vitamine

vitamine Vitaminele – substanţe alimentare cu rol de enzime (catalizatori) ce intervin în

reacţiile metabolice celulare, în special în procesele de oxidoreducere – două categorii – hidrosolubile – liposolubile

Vitaminele hidrosolubile - sunt mult răspândite în natură - sunt instabile, degradându-se sub acţiunea factorilor de

mediu – radiaţii calorice, temperatură, umiditate, etc - sunt distruse prin prelucrare culinară – fierbere - pentru absorbţie au nevoie de aciditate gastrică - sunt uşor absorbite în sânge - nu se stochează în organism – nu produc hipervitaminoze - au rol catalitic – participă la procese eliberatoare de

energie

- necesarul de vitamine depinde de - vârstă - sex - stări fiziologice (sarcină, alăptare) - stări patologice - activitate fizică – la sportivi necesarul

creşte datorită efectelor pe care vitaminele le au asupra proceselor de susţinere şi refacere a organismului solicitat în efort

- surse de vitamine - exogene – alimente - endogene – în cazul vitaminelor din complexul B - sinteză

din resturi de amidon sub acţiunea florei microbiene la nivelul colonului

Vitamine – B1 - tiamina Surse - exogene

- coaja gramineelor (pâine integrală), drojdia de bere- fructe, legume uscate- carne (inclusiv viscere)- lapte, ouă

- endogene - sinteza în colon din resturi de amidon.

Roluri - în metabolismul glucidic - creşte oxidoreducerea şi asigură degradarea glucidelor până la CO2 şi H2O

- stimulează depunerea de glicogen în ficat

- în metabolismul lipidic - favorizează sinteza lor din glucide - în metabolismul proteinelor - în metabolismul apei – previne apariţia edemelor - la nivelul sistemului nervos - participă la desfăşurarea

proceselor chimice nervoase, favorizând transmiterea influxului nervos prin activarea acetilcolinei

- scade oboseala nervoasă - stimulează activitatea SNC,

determinând scurtarea timpului de reacţie - măreşte capacitatea de efort a organismului

Necesar zilnic - 1,5 – 2 mg - la sportivi - 3 – 5 mg până la 10 mg

Carenţa de vit. B1 are efecte în patologia sistemului nervos central şi periferic - hipovitaminoza - oboseală, irascibilitate, hiperexcitabilitate nervoasă, prelungirea timpului de reacţie, nevrite.

- avitaminoza (boala beri - beri) - inapetenţă, astenie, dureri de membre, nevrite, pareze, paralizii, scăderea memoriei, insomnii.

Vitamine – b2 - riboflavina Surse - exogene - drojdia de bere - coaja boabelor de cereale - carne şi viscere - legume şi fructe verzi - lapte, ouă - endogenă - la nivelul colonului sinteza

din amidon

Roluri - în metabolismul glucidic - scade glicemia

- în metabolismul lipidic - rol în sinteza unor grăsimi

- în metabolismul proteic - rol în sinteza proteinelor umane

- în respiraţia celulară

Necesarul zilnic - 2 - 3 mg - la sportivi – 8 - 10 mg

Carenţa sau avitaminoza determină - oboseală- crampe musculare- stomatite, gingivite

Vitamine – b3 – niacina, vit. pp Surse - exogene

- drojdie de bere - cereale, tărâţe de cereale - carne, viscere, peşte - leguminoase şi legume - curmale, arahide, smochine, piersici

Roluri - intervine în metabolismul glucidic, protidic, lipidic şi mineral, normalizand functia suprarenalelor

- indispensabilă funcţionării normale a aparatului digestiv, a sistemului nervos, menţinerii integrităţii tegumentelor şi mucoaselor, precum şi sintezei normale a unor hormoni (testosteron, estrogeni, insulină) 

- intervine în metabolismul S.N.C. - produce vasodilataţie îm jumătatea sup. a

corpului - grăbeşte coagularea sângelui prin favorizarea

formării trombochinazei

Necesar zilnic - 12 – 20 mg (asigurat prin sinteza endogenă)

- necesarul creşte în acnee, nevralgii trigeminale, herpes zoster, hepatite

Carenţa - avitaminoza determină pelagra

Vitamine – b5 – ac. pantotenic Surse – carne roşie, ficat, carne de pasăre şi ouă - lactate - somon, caviar - ciuperci, conopidă, broccoli, varză creaţă, roşii

uscate şi proaspete, fasole, cartofi dulci, dovleac - semintele de floarea-soarelui, - grâu, cereale integrale, porumb - avocado, căpşuni, alune, nuci

Roluri – participă la conversia carbohidratilor si grasimilor in energie, necesară dezvoltării

- este esenţială pentru menţinerea balanţei sodiu – potasiu în organism, participând astfel şi la reglarea echilibrului hidric şi, indirect, la reglarea tensiunii arteriale

- ameliorează capacitatea organismului de a răspunde la stress prin efect asupra gl. suprarenale - ajută la formarea florei bacteriana intestinale

- reduce nivelul de colesterol din sânge - previne îmbătrânirea prematură, reduce

pigmentarea tenului şi apariţia ridurilor

Necesar zilnic - 5 miligrame

Carenţa – se traduce prin oboseală, tulburări digestive (greţuri, diaree, dureri abdominale), căderea părului, ulceraţii cutanate, tulburări neurologice, tulburari de concentrare, amorţeală, furnicături şi senzaţie de arsură sau durere la nivelul membrelor inferioare

Vitamine – b 6- piridoxinĂ Surse - endogenă - sintetizată la nivelul colonului - exogenă - boabe de cereale încolţite - drojdie de bere - lactate, ouă - carne, viscere

Roluri - rol enzimatic în metabolismul protidelor (al aminoacizilor)

- participă la reacţiile de gluconeogeneză - implicată în sinteza colesterolului şi a

fosfolipidelor şi în procesele metabolice de producere de energie în timpul efortului pe seama lipidelor

- menţine integritatea funcţională a SNC

Necesar zilnic - 2 – 4 mg - la sportivi 15 – 30 mg

Carenţa – poate apare şi prin malabsorbţie digestivă (în special la subiectii alcoolici)

- se manifestă prin pierdere in greutate, modificări ale calităţii pielii (piele uscata si pruriginoasă), tulburări neurologice, glosită (inflamaţia limbii), anemie, iritabilitate, depresie  

Vitamine – b 7 - biotinĂ Surse - gălbenuş de ou, carne roşie şi viscere, - lactate, peşte (somon, sardine). - drojdie de bere, pâine şi cereale, orez - avocado; zmeură, conopidă, cartofi,

banane, broccoli, spanac, migdale, grapefruit, ciuperci, pepene roşu

Roluri - cunoscută şi ca vitamina H acţionează ca şi coenzimă în metabolismul acizilor graşi, leucinei şi al glocozei

- participă la reacţii metabolice implicate în producerea de energie

- are rol important în funcţionarea sistemului nervos, al glandelor suprarenale

- este implicată în sinteza hemoglobinei şi astfel în producerea de globule roşii

- ajută la dezvoltarea, menţinerea şi repararea ţesutului muscular

Necesar zilnic - 100-300 µg

Carenţa - se manifestă cu oboseală, depresie, dureri musculare, căderea părului, insomnie, inflamaţii tegumentare, greaţă, anemie, schimbări ale apetitlui

- în cazuri grave apar dizabilităţi neurologice

 

Vitamine – b 9 – acid folic Surse - ficat, lapte, brânzeturi fermentate,

legume verzi (sparanghel, spanac, varză albă, morcovi)

Roluri - biostimulator general – intervine în procesele de sinteză a purinelor şi astfel a ADN-ului celular

- are acţiune antianemică, fiind indispensabilă pentru producerea de globule roşii

- intervine în procesele de digestie şi utilizare a proteinelor

Necesar zilnic - 100 – 600 micrograme, în funcţie de vârsta şi starea fiziologică a subiectului

Carenţa - apare în caz de subalimentare, tulburări de absorbţie, sarcină

- se manifestă ca o varietate de anemie macrocitara numită megaloblastică

Vitamine – b 12 - ciancobalaminĂ Surse - exogenă - drojdie de bere - carne (muşchi) şi viscere - pâine integrală - endogenă – sintetizată la nivelul colonului

Roluri - stimulează hematopoeza la nivelul măduvei osoase

- în sinteza proteinelor, asigurând utilizarea unor aminoacizi în refacerea celulelor

- protector hepatic, împiedicând încărcarea grasă a acestuia şi favorizând sinteza metioninei şi colinei

- asigură refacerea celulei nervoase - diminuează acidoza şi înlăturî oboseala

Necesar zilnic - 50 γ - la sportivi 150 – 200 γ

Carenţa - anemia pernicioasă, manifestată prin pierdere în greutate, slăbiciune, paloarea feţei, tulburări psihologice

- apare cel mai frecvent la persoanele alcoolice, vârstnici şi vegetarieni

Vitamine – b 15 – acid pangamic Surse – sâmburi de caisă, orez brun, seminţe de

floarea soarelui, seminţe de susan, seminţe de dovleac, cereale integrale

Roluri - scade nivelul colesterolului sanguin - participă la sinteza de aminoacizi - creşte sinteza de glicogen - creşte aportul de oxigen la niveklul

muşchilor şi organelor interne şi coeficientul de utilizare al oxigenului la aceste nivele

- creşte rezistenţa la hipoxie - stimulează sistemul endocrin în

susţinerea funcţiei de detoxifiere a ficatului - implicat în procesele de reproducere

celulară - scade viteza de diviziune celulară a

celulei neoplazice - efect antiîmbătrânire prin legarea

radicalilor liberi

Necesar zilnic - 50 – 150 mg - la sportivi, în cazul eforturilor la

altitudine, se administrează înaintea competiţiei 3 zile la rând câte 300 mg/zi

Vitamine – c – acid ascorbic Surse - în specialde natură vegetală - fructe (măceş, coacăze,

fragi); citrice (portocale, lămâi, grapefruit), mere - ace de brad - ardei gras, roşii,

spanac, morcovi, cartofi, hrean, pătrunjel - se degradează rapid prin prelucrare termică (fierbere),

de aceea se preferă congelarea sau păstrarea sub formă de murături

- uscarea fructelor în prezenţa oxigenului duce la distrugerea aproape completă a vitaminei C

Roluri - în procesele de respiraţia celulară, stimulează procesele de oxidoreducere

- în reacţiile biochimice metabolice - în formarea ţesutului conjunctiv şi a calusului osos (în

fracturi) - favorizează hematopoeza, intervine în procesul de

coagulare, asigură troficitate capilarelor - creşte depunerea glicogenului în ficat, prevenind astfel

degenerescenţa grasă => rol în efortul muscular de rezistenţă - creşte rezistenţa la îmbolnăvire (în special boli infecto-

contagioase)

Necesar zilnic - 25 – 75 mg (nu se acumulează în organism) - la sportivi 150 – 200 mg.

Carenţa – se manifestă prin - epistaxis, gingivoragii - anemie - decalcifieri osoase - căderea dinţilor - avitaminoza e responsabilă de producerea unei boli

numite scorbut

vitamine Vitaminele lipoosolubile - sunt mult răspândite în natură - sunt mai stabile, degradându-se relativ greu prin prelucrare termică şi fiind

mai puţin sensibile la acţiunea factorilor de mediu (excepţie fac vitaminele A şi D, care sunt sensibile la acţiunea oxigenului, în prezenţa căruia sunt distruse prin oxidare)

- pentru absorbţie le este necesară o secreţie corespunzătoare de bilă şi sucuri pancreatice, ele fiind solubile în lipide

- sunt mai puţin prezente în alimente - tranzitul intestinal accelerat reduce utilizarea lor şi creşte eliminarea fecală - trec mai greu în ţesuturi şi umori - excesul lor determină stocare la nivelul ficatului, cu apariţia tardivă a

semnelor de hipervitaminoze - participă în mod predominant la procesele morfogenetice, având acţiune

asemănătoare hormonilor, motiv pentru care se numesc şi hormonovitamine

- necesarul de vitamine depinde de - vârstă - sex - stări fiziologice (sarcină, alăptare) - stări patologice - activitate fizică – la sportivi necesarul creşte datorită

efectelor pe care vitaminele le au asupra proceselor de susţinere şi refacere a organismului solicitat în efort

- surse de vitamine - exogene – alimente de origine vegetală şi animală - endogene – formarea unor vitamine în organism pe seama unor

substanţe prezente în alimente - vitamina A din carotenul (provitamină) prezent în morcovi, roşii - vitamina D (hormon) la nivelul pielii prin expunerea la razele ultaraviolete - vitamina K prin acţiunea florei din intestinul gros (asemănător sintezei

vitaminelor grupul B).

Vitamine –a - retinol Surse - alimente de origine animală - lactate (unt,

smântână), gălbenuş de ou, ficat de vită, icrele, untura de peşte, etc.

- alimente de origine vegetală – (sub formă de provitamină A - caroten) - legumele şi fructele colorate (morcovi, spanac, pătrunjel, varză verde, roşii, fasole şi mazăre verde, caise, piersici, cireşe, etc.

Roluri - menţine integritatea tegumentelor şi mucoaselor (inclusiv mucoasele respiratorii, digestive, urinare), prevenind descuamarea, căderea părului, infecţiile precum şi formarea calculilor biliari şi renali

- intervine în metabolismul lipidelor şi (după unii autori) al glucidelor, crescând rezervele de glicogen

- favorizează creşterea şi influenţează funcţia de reproducere

- stimulează oxidarea tisulară - are rol antiinflamator - păstrează vederea normală, deoarece din

ea se formează rodopsina (pigmentul care sensibilizează bastonaşele celulelor retiniene)

Necesar zilnic - în medie 1,5 mg - creşte în cazul afectării retinei sau

în anumite profesii (ramuri sportive) care necesită o activitate vizuală crescută

- doza maximă admisă este 2 - 2,5 mg/24 ore

Vitamine – a - retinol Hipervitaaminoza - poate produce,

după o perioadă de timp, fenomene de tip intoxicaţie, manifestate prin inapetenţă, apatie, greaţă, vărsături, uneori chiar creşterea tensiunii intracraniene

Hipovitaminoza – se manifestă prin tegumente uscate, descuamări, căderea părului

- în cazuri severe apar tulburări de adaptare a vederii la lumină crepusculară, când intensitatea radiaţiilor luminoase scade – hemeralopie (incidenţa fenomenelor este mai crescută la sfârşitul iernii şi începutul primăverii şi se poate preveni prin consumarea de alimente animale bogate în vitamina A - untură de peşte

Avitaminoza - produce xeroftalmie, manifestată prin uscarea corneii - devine opacă şi duce la pierderea vederii

Vitamine – d - calciferol Surse - endogenă (hormon secretat de piele)

din provitamina existentă în ţesutul adipos subcutanat sub acţiunea razelor ultraviolete (din punct de vedere chimic este un sterol - ergosterolul)

- exogenă - ficatul unor peşti din care se extrage sub forma unor uleiuri (untura de peşte), unt, untură, carne grasă de porc, ficat, lapte, ouă, etc.

- Vitamina D este sensibilă la lumină, de aceea se păstrează în sticle colorate

Roluri - intervine în metabolismul fosfocalcic, stimulând absorbţia P şi Ca la nivelul mucoasei intestinale

- favorizează formarea complexului fosfor-calciu în serul sanguin, complex ce stă la baza mineralizării osoase

Necesar zilnic - 1,5 mg/zi - creşte la copii în perioada

de osificare. În general această vitamină se administrează suplimentar ori de câte ori se administrează calciu şi nu există posibilitatea sintetizării ei în organism sub acţiunea razelor ultraviolete

vitamine – d - calciferol Hipervitaminoza - este periculoasă în

special în prima copilărie – duce la osificare precoce a cartilajelor de creştere, cu stoparea procesului de creştere şi microcefalie

- litiază renală, biliară

Hipovitaminoza - duce la modificarea raportului Ca/P, în sensul creşterii cantităţii de fosfor, ceea ce încetineşte procesele de osificare - rahitismul - întârzierea osificării fontanelelor

- mătănii costale - brăţări rahitice - stern în carenă

(piept de pasăre) - membrele

inferioare deformate în var (mai rar în valg) - la adulţi duce la apariţia

osteomalaciei, la vârstnici a osteoporozei (mobilizarea Ca din oase)

Vitamine – e - tocoferol Surse - exclusiv exogene - alimente de origine

animală - ouă, ficat, unt - alimente de origine

vegetală - părţile verzi ale plantelor (mazăre, spanac, varză, salată), grâu încolţit (de unde se extrage sub forma uleiurilor), coaja gramineelor (pâinea neagră este mai bogată în vitamina E decât pâinea albă)

Roluri - stimulează creşterea ovulaţiei şi spermatogenezei – vitamina fertilităţii

- favorizează depunerea glicogenului în ficat şi muşchi

- intervine în asimilarea calciului şi fosforului

- are proprietăţii antioxidante, micşorând consumul tisular de oxigen şi crescând astfel capacitatea funcţională a muşchilor => încetineşte procesele de îmbătrânire celulară

- îmbunătăţeşte circulaţia capilară

Necesar zilnic - 10 – 30 mg/zi - poate creşte în unele situaţii

(tratamente) până la 70 – 120 mg/zi

vitamine – e - tocoferol Hipervitaminoza - extrem de rară,

manifestată prin fenomene de tip intoxicaţie cu inapetenţă, greaţă, vărsături, astenie, constipaţie, tulburări nervoase şi cardio-vasculare

Hipovitaminoza - edeme - decalcifieri osoase - modificări cutanate

– îmbătrânirea precoce a pielii - eczeme - sterilitate

Avitaminoza - atrofii musculare grave - degenerescenţă

miocardică (clinic - insuficienţă cardiacă)

- degenerescenţa sistemului nervos

vitamine – f este un concentrat de esteri etilici ai acizilor

graşi esenţiali nesaturaţi (omega-3 şi omega-6)

Surse – uleiuri vegetale (inclusiv floarea soarelui)

Roluri - în metabolismul lipidelor şi al colesterolului

- în menţinerea troficităţii pielii şi mucoaselor

- în procesele de creştere - în mecanismele endocrine, în special

la nivelul glandei suprarenale - în mecanismul ovulaţiei - în protecţia organismului în faţa

radiaţiilor - în reglarea corticală a proceselor

emoţionale

Necesar zilnic - aproximativ 300 – 500 mg

Hipovitaminoza – favorizează eczemele, furunculoza, degenerescenţa grasă a ficatului, hiperfoliculinemia

vitamine – k – FITOKINONĂ ŞI

MENAKINONĂ Surse - cartofi, fructe de cătină albă,

conopida (2-6 mg/100 g), fragi, grâu nedecorticat, lucernă, măceşe, mazăre verde, morcovi, ovăz, porumb, roşii, salată verde, spanac, ulei de soia, urzici, varză albă (3-4 mg/100 g) etc. (vitamina K1)

- carne de vită şi de porc, splină, untură de peşte, lapte şi produse lactate (iaurt), gălbenuş de ou,ficat de porc (vitamina K2)

Roluri - acţiune antihemoragică (vitamina de sinteză este K3)

- în sinteza protrombinei la nivelul ficatului (rol în coagulare)

- protector hepatic

Necesar zilnic - 1,5-2 mg - se suplimentează în

afecţiuni hepatice care diminuă sinteza protrombinei, sau în afecţiunile hemoragice

vitamine – k – FITOKINONĂ ŞI

MENAKINONĂ Hipervitaminoza - risc scăzut

(toxicitate în doze foarte mari) - la doze de

peste 1000 ori mai mare decât aportul recomandat – afectarea ficatului

Hipovitaminoza - măreşte timpul de coagulare a sângelui (normal - 4-8 minute)

- epistaxis - apariţia de

hematoame - colită şi diaree - mai gravă la

nou născut