cu bãtaie ,Fãrã sã am habar o iotã c-ajung Cãprarul Nicolae ,

ªtiþi ! nu mai sunt grãdini de varã, nu mai gãseºti o mustãrie ,Mda, Burebista e tot rege ºi arde vie dupã vie ,

Ne dispare ºi pastrama, oi mai sunt una din zece ,Vinul pleacã în cisterne, Vestul pare cã petreceCa-n tradiþia românã , din Espana – n Caucaz ;

Spui cã-s beat ? vorbesc în dodii ? cu ce m-am trosnit, cu ... gaz ?

Ioan Dan Bãlan

Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

SâmedruS ãrbãtorit la 26 octombrie, Sâmedru, divinitateprecreºtinã, socotit zeu în Panteonul românesc, dupã

cum atestã atât Ion Ghinoiu cât ºi Ovid Densusianu, estepatron al iernii pastorale ºi reprezintã moartea vegetaþiei,ºi venirea frigului, în antitezã cu Sângiorzul, care este con-siderat „patronul frunzei verzi”, al primãverii, regenera-torul naturii. Marele cercetãtor Ion Ghinoiu afirmã înObiceiuri populare de peste an. Dicþionar: „Împreunã cuSângiorzul, Sâmedru împarte Anul Pastoral în douãanotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie ºi 26 octombrie,având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie) ºiiarna între 26 octombrie ºi 23 aprilie cu miez al timpului la16 ianuarie (Sâmpetru de Iarnã). În opoziþie cu Sângiorzul,care încuie iarna ºi înfrunzeºte codrul, Sâmedru încuievara ºi desfrunzeºte codrul.

S ãrbãtoarea luiSâmedru coin-

cide, în 26 octombrie,cu sãrbãtorirea sfântu-lui creºtin Sf. Dimitrie,Izvorâtorul de Mir,cãruia, în analogie cuSâmedru i se maispune ºi Sândumitru,despre care învãþãturacreºtinã spune, dupãcum afirmã feþele bisericeºti în www.sfantuldumitru.com:

„Sfântul Mare MucenicDimitrie a trãit pe vremeaîmpãraþilor Diocleþian ºiMaximian Galeriu (284-311) ºi era fiul voievoduluicetãþii Tesalonicului,botezat în tainã de pãrinþiisãi, de frica cruntelorprigoane împotrivacreºtinilor. ªi îl învãþaupãrinþii în cãmara cea

ascunsã a palatului lortoate tainele sfintei cred-inþe, luminându-icunoºtinþa despre Domnulnostru Iisus Hristos, pre-cum ºi milostenia ceacãtre sãraci, sãvârºind,adicã, faceri de bine, celorce trebuiau. ªi aºa,Dimitrie a cunoscut ade-vãrul din cuvintelepãrinþilor sãi, dar, maiales, a început a lucra într-însul darul lui Dumnezeu.ªi tânãrul creºtea cu aniiºi cu înþelepciunea, urcândca pe o scarã, din putereîn putere. ªi, ajungând lavârsta cea mai desãvârºitã,pãrinþii lui s-au dus dinvremelnica viaþã, lãsândpe tânãrul Dimitriemoºtenitor nu numai almultor averi, ci ºi albunului lor nume.

Deci, Maximian

împãratul, auzind demoartea voievoduluiTesalonicului, a chemat ladânsul pe fiul acestuia ºi,cunoscându-i înþelepci-

unea, l-a fãcut voievod înlocul tatãlui sãu. ªi a fostprimit Sfântul cu marecinste de cetãþeni, iar elcârmuia cu multã vredni-

cie poporul, propovãduindpe faþã dreapta credinþã ºiaducând pe mulþi laHristos.

Deci, nu dupã multãvreme, a cunoscutîmpãratul cã voievodulDimitrie este creºtin ºi s-amâniat foarte. Dreptaceea, întorcându-sebiruitor dintr-un rãzboi cusciþii, Maximian a poruncitsã se facã praznice înfiecare cetate, în cinsteazeilor, ºi a venit împãratulºi la Tesalonic. ªi,Dimitrie fiind întrebat, desunt adevãrate cele auzitedespre dânsul, a rãspunscu îndrãznealã, mãrtur-isind cã este creºtin ºi adefãimat închinareapãgâneascã. ªi îndatã,împãratul a poruncit sã-lînchidã în temniþã, pânãla încheierea jocurilor încinstea venirii sale.

ªi se bucura împãratul,mai ales, vãzând pe unluptãtor vestit. Lie, vandalde neam, înalt, puternic ºiînfricoºãtor la chip, cã seluptã cu cei viteji ºi-iucidea, aruncându-i însuliþe. Deci, era acolo untânãr creºtin, anumeNestor, cunoscut SfântuluiDimitrie. Acesta, vãzândpe Lie ucigând fãrãcruþare pe oameni, mai cuseamã pe creºtini, s-aaprins de râvnã. ªi vrând

sã se lupte cu Lie a aler-gat la Sfântul, în temniþã,cerând de la dânsul rugã-ciuni ºi binecuvântare casã-l poatã birui pe acelucigaº de oameni. ªi,însemnându-l cu semnulcrucii pe frunte, Sfântul i-a zis: “Du-te ºi pe Lie veibirui ºi pe Hristos vei mãr-turisi!”

Deci, intrând în luptãcu Lie, Nestor a strigat:“Dumnezeul lui Dimitrie,ajutã-mi!” ªi îndatã,trântindu-l jos pe Lie, l-aomorât. ªi s-a întristatîmpãratul de moartea luiLie. Aflând însã cã SfântulDimitrie este cel care l-aîndemnat pe Nestor sã selupte cu Lie, împãratul atrimis ostaºi, poruncindu-le sã-l strãpungã cusuliþele pe Sfântul, în temniþã, cã a fost pricinamorþii lui Lie. ªi aceasta,fãcându-se îndatã, mareleDimitrie ºi-a dat sufletul înmâinile lui Dumnezeu. ªis-au fãcut la moaºtele luimulte minuni ºi preaslãvite tãmãduiri. Tot atun-ci, din porunca împãratu-lui, s-a tãiat capul ºiSfântului Nestor.”

Ca ºi Sf. MucenicGheorghe, Sf. Dimitrieeste considerat apãrãtor alarmatelor, al celor celuptã pentru o cauzãdreaptã.


În creaþia popularã, (legende,credinþe, basme) Sâmedru esteun bãrbat obiºnuit, pãstor saucrescãtor de animale, sau unfecior care se metamorfozeazãpe timpul nopþii în porc,strãvechi simbol zoomorf pentruspiritul grâului. Dar, în ceremo-nialul nocturn numit Focul luiSâmedru, divinitatea areînfãþiºare fitomorfã: bradulsacrificat (tãiat din pãdure)este incinerat în timpulunui ospãþ nocturn(Revelion) amintind de unstrãvechi început deanotimp.

În ipostazã de „sfânt”,Sâmedru umblã pe Pãmântînsoþit, adesea, deSângiorz, cu care a încheiatun legãmânt pe viaþã ºi pemoarte: Sângiorzul trebuie sãînfrunzeascã codrul pânã la 23aprilie, iar Sâmedru sã-l desfrunzeascã pânã la 26octombrie. (…)

Sãrbãtoarea este prefaþatã deAjun, când se aprindeauFocurile lui Sâmedru ºi de Moºiilui Sâmedru, când se împãrþeauabundente ofrande pentru morþi.Fiind stâlp calendaristic, deînnoire a timpului sezonal sauanual, Sâmedru concentranumeroase acte rituale (depurificare, de fertilitate,

apotropaice, de divinaþie), prac-tici de pomenire ºi de îmbunarea sufletelor morþilor care

pãrãseau, laaceastã

datã,

mormintele, de tundere ritualã acoamei cailor, pronosticuri pen-tru iarna deschisã de Sâmedru,activitãþi social-economice (datade 26 octombrie era consideratãZi a Soroacelor, când seîncheiau vechi înþelegeri ºi selegau noi învoieli). Sãrbãtoarea

este cunoscutã pretutindeni înRomânia, mai ales în mediilepastorale.”

Aceste caractere ale sãrbã-toririi lui Sâmedru le întâlnim ºi lamomârlani, chiar dacã întâlnimunele diferenþieri de accentuare aunor laturi. Au fost înregistrateunele mãrturii ale momârlanilor:

„În satele momârlãneºti dinCimpa, Jieþ, Lunca ºi Dobreºti, -aratã Marcel Lapteº, înSãrbãtoarea lui Sâmedru -ciobanii se strângeau în ziua deSâmedru în mijlocul satului, „laboltã”, unde îºi reglau proble-mele economice legate depãstorit ºi, ne zice baciulGãlãþean Ionicã: «edeam la oþuicã ºi ne socoteam lavechile înþelegeri ºi tãt ce-ofost cu ºase luni în urmã…apoi fãceam învoieli noi, tãtãcu cinste ºi rãspect între tãþi,ãl ce-o avut cheag mai multdãdea beuturã ºi-i cânta

fluiera» .”Tot de Sâmedru se fac unele

previziuni de timp, mai ales printre ciobani, dupã semnetransmise din bãtrâni. Astfel ,dacã de Sâmedru e vreme rece,va fi iarnã grea, pe când dacã laSâmedru e vreme bunã, va fitoamnã lungã ºi frumoasã.Ciobanii mai obiºnuiesc sãarunce un cojoc în mijlocul oilorºi dacã pe cojoc se culcã o oaieneagrã, se crede cã iarna va fiblândã ºi fãrã zãpadã multã, pecând dacã se culcã o oaie albã,

va fi zãpadã multã ºi ger.În vremuri mai vechi, la

momârlani, în noaptea dintre 25ºi 26 octombrie se fãceau, înunele pãrþi, focuri de Sâmedru,care aveau în centrul lor un brad,simbol al anului pastoral care s-aîncheiat. Sacrificarea bradului erasocotitã o ofrandã pentruregenerarea naturii. Sãritul pestefoc avea rol purificator, cel caresãrea peste focul de Sâmedrufiind ferit de rele ºi de boli în anulcare urma. Tãciuni de la Focul luiSâmedru erau apoi luaþi ºi seînsemnau cu ei pereþii caselor,erau duºi în staulul oilor ºi alvitelor, pe pãºuni, pentruregenerarea lor într-un an nou,mai bogat.

Tot de Sâmedru se fãceaupomeni de sufletul morþilor,pomeni care începeau chiar înjurul focului de Sâmedru, ceea ceatestã faptul cã acest foc se inte-gra într-un rit funerar mai amplu,dedicat atât morþii vegetaþiei, câtºi sufletelor celor decedaþi, acãror împãcare era cãutatã prinpomeni, pentru a sprijinirenaºterea atât de necesarã anaturii ºi asigurarea unui nou anbogat în recolte. Exista temereacã unele suflete ale morþilor iesîn noaptea de Sâmedru ºi bântu-ie pânã la Sântandrei, în 30noiembrie, de aceea trebuiaupotolite ºi îmbunate.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 2012 Fapt divers 98 Fapt divers

Î n ziua urmã-toare sãrbãtorii

de Sâmedru / Sf.Dimitrie Izvorâtorulde Mir, adicã în 27octombrie, se sãrbã-toreºte Sf. Dumitrucel Nou.

Unii o considerã osingurã sãrbãtoare,închinatã SfinþilorDimitrie, care þine în26 ºi 27 octombrie, caatare aceleaºi tradiþiidin 26 octombrie suntaplicate ºi zilei de 27octombrie, în privinþapreviziunilor de vreme,ºi mai ales interdicþiade a munci, care întradiþia popularã trebuierespectatã, pentru caanimalele sã fie feritede lupi.

Despre Sf. Dumitrucel Nou, aºa cum aratãAndreea ªerban , înwww.Sfantul-dumitru-cel-nou-alunga-duhurile-necurate, învãþãturacreºtinã spune: „Nãscutîn veacul al XIII-lea,

într-o familie de þãranidin satul Basarabov, dinsudul Dunãrii, SfântulDumitru a dus dincopilãrie o viaþã vir-tuoasã.

Când a crescut, aintrat cãlugãr într-omãnãstire, iar, dupã ovreme, a hotãrât sã seretragã într-o , unde atrãit în singurãtatedeplinã, neºtiut deoameni.

A dus o viaþã sfântã,rugându-se zi de zi, culacrimi, pentru toþioamenii. Cunoscându-ºidinainte ziua morþii,atunci când i-a venitsorocul s-a întins întredouã lespezi de piatrãºi ºi-a dat, în pace,sufletul lui Dumnezeu.

La trei veacuri dupãmoartea lui, o ploaietorenþialã a fãcut caapele râului sã urcepânã la peºtera în caretrãise. ªuvoaieledezlãnþuite au luat cuele trupul Sfântului ºi l-

au purtat pânã înapropierea satului sãunatal.

Dupã multã vremede la aceastã întâm-plare, Sfântul Dimitriei-a apãrut în vis uneifetiþe bolnave,poruncindu-i sã cearãpãrinþilor s-o ducã pemalul râului, pentru a fivindecatã. De cum auaflat sãtenii, au pornitºi au însoþit familiafetiþei la locul în care,mai înainte, obser-vaserã o luminãmisterioasã, desprecare credeau cãascunde ocomoarã. Oameniiau sãpat ºi audescoperit trupulSfântului, strãlu-cind de harulDuhului Sfânt.Fetiþa s-a vindecatpe loc. De atunciau început sã fiecinstite moaºteleSfântului, care aurãmas (o vreme,

n.n.) în satulBasarabov, unde s-auîntâmplat multe alte .”

Moaºtele Sf. Dumitru(Dimitrie) cel Nou aufãcut multe minuni, ºimai ales vindecãrimiraculoase. De aseme-nea, Sf. Dumitru celnou este considerat„izbãvitor al celorchinuiþi de duhuri necu-rate ºi întãritor albãtrânilor”.


TAXELE , FIR-AR...cronicã rimatã

Oameni buni, stãm rãu la multe, însã-i bun statul la coadãca sã ne-achitãm de taxe, care-s ºir, rând ºi grãmadã!...

Personal, m-apucã bâþul, când din leafa minimalã,arunc bani pe dãri diverse, începând cu cea localã –

apa ºi curentul, gazul, scara, curtea, trotuarul -îþi ciupesc din buzunare apometrul ºi cântarul,

Taxã ai cã stai în casã, taxã cã stai în maºinã,taxã dac-o iei per pedes, fãrã sã consumi benzinã ...

(ºtii, toþi carburanþii, frate, nasc impozite, accize ,care-s lanþ de jecmãnealã, ne-aruncã din crizã-n... crize!)

Oameni buni, cãtre morminte: bocetul, plânsul, fanfara,dricul, jerba ºi groparul te usucã iarna, vara avem taxa ordinare, taxe VIP, de-asigurare,

taxe dacã mergi la munte, taxe dacã mergi la mare,

Avem taxã pe valoare, taxã ºi pe non-valoare,taxã – n penlumina Lunii, taxa bronzului la soare,

avem taxã pentru viaþã, pentru zori, pentru nocturnãavem taxa de bãgat ºi de scos votul din...urnã,

Avem taxe de intrare, sau ieºire-n Europa,taxe de botez ºi nuntã, la cantor, la taica popa,

plãtim taxe la spitale, la consiliu, primãrie,taxe pentru câinii strãzii, pentru mâþe-n custodie ,

Taxe pentru câmp arabil, pe pãºuni ºi pe pãdure,pentru flori medicinale, afine, zmeure, mure,taxe pentru braconaje, pescuit ºi vânãtoare,

chiar ºi partea pubianã are-o taxã de... pudoare!

Plãtim apa pluvialã, vântul dinspre uscãciune ,taxele de fapte rele, taxele de fapte bune ,

culmea e taxa de-a taxa ! cã aºa e-n România :cititorule, ia premiul, ca sã nu taxezi... prostia !

Ioan Dan Bãlan

Sf. Dumitru (Dimitrie) cel Nou

UNDE-S MUSTÃRIILE DE ALTÃDATÃ?

cronicã rimatãÎn tradiþie, se ºtie, când pe vii bruma se lasã

Omul iese sã deguste-un tulburel de tãmâioasã ,De muscat ori de feteascã, de merlot ori cabernet ,

Soiuri albe, roze, roºii, bune sã trãieºti încet ...

Cum pe limbã te înþeapã gazul de la fermentare ,Lângã mustul dulce-acru vrei ceva ºi de mâncare ?!Simplu, neicã : e pastramã de noaten sau batal ,

Cârnãciori ºi tochiturã, fudulii de animal ...

ªi sã vezi viaþã aleasã ! te piteºti dupã ºoproaneDe stuf, papurã ºi trestii, la halealã ºi molane ,Bagi în tine precum ursul, care întru hibernat

Se îngraºã cu rãbdare, precaut ºi calculat .

Dacã vine ºi þiganul sã te-ncânte la urecheªi-o solistã vocalistã bunã de glume ºi streche ,

Se încinge chef, române... c-aºa-i toamna în Carpaþi –Oamenii muncesc cu râvnã, toþi sunt prieteni, toþi sunt fraþi !

... Aºa am scris cu ani în urmã, pân-la Revolta cu bãtaie ,Fãrã sã am habar o iotã c-ajung Cãprarul Nicolae ,

ªtiþi ! nu mai sunt grãdini de varã, nu mai gãseºti o mustãrie ,Mda, Burebista e tot rege ºi arde vie dupã vie ,

Ne dispare ºi pastrama, oi mai sunt una din zece ,Vinul pleacã în cisterne, Vestul pare cã petreceCa-n tradiþia românã , din Espana – n Caucaz ;

Spui cã-s beat ? vorbesc în dodii ? cu ce m-am trosnit, cu ... gaz ?

Ioan Dan Bãlan

Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

SâmedruS ãrbãtorit la 26 octombrie, Sâmedru, divinitateprecreºtinã, socotit zeu în Panteonul românesc, dupã

cum atestã atât Ion Ghinoiu cât ºi Ovid Densusianu, estepatron al iernii pastorale ºi reprezintã moartea vegetaþiei,ºi venirea frigului, în antitezã cu Sângiorzul, care este con-siderat „patronul frunzei verzi”, al primãverii, regenera-torul naturii. Marele cercetãtor Ion Ghinoiu afirmã înObiceiuri populare de peste an. Dicþionar: „Împreunã cuSângiorzul, Sâmedru împarte Anul Pastoral în douãanotimpuri simetrice: vara între 23 aprilie ºi 26 octombrie,având ca miez al timpului data de 20 iulie (Sântilie) ºiiarna între 26 octombrie ºi 23 aprilie cu miez al timpului la16 ianuarie (Sâmpetru de Iarnã). În opoziþie cu Sângiorzul,care încuie iarna ºi înfrunzeºte codrul, Sâmedru încuievara ºi desfrunzeºte codrul.

S pectacolul deduminicã, 28

octombrie, nu areun subiect strãin.Mai ales pentrucuplurile cu cevaexperienþã în spate.

„Mici crime conjugale”,de trece sentimentele însfera raþionalã. Este oprivire lucidã ºi receasupra cuplului uzat ºimonoton dupã 10 ani.Un bãrbat, o femeie ºiiubirea lor de cursã lungã.

Povestea are ca intrigãaccidentul misterios al luiGilles (Dorin Zachei), înurma cãruia constatã cã

este amnezic. Soþia saLisa (Ioana Florescu), îipovesteºte cã era bãrbatulperfect, dându-i ca exem-ple tot felul de lucruripentru a-l convinge deasta. La un moment datînsã, el începe sã realizezeºi sã descopere cã totceea ce ea îi povestea,era departe de adevãr.

L a bine ºi lagreu

Ca un element deculoare pentru spectacolulde duminicã, ar fi cã ceidoi artiºti care inter-preteazã rolurile Gilles ºiLisa (Dorin Zachei ºiIoana Florescu), formeazãchiar ei un cuplu în viaþa

realã.Premiera „Mici crime

conjugale” va fi un spectacol sensibil ºi plinde sens. Poate chiar întrãirile celor doi actori sevor regãsi ºi o parte dintre spectatori.

Oana Tuþu,secretar literar la TeatrulDramatic „Ion D. Sîrbu”

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

� DN 7 Deva - Sântuhalm � DN 7Mintia - Sãcãmaº � DN 7 Ilia -

Gurasada - Zam � DN 68 A SãcãmaºDobra � DN7 Mintia - Veþel � DN7

Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic - Sãcãmaº� DN7 Ilia - Gurasada � DN7

Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam� Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN76 Cãinelul de Jos - Bejan � Vulcan

pe DN 66A ºi B-dul Mihai Viteazu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr

îîîînnnn jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

VVVViiiinnnneeeerrrriiii 22226666 0000ccccttttoooommmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011112222

H O R O S C O P 2 6 o c t o m b r i e 2 0 1 2

Dimineaþa vã lipseºte simþul practic ºi vã irosiþi energia. Colegiivã înþeleg ºi încearcã sã vã ajute.Fiþi prudent. Nu refuzaþi ajutorulcelor din jur! N-ar fi exclus cacineva din anturajul apropiat sã îþifacã o propunere, dar nu estecazul sã iei decizii.

De dimineaþa sunteþi hipersensibil ºi agitat, nu vãsimþiþi în apele dumneavoastrã.Nu luaþi decizii importante, pentru cã nu aveþi un contactprea bun cu realitatea. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu cu ceidin jur!

Vi se modificã programul peneaºteptate, dar schimbãrile suntde bun augur. Aveþi ºansa sãfaceþi cunoºtinþã cu o persoanãcu experienþã, care vã ajutã într-o afacere. Nu luaþi hotãrârila nervi. Evitaþi speculaþiile financiare!

S-ar putea ca în prima parte azilei sã aveþi mici probleme încãmin. Trataþi-le cu calm. Ungest tandru sau o vorbã bunã vãpot ajuta sã evitaþi o ceartã.Financiar nu staþi prea bine, darfiþi optimist! Banii vor apãreacând veþi avea nevoie.

Nu începeþi activitãþi noi astãzi,pentru cã puteþi sã vã loviþi deobstacole neprevãzute. Dedimineaþã s-ar putea sã vãîncurce planurile câteva drumuriscurte, pe care nu le puteþi evita.Amânaþi activitãþile dificile, carenecesitã o concentrare intensã!

Zi favorabilã întâlnirilor cu pri-etenii ºi cu persoana iubitã.Dupã-amiazã, s-ar putea sãprimiþi o sumã importantã debani de la o persoanã mai învârstã din familie. Sunt ºanse sãvi se propunã o colaborare, darnu vã pripiþi.

Aveþi tendinþa sã fiþi idealist ºi sãcredeþi cã puteþi rezolva totul,foarte uºor. Fiþi mai realist, ca sãnu aveþi surprize neplãcute!Aveþi grijã ce spuneþi, pentru cãriscaþi sã jigniþi o persoanãdragã. Nu încercaþi sã vãimpuneþi punctul de vedere!

S-ar putea sã fiþi dezamãgit, pentru cã o întâlnire de afacerinu decurge cum aþi fi vrut. Nueste o zi prea bunã pentru afaceri, dar puteþi petrece clipeplãcute alãturi de persoanaiubitã. Odihiþi-vã. Staþi bine cupartea sentimentalã.

Deºi cei din jur nu prea vã apre-ciazã ideile la adevãrata lor valoare, nu este cazul sã vã indis-puneþi. Nu semnaþi documenteoficiale ºi nu începeþi afaceri.Puteþi avea mari satisfacþii peplan sentimental ºi în relaþiile cupersoane pe care le-aþi ignorat.

Nu începeþi activitãþi noi, pentrucã aveþi tendinþa sã vã grãbiþi.Astãzi sunteþi cu capul iî nori ºiriscaþi sã neglijaþi problemeleimportante. Ar fi bine sã vãfaceþi o listã de prioritãþi. Încercaþi sã vã organizaþi cât maibine timpul!

Deºi aveþi multã treabã, ar fibine sã mai reduceþi ritmul încare munciþi. În prima parte azilei, sunteþi tentat sã cheltuiþicam mult. Încercaþi sã fiþi maiprudent! Faceþi cunoºtinþã cu opersoanã deosebitã, care poateintra în viaþa dumneavoastrã.

Dimineaþa sunteþi obosit ºi confuz, cu un simþ practicscãzut. Evitaþi sã luaþi deciziiimportante! Odihniþi-vã maimult ºi sã vã limitaþi la activitãþide rutinã. Nu este exclus sã aveþiprobleme din cauza unei femeiimpulsive.

Noi doi, împreunã, separat

Ileana FIRÞULESCU

În Valea Jiului nu existã nicio hartã a reþelelor de apã ºicanalizare din localitãþile com-ponente. Lipsa acestor hãrþiale istalaþiilor îi fac pe munci-torii singurei firme deîntreþinere ºi distribuire apã sãpiardã chiar ºi o sãptãmânãpânã dau de sursa vreuneiavarii - þevi sau conductesparte.

În Petroºani, avaria dinvestitul garaj cãruia muncitoriinu-i dãdeau de cap, a duratvreme bunã pânã s-a gãsitsursa rãului. Deºi apa þâºnea îngaraj, acolo nu exista nici oconductã. Nici pe lângã… Aºas-a sãpat pe bâjbâite timp decâteva zile, pânã când la circa300 de metri depãrtare de”izvorul” buclucaº s-a gãsitavaria. Apa se infiltrase ºi îºigãsire sã iasã la suprafaþã chiarprin garajul omului, unde

terenul a cedat. Exact ca înzicala ”unde dai ºi undecrapã”.

La fel se întâmplã în Petrila,unde beciurile locatrilor dinblocurile mici de la intrarea înoraº se umplu periodic cu apã,mai ales în perioadeleploioase, ºi care apã bãlteºtemultã vreme degradând struc-tura de rezistenþã a imobilelor.Acest lucru se întâmplã de

vreo doi ani. S-a muncit dingreu mult timp pentru a gãsibuba, ºi degeaba. S-a sãpat înstânga, în dreapta, în sus, înjos… Nu se ºtie de unde seinfiltreazã apa ºi ce þeavã o fispartã. Deci muncã degeaba!

Zilele trecute, cartierulAeroport din Petroºani arãmas fãrã apã pentru cã s-aconstatat cã în zona respectivãnu existã vane, respectiv sis-teme de închidere/deschiderepe porþiuni de reþea, astfel

muncitorii de la Apa Serv fiindnevoiþi sã opreascã apa înîntreg cartierul, mare cât unoraº, pentru a remedia odefecþiune.

Aceastã lipsã a hãrþilor sis-temelor de apã ºi canalizare adevenit o preocupare pentruconducerea societãþii, drept

pentru care toatenoile lucrãri,traseul lor, vor fiîndosariate ºi pãs-trate pentru pos-teritate, pentru anu mai pierdetimp, muncã ºibani.

Proiectele aflateîn derulare ºi celeviitoare pentruînlocuirea vechilorreþele, cu pãstrareaschiþelor de teren,ar scuti viitoarelegeneraþii de lucrã-tori sã rãscoleascãpãmântul loca-litãþilor pentru arepara o þeavãspartã.


Raul IRINOVICI

Senatorul are o declaraþie deavere stufoasã, ºi surprinzãtormajoritatea bunurilor pe care ledeþine sunt moºtenite, poate dela o “mãtuºã Tamara” (vezicazul lui Adrian Nastase-n.r.)

B ijuterii ºi alte bunuride peste 55 de mii

de euro

Senatorul hunedorean este“prinþul moºtenitor” al uneiaveri fabuloase. În anul 1983 ela primit în dar mai multeobiecte preþioase care suntevaluate la suma de 55.100 deeuro. Echivalentul în lei arînsemna 312630.13 RON,adicã peste 3 miliarde de leivechi. Astfel, putem spune cãsenatorul þinteºte spre “ElDorado”. El deþine bustul dinbronz al bunicului GhicaAnastase a cãrui valoare esteestimate la 30 de mii de euro.Cã valoarea urmeazã în ordinedescrescãtoare cercei de platinã

cu diamante evaluate la 10 miide euro. Apoi, senatorul maiare o statuetã din marmurã acãrei preþ este de 2000 deeuro. Tot 2000 de euro este ºio pinctura marinã, o cruciuliþãcu aur ºi diamante.la 3000 deeuro sunt evaluate icoanele ºitabloruile pe care le deþine prinmoºtenire senatorul. Dan RaduRusanu mai are o picture înulei evaluate la 1500 de euro ºidiverse bijuterii de aur de 14Kºi 18K evaluate la suma de1600 de euro. Acestea suntachiziþionate de senator înperioada 1990-2004.

L atifundiar naþional

Senatorul deþine mai multeterenuri în diverse colþuri aleþãrii, însã nu are niciun aparta-ment. Nici el nici soþia sã nu

sunt proprietarii vreunuiimobil, ci sunt proprietariimai multor terenuri. Totprin moºtenire, Dan RaduRuºanu s-a ales cu 6terenuri în suprafaþa deaproape 136 de metripãtraþi. Dacã bijuteriile le-a moºtenit în timpulregimului communist,terenurile le-a primit întreanii 1997-2007. De pre-cizat însã este faptul caterenurile sunt moºtenitede soþia sa Anca Ruºanu.Dintre multitudinea deterenuri pe care le “pãs-

toreºte”, Dan Radu Ruºanu aachiziþionat douã suprafeþe deteren de 1,9 hectare.

Conturile ºi activele financia-re ale senatorului sunt estimatela peste 950 de mii de lei,adicã peste 9,5 miliarde de leivechi.

Cel mai mare câºtig l-a avutînsã ca preºedinte al Eximbank,funcþie deþinutã circa trei ani.Aproximând la 3.000 de dolarivenitul lunar în aceastãperioadã, câºtigul salarial poateajunge la aproape 108.000dolari. Cum de la începutul

anului 2001, Rusanu a devenitdeputat, funcþie pe care oocupa ºi astãzi, veniturile salari-ale în perioada 2001-2006 potfi aproximate la 75.000 dolari.La toate acestea se pot adãugacâºtigurile obþinute de soþia sa,manager, din 2003 la soci-etatea Internaþional SA dinSinaia, ºi care pot fi aproxi-mate la 10.000 de dolarianual, adicã 30.000 de dolariîn perioada 2003-2006.Totalul câºtigurilor salariale înperioada 1990-2006 poate fi,aºadar, aproximat la cel mult265.000 de dolari.La acestea,se adãugã câºtigurile obþinutedin activitatea didacticã,Ruºanu fiind, din anul 2001,

lector laUniversitatea „SpiruHaret“, iar din2004, conferenþiar.Conform declaraþi-ilor de avere, el aobþinut, în 2004 ºi2005, din aceastãsursã, câºtigurianuale de 112 mi-lioane lei vechi.Astfel, la acest capi-tol se pot adãugacâºtiguri de maxi-mum 15.000 dolariîn ultimii cinciani.Þinând cont decele prezentate maisus, veniturile dinsalarii pot fi aproxi-mate la 280.000 dedolari.

Opulenta „auritã” ºi „pictatã cu pietre preþioase”

El Dorado printre parlamentarii hunedoreni

D an Radu Ruºanu (PNL) este unul dintresenatorii hunedoreni care îºi duc “veacul”

în Parlamentul României. Mai nou, senatorul numai are domiciul în judeþul Hunedoara, ci în capitalã, în Bucureºti în sectorul 1. Nimic ieºitdin comun pânã aici.

Unde dai ºi unde crapã!

I zvorul buclucaº îºi gãsise loc de ieºire îngarajul din Petroºani, dar sursa rãului s-a

gãsit, dupã ce ”s-a arat” în sus ºi în jos, la 300 mdepãrtare, precum în zicala ”unde dai ºi undecrapã”. ªi asta pentru cã lipsesc cu desãvârºirehãrþile reþelelor din toatã Valea Jiului.

Diana MITRACHE

Instalaþia de transportpe cablu din Straja va ficât de curând funcþionalã.

Asta spun acum cei careo pun în funcþiune. Numai trebuie decât sã fieracordatã la instalaþia dealimentare cu energieelectricã. ReprezentanþiiPrimãriei din Lupenispun cã de miercuri, sãp-tãmâna viitoare, vor

începe efectiv probele.Vor fi montate cabinele,una câte una ºi probelese vor face la capacitatemaximã ºi minimã.

„Lucrãrile sunt ca ºi final-izate. De miercureaviitoare se fac probele, seracordeazã la curent ºiapoi nu mai trebuie decâtsã vinã turiºtii. E oinvestiþie care credem cãva aduce turiºti ºi maimulþi la Straja”, a spus

Gabriel Lungu, adminis-trator public al municipiu-lui Lupeni.

Proiectul de modern-izare al staþiunii are o val-oare de peste 200.000de lei ºi mai cuprinde

construcþia a treitelescaune, unul de ºaselocuri ºi douã de patrulocuri, dar ºi modernizãride pârtii. Telegondola va

avea 46 de cabine, cu ocapacitate de opt per-soane fiecare. Investiþiaface parte dintr-un ampluproiect finanþat deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºi Turismului.

Carmen COSMAN Urºii dau în continuare

atacul la gospodãriileoamenilor ºi le ucid ani-malele din bãtãturã, darnimeni nu poate sã facãnimic. Sunt prea mulþi înpãdurile din zonã, însãMinisterul Mediului refuzãsã îºi dea acordul pentruîmpuºcarea a doi urºi, aºacum au cerut reprezen-tanþii fondurilor de vânã-toare. ªi, cum sunt ani-male protejate, nimeni nupoate sã facã nimic. „Amreluat solicitarea, dar nuam primit nici un rãspunspânã acum de la Minister.În zona Izvor ºi Polatiºteau mai fost atacuri aleurºilor la animaleledomestice, ori la pomii

din gospodãriile oame-nilor”, a declarat TeodorMustaþã, preºedinteleAsociaþiei de Vânãtoare ºide Pescuit Sportiv Bãniþa.Numai pe acest fond devânãtoare sunt deja 12urºi semnalaþi, faþã decinci cât este efectivuloptim, iar vânãtorii ausolicitat de la MinisterulMediului aviz pentruîmpuºcarea a doi urºi.Iniþial ministerul le-arefuzat cererea, dar solic-itarea a fost înnoitã dupãce ursul a atacat un omîn aceastã zonã. Deaceastã datã, nimeni nu amai rãspuns nimic.Localnicilor nu le rãmâne

decât sã cearãsã fie despãgu-biþi ºi depun solic-itãri în acest sens cãtreadministraþiile publice decare aparþin. De exem-plu, la Petroºani doilocalnici au cerut sã fiedespãgubiþi dupã ce ursulle-a omorât animalele dinbãtãturã. Unul dintre ei arenunþat, însã, din cauzãcã viþelul omorât de sãl-bãticiune avea numai osãptãmânã ºi nu era încãînregistrat, aºa cum cerelegea. „La PrimãriaMunicipiului Petroºani aufost depus douã sesizãricare vizau pagube pro-duse de animale sãlbatice.

Un cetãþean ºi-a retrascererea, iar un altul areclamat omorârea unuimânz. A fost întocmit unproces verbal, care a fostAgenþiei pentru ProtecþiaMediului ºi ITRSVTimiºoara, care l-a înain-

tat la rândul sãucãtre

MinisterulMediuluipentruacor-dareade

despãgu-biri”, a

declaratNicolae Taºcã,

purtãtor de cuvântal Primãriei MunicipiuluiPetroºani. În zona VãiiJiului, urºii s-au înmulþitfoarte mult ºi nu mai auce mânca. Fructele depãdure cu care sehrãneau sunt adunate desutele de culegãtori carepiaptãnã versanþii ºi lasãîn urma lor rugii goi.Cum nici jir nu se gãseºteîn aceastã zonã, ani-malele, protejate de lege,trebuie sã-ºi procurehrana din altã parte ºiajung sã dea atacul îngospodãriile oamenilor.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 octombrie 201212 Turism

Încep probele la telegondoladin Straja

C ea de a doua telegondolã din staþi-unile de munte din Valea Jiului

va fi funcþionalã în scurt timp. De sãp-tãmâna viitoare încep probele ºi apoituriºtii vor putea sã urce la Straja cuacest mijloc de transport modern.

NNNNuuuu îîîîºººº iiii ddddaaaauuuu aaaacccccccceeeeppppttttuuuullll ppppeeeennnnttttrrrruuuu îîîîmmmmppppuuuuººººccccaaaarrrreeeeaaaa lllloooorrrr

UUUUrrrrººººiiii iiii ddddiiiinnnn VVVVaaaalllleeeeaaaa JJJJiiiiuuuulllluuuuiiii ssssuuuunnnntttt ssssuuuubbbb pppprrrrooootttteeeeccccþþþþ iiiiaaaaddddiiii rrrreeeeccccttttãããã aaaa MMMMiiiinnnniiiisssstttteeeerrrruuuulllluuuuiiii MMMMeeeeddddiiiiuuuulllluuuuiiii

Î n timp ce urºii atacã în continuaregospodãriile localnicilor de pe Valea

Jiului, Ministerul Mediului tace. Pãdurariicer în continuare voie sã împuºte douã ani-male, dar nimeni nu le-a mai dat un rãspuns.

Documents

CVJ, NR. 240, VINERI 26 OCTOMBRIE 2012