3. DOCUMENT PRIVIND PROTECŢIA ÎMPOTRIVA EXPLOZIILOR

In HG 1058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive care transpune in legislaţia naţională Directiva 1999/92/CE sunt prevăzute obligaţiile angajatorului de a lua măsurile tehnice şi/sau organizatorice corespunzătoare pentru a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor şi în conformitate cu următoarele principii de bază:

prevenirea formării atmosferelor explozive; sau acolo unde natura activităţii nu o permite, evitarea aprinderii

atmosferelor explozive; şi limitarea efectelor dăunătoare ale unei explozii în vederea asigurării

sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.În vederea îndeplinirii obligaţiilor angajatorul trebuie să evalueze

riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare cel puţin: probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive; probabilitatea prezenţei şi activării surselor de aprindere, inclusiv a

descărcărilor electrostatice şi a declanşării incendiului; utilajele, substanţele folosite, procesele şi posibilele lor interacţiuni; dimensiunile efectelor anticipate.Riscurile de explozii sunt evaluate în mod global.La evaluarea riscurilor de explozii trebuie luate în considerare locurile

care sunt sau pot fi legate prin deschideri de locurile în care pot apărea atmosfere explozive.

Acolo unde sunt prezenţi la acelaşi loc de muncă lucrători din mai multe întreprinderi, fiecare angajator trebuie să fie responsabil pentru toate aspectele care îi revin în sarcină.

Angajatorul responsabil pentru locul de muncă conform legislaţiei trebuie să coordoneze aplicarea tuturor măsurilor privind sănătatea şi securitatea lucrătorilor şi să declare în documentul privind protecţia împotriva exploziilor scopul coordonării, măsurile şi procedurile de implementare adoptate.

In vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite de directiva, angajatorul trebuie sa asigure elaborarea şi actualizarea unui document, numit document privind protecţia împotriva exploziilor.

Documentul privind protecţia împotriva exploziilor trebuie sa demonstreze, că:

au fost determinate şi evaluate riscurile de explozie; se iau măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor

Directivei;

45

care sunt locurile care au fost clasificate pe zone; care sunt locurile cărora li se aplică cerinţele minime stabilite

în anexa nr. 2 a directivei; locul de muncă şi echipamentul de muncă, inclusiv

dispozitivele de avertizare, sunt proiectate, realizate şi întreţinute conform normelor de protecţia muncii;

s-au luat măsuri pentru utilizarea în condiţii de securitate a echipamentului de lucru, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 89/655/CEE.

Documentul privind protecţia împotriva exploziilor este elaborat anterior începerii activităţii şi actualizat de angajator când locul de muncă, echipamentul de lucru sau organizarea muncii suferă schimbări, extinderi ori transformări semnificative.

Angajatorul poate combina evaluări ale riscurilor de explozii existente, documente sau alte rapoarte echivalente întocmite în conformitate cu alte dispoziţii ale legislaţiei naţionale prin care se transpun documente oficiale ale Uniunii Europene.

Structurarea documentului de protecţie împotriva exploziilor conform Ghidului de bune practici pentru implementarea Directivei

1999/92/CE

Descrierea locului de muncă şi a ariilor de lucruLocul de muncă este împărţit în arii de lucru. Documentul de

protecţie la explozie descrie ariile de lucru din punct de vedere al riscului de atmosfere explozive.

Descrierea poate cuprinde, de exemplu, numele instituţiei, tipul instalaţiei, destinaţia încăperii/clădirii şi persoanele responsabile, numărul de lucrători angajaţi.

Documentaţia clădirilor şi topografia pot fi în formă grafică, de exemplu planuri de situaţie şi de ansamblu, inclusiv planuri de evacuare şi căi de salvare.

Descrierea etapelor şi/sau activităţilor procesuluiProcesul trebuie descris într-un text scurt , poate fi însoţit de o

diagramă. Această descriere trebuie să cuprindă toate informaţiile care sunt importante pentru protecţia la explozie. El trebuie să trateze toate etapele tehnologice inclusiv pornirea şi oprirea, o perspectivă asupra datelor de proiectare şi de funcţionare (de exemplu temperatura, presiunea, volumul, materiale de prelucrat, viteza de rotaţie, echipamentul de lucru), natura şi extinderea curăţirii dacă este relevantă şi detaliile posibile asupra ventilării spaţiului.

46

Descrierea substanţelor utilizate / parametrilor de securitateAceasta trebuie să arate în special care substanţe anume formează

atmosfera explozivă şi în ce condiţii de proces ele apar. La acest punct este util să se enumere parametrii de securitate relevaţi pentru protecţia la explozie.

Rezultatele analizei de riscAcest capitol trebuie să arate unde anume pot apărea atmosfere

explozive, posibil să se facă distincţia între interiorul elementelor instalaţiei şi ariile înconjurătoare. Pornirea şi oprirea, curăţarea şi funcţionările defectuoase trebuie luate în considerare şi tratate acolo unde este cazul. Procedura pentru modificările de proces sau de produs trebuie tratată de asemenea, unde este cazul. Ariile periculoase (zonele) pot fi descrise cu ajutorul unui text şi reprezentată şi grafic, ca plan de zonare .

Pericolele de explozie trebuie de asemenea descrise la acest punct . Este util să se precizeze procedura urmată pentru identificarea riscurilor de explozie.

Măsurile de protecţie la explozie adoptateAcest articol se bazează pe evaluarea de risc şi descrie măsurile de

protecţie la explozie care au rezultat. Trebuie enunţat principiul care guvernează măsurile de protecţie, de exemplu "Evitarea surselor eficiente de aprindere". Este util să se facă distincţia între măsurile tehnice şi cele organizatorice.

Măsuri tehnice PrevenirePentru că strategia de protecţie la explozie a instalaţiei se bazează,

în întregime sau parţial, pe măsuri preventive - evitarea atmosferelor explozive sau a surselor de aprindere - modul în care aceste măsuri sunt implementate trebuie descris detaliat

ReducerePentru că instalaţia va fi protejată prin măsuri de reducere, natura lor,

modul de funcţionare şi locul de aplicare trebuie descrise Măsuri PCE (process control engineering)Dacă măsurile PCE fac parte din strategia de protecţie la explozie,

natura lor, modul de funcţionare şi locul de aplicare trebuie descrise Măsuri organizatoriceMăsurile organizatorice trebuie descrise de asemenea în documentul

de protecţie la explozie. Documentul de protecţie la explozie trebuie să demonstreze:

o ce instrucţiuni de funcţionare au fost elaborate pentru un loc de muncă sau activitate;

o ce etape sunt prevăzute pentru a asigura competenţa persoanelor angajate;

o conţinutul şi frecvenţa instruirilor (şi participanţii);

47

o toate regulile de utilizare a echipamentului mobil de lucru din ariile periculoase;

o ce etape sunt prevăzute pentru a se asigura că lucrătorii poartă numai îmbrăcăminte de protecţie adecvată;

o dacă sistemul de permis-de-lucru este în funcţie sau nu şi dacă este, cum este acesta organizat;

o cum sunt organizate inspecţia, întreţinerea şi verificarea;o cum sunt marcate ariile periculoase.

Dacă sunt disponibile formulare referitoare la aceste puncte, la documentul de protecţie la explozie pot fi ataşate aceste formulare. Trebuie anexată o listă cu echipamentul de lucru mobil autorizat pentru folosire în arii periculoase. Nivelul de detalii trebuie să fie în funcţie de tipul şi amploarea operaţiunilor şi de gradul de risc implicat.

Implementarea măsurilor de protecţie împotriva exploziilorDocumentul de protecţie la explozie trebuie să stipuleze cine este

responsabil cu îndeplinirea anumitor măsuri sau cine a fost sau va fi numit (de exemplu pentru a emite sau actualiza chiar documentul de protecţie la explozie). El trebuie de asemenea trebuie să stipuleze când trebuie luate măsurile şi cum trebuie verificată eficienţa lor.

EVALUAREA RISCURILOR DE EXPLOZIE

Angajatorul trebuie să evite formarea de medii explozive de fiecare dată când acest lucru este posibil. Respectarea acestui principiu director în conformitate cu articolul 3 din Directiva 1999/92/CE necesită, pentru evaluarea riscurilor de explozie, să se determine, în primul rând, dacă se pot forma medii explozive periculoase în condiţiile date. După aceea, trebuie să se determine dacă acestea se pot aprinde.

Această evaluare trebuie efectuată întotdeauna pentru un caz specific şi nu poate fi generalizată. În conformitate cu articolul 4 din Directiva 1999/92/CE se ia în considerare în special probabilitatea ca mediile explozive să apară şi să persiste, de probabilitatea ca surse de aprindere să fie prezente să devină active şi efective, de instalaţii, de substanţele utilizate, de procedee şi de eventualele interacţiuni ale acestora precum şi de magnitudinea consecinţelor previzibile.

Remarcă: Evaluarea riscurilor de explozie se concentrează iniţial pe:

• formarea de medii explozive periculoase şi ulterior pe • prezenţa şi activarea surselor de aprindere În procesele de evaluare, examinarea consecinţelor are o

importanţă secundară dat fiind faptul că este de aşteptat ca exploziile să determine întotdeauna daune considerabile, de la daune materiale importante la daune corporale care pot cauza moartea. În ceea ce priveşte protecţia împotriva exploziilor, abordările cantitative ale

48

riscurilor sunt secundare în raport cu prevenirea formării mediilor explozive periculoase.

Fiecare proces de muncă şi de producţie precum şi fiecare condiţie de funcţionare a unei instalaţii şi fiecare modificare a acestor condiţii trebuie să facă obiectul unei evaluări.

În timpul evaluării instalaţiilor noi sau a celor existente, trebuie ţinut seama în mod deosebit de următoarele condiţii de funcţionare:

- condiţiile normale de exploatare, inclusiv lucrările de întreţinere, - pornirea şi oprirea, - accidentele de exploatare şi defectele previzibile, - utilizările incorecte care pot fi prevăzute în mod rezonabil.

Riscurile de explozie trebuie evaluate în ansamblu.Este necesar să se ţină seama de:

- echipamentele utilizate, - caracteristicile de construcţie, - substanţele utilizate, - condiţiile de muncă şi procedeele industriale şi - interacţiunile posibile între aceşti diferiţi factori precum şi cu

mediul de lucru. De asemenea, trebuie să se ţină seama, în evaluarea riscurilor de

explozie, de amplasamentele care sunt sau pot fi legate prin deschizături de amplasamente unde pot exista riscuri de explozie.

Atmosferele explozive compuse din mai multe tipuri de gaze, vapori, ceţuri sau pulberi inflamabile trebuie luate în considerare în mod adecvat la evaluarea riscurilor de explozie. Efectul exploziei poate fi în mod considerabil sporit în prezenţa, de exemplu, a amestecurilor hibride.

METODOLOGIE DE EVALUARE A RISCULUI DE EXPLOZII

Se ştie ca nu exista o regula de aur pentru alegerea si aplicarea unei metode / tehnici cunoscute pentru evaluarea riscului de explozii, insa o tehnica buna trebuie sa aibă următoarele atribute:

- Să fie sistematică, adică ghidează cu uşurinţă utilizatorii astfel încât sunt luate în considerare toate părţile sistemului, toate fazele de utilizare şi toate pericolele posibile;

- Să implice brainstorming Metodele care trebuie utilizate pentru a evalua procedeele sau

instalaţiile tehnice din punct de vedere al riscurilor de explozie trebuie să se bazeze pe o abordare sistematică pentru a verifica siguranţa instalaţiilor şi a procedeelor. O abordare sistematică înseamnă în acest context că se procedează într-un mod structurat pe baza considerentelor logice şi raţionale. Analiza se efectuează pentru sursele existente care pot conduce la formarea de medii explozive periculoase şi, eventual, la prezenţa concomitentă a surselor de aprindere active.

49

În practică, este suficient de obicei să se determine şi să se evalueze în mod sistematic riscurile de explozie cu ajutor unei serii de întrebări specifice.

Remarcă: Literatura de specialitate descrie alte metode de evaluare a riscurilor, de exemplu pentru identificarea surselor de pericol (utilizarea listelor de control, analiza modurilor de defecţiune şi a efectelor acestora, analiza erorii de comandă, analiza HAZOP) sau chiar pentru evaluarea acestora (analiza evenimentelor sau analiza prin intermediul arborelui de defectare), dar în cazul protecţiei împotriva exploziilor, acestea nu sunt utile decât în situaţii excepţionale, de exemplu pentru determinarea surselor de aprindere în instalaţiile tehnice complexe.

La stabilirea metodei de evaluare se recomanda sa se ia in considerare proiectul EU SMT4--CT97-2169 si Metodologia de evaluare a riscului pentru echipamente şi componente neelectrice destinate utilizării în atmosfere potenţial explosive din SR EN 15198: 2008 cu referire la conceptele si metodele de prevenirea exploziilor şi protecţia contra exploziilor date in SR EN 1127-1 : 2008

Încă de la început utilizatorul instalaţiilor Ex trebuie să ştie clar că evaluarea riscului poate de multe ori să fie un proces complex care necesită expertiză specifică şi este improbabil ca cineva fără experienţă dobândită anterior să poată efectua o evaluare de risc corectă. De asemenea, domeniul protecţiei la explozie este foarte vast si este necesară colaborarea intre persoane specializate in domeniile implicate.

Aşa cum s-a arătat mai sus trebuie efectuată o evaluare a riscului folosind o serie de paşi logici, urmând definiţia utilizării destinate a echipamentului sau funcţionării unităţii. Dacă este evaluat un sistem complex, deseori este folositor să se împartă sistemul în elemente individuale sau grupuri de elemente care efectuează operaţii distincte; totuşi în aceste cazuri trebuie să se aibă grijă ca toate interdependenţele dintre riscurile fiecărui element să fie analizate complet.

In anumite situaţii este necesara o evaluare repetitivă.

Figura 1

50

Identificarea pericolelorIdentificarea pericolelor

Estimarea riscului, consecinţelor/probabili

tăţii

Estimarea riscului, consecinţelor/probabili

tăţii

Evaluarea riscului

Evaluarea riscului

Analiza opţiunilor de reducere a riscului

Analiza opţiunilor de reducere a riscului

ANALIZA DE

RISC

ANALIZA DE

RISC

EVALUAREA

DE RISC

EVALUAREA

DE RISC

Identificarea pericolelorÎn timpul acestei etape trebuie identificate toate pericolele posibile

care pot apărea. Scopul este de a determina dacă poate fi prezenta o sursă potenţială de aprindere şi de a identifica dacă o atmosferă explozivă este prezentă. Evaluarea începe de obicei cu analizarea echipamentelor în timpul funcţionării normale iar apoi este extinsă pentru a lua în considerare defecţiunile previzibile şi cele rare, pentru a stabili nivelul de securitate la explozie. Trebuie efectuată o evaluare a probabilităţii apariţiei unei surse de aprindere să apară şi a eficienţei sale în aprinderea atmosferei explozive; acest lucru necesită informaţii detaliate despre caracteristicile de inflamabilitate şi de explozivitate ale atmosferei explozive.

In mod practic, in primul rând trebuie stabilite ariile in care pot sa apară atmosfere explozive si probabilitatea prezenţei acesteia prin aplicarea unei metode de “Zonare“ si apoi trebuie identificate eventualele surse e aprindere luând in considerare funcţionarea normala dar si eventualele defecţiuni previzibile sau rare .

In ce priveşte echipamentele, sistemele protectoare si componentele din cadrul instalaţiilor care intra in cadrul directivei ATEx problema este oarecum rezolvata întrucât acestea înainte de a fi puse pe piaţă au fost deja evaluate de către producător si garantate pentru anumite domenii de utilizare (utilizarea destinată), iar utilizatorii trebuie doar să-si clasifice ariile periculoase si sa aleagă echipamentele adecvate conform tabelului de mai jos.

Tabelul 1

ZONA Prezenta atmosferei explozive

Evitarea surselor de

initiere

Nivel de protectie

cerut

Grupa II CATE-GORIA

EPL

 2

Infrecventa sau numai pe o

perioada scurta de timp

In timpul operării normale

 NORMAL

 3

 Gc

 1

 Probabil sa

apara

De asemenea, in timpul

defecţiunilor previzibile (un singur defect)

 INALT

 2

 Gb

 0

Continuu, pentru

perioade lungi, sau frecvent

De asemenea, in timpul

rarelor defecţiuni(doua defecte

independente)

 FOARTE

ÎNALT

 1

 Ga

UTILIZATORI PRODUCATORIDirectiva 1999/92/EC

(HG 1058/2006)Directiva 94/9/EC

(HG 752/2004, HG 461/2006).

51

In continuare însa utilizatorii trebuie sa analizeze instalaţia în ansamblu privind eventualele surse de aprindere.

Extinderea măsurilor de protecţie depinde de probabilitatea apariţiei atmosferelor explozive (zonare) şi de aceea trebuie determinată în conformitate cu tabelul 3.1 de mai jos.

Tabelul 2 - Extinderea măsurilor de protecţie în diferite zone

Zonare Surse de aprindere ce trebuie evitate în mod fiabil:

0 sau 20 în funcţionare normală (fără funcţionări defectuoase)

în cazuri previzibile de funcţionare defectuoasă şi

în eventualitatea unor rare funcţionări defectuoase

1 sau 21 în funcţionare normală (fără funcţionări defectuoase) şi

în cazuri previzibile de funcţionare defectuoasă

2 sau 22 în funcţionare normală (fără funcţionări defectuoase)

Tabelul se aplică tuturor tipurilor de surse de aprindere.

Tipuri de surse de aprindereStandardul EN 1127-1 distinge treisprezece tipuri de surse de

aprindere: suprafeţe fierbinţi flăcări şi gaze fierbinţi scântei generate mecanic cureţi electrici vagabonzi, protecţie catodică la coroziune electricitate statică trăsnete câmpuri electromagnetice în domeniul frecvenţelor între 9 kHz

şi 300 GHz radiaţie electromagnetică în domeniul frecvenţelor între 300

GHz şi 3106 GHz sau lungimi de undă de la 1000 µm până la 0,1 µm (spectrul optic)

radiaţie de ionizare ultrasunete compresiune adiabatică, unde de şoc, curgeri de gaze reacţii chimice

52

Pentru tratarea surselor de aprindere care sunt de o importanţă specială în practica funcţională se recomanda sa se in considerare cerinţele SR EN 1127-1.

În multe cazuri nu este posibil să se evite cu un grad suficient de siguranţă atmosferele explozive şi sursele de aprindere. Atunci trebuie să se adopte măsuri de limitare a efectelor unei explozii până la o extindere acceptabilă.

Reducerea efectelor exploziilor (măsuri de reducere): concepţie rezistentă la presiune; eliberarea presiunii; suprimarea exploziei; prevenirea propagării flăcării şi exploziei.

Aceste măsuri în general sunt legate de micşorarea efectelor periculoase ale iniţierii exploziilor în interiorul instalaţiilor. Echipamentele şi sistemele protectoare care sunt conforme directivei 94/9/EC sunt utilizate în general în cadrul măsurilor de micşorare. Pot fi adoptate de asemenea măsuri structurale, de exemplu pereţi de explozie.

Măsurile de protecţie la explozie descrise până acum pot fi menţinute funcţionale, monitorizate sau declanşate prin dispozitive de reglare, control şi de securitate (în continuare denumite tehnologii de control al proceselor – PCE/( process control engineering – PCE).). În general, dispozitivele PCE pot fi utilizate pentru a preveni apariţia atmosferelor explozive periculoase sau a surselor de aprindere sau pentru a micşora efectele dăunătoare ale unei explozii.

Sursele potenţiale de aprindere cum sunt suprafeţele fierbinţi, pot fi monitorizate de dispozitivele PCE şi controlate pentru a se asigura că nu este depăşită valoarea sigură. Sursele potenţiale de aprindere pot fi neutralizate de asemenea, când o atmosferă explozivă periculoasă ia naştere. De exemplu, un echipament electric neprotejat la explozie poate fi oprit când este declanşată alarma de gaze, dacă acest lucru permite surselor potenţiale de aprindere din interiorul echipamentului să fie de-energizate. Apariţia atmosferelor explozive periculoase poate fi prevenită, de exemplu prin pornirea unui ventilator înainte să se atingă concentraţia maxim admisă a gazelor. Utilizarea acestor dispozitive PCE poate reduce mărimea ariilor periculoase (zonelor), să facă mai puţin probabilă apariţia unei atmosfere explozive periculoase în aceste zone sau să prevină ca acestea să apară simultan. Dispozitivele PCE împreună cu dispozitivele de micşorare a efectelor dăunătoare ale exploziei sunt sisteme protectoare (de exemplu sisteme de suprimare a exploziei) . Concepţia şi amploarea acestor dispozitive PCE şi măsurile declanşate de acestea depind de probabilitatea de apariţie a unei atmosfere explozive periculoase şi de sursele eficiente de aprindere. Fiabilitatea dispozitivelor PCE împreună cu măsurile tehnice şi organizatorice luate trebuie să asigure că pericolul unei explozii este limitat la un nivel acceptabil, în toate condiţiile de funcţionare. În anumite cazuri poate fi util să se combine dispozitivele PCE de prevenire

53

a surselor de aprindere cu dispozitivele PCE de prevenire a atmosferelor explozive periculoase.

Gradul de fiabilitate cerut de dispozitivele PCE depinde de evaluarea riscurilor de explozie. Fiabilitatea funcţiei de siguranţă a dispozitivelor PCE şi a componentelor lor este asigurată prin evitarea defectelor şi controlul defectelor (cu privire la toate condiţiile de funcţionare şi la service-ul planificat şi/sau măsurile de mentenanţă).

Utilizarea dispozitivelor PCE pentru a reduce probabilitatea unei aprinderi eficace este redată în tabelul de mai jos.

Tabelul 3

Aria periculoasă

Apariţia surselor de aprindere

Cerinţe pentru dispozitivele PCE

nici una necesară în funcţionare nici unaZona 2 necesară în funcţionare un singur dispozitiv

corespunzător de evitare a surselor de aprindere

improbabilă în funcţionare normală

nici una

Zona 1 necesară în funcţionare două dispozitive corespunzătoare de evitare a

surselor de aprindere*improbabilă în funcţionare

normalăun singur dispozitiv

corespunzător de evitare a surselor de aprindere

improbabilă în funcţionare normală sau în cazul unei funcţionări defectuoase

nici una

Zona 0 improbabilă în funcţionare normală

două dispozitive corespunzătoare de evitare a

surselor de aprindereimprobabilă în funcţionare normală sau în cazul unei funcţionări defectuoase

un singur dispozitiv corespunzător de evitare a

surselor de aprindereimprobabilă în funcţionare

normală, în cazul unei funcţionări defectuoase sau în cazul rarelor funcţionări

defectuoase

nici una

* sau un dispozitiv echivalent încercat în conformitate cu directiva 94/9/EC.

În plus trebuie analizate pericolele date de montarea, întreţinerea / inspecţia adecvata a instalaţiilor care se realizează prin masuri organizatorice:

Elaborare instrucţiuni de lucru

54

Competenţa personalului Instruirea personalului Utilizarea echipamentului mobil Încălţăminte / Îmbrăcăminte de protecţie adecvată Sistemul de permis-de-lucru Organizarea inspecţiei, întreţinerii si verificării instalaţiilor Marcarea ariilor periculoase Ex

Estimarea risculuiÎn principiu, estimarea riscului trebuie efectuată pe rând pentru

fiecare pericol de explozie sau pentru fiecare eveniment periculos, prin determinarea elementelor de risc. După identificarea pericolelor riscul asociat cu o anumită situaţie sau proces tehnologic provine din combinaţia acestor elemente.

Exemplu metoda de estimare/evaluare risc de explozie [9]

Se considera ca riscul în termeni de securitate împotriva exploziilor este constituit din două elemente: severitatea unor posibile evenimente negative şi probabilitatea de apariţie a acestor evenimente. Severitatea sau consecinţa unei explozii poate deseori fi evaluată corect, însă probabilitatea apariţiei sale de obicei este mai dificil de cuantificat.

Riscurile sunt de obicei exprimate într-unul din următoarele trei moduri:

1. Cantitativ, de exemplu exprimat ca: ridicat, mediu, scăzut, tolerabil, intolerabil, acceptabil

2. Cantitativ, prin calcularea frecvenţei sau probabilităţii apariţiei unui eveniment determinat

3. Semicantitativ, dacă li se dau valori numerice elementelor componente ale riscului, cum sunt consecinţa, expunerea şi probabilitatea, care apoi sunt combinate într-un anumit mod pentru a obţine o valoare pseudo-cantitativă a riscului, care permite riscurilor să fie clasificate unele faţă de altele.

În multe situaţii nu este posibil să se determine exact toţi factorii care influenţează riscul, mai ales aceia care contribuie la probabilitatea ca un anumit eveniment să se întâmple. Astfel, riscul este deseori exprimat într-o manieră mai degrabă calitativă decât cantitativă.

Severitatea poate fi exprimată ca nivel predefinit, unul sau mai multe nivele care pot rezulta din fiecare eveniment periculos. Astfel, în termeni de vătămări de persoane sau pagube în sistem, severitatea poate fi exprimată după cum urmează:

catastrofală majoră

55

minoră neglijabilă

Pentru a estima frecvenţa fiecărui nivel de severitate, mai întâi se poate aplica tehnica de ecranare pentru a determina probabilitatea fiecărui eveniment periculos în parte.

Frecvenţa de apariţie poate fi exprimată cantitativ ca: frecvent probabil ocazional puţin probabil improbabil

Definiţiile diferitelor nivele de severitate şi frecvenţele sunt date mai jos. Astfel:

nivel de risc A: Nivel ridicat de risc

nivel de risc B:

nivel de risc C:

nivel de risc D: Nivel scăzut de risc

Tabelul 4

SEVERITATE Definiţia evenimentului negativ

CATASTROFALĂ Moarte sau distrugerea sistemuluiMAJORĂ Rănire severă, boală profesională severă sau

deteriorare majoră a sistemuluiMINORĂ Rănire minoră, boală profesională minoră sau

deteriorare minoră a sistemuluiNEGLIJABILĂ Mai puţin decât rănire minoră, boală

profesională sau deteriorare a sistemului

Tabelul 5

FRECVENŢĂDE APARIŢIE

Element specific individual Detaliere

FRECVENT Probabil să apară frecvent Se întâmplă în mod continuu

PROBABIL Va apărea de mai multe ori pe durata de viaţă a unui

Va apărea frecvent

56

FRECVENŢĂDE APARIŢIE

Element specific individual Detaliere

elementOCAZIONAL Probabil să apară cândva pe

durata de viaţă a unui elementVa apărea de mai

multe oriPUŢIN

PROBABILImprobabil dar posibil să

apară pe durata de viaţă a unui element

Improbabil dar este rezonabil să se

aştepte că apareIMPROBABIL Atât de improbabil, că se

poate estima că nu va apăreaImprobabil să

apară dar posibil

Tabelul 6 - Matricea Frecvenţă-Severitate a nivelelor de risc

FRECVENŢADE APARIŢIE

SEVERITATE

Catastrofală Majoră Minoră NeglijabilăFRECVENT A A A CPROBABIL A A B COCAZIONAL A B B DPUŢIN PROBABIL

A B C D

IMPROBABIL B C C D

Evaluarea risculuiDupă estimarea riscului trebuie efectuată evaluarea de risc pentru a

determina dacă este necesară reducerea riscului sau dacă s-a atins nivelul de securitate.

Este evident că dacă din estimarea riscului se obţine un nivel de risc A, atunci riscul este atât de ridicat încât este intolerabil şi sunt necesare măsuri suplimentare de reducere a riscurilor suplimentare. În mod similar, nivelul de risc D poate fi considerat acceptabil şi nu sunt necesare măsuri suplimentare de reducere a riscului. Astfel, riscul poate fi descris ca:

Intolerabil - Dacă riscul intră în această categorie, atunci trebuie luate măsuri corespunzătoare de securitate pentru a reduce riscul.

sau ca:Acceptabil- Dacă riscul intră în această categorie atunci nu este

necesară Reducerea Riscului iar Evaluarea de Risc este completă

Nivelele de risc B şi C sunt intermediare şi în mod normal vor necesita măsuri de reducere a riscului pentru a face nivelul de risc acceptabil. Totuşi, amploarea acestor măsuri va fi mai mică în cazul nivelului de risc c, de obicei măsurile organizatorice de reducere a riscului vor fi suficiente.

57

Aplicarea metodei prin comparare nu exclude necesitatea de efectuare a unei Evaluări de Risc pentru condiţiile specifice de utilizare.

Tabelul 7

A Risc ridicat (intolerabil)

Acţiuni adecvateorganizatorice si/sau tehnice-prioritare

B Risc mediu Acţiuni adecvate, organizatorice si/sau tehnice pe termen scurt si mediu

C Risc mic Menţine starea actuala de siguranţăD Risc nul

(acceptabil)Nicio acţiune

Analiza opţiunilor de reducere a riscurilorDupă ce riscul a fost estimat şi evaluat, analiza opţiunilor de

reducere a riscurilor va conduce la decizia finală dacă soluţia găsită reduce sau nu riscul la un nivel acceptabil. Este necesar să se trateze riscurile reziduale care rămân după ce toate măsurile au fost luate pentru a reduce probabilitatea şi consecinţele unui eveniment periculos specific. Riscurile reziduale sunt acelea împotriva cărora măsurile de reducere a riscului prin concepţie şi tehnici de securitate nu sunt sau nu sunt în întregime eficiente. Riscurile reziduale trebuie documentate şi incluse în instrucţiunile de utilizare a instalaţiilor. Dacă toate riscurile sunt clasificate ca acceptabile, atunci nu este necesară reducerea riscului iar evaluarea de risc este completă.

După ce riscul a fost estimat şi evaluat, etapa de analiză a opţiunilor de reducere a riscurilor trebuie să conducă la decizia finală dacă soluţia găsită reduce riscul la un nivel acceptabil sau nu. Dacă decizia este că riscul nu a fost redus la un nivel acceptabil, atunci procesul repetitiv trebuie efectuat din nou, după îmbunătăţirea conceptului de securitate.

Riscurile pot rareori să fie reduse la zero în practică, cu excepţia cazului când se elimină activităţile. Totuşi, deseori riscurile pot fi mult reduse în practică.

Există mulţi factori care trebuie luaţi în considerare atunci când se analizează opţiunile de reducere a riscului. Cel mai important dintre ei este dacă reducerea riscului este suficient de mare pentru a scădea riscul la nivele tolerabile

Este necesar să se trateze riscurile reziduale după ce toate măsurile au fost luate pentru reducerea probabilităţii şi consecinţelor unui anumit eveniment periculos. Riscurile reziduale sunt acelea împotriva cărora reducerea riscului prin concepţia din proiectare şi tehnicile dispozitivelor de protecţie nu este sau nu este în întregime eficientă.

Repetarea procedurii de evaluare a risculuiDacă analiza opţiunilor de reducere a riscului arată că rămân riscuri

inacceptabile, atunci evaluarea riscului trebuie repetată. Aceasta trebuie

58

efectuată într-o manieră repetitivă după corectarea conceptului de securitate sau a definiţiei utilizării destinate, până când toate riscurile au fost reduse la un nivel acceptabil.

COMPETENTE SI RESPONSABILITĂŢI

Conform art. 10 din HG 1058/2006 angajatorul asigură elaborarea şi actualizarea unui document, numit în continuare document privind protecţia împotriva exploziilor. Este responsabilitatea angajatorului de a se asigura de competenţa persoanelor care elaborează si răspund pentru conţinutul documentului de protecţie la explozie.

Conform art. 6 din HG 1058/2006 trebuie evaluate riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare cel puţin:

a) probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive;

b) probabilitatea prezenţei şi activării surselor de aprindere, inclusiv a descărcărilor electrostatice şi a declanşării incendiului;

c) utilajele, substanţele folosite, procesele şi posibilele lor interacţiuni;

d) dimensiunile efectelor anticipate.

Având în vedere complexitatea problemei şi volumul mare de cunoştinţe pe care trebuie să le stăpânească persoanele care elaborează acest document este o practică uzuală ca după elaborare să se verifice această documentaţie de către persoane competente a căror pregătire a cuprins instrucţiuni referitoare la TOATE tipurile de protecţie şi metodele de instalare, regulile şi normele relevante şi principiile generale de clasificare a ariilor - INSEMEX fiind singurul organism din ţară care poate acoperi întregul domeniu de protecţie la explozie (întreaga problematică).

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor care se confruntă cu o problemă dificilă în evaluarea competenţei furnizorilor de servicii de elaborare a Documentului de Protecţie la Explozie, în baza art. 14 din HG 1058, Ministerul Muncii, Familiei si Protecţiei Sociale - Inspecţia Muncii, prin adresa nr 142/DCSSM/678/17.02.2012 recunoaşte competenta INCD-INSEMEX pentru emiterea raportului de protecţie la explozie.

In consecinţă este răspunderea angajatorului de a se asigura de competenţa si răspunderea persoanelor desemnate sau angajate pentru elaborarea DPEx, iar competenţa trebuie să fie demonstrată în conformitate cu un cadru de pregătire şi evaluare relevant pentru regulamentele sau

59

standardele naţionale sau pentru cerinţele utilizatorului. A se vedea Anexa 1.

60

Tabelul 8

Directiva 1999/92/EC (ATEX 137)(HG 1058/2006)

Cerinte minime pentru îmbunătăţirea securităţii si protecţia sănătăţii lucratorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor

explozive

Cerinte pentru utilizator / angajatorEvaluarea de risc - Obiective - Scop

- Evaluare risc de explozii global la locul de muncă- Scopul: stabilirea masurilor de protecţie ce se impun pentru

reducerea riscului la nivele acceptabile (prevăzute).- Demonstrarea conformităţii cu cerinţele de instalare si mentenanţa a

instalaţiilor, EIP, competenta personal, sarcini de coordonare etc.- Determinarea unui nivel de risc in funcţie de probabilitatea apariţiei exploziei si de efectele anticipate şi stabilirea masurilor de protecţie

necesare pentru reducerea riscului la un nivel prevăzut.

NOTĂ – Nivelul de protecţie prevăzut este definit , cel puţin, de cerinţe legale şi, dacă este necesar, de cerinţe suplimentare, specificate de către

utilizator (SR EN 1127-1:2011).

- Înregistrarea rezultatului evaluării in Documentul de protecţie la explozie

Evaluarea de risc - Instrumente de evaluareDiverse metode de evaluare de risc (fără norme, imprecise, relativ

subiective)Incă nu exista o metoda specifica recunoscuta pentru evaluarea riscului

de explozieCine poate face evaluarea ?

Competenta persoanelor implicateEvaluarea instalaţiilor privind riscului de explozii intra in răspunderea angajatorilor care trebuie sa se asigure de competenta persoanelor

implicate in toate fazele :- competenta persoanelor pentru activităţi de montaj instalaţii conform

SR EN 60079-14)- competenta persoanelor pentru inspecţii si mentenanţa conform SR

EN 600079-17)- competenta evaluatorilor de risc in domeniul ATEX

Foarte important :Furnizarea dovezilor privind instruirea specifică in domeniul ATEx

Documente de atestare a competentei persoanelor implicate

61

Bibliografie:

1. SR EN 1127-1 : 2008 - Atmosfere explozive - prevenirea exploziilor şi protecţia contra exploziilor. Partea 1. Concepte de bază şi metodologie

2. SR EN 15198: 2008 - Metodologie de evaluare a riscului pentru echipamente şi componente neelectrice destinate utilizării în atmosfere potenţial explosive

3. SR EN 60079-10-1:2009 - Atmosfere explozive. Partea 10-1: Clasificarea ariilor. Atmosfere explozive gazoase ( Explosive atmospheres -- Part 10-1: Classification of areas - Explosive gas atmospheres)

4. SR EN 60079-14 - Atmosfere explozive Partea 14: Proiectarea, selectarea şi montarea instalaţiilor electrice

5. SR EN 60079 –17:2008 - Atmosfere explozive Partea 17:Inspecţia şi întreţinerea echipamentelor electrice (Explosive atmospheres - Part 17: Electrical installations inspection and maintenance)

6. SR EN 60079-0 - Aparatură electrică pentru atmosfere explozive gazoase. Partea 0: Condiţii generale. (Înlocuieşte SR EN 50014 după 1.03.2007)

7. SR EN 13463-1:2003 - Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial explozive. Partea 1: Metodă şi cerinţe de bază

8. SR EN 13463-1:2009 - Echipamente neelectrice pentru atmosfere potenţial explozive. Partea 1: Metodă şi cerinţe de bază

9. Methodology for the Risk Assessment of Unit Operations and Equipment for Use inPotentially Explosive Atmospheres, EU Project No: SMT4-CT97-2169

10. Băbuţ, G., Moraru, R., Matei, I., Băncilă, N., Sisteme de management al securităţii şi sănătăţii în muncă, Editura Focus, Petroşani, 2002.

11. Darabont, Al. ş.a., Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate în muncă, Institutul de Cercetări Ştiinţifice pentru Protecţia Muncii, Bucureşti, 1997.

12. HOTARÂRE nr. 1058 din 9 august 2006 privind cerintele minime pentru îmbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explosive (Directiva1999/92/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 16 Dec 1999)

62

ANEXA 1 EXTRASE DIN NORMATIVELE RELEVANTE ŞI COPIE DUPĂ ADRESA 42/DCSSM/678/17.02.2012

1.1 Extras din HG 1058 din 9 august 2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii

lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive

CAPITOLUL II: Obligaţiile angajatorului

Art. 5 (1)În vederea prevenirii, conform prevederilor art. 7 alin. (3) din

Legea nr. 319/2006 şi a asigurării protecţiei împotriva exploziilor, angajatorul trebuie să ia măsuri tehnice şi/sau organizatorice corespunzătoare naturii operaţiei, în ordinea priorităţilor şi respectând următoarele principii de bază:

a)prevenirea formării atmosferelor explozive; saub)acolo unde natura activităţii nu o permite, evitarea aprinderii

atmosferelor explozive; şic)limitarea efectelor dăunătoare ale unei explozii în vederea

asigurării sănătăţii şi securităţii lucrătorilor.(2)Acolo unde este cazul, măsurile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie

combinate şi/sau suplimentate cu măsuri împotriva propagării exploziilor şi trebuie revizuite periodic şi, în orice caz, când se produc schimbări semnificative.

Art. 6(1)În vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite prin prevederile art. 7

alin. (4) şi ale art. 12 alin. (1) din Legea nr. 319/2006, angajatorul trebuie să evalueze riscurile specifice din atmosferele explozive, luând în considerare cel puţin:

a)probabilitatea producerii şi persistenţei atmosferelor explozive;b)probabilitatea prezenţei şi activării surselor de aprindere, inclusiv a

descărcărilor electrostatice şi a declanşării incendiului;c)utilajele, substanţele folosite, procesele şi posibilele lor interacţiuni;d)dimensiunile efectelor anticipate.(2)Riscurile de explozii sunt evaluate în mod global.(3)La evaluarea riscurilor de explozii trebuie luate în considerare

locurile care sunt sau pot fi legate prin deschideri de locurile în care pot apărea atmosfere explozive.

63

Art. 10(1) În vederea îndeplinirii obligaţiilor stabilite în art. 7, angajatorul

asigură elaborarea şi actualizarea unui document, numit în continuare document privind protecţia împotriva exploziilor.

(2) Documentul privind protecţia împotriva exploziilor demonstrează, în special, că:

a) au fost determinate şi evaluate riscurile de explozie;b) se iau măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor prezentei

hotărâri;c) care sunt locurile care au fost clasificate pe zone conform anexei nr.

1;d) care sunt locurile cărora li se aplică cerinţele minime stabilite în

anexa nr.2;e) locul de muncă şi echipamentul de muncă, inclusiv dispozitivele de

avertizare, sunt proiectate, realizate şi întreţinute conform normelor de protecţia muncii;

f) s-au luat măsuri pentru utilizarea în condiţii de securitate a echipamentului de lucru, în conformitate cu prevederile hotărârii Guvernului privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, ce transpun Directiva Consiliului 89/655/CEE.

(3) Documentul privind protecţia împotriva exploziilor este elaborat anterior începerii activităţii şi actualizat de angajator când locul de muncă, echipamentul de lucru sau organizarea muncii suferă schimbări, extinderi ori transformări semnificative.

(4) Angajatorul poate combina evaluări ale riscurilor de explozii existente, documente sau alte rapoarte echivalente întocmite în conformitate cu alte dispoziţii ale legislaţiei naţionale prin care se transpun documente oficiale ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL III: Dispoziţii finaleArt. 12În ceea ce priveşte politicile naţionale cu privire la protecţia sănătăţii

şi a securităţii lucrătorilor, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei ia în considerare liniile directoare din ghidul de bune practici elaborat de Comisia Europeană, referitoare la dispoziţiile art. 5-10, anexei nr. 1 şi ale părţii A din anexa nr. 2.

Art. 14(1)În aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, Ministerul Muncii,

Solidarităţii Sociale şi Familiei va adopta, după caz, noi dispoziţii necesare în vederea conformării cu prevederile prezentei hotărâri.

(2)Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei comunică Comisiei Europene textele dispoziţiilor de drept intern deja adoptate sau în curs de adoptare în domeniul reglementat de prezenta hotărâre.

64

ANEXA II2.8.Înainte ca un loc de muncă unde pot apărea atmosfere explozive

să fie folosit pentru prima oară, trebuie verificată siguranţa sa globală faţă de explozii. Trebuie menţinute toate condiţiile necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva exploziilor.

Aceste verificări trebuie să fie efectuate de persoane competente în domeniul protecţiei împotriva exploziilor, care au experienţă şi/sau pregătire profesională.

1.2 Extras din Ghid facultativ de bună practică pentru implementarea directivei consiliului şi parlamentului european 1999/92/ EC asupra cerinţelor minime de

îmbunătăţire a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor potenţial expuşi riscurilor provenite de la atmosferele

explozive

6. Documentul de protecţie împotriva exploziilor6.1 Cerinţe în cadrul directivei 1999/92/ECCa una din îndatoririle conform art. 4 al directivei 1999/92/EC,

angajatorul trebuie să se asigure că există redactat şi menţinut la zi documentul de protecţie la explozie.

Acest document trebuie să demonstreze cel puţin:- că riscurile de explozie au fost determinate şi evaluate;- că vor fi adoptate măsuri adecvate pentru a atinge scopurile

directivei;- ariile care au fost clasificate în zone;- ariile unde se aplică cerinţele minime stabilite în Anexa II la

directivă;- că, în conformitate cu Directiva Consiliului 89/655/EEC, s-au

luat măsuri pentru utilizarea în siguranţă a echipamentului de lucru.

Documentul de protecţie la explozie trebuie elaborat înainte de începerea lucrului şi trebuie revizuit când locul de muncă, echipamentul de lucru sau organizarea muncii sunt supuse la modificări, extinderi sau transformări semnificative.

Angajatorul poate combina evaluările de risc, documentele sau alte rapoarte echivalente existente şi le poate combina în documentul de protecţie.

6.2 Implementare

Documentul de protecţie la explozie este destinat asigurării unei vederi de ansamblu asupra rezultatelor evaluării de risc şi asupra măsurilor

65

de protecţie tehnice şi organizatorice ce se impun, pentru o instalaţie şi mediul său înconjurător.

Articolul 8 al directivei 1999/92/EC permite în mod expres combinarea evaluărilor, documentelor sau rapoartelor referitoare la risc (de exemplu raportul de securitate conform directivei 96/82/EC5). Astfel, un document de protecţie la explozie poate cuprinde referinţe la alte documente fără a le include complet şi explicit în acesta.

6.3 Model de structurare a unui document de protecţie împotriva exploziilor

6.3.1 Descrierea locului de muncă şi a ariilor de lucru

Locul de muncă este împărţit în arii de lucru. Documentul de protecţie la explozie descrie ariile de lucru din punct de vedere al riscului de atmosfere explozive.

Descrierea poate cuprinde, de exemplu, numele instituţiei, tipul instalaţiei, destinaţia încăperii/clădirii şi persoanele responsabile, numărul de lucrători angajaţi.

Documentaţia clădirilor şi topografia pot fi în formă grafică, de exemplu planuri de situaţie şi de ansamblu, inclusiv planuri de evacuare şi căi de salvare.

6.3.6 Implementarea măsurilor de protecţie împotriva exploziilor

Documentul de protecţie la explozie trebuie să stipuleze cine este responsabil cu îndeplinirea anumitor măsuri sau cine a fost sau va fi numit (de exemplu pentru a emite sau actualiza chiar documentul de protecţie la explozie). El trebuie de asemenea trebuie să stipuleze când trebuie luate măsurile şi cum trebuie verificată eficienţa lor.

6.3.8 Anexa la documentul de protecţie împotriva exploziilor

Anexa poate cuprinde de exemplu certificatele de examinare EC de tip, certificatele EC de conformitate EC, fişe tehnice de securitate, instrucţiuni de funcţionare pentru instalaţie sau echipament. Pot fi incluse planurile de întreţinere care sunt relevante pentru protecţia împotriva exploziilor.

5 Directiva consiliului 96/82/EC din 9 decembrie 1996 referitoare la controlul pericolelor de accidente majore caree implică substanţele periculoase, O.J. 10 din 14/10/1997, pagina 13

66

1.3 Extras din NORMATIV din 2 mai 2007 privind prevenirea exploziilor pentru proiectarea, montarea, punerea în

funcţiune, utilizarea, repararea şi întreţinerea instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive, indicativ NEx 01-06M Of nr. 411 din data de 19 iunie 2007

Art. 1Acest normativ are drept scop stabilirea cerinţelor pentru asigurarea

celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii lucrătorilor şi a altor participanţi la procesul de muncă şi stabileşte prevederile generale pentru activităţile de proiectare, montare, exploatare, întreţinere şi reparare a instalaţiilor tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive generate de gaze, vapori, ceţuri şi/sau prafuri combustibile.

Art. 2Acest normativ se aplică la toate instalaţiile tehnice destinate să fie

utilizate în atmosfere potenţial explozive, în fazele de proiectare, realizare, exploatare şi întreţinere.

Art. 3Acest normativ se aplică la instalaţiile tehnice realizate cu

echipamente încadrate în grupa a II-a, definită conform art. 2 alin. (1) D lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, care sunt destinate folosirii în locuri periclitate de gaze, vapori, ceţuri şi prafuri combustibile, altele decât părţile subterane ale minelor şi acele părţi ale instalaţiilor de suprafaţă ale acestor mine care sunt periclitate de grizu şi/sau praf de cărbune.

Art. 6(1)La punerea în funcţiune a unei instalaţii tehnice care funcţionează

în atmosferă potenţial explozivă trebuie efectuate o verificare a documentaţiei tehnice şi o examinare "in situ" a instalaţiei tehnice privind prevenirea exploziilor, de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă - INSEMEX Petroşani, denumit în continuare INSEMEX.

(2)Responsabilitatea solicitării verificării documentaţiei tehnice şi examinării "in situ" a instalaţiei tehnice, prevăzută la alin. (1), revine utilizatorului.

(3)Documentaţia tehnică a instalaţiei tehnice trebuie să fie deţinută de utilizator şi să cuprindă cel puţin:

a)o descriere generală;b)desene şi scheme tehnologice din care să rezulte modul de

funcţionare a componentelor instalaţiei tehnice;c)lista componentelor instalaţiei tehnice, inclusiv caracteristicile

nominale ale acestora;d)planul de zonare a spaţiilor cu pericol de explozie;

67

e)document care să ateste conformitatea cu cerinţele din anexa nr. 1 la prezentul normativ;

f)programul de inspecţie întocmit conform anexelor nr. 2-4 la prezentul normativ.

(4)Pentru instalaţiile tehnice aflate în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentului normativ, într-o perioadă de maximum 12 luni, utilizatorul trebuie să solicite la INSEMEX verificarea documentaţiei tehnice şi examinarea "in situ".

(5)INSEMEX, în urma verificării documentaţiei tehnice şi a examinării "in situ" a instalaţiei tehnice, emite un atestat prin care confirmă respectarea cerinţelor prezentului normativ.

Art. 7Persoanele juridice care desfăşoară activităţi de proiectare, montare,

întreţinere şi/sau reparare a instalaţiilor tehnice pentru realizarea activităţilor specifice trebuie:

a)să dispună de personal autorizat de INSEMEX;b)să aibă proceduri/instrucţiuni de lucru pentru activităţile specifice

pentru instalaţiile tehnice care funcţionează în atmosfere potenţial explozive.

----------------------------------------------------------------------------------------------------

1.4 Extras din SR EN 60079-14

4.4 Calificări ale personaluluiProiectarea instalaţiilor, selectarea echipamentelor şi construcţia

instalaţiilor inclusă în domeniul acestui standard trebuie realizate numai de persoane competente a căror pregătire a cuprins instrucţiuni referitoare la diversele tipuri de protecţie şi metode de instalare, reguli şi norme relevante şi pe principiile generale de clasificare a ariilor. Competenţa persoanei trebuie să fie relevantă pentru tipul de activitate îndeplinită (a se vedea Anexa F).

Personalul trebuie să efectueze o pregătire sau instruire adecvată în mod constant, la intervale regulate de timp.

NOTĂ: Competenţa poate fi demonstrată în conformitate cu un cadru de pregătire şi evaluare relevant pentru regulamentele sau standardele naţionale sau pentru cerinţele utilizatorului.

Cunoştinţe, competenţe şi calificări pentru persoanele responsabile, operatori şi proiectanţi

F.1 Domeniu de aplicareAceastă anexă specifică cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele la

care se face referire în acest standard.

68

F.2 Cunoştinţe şi aptitudini

F.2.1 Persoane responsabilePersoanele responsabile care sunt responsabile pentru procesele

implicate de activităţile de proiectare, selectare şi montare a echipamentelor cu protecţie la explozie trebuie să posede cel puţin următoarele:

a) înţelegere generală a ingineriei electrice relevante;b) înţelegerea şi capacitatea de a citi desenele inginereşti;c) înţelegerea practică a principiilor şi tehnicilor de protecţie la

explozie;d) cunoaşterea şi înţelegerea standardelor pertinente din domeniul

protecţiei la explozie;e) cunoaşterea de bază a asigurării calităţii, inclusiv principiile de

auditare, documentare, trasabilitatea măsurătorii şi calibrarea instrumentaţiei (aparatură de măsură şi control).

Aceste persoane trebuie să-şi limiteze implicarea lor la managementul operatorilor competenţei care au ca sarcină să conducă operaţiile de selectare şi montare şi nu trebuie să se angajeze direct în procesul de lucru fără să se asigure că aptitudinile lor practice îndeplinesc cel puţin cerinţele date la punctul F.2.2 de mai jos.

F.2.2 Operatori (selectare şi montare)Operatorii trebuie să posede, în măsura necesara pentru a-şi

îndeplini sarcinile următoare:a) înţelegerea principiilor generale de protecţie la explozie;b) înţelegerea principiilor generale privind tipurile de protecţie şi

marcarea;c) înţelegerea acelor aspecte din procesul de proiectare a

echipamentelor ce afectează conceptul de protecţie;d) înţelegerea conţinutului certificatelor şi a părţilor relevante din

acest standard;e) înţelegerea generală privind cerinţele de inspecţie şi întreţinere

din CEI 60079-17;f) trebuie să fie familiarizaţi cu tehnicile speciale utilizate în selectarea

şi montarea echipamentelor la care se face referire în acest standard;

g) înţelegerea importanţei suplimentare a permiselor pentru sistemele de lucru şi izolare sigură în raport cu protecţia la explozie.

F.2.3 Proiectanţi (proiectare şi selecţie)a) înţelegerea principiilor generale de protecţie la explozie;b) înţelegerea principiilor generale privind tipurile de protecţie şi

marcarea;

69

c) înţelegerea acelor aspecte din procesul de proiectare a echipamentelor ce afectează conceptul de protecţie;

d) înţelegerea conţinutului certificatelor şi a părţilor relevante din acest standard;

e) înţelegerea aptitudinilor practice pentru pregătirea şi instalarea conceptelor relevante de protecţie;

f) cunoştinţe detaliate privind importanţa suplimentară a permiselor pentru sistemele de lucru şi izolare sigură în raport cu protecţia la explozie;

g) cunoştinţe detaliate privind tehnicile particulare utilizate în selectarea şi montarea echipamentelor la care se face referire în acest standard;h) înţelegerea generală a cerinţelor privind procedurile de inspecţie şi întreţinere în conformitate cu CEI 60079-17.

F.3 Competenţe

F.3.1 Generalităţi Competenţele trebuie să se aplice pentru fiecare tehnică de protecţie

la explozie pentru care persoana este implicată. De exemplu este posibil ca o persoană să fie competentă în domeniul selectării şi montării echipamentelor Ex“i” şi să nu fie pe deplin competentă în selectarea şi montarea aparaturii de conexiune Ex„d” sau a motoarelor Ex”e”. În aceste cazuri biroul de resurse umane trebuie să definească aceste aspecte în sistemul lor de documentare.

F.3.2 Persoane responsabilePersoanele responsabile trebuie să poată să-şi demonstreze

competenţa şi să furnizeze dovezi că îndeplinesc cerinţele de aptitudini şi cunoştinţe specificate în F.2.1 relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau tipurile de echipamente implicate.

F3.3 Operatori

Operatorii trebuie să poată să-şi demonstreze competenţa şi să furnizeze dovezi că îndeplinesc cerinţele de aptitudini şi cunoştinţe specificate în F.2.2 relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau tipurile de echipamente implicate.

De asemenea trebuie să-şi demonstreze competenţa cu dovezi bine documentate privind:

-utilizarea şi punerea la dispoziţie a documentaţiei specificate la 4.2;

-întocmirea de rapoarte de lucru la utilizator în conformitate cu specificaţiile de la 4.2;

70

-aptitudini practice destinate pentru întocmirea şi instalarea conceptelor relevante de protecţie;

-utilizarea şi întocmirea de înregistrări ale instalaţiei în conformitate cu specificaţiile de la 4.2.

F.3.4 ProiectanţiProiectanţii trebuie să poată să-şi demonstreze competenţa şi să

furnizeze dovezi că îndeplinesc cerinţele de aptitudini şi cunoştinţe specificate în F.2.3 relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau tipurile de echipamente implicate.

De asemenea trebuie să-şi demonstreze competenţa cu dovezi bine documentate privind:

- întocmirea documentaţiei specificată la punctul 4.2;- întocmirea certificatelor de proiectare pentru utilizatori în

conformitate cu specificaţiile din 4.2;- aptitudinile practice necesare pentru întocmirea şi compilarea

detaliilor de proiectare relevante pentru conceptele de proiectare şi sistemele implicate;

- actualizarea şi întocmirea de înregistrări ale instalaţiei în conformitate cu specificaţiile din 4.2.

F.4 Evaluarea

Competenţa persoanelor responsabile, a operatorilor şi proiectanţilor trebuie verificată şi certificată la intervale relevante specificate în regulamentele sau standardele naţionale sau în cerinţele utilizatorului, pe baza unor dovezi suficiente că respectiva persoană:

a) posedă aptitudinile necesare pentru domeniul de aplicare a lucrului;

b) poate să acţioneze în mod competent pe tot domeniul de activităţi specificate;

c) posedă cunoştinţele şi înţelegerea relevantă care să susţină competenţa.

1.5 Extras din SR EN 60079-17

Anexa B Cunoştinţe, aptitudini şi competenţe ale "persoanelor responsabile", "persoanelor tehnice cu funcţii executive" şi ale "persoanelor operative"

B.1 DomeniuAceastă anexă specifică cunoştinţele, aptitudinile şi competenţele

persoanelor despre care se face referire în prezentul standard.B.2 Cunoştinţe şi aptitudiniB.2.1 Persoane responsabile şi persoane tehnice cu funcţii

executive

71

"Persoanele responsabile" şi "persoanele tehnice cu funcţii executive" care sunt responsabile pentru procesele implicate de inspecţia şi întreţinerea echipamentelor protejate la explozie trebuie să posede cel puţin următoarele:

a) înţelegere generală a părţii relevante din domeniul ingineriei electrice;

b) înţelegere practică a principiilor şi tehnicilor protecţiei împotriva exploziilor;

c) înţelegere şi capacitate de a citi şi evalua desenele inginereşti;d) cunoştinţe de lucru şi înţelegerea standardelor relevante din

domeniul protecţiei împotriva exploziilor, în special CEI 60079-10; CEI 61241-10; CEI 60079-14; CEI 61241-14 şi CEI 60079-19;

e) cunoştinţe de principiu asupra asigurării calităţii, inclusiv asupra principiilor auditării, documentaţie, trasabilitatea măsurătorilor şi etalonarea instrumentelor.

Aceste persoane trebuie să-şi limiteze implicarea la managementul personalului calificat competent. Persoanele operative care conduc sarcinile de inspecţie şi întreţinere nu se implică ei înşişi direct în muncă fără a se asigura că abilităţile lor practice satisfac cel puţin cerinţele date la punctul B.2.2 de mai jos.

B.2.2 Persoane operative (inspecţii şi întreţinere)Persoanele operative trebuie să posede, în măsura necesară

executării sarcinilor lor, următoarele:a) înţelegerea principiilor generale de protecţie împotriva exploziilor;b) înţelegere principiilor generale ale tipurilor de protecţie şi

marcarea;c) înţelegerea acelor aspecte din proiectul echipamentelor care

influenţează conceptul de protecţie;d) înţelegerea certificării şi a părţilor relevante a acestui standard;e) înţelegerea importanţei adiţionale a sistemelor Permis de Work şi

izolare de securitate în raport cu Protecţia împotriva Exploziilor;f) familiarizarea cu tehnicile particulare care trebuie folosite în

inspectarea şi întreţinerea echipamentelor tratate în prezentul standard;g) înţelegere completă a cerinţelor de alegere şi montare din CEI

60079-14 şi CEI 61241-14;h) înţelegere generală asupra cerinţelor de reparaţii şi repunere în

funcţiune din CEI 60079-19.

B.3 CompetenţeB.3.1 GeneralităţiCalitatea de competenţă trebuie să se aplice fiecărei tehnici în care

persoana este implicată. De exemplu, este posibil ca o persoană să fie competentă numai în domeniul inspecţiei şi întreţinerii echipamentelor "i" şi să nu fie complet competentă în inspecţia şi întreţinerea reductoarelor "d" sau motoarelor "e". În astfel de cazuri, administraţia de care aparţine

72

persoana respectivă trebuie să precizeze acest lucru în sistemul lor de documente.

B.3.2. Persoane responsabile şi persoane tehnice cu funcţii executive

Persoanele responsabile şi persoanele tehnice cu funcţie executivă trebuie să-şi poată demonstra competenţa şi să prezinte dovada îndeplinirii cerinţelor de cunoştinţe şi aptitudini specificate la punctul B.2.2 care sunt relevante pentru tipurile de protecţie şi/sau tipurile de echipamente implicate.

Acestea trebuie de asemenea să-şi poată demonstra competenţa cu documente doveditoare pentru:

utilizarea şi disponibilitatea documentaţiei specificate la punctul 4.1 din prezentul standard;

aptitudini practice necesare pentru inspecţia şi întreţinerea conceptelor de protecţie relevante.

B.4 EvaluareCompetenţa persoanelor responsabile, a persoanelor tehnice cu

funcţii executive şi a persoanelor operative trebuie verificată şi atribuită la intervale care nu depăşesc 5 ani, pe baza dovezilor suficiente că persoana respectivă:

a) are aptitudinile necesare cerute în domeniul de activitate;b) poate acţiona competent în întregul domeniu de activităţi; şic) are cunoştinţele relevante şi înţelegerea care stau la baza

competenţei.

73