Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

120

Unitatea de nvare nr. 6

REPREZENTAREA SI COTAREA ARBORILOR Cuprins Pagina

Obiectivele unitii de nvare nr. 6 120

6.1 Reprezentarea si cotarea arborilor 121

Lucrare de verificare unitatea de nvare nr.6 126

Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare 126

Bibliografie unitatea de nvare nr. 6 128

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

121

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 6

Principalele obiective ale Unitii de nvare nr. 6 sunt:

Reprezentarea si cotarea arborilor si a rotilor dintate

6.1 Reprezentarea si cotarea arborilor Arborii sunt organe de maini susinute i ghidate de lagre, care transmit micarea

de rotaie (deci puterea i turaia).

Calculul de rezisten al arborilor se face la moment de torsiune i moment

ncovoietor.

n urma calculeoor pot rezulta arbori:

- de seciune constant;

- n trepte.

Cei mai des utilizai sunt arborii n trepte. Acetia, din punct de vedere constructiv,

sunt succesiuni de corpuri geometrice cilindrice, conice, prismatice i chiar sferice. Din punct

de vedere economic i innd cont de calculele de rezisten, arborii n trepte realizeaz

solidul de egal rezisten.

Reprezentarea arborilor se realizeaz de obicei ntr-o proiecie VEDERE, proiecia

principal. Proiecia principal va fi afectat de rupturi pentru prezentarea diferitelor prelucrri

interioare (guri de centrare, canale de pan, racordri de trepte). De asemenea se vor

reprezenta seciuni decalate (totale sau pariale) pentru treptele cu canale de pan.

n cele ce urmeaz, fig. 6.1, vom studia n principiu, un arbore drept, n trepte, neted i

orizontal.

n figura 6.1 sunt menionate urmtoarele pri constructive:

- fusurile de capt, respectiv zonele sau treptele care susin i ghideaz prin lagre,

arborele;

- zonele de calare, respectiv treptele prevzute cu canale de pan;

- zonele de corp, respectiv zonele libere ce fac legtura dintre treptele anterior menionate.

Treptele de fus de arbore sunt prelucrate foarte precis att dimensional ct i din

punct de vedere al rugozitii suprafeei deoarece pe aceste trepte sunt montai RULMENII

(lagre de rostogolire).

Zonele de calare au prelucrate diferite tipuri de canale de pan necesare montrii

penei. Pana este organul de main ce preia micarea de la arbore i o transmite la o roat

(dinat, de curea etc.) sau n sens invers, transmite micarea de la o roat la arborele

condus. Diferite tipuri de canale de pan i cotarea acestora sunt prezentate n reprezentrile

din figura 6.2.

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

122

Racordarea treptelor de arbore, atunci cnd umerii acestor trepte servesc pentru

sprijinirea pieselor (rulmeni, roi, buce) sunt prezentate n figura 6.3.

n figura 6.4 sunt prezentate diverse capete de arbori, respectiv cilindric sau conic.

Prelucrarea mecanic a arborilor se realizeaz ntre vrfuri de sprijin ce materializeaz axa

tangenial a arborelui. Vrfurile de centrare se vor introduce n guri de centrare prevzute

la ambele capete ale arborelui, fig. 6.5. n figura 6.5 sunt prezentate diferite forme

constructive pentru gaurile de centrare, conform STAS 1361-73. In tabelul X.1 sunt

prezentate elemente dimensionale pentru gaurile de centrare.

Tabelul X.1. Mrimea gurii de centrare funcie de diametrul

exterior al piesei prelucrate (orientativ)

Mrimea gurii de

centrare

Diametrul piesei

prelucrate (D0)

0,5; 0,63; 0,8 2...6

1,0; 1,25 peste 2...16

1,6; 2,0 peste 16...32

2,5; 3,15 peste 32...56

4,0; 5,0 peste 56...80

6,3; 8,0 peste 80...120

10 peste 120

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

123

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

124

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

125

Figura 7.5

Figura 6.5

De reinut! Arborii sunt organe de maini susinute i ghidate de lagre, care transmit micarea de rotaie (deci puterea i turaia). Reprezentarea arborilor se realizeaz de obicei ntr-o proiecie VEDERE, proiecia principal. Proiecia principal va fi afectat de rupturi pentru prezentarea diferitelor prelucrri interioare (guri de centrare, canale de pan, racordri de trepte). De asemenea se vor reprezenta seciuni decalate (totale sau pariale) pentru treptele cu canale de pan.

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

126

Test de autoevaluare 1. Sa se reprezinte desenul arborelui n trepte aflat n scop didactic la laboratorul de desen tehnic.

Lucrare de verificare la Unitatea de nvare nr. 6

1. Sa se reprezinte la scara 1:1 arborele .

Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare 1. Lucrarea de laborator prezint releveul unui arbore n trepte aflat n scop didactic la laboratorul de desen tehnic. Desenul respect toate regulile amintite n capitol, precum i regulile stabilite la reprezentarea n vedere i seciune precum i la cotare Referitor la cotare se face meniunea c se execut o cotare cu element de nchidere a lanului de dimensiuni, la exterior. n aceasta lucrare de laborator este realizat nscrierea toleranelor dimensionale. Esena acestor tolerane dimensionale este uor de acceptat, deoarece orice dimensiune (cot) trebuie s se realizeze n limitele (superioar i inferioar) ale unei dimensiuni calculate prin calcule de proiectare. Astfel rezult o dimensiune efectiv care obligatoriu se va afla ntre cele dou limite. Cele dou limite nu

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

127

reprezint altceva dect tolerana de execuie a dimensiunii teoretice, de calcul.

Recapitulare Unitatile de invatare 1, 2, 3, 4, 5, 6

Concluzii In aceasta unitate de invatare am dobandit cunostinte legate de reprezentarea si cotarea arborilor, rotilor dintate si rulmentilor.

Reprezentarea si cotarea arborilor si rotilor dintate

128

Bibliografie 1. Barhalescu, M., Zidaru, N.: Geometrie Descriptiva si Desen Tehnic, vol I, Editura Printech, 2004, ISBN 973-718-089-5 2. Vasilescu, E, s.a.: Desen Tehnic Industrial Elemente de Proiectare, Editura Tehnic, Bucureti, 1995, ISBN 973-31-0679-8 3. I.R.S. : Colectie de standarde. Desene Tehnice, Editura Tehnica, Bucuresti, 1994,ISBN 973-31-0928-2