21
CURS 13 Antropozoonoze Leptospiroza Febra Q Boala ghearelor de pisica Toxoplasmoza Trichinoza Antraxul Tetanosul Rabia Tratamentul plagilor rabigene si tetanigene Antropozoonoze Definitie: infectii ale animalelor transmise accidental la om, prin depasirea barierei de specie Transmiterea interumana este rara Peste 200 de antropozoonoze cunoscute: unele sunt ubiquitare, altele sunt specifice anumitor zone geografice Incidents in lume variaza in functie de dezvoltarea economics si nivelul de sanitatie cazuri sporadice in tari dezvoltate evolutie endemo-epidemica in tari subdezvottate Sursele de infectie: animale domestice si salbatice Transmiterea: Direct (contact cu animal bolnav/ purtator de microbi) Indirect (prin alimente sau obiecte contaminate) Vectori (capuse, pureci) Activitati cu risc pentru transmiterea antropozoonozelor Activitati cu risc Antropozoonoze Consum de lapte neprelucrat termic Salmonelloze, bruceloza, febra Q, encefalite de capusa Vanatoare, contact animele salbatice Pesta, tularemie, rabie 1

Boli infectioase 13

  • Upload
    synoida

  • View
    766

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

AntropozoonozeLeptospirozaFebra QBoala ghearelor de pisicaToxoplasmozaTrichinozaAntraxulTetanosulRabia

Citation preview

Page 1: Boli infectioase   13

CURS 13AntropozoonozeLeptospirozaFebra QBoala ghearelor de pisicaToxoplasmozaTrichinozaAntraxulTetanosulRabiaTratamentul plagilor rabigene si tetanigeneAntropozoonozeDefinitie: infectii ale animalelor transmise accidental la om, prin depasirea barierei de specieTransmiterea interumana este raraPeste 200 de antropozoonoze cunoscute: unele sunt ubiquitare, altele sunt specifice anumitor zone geograficeIncidents in lume variaza in functie de dezvoltarea economics si nivelul de sanitatie

cazuri sporadice in tari dezvoltate evolutie endemo-epidemica in tari subdezvottate

Sursele de infectie: animale domestice si salbaticeTransmiterea:Direct (contact cu animal bolnav/ purtator de microbi)Indirect (prin alimente sau obiecte contaminate)Vectori (capuse, pureci)Activitati cu risc pentru transmiterea antropozoonozelor

Activitati cu risc Antropozoonoze

Consum de lapte neprelucrat termic

Salmonelloze, bruceloza, febra Q,encefalite de capusa

Vanatoare, contact animele salbatice

Pesta, tularemie, rabie

Consum de carne insuficient preparata termic, contact cu animale domestice

Toxoplasmoza, trichinoza,cisticercoza, teniaze, salmoneloze, febra Q, erizipeloid

Manipularea cadavrelor de animate,

Antrax

ingestie sau contact cu urina animala (inot, pescuit, profesie de

Leptospiroze

Agrement sau lucru in zone depadure

Borelioza, encefalite de capusesau cu arbovirusuri

1

Page 2: Boli infectioase   13

Antropozoonozele Masuri generale de combatere Lichidarea focarelor infectioase animale: sacrificarea

animalelor bolnave, purtatoare sau suspecte, masuri de igiena comunitara si individuala, DDD

Imunizarea activa a animalelor Zoonoze cu interes major asupra sanatatii publice din UE:

gripa aviara, infectii cu bacterii multirezistente la antibiotice de provenienta animala

ECDC:Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor

EFSA:Autoritatea Europeans pentru Siguranta Alimentelor

MED– VET – NETLeptospirozaDefinite: zoonoza raspandita in intreaga lume, cauzata de bacterii din genul Leptospira (ordinul Spirochetales), cu manifestari clinice variabileEtiologie: bacterii gram negative, spiralate, mobileSpecii saprofite: L. biflexaSpecii patogene: L. interrogans cu23 serogrupuri si 230 serovarianteEpidemiologie

> Sursa de infectie: mamifere salbatice si domestice (rozatoare, porcine, bovine, cabaline, ovine, caini, pisici) bolnave sau purtatoare, care contamineaza cu urina solul sau apa

> Transmitere pe cale cutanata (escoriatii) sau mucoasa (conjunctivala, aeriana sau digestiva)

LeptospirozaPatogenie:

I. Penetrare cutanata sau mucoasa a leptospirei – bacteriemie - diseminare organics (ficat, rinichi, LCR) - leziuni tisulare primare (vasculita, hemoragii, necroza)

Endotoxina bacteriana - leziuni celulare si eliberare

2

Page 3: Boli infectioase   13

de citokineII. Leziuni imunalergice

Tablou clinic: polimorf> Incubate 2-21 zile> Debut brusc> Evolutie bifazica: septicemica, apoi imunalergica> Forme clinice clasice:1. Anicterica pseudogripala2. Icterica pluriviscerala

Leptospiroza: tablou clinic1. Forma anicterica pseudogripala (80%)

> Febra inalta, cefalee, mialgii, artralgii> Obiectiv: hiperemie conjunctivala, exantem morbiliform,

hepato-splenomegalie sau adenopatii> Semnele clinice se pot remits spontan > Uneori, dupa 5-6 zile poate reapare febra + semne

meningiene LCR: cateva zeci de celule cu formula limfocitara

sau mixta, proteinorahie modest crescuta evolutie benigna> Complicatii: uveita, iridociclita, nevrita, mielita, encefalita

Leptospiroza: tablou clinic2. Forme icterice pluriviscerale: manifestari viscerale de intensitate variabila, in asocieri diverse

> hepatice: icter colestatic, crestere moderata a transaminazelor si trigliceridelor

> renale: insuficienta renala acuta (frecvent cu diureza conservata, uneori cu oligoanurie)

> neurologice: meningita, encefalita, mielita, nevrita periferica> cardiovasculare: miocardite, pericardite

Socul cardiovascular poate fi cauzat de reactiaHerxheimer indusa de doze marl de antibiotic

> pulmonare: dureri toracice, hemoptizii, pneumonie interstitiala, insuficienta respiratorie acuta

> hemoragice: trombocitopenie, hemoragii cutaneomucoase si viscerale, CIVD

Leptospiroza: criterii de diagnostic> Epidemiologic

3

Page 4: Boli infectioase   13

> Clinic> Biologic: creste IPCR (>100mg/1), scad trombocitele, cresc

transaminazele, creste fosfataza alcalina, creste creatinina, cresc trigliceridele, hematurie microscopica frecventa

> Etiologic (de certitudine) Evidentierea leptospirei (nu se practica curent) Examen microscopic pe fond intunecat (urina, sange) Cultura (medii speciale, timp indelungat) Inoculare la cobai Serologic: ELISA (IgM>1/400 di a 8-a zi);

R. de aglutinare microscopica (1/100 din a 10-a zi)Biologie moleculara: PCRLeptospirozaDiagnostic diferential

> Formele anicterice: viroze respiratorii, septicemii, febra tifoida, MNI, trichinoza

> Formele icterice: HVA, angiocolecistita, icterele hemolitice> Forma meningitica: meningite virale, meningita tuberculoasa

Prognostic> Forme anicterice: favorabila (vindecare)> Factori de prognostic nefavorabil: insuficienta renala acuta,

afectarea pulmonara grava, tulburari de repolarizare (ECG), alterarea constientei, varsta > 60 ani

> Mortalitate 5-10% in formele ictero-hemoragiceLeptospiroza: tratament

> Igieno-dietetic: repaus, hidratare, protejarea ficatului si rinichiului

> Patogenic Corticosteroizi in formele icterice, soc Diuretice (manitol, furosemid 200-400mg/zi, glucoza

hipertona) sau chiar dializa in IRA Masuri de TI pentru tratamentul insuficientelor de organ> Etiologic: eficient daca se administreaza in primele 3 zile de

boala Amoxicilina (100mg/kgc/zi), Ceftriaxona (1g/zi) sau Penicilina

G (4-8MU/zi) X 7-10 zileProfilaxie. vaccin uman cu 3 doze (0 15zile – 6 luni, apoi cate 1 rapel la 2 ani

4

Page 5: Boli infectioase   13

Febra QEtiologic Coxiella burnetti, bacterie gram negativa din familia Rickettiaceae, cu localizare strict intracelulara, care se multiplica in fagolizozom

2 faze in cultura: faza I (foarte virulenta) si faza II (mai putinvirulenta, dupa mai multe pasaje in culturi celulare) Transmitere prin inhalarea aerosolilor contaminati sau ingestie de produse lactate de la oi, capre, bovine, iepuri salbaticiPatogenie:forma acuta: manifestarile clinice depind de calea de infectie(hepatite dupa ingestie, pneumonii dupa inhalare)productie exccesiva de citokine proinflamatorii (TNF) forma cronica: ipoteze de cronicizare

> Persistenta infectiei latente dupa primo-infectie (asimptomatica) si reactivarea in anumite conditii (leziuni valvulare sau vasculare, imunodepresii)

> Virulenta diferita a tulpinilor de C. BurnettiFebra Q: tablou clinic1. Febra Q acutaIncubatie medie 3 saptamani; debut cu febra tip pseudogripal

a. Hepatita febrila, frecvent anictericab. Pneumonie febrila (frecvent interstitiala, uneori cu aspect de

"geam mat" , reactie pleurala)c. Febra prelungita nediferentiata (17%)d. Alte manifestari: pericardite, miocardite, meningite,

encefalite2. Febra Q cronicaa. 80%: Endocardita cu hemoculturi negative (pe valvulopatii preexistente) - !!! Mortalitate 25-40%20%: Osteomielite, infectii pe proteze vasculare sau anevrisme, hepatite3. Febra Q la gravide: avort, retard de crestereFebra Q: criterii de diagnostic

> Epidemiologic> Clinic> Biologic (modificari orientative) Forma acuta: VSH normal, trombocitopenie (25%)+/

leuconeutropenie; creste ALAT, creste ASAT, cresteGGT; Ac

5

Page 6: Boli infectioase   13

antifosfolipidici +' Ac anti-muschi neted +, Ac anti-mitocondriali

Forma cronica: creste VSH, leucocitoza (60%); CIC (90%), testul latex, Waaler Rose + (60%)

> Etiologic Serologic: IFI (metoda de referinta) lzolarea pe culturi celulare Amplificarea prin PCR (din sange sau tesuturi)

Febra Q: tratament> Forma acuta Doxiciclina 200mg/zi X 14 zile Alternative: Fluorochinolone, rifampicina> Forma cronica Doxiciclina 200mg/zi + hidroxiclorochina 600 mg/zi X 18 luni Hidroxiclorochina alcalinizeaza pH lizozomilor celulari si

creste bactericidia Protezare valvulara in caz de insuficienta cardiaca Prevenire> Vaccin disponibil in Australia (recomandat selectiv)> Screening serologic la valvulari inainte si dupa protezare

Boala ghearelor de pisicaEtiologies Bartonella henselae, BGN facultativ intracelularEpidemiologie: transmisa de la pisici la om prin inoculare transcutanataPatogenie

> La imunocompetenti: limfadenita regionala subacuta> La imunodeprimati: angiomatoza bacilara si pelioza hepatica

(proliferare anarhica pseudotumorala a capilarelor vasculare, sub influents bacteriei)

Manifestari cliniceForma tipica: febra (30%) + adenopatie unilaterala sensibila, persistenta 2-4 luni, rar supurativa (10%)Forme atipice: sd. oculo-ganglionar Parinaud (conjunctivita+ adenopatie preauriculara), encefalite, osteomielite, endocarditeAngiomatoza bacilara: leziuni papulo-nodulare unice/multiple, rosu-violacei, situate in profunzimea dermuluiBoala ghearelor de pisicaDiagnostic

6

Page 7: Boli infectioase   13

Clinic si epidemiologic: adenopatie cronica izolata + contact cu pisicaEtiologicIndirect serologic (IF)- seroconversie sau cresterea semnificativa a titrului de anticorpi (X4)Direct: examen bacteriologic direct, cultura sau PCRdin aspiratul ganglionar sau din prelevatul biopticDiagnostic diferential: alte adenite cronice cauzate de Brucella spp, Mycobacterium spp, Yersinia spp, Chlamidia trachomatisTratament: de electie Azitromicina X 7-14 zile(in formele tipice rezolutia spontana este frecventa) Alternative: TMP/SMX, fluoroquinolone, rifampicina, gentamicinaToxoplasmozaEtiologie: parazit intalnit in natura sub 3 forme: oochist (elibereaza sporozoiti), chist tisular (contine bradizoiti) si tahizoitEpidemiologieCiclul parazitului: Oochisti ingerati de pisica - formareagametocitilor care fuzioneaza in intestin - eliminareaoochistilor imaturi prin fecalele pisicii --> maturizarea inmediul exterior (sporochisti, sporozoiti infectanti) -trecerea la o noua gazda de pe sol si vegetatie

Transmitere umana:Ingestia oochistilor odata cu cruditatile sau apa contaminata sau contact direct cu pisicaIngestia chistilor tisulari (bradizoiti) prin consum de carne(vita, oaie, porc) cruda sau insuficient preparata termicTrecerea transplacentara a trofozoitilor in cursul primoinfectiei materne aparuta in cursul sarciniiToxoplasmoza: patogeniePrimo-infectie:multiplicarea bradizoitilor sau sporozoitilor in celulele epiteliale intestinaledifuziune in ganglionii mezenterici, apoi in organe la distanta pe cale limfatica sau sanguina

7

Page 8: Boli infectioase   13

Raspuns imun umoral si celular- elimina parazitii care pot supravietui sub forma de chisturi rare in muschi, creier, inima si ochi (cel mai frecvent asimptomatic)ReactivareNumai la imunodeprimati (SIDA, hemopatii maligne, receptori de alogrefe)Scaderea imunitatii celulare (LT4, Ify) permite reactivarea chisturilor formate dupa primoinfectie si transformarea bradizoitilor in tahizoiti, multiplicarea locala (formare de abcese) si chiar diseminarea sanguinaToxoplasmoza: tablou clinic1. Tx. la imunocompetentFrecvent asimptomatica (80%)Forme simptomatice obisnuit benigne: febra moderata (<38°C), astenie, poliadenopatii persistente cateva saptamani, eruptii, corioretinita (5-10%), sd. mononudeozic sanguin2. Tx. congenitala:Avort, moarte fetalaEncefalomielita congenitalaForme visceraleanasarca fetoplacentara, hepatitaForme paucisimptomatice (retard mental, corioretinite)3. Tx. la imunodeprimatForma cerebrala: febra, cefalee, somnolenta, crize comitiale, semne de focar neurologicToxoplasmoza: diagnosticContactul cu pisici NU este esential Serologic: ELISA, IFI, hemaglutinare, Western-BlotSeroconversie: serologie negativa urmata de cresterea semnificativa a titrului de Ac specifici; apar Ac tip IgM, apoi IgA si IgG;IgA dispar in 3-12 luni, apoi IgM; IgG persists toata viataEvidentierea toxoplasmei- in formele multiviscerale grave la imunodeprimati sau in tx congenitalaPCR (LCR, sange, lichid amniotic, umoarea apoasa)Inoculare la soareceTehnici de colorare (Giemsa, HE), IFD pe fragmente bioptice sau lichide biologice

8

Page 9: Boli infectioase   13

Diagnostic diferential: primoinfectie cu CMV, MNI, infectie HIV, sifilis, tuberculoza, limfom, sarcoidoza, etcToxoplasmoza: tratamentMolecule active:Sulfamide: Sulfadiazina, Sulfadoxina, SulfametoxazolPirimetamina- efect sinergic cu sulfamidele si clindamicinaMacrolide: Spiramicina, Claritromicina, Azitromicina Indicatii de tratamentInutil la imunocompetent, cu exceptia formelor simptomatice persistenteCorioretinita: Pirimetamina- Sulfadiazina (Fansidar)+ corticosteroizi pe cale generalaGravida: Spiramicina 3MUX3/ziSIDA: Pirimetamina (50mg/zi)+ Sulfadiazina (4g/zi) X 6 saptamaniTrichinozaEtiologie:Trichinella spiralisEpidemiologie: transmisa prin consum de carne proaspata, insuficient preparata termiclagazde animate: carnivore, cai, sobolani, porci, vulpi Patogenie:larvele supravietuiesc in muschii animalelor infectateIngestia carnii infestateStomac: sub actiunea sucurilor gastrice se elibereaza larvele, care se vor transforma in paraziti adultiIntestin gross acuplarea parazitilor; femelele depun in epiteliul intestinal oua din care se formeaza larve, in timp de 2 saptamaniLarvele migreaza pe cale limfatica in muschii striati si miocard unde se inchisteaza, putand supravietui mai multi ani; calcificarea chisturilor conduce la moartea larvelorTrichinozaTablou clinicA. Forme comuneSemne digestive: apar in prima saptamanadiaree, dureri abdominale; pot lipsi in formele usoareSemne sistemice: apar in a 2-a saptamana; persita 1-2 saptamani; dispar progresivFebra, mialgii difuze, stare generala alterata,astenie, edeme ale fetei (mai ales periorbitare)

9

Page 10: Boli infectioase   13

Alte semne: eruptii, cefalee, edeme extrafaciale,greata, diaree, hemoragii subconjunctivaleB. Forme severe: encefalita, miocardita toxica, insuficienta respiratorieTrichinoza: criterii de diagnosticClinic: dureri musculare, edeme faciale, febra Biologic: eozinofilie, creste CPK, creste LDHEpidemiologic: consum de carne necontrolata veterinar, insuficient preparata termic, simptome similare la consumatori comuni de carne crudaSerologic: testul ELISA pozitivat tardiv (dupa 4 saptamani) Biopsia musculara: deseori inutila (dg. retrospectiv) Diagnostic diferential:Faza digestiva: TIAFebra + dureri musculare: sd. gripaleFebra + eozinofilie: alte parazitoze invazive, dermatomiozitaTrichinozaTratament:Etiologic: Albendazole 1 Omg/kgcX 10 zile (scurteaza faza sistemica)Patogenic: cortizon 1 mg/kgc X 7-15 zile - in starile toxice severe cu eozinofilie importantaSimptomatic: antitermice, antialgiceIgieno-dietetic: repausProfilaxie:Controlul veterinar sistematic al carnii de porc, cal, vanatPrepararea termica a carnii de consumCongelarea la -20°C timp de 3 saptamani a carnii suspecteDeclararea obligatorie a cazurilor diagnosticateAntraxul (carbunele, pustula maligna)Etiologie: Bacillus anthracisBGP, aerob, mobil, sporulatTulpinile virulente au o capsula care inhiba opsonizarea St fagocitozaProduce o toxina cu 3 componente:Factorul I edematiantFactorul II protector (stimuleaza formarea anticorpilor) Factorul III cu actiune letala

10

Page 11: Boli infectioase   13

EpidemiologieSursa de infectie: animale bolnave si cadavrele lor (cornute,cabaline, porcine, animale salbatice), solul contaminatTransmitere direct sau indirect ( prin obiecte contaminate),pe cale cutanata, digestiva sau respiratorieReceptivitate: generalaIncubate 3-10 z in forma cutanata, 105 z in formele visceraleAntraxul Patogenie: mecanism toxinicAgprotectorfavorizeaza atasarea toxinei de receptorii celulei gazda 4 factorul edematiant patrunde in celula unde se activeaza si TAMPc 4 isecretia de apa -edemFactorul letal --> citoliza celulelor tip macrofagic 4 leziuni endoteliale severeTablou clinicI. Antraxul cutanat a. Pustula maligna: simptome generale reduse (febra, frisoane, cefalee, mialgii, artralgii)maculo-papula pruriginoasa, nedureroasa vezicula hemoragica 4 escara neagra inconjurata de vezicule sau pustule situata pe un edem gelatinos si nedureros, extins imprejurul leziunii 4 escara se usuca si se separa de tesuturile vecine in 1-3 saptamaniGanglion' regional' tumefiati si durerosiAntraxul: tablou clinicb. Edemul malign: forma grava cu evolutie septicemica; asociaza febra mare, frisoane, tahicardie, tahipnee, stare toxicaLeziunea de la poarta de intrare este discreta sau absenta Domina edemul enorm, gelatinos, deformantC. Antraxul bulos: flictene si bule sero-hemoragice pe fond de edem intinsII. Antraxul visceral Antraxul pulmonar deces 24 ore (insuficienta respiratorie)Antraxul digestivForma faringo-amigdalianaForma intestinalaMeningoencefalita carbunoasa (hemoragica)- deces 2-3zAntrax: criterii de diagnosticEpidemiologic ClinicBacteriologic

11

Page 12: Boli infectioase   13

Frotiuri colorate albastru de metilen din continutul leziunilor si secretiilor patologiceCulturi pe geloza sange din vezicule, LCR, sputa, continut intestinal, hemoculturi (colonii cu aspect de cap de meduza)Inocularea produselor biologice la cobaiIdentificarea prin PCR Diagnostic diferentialA. cutanat: furuncul antracoid, herpesul, intepaturile de insecte, erizipelul, stafilococia maligna a feteiA. intestinal: TIA, shigeloza, yersinioza, invaginatia intestinala, abdomenul acutAntraxTratament etiologic: Penicilina G (de electie)4-6MU/zi X 7 zile in formele cutanate18-24MU/zi in a. pulmonar si meningianTratament local: nu se incizeaza!Comprese cu oxicianura de mercur 1/4000 Profilaxie: declarare, internare si tratament obligatoriiSterilizarea cu formol a lanii si pieilor de animate din tad cu antraxPostexpunere cu risc: Tetraciclina, supraveghere 2 saptamaniVaccinare anticarbunoasa selectiva: personal din laboratoare de specialitate, lucratori din industria pielii si textilelor din tad cu incidenta crescuta, militariTetanosulDefinitie: boala infectioasa grava, necontagioasa, produsa detoxina bacilului tetanic, caracterizata clinic prin trismus,contractura generalizatasi crize de contractura paroxistice Etiologie:Clostridium tetani: BGP anaerob, sporulat, imobil;formele vegetative produc care produce 2 exotoxine(tetanospasmina si tetanolizina) Epidemiologie:Rezervor natural: ierbivorele (elimina germenii prin fecale)Transmitere: patrunderea sporilor la nivelul plagilor (mucoasa, cutanata, uterina, ombilicala, chirurgicala)Receptivitate: generala in absenta vaccenariiTetanosul. patogenie

12

Page 13: Boli infectioase   13

Conditii: absenta vaccinarii, patrunderea sporilor prin solutii de continuitate cutaneo-mucoase, absenta oxigenului la nivelul plagii (necroza, ischemie, corpi straini)Sporii se transforma in forme vegetative, care elibereaza toxinaToxina migreaza axonal centripet, de-a lungul neuronilor motori si traverseaza sinapsa, ajungand la celulele inhibitorii presinaptice, unde nu mai poate fi neutralizataTetanospasmina blocheaza eliberareaneurotransmitatorilor musculari (GABA) , crescand tonusul muscular si producand contracturaTetanospasmina poate afecta SNV prin cresterea catecolaminelor, determinand tahicardie, aritmii, hipertermie, transpiratii profuze, hipercapnieTetanosul: tablou clinicIncubate 3-30 zileDebut insidios, rar brusc: sensibilitate la frig, parestezii la nivelul plagii, anxietate, crampe muscularePerioada de invazie: 24-48 oretrismus (contractura maseterilor care blocheaza deschiderea gurii si masticatia), febra, disfagie (prin extinderea contracturii la faringe)Perioada de stare: contracturilor tonice permanente se generalizeaza si apar contracturi paroxistice dureroaseatitudini particulare: opistotonus, emprostotonus, ortotonus, facies cu aspect de "risus sardonicus"Anoxia poate fi consecinta spasmelor muschilor respiratori si ai laringeluiFactori de prognostic nefavorabil: incubate < 7 z, invazie< 2 z, varste extreme, paroxisme subintrante, hipertermiaTetanosulForme particulare:Tetanosul nou-nascutului:apare la 12 z dupa nasteredificuftate de supt Tetanosul localizatparalizie la poarta de intrarewww.faqs.org

13

Page 14: Boli infectioase   13

Tetanos: diagnosticClinic (exclusiv)Epidemiologic: absenta vaccinarii corecteLaborator: mica utilitate; Ac anti-toxinici 0.01u/m1 fac diagnosticul improbabil, dar nu il excludDiagnostic diferentialTrismus: angina severa, abcesul molarului de minte, flegmon periamigdalian, artrita temporo-mandibulara, parotidita epidemica infectioasaContractura tonica generalizata: meningite acute, encefalite acute, rabie, tetanie, intoxicatia cu stricnina, intoxicatii cu fenotiazineTetanos: tratamentEtiopatogenic:Neutralizarea toxinei circulante cu ser antitetanic 20000-30000UAI la adult (10000UAI la sugar) doza unica sau Ig tetanica umana 500 U im, urmata de ATPA sau alt produs vaccinalAntibiotic: Metronidazol 500mg iv X 4/zi X 7-10z) sau Penicilina G 3-4MU/zi X 5-7zTratamentul chirurgical al plagiiSedarea si prevenirea contractiilor paroxistice:! Nu se lass bolnavul singur; evita manoperele inutilebenzodiazepine (diazepam 10-40mg/kg iv)Me masuri:Respiratie asistata, curarizare, intubatie, traheostomieReechilibrare hidroelectroliticaSuport nutritional (sonde nazogastrica)Controlul disfunctiilor vegetative: tahiaritmii, variatii ale TA, febraTetanos: profilaxieImunizarea active a populatiei•DTP: 2-4-6-12-30 luni•DT: 7-14 ani•ATPA: repel la 5-10 ani•Imunizarea gravidelor pentru prevenirea tetanosului neonatal

14

Page 15: Boli infectioase   13

Ingrijirea corecta a plagilor cu risc tetanigenStatus

Toaleta

Antibiotic

ATPASAT IgATVacci

natObligato

PG sau

Rape!

Nu NuNevaccinat

Obligato

Vaccinare

Da (daca

DaRabiaDefinitie: zoonoza a vertebratelor cu sange cald, manifestata ca encefalita fataleEtiologies Virusul rabic- ARN virus, fam Rhabdoviridae Epidemiologie: receptivitate generalaTransmitere la om prin contactul plagilor cu saliva animalului bolnav (contaminants 5-7z inainte de semnele clinice si moarte); liliecii pot fi purtatori sanatosiTransmiterea interumana descrisa dupe grefa de cornee Patogenie:virusul patruns pe cale tegumentara sau mucoasa se multiplica in tesutul muscular strict invecinat 4 jonctiuni neuro-musculare 4transmitere centripeta prin axonii nervilor periferici la maduva spinarii (50-100mmIzi) 4SNCVirusul se replica in SNC (subtanta cenusie) 4 encefalita cu corpusculi Babes-Negridiseminare centrifuge in alte tesuturi (saliva, rinichi, plamani)Rabia: tablou clinicIncubatie: 20-90zForma furioasaPerioada de invazie: astenie, fatigabilitate, febra Perioada de stare: hiperactivitate (bizarerii, agresivitate)dezorientare, halucinatii, redoare a cefei, paraliziicaracteristic: hidrofobia, aerofobiaorientat si cooperantintre accesein evolutie: febra, fasciculatii musculare, hiperventilatie, hipersalivatie, hipersudoratie, midriaza, hiperreflexie, convulsii; deces in max 1-2 saptamaniForma paralitica (20%)Debut cu rahialgii, pareze si paralizii flasce ascendente Status mental degradat progresiv 4 coma (2-7zile) Particular: durata mai lunge, lipsesc hidro-, aerofobia,hiperactivitatea si convulsiileRabia: diagnostic

15

Page 16: Boli infectioase   13

> Clinic (! Incubatii extreme: 4z -->cativa ani)> Paraclinic: identificarea virusului (din saliva, LCR,biopsie cerebrala, amprenta de cornee) prin IF, culturicelulare, microscopie electronica, PCR. Postmortem: corpusculi Babes-Negri in tesutul cerebral prin coloratii cu HEDiagnostic diferential: sd. Guiollain-Barre, poliomielita, encefalomielita postvaccinare antirabica, tetanos, botulism, boli neurologice paralitice, isterie, rabiofobie, delirium tremensDificuftati de diagnostic: boala rara, incubate uneori lunga, manifestari neurologice complexe, date de laborator !imitateTratament nu exists tratament specific pentru rabie Rabia este o boala mortalsRabie: profilaxie postexpunereToaleta minutioasa a plagii cu apa si sapun, bromocet 1 %; cauterizare in cazul suspiciunii crescute de rabieRapel ATContact cu saliva de animal pe escoriatii recente produse de animal domestic: supravegherea animalului muscator 14 zile; Baca animalul moare (spontan sau omorat) se analizeaza veterinar pentru rabieVaccin antirabic: plagi superficiale la trunchi si membreproduse de animate domestice necunoscute, disparute sau omorateSer + vaccin antirabic: muscaturi la fats, gat, organe genitale, plagi profunde in alte zone sau multiple produse de animal domestic sau mice plagi produse de animal salbatic4. Antibioticoprofilaxie–dupes caz (Penicilina V, Tetraciclina)

16