TUMORI EPITELIALE

BENIGNE ŞI MALIGNE

Curs 7

TUMORI EPITELIALE BENIGNE

• Tumorile epiteliale benigne (TEB) sunt compuse din ţesuturi epiteliale diferenţiate

• epiderm • mucoase epidermoide• epiteliu glandular

• Clasificare (2 subtipuri):• papiloame • adenoame

Papilomul• Numele tumorii - arhitectura tumorii:

– proliferarea epiteliului se dispune pe axe conjunctivo – vasculare cu aspect papilar sau digitiform.

• Papilomul are origine în epitelii scuamoase sau epidermoide, cu localizări variate:– epiderm (papilom cutanat) – mucoase epidermoide: bucală, esofagiană,

anală, exocol, laringe (papilom laringian) – epiteliul tranziţional sau urotelial (papilom

tranziţional)– epiteliul canalelor galactofore (papilom

intraductal)

Papilom scuamocelular

• proliferare tumorală cu origine in epiderm• Macroscopie

– tumoră vegetantă - proiemină la suprafaţa pielii– dimensiuni variate (1-2 cm) – baza de implantare este largă şi suprafaţa

neregulată. • Veruca vulgaris - papilom cutanat cauzat de virusul

papiloma uman (HPV) – MI- prezintă o hiperkeratoză proieminentă – MA-vegetaţii pigmentate de dimensiuni mici

localizate pe regiunea dorsală a mâinii şi degetelor

Papilom scuamocelular

• MI - tumora vegetantă:– epiteliu scuamocelular proliferat cu

structură şi stratificare normală (strat bazal, scuamos, granular, cornos);

– axe conjunctivo-vasculare cu rol de suport şi nutritiv

– membrană bazală intactă

Papilomul mucoaselor epidermoide (condiloma acuminatum)

• papilom al mucoasei epidermoide • localizare - în regiunea perianală• cauza-virusul papiloma uman (HPV) • MA

– tumoră vegetantă, alcătuită din buchete, cu aspect conopidiform.

Adenomul• Adenomul este o TEB cu origine în epiteliul glandular:

• proliferarea epiteliului glandular al organelor cavitare sau parenchimatoase exocrine şi endocrine

• proliferarea epiteliului conductelor.

• Clasificare: 3 tipuri de adenoame (după aspectul macroscopic şi locul în care se produc):– Adenoamele dezvoltate în parenchime glandulare

• Macroscopic-aspect de nodul inclus în ţesutul parenchimatos-adenoame

– Adenomul dezvoltat în organe cavitare • Macroscopic-aspect de polip (nodul pediculat) sau polip

adenomatos (PA)

– Adenoamele ovariene • Macroscopic - au aspect de chist = chistadenoame (CA).

Adenoamele glandelor exocrine

• Adenoamele glandelor exocrine se dezvoltă frecvent în glanda mamară, glandele salivare, etc.

Fibro-adenomul de glandă mamară (FA)• tumoră mixtă, hormono-dependentă (hiperestrogenism). • MA- tumoră nodulară solidă, dură, încapsulată, de dimensiuni mici (1-

2 cm). • MI-tumoră nodulară, încapsulată, inclusă în parenchimul glandular. • FA este compusă din 2 elemente:

(a) componenta epitelială este formată din elemente tubulare căptuşite cu un epiteliu asemănător epiteliului canalelor galactofore;

(b) componenta conjunctivă este compusă din fibroblaste proliferate.

Adenoamele glandelor endocrine

• Adenoamele glandelor endocrine se însoţesc de sdr. endocrine caracteristice:

• Tiroidă: exces de tiroxină (tireotoxicoză)• Paratiroida: hipercalcemie• glanda SR

– Corticala• Exces de mineralocorticoizi (sdr. Conn)• Exces de glucocorticoizi (sdr. Cushing)• Exces de steroizi sexuali (sdr. adipozo-genital)

– Medulosuprarenală• Exces de catecolamine (feocromocitom)

• Hipofiză – Exces de ACTH (sdr. Cushing)– Exces de STH (acromegalie la tineri; gigantism la adulţi)

Polipul adenomatos• PA sunt adenoame dezvoltate la nivelul

mucoaselor cavitare: – mucoasa gastro-intestinală– mucoasa recto-colică– mucoasa endocervicală – mucoasa endometrială

• Există 3 subtipuri histologice: (a) polipul adenomatos tubular; (b) polipul vilos; (c) polipul tubulo-vilos.

Etapele dezvoltării neoplaziei şi progresia DP la neoplazie

• epiteliu normal• epiteliu displazic (DP uşoară, moderată şi severă)

– citologic, DP defineşte trăsături morfologice neoplazice caracterizate prin maturare celulară incompletă şi număr crescut de mitoze

– cauza frecventă - (ex. inflamaţie cronică)– DP poate evolua spre neoplazie

• CIS (carcinom in situ)– reprezintă un stadiu precoce al neoplaziei anterior invaziei– citologic, în CIS sunt prezente trăsături morfologice neoplazice

caracterizate prin pleomorfism şi activitate mitotică crescută– histologic, se constată dezorganizarea arhitecturii normale, MB

rămânând intactă– CIS poate progresa către neoplazie (ex. epiteliul cervical cu DP-zii

severe) ca urmare a invaziei structurilor subjacente• Carcinomul microinvaziv

– este rezultatul invaziei celulelor tumorale în stroma subjacentă (diametru –5 mm)

• Carcinomul invaziv– corespunde carcinomului avansat, manifest clinic

TUMORI EPITELIALE MALIGNE (CARCINOAME)

• Tumorile epiteliale maligne (TEM)

• TEM=carcinoame:

• tumori derivate din ţesuturi epiteliale

• Tumorile epiteliale maligne se caracterizează prin:

• sunt frecvente la adulţi şi vârstnici;• diagnosticul stabilit în stadiul 0 (CIS): vindecare

100%• dau frecvent metastaze pe cale limfatică;

• Clasificarea carcinoamelor:• Epidermoide• Adenocarcinoame

CARCINOAME EPIDERMOIDE (SCUAMOCELULARE)

• Origine: – epiderm – mucoase epidermoide – arii de metaplazie epidermoidă (epiteliul

pluristratificat)

• Localizare: – Epiderm: piele– Mucoase epidermoide: buză, limbă, faringe, laringe,

exocol, vagin – Mucoase cu leziuni de metaplazie epidermoidă: ex.

epiteliul bronşic (fumat); canal biliar (calculi)

Carcinom epidermoid (CE) sau carcinom scuamocelular (CSC) cutanat

Macroscopie (MA):• tumoră vegetantă cu baza largă de implantare şi

suprafaţă neregulată cu arii de necroză şi hemoragie; se poate ulcera.

• tumoră ulcerată (ulceraţie crateriformă) cu bază largă de implantare şi margini proeminente, constituite din ţesut tumoral; tumora are caracter infiltrativ local.

Carcinomul verucos• este o variantă de CE invaziv• are aspect conopidiform, exofitic, caracter invaziv local. • metastazează rar.

CSC cutanat

Microscopie (MI): există 3 grade de diferenţiere: – CE-BD: tumoră invazivă, ce formează cuiburi sau insule de

celule poligonale atipice, care sintetizează keratină ce se dispune central, sub formă de lamele concentrice, numite globi cornoşi sau perle keratozice.

– CE-MD: celule poligonale cu atipii nucleare şi keratinizare redusă.

– CE-PD: CE invaziv, compus din celule poligonale cu atipii nucleare marcate, ne-keratinizat;

• CE cutanat are potenţial de metastazare, iniţial în ganglionii regionali. Diseminarea limfatică şi metastazele în ganglionii regionali se produc tardiv.

• CE nu este radiosensibil.

CE al mucoaselor epidermoide

• CE al mucoaselor epidermoide este un CE-MD sau PD.

• Sunt tumori mai agresive care dau rapid metasteze în proporţie de 3-10%.

Carcinomul bazocelular

• Carcinomul bazocelular (CBC) – este o formă particulară de carcinom cutanat,

localizat la faţă.

• Originea:– stratul bazal al epidermului– stratul bazal al foliculilor piloşi (DD-tumoră a foliculilor

piloşi, cunoscută ca tricoepiteliom).

• Macroscopie:– carcinom ulcerat, cu baza indurată şi margini

proeminente, perlate (ulcus rodens).

Carcinomul bazocelular

Microscopie:– tumoră cu origine în stratul bazal al epidermului şi

caracter infiltrativ în dermul subjacent – plaje de celule tumorale atipice separate de o stromă

conjunctivă redusă şi infiltrată inflamator;– plajele tumorale sunt alcătuite din celule tumorale

asemănătoare celulelor stratului bazal, cu dispoziţie în palisadă la periferie şi dezordonată central.

Tumora are caracter invaziv local şi nu dă metastaze;

CBC este o tumoră radiosensibilă.

Adenocarcinom

• Adenocarcinomul (ADC) este o tumoră epitelială cu origineain epiteliul glandular al mucoaselor cavitare (stomac, colon) sau organelor parenchimatoase (pulmon, ficat).

AdenocarcinomMacroscopie: aspectul diferă după locul tumorii:I. Tumora localizată în organe cavitare (stomac, colon)

prezintă 3 aspecte macroscopice:– carcinom vegetant: masă tumorală conopidiformă, cu baza largă,

suprafaţă neregulată; – carcinom ulcerat: ulceraţie crateriformă, cu baza largă şi profundă

şi margini reliefate constituite din ţesut tumoral;– carcinom infiltrativ: tumoră ce infiltrează peretele, determină

îngroşarea sa şi micşorarea lumenului (stenoză);

II. Tumora localizată în organe parenchimatoase (ficat, pulmon) prezintă 2 aspecte macroscopice:– carcinom nodular: tumoră nodulară, dimensiuni mari, margini

neregulate, invazive; – carcinom infiltrativ: tumoră difuză care înlocuieşte treptat ţesuturile

din jur.

AdenocarcinomMicroscopie • Există 3 - 4 grade de diferenţiere majore:1 ADC BD• tubular: ADC colic tumora este format din elemete tubulare, căptuşite de

celule epiteliale atipice dispuse pe un strat şi formând un lumen. • papilar: Carcinom papilar de tiroidă. Papilele tumorale sunt comstituite dintr-

un ax conjunctiv pe care sunt dispuse celule atipice. • vezicular: Carcinom folicular de tiroidă (adc vezicular de tiroidă) • trabecular: CHC este compus din hepatocite tumorale ce formează

trabecule. 2. ADC MD• alcătuit din elemente tumorale diferenţiate (tubulare) şi din celulele tumorale

atipice cu dispoziţie anarhică, ce formează mase, cordoane3. ADC PD• alcătuit din celulele tumorale atipice ce formează mase aderente între ele,

cu caracter epitelial şi fără alte elemente de diferenţiere pentru o anumită arhitectură

4. CARCINOM ND• mase necoezive de celule anaplazice

Forme particulare de ADC• Cordonal

– Schiros • MI: cordoane subţiri de celule tumorale într-o stromă conjunctivă

abundentă; • MA: tumoră de consistenţă fermă, dură ( schir)

– Medular • MI: cordoane sau plaje mari de celule tumorale într-o stromă

conjunctivă redusă; • MA: tumoră de consistenţă moale (aspect encefaloid)

• Mucigen– Coloid

• MI: plaje mari de mucus care conţin celule tumorale dispuse individual sau grupat (tubi, cordoane) ce infiltrează şi disecă straturile organului afectat

• MA: tumoră de aspect gelatinos – Cu celule în inel cu pecete

• MI: celulele tumorale produc, reţin şi excretă mucus; celulele încârcate cu mucus au aspect de celule în inel cu pecete, prin deplasarea nucleului la periferia celulei de mucusul reţinut.

Metastazele carcinomatoase

a. Metastazele ganglionare.– Macroscopie-ggl. sunt măriţi de volum. – Microscopie-celulele tumorale invadează aria ggl +

HP reactivă ggl.

b. Metastazele viscerale:– Macroscopie

• organul implicat este mărit de volum; • noduli tumorali multiplii, bine delimitaţi, neîncapsulaţi.

– Microscopie -tumora metastazantă se aseamănă sau nu cu tumora primară