Dobrogea în 142 de ipostaze
23 noiembrie 1878- 23 noiembrie 2020
Redacția revistei ”Datina”,
redactor șef Aurelia Lăpușan
Dobrogea este copilul nostru de suflet. O iubim pentru farmecul ei, pentru unicitatea pe
care și-a păstrat-o, pentru copleșitoarea ei istorie, pentru oamenii calzi, respectuoși, ospitalieri, de toate etniile și confesiunile.
La aniversare să-i spunem Ani mulți și buni, să fie iubită și ajutată să se ridice la visurile
tuturor celor care au zidit la temelia ei.
Orice filă de istorie despre Dobrogea este drept să înceapă de la
Gânditorul şi perechea sa, grup plastic de teracotă descoperit la
Cernavoda, într-un mormânt din necropola de înhumaţie aparţinând
culturii Hamangia din neoliticul mijlociu, surprinzând esenţa condiţiei
umane. Gânditorul şi perechea lui, una dintre descoperirile excepţionale
ale arheologiei preistorice româneşti ce a fost plămădită şi păstrată de
pământul ars de secetă şi mistere al Dobrogei…
În urmă cu peste 2000 de ani, Imperiul bizantin se întindea până la gurile Dunării.
Tropaeum Traiani – certificatul latinității dobrogene
Edificiul roman cu mozaic, o realizare plastică de excepție a antichității
Splendorile tezaurului de la Tomis
Mărturii grecești pe teritoriul Scytiei Minor
Descoperirea senzaţională a întâii mori neolitice specializate la Medgidia alătură Dobrogea strălucitelor
civilizaţii orientale din Sumer şi Mesopotamia
Cetatea Carsium, zestrea Hârșovei de astăzi
Callatis – cetatea care semna tratate cu Roma și folosea monedele grecești în comerțul cu cereale
Publius Ovidius Naso, simbol al spiritualităţii latine la Pontul Euxin, unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horaţiu şi Vergiliu.
Creștinismul a intrat în România prin Dobrogea
Peștera Sf. Apostol Andrei din inima Dobrogei
Calendarul lui Dionisie cel Mic scitul, născut pe teritoriul Dobrogei de astăzi. Este cel care a fixat „cronologia erei creștine”, luând pentru prima oară ca punct
de plecare, pentru numărarea anilor, anul nașterii lui Isus, Această cronologie a fost adoptată, cu timpul, în toate țările
lumii.
Inscripții creștine din sec. al lX-lea rămase în pereții bisericuțelor rupestre de la Basarabi
Dobrogea sub sceptrul domnitorului Mircea cel Bătrân
Mircea cel Bătrân „singur stăpânitor a toată Ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi spre părţile tătărăşti şi Herţeg al Almaşului şi Făgăraşului şi domn al Banatului,
Severinului şi de amândouă părţile peste toată Podunavia, încă şi până la Marea cea Mare şi singur stăpânitor al cetăţii Dîrstor”.
Geamia Esma Hatun Sultan din Mangalia
Prinţesa Esma, fiica sultanului Selim al ll-lea (1566-1574) şi soţie a marelui vizir Sokollu-
Mehmed Paşa (1565-1579) primeşte de la tatăl său pământurile Mangaliei. După moartea tatălui şi uciderea soţului său prinţesa s-a refugiat la Mankalia şi în
memoria celor doi a ridicat acest lăcaş de cult cunoscut de la început cu numele de Esma
Hatun Sultan. ”.
{
1862 La Constanţa, aflată sub stăpânire otomană, comunitatea greacă obţine un Firman împărătesc pentru construirea clădirii primei biserici ortodoxe din Dobrogea.
1863. Biserica Schimbarea la față, pentru toți creștinii dobrogeni A fost proiectată de arhitectul Iani Teodoridis. Clădirea, în formă dreptunghiulară, nu are turle, întrucât era prevăzut în mod expres în aprobare, ca bisericile creştine din Imperiul Otoman să nu fie mai înalte decât lăcașurile de cult musulmane. Pictura bisericii a fost executată de un renumit pictor aghiograf de la Muntele Athos.
Remarcabile sunt cele patru policandre cu cristale de Murano, șase sfeșnice din argint aduse de la Constantinopol, o Evanghelie cu coperți de argint și foarte multe icoane lucrate în perioada 1812-1870. Una dintre cele mai importante icoane ale bisericii grecești "Metamorphosis" este cea care il întruchipează pe Sfântul Fanurie, un sfânt foarte iubit de ortodocșii greci.
Dobrogea, țara morilor.
Tratatul de la Berlin este semnat la 1 iulie 1878 şi prin el se recunoaşte independenţa deplină a statului, şi unirea Dobrogei şi a Deltei Dunării, străvechi teritorii getice şi romane, cu România. Au fost din nou încorporate Rusiei cele trei judeţe din Basarabia - Cahul, Bolgrad şi Ismail. Urmare a tratatului, art. 7 din Constituţia de la 1866 este modificat pentru ca şi necreştinii să poată primi cetăţenia: ca o primă aplicare, toţi evreii care luptaseră în război au devenit prin lege cetăţeni români. I.C.Brătianu, desemnat a reprezenta ţara la Congresul de la Berlin-1878, declara la una dintre dezbaterile secrete ale Corpurilor legiuitoare:”Nu vom primi Dobrogea pentru că e un cuprins paludos;pentru că se află dincolo de hotarele naţionale şi pentru că am avea să ducem necurmată viaţă rea cu populaţiuni eterogene ce locuiesc acel cuprins”.
Începând cu 26 noiembrie 1878, “administrativ, Dobrogea va fi cunoscută d’aci înainte sub numele de România transdanubiană. Ea va fi împărţită în trei judeţe, cuprinzând fiecare câte o prefectură şi un oarecare număr de subprefecturi. Se vor instala într’nsa nouă tribunale: 2 de întâia clasă, dintre care unul va avea scaunul la Tulcea, şi celălalt la Kiustenge: şapte de a doua clasă, care vor avea reşedinţele la Sulina, Măcin, Babadag, Hârşova, Mangalia, Medgidie şi Rasova”.
Constanța la 1877
Tulcea la 1877
1878. Congresul de la Berlin, unde se decide soarta Dobrogei
14 noiembrie 1878. Intrarea trupelor române în Dobrogea
Prefectul Remus Opreanu
Imprimând noii administraţii româneşti propriile sale calităţi (blândeţe, omenie, cinste, ordine) Remus Opreanu a creat prestigiu şi şi-a atras populaţia dobrogeană fără deosebire de origine etnică şi credinţă. Populaţia musulmană l-a numit cu dragoste simplă Baba Opreanu (tata Opreanu).
Ca om de o vastă cultură şi-a dat seama de importanţa şi necesitatea şcolii. Personal, Remus Opreanu s-a ocupat de înfiinţarea şcolilor săteşti, bugetele comunale prevăzând şi fonduri pentru deschiderea de noi şcoli. În satele cu populaţie mahomedană, programa prevede ore de limba turcă şi predarea propriei religii.
Tulcea, Monumentul comemorativ dedicat Dobrogei
• Monumentul comemorativ al Dobrogei din Tulcea a fost inaugurat la 14 septembrie 1900. A fost executat de sculptorul Gheorghe Vasilescu. Piatra fundamentală a monumentului a fost pusă în prezenţa regelui Carol la 17 octombrie 1879.
23 noiembrie 1878, ora 10. ”Cu ocaziunea luării în posesiune a districtului Constanţa a avut loc în biserica grecească un Te Deum la
care au asistat toate autorităţile locale ruse, dnii reprezentanţi ai puterilor străine, notabilii oraşului şi un însemnat număr de cetăţeni
din toate clasele”
{
La 12 decembrie 1878, prefectul Remus Opreanu a constituit consiliul comunal al orașului Constanța din rândul căruia l-a numit primar pe Antonio Alexandridis.
{
Elpis, așa cum a fost la inaugurare
În această sală a concertat George Enescu, a cântat Arta Florescu, a recitat Al.Davilla...
{
Și primele băi la Constanța
Școala greacă cu clasele 1-4 de fete și de băieți și grădiniță. Întreținerea școlii era exclusiv în grija comunității. Primul arhitect al Constanței de după 1878 a fost Teodoridis care a întocmit și planul de extindere a Constanței.El a lotizat suprafața orașului marcând străzi, case, grădina publică.
Moscheea ”Carol” din Constanța, construită în 1910.
Eminescu, veșnicind la malul mării cu un singur dor...
Sulina, Palatul Comisiei Europene a Dunării
Primele băi de mare la Constanța
Constanța, la marginea mării. Farul genovez și hotelul Carol
1914, Medgidia
Farul de larg al Constanței
1906. Nașterea stațiunii Mamaia
Hârșova începutului de secol XX
Tulcea. O școală de elită a țării
Nașterea portului modern Constanța
Tulcea, port la Dunăre
Sulina, primul oraș european al Dobrogei
Constanța, orașul vacanțelor și al distracției
Teatrul Tranulis și ctitorul său
Podul de la Cernavoda, capodoperă inginerească semnată Anghel Saligny
Cazinoul, bijuteria de la Malul Mării Negre
În așteptarea regelui la Constanța
La hotelul Palas, Nicolae Iorga alături de comunitatea greacă
Cetatea Enisala, mărturie în piatră a istoriei
Cetatea Capidava
Cetatea Histria
Cetatea Callatis
Constanța anului 1921, pe planșele arhitecților
Mare aglomerație la Cazino
Muzeele, păstrătoarele tradițiilor de cultură și tradiție dobrogeană
Nava școală Mircea- brandul marinei române
Mănăstirea Celic Dere, lăcaș de cult și cultură dobrogeană
Basilica paleocreștină din satul Niculițel, județul Tulcea
Lacul Techirghiol, unic în Europa
Pașii Poetului pe lespezile Constanței
Delta Dunării – paradisul dintre ape
Splendorile Munților
Măcin
Sfinxul din Munții Măcin
Silozurile din portul Constanța
Hârșova. Confruntarea dintre uscat și Dunăre
Biserica Sf. Constantin și Elena din Constanța
Casa cu lei – o broderie în beton
Rezervoarele de petrol din portul Constanța
Carmen Sylva în dalta marelui sculptor dobrogean Ion Jalea
Grădina botanică din Techirghiol
Turnul de televiziune de la Techirghiol
Medgidia, stadionul orașului
Cernavodă, orașul luminii
Techirghiol, noua biserică
Pădurea Letea, cu misterele și poveștile ei
Universitatea ”Ovidius”
Academia navală ”Mircea cel Bătrân”, cea mai veche instituție de învățământ superior din Dobrogea
Universitatea Maritimă Constanța
Jurilovca - Gura Portiței
Năvodari, fostul sat de pescari
Herghelia de la Mangalia
Farul din Constanța, călăuza marinarilor spre casă
Teatrul de operă și balet ”Oleg Danovski”, o importantă instituție culturală a Dobrogei
Mamaia, o nouă stațiune
Mamaia, bucuria copiilor
Tulcea, Centrul muzeal
Delfinii jucăuși de la Delfinariul constănțean
Peştera Movile, secretul îngropat în adâncurile Mangaliei
o peşteră cu un ecosistem unic în lume.
această lume subterană a fost izolată complet de mediul exterior timp de mai bine de 5 milioane de ani. Cercetătorii au descoperit în interiorul său un ecosistem care funcţionează perfect pe baza chimiosintezei.
Omenirea a descoperit, prin intermediul explorărilor din peşteră, 75 de noi specii de nevertebrate.
Pădurea de la Hagieni și broasca țestoasă dobrogeană, specie unică
Tulcea, la porțile Deltei
Constanța, palatul administrativ
Portul Constanța
Canalul Dunăre - Marea Neagră
Centrala Nuclearo - Electrică Cernavoda
Orașul Mangalia, panoramă
La Sulina, Dunărea și Marea într-o îmbrățișare
Mangalia, monumentul eroilor
Cavoul pictat de la Constanța
Farmecul satului dobrogean
Eolienele cu brațele deschise spre lumină