CVJ Nr 480, vineri, 25 octombrie

Indiferent de condiþiilesociale, de contextul politic

sau economic, Armata a dovedit întotdeauna cã ºi-a înþeles

misiunea de a apãra fãrã echivoc valorile fundamentale ale poporului

român ºi de a consolida prestigiul internaþional al României. Armata rãmâneunul dintre cei mai buni garanþi ºi apãrãtoriai reperelor morale ºi sociale, un factor deechilibru pentru societatea româneascã ºi unveritabil ambasador al României în lume.

În calitatea mea de primar al municipiului

Petroºani, ca partener al struicturilor militare din Valea Jiului, doresc sã-mi exprimrespectul ºi aprecierea sincerã faþã de modulîn care militarii noºtri - jandarmi sau pompieri militari - au îndeplinit misiunile pe care le-au primit. Au dovedit curaj ºi demnitate ori de câte ori s-au aflat în situaþiilimitã ºi din aceste motive meritã toatãaprecierea noastrã.

Ziua Armatei este un prilej deosebit pentru a evoca memoria militarilor care ºi-aupierdut viaþa în teatrele de operaþii ºi pentrua le aduce un pios omagiu. Gândurile noastre

se îndreaptã astãzi ºi spre veteranii de rãzboi,militarii în rezervã ºi în retragere, cãtre toþicei care au servit ºi slujesc cu credinþã ºionoare patria ºi poporul român. Tuturor leaducem recunoºtinþa ºi preþuirea noastrã.

Folosesc acest prilej pentru a-i felicita petoþi militarii români, în numele ConsiliuluiLocal, a Primãriei municipiului Petroºani, dar ºi al meu personal.

Onor Armatei Române!TIBERIU IACOB RIDZI

Primarul municipiului Petroºani

Copiii se pregãtescpentru cutremur

>>> PAGINA A 10-A

Deranjat de intensitatea

decibelilor>>> PAGINA A 11-A

Inaugurarea centrului destinat

vârstnicilor>>> PAGINA A 16-A

Avram – vs. Ridzi,polemici pe temaasociaþiei datoare

>>> PAGINA A 7-A

Buhãescu cautãavocat „meseriaº”

>>> PAGINA A 6-A

La cerºit în Defileul Jiului

>>> PAGINA A 5-A

Susþinãtorii luiTraian Berbeceanuau început luptapentru eliberarealui pe Facebook

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 480

Vineri, 25 Octombrie 2013

Politicienii îngenuncheazã românii

D eºi Justiþia este un serviciu public, cei ce criticã sau dezvãluie deviaþii ale procurori-lor ºi judecãtorilor vor face puºcãrie. Dacã românii se simt nedreptãþiþi de justiþie ºi

vor încerca sã-ºi apere public libertatea, sau dacã existã erori judiciare, presa, avocaþii ºivictima erorii trebuie sã tacã mâlc pentru cã... >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Pe scurt, se cerinvestiþii la CEH

>>> PAGINA A 12-A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Octombrie 2013 Actualitate 3

S usþinãtorii luiTraian

Berbeceanu s-augrãbit sã ripostezefaþã de mãsurareþinerii acestuia,dupã ce a fost dusla audieri la sediulDIICOT Alba.

Dupã ce luni în ºiracesta a ales sã-ºidezactiveze contul deFacebook, pagina afost redeschisã. În plus,pe aceeaºi reþea desocializare a mai apãrutun cont independent,intitulat „Respect,Traian Berbeceanu!”.Persoana sau per-soanele care au ales sãprotesteze în acest modîºi pãstreazã identitateasecretã, însã ambelepagini de pe reþeaua desocializare au omulþime de aprecieri ºide prieteni virtuali.

Iar autorii contuluiintitulat „Respect,Traian Berbeceanu!”îndeamnã opinia publi-cã sã aibã o reacþie faþãde ridicarea ºefului

BCCO Alba Iulia,Traian Brebeceanu decãtre mascaþi ºireþinerea lui ulterioarã:„Cu toþii trebuie sareacþionãm! Este inacceptabil ca un om,un poliþist adevãrat,dedicat trup ºi sufletmeseriei sale ºi lupteicontra infractorilor sãajungã sã fie tratat asemeni celor pe carei-a bãgat dupã gratii!RESPECT, TRAIANBERBECEANU!!!”.

De asemenea, pecontul deschis înnumele ºefului BCCOAlba Iulia a început„lupta” pentru elibera-rea acestuia. „Dupã ozi întreagã de acuze ºiminciuni, am simþit cãeste momentul ca cineva sã spunã, mãcaraici în spaþiul virtual, cã Traian Berbeceanu,seful BCCO Alba, celcare a dat totul pentruca noi ºi familiile noas-tre sã ne simþim mai în

siguranþã, meritãRESPECTUL tuturor.Am creat aceastã paginã tocmai pentrucã în alt fel nu putem fiastãzi alãturi de el, întimp ce alþii îl lovescdin toate poziþiile.Comisare, fii puternic!Pe noi nu ne pot pãcãliinfractorii îmbrãcaþi în

haine de procurori ºinici aºa-ziºii cinstiþioameni de afaceri. Iartu, fã ceea ce ºtii maibine: pune-i sã ascultesunetul rece alcãtuºelor!”, semenþioneazã pe pagina respectivã, undesunt postate ºi articolesau opinii favorabileacestuia.

D eclarat în2007

„Poliþistul anului”,cercetat pentrusprijinirea unuigrup infracþional

Comisarul ºef Traian Berbeceanu are45 de ani, iar din 2005 este ºef alBrigãzii de Combaterea CriminalitãþiiOrganizate Alba Iulia,

structurã cu atribuþii în judeþele Alba,Hunedoara ºi Sibiu.

În anul 2007,Brigada de Combaterea CriminalitãþiiOrganizate Alba Iulia ºi Traian Berbeceanuau primit, la o galãorganizatã de PoliþiaRomânã, titlul de"Poliþistul anului" la categoria "CombatereaCriminalitãþiiOrganizate".

ªeful BCCO Alba-Iulia, TraianBerbeceanu, esteacuzat acum cã a spri-jinit grupul infracþionalsuspectat de evaziunefiscalã cu produsepetroliere de peste 3,5milioane de lei, în acestdosar procuroriiiDIICOT fãcând maimulte percheziþii înjudeþele Hunedoara ºiAlba.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

D oi bãrbaþi dinPetroºani,

suspectaþi de comitereainfracþiunii de furt calificat, au fost identificaþi în urmaunei razii a poliþiºtilor.

Oamenii legii au luat lapuricat mai multe zone dinPetroºani, unde existauinformaþii cã s-ar fi pututascunde persoane care aucomis diverse infracþiuni.Astfel, au fost organizaterazii în cartierele Aeroport,Colonie ºi în zona Livezenidin Petroºani. Iar în urmaactivitãþilor desfãºurate,

poliþiºtii Biroului InvestigaþiiCriminale i-au depistat peCãtãlin B., de 29 de ani, dinPetroºani, care oferea sprevânzare un telefon mobil.Din verificãrile efectuate, s-astabilit faptul cã acesta a fostsustras în noaptea de19/20.10.2013 dintr-ocabanã din Staþiunea Strajaºi aparþine unui tânãr de 18ani, din Vulcan, la PoliþiaMunicipiului Lupeni fiindînregistrat dosar penal cuprivire la furtul telefonuluimobil. De asemenea, IoanB., de 45 de ani, din Petrila,a fost ridicat de poliþiºtii carespun cã este prezumtivulautor al unei infracþiuni defurt calificat. „Din cercetãrileefectuate a rezultat faptul cã,în noaptea de11/12.03a.c., a spart gea-murile portierelor din parteadreaptã ale unui autoturismparcat pe stradaConstructorul din Petroºaniºi a pãtruns în interior, deunde a sustras diferite bunuri(inclusiv un portofel cu acteºi bani), cauzând un prejudi-ciu în valoare de 2.000 lei”,

a declaratBogdan Niþu,purtãtor decuvânt al IPJHunedoara.

Cu ocaziaraziilor efectu-ate a fostdepistatã ominorã învârstã de 14ani, dinmunicipiulPetroºani, carea plecat volun-tar de la domi-ciliul la data de14 octombrie ºi era datã înurmãrire naþionalã din datade 15.10.2013. Fata a fostîncredinþatã tatãlui, stabilin-du-se cã nu a fost victimizatãîn niciun fel pe durata dispariþiei.

Poliþiºtii Biroului RutierPetroºani au fãcut ºi unmicrofiltru în zona DN 66Livezeni, ocazie cu care aufost controlate 28 de autove-hicule, fiind aplicate 4sancþiuni în valoare totalã de7.200 lei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Au venit primii investitori

la Aninoasa

L a Aninoasa au venit decurând niºte investitori de

la Hunedoara, care vor sãdeschisã în zona dintre Iscroniºi Livezeni, o fabricã de mobilã.

Deocamdatã, ei au venit sãrecruteze circa 10 % din personalulpe care îl doresc în total, iar câtevainterviuri de angajare au avut loczilele trecute. “Sunt niºte investitoricare vor sã angajeze în jur de 200

de oameni, iar noi am insistat camare parte dintre aceºtia sã fie dinAninoadsa, bineînþeles, ºi dupãpregãtire. Aceastã firmã, deocam-datã a închiriat un spaþiu mai mic dela domnul Zvâncã, dar odatã ce vorintra în spaþiul mai mare pe care îldoresc, vor face mai multe angajãri,Ei au momentan aici o secþie decroitorie”, a declarat AdrianAlbescu, viceprimarul OraºuluiAninoasa.

Acesta este primul investitor carevine la Aninoasa în ultimii ani, astadupã ce administraþia a mai vorbitde câþiva interesaþi, dar care nu aumai apãrut, Se vehicula ipotezaunor spanioli, apoi a unor italieni,iar anul trecut, primarul Dunca vor-bea chiar de niºte austrieci care vorsã transfrme Aninoasa, zonaGambrinus, mai exact, în parc devânãtoare pentru bogaþii Europei.Bineînþeles, toate acestea au rãmasdoar la stadiul de vise irealizabile.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Susþinãtorii lui Traian Berbeceanu au începutlupta pentru eliberarea lui pe Facebook

Hoþi prinºi de poliþiºtii din Petroºani în urma unor razii

P reºedinteleMicrosoft Bill

Gates, cel maibogat om din lume,a devenit „ceferistulneamului” ºi reparãtronsonul de caleferatã Simeria(Hunedoara) –Vinþu de Jos (Alba).Nu chiar el personal, ci compa-nia în care tocmai a investit ºi carederuleazã maimulte contracte înRomânia.

Bill Gates a ajunsexecutant pe tronsonulde cale feratã Simeria– Vinþu de Jos dupã cea cumpãrat, la sumade 113,5 milioaneeuro, un pachet de 6%din acþiunile companieispaniole de construcþiiFCC, prezentã ºi înRomânia, unde participã la mai multeproiecte mari de infra-structurã. Bill Gates adevenit astfel al doileamare acþionar al FCC,dupã cum a anunþatFCC, citatã de WallStreet Journal.Compania spaniolãare peste 80.000 deangajaþi în 55 de þãriºi a înregistrat anul trecut o cifrã de afa-ceri de 11,15 miliardeeuro. În România,FCC este implicatã înmai multe proiecte

mari de infrastructurã,printre care ºi proiec-tul ce vizeazã moder-nizarea tronsonului decale feratã menþionat,pentru care MinisterulTransporturilor aanunþat, în luna mai,cã a fost semnat con-tractul de execuþie, iarlucrarea trebuie sã fiegata în 30 de luni.

U n proiectcomplex

Proiectul urmãreºtereducerea timpului de cãlãtorie pe acestsegment feroviar.Contractul a fostsemnat între CNCF“CFR” SA, în calitatede beneficiar, ºi FCCCONSTRUCCIONS.A., lider al asocieriide firme FCC CON-STRUCCION S.A –ALPINE BAU GmbH– AZVI S.A. – S.C.STRACO GRUPS.R.L, care a câºtigatlicitaþia. În valoare depeste 1,2 miliarde delei, contractul prevede

execuþia lucrãrilor deconstrucþii ºi instalaþiipe tronsonul VINÞUDE JOS – SIMERIA,parte integrantã atronsonului Coºlariu –Simeria. Proiectulcuprinde lucrãri dereabilitare/moderni-zare a infrastructuriiferoviare, care sã asigure viteze maximede 160 km/h pentrutrenurile de cãlãtori ºi120 km/h pentru celede marfã. Astfel, vor fi executate lucrãri lainfrastructurã ºi supra-structurã, lucrãri de

electrificare ºi ener-goalimentare (inclusivreabilitarea/modern-izarea a doua substaþiide tracþiune electricã);lucrãri de telecomuni-caþii feroviare (exclusivGSM-R); lucrãri deconstrucþii civile(reabilitare clãdiri ºispaþii aferente instalaþi-ilor tehnologice ºi publicului cãlãtor,peroane, copertine,amenajãri/dotãri accespersoane cu dizabili-tãþi) dar ºi lucrãri deprotecþie a mediului.Sursa de finanþare este

asiguratã de cãtreComisia Europeanã(85%), prin Fondul deCoeziune, ºi de cãtreGuvernul României(15 %), cu fonduri dela bugetul de stat.

Practic, consorþiulformat din FCC,Alpine Bau, Azvi ºiStraco executã pentruCFR SA lucrãri demodernizare pe douãtronsoane aleCoridorului IV pan-european, în valoarede peste 350 milioanede euro. FCC participãºi la modernizareatronsoanelor Micãsasa- Aþel, din judeþulSibiu, ºi Aþel -Sighiºoara (Mureº), învaloare de 747,4 mili-oane lei (aproximativ168 milioane euro),respectiv 208 milioane

euro, fãrã TVA. FCCmai este parte într-oasociere cu Astaldi(Italia), Delta ACM ºiAB Construct care ºi-aadjudecat contractulpentru execuþia tron-sonului Râul Doamnei-Eroilor al Magistralei 5de metrou, în valoarede 215 milioane euro,fãrã TVA. De aseme-nea, în luna iulie,Metrorex a atribuit unalt contract, de 69 milioane lei fãrã TVA,asocierii Astaldi - FCC- Delta ACM - ABConstruct pentrulucrãri suplimentare laun tronson alMagistralei 5 DrumulTaberei - Pantelimon.De asemenea, con-sorþiul FCC - Astaldieste responsabil pentrulucrãrile la autostradaArad - Timiºoara, con-tract cu o valoare de135,4 milioane euro.

CarCarmenmenCOSMAN COSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Octombrie 20134 Actualitate

Vineri - Bursãpentru ºomeri

P atru angajatori vinvineri la Bursã în

Petroºani. ªomerii potopta pentru meseriinecalificate, iar una ar fisortator de PET-uri.

Ca în fiecare lunã, ultima zide vineri din octombrie estededicatã burselor locale. LaPetroºani sunt aºteptaþi ºomerii,dar ºi angajatorii. Patru dintreaceºtia vin cu oferte vineri, delaora 9,00. „Vineri, 25octombrie, avem o mini-bursã,

organizatã doar în judeþulHunedoara, iar pânã înmomentul de faþã avem 4angajatori care ºi-au confirmatprezenþa”, a declarat JudithBabþan, ºefa ALOFMPetroºani.

ªomerii ar putea fi tentaþi dedouã dintre ofertele de pepiaþã, mai ales cã nu se cere ocalificare pentru ele. „Ca ºinoutãþi, avem o firmã care seocupã de sortare PET-uri,muncã necalificatã, ºi avem ºi ofirmã care cautã muncitori pegater, ifroniºti, iar în rest sunt

aceleaºi locuri demuncã, precum avemde obicei”, a mai adãu-gat Judith Babþan, ºefaALOFM Petroºani.

Aceasta este cea dea doua bursã ce are locîn luna octombrie, dupãcea a absolvenþilor, carea avut loc cu câtevasãptãmâni mai înainte.

ªomerii sunt chemaþila sediul ALOFMîncepând cu ora 9,00.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Boss-ul Microsoft, Bill Gates, reparã calea feratã Simeria – Vinþu de Jos

S -a început schim-barea la faþã a

Uricaniului. De curînd,aici au început lucrãrilede reabilitare a infra-structurii rutiere.

Dupã îndelungi aºteptãri,la Uricani a demaratproiectul de “Reabilitare astrãzilor ºi podurilor”, unulmult aºteptat de adminis-traþia localã. La finalul aces-tuia, dupã 12 luni, infra-structura localitãþii se vaschimba considerabil înbine.

“ Lucrãrile au început cuBulevardul Republicii ºi

podul din zona Poºtei.Sigur, pînã cînd vremea vapermite, se va lucra, dupãcare acestea se vor opri ºivom face o solicitare de pre-lungire a termenului. Avemîn vedere odatã terminareaacestor douã obiective cucare s-a ºi început, iar apoicontinuãm cu BulevardulMuncii, podul din Sterminosspre acest bulevard, cel de-al doilea pod, stradaProgresului, strada Unirii ºistrada Aleea Brazilor ”, adeclarat Dãnuþ Buhãescu,primarul Oraºului Uricani

În total, aici urmeazã sãfie reabilitate douã bule-varde, trei strãzi ºi douã

poduri. Banii sunt veniþi dela Uniunea Euroeanã,Guvernul României, iarprimãria are ca ºi con-tribuþie o cotã de 2 %. Laacest moment, termenul depredare al proiectului estedatã de 24 ianuarie 2014,dar pentru cã procedura delicitaþie a durat mai multtimp, iar ordinul de începereal lucrãrilor s-a dat tîrziu, seva face o solicitare de pre-lungire a contractului, carear trebui sã aibã o duratãefectivã de 12 luni în total.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE


Z eci decerºetori

s-au cantonat lasemafoarele dedirijare a circulaþiei rutieredin Defileul Jiului,la fel cum s-aîntâmplat ºi peperioada de reabili-tare a DN 66 întrePetroºani ºi Haþeg.

Cerºetorii din ValeaJiului dar ºi din judeþulGorj au descoperit oafacere profitabilã înreabilitarea DN 66,tronsonul din DefileulJiului.

În special la sfârºit

de sãptãmânã când circulaþia autoturis-melor este permisã pe tot parcursul zilei,cerºetorii se

amplaseazã strategic lasemafoarele de dirijareºi fac bani serioºi dincerºit. „Pânã laMânãstirea Lainici sunt

ai noºtri, din Vulcan,Lupeni, Petroºani lacerºit. Deacolo încolosunt cei din

Bumbeºti ºi alte satedin Gorj. Cei care aucopiii cu ei fac maimulþi bani decât cei fãrã, dar este binepentru toatã lumea.

Ce sã facem, trebuiesã trãim, nu putem sãdãm în cap.La cãrbune nu te mailasã sã iei, la cerºit pestradã nici atât. Aici nute deranjeazã nimeni ºi dacã vine „garda”fugim în pãdure. Nu temai cautã nimeni, nu-ºi

bat ei capul cu noi”,spune unul dintrecerºetori. Bãrbatul are32 de ani ºi merge cutrenul pânã la „locul de muncã” din DefileulJiului. Cerºeºteaproape zilnic, celpuþin douã ore. „Când se dã drumul lamaºini sã circule, dupãmasa merg ºi staupânã se întunecã.Sâmbãta stau toatãziua, la fel ºi duminica.Atunci se fac banifrumoºi”, mai spunecerºetorul.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

C onsumul este înscãdere, iar

producãtorii de energiecum sunt ComplexulEnergetic Hunedoaraori Oltenia, ar putea sã-ºi menþinã capacitãþile de producþie ºi angajaþii depe urma exportului.

Un coº de energie elec-tricã produsã de termocen-trale, dar ºi de hidrocen-trale, scos la export arrezolva problemele ivite cuscãderea consumului peplan intern considerã IulianIancu, preºedinteleComisiei pentru industrii ºiservicii din CameraDeputaþilor.

Acesta aratã cã este unexcedent de energie înpiaþã, ca urmare a scãderiiconsumului intern cu 7% înacest an. „Acest lucrupoate fi rezolvat printr-unpachet de energie pe careRomânia îl poate scoate la

export. Adicã, în acestmoment, când scade consumul intern, ca sã poþi sã þii toate capacitãþile în funcþiune,poþi sã faci un coº deenergie termo, de la complexurile energeticeOltenia ºi Hunedoara, cu hidro ºi cu nuclear.

Astfel vom fi compatibilila export ºi ne menþinemtoate capacitãþile în funcþi-une ºi locurile de muncã.Acest lucru este obligatoriu,dupã pãrerea mea.

Trebuie fãcut însã încondiþiile legii, adicã întransparenþã totalã. Iaraceste mici cantitãþi careapar acum ca un subiectdistinct pentru unii nu vormai putea fi accesibile pentru nimeni”, a arãtatIancu. România poateexporta 1.000 de MW înorice moment astfel cã n-arfi probleme în privinþatransportului energiei cãtrebeneficiari externi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Uricaniul se transformã

Complexul EnergeticHunedoara ar putea exporta

o parte din producþie

La cerºit în Defileul Jiului

DianaMITRACHE

Buhãescu a supusspre vot în ConsiliulLocal propunerea saºi consilierii au apro-bat proiectul dehotãrâre, numai cã înnota de fundamentare,edilul chiar le aratãacestora cum cã nuprea e voie sã con-tracteze serviciijuridice, decât în situ-aþii temeinic justificate:„Autoritãþile ºi insti-tuþiile publice ale aud-ministraþiei publice

locale ºi centrale,indiferent de modul definanþare ºi subor-donare, societãþilenaþionale, companiilenaþionale ºi societãþile

comerciale cu capitalintegral sau majoritarde stat, precum ºiregiile autonome careau în structura organi-zatoricã personal pro-

priu de specialitatejuridicã NU POTACHIZIÞIONA SER-VICII JURIDICE, deconsultanþã, asistenþãºi/ sau reprezentare.Totodatã, la alineatul2, al aceluiaºi articol,se prevede,în situaþiitemeinic justificate,încare activitãþile juridicede consultanþã (...)necesare autoritãþilorºi instituþiilor publice,prevãzute la alineatulI, nu se pot asigura decãtre personalul despecialitate juridicãangajat la aceste insti-

tuþii, POT FI ACHIZ-IÞIONATE servicii despecialitate, în condiþi-ile legii, numai cuaprobarea Consiliuluilocal”.

Zis ºi fãcut ºiConsiliul Local aloraºului Uricani aaprobat achiziþionareade servicii.

„Va fi un avocatbun de aici din ValeaJiului. Avem juriºtipuþini, cã doi au ple-cat la muncã în alt locpe salarii mari, nu cele ofeream eu. Ceicare au rãmas au multde lucru ºi chiar dacãnu plecau, tot anga-jam, cã în procesul cu

Curtea de Conturi îþitrebuie avocat mese-riaº”, a motivat DãnuþBuhãescu.

La Primãria Uricanieste angajat CristianSãvulescu, jurist laBiroul de Taxe ºiImpozite ºi Ana MariaBorz, consilierulConsiliului Local ,însã,despre ei primarulspune cã au mult delucru.

Buhãescu nu a vrutsã precizeze cui vaîncredinþa practicbugetul local aloraºului, dar a spusdoar cã e un avocatdin Valea Jiului.


MaximilianGÂNJU

Proiectul derulat depoliþiºtii hunedoreni afost premiat deAgenþia Naþionalã aFuncþionarilor Publici(ANFP) în cadrul celei

de-a VI-a ediþie a con-ferinþei internaþionale“Inovaþie ºi calitate însectorul public”, deru-latã în perioada 17-19octombrie 2013. Maimulte insituþii publiceau fost recompnesatecu premii pentru pro-

gramele derulate îndiferite domenii, iarInspectoratul dePoliþie al JudeþuluiHunedoara a primitmenþiunea pentruproiectul derulat anultrecut sub titulatura„Voluntar pentrucomunitatea mea”.

Proiectul a fostimplementat în judeþulHunedoara pe operioadã de 6 luni,iunie – decembrie2012, iar în aceastãperioadã au fost real-izate cinci sesiuni de

formare cu un cumulde 20 de ore, în careelevii au dobânditinformaþii, abilitãþi,deprinderi ºi compe-tenþe noi, precum:realizarea unei cam-panii de prevenire,realizarea unei cam-panii stradale de infor-mare publicã, scriereaunui proiect de pre-venire a criminalitãþii,susþinerea uneiprelegeri în faþa pub-licului domeniul pre-venirii criminalitãþii.Aceºtia au fost impli-caþi ºi în trei acþiunipreventive realizate deCompartimentulAnalizã ºi Prevenire aCriminalitãþii - I.P.J.Hunedoara în cadrulcampaniilor„Sãptãmâna PreveniriiCriminalitãþii”, „Nu-þilãsa maºina la-ndemâ-na hoþilor” ºi„A.C.T.A. –Acþioneazã! Crede înTinereþea tA!”.

Menþiune pentru IPJ Hunedoara

F uncþionarii publici dinRomânia au hotãrât cã

Inspectoratul de Poliþie al JudeþuluiHunedoara meritã sã fie recompensat pentru proiectul„Voluntar pentru comunitatea mea”.

Buhãescu cautã avocat „meseriaº”A re un proces cu Curtea de

Conturi ºi acum cautã un avo-cat foarte bun. Vorbim de DãnuþOdagiu Buhãescu, primarul dinUricani, care va contracta serviciileunui avocat bun, ca sã îl reprezinte,pentru cã angajaþii din primãrie, fieau plecat pentru salarii mai bune,fie au prea mult de lucru.


S candalul apeila asociaþia

de proprietari din centrulPetroºaniuluinaºte animozitãþi.Primarul ºi directorul de la apese acuzã reciproc ºi dau explicaþiiprin conferinþe de presã.

Responsabilii de la ape au sistatfurnizarea apei potabile la sute deoameni ºi primarul aspus cã e abuz. Asta agenerat un adevãratval de acuze, iarCostel Avram, directorul general alSC Apa Serv, a spuscã vina e ºi aprimãriei.

„Îmi place de prietenul meu, Tiberiu Iacob Ridzi,care vine ºi spune cãcei de la ape au luatcea mai durã mãsurã ºi el nu e de acord. Îl întreb acum, aici ºiîn faþa dumneavoastrã,ºi prieteneºte l-amîntrebat, ce a fãcut

Primãria MunicipiuluiPetroºani pentru arezolva problema laaceastã asociaþie?Nimic! Nimic! ªi atunci, care emãsura pe care trebuiesã o iau?”, a spus în conferinþã de presãCostel Avram, directorul general alSC Apa Serv ValeaJiului.

Replica primaruluinu a întârziat sã aparãºi edilul din Petroºanisusþine acum cã vinovaþi de situaþia dela Asociaþia cu pricina

sunt cei de la ape,care de un deceniu nuau recuperat baniidatornicilor.„Rãspunsul meu laîntrebarea domnuluidirector, care mi-aadresat-o, vis-a-vis deproblema cu apa peAleea Poporului, este:de ce Apa Serv nu afãcut nimic ºi nu a datîn judecatã asociaþiade proprietari ºi a lãsatsã se strângã acestedatorii timp de 10 ani?Nu-i problemaprimãriei ºi nu înþelegde ce, domnul director

dacã era atât de aplecat, de ce nu aluat toate mãsurile ºi adat în judecatã doaracum o sãptãmânãasociaþia de propri-etari”, a replicatTiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani.

Asociaþia de proprietari din centrulmunicipiului Petroºaniare o datorie deaproape 250.000 de lei, iar iþele suntîncurcate, dupã ceadministratorul care a gestionat situaþiacontabilã a murit,acum câteva luni.

Primarul Tiberiu

Iacob Ridzi vine cuprecizãri legate demãsurile ce le va luainstituþia pe care oconduce în acest sens.„Noi putem sãexercitãm un control,cu sprijinul aparatuluipropriu al CJ ºi o sãcer sprijinul Moloþ înacest sens (sã înþelegcã domnul Avram esupãrat ºi pe domnulMoloþ cã n-a fãcut control, dar legea aºaspune). Noi vom face o sesizare cãtreConsiliul Judeþean sãne ajute cu aparatul

propriu sã verificãmaceastã asociaþie”, amai adãugat TiberiuIacob Ridzi.

Tot scandalul aizbucnit dupã ceoamenii revoltaþi cã au rãmas fãrã apã larobinete, deºi aveaufacturile achitate la zi.Departe de a seîncheia acest scandal,Costel Avramameninþã din nou cu debranºarea populaþiei, din cauzasumelor restante,întimp ce Tiberiu IacobRidzi spune cã legilesunt cât se poate declare ºi primãria nu se

poate bãga. „Conform Legii

230/ 2007, privindorganizarea ºifuncþionareaAsociaþiilor deProprietari, art. 52Consiliile locale ale

municipiilor, oraºelor,comunelor ºi ale sectoarelor municipiului Bucureºtisprijinã activitatea asociaþiilor de proprie-tari pentru realizareascopurilor ºi sarcinilorce le revin, în confor-mitate cu prevederilelegale în vigoare. Art 53,Compartimentele specializate înfiinþateîn cadrul autoritãþiipublice locale îndrumaºi sprijinã proprietariipentru a se constitui înasociaþii de proprietari.

Asta am ºi fãcut ºipe strada respectivãam reuºit anvelopareaa 4 blocuri”, a conchisprimarul Tiberiu iacobRidzi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Avram – vs. Ridzi, polemici pe tema asociaþiei datoare

Începând cu 1 februarie2014, cine face dezvãluirisau declaraþii critice despreactivitatea unuiprocuror saujudecãtor riscã

închisoarea. Avocaþii sunt contrariaþi

pentru cã nu-ºi vor puteaface meseria dacã unuijudecãtor I se pare cã afost presat de avocat înprobatoriul administrat.Presa scrisã ºi audio vizualãeste plinã de documente ºifapte care aratã cã exitãderapaje în justiþie. Peviitor acest lucru nu va fipãosibil, pentru cã parla-mentarii noºtri au votat olege ce seamãnã cu o altade dinainte de 1989.

Jurnaliºtii de la Luju.ro – Lumea justiþiei -a descoperit printre sutele

de articole din noul CodPenal unul care pur ºi simplu instituie în maremãsurã cenzura în presã.

Astfel, potrivit art. 276 Cod penal: „Faptapersoanei care, pe durataunei proceduri judiciare în curs, face declaraþii publice nereale referitoarela sãvârºirea, de cãtrejudecãtor sau de organelede urmãrire penalã, a unei infracþiuni sau a unei abateri disciplinare grave legatã de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenþa sau

intimida, se pedepseºte cuînchisoare de la 3luni la un an sau cuamendã”.

I nformarea publicului

privitor lacorupþie -interzisã

Avocaþii sunt contrariaþi pentru cã

vor fi ºi ei limitaþi îndesfãºurarea activitãþi.i

„Acest articol este oaberaþie, de o manierãcare nu-ºi gãseºte utilitateaºi eficienþa juridicã.Declaraþiile fãcute de oricepersoanã pot fi interpre-tate oricând ca o presiunela adresa unui procuror saujudecãtor, iar articolul pre-zintã o vãditã atitudine discriminatorie faþã de celcare e pus în situaþia sãdemonstreze afirmaþiile pecare le face vizavi de unmagistrat. Nu mai vorbimde dificultatea probatoriuluiîntrucât magistraþii potoricând sã interpreteze odeclaraþie drept presiuneasupra lor. ªi mai grav este

cã se aduce atingere drep-tului de a informa publiculde cãtre specialiºti sau jurnaliºti privitor lacorupþie ºi la fapte ce þinde desfãºurarea unui pro-ces. Pe scurt, pentru oricedeclaraþie facutã despre unprocuror sau judecãtor,pregateºte-te sã facipuºcãrie! Unde mai estegraniþa între prejudecatã,judecatã de valoare ºi câtmai este respectat interesulpublic? Faptul cã într-osocietate democraticãexistã puncte de vederediferite, nu are cum sã fieinfracþiune” - avocatCãtãlin Dancu.

”Reamintesc tuturor cãJustiþia este un serviciupublic, iar dreptul pãrþilorde a avea un procesechitabil e dat de publici-tatea desfãºurãrii acestuiproces. Instaurarea uneiasemenea cenzuri de tiptotalitarist prezintã o teamãvisceralã faþã de adevãrulopiniei publice. Sã neamintim cã pânã ân 1989era o lege ce interziceacomentarea în presa aanchetelor sau proceselor.Daca vor sã ne întoarcemla anii aceia, pãi atunci sãne întoarcem cu totul!” -avocat Lucian Bolcaº.

Ambele declaraþii au fostpreluate de pe Luju.ro.

A leºii i-au trãdatpe români din

neºtiinþã sauneputinþã

Proiectul noului CodPenal a fost elaborat deguvernul Boc, iar ministrude justiþie – practic 90%din cod a fost lucrat deexperþi din Ministerul deJustiþie, mulþi rãmaºi de pevremea Monicãi Macoveiºi Cãtãlin Predoiu. Pe 22iunie 2006, Guvernul Boc1 îºi angajeazã rãspun-derea pe aceastã formulãde Cod Penal. Angajarearãspunderii nu a fosturmatã nici de o moþiunede cenzurã - opoziþia eraformatã atunci doar dinPNL ºi UDMR - ºi nici deo sesizare la CCR. La vre-mea respectivã articolul276 a trecut neobservat. Înprimul rând pentru cã fiindvorba de o angajare arãspunderii guvernului, nuau existat dezbateri, iarevenimentele fierbinþi alezilei au fost altele, spunecotidianul.ro

Dupã angajarea rãspun-derii, Codul Penal a maisuferit 3 modificãri: pe 28februarie 2012 ºi 27 martie 2012 în CameraDeputaþilor s-au dat voturifinale pe ceea ce au

devenit Legea 63, respec-tiv Legea 187 din 2012.Pe atunci USL se afla îngrevã parlamentarã, iarcele douã legi de modifi-care au trecut la limitã - laconducerea ºedinþelor s-auaflat Roberta Anastase,respectiv Ioan Oltean, decicu numãratul într-o salãfãrã opoziþie nu a fostnicio problemã, spunecotidianul.ro - ; Dar pe 2octombrie 2012, cândUSL avea deja majoritateîn Parlament, trece fãrãprobleme proiectul de lege100/2011, care avea sãdevinã Legea 187/2012pentru punerea în aplicarea Codului Penal. AtunciUSL putea sã intervinã. Nu a fãcut-o!

În condiþiile în carepresa reflecta cazuri deprocese inechitabile, laCEDO sancþiona pe bandãrulantã România, sute ºisute de hotãrâri ale CurþiiEuropene au demonstratcã cetãþenii români au avutparte de nedreptãþi ºiabuzuri din parteaorganelor de cercetare sau judecãtori. În loc cadezbaterea publicã sã fieîncurajatã pentru a reduceaceste practici, noul CodPenal este ca un paravanpentru greºeli…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Octombrie 20138 Politic Politic 9

Este vorba de deputaþii hunedoreniNatalia Intotero ºiLaurenþiu Nistor ºi dedeputaþii Ana Birchallºi Camelia Khraibani

”Vã rugãm sã neprecizaþi rolulConsiliului Naþionaltripartit pentruDialog Social în dialogul social tripartitºi sã exemplificaþiCNT-DS pe parcursulguvernãrii, în interva-lul de timp decembrie2012 – pânã înprezent”, aratã deputaþii PSD.

Realizarea dialogului social înRomânia a suferitmodificãri importante,

odatã cu adoptarealegii nr. 62/2011 adialogului social.

Astfel,

acest nou act norma-tiv introduce transfor-mãri substantiale înceea ce priveste conditiile de derularea dialogului social,cadrul legal de consti-tuire

sifuncþionare a organi-zatiilor sindicale, pre-cum ºi condiþiile destabilire a reprezenta-tivitãþii organizaþiilorsindicale. Noua lege adialogului social asigurã cadrul demo-cratic pentru expri-marea opiniilor ºi aproblemelor datoratenerespectãrii actelor

nor-mative pe care sebazeazã relaþia angaja-tor – angajat. Asadar,dialogul social este onecesitate pentruorice societate care sedoreste a fi unademocraticã.

O noutate a Legii nr.62/2011 este consti-tuirea ConsiliuluiNaþional Tripartit pentru Dialog Socialcu rolul de a menþinecontinuitatea mecanis-mului de consultãri tripartite, Guvern –Sindicate – Patronate,ca urmare a modi-ficãrii structuriiConsiliului Economicºi Social.

Conceptul de dialog social acoperã,în mod normal, dialogul bipartit dintrepatronate si organiza-tiile salariatilor. Înacest caz, suntem înfata unui proces carepermite salariatilor sãformuleze opinii cureferire la adoptareadeciziilor manageriale.Dialogul social esteindispensabil într-osocietate democraticãprecum cearomâneascã, întrucât

pluralismul opiniilor,libertatea de expri-mare a opiniilor siratiunea sunt necesareîn luarea unor deciziicare implicã întreg sistemul economic sau sistemul de învãtãmânt dinRomânia.

Dialogul întrepartenerii sociali aretrei roluri esenþiale:acþioneazã pentru pre-venirea conflictelor,determinã pãrþile cuinterese divergente sãajungã la un acord ºireconstruieºte paceasocialã post-conflict.

Conceptul de “dia-log social” reflectã trecerea de la o culturã de conflict la oculturã de parteneriatºi luare în considerarea intereselor comuneale partenerilor socialiimplicaþi în cadrulunui proces mai largde “concertaresocialã”.

Monika BACIU Monika BACIU

Politicienii îngenuncheazã româniiD eºi Justiþia este un serviciu public, cei cecriticã sau dezvãluie deviaþii ale procuror-

ilor ºi judecãtorilor vor face puºcãrie. Dacã românii se simt nedreptãþiþi de justiþie ºivor încerca sã-ºi apere public libertatea, saudacã existã erori judiciare, presa, avocaþii ºi vic-tima erorii trebuie sã tacã mâlc pentru cã,potrivit noului Cod Penal, orice judecãtor sauorgan de cercetare penalã se poate consideraintimidat sau influenþat ºi respectivii pot faceînchisoare. Articolul din noul Cod Penal esteunul generalist, astfel cã orice persoanã din sis-temul judiciar poate interpreta cum vrea ºi exe-cuta pe cine vrea. Respectiva lege a fost iniþiatãpe vremea guvernãrii Boc ºi finalizatã pe vre-mea USL, care putea s-o modifice în toamna tre-cutã, dar nu a fãcut-o!

Patru deputaþi, un ministruP atru deputaþi PSD iau la întrebãriun ministru PSD. Patru deputaþi

ai Partidului Social-Democrat, dintrecare doi din judeþul Hunedoara, îi solicitã ministrului delegat pentruDialog Social, Adriana Panã (PSD)lãmuriri vizavi de rolul ConsiliuluiNaþional Tripartit pentru Dialog Social.

Începând cu 1 februarie2014, cine face dezvãluirisau declaraþii critice despreactivitatea unuiprocuror saujudecãtor riscã

închisoarea. Avocaþii sunt contrariaþi

pentru cã nu-ºi vor puteaface meseria dacã unuijudecãtor I se pare cã afost presat de avocat înprobatoriul administrat.Presa scrisã ºi audio vizualãeste plinã de documente ºifapte care aratã cã exitãderapaje în justiþie. Peviitor acest lucru nu va fipãosibil, pentru cã parla-mentarii noºtri au votat olege ce seamãnã cu o altade dinainte de 1989.

Jurnaliºtii de la Luju.ro – Lumea justiþiei -a descoperit printre sutele

de articole din noul CodPenal unul care pur ºi simplu instituie în maremãsurã cenzura în presã.

Astfel, potrivit art. 276 Cod penal: „Faptapersoanei care, pe durataunei proceduri judiciare în curs, face declaraþii publice nereale referitoarela sãvârºirea, de cãtrejudecãtor sau de organelede urmãrire penalã, a unei infracþiuni sau a unei abateri disciplinare grave legatã de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenþa sau

intimida, se pedepseºte cuînchisoare de la 3luni la un an sau cuamendã”.

I nformarea publicului

privitor lacorupþie -interzisã

Avocaþii sunt contrariaþi pentru cã

vor fi ºi ei limitaþi îndesfãºurarea activitãþi.i

„Acest articol este oaberaþie, de o manierãcare nu-ºi gãseºte utilitateaºi eficienþa juridicã.Declaraþiile fãcute de oricepersoanã pot fi interpre-tate oricând ca o presiunela adresa unui procuror saujudecãtor, iar articolul pre-zintã o vãditã atitudine discriminatorie faþã de celcare e pus în situaþia sãdemonstreze afirmaþiile pecare le face vizavi de unmagistrat. Nu mai vorbimde dificultatea probatoriuluiîntrucât magistraþii potoricând sã interpreteze odeclaraþie drept presiuneasupra lor. ªi mai grav este

cã se aduce atingere drep-tului de a informa publiculde cãtre specialiºti sau jurnaliºti privitor lacorupþie ºi la fapte ce þinde desfãºurarea unui pro-ces. Pe scurt, pentru oricedeclaraþie facutã despre unprocuror sau judecãtor,pregateºte-te sã facipuºcãrie! Unde mai estegraniþa între prejudecatã,judecatã de valoare ºi câtmai este respectat interesulpublic? Faptul cã într-osocietate democraticãexistã puncte de vederediferite, nu are cum sã fieinfracþiune” - avocatCãtãlin Dancu.

”Reamintesc tuturor cãJustiþia este un serviciupublic, iar dreptul pãrþilorde a avea un procesechitabil e dat de publici-tatea desfãºurãrii acestuiproces. Instaurarea uneiasemenea cenzuri de tiptotalitarist prezintã o teamãvisceralã faþã de adevãrulopiniei publice. Sã neamintim cã pânã ân 1989era o lege ce interziceacomentarea în presa aanchetelor sau proceselor.Daca vor sã ne întoarcemla anii aceia, pãi atunci sãne întoarcem cu totul!” -avocat Lucian Bolcaº.

Ambele declaraþii au fostpreluate de pe Luju.ro.

A leºii i-au trãdatpe români din

neºtiinþã sauneputinþã

Proiectul noului CodPenal a fost elaborat deguvernul Boc, iar ministrude justiþie – practic 90%din cod a fost lucrat deexperþi din Ministerul deJustiþie, mulþi rãmaºi de pevremea Monicãi Macoveiºi Cãtãlin Predoiu. Pe 22iunie 2006, Guvernul Boc1 îºi angajeazã rãspun-derea pe aceastã formulãde Cod Penal. Angajarearãspunderii nu a fosturmatã nici de o moþiunede cenzurã - opoziþia eraformatã atunci doar dinPNL ºi UDMR - ºi nici deo sesizare la CCR. La vre-mea respectivã articolul276 a trecut neobservat. Înprimul rând pentru cã fiindvorba de o angajare arãspunderii guvernului, nuau existat dezbateri, iarevenimentele fierbinþi alezilei au fost altele, spunecotidianul.ro

Dupã angajarea rãspun-derii, Codul Penal a maisuferit 3 modificãri: pe 28februarie 2012 ºi 27 martie 2012 în CameraDeputaþilor s-au dat voturifinale pe ceea ce au

devenit Legea 63, respec-tiv Legea 187 din 2012.Pe atunci USL se afla îngrevã parlamentarã, iarcele douã legi de modifi-care au trecut la limitã - laconducerea ºedinþelor s-auaflat Roberta Anastase,respectiv Ioan Oltean, decicu numãratul într-o salãfãrã opoziþie nu a fostnicio problemã, spunecotidianul.ro - ; Dar pe 2octombrie 2012, cândUSL avea deja majoritateîn Parlament, trece fãrãprobleme proiectul de lege100/2011, care avea sãdevinã Legea 187/2012pentru punerea în aplicarea Codului Penal. AtunciUSL putea sã intervinã. Nu a fãcut-o!

În condiþiile în carepresa reflecta cazuri deprocese inechitabile, laCEDO sancþiona pe bandãrulantã România, sute ºisute de hotãrâri ale CurþiiEuropene au demonstratcã cetãþenii români au avutparte de nedreptãþi ºiabuzuri din parteaorganelor de cercetare sau judecãtori. În loc cadezbaterea publicã sã fieîncurajatã pentru a reduceaceste practici, noul CodPenal este ca un paravanpentru greºeli…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Octombrie 20138 Politic Politic 9

Este vorba de deputaþii hunedoreniNatalia Intotero ºiLaurenþiu Nistor ºi dedeputaþii Ana Birchallºi Camelia Khraibani

”Vã rugãm sã neprecizaþi rolulConsiliului Naþionaltripartit pentruDialog Social în dialogul social tripartitºi sã exemplificaþiCNT-DS pe parcursulguvernãrii, în interva-lul de timp decembrie2012 – pânã înprezent”, aratã deputaþii PSD.

Realizarea dialogului social înRomânia a suferitmodificãri importante,

odatã cu adoptarealegii nr. 62/2011 adialogului social.

Astfel,

acest nou act norma-tiv introduce transfor-mãri substantiale înceea ce priveste conditiile de derularea dialogului social,cadrul legal de consti-tuire

sifuncþionare a organi-zatiilor sindicale, pre-cum ºi condiþiile destabilire a reprezenta-tivitãþii organizaþiilorsindicale. Noua lege adialogului social asigurã cadrul demo-cratic pentru expri-marea opiniilor ºi aproblemelor datoratenerespectãrii actelor

nor-mative pe care sebazeazã relaþia angaja-tor – angajat. Asadar,dialogul social este onecesitate pentruorice societate care sedoreste a fi unademocraticã.

O noutate a Legii nr.62/2011 este consti-tuirea ConsiliuluiNaþional Tripartit pentru Dialog Socialcu rolul de a menþinecontinuitatea mecanis-mului de consultãri tripartite, Guvern –Sindicate – Patronate,ca urmare a modi-ficãrii structuriiConsiliului Economicºi Social.

Conceptul de dialog social acoperã,în mod normal, dialogul bipartit dintrepatronate si organiza-tiile salariatilor. Înacest caz, suntem înfata unui proces carepermite salariatilor sãformuleze opinii cureferire la adoptareadeciziilor manageriale.Dialogul social esteindispensabil într-osocietate democraticãprecum cearomâneascã, întrucât

pluralismul opiniilor,libertatea de expri-mare a opiniilor siratiunea sunt necesareîn luarea unor deciziicare implicã întreg sistemul economic sau sistemul de învãtãmânt dinRomânia.

Dialogul întrepartenerii sociali aretrei roluri esenþiale:acþioneazã pentru pre-venirea conflictelor,determinã pãrþile cuinterese divergente sãajungã la un acord ºireconstruieºte paceasocialã post-conflict.

Conceptul de “dia-log social” reflectã trecerea de la o culturã de conflict la oculturã de parteneriatºi luare în considerarea intereselor comuneale partenerilor socialiimplicaþi în cadrulunui proces mai largde “concertaresocialã”.

Monika BACIU Monika BACIU

Politicienii îngenuncheazã româniiD eºi Justiþia este un serviciu public, cei cecriticã sau dezvãluie deviaþii ale procuror-

ilor ºi judecãtorilor vor face puºcãrie. Dacã românii se simt nedreptãþiþi de justiþie ºivor încerca sã-ºi apere public libertatea, saudacã existã erori judiciare, presa, avocaþii ºi vic-tima erorii trebuie sã tacã mâlc pentru cã,potrivit noului Cod Penal, orice judecãtor sauorgan de cercetare penalã se poate consideraintimidat sau influenþat ºi respectivii pot faceînchisoare. Articolul din noul Cod Penal esteunul generalist, astfel cã orice persoanã din sis-temul judiciar poate interpreta cum vrea ºi exe-cuta pe cine vrea. Respectiva lege a fost iniþiatãpe vremea guvernãrii Boc ºi finalizatã pe vre-mea USL, care putea s-o modifice în toamna tre-cutã, dar nu a fãcut-o!

Patru deputaþi, un ministruP atru deputaþi PSD iau la întrebãriun ministru PSD. Patru deputaþi

ai Partidului Social-Democrat, dintrecare doi din judeþul Hunedoara, îi solicitã ministrului delegat pentruDialog Social, Adriana Panã (PSD)lãmuriri vizavi de rolul ConsiliuluiNaþional Tripartit pentru Dialog Social.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

”La nivelul Vãii Jiuluiexistã un numãr de 30 depersoane autorizate, dincare 4 meditatori, 26 alteforme de învãþãmânt. Esteun cod CAEN care poateîncadra inclusiv genul aces-

ta de activitate. Practicdoar 4 s-au încadrat încodul CAEN meditatori,restul de 26 au ales un codCAEN mai puþin dedicatmeditaþiei, au ales o altãformã de învãþãmânt uni-versal”, a declarat ValentinPetrar, ºef Administraþia

Financiarã Valea Jiului.Potrivit reprezentanþilor

administraþiei financiare,numãrul persoanelor careteoretic sunt supuse impoz-itãrii este mic comparativcu cel al cadrelor didacticecare pot oferi meditaþii.

”30 este un numãr micavând în vedere faptul cã lanivel de Valea Jiului existãun numãr de 14 unitãþi deînvãþãmânt, deci undeva lacel puþin 280 de cadre careprofeseazã aceste meserii,nu ºtiu câte dintre acestepersoane fac ºi activitãþiextra”, a mai spus sursacitatã.

Impozitarea cadrelordidactice care oferã medi-

taþii se face dupã obazã de calculcomunã la nivelulîntregii þãri. Acest

lucru îi poate dezavantajape cei care oferã meditaþiiîn provincie, unde sumelepercepute pentru orele depregãtire sunt mai micicomparativ cu cele din cap-italã.

”În baza de calcul estesuma estimatã a se fiîncasat de cãtre aceastãpersoanã, din acest tip deactivitate ºi bineînþeles seaplicã 16%. Problema estevizavi de baza de impoz-itare pentru cã pentru aºaceva este obligatoriu celpuþin o activitate deinspecþie în zona respectivãdin care sã rezulte de celemai multe ori niºte sumeestimate”, a mai spusPetrar.

Cadrele didactice careoferã meditaþii ºi nu audeclarat acest lucru ºi sunt

identificate pot fi sancþion-ate conform legilor învigoare.

”În cazul în care existãsesizãri vizavi de acest tipde activitate nedeclaratãriscã un control din parteaorganelor abilitate. Se vorstabili din estimare, sumeîncasate suplimentar ºi seva proceda ca atare,impozitarea plus riscul pelegea evaziunii fiscale”, amai spus sursa citatã.

Dintre sutele de profe-sori din Valea Jiului, doar 4au declarat cã oferã medi-taþii ºi sunt impozitaþi pen-tru obþinerea de sume supli-mentare.

Doar 4 profesori sunt impozitaþi pentru meditaþii

D oar patru profesori meditatori înValea Jiului. Teoretic ºi legal, cadrele

didactice care oferã meditaþii ar trebui sãanunþe administraþiile fiscale prin aceledeclaraþii de venit pe care le depun.Situaþia este însã cu totul ºi cu totul difer-itã. La nivelul Vãii Jiului doar patru astfelde persoane au declarat cã obþin venituridin activitãþi independente.

Carmen COSMAN

Elevii trebuie sã ºtie cesã facã în caz decutremur, indiferent declasa în care învaþã,bineînþeles acþiunile fiindasistate de cadrele didac-tice. Potrivit purtãtoruluide cuvânt alInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara,Marta Mate, MinisterulEducaþiei Naþionale, încolaborare cu MinisterulAfacerilor Interne(Inspectoratul Generalpentru Situaþii deUrgenþã), a iniþiat la nivelnaþional un exerciþiu desimulare a comporta-mentului populaþieiºcolare în caz de

cutremure. La nivel de judeþ,

Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara,Inspectoratul Judeþeanpentru Situaþii deUrgenþã Hunedoara ºidirectorii unitãþilor deînvãþãmânt preuniversitardin judeþ au organizat ºiderulat mai multe activ-itãþi etapizate. Astfel,mai întâi a avut loc etapade pregãtire teoreticã, ces-a desfãºurat pe durataunei ore din programulºcolar al elevilor. Apoi, afost organizat un exer-ciþiu practic, anunþat, desimulare a unui caz deseism, care a urmãritreacþia cadrelor didactice

ºi a elevilor în timpul ºidupã producereacutremurului, respectivexerciþii de evacuare con-trolatã a clãdirilor. Celde-al doilea exerciþiupractic de simulare, dedata aceasta neanunþat,a urmãrit evaluareaînsuºirii competenþelorde autoapãrare în situaþiadeclanºãrii unuicutremur.

Toate comisiile dinunitãþile ºcolare au oblig-aþia de a consemnarezultatele activitãþilor încadrul unor rapoarte cevor fi centralizate lanivelul ISJ Hunedoarapentru a se stabili gradulde pregãtire al elevilorHunedoreni, precum ºi alcadrelor didactice. În ulti-ma vreme România fostzguduitã de mai multecutremure, de micãintensitate, din fericire,dar existã temerea cã vaurma un cutremur demare intensitate.

Elevii hunedoreni, pregãtiþi în caz de cutremur

E levii din judeþul Hunedoara suntpregãtiþi în caz de seism. Mãsura a

fost adoptatã de Ministerul EducaþieiNaþionale la nivel naþional, iar exerciþiile desimulare a comportamentului în caz decutremur au fost organizate împreunã cuInspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã.

MirceaNISTOR

„Potrivit adreseicare ne-a fostexpediatã de cãtreMinisterul EducaþieiNaþionale referi-toare la pregãtireaelevilor în caz deseism ºi realizareaunui exerciþiu desimulare la nivelnaþional, am elabo-rat un plan deorganizare în ved-erea recapitulãriinoþiunilor de bazãdespre cutremure ºia modului de com-portare a copiilor,personalului didac-tic ºi auxiliar încazul produceriiunor seismemajore. Exerciþiul aajuns la etapa cu

numãrul 2, evalu-area finalã urmînda avea loc vineri,25 octombrie”, adeclarat RobertHummel, directorªcoala Generalã„Avram Stanca”Petroºani.

Directorulunitãþii ºcolare amai precizat cã ast-fel de „antrena-mente” sînt bin-evenite ºi extremde utile. „Considercã astfel de exerciþiisînt utile þinîndcont de faptul cãelevii trebuie sã fiepregãtiþi pentru aface faþã oricãrorsituaþii de acest gencare, sperãm, sã nuaparã. Nu trebuiesã uitãm cã noi, ceicare am prins

cutremurul din1977, am fost totalnepregãtiþi pentrua face faþã unei ast-fel de probleme.Prin urmare, astfelde exerciþii neprind bine ºi nouã,celor din generaþiilemai vechi”, a maispus RobertHummel.

Ultima etapã depregãtire a elevilorîn caz de seism vaavea loc, probabil,vineri la o orã nea-nunþatã. Asta, pen-tru a se vedeamodul în care copi-ii ºi-au însuºit noþiu-nile de evacuare aºcolii în cazul pro-ducerii unuicutremur depãmînt.

Copiii se pregãtesc pentru cutremur

E levii de la ªcoala Generalã „Avram Stanca” dinPetroºani au participat zilele trecute la un exer-

ciþiu de simulare a unui cutremur. Acesta a fost celde-al doilea exerciþiu de acest gen, prin intermediulcãruia se doreºte a fi observat modul de comportareal personalului didactic ºi elevilor, în cazul produceriiunui seism major.

Monika BACIU

”În primul rând, amprobleme cu zgomo-tul. E noapte, e muz-icã, toate tipurile demelodii pentru adulþi,manele, toate date lamaxim, de zbârnãietoate în casã. Nu potsã mã înþeleg cu copi-ii, cu soþia. Se accen-tuat în urmã cu 12, înurmã cu 10 ani amîncercat sã apelez laPoliþiei, Poliþia nu m-aajutat. Nu mi s-a rezol-vat problema sub nicioformã. Doar hârtii amprimit cã mi s-a luat înconsiderare cã au fost,s-a aplicat legea, numi s-a spus niciodatãce s-a fãcut. Am avutodatã inspiraþia sãapelez la ProtecþiaMediului sã spun ce seîntâmplã, sunt deran-

jat de muzicã care îmiface sã-mi trepidezetotul în casã, eu facparte din mediu vãrog foarte mult suger-aþi-mi un ajutor. Ceide la ProtecþiaMediului mi-au spus sãmã duc la primãrie, sãprimesc un rãspuns ºisã-l trimit la ProtecþiaMediului ºi de acolovor face ei urmãtoriipaºi, am apelat laDirecþia de SãnãtatePublicã, am fãcut înscris, au venit au datavertisment ºi apoi auluat mãsuri. Pânãcând DSP a luatmãsurile înainte Poliþiaa dat doar avertis-mente”, a spusTiberiu Kovacs.

Cazul acestuia estebinecunoscut dePoliþia Oraºului Petrilacare a primit

nenumãratesesizãri dinpartea cetãþeanu-lui. Rezolvareaproblemei stãînsã în putereacelor de laDirecþia deSãnãtate Publicã ºiProtecþia Mediuluicare deþin aparatu-ra necesarã pentrumãsurarea deci-belilor.

”Cunoaºtem cazul afost de mai multe oriîn audienþã ºi a fãcutmai multe sesizãri atâtpe 112 cât ºi telefonicdirect la poliþie cãvecinii ascultã muzicãla intensitate maimare. De fiecare datãcând a fãcut acelesesizãri echipajele dinteren s-au deplasat lafaþa locului, dacã auconstatat cã muzica

este datã înexces la ointensitate maimare decâtprevede legea

s-au aplicatmãsurile contra-venþionale,

respectivamendã lalegea 61.Este Direcþiade SãnãtatePublicã ºiAgenþiaNaþionalã deMediu care seocupã cu aºaceva, care auaparaturanecesarã caresã mãsoareintensitateazgomotului”,

a declaratcomandatul Poliþieioraºului Petrila, OvidiuZaharie.

Bãrbatul spune cãzilnic vecinii sãi ascultãmuzicã la un volumfoarte ridicat, fapt ce îlderanjeazã. În plus, elafirmã cã vecinii sãinu iau atitudine deteama de a nu porniun conflict cu parteaincriminatã.

”Zilnic, în ultimeledouã sãptãmâni întreorele 14-17 într-unadau drumul cu 5-10minute pauzã ca sãaºtepte sã vinã cinevasã batã la uºã. LaPoliþie nu mai dautelefon cã vin ºipleacã. Am fãcut”ºanþ” pânã laPoliþie.Vecinii caresunt de partea mea nuse implicã pentru cãeste un grup de tinericare sunt din PartidulNoua Dreaptã. Denenumãrate ori amvorbit ºi cu veciniicare mã deranjeazã iarrãspunsul a fost cã e

casa lor ºi fac ce vor ºiau dreptate ºi pot sãfacã absolut ce vor”,mai spune TiberiuKovacs.

Legea prevede cadoar dupã ora 22intensitatea zgo-motelor sã fie redusã.

”Legea spune cã dela orele 6 la 22,putem bate covorul înfaþa blocului, putemasculta muzicã, dar nula o intensitate maimare de 70 de deci-beli, aici este proble-ma cu cei 70 de deci-beli pentru care noi caPoliþie nu avemaparatura necesarã casã mãsurãm intensi-tatea zgomotului ºi sãspunem cã e o intensi-tate mai mare de 70de decibeli, în acestecazuri chiar nu putemsã luãm niciomãsurã”, a mai spuscomandantul PoliþieiPetrila.


CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

Luiza ANDRONACHE

Strada Timiºoarei dinMunicipiul Petroºani, arputea fi rebotezatã dupãnumele unui primar liberalal localitãþii, Ionel Moga.Aceasta este o idee dinpartea organizaþiei PNLPetroºani, care urmeazã sãse discute în urmãtoareaºedinþã de Consiliu Local.

“ Consilierii noºtrii de laPetroºani vor depune douãproiecte de hotãrâre pentruca cei doi liberali, IonelMoga ºi Romulus Miocu,sã fie fãcuþi cetãþeni deonoare post mortem. ªi,din discuþiile pe care le-am

purtat cu primarul TiberiuIacob Ridzi, care ne-a arã-tat susþinerea, vom încercaîmpreunã sã dãm actualei

strãzi Timiºoarei numeleprimului primar liberal, careare în spate câteva realizãrimari, printre care ºi drumulcãtre Parâng ”, a declaratCostel Avram, coordonatorPNL Valea Jiului.

Atat Romulus Miocu câtsi Ionel Moga au fost pri-mari ai MunicipiuluiPetroºani în anii 30’, iar

ulterior, Miocu a fost ºi pre-fectul judeþului Hunedoara.El a fost fruntaº alPartidului Naþional Liberalde la acea vreme, fiind doc-tor în teologie ºi preotgreco-catolic.

Al doilea primar liberaldin anii 30, Ionel Moga, alocuit pe strada Timiºoareiîn casa care ulterior adevenit sediul LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului pe vremea lui MironCozma, dar care acum,este din nouproprietareprivatã. LaPetroºani, ºistrada pe carea locuit fostprimar dinpartea PD-L,CarolSchreter, aprimit numeleacestuia.

Înainte, strada cu pricina s-a numit Iaon Budai-Deleanu. Casa fostului edilSchreter este ºi acum înpicioare, dar rudele au vân-dut-o unei alte persoanedin localitate.

Coincidenþa care ca înprezent, actualul primar alMunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob, sã aibãacelaºi nume cu primarulprimar al urbei, PetruIacob, care a fost ºifuncþionar miner. El s-anãscut în anul 1861 ºi amurit în anul 1927.

Primari liberali, distinºi post mortem la Petroºani

D oi foºti primari ai Petroºaniului, liber-alii Romulus Miocu ºi Ionel Moga, ar

putea fi fãcuþi cetãþeni de onoare. De altfel,actualii liberali vor ca o stradã din locali-tate sã poarte numele unuia dintre cei doi.

Deranjat de intensitatea decibelilorS e plânge de intensitatea muzicii ascultate de

vecini. Un bãrbat din oraºul Petrila spune cãîndurã de mai bine de 10 ani adevãrate chinuri dincauza vecinilor de deasupra sa care ascultã muzicã lao intensitate mare. Tiberiu Kovacs spune cã a fãcutnenumãrate sesizãri la toate organele abilitate, însãnimeni nu i-a rezolvat problema cu care se confruntãde mai bine de un deceniu.

Monika BACIU

”ComplexulEnergetic Hunedoaraa fost conceput caobiectiv strategic,dorindu-se a fi o uni-tate pentru siguranþasistemului energetic alRomâniei, funcþionândca un tot unitar ºifolosind cãrbunele dinValea Jiului, asigurân-du-se astfel ºi stabi-lizarea locurilor demuncã din ValeaJiului. Domnule Prim-ministru, dorim sã vãmulþumim preocu-parea dvs. Pentrulocuitorii Vãii Jiului ºiproblemele cu care seconfruntã aceºtia, ceamai stringentã fiindcea a locurilor demuncã, respectivnecesitatea menþineriiactivitãþii de minerit,principala activitateeconomicã a zonei.Aceastã preocupare afost doveditã prin fap-tul cã în data de 13iunie a acestui an afost inaugurat de cãtre

dl. MinistruConstantinNiþã, începutulunui proiectde investiþii de65 de mil-ioane de eurolaElectrocentraleParoºeni, dataestimatã depunere înfuncþiune aacestei instalaþii fiind15 iulie 2015”, searatã într-o interpelareadresatã de CristianResmeriþã primului-ministru al RomânieiVictor Ponta.

Deputatul subliniazãnecesitatea unorinvestiþii astfel încâtenergia produsã deComplexul EnergeticHunedoara sã fie la unpreþ competitiv pepiaþã.

”Domnule prim-ministru vã rog sã îmispuneþi dacã în urmã-toarea perioadã aveþiîn vedere posibilitateaefectuãrii unorinvestiþii atât în sec-

torul minier cât ºi încel energetic, întrucâtîn condiþiile actuale dedotare cu echipa-mente de lucru, estefoarte greu sã se real-izeze energie electricãde cãtre ComplexulEnergetic Hunedoarala un preþ competitiv”,mai aratã Resmeriþã.

În prezent laTermocentralaParoºeni au loc lucrãride peste 65 de mil-ioane de euro la insta-laþia de desulfurare agazelor ºi schimbareatehnologiei actuale decolectare, transport ºidepozitare a zgurii ºicenuºii. Totodatã, tot

în aceastãperioadã se pun lapunct ultimeledetalii privind con-tractul de peste220 de milioanede euro de laTermocentralaMintia.

M onicaIacob

Ridzi, aceeaºisolicitare

În urmã cu cevatimp ºi deputatul PP-DD, Monica IacobRidzi a solicitatlãmuriri vizavi deinvestiþiile de vor firealizate la Ceh.Aceasta a primit unrãspuns de laDepartamentul pentruEnergie.

Departamentulpentru Energie, pla-nuri pentruComplexul EnergeticHunedoara.ReprezentanþiiDepartamentului pen-tru Energie au învedere eficientizareaComplexului EnergeticHunedoara prin reduc-erea cheltuielilor ºiretehnologizarea pro-ceselor productive.

“SocietateaComplexul EnergeticHunedoara are unprogram de mãsuri dedezvoltare/investiþii petermen scurt mediu ºilung atât la minele dinValea Jiului cât ºi laTermocentralele Devaºi Paroºeni. În cazulprincipiilor care staula baza acestormãsuri, definitorii suntcele de eficientizare aactivitãþii prin investiþiide reabilitare ºiretehnologizare a pro-ceselor productive,reducerea impactuluiasupra mediului ºi pãs-trarea capacitãþii deproducþie prininvestiþii noi care sãînlocuiascã pe celeretrase din exploatare.În acest sens,proiectele de investiþiisunt evaluate pe bazaunor principii ºi criteriide prioritizare, cuîncadrarea într-omatrice a riscurilor, pe

baza unor studii defezabilitate punctualeºi a unor analize cost-beneficiu”, se aratã îndocumentele Depar-tamentului pentruEnergie.

Într-o manierãpompoasã în cursulacestui an ministruldelegat pe problemede Energie ConstantinNiþã a inauguratlucrãrile de laTermocentralaParoºeni. Acumreprezentanþii minis-terului de resort spuncã investiþia de 65 demilioane de euro esteuna prioritarã.

“Prioritare suntobiectivele de investiþiipentru respectareareglementãrilor demediu impuse de leg-islaþia europeanã.Astfel, în cadrul sucur-salei ElectrocentraleParoºeni SA sunt îndesfãºurare lucrãri deexecuþie aferenteinstalaþiei de desulfu-rare a gazelor deardere a grupului nr. 4de 150 MW ºi CAFde 100 Gcal/h, avândtermen de finalizare ainvestiþiei anul 2015”,

se mai aratã îndocumente.

În ceea cepriveºteTermocentralaMintia, minis-terul are pla-nuri deretehnolo-gizare, planuricunoscute deja.

Este vorba de imple-mentarea investiþiei de220 de milioane deeuro ce prevede mod-ernizarea grupurilor 3ºi 4 ale termocen-tralei.

„În cadrulSucursaleiElectrocentrale Devaeste în derulare proce-dura de achiziþie învederea atribuirii con-tractului pentrurealizarea instalaþiilorde desulfurare agazelor de ardere afer-ente grupurilor 3 ºi 4precum ºi lucrãri dereabilitare grup nr. 4valoarea estimatã alucrãrilor fiind de 220milioane de euro”, semai aratã în docu-ment.

În ceea ce priveºtepartea minierã dincadrul ComplexuluiEnergetic HunedoaraDepartamentul pentruEnergie are planurichiar ºi pentru termenlung însã înainte detoate se vor realizamai multe studii depiaþã pentru rentabi-lizarea entitãþii.


Pe scurt,

Se cer investiþii la CEHD upã cuvinte laudative, se cer investiþii pentru

Complexul Energetic Hunedoara. Deputatul PSDdin Colegiul de Vest Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, îisolicitã premierului Victor Ponta, sã precizeze care estestrategia pentru Complexul Energetic Hunedoara. Maiexact, Resmeriþã, colegul de partid al lui Ponta vrea sãafle dacã primul-ministru are în vedere realizarea unorinvestiþii la minele viabile din cadrul CEH, dar nuînainte de a-i mulþumi acestuia pentru demersurilerealizate la Termocentrala Paroºeni.

---"Du-te ºi pe Lie vei birui ºi pe Hristos veimãrturisi!"

----

M areleMucenic

Dumitru este venerat ca fiindunul dintre cei maimari sfinþi militari,atît în BisericaOrtodoxã, cît ºi înBiserica Catolicã derit bizantin ºi de ritroman. În bisericileortodoxã ºi BisericaCatolicã de ritbizantin, precum ºi în BisericaCatolicã de ritroman, se sãrbãtoreºte la datade 26 octombrie.

Sfîntul MareMucenic Dimitrie atrãit pe vremeaîmpãraþilor Diocletianºi Maximian Galeriu(284- 311) ºi era fiulvoievodului cetãþiiTesalonicului, botezatîn tainã de pãrinþii sãi,de frica cruntelorprigoane împotrivacreºtinilor. ªi îl învãþaupãrinþii în cãmara ceaascunsã a palatului lortoate tainele sfinteicredinþe, luminîndu-icunoºtinþã despreDomnul nostru IisusHristos, precum ºimilostenia cea cãtresãraci, sãvîrºind, adicã,faceri de bine, celor cetrebuiau. ªi aºa,Dimitrie a cunoscutadevãrul din cuvintelepãrinþilor sãi, dar, maiales, a început a lucraîntr-însul darul luiDumnezeu. ªi tînãrul

creºtea cu anii ºi cuînþelepciunea, urcîndca pe o scarã, din putere în putere. ªi,ajungînd la vîrsta ceamai desãvîrºitã, pãrinþii lui s-au dus dinvremelnica viaþa, lãsîndpe tînãrul Dimitriemoºtenitor nu numaial multor averi, ci ºi albunului lor nume.

Deci, Maximianîmpãratul, auzind demoartea voievoduluiTesalonicului, achemat la dansul pefiul acestuia ºi,cunoscîndu-i înþelep-ciunea, l-a fãcutvoievod în locul tatãluisãu. ªi a fast primitSfîntul cu mare cinstede cetãþeni, iar el cîr-muia cu multã vredni-cie poporul, propovã-duind pe fata dreapta

credinþã ºi aducînd pemulþi la Hristos.

Deci, nu dupã multãvreme, a cunoscutîmpãratul ca voievodulDimitrie este creºtin ºis-a mîniat foarte.Drept aceea, întorcân-du-se biruitor dintr-unrãzboi cu sciþii,Maximian a poruncitsã se facã praznice în fiecare cetate, încinstea zeilor, ºi a venit împãratul ºi laTesalonic. ªi, Dimitriefiind întrebat, de sîntadevãrate cele auzitedespre dînsul, arãspuns cuîndrãznealã, mãrturi-sind cã este creºtin ºi adefãimat închinareapãgîneasca. ªi îndatã,împãratul a poruncitsã-l închidã în temniþã,pînã la încheierea

jocurilor în cinsteavenirii sale.

ªi se bucuraîmpãratul, mai ales,vãzînd pe un luptãtorvestit. Lie, vandal deneam, înalt, puternic ºiînfricoºãtor la chip, cãse lupta cu cei viteji ºi-iucidca, aruncîndu-i însuliþe. Deci, era acoloun tînãr creºtin,anume Nestor, cunos-cut Sfîntului Dimitrie.Accsta, vãzînd pe Lieucigînd fãrã cruþare peoameni, mai cu seamãpe creºtini, s-a aprinsde rîvna. ªi vrînd sã selupte cu Lie a alergatla Sfîntul, în temniþã,cerînd de la dansulrugãciuni ºi binecu-vîntare ca sã-l poatãbirui pe acel ucigaº deoameni. ªi, însemnân-du-l cu semnul cruciipe frunte, Sfîntul i-azis: "Du-te ºi pe Lie veibirui ºi pe Hristos veimãrturisi!"

Deci, intrînd înlupta cu Lie, Nestor astrigat: "Dumnezeul luiDimitrie, ajutã-mi!" ªiîndatã, trantandu-l jospe Lie, l-a omorît. ªis-a întristat împãratulde moartea lui Lie.Aflînd însã ca SfîntulDimitrie este cel care l-a îndemnat pe Nestorsã se lupte cu Lie,împãratul a trimisostaºi, poruncindu-lesã-l strãpungã cusulitele pe Sfîntul, întemniþã, ca a fost pricina morþii lui Lie.ªi aceasta, fãcîndu-seîndatã, marele Dimitrieºi-a dat sufletul înmîinile lui Dumnezcu.ªi s-au fãcut la

moaºtele lui multeminuni ºi prea slãvitetãmãduiri. Tot atunci,din porunca împãratu-lui, s-a tãiat capul ºiSfîntului Nestor.

Credinþe în ziuaSfîntului Dumitru

26 octombrie esteziua în care ciobaniiafla cum va fi iarnã.Aceºtia îºi aºeazãcojocul în mijlocul oilorºi aºteaptã sã vadã ceoaie se va aºeza pe el.Dacã se va culca ooaie neagrã, iarna vafi bunã, iar dacã se vaculca o oaie albã,iarna va fi asprã. Unalt mod de a afla cumva fi iarnã, este sãurmãreºti mersul oilorîn dimineaþa sãrbãtoriiSfîntului Dumitru.Dacã dimineaþa se vatrezi întîi o oaie albã ºiva pleca înspre sud,iarna va fi grea; dacãse va trezi o oaie neagrã ºi va pleca spre nord, iarna va fi uºoarã.

ZiuaSfîntuluiDumitru eraºi o zi asoroacelor,se terminauînvoielileîncheiateîntre stãpîniioilor ºi

ciobani la San-George,de unde ºi zicerea ca"la San-George seîncaierã cîinii iar laSîmedru se sfãdescstãpînii".

De Sfîntul Dumitruse tocmesc servitoriipentru diverse treburiºi se strica stanele.Þãranii tund coamacailor pînã la trei ani,ca sã aibã pãr frumos.

În anumite zone,þãranii îl cinstesc peSfîntul Dimitrie,Izvorîtorul de mir, cafiind cel ce a datoamenilor vinul, folositla Sfînta Împãrtãºanie.În popor se spune cãdacã de SfîntulDumitru este vremeasprã, iarna va fibunã, iar de va fivreme bunã, toamnava fi lungã ºi fru-moasã, nu se piap-tãnã, cã-i primejdiosde lupi, dacã luna va fiplinã ºi cerul acoperitde nori, iarna va fiasprã, cu zãpezi greleºi se face pomanagrau fiert cu unt, laptesau brînzã.


AvocatulPoporului susþineaudienþe la sediul

Prefecturii

H unedorenii care se confruntã cu probleme

juridice sunt aºteptaþi marþi înaudienþã la sediul PrefecturiiHunedoara, pentru a se întâlnicu reprezentanþii BirouluiTeritorial Alba Iulia alInstituþiei Avocatul Poporului.

„ Demersul InstituþieiPrefectului - judeþul Hunedoaraîn vederea apropieriiinstituþiilor statu-lui de cetãþeni,început încãde la fineleanului 2011continuã acelade a oferi posi-bilitatea cetãþe-nilor judeþului nostrude a se întâlni cu reprezentanþiai Biroului Teritorial Alba - Iuliaa Instituþiei Avocatul Poporului.

Continuând aceastã acþiune,aducem la cunoºtinþa cetãþe-nilor judeþului Hunedoara care

doresc asistenþã juridicã cãse pot prezenta la sediulInstituþiei Prefectuluijudeþul Hunedoaramarþi, 29.10.2013,începând cu orele 1030

pentru a putea discuta cureprezentanþii Biroului

Teritorial Alba - Iulia aInstituþiei Avocatul Poporului”,informeazã reprezentanþiiPrefecturii Hunedoara.

Sfântul Dumitru Izvorâtorul de Mir

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa nu vã vedeþi capul detreabã. Organizaþi-vã cât mai efi-cient! Dupã-amiaza aveþi ocaziasã puneþi bazele unei afaceri. Casã nu aveþi probleme, apelaþi lapersoane cu experienþã. Pe plansentimental puteþi sã fiþi optimist.

Situaþia financiarã nu vãmulþumeºte deloc. În schimb,sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã. Puteþi avea succes laexamene, concursuri etc.Analizaþi-vã serios perspectiveleprofesionale ºi cãutaþi noi opor-tunitãþi.

Colaboraþi foarte bine cu unpartener de afaceri ºi reuºiþi sãîncheiaþi o tranzacþie strãlucitã.Relaþiile cu persoana iubitã trecprintr-un moment delicat. Dar,dacã sunteþi dispus sã discutaþicalm, totul se poate rezolva. Nuneglijaþi activitãþile casnice.

Dimineaþa s-ar putea ca relaþiilesentimentale sã fie mai încor-date. Nu vã ambiþionaþi ºi aveþirãbdare ca partenerul de viaþã sãse calmeze. Se pare cã sunteþinevoit sã plecaþi într-o delegaþiecare se anunþã destul de dificilã.

Sunt ºanse sã începeþi o activi-tate comercialã din care veþicâºtiga bine. Sunteþi apreciat deºefi, ceea ce stârneºte invidiacolegilor. Acceptaþi munca înechipã. Nu faceþi eforturi mari!Riscaþi sã aveþi probleme cusãnãtatea sau chiar un accident.

Aveþi un farmec deosebit ºiatrageþi admiraþia celor din jur.Cu puþinã atenþie, vã puteþi des-curca excelent în afaceri. Aveþiocazia sã faceþi o investiþieimportantã pentru casã. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu cupersoane mai în vârstã.

Creativitatea vã ajutã sã aveþisucces la locul de muncã sau înafaceri. Planurile referitoare la oinvestiþie serioasã încep sã prindãcontur. Nu vã neglijaþi familia.Ar fi bine sã vã faceþi timp ºipentru odihnã.

La serviciu reuºiþi sã vã afirmaþiaproape fãrã nici un efort.Sunteþi plin de energie ºi meritãsã valorificaþi momentul ca sãterminaþi tot v-aþi propus.Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþio discuþie cu un prieten.

Este o zi bunã pentru a trece laschimbãri în domeniul afacerilorºi pe plan sentimental. Suntºanse mari sã prindeþi un con-tract de colaborare. Relaþiile cucei din jur sunt foarte bune.

Dimineaþa nu prea reuºiþi sãfaceþi ce v-aþi propus, pentru cãintervin o mulþime de eveni-mente neprevãzute. Nu vã ener-vaþi ºi fiþi perseverent.

Este foarte posibil sã se petreacãceva deosebit pe plan social sauîn relaþiile sentimentale. Suntfavorizate relaþiile de parteneriat,întâlnirile de afaceri ºi investiþiilepentru cãmin. Spre searã, unprieten vã dã o veste bunã.

Sunteþi foarte bine dispus, iarrelaþiile cu cei din jur decurg fãrãprobleme. Pe plan financiar nustaþi grozav, dar puteþi avea suc-ces în chestiuni casnice ºi în soci-etate.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 O datã-n viaþã (r)11:00 O datã-n viaþã (r)12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Legenda viºinie (r)13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Finanþe ºi afaceri 17:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo18:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Calea Europeanã

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Coliziune devastatoare (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Halloween-ul cãþeilor17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Dansez pentru tine

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Premoniþia

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Viaþa fermierului (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Conspiraþia iataganelor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reguli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 Pe banii pãrinþilor23:45 Faci faþã, faci bani

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate21:30 Furtunadin adâncuri22:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:00 Poveºtiriadevãrate (r)

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digisport Show10:30 Rezumat UEFA EuropaLeague11:00 ªtirile Digi Sport 11:30 Formula 1:Antrenamente 213:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport15:30 Rezumat UEFA EuropaLeague16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Avanpremiera Liga 117:00 Baschet masculin: BCTimiºoara - Steaua CSM 17:45 ªtirile Digi Sport 18:00 Baschet masculin: BCTimiºoara - Steaua CSM 18:45 ªtirile Digi Sport 19:00 Fotbal

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 11:00 Mr. Bean11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy22:00 X Factor (r)0:30 Cavalerul întunericului

Prin acest proiect dorim sãatragem atenþia asupra roluluiºcolii în formarea deprinderilor siobisnuinþelor de educaþie pentrusãnãtate ºi sugereazã necesitateapermanentizãrii “voluntariatului” înºcoala româneascã.

Proiectul va fi implementat cusprijinul paramedicilor voluntari în10 ºcoli din localitãþile Deva, Brad,Vulcan, Uricani ºi Petrila (JudetulHunedoara) care doresc sã cultiveaceastã formã de implicare aelevilor ºi familiilor acestora cuaccent pe valorile universale:cooperare, întrajutorare, respons-abilizare.

Cum votãm:Pe website-ul

www.taraluiandrei.ro1. Dupã accesarea Website-ului,

secþiunea Idei din Þara lui Andrei,Voteazã, vizitatorului i se va ceresã parcurgã paºii necesari pentrucrearea unui cont pe platformaWebsite-lui, prin completarea unuiformular de înscriere.

2. Dupã ce vizitatorul va com-pleta formularul de înscrieremenþionat mai sus, va primi, prinSMS, un cod de activare a contu-lui.

3. Dupa recepþionarea SMS–lui,

vizitatorul poate vota Proiectulpreferat pe Website, prin introduc-erea codului primit din parteaOrganizatorului în spaþiul specialdemarcat în cadrul "SecþiuniiVoteazã". Parcurgerea tuturorpaºilor de mai sus este necesarãpentru vizitatorii care nu au creatun cont pe site-ul Þara lui Andreiîn prealabil.

În cazul celor care au deja uncont pe Website nu va mai finevoie de crearea unui cont nou.În cazul în care vizitatorul nurespectã toþi paºii de mai sus, votulsau nu va fi atribuit Proiectului pecare a dorit sã îl voteze.

Orice tentativã de fraudã inden-tificatã de cãtre Organizator încadrul acestui Program va fisancþionatã, iar Proiectul în cauzãva fi descalificat, dacã tentativa defraudare a fost realizatã cu acordul(direct/indirect) sau ºtiinþaParticipantului.

Vã mulþumim!


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VânzãriVând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

Trecerea la oraEuropei Orientale numodificã mersul trenurilorîn vigoare.

Trenurile de cãlãtorivor pleca din gãri(staþiile din carese

formeazã) dupã ora ofi-cialã de varã pânã înnoaptea de 26 / 27octombrie ora 4.00, caredevine ora 3.00.

În noaptea de26 / 27octombrie2013, cândora 4.00devineora

3.00,toate

trenurile

de cãlãtori care au ora deplecare din staþiile de for-mare dupã ora 4.00, vorpleca la orele din mersulde tren în vigoare,respectând ora EuropeiOrientale.

Trenurile de cãlãtoriaflate în circulaþie dupãora 4.00, ora oficialã devarã, vor opri în staþiiledin parcurs stabilite, undevor staþiona pânã la orade plecare din orarul învigoare dupã noua orã aEuropei Orientale, iartrenurile care mai au deparcurs o distanþã scurtãpânã la staþia finalã îºivor continua mersul pânãla destinaþie.

Astfel, vor fi afectate

de schimbarea de orã unnumãr de 65 de trenuri,din care 32 trenuriInterRegio, 31 trenuriRegio ºi 2 trenuriInterCity.

Având în vedere cã ºiîn þãrile vecine trecereade la ora de varã la oraEuropei Orientale oficialãse face în aceeaºi zi deduminicã, 27 octombrie2013, între staþiile defrontierã cu RepublicaMoldova, Ungaria,Serbia, Bulgaria ºiUcraina, trenurile vor cir-cula dupã orariile dinmersul de tren în vigoare.

Informaþii legate demersul trenurilor - orarii,tarife, oferte, etc. suntdisponibile în staþiile ºiagenþiile de voiaj CFR ºipe site-ul www.cfrcalatori.ro.

Trecerea la ora de iarnã în activitateade transport feroviar de cãlãtori

C FR Cãlãtori informeazã cã,începând de duminicã - 27

octombrie 2013, în activitatea de trans-port feroviar se va trece la ora EuropeiOrientale, ora 4.00 devenind ora 3.00.

Pânã în data de 31.10.2013,Hunedorenii invitaþi sã voteze proiectul “Voluntari

pentru Viaþã” iniþiat de Asociatia Salvital Hunedoara

M ajoritatea cetãþenilor judeþului Hunedoara nuºtiu cum sã reacþioneze în cazul ivirii unei situ-

aþii de urgenþã (accidente de orice naturã, calamitãþinaturale, incendii) ºi nu cunosc pericolele la care suntexpuºi în localitatea de domiciliu. Cele mai mari difi-cultãþi într-o astfel de situaþie le vor întâmpina copiiifiind o categorie vulnerabilã a societatii.

Mircea NISTOR

“Biserica are drept pre-ocupare ajutorarea ºi estechematã sã aducãmângâiere celor ce trecprin suferinþã, durere saunecazuri. Meritul pentruînfiinþarea acestui centru îiaparþine, în principal,pãrintelui Gabriel Bulf, pecare l-am încurajat ºi eu demulte ori. Societatea noas-trã de azi se confruntã cumulte probleme. Nu puþinisunt cei care ne reproºeazãcã nu ne îndreptãm atenþiaspre nevoile sãrmanilor dariatã cã ºi azi am demon-

strat cã biserica se implicãmereu în rezolvarea unorprobleme importante alecelor aflaþi în suferinþã. Este

important sãne unim cutoþii forþelepentru bineleacestei þãri darla fel deimportant estesã alungãmdin inimilenoastre ura”,a declaratPreasfinþitulPãrinte Gurie,

episcopul Devei ºiHunedoarei. Cel care afãcut posibilã înfiinþareacentrului pentru îngrijireapersoanelor în vârstã estepãrintele Gabriel Bulf de laParohia “Sfântul ProorocIlie”. “În realizarea acestuicentru care va oferi gãz-duire ºi îngrijire unui numãrde 26 de persoane învârstã ne-am implicat cutoþii cei care reprezentãmcomunitatea localã, fapt cemã bucurã nespus. Vomîncerca sã oferim sprijinfinanciar, în scopul cazãrii

aici, unui numãr de 10 per-soane cãrora dorim sã lesuportãm costurile, prinimplicarea bisericii sau afactorilor de decizie locali”,a precizat Gabriel Bulf,preot paroh Parohia“Sfântul Prooroc Ilie”

Petroºani. La inaugurare afost prezent ºi Mircea IoanMoloþ, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara. “Partea ceamai importantã este cãoamenii care nu mai au penimeni îºi vor putea gãsiaici un sprijin, adãpost ºiîngrijire, chiar ºi din punctde vedere medical. Þin sã-ifelicit pe cei care au avutideea ºi au pus umãrul laapariþia acestui centruextrem de necesar în ValeaJiului”, a spus Mircea Ioan

Moloþ, preºedinte CJHunedoara. Primarulmunicipiului Petroºani alãudat ºi el aceastãrealizare, prima de acest feldin localitate. “Acest centrueste foarte important pen-tru comunitatea noastrã ºi,

în plus, este primul deacest gen fãcut sub patron-ajul bisericii. În plus, este ºiprimul centru în care, subacelaºi acoperiº, îºi vorderula activitatea ºi vorservi împreunã masa buniciiºi nepoþii”, a declaratTiberiu Iacob – Ridzi. Înclãdirea inauguratã astãzi,în afarã de centrul destinatîngrijirii bãtrânilor, îºideruleazã activitatea ºi ogrãdiniþã ân care suntînscriºi 24 de copii dincartierul Bosnea.


MirceaNISTOR

„Am demaratacþiunea înPetroºani pentru cãºi aceastã zonã esteo componentã aParcului NaþionalDefileul Jiului.Acest defileu sãpatde râul Jiu reprez-intã o arie naturalãspecialã din maimulte motive. Înprimul rând, Jiul ºi-a creat aici, de-a

lungul a câtorvamilioane de ani, undefileu spectaculos,printre cele mai sãl-batice din þarã,apoi, aici existãpãduri de fag ºigorun, careîmbracã versanþiiabrubþi, ºi care adã-postesc numeroasevieþuitoare, de lafalnicul cerbcarpantin ºi pânã lamicul gândãcel –croitorul fagului.Diversitatea habi-

tatelor, a speciilorºi prezenþa ele-mentelor endemicede faunã ºi florãoferã o notã apartede unicitate biodi-versitãþii parcului”,a spus Marinªerban, directorulParcului NaþionalDefileul Jiului.

Dupã cum a maiprecizat directorulParcului Naþional

Defileul Jiului print-re atracþiile acestuiase numãrã SchitulLocurele,Mânãstirea Lainici,Creasta Braicu sauAvenul Groapa fãrãFund. În plus, par-cul conservã o seriede habitate prior-itare precum celede anin sau pajiºtilede þepoºicã, întinsepe ambele maluriale Jiului.

R eprezentanþii ParculuiNaþional Defileul Jiului

deruleazã în aceste zile o campanie de informare alocuitorilor zonei în ceea cepriveºte biodiversitatea, traseele ºi atracþiile acestuia.

Inaugurarea centrului destinat vârstnicilorÎ n prezenþa unui mare numãr de invitaþi, ieri, a fost inaugurat

“Centrul de îngrijire pentru vârstnici” din cartierul petroºeneanBosnea. Acesta a devenit o realitate prin implicarea EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei, Parohiei “Sfântul Prooroc Ilie”, Asociaþiei“Bunicii Vãii Jiului” ºi primãriei municipiului Petroºani.

Defileul ºi comorile sale

Documents

CVJ Nr 480, vineri, 25 octombrie