6
Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismuluo pentru ca el sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a fost pentru prima data introdus de catre biochimistul polonez Cashemir Fung in 1912. Vita din latina inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine. Clasificarea vitaminelor 1. Solubile – 1. Dupa grad 1. liposolubile A, D, E, K 2. hidrosolubile – complexul B si vitamina C 2. Dupa mecanismul de actiune 1. care au efect nuclear – influenteaza transcriptia ADN 2. cu efect membranar – impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit E 3. transferarea unor grupari functionale 4. transferul de electroni 2. Insolubile Vitamina A – retinol Este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2) sau cristale de culoare galbena (vit A1). Este extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-caroten.. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in toate legumele si fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza. Cantitatea zilnica necesara de beta-caroten este de 5000- 8000 unitati internationale. Sursele de vitamina A: uleiuri de peste ficat lapte galbenus de ou unt Hipovitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate. Vitamina B1 B1 – vitamina anti beri-beri-ca. A fost izolata in anul 1911 de Fung din

6, Igiena alimentatiei (Vitaminele)

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: 6, Igiena alimentatiei (Vitaminele)

Vitaminele sunt substante chimice organice, necesare organismuluo pentru ca el sa fie sanatos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de catre organism, deci ele trebuie obtinute din alimente. Termenul de vitamina a fost pentru prima data introdus de catre biochimistul polonez Cashemir Fung in 1912. Vita din latina inseamna viata, iar sufixul mina - de la amine.

Clasificarea vitaminelor

1. Solubile –1. Dupa grad

1. liposolubile A, D, E, K2. hidrosolubile – complexul B si vitamina C

2. Dupa mecanismul de actiune1. care au efect nuclear – influenteaza transcriptia ADN2. cu efect membranar – impiedica actiunea unor radicali liberi in organism, cum este vit E3. transferarea unor grupari functionale4. transferul de electroni

2. Insolubile

Vitamina A – retinol

Este o vitamina antixeroftalmica, sau vitamina cresterii. In stare pura se prezinta sub forma de ulei (vit A2) sau cristale de culoare galbena (vit A1). Este extrem de sensibila la lumina, in special la radiatii ultraviolete. In plante se afla sub forma de provitamina carotenoidele, dintre care cea mai cunoscuta este beta-caroten.. La nivelul ficatului si intestinului acestea sunt transformate in retinol. Beta-carotenul este un colorant natural netoxic, care se foloseste in industria alimentara, farmaceutica, cosmetologie, in hrana animalelor, se gaseste in toate legumele si fructele, dar in cantitati mari se afla in morcov, spanac, urzica, varza. Cantitatea zilnica necesara de beta-caroten este de 5000-8000 unitati internationale. Sursele de vitamina A: uleiuri de peste ficat lapte galbenus de ou untHipovitaminozele A provoaca fenomene toxice si fragilitate.

Vitamina B1

B1 – vitamina anti beri-beri-ca. A fost izolata in anul 1911 de Fung din taritele de griu. Viamina B1 este solubila in apa si alcool. Solubilitatea ei creste in mediul alcalin. Are un miros caracteristic, este stabila la o temperatura, peste 100 grade celsius se descompune.Absorbtia si metabolismul:Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacterii se absorbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Prin resorbtie intestinala ajunge in singe sub forma libera. Excretia vit B1 se face pe cale renala in cantitati de 50-250 microgr. Valori mai mici de 40 microgr indica carenta de vit B1.Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului, cu rol de coenzime. Participa la procesele generale de oxi-reducere, regleaza schimburile gazoase, joaca un rol important la sistemul nervos central si periferic si in special al glandelor endocrine. Intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii, secreorii si de absorbtie digestiva. Sursele: alimente de origine vegetala (cereale, mai putin legume) carne peste

Page 2: 6, Igiena alimentatiei (Vitaminele)

lapte oua drojdia de bere, coaja si germenii boabelor de griu – cea mai multa cantitate!!!

Antivitamina B1 (piritiamina) produce fenomene paralitice.

Vitamina B2 – hidrosolubila de crestere

Este termostabila, rezista la temperatura de 120 grade, este solubila in apa si alcool, cu solubilitatea crescuta in mediul alcalin. Pentru prima data a fost izolata in 1933, sintetizata in 1935.Absorbtia si metabolismul:Ribolfavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera, dupa care ajunge in ficat si rinichi. Nu se depoziteaza in organism. Eliberarea se face prin fecale, mai putin prin urina. Intervine in procese de oxi-reducere, in metabolismul glucidelor, lipidelor, functiile SNC, a aparatului vizual si are rol antitoxic (Pb, Hg).Sursele: alimente de origine animala (lapte, oua, ficat, creier, splina) crustacee salata verde, rosii

Vit B2 poate fi sintetizata de unele bacterii.

Vitamina B3 – PPCuprinde acidul nicotinic si unii derivati ai lui. Nucleul de baza al vitaminei este nucleeul pirimidinic cu 5 atomi de C si un atom de N. Acidul nicotinic si amina nicotitnica sunt substante cristaline, incolore, solubile in apa, alcool, sunt termostabile.Absorbtia si metabolismul:Sunt absorbiti la nivelul intestinului, de unde patrind in singe. Se elimina prin urina, fecalii, transpiratie. Vitamina B3 previne si vindeca pelagra, caracterizata prin tabloul simpomatic “a celor 3 D”(dementa, diaree, dermatita). Ea participa la procesele de oxido-reducere, la metabolismul glucidelor, proteinelor, a produselor pigmentare, are o actiune vasodilatatoare.Sursele: alimente vegetale, ami ales in coaja boabelor de cereale, drojdia de bere carne rinichi ficat

Vitamina B4 – adenina Are functii si indicatii terapeutice. Impreuna cu alte vitamine intervine in functia SNC si a sistemului hematopoetic. Carenta de vitamina modifica echilibrul leucocitar prin producerea leucopeniei si granulopeniei. Sursele:

alimente de origine vegetala, mai ales drojdia de bereAbsorbtia se realizeaza la nivelul intestinului subtire. In singe conc cea mai mare este in hematii. Eliminarea se face prin urina, fecalii, transpiratii.

Vitamina B6

Cuprinde piridoxina. Este sensibila la lumina. Absorbtia ei se realizeaza la nivelul intesinului sub forma libera si mai bine se combina cu proteinele. Intervine in metabolismul substantelor organice, intra in compozitia unui mare numar de enzime cu fucntia de oxido-reducere. Participa la sinteza sfingozinei, cu rol in metabolismul lipidelor. Se elimna prin fecalii si pe cale renala si scade cu virsta.

Vitamina B12

Este compusa din substante cristalizate, de culoare rosie, solubile in apa si alcool, stabile in aer si mediul alcalin.

Page 3: 6, Igiena alimentatiei (Vitaminele)

Rezista la temperatura de 120 grade 20 minute. Se gaseste putin in alimene de origine vegetala, mai mult in animala – ficat, creier, splina, muschi. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana.Absorbtia si metabolismul:Se realizeaza la nivelul mucoasei intestinale. Vitamina B12 absorbita si r

etinuta epierde proprietatea de . are rol inhematopoeza.

Vitamina C

Are o importanta mare pentru organism, interv ine in procesele de oxido-reducere. Are rol a

ntiinfectios, tonifiant. Participa la detoxif ierea organismului si la produselor de fier.

este sensibila la temperaturi ridicate, la ac tiunea oxigenului si a luminii. Vitamina C ca

talizeaza formarea si mentinerea colagenului. Mareste rezistenta organismului fata de efect

ul toxic al unor medicamente sau subtsante to xce si chimice din mediul ambiant (Pb, Hg, be

nzen). Ratia zilnica este 30 mg.

Pordusele animaliere, cerealele, produsele za harose sunt lipsite de vit C. Singura sursa s

unt legumele si fructele proaspete. Sursele - la 100 gr de produs:

patrunjel - 200 mg ardei - 120 varza - 120 marar - 100 lamiia - 65 conopida - 60

Vitamina D

se prezinta sub forma mai multor subtsante li posolubile (solubile in grasimi), care au efe

cte de combatere si prevenire a rahitismului la copii, iar la adulti poate duce la osteom

alacie. Vitamina D se obtine la iradiere cu r aze UV a unei provitamine continute in ciuper ci, dorjdii. Dupa absorbtia intestinala, resp

ectiv prin sinteza cutanata, vitamina patrind e in singe, se depoziteaza in ficat, unde se

transformaa in produsi activi. Vitamina D int ervine in absorbita calciului si in fixarea l

ui pe matricea osoasa. La carenta de vit D sc ade asimilarea si utilizarea calciului. Oasel

e se pot deforma usor sub infuenta factorilor mecanici (uneori si greutatea corporala). Apa

r semne specifice a rahitismului. Semnele clinice:

modificarile osoase cu demineralizarea lor

Page 4: 6, Igiena alimentatiei (Vitaminele)

lipsa sau micsorarea fortei musculare tulburari digestive tulburari de crestere la copii - sunt obositi, prezent un abdome

n voluminos, au o rezistenta scazuta la in fectii si fac forme grave de boala ca pneu

moniile, enterocolitele. Deoarece principala sursa de vitamina D este

sinteza cutanata sub actiunea razelor solare, nu este bine definita ratia zilnica pentru om.

Se considera necesarul zilnic pentru adulti 100-120, iar la copii 120-200 u.I.

Sursele: se gaseste in special in produsele de orig

ine animaliera (oua, peste, produse lactat e, unt, smintina, frisca, brinzeturi gras

e)

Vitamina E - tocoferol

Este esential implicata in mentinerea structu rii si functionalitatii organelor genitale. n

ecesarul zilnic de vitamina este de 10-20 mg. Cele mai bune surse sunt uleiurile exrase din

seminte (soia, germeni de porumb, floarea soa relui, mazare, fasole, piinea neagra).

Vitamina P - citrina Actioneaza cu vitamina C, avind un rol de eco

nomisire. O parte din simptomele scorbutului este datorata carentei de vitamina P. Aceasta

fiind mai usor de trata cu suc de lamiie, dec it cu vitamina C.

Sursele: fructele si legumele lamiia portocalele strugurii mandarinele

Vitamina K

K1 - sintetizata de frunzele verzi, K2 - sintetizata de microorganisme de putrefa

ctie K3 - hidrosolubila

Carenta de vitamina K se realizeaza prin apor t alimentarr redus, prin reducerea florei mic

robiene normale intestinale, ca urmare a unor tratamente cu doze mari pe timp indelungat cu

Page 5: 6, Igiena alimentatiei (Vitaminele)

antibiotice. Fiind faptul ca principala sursa de vitamina este sinteza microbiana intestina

la. Hipozvitaminoza K favorizeaza hemoragiile spo

ntane sau dupa traaumatisme minore, fiind per turbata coagularea singelui. Necesarul zilnic

este de 2 mg zilnic la adulti.Surse:

legume verzi ficat galbenusul de ou urzicele, mararul salata, ceapa verde