CVJ NR. 312, VINERI 22 FEBRUARIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 312

Vineri, 22 februarie 2013

346 de mineriau pârât CNH

la Tribunal

3 46 de mineri au acþionat,fiecare în parte, în

instanþã Compania Naþionalãa Huilei pentru a-ºi obþinedrepturile bãneºti promise deadministraþie, respectivcreºterea cu 10% , sumãcuvenitã conform înþelegerilornegociate ºi parafate.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Disponibilizaþitransformaþi în afaceriºti

S unt puþini cei care auavut curajul ºi inspiraþa

de a investi sumele compen-satorii într-o afacere.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

Unii angajaþiai SNH nu vorsã-ºi depunã

cazierele. De ce oare?

O dispoziþie a directoruluiNicolae Drãgoi cere ca

toþi nou angajaþii SNH sã-ºidepunã cazierele ”în dosarulde personal”.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Mircea Ioan Moloþ:

“Dacã se considerã cãam fãcut o

crimã împotrivaumanitãþii ºi

cã sunt incompatibil,

mã voi retrage,aºa cum spune

legea!”

P reºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,

Mircea Ioan Moloþ se aflãîntr-o situaþie ineditã. El arputea fi pus în situaþia de ademisiona, dupã ce a pierdutprocesul cu AgenþiaNaþionalã de Integritate laCurtea de Apel Alba Iulia.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Daþi „leul” pentru Jiul!

C hetã pentru Jiul Petroºani. Aºa se vãd lucrurile acum, când finanþatorul Alin Simota a zis cã numai poate susþine financiar echipa alb-negrilor. Singura ºansã ar fi ca toatã lumea, care crede în

fotbal, sã contribuie cu bani. Asta susþin acum ºi fanii, dar ºi Alin Simota, care crede în realizareaunei ºcoli similare cu cea a lui Hagi, dar nu mai poate finanþa Jiul. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:30 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Teleshopping 12:15 Grupul Vouã (r)12:30 Aventurile lui Sinbad 13:30 Vânãtorii de sclavi 15:00 Teleshopping 15:15 Copii contra pãrinþi (r)16:40 Aventurile lui Sinbad 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:00 În gura presei 11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Furios ºi iute 22:45 Plãcintã americanã 2 0:30 Ascunzãtoarea perfectã

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Fiul pierdut (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Salvaþi-l pe Willy 2 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 23:00 Galã Box: Christian“Hammer” Ciocan -Mazikin0:00 Albii nu ºtiu sã sarã

9:30 Aparenþe înºelãtoare 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 NCIS14:30 Teleshopping 15:00 Sport, dietã ºi ovedetã (r)15:15 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:45 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoaseiRazã-de-Lunã 10:30 Festivalul Olimpic AlTineretului European -Braºov 2013 17:00 e-Forum 17:30 Oameni care auschimbat Lumea (r)17:40 Zeul rãzboiului 18:20 Zeul rãzboiului 19:00 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal 22:35 Iubire dincolo demoarte 0:30 Ora de business (r)

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013 Actualitate 3

P reºedinteleConsiliului

Judeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ seaflã într-o situaþieineditã. El ar puteafi pus în situaþia de ademisiona, dupã ce apierdut procesul cuAgenþia Naþionalã deIntegritate la Curteade Apel Alba Iulia.

Preºedintele Moloþ maiare acum o singurã ºansãde a rãmâne pe fotoliulde preºedinte al C.J.Hunedoara, respectivaceea ca recursul la Înal-ta Curte de Casaþie ºiJustiþie sã îi fie favorabil.“Dacã se considerã cãam fãcut o crimã împotri-va umanitãþii ºi cã suntincompatibil, mã voiretrage, aºa cum spunelegea. Aºtept, oricum,hotãrârea CurþiiSupreme. Nu este niciomare pagubã. Unpreºedinte nu este ca ºiun rege ca sã fiemoºtenitorul tronului ºisã ocupe doar funcþiaaceasta. Nu este chiarnicio problema, decît demoralã”, a declaratMircea Moloþ, preºedin-tele C.J. Hunedoara.

De altfel, acesta sedeclarã optimist în con-tinuare , dar mai afirmã

cã nu înþelege modul încare uneori funcþioneazãlegile din România.“Cred cã este o incom-patibilitate între ANI ºirestul lumii. Nu se poate.Unii ne cer sã fim înADI, iar alþii nespun cã suntemincompatibili. Cevanu este în ordine înRomânia ºi estepãcat. În loc sã mãgândesc ºi sã mã

ocup de proiecte pe caretrebuie sã le fac pentrujudeþul Hunedoara, acumîncerc sã mã gândesc cuavocaþii cum sã contra-atac soluþia Curþii deApel Alba Iulia”,

a mai spus acesta.

U n preºedintealtfel

Mircea Moloþ, prezentmiercuri la Petroºani laGala Premiilor Exclusiv, a

avut un discurs emoþio-nant, dupã ce i-a fostînmânat un premiu deexcelenþã. Tonul acestuiaºi cuvintele adresate audi-toriului au fost unele carenu s-au auzit de multe oriîn ceea ce îl priveºte.“Dacã aº fi tânãr, aº ziceYessss, dar am o anumitãvârstã ºi responsabilitateºi apreciez enorm acestpremiu, cât nu vã puteþiimagina. Mi-au trebuit 8ani de zile sã demonstrezcelor din Valea Jiului cãnu sunt altfel deoameni, cã nu suntdaþi uitãrii, cã facparte din judeþulHunedoara,România ºi cãmeritã toatãatenþia. Mi-aþi datîncrederea ºi vreauca prin tot ceea cefac, sã nu vã deza-

mãgesc. Promit cã nu ovoi face. Nu am mai spusniciodatã acest lucru ºinici nu îl voi mai spune”,a declarat Mircea Moloþ.

Considerentele care austat la baza sentinþeiCurþii de Apel vor puteafi fãcute publice dupã cehotãrârea va fi motivatã.Tot atunci, ºi preºedinteleMoloþ va face recurs laÎnalta Curtã. În cazul încare magistraþii de laCurtea Supremã vormenþine aceeaºi decizie,în judeþul Hunedoara vortrebui organizate alegeripentru funcþia depreºedinte al C.J.Hunedoara.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Bani din reciclarea deºeurilor

la Vulcan

P rimarul Gheorghe Ile a participatîn cursul acestei sãptãmâni la un

seminar internaþional organizat laBucureºti. Tema discuþiilor ºi întâlniriloravute de edilul vulcãnean a fost cea areciclãriideºeurilor.

“Au participatcam 15 firme dinGermania, fiecarepe domeniul ei.Au fãcut oexpunere alucrurilor care lefac bine, iar aces-tea ar dori sã vinã sã se extindã ºi în Româniacu aceste noutãþi în domeniu”, a declaratGheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan

De altfel, Ile vrea ca în urma întâlnirilor avutesã contracteze o firmã din strãinãtate pentruachiziþionarea unor utilaje care sã eficientizeze ºimai mult activitatea staþiei de sortare adeºeurilor menajere de la Vulcan. “Noi avemprima fazã, respectiv separarea, recuperarea saubalotarea acestor deºeuri menajere. Deci, vin-dem în stare brutã tot ceea ce recuperãm. Dar,am dori ca pe parcursul anilor sã reuºim sãfacem o producþie finitã, chiar semifabricatã dinPET-uri, ceea ce ar creºte ºi sumele pe pe carele-am putea recupera”, a mai spus primarul dela Vulcan. (Luiza (Luiza ANDRONACHE)ANDRONACHE)

Plombe de primãvarãª oseaua de centurã a

intrat în reparaþii provi-zorii. Asta spre bucuria ºofe-rilor, care, imediat ce s-atopit zãpada, ºi-au rupt efec-tiv maºinile în craterele for-mate ca dupã bombardament.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzirecunoaºte cã metoda este doaruna provizorie ºi spune cã vaplomba acum toate gropile.

„Noi continuãm reparaþiile peºoseaua de centurã ºi pe drumulspre staþiunea turisticãParâng,pentru cã cele douã dru-muri au infrastructurã de nebetonºiam decis acest lucru. E unmaterialpe care îl folosim iarna ºie o soluþie provizorie”,a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul dinPetroºani.

Soluþia aplicatã acum nu vaþine prea mult, dar primarul dinPetroºani spune cã va turna micicovoare asfaltice în zonele afec-tate, la primãvarã. Asta pentru cãrefacerea infrastructurii în totali-tate nu e posibilã în acest an.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mihai RãzvanUngureanu inaugureazã

nou sediu al ForþeiCivice

P reºedintele formaþiunii politiceForþa Civicã, Mihai Rãzvan

Ungureanu, se va afla sâmbãtã înjudeþul Hunedoara, pentru a participala inaugurarea sediului filialei judeþene.

Forþa Civicã Filiala Hunedoara are un nousediu. Situat pe B-dul 22 Decembrie nr.37A,corp dreapta Cepromin, sediul va fi inauguratsâmbãrã, iar la aceste eveniment participãpreºedintele Organizaþiei JudeþeneHunedoara, Cristian Grigoraº, secretarul general Forþa Civicã, ªtefan Pirpiliu, precumºi preºedintele Forþa Civicã, Mihai-RãzvanUngureanu. Începând cu ora 18.00, la sediulpartidului va avea loc întâlnirea publicã a celornominalizaþi cu delegaþii organizaþiilor localeForþa Civicã din judeþul Hunedoara, membriidin conducerea judeþeanã, regionalã ºi cen-tralã a partidului. Întâlnirea va avea loc la salamicã a Casei de Culturã din Deva. (C.C.)(C.C.)

Mircea Ioan Moloþ: “Dacã se considerã cã am fãcut o crimã

împotriva umanitãþii ºi cã sunt incompatibil,mã voi retrage, aºa cum spune legea!”

Monika BACIU

Consilierii de laPetroºani au aprobat ºiprogramul acþiunilorcomune dintre cele douãlocalitãþi înfrãþite.

”În noiembrie anul tre-cut, comisia comunãPetroºani – Varpalota aavut o ºedinþã de lucru laPetroºani unde au fãcutun draft de lucru al pro-gramului comun decomun de colaborarepentru 2013. Acest pro-gram a fost aprobat într-oºedinþã a consiliului localacum douã zile ºi este val-abil pentru cele douãlocalitãþi. Programele îngerenal, cele care au fosttradiþionale au rãmas. Etabãra reciprocã pentrucopii la Varpalota ºi laPetroºani la sfârºitul luiiulie. Continuã schimbulde experienþã întrefuncþionarii publici dinprimãrie. Anul acestaschimbul de experienþã vafi între birourile de man-agement a proiectelor

europene ºi finanþareaacestora din cele douãoraºe. Vor fi invitaþii pen-tru zilele oraºelor care sevor desfãºura la Petroºaniºi Varpalota. Amintesc cãavem o invitaþie pentruconcursul de semimara-ton din octombrie laVarpalota. Petroºaniul arfi pentru prima datã par-ticipant la acest semi-maraton care are otradiþie destul de îndelun-gatã la Varpalota. Este unsemimaraton internaþion-al, semiprofesionist.Trebuie sãgãsim pe ceicare doresc sãparticipe. Euam fãcut miciinvestigaþii ºi arfi persoane carear participa.Sigur cã aceastãparticipare acelor dinPetroºani va fidin bugetul lorpropriu, acoloei vor fi cazaþi ºicantonaþi pentru

acest concurs”, a declaratEduard Wersanki, respon-sabilul proiectului.

Programele de colabo-rare dintre cele douãlocalitãþi înfrãþite vor con-tinua ºi în acestan. Doar cãanul acesta sedoreºte ca pro-gramele sã fieaduse la nivelulcetãþenilor.

”Încercãm caaceastã colabo-rare sã coboarecãtre cetãþeni, mai ales cãanul acesta este anuleuropean al cetãþeanului.A fost hotãrât de cãtreParlamentul European ºidorim ca sã semnãm anulacesta ºi colaborãri întreasociaþii ale societãþiicivile, deci din Petroºani

cu cei din Varpalota. LaVarpalota societatea civilãeste mult mai dezvoltatã”,a mai spus sursa citatã.

Comisia comunã apropus pentru viitor

direcþii de colaborare îndomeniul economic, turis-tic, dar ºi al proiecteloreuropene. MunicipiulPetroºani este înfrãþit de10 ani cu localitatea ital-ianã Ponte Nelle Alpi ºide 5 ani cu Bansko,localitate din Bulgaria.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 20134 Actualitate

Monika BACIU

”Regulamentul privindamplasarea ºifuncþionarea tersaelor înmunicipiul Petroºani afost pus în dezbatere pu-blicã pe o perioadã de 20de zile. Cei care dorescsã facã recomandãri sausã vincã cu idei în priv-inþa acestui regulamentsunt aºteptaþi la biroulJuridic din cadrulmunicipiului Petroºani”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

În regulamentul defuncþionare ºi amplasarea teraselor au fost stipu-late mai multe condiþii.Una dintre acesteaprevede ca aceste terasepot funcþiona doar pânãla ora 23. Cei care vor fiidentificaþi cã nu respectãaceastã prevedere vor fi

sancþionaþi.”Cuprinde atât drep-

turile celor care voramplasa terase în centrulmunicipiului Petroºani ºiîn special în zona centru-lui civic unde suntamplasate terase precumºi obligaþii. Aº punctaunele din obligaþiile careau fost dezbãtute în ulti-mul timp. Este vorba de

imposibilitatea de a maifuncþiona dupã orele 23.Absolut nicio terasã nu vamai funcþiona. Vor fiamendaþi cu sumecuprinse între 400 ºi1500 de lei ºi deaseme-

nea între 200 ºi 1000 delei”, a mai precizat sursacitatã.

Este interzisãamplasarea teraselor fãrãa deþine un contract deînchiriere. Verificareadocumentelor se va facede cãtre Biroul autorizare-comercial din cadrulPrimãriei municipiului

Petroºani ºi ServiciulPublic de Administrare aDomeniului Public ºiPrivat. Durata închirieriieste de maxim ºapte luni,respectiv între lunileaprilie-octombrie ale anu-lui în curs. Chiria pentruterenurile închiriate va fistabilitã anual prinHotãrâre a Consiliuluilocal.

I nterdicþii

În regulamentul deamplasare ºi funcþionarea teraselor din municipiulPetroºani sunt stipulatemai multe inter-dicþii. Astfel, seinterzice anco-rarea meselor,scaunelor, bãn-cilor ºiumbrelelor înpavaj. Acesteavor aveaamprentã cauci-ucatã pentru anu afectasuprafaþapavatã. Esteinterzisãamplasarea în

spaþiul public a mobilieru-lui pentru servire, inclusiva automatelor de vânzare,a instalaþiilor frigorificesau de spãlare. Esteinterzisã aºezareacovoarelor, a altor aseme-nea elemente suport dinmateriale plastice ºi apodestelor pentruaºezarea mobilierului.Este interzisã amplasareade folii ºi paravane.Împrejmuirea teraselorsezoniere este interzisã.Alimentarea cu energieelectricã a teraselor se vaface aerian, din spaþiulpropriu, la o înãlþime deminim 2,5 metri. Esteinterzisã folosireamobilierului din materialplastic. Elementele din

material plastic suntacceptate doar în combi-naþii cu lemn, împletiturinaturale, aluminiu, fierforjat sau inox. Nu sepermite depozitareaambalajelor ºi a deºeurilorrezultate în perimetrulteraselor, ci doar în spaþi-ile special amenajate aleunitãþii de alimentaþiepublicã. Proprietarii caredeþin terase sezonieresunt obligaþi sã asigurecurãþenia ºi igiena petoatã suprafaþa terasei ºispaþiul folosit pentrudeservire. Nivelul sunetu-lui la aparatura muzicalã,televizoare, videoproiec-toare trebuie sã seîncadreze în limitelelegale.

Reguli stricte pentru amplasarea teraselor

A mplasarea teraselor, în dezbaterepublicã. Pe site-ul primãriei

municipiului Petroºani a fost postat îndezbatere publicã regulamentul deamplasare ºi funcþionare a teraselor petimpul verii.

Monika BACIU

Lucrãrile la acesteimobile nici mãcar nuau fost demarate, iarprimarul petrilean, IliePãducel, sperã sã ter-mine lucrãrileîncepute.

”Amfãcutdemersuriºi laînceputulacestui anvoi continuaaceste demersuri ºivoi insista în continuare.Am participat în urmãcu un an de zila lasusþinerea în consiliultehnico-economic alMinisterului unui bloc delocuinþe din cele patruaprobate ºi voi insista ºiîn acest an. Pânã acumla memoriile care le-amadresat diferitelor minis-tere cu privire la prob-lemele din oraº mi s-a

spus cã bugetul dinacest an nu îºi permitesã înceapã sau sã sealoce fonduri pentruinvestiþii noi. Sincer sãfiu m-aº bucura în acestan, pentru cã este un an

greu, sã primimfinanciar sã ne

sporijine mãcarsã finalizã-muneleinvestiþii înce-pute, cum ar fi

blocurile sociale,grãdiniþa care am

început-o de câþiva aniºi nu o mai putem final-iza, deci investiþiile înce-pute ºi cu termen definalizare”, a declarat IliePãducel, primaruloraºului Petrila.

În Petrila ar fi trebuitsã fie construite patrublocuri ANL, însã înprezent nici nu se poatevorbi de aceastãinvestiþie din cauza lipseifondurilor.

Proiecte depuse ºinerealizate

A NL-urile din Petrila nu se mai con-struiesc, cel puþin nu deocamdatã.

Administraþia localã din Petrila a avut învedere realizarea unor blocuri ANL.Acestea trebuiau amplasate pe stradaPrundului din localitate, adicã în zonatunelului, pe marginea Jiului de Est.

Localitãþi înfrãþite de 15 ani

Proiecte comune pentru aniversare jubiliarã

A niversare jubiliarã cu proiecte comune.În acest an se împlinesc 15 ani de

când s-a semnat protocolul de înfrãþire din-tre municipiul Petroºani ºi Varpalota, locali-tate din Ungaria. Evenimentul va fi serbatcu ocazia zilelor celor douã localitãþi.

S ituaþia cãlãtorilor care stauore în ºir în gãri, în

aºteptarea trenului Inter Regio1821 a ajuns în parlamentulRomâniei. Este vorba despretrenul Constanþa -Bucureºti –Arad, via Tg Jiu, care îi afecteazãdirect ºi pe hunedoreni.

Deputatul PNL de Hunedoara,Carmen Hãrãu, i-a solicitat ministru-lui Tranporturilor, Relu Fenechiu, sãanalizeze atent situaþia trenului InterRegio 1821. Acesta întârzie periodicchiar ºi 180 de minute ºi nu vorbimdespre zilele caniculare sau cele cuviscol. Aºa cã oamenii stau ore în ºirîn gãri, în aºteptarea trenului. Printre

cei afectaþi direct sunt ºi hunedorenii,pentru cã trenul trece ºi prin gãriledin Petroºani, Subcetate, Cãlan,Simeria ºi Deva. „Aceastã situaþiecreeazã nu doar un disconfort majorcãlãtorilor – ei sunt nevoiþi sã seprezinte în gãri conform orarului ofi-cial din mersul trenurilor – dar ºi ostare de relativã nesiguranþã. A stanoaptea peste douã sau trei ore într-o garã nu este un lucru tocmailiniºtitor”, apreciazã deputatul hune-dorean. În aceste condiþii, aratã par-lamentarul, oamenii renunþã sã maicãlãtoreascã cu trenul ºi aleg altemijloace de transport aflate laîndemânã, mai ales cã sunt omulþime de companiide transport auto care

efectueazã curse regulate, iar CFRcontinuã sã înregistreze pierderi. Aºastând lucrurile, Carmen Hãrãu estede pãrere cã sar fi mai bine dacã IR1821 ar reveni la sistemul de acum5 ani, cu atât mai mult cu câtîntârzierile, spun oficialii CFR, sedatoreazã mai ales furturilor decabluri de pe traseul Bucureºti –Constanþa. Adicã, aratã deputatulPNL, în acea perioadã IR 1821 seforma în Bucureºti, pleca la 23.45 ºinu era dat peste cap un întreg traseuferoviar, cum se întâmplã acum, ºiasta pânã se va rezolva problematraseului Bucureºti - Constanþa.

CarCarmen men COSMANCOSMAN


Problema cãlãtorilor care aºteaptã ore în ºir în gãri trenul IR 1821 a ajuns în Parlament

I lie Toma, noul directorexecutiv al Casei de Pensii

din judeþul Hunedoara, s-aîntâlnit ieri cu reprezentanþiiLigii Sindicatelor PensionarilorMinieri din Valea Jiului.

La întâlnire au fost prezenþi ºicâteva zeci de foºti minieri care auridicat mai multe probleme legate denivelul pensiilor încasate. Nu înultimul rând, o serie de sesizãri s-aureferit ºi la cei doi de ucenicie dinºcolile profesionale care, în prezent,nu sunt luaþi în calcul la stabilireavalorii pensiilor.

“M-am întâlnit cu aproape 20 deactuali pensionari minieri, fiecare aavut câte o problemã de rezolvat,dar cei mai mulþi s-au plâns deprevederile noii legi a pensiilor carenu le aduce o sporire a veniturilor.

În acelaºi timp, alþii au avut o seriede obiecþii vis-à-vis de faptul cã lacalcularea pensiilor nu le sunt luaþiîn considerare cei 2 ani de uceniciede la ºcolile profesionale. De altfel,pe aceastã temã, tocmai am fãcut osesizare adresatã actualului ministrual Muncii. Rãmâne de vãzut când ºicâte dintre sesizãrile pensionarilorminieri cu care m-am întâlnit se vorrezolva. Eu sper cã acestea vor gãsi

un ecou pozitiv la minister în celmai scurt timp”, a declarat IlieToma, director executiv Casa dePensii Judeþul Hunedoara.

Dupã cum a precizat actualulpreºedinte executiv al Casei dePensii din Hunedoara, acesta vaveni, mãcar o datã pe lunã în Valea Jiului, pentru a se întâlni cupensionarii din zonã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Astãzi, prima bursãdin 2013

Î n acest an, prima bursã a locurilorde muncã din Valea Jiului va fi

organizatã vineri, 22 februarie, cuîncepere de la ora 9:00.

Acþiunea se va derula în sediile agenþiilorlocale pentru ocuparea forþei de muncã dinPetroºani, Vulcan ºi Lupeni. În Petroºani, deexemplu, au fost contactaþi sã participe unnumãr de 21 de agenþi economici, doar 4 dintreaceºtia confirmând faptul cã vor fi prezenþi labursã. Locurile de muncã scoase la concursprovin din mai multe domenii de activitate ºianume confecþii încãlþãminte, comerþ sauexploatarea lemnului. “Nu mã aºtept la niºterezultate deosebite, respectiv angajãrinumeroase, þinând cont de faptul cã ne aflãm înplinã iarnã, perioadã în care oferta de locuri demuncã este una slabã. Din experienþa anilor tre-cuþi ºtiu cã piaþa forþei de muncã va începe sã sedezgheþe abia din luna martie”, a precizat JudithBabþan, ºeful Agenþiei Locale de Ocupare aForþei de Muncã din Petroºani.

În prezent, numãrul ºomerilor înregistraþi înlocalitãþile din Valea Jiului este de 1.532 laPetroºani, 685 în Petrila, 833 la Lupeni ºi 799în Vulcan. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))Î n cele douã

sãptãmâni trecutede la inaugurareaBiroului ConsiliuluiJudeþean Hunedoaradin municipiulPetroºani, pragulacestuia a fost trecutde doar (aproximativ)20 de persoane.

Problemele cele mai desridicate de cãtre cei care auapelat la ajutorul reprezen-tanþilor mini-parlamentuluihunedorean s-au referit la

lipsa locurilor de muncã,necazuri legate de actuleducaþional sauneînþelegeri cu reprezen-tanþii primãriilor.

“În ceea ce priveºteacest din urmã aspect noinu ne putem implica aºaîncât le-am indicatpetenþilor sã-ºi rezolveproblemele pe plan localprin deplasarea la primãri-ile la care sunt arondaþi”, aprecizat Ioan Rus,vicepreºedinte ConsilulJudeþean Hunedoara.

Cei mai mulþi dintre cei

care au apelat la ajutorulreprezentanþilor cabinetuluiau venit aici pentru a-ºirezolva unele problemelegate de lipsa locurilor demuncã. “Problema legatãde locurile de muncã esteuna valabilã pentru întrea-ga Vale a Jiului. Creareade noi locuri de muncã nepreocupã ºi pe noi, cei dinConsiliul Judeþean, rãmânesã vedem ce vom reuºi sãrezolvãm în acest an”, amai spus vice-preºedinteleCJH.

În ceea ce priveºteîmbunãtãþirea nivelului detrai din Valea Jiului, subiectla care s-au referit o bunãparte dintre sesizãrile

depuse de cãtre cetãþeniidin zonã, vicepreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara a precizat cã laacest aspect mai este delucru. “Aici mai avem delucru cu toþii cei implicaþi înrezolvarea acestei proble-me. Nu este o problemãcare poate fi rezolvatã deazi pe mâine”, a declaratIoan Rus.

Cabinetul din Petroºanial preºedintelui CJHMircea Ioan Moloþ estedeschis de luni pânã vineri,inclusiv, activitatea acestuiafiind coordonatã de cãtreconsilierul Mariana Ghioc.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Noul ºef s-a întâlnit cu foºtii mineri

Încã nu s-au îmbulzit lacabinetul “judeþean”

Monika BACIU

Dar toate acele vremuriputem spune cã au apusdemult pentru cã în ziua deazi pe nimeni nu maiintereseazã ºcoalã ºi sã-ºifacã un viitor ºi o carierãîntr-un anumit domeniu deactivitate.

Dacã ºi pânã acumputem spune cã elevii aufost ºi vor fi în continuarepreocupaþi de alte prob-leme decât cele prin carear putea sã-ºi croiascã unviitor în viaþã în ultima

perioadã de timp putemvedea cã nici cei care artrebui sã-i cãlãuzeascã petinerii elevi pentru a leasigura o culturã generalãºi un minim de cunoºtinþenu o mai fac.

Astfel cã cei dinGuvernul României vin cutot felul de proiecte caremai de care mai ”benefice”în educaþia tinerilor dinRomânia.

Ultima noutate ar fi ceaa introduceri a unui numãrmai mare de ore de edu-caþie fizicã atât pentru cei

din diclul gimnazial cât ºipentru colegii lor mai maridin liceu. Dar aceste ore desport în plus pe care eleviiar trebui sã le aibã vin cu

un preþ, pentru cã acesteamãrindu-se ar trebui sã sereducã numãrul orelor laalte materii care sunt multmai importante, cum ar filimba ºi literatura românã.Asta în timp ce în judeþulHunedoara peste 82% din-tre elevii claselor terminale

au picat cu ”felicitãri”simulãrile examenului debacalaureat, iar la 9 liceedin judeþ promovabilitateala aceste simulãri a fostde ZERO procente.Deoarece din cele 36 delicee existente în judeþulHunedoara, în nouãunitãþi de învãþãmânt nua promovat nici un elev,conducereaInspectoratului ªcolarHunedoara a stabilitadoptarea mai multormãsuri, printre care supli-mentarea orelor de

pregãtire pentruBacalaureat.

Rezultatele de la simula-rea examenului deBacalaureat sunt mai slabeca anul trecut, când25,62% dintre elevi aureuºit sã obþinã note de tre-cere.

Credem cã minþile lumi-

nate care ne conduc auuitat cât de mult înseamnão ºcoalã ºi cunoºtinþele decultura generalã ºi mai multdecât atât sã fi cu adevãratbun într-un domeniu deactivitate.

În ritmul în care mergtreburile ºi la cum se scim-ba programele ºcolare dela noi din þarã, putemspune cã un curând pro-bele pentru examenul debacalaureat se vor da dinculturist ºi poate chiar ºidin machiaj.

Începem sã-i credem peacei oameni care dispun deo anumitã sumã de bani îºitrimit copii la studii în afaraþãrii chiar de la o vârstãfragedã pentru cã doar aºavor fi siguri de viitorul copi-ilor pentru care muncesc ºise sacrifica o viaþãîntreagã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Diana MITRACHE

„Am dat un miliard delei pe lunã ca sã ne

zbatem în anonimat. Maibine banii ãia îi canalizãmspre revigorarea centruluide copii ºi juniori, care va

avea douã segmente. Unulde performanþã ºi unul demasã”, a declarat AlinSimota, fost finanþator JiulPetroºani.

Cât priveºte finanþareacu chetã de la oameni,Simota a spus cã nu sebagã, dar a declarat cã vaface publice lunar cheltu-ielile pe care le va avea laClubul Jiul, cu tot scepti-cismul pe care l-a manifes-tat faþã de aceastã idee.„Eu nu mã bag la aºaceva. Nu vreau sã fieinterpretabil. Probabilprimãria, printr-o hotãrârede consiliu sã-ºi formezeun departament ºi sãiniþieze acest lucru.

Dacã vom ajunge, vomanunþa lunar ce cheltuielise fac, cu copiii dupãordinele de platã ºi dupãtoate documentele justi-ficative, dar în actuala con-jucturã nu o vãd foarte fez-abilã”, a mai adãugatSimota.

În altã ordine de idei,

omul de afaceri AdrianRus, unul dintre cei care amai ajutat Jiul, spuneacum cã soluþia stã înmâna oamenilor de afaceripotenþi.

„Din pãcate, trebuieadoptatã o soluþie de com-promis. Trebuie toateforþele care pot sã susþinãacest fenomen, fotbalul ºiechipa Jiul, soluþii care tre-buiesc luate în cel maiscurt timp. Altfel, aceastãechipã, un brand al VãiiJiului, are ºanse sã dis-

parã. Nu ºtiu dacã acumpoate sã existe un om sin-gur capabil sã susþinãfinanciar echipa. Împre-unã, mediul de afaceri ºi ocolaborare mai bunã cuprimãria Petroºani, credcã putem sã o ducem maideparte într-un termenmediu”, a declarat AdrianRus, om de afaceri.

ªi fanii sperã în soluþiasalvatoare, iar echipa arputea deveni o societatepe acþiuni a Vãii Jiului.„Nu e prea roz la Jiul. Nu

e bine deloc. La niveldeclarativ, totul e bine ºifrumos, fapte deloc. Gatacu vorbele! Vrem fapte!Avem nevoie de oamenicu bani, ca Simota,Bercea, primãria sã seimplice.

Sã demareze acþiuni destrângere de fonduri, don-aþii legale, la vedere, ca sãnu mai aparã suspiciuni,cã noi suntem bolnavi desuspiciune. O societate peacþiuni la care sã con-tribuie oricine vrea”, a

declarat Costel Grigore,unul dintre membriigaleriei echipei JiulPetroºani.

Chiar dacã ºi-a anunþatprin presã intenþia de aprelua Jiul Petroºani, omulde afaceri Emil Bercea nua fost prezent la dez-baterea publicã. Totuºi,primarul din Petroºani aspus cã e deschis oricãreiidei ºi a concluzionat cãîntâlnirea a fost, totuºi, debun augur. „Au fost totfelul de opinii, dar s-a

desprins o idee mai gener-alã, referitor la faptul cãam putea face o formã încare fiecare sã doneze omicã sumã de bani pentrua susþine echipa. Vomvedea, chestiunea, însã, vatrebui îmbrãcatã într-oformã legalã”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul din Petroºani.

La întâlnirea de salvarea echipei Jiul dinPetroºani, Simota a þinutsã precizeze cã va susþineo ºcoalã de fotbal la Jiul ºia subliniat cã nu mai vreasã dea bani la o echipãmare. Simota sperã cã vada lovitura cu micii fot-baliºti, pe care sã-iformeze la Petroºani, iarmai apoi sã scoatã banidin asta.

Aceasta a fost primaîntâlnire, dupã mitingul desusþinere de duminica tre-cutã, iar suporterii îºi punmari speranþe în oameniicare le-ar putea fi de aju-tor.

Daþi„leul”pentruJiul!

C hetã pentru Jiul Petroºani. Aºa sevãd lucrurile acum, când finanþa-

torul Alin Simota a zis cã nu mai poatesusþine financiar echipa alb-negrilor.Singura ºansã ar fi ca toatã lumea, carecrede în fotbal, sã contribuie cu bani.Asta susþin acum ºi fanii ºi Alin Simota,care crede în realizarea unei ºcoli simi-lare cu cea a lui Hagi, dar nu mai poatefinanþa Jiul.

Cunoºtinþele de bazã înlocuite deorele de sport

C u toþii am trecut prin etapele anilorde ºcoalã chiar dacã nu ne-au plãcut

foarte mult sau dacã am fost nevoiþi sãînvãþãm mai mult din cauza pãrinþilor pecare i-am înþeles doar dupã terminareastudiilor, atunci am realizat cât de impor-tantã este ºcoala ºi mai mult decât atâtcât de mult conteazã sã ai o diplomã destudii superioare.

Latura romanticã într-o relaþiede lungã duratã trebuie alimen-

tatã constant ºi îngrijitã deambii parteneri, spune Michele

Weiner-Davis,expert în prob-leme de relaþieºi cãsnicie,conformPrevention. Easpune cã nimicnu se întâmplãde la sine ºi nuapare dacã ceidoi nu fac

nimic în aceastã privinþã.

P reocuparea pentrucopii

O primã problemã este datã depunerea copiilor pe primulplan, ingnorand alte aspecte alevieþii personale. Ceea ce facpãrinþii este sã petreacã puþintimp împreunã, tot pentrubinele copiilor lor. O relaþiesãnãtoasã ºi trainicã se clãdeºtepe timpul petrecut împreunã. Important este ca o cãsnicie sãnu fie stricatã de probleme careacapareazã tot timpul celor doi.O soluþie care poate fi aplicatãeste stabilirea unei seri în carepartenerii sã fie împreunã, chiarieºind în oraº. O searã min-

unatã nu sta neapãrat în baniipe care îi puteþi cheltui, maiales dacã nu îi aveþi. Puteþirãmâne acasã pentru a vã bucu-ra de intimitatea cãminului.

O searã specialã pentru voi

O soluþie bunã este petrecereatimpului unul cu celãlalt, dupãce copiii merg la culcare. Oputeþi face într-o searã, în tim-pul sãptãmânii, culcându-i pecei mici mai devreme. În cazulîn care nu vã permiteþi sã anga-jaþi pe cineva care sã stea cucopiii pentru cã voi sã mergeþiundeva, puteþi apela la prieteni,întorcându-le serviciul când eivor avea nevoie. Nu este atât de importantnumãrul acestor ieºiri în oraº

sau frecvenþa cu care se iveºteocazia pentru voi. Importanteste cã ea sã existe, chiar ºi odatã la câteva sãptãmâni. O ast-fel de searã vã va reconectaunul cu altul ºi va aduce ben-eficii cãsniciei voastre.

R omantismul, onecesitate?

Weiner-Davis spune cã roman-tismul nu este o componentãesenþialã a unor astfel de seri încare sunteþi doar voi. Importanteste sã fiþi relaxaþi ºi sã existe oatmosferã plãcutã. În plus, nu uitaþi sã menþineþi oatmosferã de bucurie ºi plãcereîn fiecare zi, dându-vã mesajeamuzante pe telefon ºi flirtând,prefãcându-vã cã abia l-aþicunoscut pe celãlalt.

Studiile de specialitatearatã cã mariajele care

merg bine le oferã recom-pense celor doi parteneri,

inclusiv din punct devedere al veniturilor, încondiþiile în care aceºtiatind sã aibã agoniseli depatru ori mai mari decâtcele ale persoanelor carenu sunt cãsãtorite, scrieMSNBC.

C um te facecãsnicia

mai bogat

Specialiºtii îndomeniu spun cãoamenii cãsãtoriþibeneficiazã inclusivde avantajele finan-ciare ale partener-ilor, astfel cã potaduna mai multãavere. Ei tind sã fie

mai bogaþi ºi decât ceicare au parteneri de viaþã,dar nu sunt cãsãtoriþi. Înplus, cei implicaþi în cãsni-cie împart toate cheltu-ielile cu celãlalt, ceea ce leoferã un avantaj.

De exemplu, un bãrbatcãsãtorit poate munci 12ore pe zi pentru a-ºi

mulþumi ºeful ºi câºtigãmai mult inclusiv datoritãfaptului cã acasã estecineva care sã aibã grijãde tot.

Romantismul uneirelaþii de dragoste care nueste legalizata prin cãsãto-rie nu este tocmai beneficdin punct de vedere finan-

ciar, spune JayZagorsky, specialistde la o universitatedin Ohio, SUA.

P roblemeleaduse de

divorþ

Pe de altã parte,un divorþ înseamnãºi o scãdere destulde mare a veni-turilor fiecãruia. Înacest caz, eniturile

pot ajunge sã fie mai micichiar decât înainte decãsãtorie.Specialiºtii mai susþin cãoamenii sãraci au tendinþade a divorþa, stresulcauzat de problemeleîntâmpinate spunându-ºicuvântul.

Cum sã reînvii pasiunea în cãsnicia ta

C uplurile din ziua de azi au puþin timp la dis-poziþie pentru a fi în intimitate ºi a se bucu-

ra unul de altul. Majoritatea oamenilor recunoscfaptul cã alte probleme le rãpesc timpul pe care l-ar petrece împreunã. Existã câteva modalitãþi încare pasiunea în cãsnicie poate fi reaprinsa.

Cum te poate îmbogãþi dragostea

C ei care se pregãtesc sã facã pasulspre cãsãtorie trebuie sã fie fericiþi

de aceastã decizie nu numai pe plan sentimental, ci ºi pe plan financiar.

Monika BACIU

Dar toate acele vremuriputem spune cã au apusdemult pentru cã în ziua deazi pe nimeni nu maiintereseazã ºcoalã ºi sã-ºifacã un viitor ºi o carierãîntr-un anumit domeniu deactivitate.

Dacã ºi pânã acumputem spune cã elevii aufost ºi vor fi în continuarepreocupaþi de alte prob-leme decât cele prin carear putea sã-ºi croiascã unviitor în viaþã în ultima

perioadã de timp putemvedea cã nici cei care artrebui sã-i cãlãuzeascã petinerii elevi pentru a leasigura o culturã generalãºi un minim de cunoºtinþenu o mai fac.

Astfel cã cei dinGuvernul României vin cutot felul de proiecte caremai de care mai ”benefice”în educaþia tinerilor dinRomânia.

Ultima noutate ar fi ceaa introduceri a unui numãrmai mare de ore de edu-caþie fizicã atât pentru cei

din diclul gimnazial cât ºipentru colegii lor mai maridin liceu. Dar aceste ore desport în plus pe care eleviiar trebui sã le aibã vin cu

un preþ, pentru cã acesteamãrindu-se ar trebui sã sereducã numãrul orelor laalte materii care sunt multmai importante, cum ar filimba ºi literatura românã.Asta în timp ce în judeþulHunedoara peste 82% din-tre elevii claselor terminale

au picat cu ”felicitãri”simulãrile examenului debacalaureat, iar la 9 liceedin judeþ promovabilitateala aceste simulãri a fostde ZERO procente.Deoarece din cele 36 delicee existente în judeþulHunedoara, în nouãunitãþi de învãþãmânt nua promovat nici un elev,conducereaInspectoratului ªcolarHunedoara a stabilitadoptarea mai multormãsuri, printre care supli-mentarea orelor de

pregãtire pentruBacalaureat.

Rezultatele de la simula-rea examenului deBacalaureat sunt mai slabeca anul trecut, când25,62% dintre elevi aureuºit sã obþinã note de tre-cere.

Credem cã minþile lumi-

nate care ne conduc auuitat cât de mult înseamnão ºcoalã ºi cunoºtinþele decultura generalã ºi mai multdecât atât sã fi cu adevãratbun într-un domeniu deactivitate.

În ritmul în care mergtreburile ºi la cum se scim-ba programele ºcolare dela noi din þarã, putemspune cã un curând pro-bele pentru examenul debacalaureat se vor da dinculturist ºi poate chiar ºidin machiaj.

Începem sã-i credem peacei oameni care dispun deo anumitã sumã de bani îºitrimit copii la studii în afaraþãrii chiar de la o vârstãfragedã pentru cã doar aºavor fi siguri de viitorul copi-ilor pentru care muncesc ºise sacrifica o viaþãîntreagã.


Diana MITRACHE

„Am dat un miliard delei pe lunã ca sã ne

zbatem în anonimat. Maibine banii ãia îi canalizãmspre revigorarea centruluide copii ºi juniori, care va

avea douã segmente. Unulde performanþã ºi unul demasã”, a declarat AlinSimota, fost finanþator JiulPetroºani.

Cât priveºte finanþareacu chetã de la oameni,Simota a spus cã nu sebagã, dar a declarat cã vaface publice lunar cheltu-ielile pe care le va avea laClubul Jiul, cu tot scepti-cismul pe care l-a manifes-tat faþã de aceastã idee.„Eu nu mã bag la aºaceva. Nu vreau sã fieinterpretabil. Probabilprimãria, printr-o hotãrârede consiliu sã-ºi formezeun departament ºi sãiniþieze acest lucru.

Dacã vom ajunge, vomanunþa lunar ce cheltuielise fac, cu copiii dupãordinele de platã ºi dupãtoate documentele justi-ficative, dar în actuala con-jucturã nu o vãd foarte fez-abilã”, a mai adãugatSimota.

În altã ordine de idei,

omul de afaceri AdrianRus, unul dintre cei care amai ajutat Jiul, spuneacum cã soluþia stã înmâna oamenilor de afaceripotenþi.

„Din pãcate, trebuieadoptatã o soluþie de com-promis. Trebuie toateforþele care pot sã susþinãacest fenomen, fotbalul ºiechipa Jiul, soluþii care tre-buiesc luate în cel maiscurt timp. Altfel, aceastãechipã, un brand al VãiiJiului, are ºanse sã dis-

parã. Nu ºtiu dacã acumpoate sã existe un om sin-gur capabil sã susþinãfinanciar echipa. Împre-unã, mediul de afaceri ºi ocolaborare mai bunã cuprimãria Petroºani, credcã putem sã o ducem maideparte într-un termenmediu”, a declarat AdrianRus, om de afaceri.

ªi fanii sperã în soluþiasalvatoare, iar echipa arputea deveni o societatepe acþiuni a Vãii Jiului.„Nu e prea roz la Jiul. Nu

e bine deloc. La niveldeclarativ, totul e bine ºifrumos, fapte deloc. Gatacu vorbele! Vrem fapte!Avem nevoie de oamenicu bani, ca Simota,Bercea, primãria sã seimplice.

Sã demareze acþiuni destrângere de fonduri, don-aþii legale, la vedere, ca sãnu mai aparã suspiciuni,cã noi suntem bolnavi desuspiciune. O societate peacþiuni la care sã con-tribuie oricine vrea”, a

declarat Costel Grigore,unul dintre membriigaleriei echipei JiulPetroºani.

Chiar dacã ºi-a anunþatprin presã intenþia de aprelua Jiul Petroºani, omulde afaceri Emil Bercea nua fost prezent la dez-baterea publicã. Totuºi,primarul din Petroºani aspus cã e deschis oricãreiidei ºi a concluzionat cãîntâlnirea a fost, totuºi, debun augur. „Au fost totfelul de opinii, dar s-a

desprins o idee mai gener-alã, referitor la faptul cãam putea face o formã încare fiecare sã doneze omicã sumã de bani pentrua susþine echipa. Vomvedea, chestiunea, însã, vatrebui îmbrãcatã într-oformã legalã”, a spusTiberiu Iacob Ridzi, pri-marul din Petroºani.

La întâlnirea de salvarea echipei Jiul dinPetroºani, Simota a þinutsã precizeze cã va susþineo ºcoalã de fotbal la Jiul ºia subliniat cã nu mai vreasã dea bani la o echipãmare. Simota sperã cã vada lovitura cu micii fot-baliºti, pe care sã-iformeze la Petroºani, iarmai apoi sã scoatã banidin asta.

Aceasta a fost primaîntâlnire, dupã mitingul desusþinere de duminica tre-cutã, iar suporterii îºi punmari speranþe în oameniicare le-ar putea fi de aju-tor.

Daþi„leul”pentruJiul!

C hetã pentru Jiul Petroºani. Aºa sevãd lucrurile acum, când finanþa-

torul Alin Simota a zis cã nu mai poatesusþine financiar echipa alb-negrilor.Singura ºansã ar fi ca toatã lumea, carecrede în fotbal, sã contribuie cu bani.Asta susþin acum ºi fanii ºi Alin Simota,care crede în realizarea unei ºcoli simi-lare cu cea a lui Hagi, dar nu mai poatefinanþa Jiul.

Cunoºtinþele de bazã înlocuite deorele de sport

C u toþii am trecut prin etapele anilorde ºcoalã chiar dacã nu ne-au plãcut

foarte mult sau dacã am fost nevoiþi sãînvãþãm mai mult din cauza pãrinþilor pecare i-am înþeles doar dupã terminareastudiilor, atunci am realizat cât de impor-tantã este ºcoala ºi mai mult decât atâtcât de mult conteazã sã ai o diplomã destudii superioare.

Latura romanticã într-o relaþiede lungã duratã trebuie alimen-

tatã constant ºi îngrijitã deambii parteneri, spune Michele

Weiner-Davis,expert în prob-leme de relaþieºi cãsnicie,conformPrevention. Easpune cã nimicnu se întâmplãde la sine ºi nuapare dacã ceidoi nu fac

nimic în aceastã privinþã.

P reocuparea pentrucopii

O primã problemã este datã depunerea copiilor pe primulplan, ingnorand alte aspecte alevieþii personale. Ceea ce facpãrinþii este sã petreacã puþintimp împreunã, tot pentrubinele copiilor lor. O relaþiesãnãtoasã ºi trainicã se clãdeºtepe timpul petrecut împreunã. Important este ca o cãsnicie sãnu fie stricatã de probleme careacapareazã tot timpul celor doi.O soluþie care poate fi aplicatãeste stabilirea unei seri în carepartenerii sã fie împreunã, chiarieºind în oraº. O searã min-

unatã nu sta neapãrat în baniipe care îi puteþi cheltui, maiales dacã nu îi aveþi. Puteþirãmâne acasã pentru a vã bucu-ra de intimitatea cãminului.

O searã specialã pentru voi

O soluþie bunã este petrecereatimpului unul cu celãlalt, dupãce copiii merg la culcare. Oputeþi face într-o searã, în tim-pul sãptãmânii, culcându-i pecei mici mai devreme. În cazulîn care nu vã permiteþi sã anga-jaþi pe cineva care sã stea cucopiii pentru cã voi sã mergeþiundeva, puteþi apela la prieteni,întorcându-le serviciul când eivor avea nevoie. Nu este atât de importantnumãrul acestor ieºiri în oraº

sau frecvenþa cu care se iveºteocazia pentru voi. Importanteste cã ea sã existe, chiar ºi odatã la câteva sãptãmâni. O ast-fel de searã vã va reconectaunul cu altul ºi va aduce ben-eficii cãsniciei voastre.

R omantismul, onecesitate?

Weiner-Davis spune cã roman-tismul nu este o componentãesenþialã a unor astfel de seri încare sunteþi doar voi. Importanteste sã fiþi relaxaþi ºi sã existe oatmosferã plãcutã. În plus, nu uitaþi sã menþineþi oatmosferã de bucurie ºi plãcereîn fiecare zi, dându-vã mesajeamuzante pe telefon ºi flirtând,prefãcându-vã cã abia l-aþicunoscut pe celãlalt.

Studiile de specialitatearatã cã mariajele care

merg bine le oferã recom-pense celor doi parteneri,

inclusiv din punct devedere al veniturilor, încondiþiile în care aceºtiatind sã aibã agoniseli depatru ori mai mari decâtcele ale persoanelor carenu sunt cãsãtorite, scrieMSNBC.

C um te facecãsnicia

mai bogat

Specialiºtii îndomeniu spun cãoamenii cãsãtoriþibeneficiazã inclusivde avantajele finan-ciare ale partener-ilor, astfel cã potaduna mai multãavere. Ei tind sã fie

mai bogaþi ºi decât ceicare au parteneri de viaþã,dar nu sunt cãsãtoriþi. Înplus, cei implicaþi în cãsni-cie împart toate cheltu-ielile cu celãlalt, ceea ce leoferã un avantaj.

De exemplu, un bãrbatcãsãtorit poate munci 12ore pe zi pentru a-ºi

mulþumi ºeful ºi câºtigãmai mult inclusiv datoritãfaptului cã acasã estecineva care sã aibã grijãde tot.

Romantismul uneirelaþii de dragoste care nueste legalizata prin cãsãto-rie nu este tocmai beneficdin punct de vedere finan-

ciar, spune JayZagorsky, specialistde la o universitatedin Ohio, SUA.

P roblemeleaduse de

divorþ

Pe de altã parte,un divorþ înseamnãºi o scãdere destulde mare a veni-turilor fiecãruia. Înacest caz, eniturile

pot ajunge sã fie mai micichiar decât înainte decãsãtorie.Specialiºtii mai susþin cãoamenii sãraci au tendinþade a divorþa, stresulcauzat de problemeleîntâmpinate spunându-ºicuvântul.

Cum sã reînvii pasiunea în cãsnicia ta

C uplurile din ziua de azi au puþin timp la dis-poziþie pentru a fi în intimitate ºi a se bucu-

ra unul de altul. Majoritatea oamenilor recunoscfaptul cã alte probleme le rãpesc timpul pe care l-ar petrece împreunã. Existã câteva modalitãþi încare pasiunea în cãsnicie poate fi reaprinsa.

Cum te poate îmbogãþi dragostea

C ei care se pregãtesc sã facã pasulspre cãsãtorie trebuie sã fie fericiþi

de aceastã decizie nu numai pe plan sentimental, ci ºi pe plan financiar.

O dispoziþie a direc-torului Nicolae

Drãgoi cere ca toþi nouangajaþii SNH sã-ºidepunã cazierele ”îndosarul de personal”.Deranjaþi, unii au fãcutscandal cã nu esteobligatoriu ºi cã nu-lvor depune, deºi ºtiu cãnu au încotro. Unuldintre deranjaþi esteliderul de sindicatAdrian Jurca.

”Legea ne obligã sãcerem cazierul salariatului laîncadrarea în muncã. Fiindo societate nouã, conformart.66 din ContractulColectiv de Muncã învigoare ºi conform CoduluiMuncii, orice persoanã, laangajare, trebuie sã prezinteºi cazierul. Noi am luatdecizia ca în primã fazã sãdepunã cazierele cei cufuncþii de rãspundere ºicoordonare” – a declaratdirectorul general al SNH,Nicolae Drãgoi.

Surse care au dorit sã-ºipãstreze anonimatul, deran-jate de situaþiile create deunii, care se cred mai cumoþ decât restul salariaþilor,au reacþionat mormãind înbarbã intrigaþi. Doar cã pelângã barba lor mormãi-toare au fost ºi mineri, carenu s-au sfiit sã strige în guramare ceea ce au auzit. Estevorba de unul dintre lideriisindicali de la Mina

Livezeni, Adrian Jurca, deranjat tare cã trebuie sã-ºidepunã acel cazier. A voci-ferat precizând cã el nu vadepune nici un cazier, lucruce i-a determinat pe uniiortaci sã înjure minereºte.”Adicã ce? Eu-s mai prostca Jurca? Sau îi e fricã cã osã aflãm acum pentru ceare pete, cã aºa am maiaflat noi cã ar avea condamnare sau amenzipenale, dar clar pentru cenu se ºtie. Am auzit de uncec neacoperit, dar mai ºtii?Cã de banii ãia mulþi caretrebuie sã-i dea oamenilorpe care i-a înºelat, toatãlumea ºtie, cã a scris presaîn anii ãºtia de s-a sãturat”– a declarat un miner de laLivezeni, care plecase cuchitanþele plãþilor fãcute laTrezorerie pentru a-ºiscoate cazierul.

S -a suspendat,dar nu a fost

legalªtiind cã liderul de sindi-

cat Adrian Jurca ºi-a sus-pendat contractul de muncãpe relaþia cu CompaniaNaþionalã a Huilei, în lunaoctombrie 2012, deci nueste angajat, nu am crezutminerii care-l blamau pecontroversatul lider.

“Având în vedere presiu-nile pe care le fac diverºifactori din CNH asupramea ºi asupra colectivuluide la mina Livezeni, mi-amsuspendat contractul demuncã”, a declarat Jurca, lamomentul suspendãrii.Adrian Jurca urma sã fiesalariat al sindicatului.

În documentarea noastrã,am aflat cã suspendarea sanu a avut temei legal, însensul cã trebuia sã preziteun document înregistrat laITM prin care sã ateste cãeste plãtit de sindicat ºi cãse achitã de dãrile cãtrestat. Cum acest act nu aexistat, Adrian Jurca a tre-buit sã se întorcã la ”presiu-

nile diverºilor factori”, cumchiar el a declarat. Esteinteresant de vãzut cine ºicum i-a acoperit/motivatcele vreo 20 de zile lipsã,nemotivat, de la serviciu peperioada cât s-a produsaceastã bâlbâialã, plec - nuplec.

Adrian Jurca este inginerresponsabil urmãrirea pro-ducþiei în cadrul serviciuluiTGT de la mina Livezeni.Tot cu aceastã ocazie amaflat cã Jurca este pontat înfiecare zi de lucru la ora7,00, deºi acesta nu vine la acea orã fiind probabilocupat cu probleme sindicale, au spus surse dincadrul CNH.

C u tinichea de coadã, dar

norocos!Se pare cã este bine sã

fii lider pentru cã poþi încãl-ca legi, poþi sã îþi faci relaþii

ºi sã mai ºi uzezi de ele,poþi sã ai zeci de procesecã nu te ocoleºte norocul,ba poþi sã mai ai ºi pretenþiila posturi de conducere ºisã fii ºi creditat politic.

Aºa a fost în toamna lui2011, când Adrian Jurcaera cercetat în stare de libertate, pentru înºelãciuneºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, dar afost propus, cu acordul sãu,pentru funcþia de directorgeneral al CompanieiNaþionale a Huilei de PDL,lucru confirmat de conducerea PDL cum cãJurca a fost la un momentdat una dintre opþiuni.

Cine a spus cã Româniaeste þara în care ”hoþia ºiminciuna au rang de virtute”, se pare cã nu agreºit.

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

S pitalul orãºenesc Haþeg, încomã. Situaþia financirã a spi-

talului orãºenesc Haþeg este unadificilã. Datoriile unitãþii medicalesunt de aproape 1,5 milioane de lei.

La data de 31.01.2013 datoriileunitãþii sanitare cãtre furnizorii de bunuriºi servicii erau în sumã de 1.025.148 delei, din care 688.815 erau plãþi restante.Totodatã, spitaul orãºenesc Haþeg aredatorii ºi la bugetul de stat în valoare de272.928 de lei, iar conturile unitãþii medicale sunt blocate. Datele au fostfurnizate de deputatul Eleonora CarmenHãrãu cãtre ministrul Sãnãtãþii EugenNicolãescu.

”Vã solicitãm sã analizaþi situaþia actualã a spitalului orãºenesc Haþeg datã fiind lipsa fondurilor necesaredesfãºurãrii activitãþii unitãþii fapt ceimplicã neasigurarea de servicii medicale cãtre populaþia deservitã.Apreciem cã în prezent situaþia esteuna de crizã fãrã precedent. Aceastãstare de fapt se datoreazã mai multor

factori printre care amintim:contractulînchieta cu CJAS Hunedoara-Deva pen-

tru anul 2012 care nu a acoperit decâtcheltuiala de personal, o micã parte din

cheltuiala cu bunurile ºi serviciile peprimele 6 luni ºi doar parþial cheltuielilecu salariile începând cu luna august.Întrevedem faptul cã cea mai mare parte(peste 85%) din suma disponibilã pentuanul 2012 a fost redistribuitã de cãtrevechea conducere managerialã, fiindîntrebuinþatã pentru primul semestru,motiv pentru care în semestrul II ne-amregãsit în situaþia de a nu mai avea fon-durile necesare”, se aratã în memoriuldeputatului hunedorean.

S ituaþie similarãla Petroºani

Deputatul hunedoreanmai subliniazã faptul cã uni-tatea medicalã se confruntãcu probleme ºi din cauzã cãau fost reîntregite salariilepersonalului medical.Aceeaºi situaþie este adusãîn discuþie ºi la unitateamedicalã din Petroºani, ceamai mare din Valea Jiului.

”Menþionãm cã în lunaiunie ºi decembrie fondul desalarii a crescut prinrevenirea la salariile inte-

grale potrivit reglementãrilor legale”, maiscrie deputatul

Spitalul orãºenesc Haþeg este unicaunitate medicalã în întreg bazinul ÞãriiHaþegului ºi deserveºte o populaþie deaproximativ 50 de mii de locuitori dinoraºul Haþeg ºi cele 12 comune ºi nunumai. Din datele furnizate de statistici,62% dintre pacienþi provin din mediulrural ºi 38% din mediul urban. Consiliullocal al oraºului Haþeg nu are posibili-tatea de a contribui din fonduri proprii lacheltuielile unitãþii medicale.

Monika BACIUMonika BACIU


25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Aceºtia sunt convinºicã vor avea câºtig decauzã, pentru cãtemeiul de drept estealtul ºi au motivat solidacþiunea comparativ cuperdanþii de laSindicatul Muntele.

Pentru a nu blocaTribunalul Hunedoara,cei 346 de mineri,membri ai sindicatelordin cadrul LSMVJ, suntreprezentaþi de Sandu

Daniel, liderulSindicatuluiSolidaritatea 2008Livezeni. Practic, îndosarul nr.4003/97/2012, careare ca obiect ”drepturibãneºti”, existã 346 decereri prin care recla-manþii cheamã la barãCompania Naþionalã aHuilei. De precizat cãacest dosar, dacã estebine gestionat de avo-catul acuzãrii, are ºansa

unei sentinþe care sãrepare ”rãul” fãcut decea datã în dosarul241/97/2012 alSindicatului MunteleLupeni împotriva CNH,cu obiect ”obligaþia dea face”, proces pierdutde liderii Muntelui.

La Termenul din 13februarie 2013,reprezentantului celor346 mineri, TribunalulHunedoara a cerut sãdepunã la dosar lista cu

persoanele a cãror cali-tate este de reclamantîn proces, cu scop desimplificare a cauzeiavând în vedere cã toþicer acelaºi lucru.

”Vom depunetabelele cu membrii desindicat care au cerut,fiecare separat, drep-turile bãneºti, pânã ladata de 20 martie2012, când este noultermen în proces.Trebuie sã fim foarteatenþi cum vom abordaacest proces pentru cadrepturile pierdute aleoamenilor, prin celãlaltproces al celor de laMuntele, sã le putemrecupera, ca sã zic aºa.În prima fazã ne-amgâdit sã cerem o

Ordonanþãpreºedinþialã pentru aevita o stopare aacordãrii acestora ºi încazul în care motivareaîn sentinþa prin careSindicatul Muntele apierdut drepturileoamenilor spune cã trebuie sã se returnezebanii, noi sã ºtim cumpunem problema înprocesul nostru pentrua nu se întâmpla acestlucru” – a declaratSandu Daniel,reprezentantul celor346 de mineri, laTribunalul Hunedoara.

La dosarul în cauzãs-a depus toatã core-spondenþa avutã cu fac-torii de decizie, respec-

tiv conducerea CNH,dar ºi cea avutã cuMinisterul de resort,Ministerul de Finanþe,corespondenþã din carereiese cã toatã lumeaºtia, era de acord,recunoºtea legalitateaacordãrii acestor sume,chiar parafa plata lor,acestea încadrându-seîn bugetul de venituri ºicheltuieli, spun recla-manþii.

Sentinþa în aceastãcauzã poate fi unafavorabilã minerilor, dartotul depinde de mãies-tria avocatului, spunjuriºtii ºi magistraþiiconsultaþi de CVJ.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

346 de mineri au pârâtCNH la Tribunal

3 46 de mineri au acþionat, fiecare în parte, în instanþãCompania Naþionalã a Huilei pentru a-ºi obþine drepturile

bãneºti promise de administraþie, respectiv creºterea cu 10% ,sumã cuvenitã conform înþelegerilor negociate ºi parafate.

Tot mai multeinfecþii respiratorii

ºi pneumonii înjudeþul Hunedoara

T ot mai mulþi hunedoreni sunt bolnavi, iar infecþiile respiratorii ºi

pneumoniile fac ravagii.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Direcþieide Sãnãtate Publicã Hunedoara, în sãptãmâna11 – 17 februarie 2013 numãrul infecþiiloracute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 2207 cazuri. Sprecomparaþie, în aceeaºi perioadã a anului trecutau fost înregistrate doar 1.262 de cazuri. ªi la pneumonii stãm bine, din pãcate.

Anul acesta, în perioada amintitã s-au înregistrat 1124 de cazuri, faþã de aceeaºi sãptãmânã din 2012, când au fost înregistrate523 de cazuri. Ca urmare a formelor mai gravede îmbolnãvire, au fost internate un 190 de persoane.

Reprezentanþii DSP Hunedoara spun cã, totîn aceastã sãptãmânã au fost trimise 18 probela Institutul Cantacuzino pentru 18 cazuri compatibile cu gripa. Iar rezultatele au arãtat cãnouã rezultate au fost pozitive pentru virus gripal tip B, un rezultat a fost pozitiv pentruvirus gripal tip A, iar celelate au fost negative.Toþi bolnavii de gripã au primit tratament ºi suntbine. În sezonul rece circulaþia bolilor acute respiratorii reprezintã principala cauzã de îmbolnãvire în rândul populaþiei, aºa cã mediciine sfãtuiesc sã fim prevãzãtori ºi sã ne ferim pe cât posibil.


Analizã minuþioasã

pentru reducerea

cheltuielilor laSUP

O sãptãmânã de amânare. Încursul acestei sãptãmâni

reprezentanþii Spitalului deUrgenþã din Petroºani ar fi trebuitsã îi prezinte lui Tiberiu IacobRidzi, primarul localitãþii, planulde mãsuri pentru reducerea cheltu-ielilor unitãþii medicale.

Þinând cont de complexitatea cererii,cei de la SUP au primit o amânare dinpartea edilului.

”Încã nu am primit planul de mãsuri.Am prelungit termenul pânã sãptãmânaviitoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului Petroºani.

La Petroºani, ca ºi în celelalte zoneale þãrii se vorbeºte despre reducereacheltuielilor pe motiv cã banii care vor fialocaþi de Casa Naþionalã de Sãnãtatevor fi mai puþini faþã de anul trecut.Reducerea cheltuielilor la Spitalul deUrgenþã (SUP) din Petroºani ar puteaduce la lucruri dramatice. Cea mai dras-ticã variantã ar fi reducerea de personal.Problema reducerilor de cheltuieli alespitalelor vine în contextul în care, încursul acestei sãptãmâni, a avut loc oîntâlnire între preºedintele ConsiliuluiJudeþean ºi reprezentanþii primãriilor ºiai Casei Judeþene deAsigurãri deSãnãtate.

La Petroºaninu sunt prob-leme în ceea cepriveºte arier-atele, cel puþinasta precizeazãprimarul TiberiuIacob – Ridzi,dar ºi aici trebuiereduse cheltuielile.


Blocaj la Spitalul orãºenesc Haþeg

Unii angajaþi ai SNH nu vor sã-ºidepunã cazierele. De ce oare?

O dispoziþie a direc-torului Nicolae

Drãgoi cere ca toþi nouangajaþii SNH sã-ºidepunã cazierele ”îndosarul de personal”.Deranjaþi, unii au fãcutscandal cã nu esteobligatoriu ºi cã nu-lvor depune, deºi ºtiu cãnu au încotro. Unuldintre deranjaþi esteliderul de sindicatAdrian Jurca.

”Legea ne obligã sãcerem cazierul salariatului laîncadrarea în muncã. Fiindo societate nouã, conformart.66 din ContractulColectiv de Muncã învigoare ºi conform CoduluiMuncii, orice persoanã, laangajare, trebuie sã prezinteºi cazierul. Noi am luatdecizia ca în primã fazã sãdepunã cazierele cei cufuncþii de rãspundere ºicoordonare” – a declaratdirectorul general al SNH,Nicolae Drãgoi.

Surse care au dorit sã-ºipãstreze anonimatul, deran-jate de situaþiile create deunii, care se cred mai cumoþ decât restul salariaþilor,au reacþionat mormãind înbarbã intrigaþi. Doar cã pelângã barba lor mormãi-toare au fost ºi mineri, carenu s-au sfiit sã strige în guramare ceea ce au auzit. Estevorba de unul dintre lideriisindicali de la Mina

Livezeni, Adrian Jurca, deranjat tare cã trebuie sã-ºidepunã acel cazier. A voci-ferat precizând cã el nu vadepune nici un cazier, lucruce i-a determinat pe uniiortaci sã înjure minereºte.”Adicã ce? Eu-s mai prostca Jurca? Sau îi e fricã cã osã aflãm acum pentru ceare pete, cã aºa am maiaflat noi cã ar avea condamnare sau amenzipenale, dar clar pentru cenu se ºtie. Am auzit de uncec neacoperit, dar mai ºtii?Cã de banii ãia mulþi caretrebuie sã-i dea oamenilorpe care i-a înºelat, toatãlumea ºtie, cã a scris presaîn anii ãºtia de s-a sãturat”– a declarat un miner de laLivezeni, care plecase cuchitanþele plãþilor fãcute laTrezorerie pentru a-ºiscoate cazierul.

S -a suspendat,dar nu a fost

legalªtiind cã liderul de sindi-

cat Adrian Jurca ºi-a sus-pendat contractul de muncãpe relaþia cu CompaniaNaþionalã a Huilei, în lunaoctombrie 2012, deci nueste angajat, nu am crezutminerii care-l blamau pecontroversatul lider.

“Având în vedere presiu-nile pe care le fac diverºifactori din CNH asupramea ºi asupra colectivuluide la mina Livezeni, mi-amsuspendat contractul demuncã”, a declarat Jurca, lamomentul suspendãrii.Adrian Jurca urma sã fiesalariat al sindicatului.

În documentarea noastrã,am aflat cã suspendarea sanu a avut temei legal, însensul cã trebuia sã preziteun document înregistrat laITM prin care sã ateste cãeste plãtit de sindicat ºi cãse achitã de dãrile cãtrestat. Cum acest act nu aexistat, Adrian Jurca a tre-buit sã se întorcã la ”presiu-

nile diverºilor factori”, cumchiar el a declarat. Esteinteresant de vãzut cine ºicum i-a acoperit/motivatcele vreo 20 de zile lipsã,nemotivat, de la serviciu peperioada cât s-a produsaceastã bâlbâialã, plec - nuplec.

Adrian Jurca este inginerresponsabil urmãrirea pro-ducþiei în cadrul serviciuluiTGT de la mina Livezeni.Tot cu aceastã ocazie amaflat cã Jurca este pontat înfiecare zi de lucru la ora7,00, deºi acesta nu vine la acea orã fiind probabilocupat cu probleme sindicale, au spus surse dincadrul CNH.

C u tinichea de coadã, dar

norocos!Se pare cã este bine sã

fii lider pentru cã poþi încãl-ca legi, poþi sã îþi faci relaþii

ºi sã mai ºi uzezi de ele,poþi sã ai zeci de procesecã nu te ocoleºte norocul,ba poþi sã mai ai ºi pretenþiila posturi de conducere ºisã fii ºi creditat politic.

Aºa a fost în toamna lui2011, când Adrian Jurcaera cercetat în stare de libertate, pentru înºelãciuneºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã, dar afost propus, cu acordul sãu,pentru funcþia de directorgeneral al CompanieiNaþionale a Huilei de PDL,lucru confirmat de conducerea PDL cum cãJurca a fost la un momentdat una dintre opþiuni.

Cine a spus cã Româniaeste þara în care ”hoþia ºiminciuna au rang de virtute”, se pare cã nu agreºit.

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

S pitalul orãºenesc Haþeg, încomã. Situaþia financirã a spi-

talului orãºenesc Haþeg este unadificilã. Datoriile unitãþii medicalesunt de aproape 1,5 milioane de lei.

La data de 31.01.2013 datoriileunitãþii sanitare cãtre furnizorii de bunuriºi servicii erau în sumã de 1.025.148 delei, din care 688.815 erau plãþi restante.Totodatã, spitaul orãºenesc Haþeg aredatorii ºi la bugetul de stat în valoare de272.928 de lei, iar conturile unitãþii medicale sunt blocate. Datele au fostfurnizate de deputatul Eleonora CarmenHãrãu cãtre ministrul Sãnãtãþii EugenNicolãescu.

”Vã solicitãm sã analizaþi situaþia actualã a spitalului orãºenesc Haþeg datã fiind lipsa fondurilor necesaredesfãºurãrii activitãþii unitãþii fapt ceimplicã neasigurarea de servicii medicale cãtre populaþia deservitã.Apreciem cã în prezent situaþia esteuna de crizã fãrã precedent. Aceastãstare de fapt se datoreazã mai multor

factori printre care amintim:contractulînchieta cu CJAS Hunedoara-Deva pen-

tru anul 2012 care nu a acoperit decâtcheltuiala de personal, o micã parte din

cheltuiala cu bunurile ºi serviciile peprimele 6 luni ºi doar parþial cheltuielilecu salariile începând cu luna august.Întrevedem faptul cã cea mai mare parte(peste 85%) din suma disponibilã pentuanul 2012 a fost redistribuitã de cãtrevechea conducere managerialã, fiindîntrebuinþatã pentru primul semestru,motiv pentru care în semestrul II ne-amregãsit în situaþia de a nu mai avea fon-durile necesare”, se aratã în memoriuldeputatului hunedorean.

S ituaþie similarãla Petroºani

Deputatul hunedoreanmai subliniazã faptul cã uni-tatea medicalã se confruntãcu probleme ºi din cauzã cãau fost reîntregite salariilepersonalului medical.Aceeaºi situaþie este adusãîn discuþie ºi la unitateamedicalã din Petroºani, ceamai mare din Valea Jiului.

”Menþionãm cã în lunaiunie ºi decembrie fondul desalarii a crescut prinrevenirea la salariile inte-

grale potrivit reglementãrilor legale”, maiscrie deputatul

Spitalul orãºenesc Haþeg este unicaunitate medicalã în întreg bazinul ÞãriiHaþegului ºi deserveºte o populaþie deaproximativ 50 de mii de locuitori dinoraºul Haþeg ºi cele 12 comune ºi nunumai. Din datele furnizate de statistici,62% dintre pacienþi provin din mediulrural ºi 38% din mediul urban. Consiliullocal al oraºului Haþeg nu are posibili-tatea de a contribui din fonduri proprii lacheltuielile unitãþii medicale.



25 februarie 2013Orele 19.00

Casa de Culturã Ion Dulãmiþã Petroºani

Aceºtia sunt convinºicã vor avea câºtig decauzã, pentru cãtemeiul de drept estealtul ºi au motivat solidacþiunea comparativ cuperdanþii de laSindicatul Muntele.

Pentru a nu blocaTribunalul Hunedoara,cei 346 de mineri,membri ai sindicatelordin cadrul LSMVJ, suntreprezentaþi de Sandu

Daniel, liderulSindicatuluiSolidaritatea 2008Livezeni. Practic, îndosarul nr.4003/97/2012, careare ca obiect ”drepturibãneºti”, existã 346 decereri prin care recla-manþii cheamã la barãCompania Naþionalã aHuilei. De precizat cãacest dosar, dacã estebine gestionat de avo-catul acuzãrii, are ºansa

unei sentinþe care sãrepare ”rãul” fãcut decea datã în dosarul241/97/2012 alSindicatului MunteleLupeni împotriva CNH,cu obiect ”obligaþia dea face”, proces pierdutde liderii Muntelui.

La Termenul din 13februarie 2013,reprezentantului celor346 mineri, TribunalulHunedoara a cerut sãdepunã la dosar lista cu

persoanele a cãror cali-tate este de reclamantîn proces, cu scop desimplificare a cauzeiavând în vedere cã toþicer acelaºi lucru.

”Vom depunetabelele cu membrii desindicat care au cerut,fiecare separat, drep-turile bãneºti, pânã ladata de 20 martie2012, când este noultermen în proces.Trebuie sã fim foarteatenþi cum vom abordaacest proces pentru cadrepturile pierdute aleoamenilor, prin celãlaltproces al celor de laMuntele, sã le putemrecupera, ca sã zic aºa.În prima fazã ne-amgâdit sã cerem o

Ordonanþãpreºedinþialã pentru aevita o stopare aacordãrii acestora ºi încazul în care motivareaîn sentinþa prin careSindicatul Muntele apierdut drepturileoamenilor spune cã trebuie sã se returnezebanii, noi sã ºtim cumpunem problema înprocesul nostru pentrua nu se întâmpla acestlucru” – a declaratSandu Daniel,reprezentantul celor346 de mineri, laTribunalul Hunedoara.

La dosarul în cauzãs-a depus toatã core-spondenþa avutã cu fac-torii de decizie, respec-

tiv conducerea CNH,dar ºi cea avutã cuMinisterul de resort,Ministerul de Finanþe,corespondenþã din carereiese cã toatã lumeaºtia, era de acord,recunoºtea legalitateaacordãrii acestor sume,chiar parafa plata lor,acestea încadrându-seîn bugetul de venituri ºicheltuieli, spun recla-manþii.

Sentinþa în aceastãcauzã poate fi unafavorabilã minerilor, dartotul depinde de mãies-tria avocatului, spunjuriºtii ºi magistraþiiconsultaþi de CVJ.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

346 de mineri au pârâtCNH la Tribunal

3 46 de mineri au acþionat, fiecare în parte, în instanþãCompania Naþionalã a Huilei pentru a-ºi obþine drepturile

bãneºti promise de administraþie, respectiv creºterea cu 10% ,sumã cuvenitã conform înþelegerilor negociate ºi parafate.

Tot mai multeinfecþii respiratorii

ºi pneumonii înjudeþul Hunedoara

T ot mai mulþi hunedoreni sunt bolnavi, iar infecþiile respiratorii ºi

pneumoniile fac ravagii.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Direcþieide Sãnãtate Publicã Hunedoara, în sãptãmâna11 – 17 februarie 2013 numãrul infecþiiloracute respiratorii înregistrate pe teritoriul judeþului Hunedoara este de 2207 cazuri. Sprecomparaþie, în aceeaºi perioadã a anului trecutau fost înregistrate doar 1.262 de cazuri. ªi la pneumonii stãm bine, din pãcate.

Anul acesta, în perioada amintitã s-au înregistrat 1124 de cazuri, faþã de aceeaºi sãptãmânã din 2012, când au fost înregistrate523 de cazuri. Ca urmare a formelor mai gravede îmbolnãvire, au fost internate un 190 de persoane.

Reprezentanþii DSP Hunedoara spun cã, totîn aceastã sãptãmânã au fost trimise 18 probela Institutul Cantacuzino pentru 18 cazuri compatibile cu gripa. Iar rezultatele au arãtat cãnouã rezultate au fost pozitive pentru virus gripal tip B, un rezultat a fost pozitiv pentruvirus gripal tip A, iar celelate au fost negative.Toþi bolnavii de gripã au primit tratament ºi suntbine. În sezonul rece circulaþia bolilor acute respiratorii reprezintã principala cauzã de îmbolnãvire în rândul populaþiei, aºa cã mediciine sfãtuiesc sã fim prevãzãtori ºi sã ne ferim pe cât posibil.


Analizã minuþioasã

pentru reducerea

cheltuielilor laSUP

O sãptãmânã de amânare. Încursul acestei sãptãmâni

reprezentanþii Spitalului deUrgenþã din Petroºani ar fi trebuitsã îi prezinte lui Tiberiu IacobRidzi, primarul localitãþii, planulde mãsuri pentru reducerea cheltu-ielilor unitãþii medicale.

Þinând cont de complexitatea cererii,cei de la SUP au primit o amânare dinpartea edilului.

”Încã nu am primit planul de mãsuri.Am prelungit termenul pânã sãptãmânaviitoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiului Petroºani.

La Petroºani, ca ºi în celelalte zoneale þãrii se vorbeºte despre reducereacheltuielilor pe motiv cã banii care vor fialocaþi de Casa Naþionalã de Sãnãtatevor fi mai puþini faþã de anul trecut.Reducerea cheltuielilor la Spitalul deUrgenþã (SUP) din Petroºani ar puteaduce la lucruri dramatice. Cea mai dras-ticã variantã ar fi reducerea de personal.Problema reducerilor de cheltuieli alespitalelor vine în contextul în care, încursul acestei sãptãmâni, a avut loc oîntâlnire între preºedintele ConsiliuluiJudeþean ºi reprezentanþii primãriilor ºiai Casei Judeþene deAsigurãri deSãnãtate.

La Petroºaninu sunt prob-leme în ceea cepriveºte arier-atele, cel puþinasta precizeazãprimarul TiberiuIacob – Ridzi,dar ºi aici trebuiereduse cheltuielile.


Blocaj la Spitalul orãºenesc Haþeg

Unii angajaþi ai SNH nu vor sã-ºidepunã cazierele. De ce oare?

Doi pescari s-au ales cu oamendã de 600de lei dupã ce aufost depistaþi cãprinseserã peste

30 de peºti cudimensiunile sublimita prevãzutãde legislaþia învigoare. Cei doipescari se aflau

pe malul râuluiMureº, în zonalocalitãþii Mintia,iar peºtii au fosteliberaþi în mediulacvatic.

În ultimeleºapte zile jan-darmii hunedoreniau constatatîmpreunã cureprezentanþiiA.N.P.A. altecinci fapte denaturã contra-venþionalã în

domeniul pescuit-ului ºi acvaculturii,valoarea totalã aamenzilor aplicateeste de 900 lei.

Luiza ANDRONACHE

A început numãrãtoarea inver-sã pentru care vor sã se bucurede culturã ºi frumos. SpectacolulMaitreyi, dupã celebra povestede dragoste a lui Mircea Eliade,se va juca, în ciuda tuturor sce-nariilor care s-au construit înjurul acestui subiect.

“Spectacolul se va þine ºi vremsã avem cât mai mulþi spectatori,pentru cã este unul deosebit, cuactori speciali.

Îi aºteptãm pe toþi cu drag ”,ne-a declarat Mia Albescu, direc-torul Casei de Culturã Ion

Dulãmiþã din Petroºani.Ceea ce face ca acestspectacol sã fie unul spe-cial este prezenþa celebreiactriþe Maia Morgenstern.De altfel, în aceastã piesevorbim de o distribuþieimpresionantã de 10actori, unul ºi unul.Decorul promite, deasemenea, sã fie unul pemãsurã. Preþul unui bilet laacest spectacol este de 70de lei, iar acestea se potachiziþiona de la sediulCasei de Culturã chiar ºi înziua de luni, 25 februarie.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 201310 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

DN 7 Deva - Sântuhalm –Simeria * DJ 687Cristur – Hunedoara * DJ 687 Hunedoara –Hãºdat * DN 66 Cãlan – Bãcia * DN7 Mintia– Veþel * DN7 Veþel – Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia – Gurasada * DN7Gurasada – Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos – Bejan * Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1 Decembrie

RRRRaaaaddddaaaarrrreeee 22222222....00002222....2222000011113333Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

H O R O S C O P

Aveþi succes în afaceri, dar sun-teþi nevoit sã faceþi mai multedrumuri scurte. Sprijinul cel maiimportant îl primiþi din parteaunei persoane mai în vârstã,care vã apreciazã corectitudinea.Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþiprobleme sentimentale.

Sunteþi în formã ºi aveþi ocaziasã rezolvaþi o problemã financia-rã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþide probleme serioase din dome-niul afacerilor ºi sã finalizaþilucrãri începute cu mai mult timpîn urmã. Este si o zi bunã pen-tru comunicare.

Un vecin vã invitã la o petrecere.Cu acest prilej, sunteþi remarcatde o persoanã sensibilã. Nu este exclus sã legaþi o priete-nie durabilã. Vã puteþi baza peintuiþie, dar ar fi bine sã ascultaþiºi sfaturile prietenilor.

Primiþi un cadou din partea uneipersoane dragi din familie, decare vã bucuraþi în mod deosebit.Capacitatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþio problemã financiarã. În parteaa doua a zilei, un prieten vãinvitã la petrecere.

Chiar dacã sunteþi preocupat deprobleme personale presante, arfi bine sã acordaþi mai multãatenþie relaþiilor cu persoanaiubitã. O ieºire împreunã cupartenerul de viaþã v-ar ajuta sãvã deconectaþi de la problemelecotidiene.

Uºurinþa în comunicarefavorizeazã relaþiile cu cu cei dinjur. Se întrevede o cãlãtorie îninteresul familiei. Puteþi aveacâºtiguri mari din activitãþi com-erciale. Fiþi cumpãtat.

Aveþi succes într-o cãlãtorie îninteres de afaceri. Aveþi rãbdareºi evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerii. În partea adoua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã sentimentalã maiveche. Din punct de vederefinanciar nu aveþi probleme.

Trebuie sã luaþi o decizie impor-tantã în privinþa relaþiilor cu per-soana iubitã. În prima parte azilei sunteþi tentat sã vã implicaþiîn mai multe activitãþi în acelaºitimp. Noroc cã vã ajutã prietenii!Puteþi obþine câºtiguri financiare,dar nu din speculaþii.

Primiþi un cadou de la persoanaiubitã, iar prietenii vã invitã într-o excursie. În partea a doua azilei, sunteþi nevoit sã luaþi odecizie importantã pe plan senti-mental. O veste neplãcutã dincursul serii vã schimbã progra-mul pentru mâine.

Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlã-toriilor în interes de afaceri. Peplan sentimental, luaþi o deciziecare determinã schimbãribenefice pentru viitor. Searasunteþi invitat la prieteni. Nu neglijaþi odihna!

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie neprevãzutã în interesfamilial. Este o zi favorabilãcomunicãrii ºi negocierilor. Aveþiºanse sã finalizaþi o lucrare încare aþi investit mulþi bani.Evitaþi discuþiile în contradictoriucu un bãrbat mai în vârstã!

În cursul dimineþii, luaþi o decizieîn urma cãreia sunteþi nevoit sãvã schimbaþi programul. S-arputea sã fiþi contactat de câþivaprieteni, cu care faceþi pregãtiripentru o petrecere. Este o zibunã pentru rezolvarea pro-blemelor financiare.

PetroºaniCasa de Culturã“Ion Dulãmiþã”Luni, 25 martie

19:00

Ultima strigare pentru Maitreyi

C ei care iubesc cultura mai au la dispoziþiepuþin timp pentru a-ºi procura un bilet la

spectacolul Maitreyi, care se va juca laPetroºani luni, 25 februarie, de la ora 19:00.

Pescari “pescuiþi” dejandarmi

Diana MITRACHE

Potrivit purtatoru-lui de cuvânt al IPJHunedoara, BogdanNiþu, poliþiºtii de aiciau acordat doarsprijin logistic.

„Noi doar amtrimis mascaþii, lacerera colegilor dinMehedinþi, iar acþi-unea este a lor”, aprecizat BogdanNiþu, purtãtor decuvânt al IPJHunedoara.

Cei de laMehedinþi susþin cãraziile au avut loc îndouã locaþii hune-dorene. Un hune-dorean a ºi fostcondus la audieri,

dar nu i-a fostfãcutã publicã iden-titatea, pentru cãdeocamdatã suntdoar verificãri.

În total, sunt 16locaþii în cele patrujudeþe ºi au fostvizaþi evazioniºti

care ar fi adus unprejudiciu de 3 mi-lioane de lei. Printreaceºtia ºi un primardin Mehedinþi, Jean

Rogoveanu, care afost ridicat deoamenii legii pentrua fi dus la audieri.Din cercetãrile

fãcute pânã înprezent a reieºitfaptul cã, în perioa-da 2011-2012,reprezentanþii unorsocietãþi comercialeau dispus înreg-istrãri de tranzacþiicomerciale fictivede peste opt mi-lioane de lei, pro-ducând un prejudi-ciu bugetului de statde aproximativ treimilioane de lei prin

neplata TVA-ului ºia impozitului peprofitul pentru aces-te tranzacþii.


Maximilian GÂNJU

Un nou val de disponi-bilizãri în industriaminierã este programatpentru acest ºi va scoatepe „piaþa ºomerilor” dinValea Jiului circa 500 depersoane. Diferenþa din-tre aceºtia ºi cei deja exis-tenþi,este cu privire labanii pe care-i primesccei din urmã. Sume con-sistente, cel puþin laprima vedere, care ar tre-bui pe parcursul celor doiani, noilor disponibilizaþisã le asigure traiul. Astadacã nu vor pãþi ca ºi ceicare au plecat din CNHla ultima disponibilizare.Aceºtia au trebuit sãprotesteze zile în ºir pen-tru a-ºi primi banii.

Puþine sunt poveºtile desucces în care ortaciitrimiºi în pribegie au ºireuºit sã se transforme înpatroni de succes.

E xcepþii

Pentru multe familii dinValea Jiului, anul 1997 aînsemnat condamnarea lasãrãcie. Ortacii, furaþi demirajul celor 6-20 desalarii compensatorii ºi-aupãrãsit locurile de muncã.Mulþi dintre ei, originaridin zona Moldovei ºi-auvândut pe sume de nimiclocuinþele ºi cu banii dindisponibilizare au plecatcãtre locurile natale pen-tru a se ocupa de agricul-

turã. Numai cã socotealanu s-a potrivit ºi dupãchefurile în care s-autocat cele 20-30 de mi-lioane de lei vechi primitede fiecare miner care asolicitat concedierea, ceiîn cauza s-au întors înVale, îngroºând rândurileºomerilor. Valea Jiului numai avea sã-i primeascã,cel puþin nu le mai ofereabunãstarea pe care oaveau când munceau laminã. Au fost sfãtuiþi sã-ºiporneascã o afacere, darpentru mulþi era preatârziu. Banii erau deja ter-minaþi, astfel cã, doarcâþiva au intrat în rândulpatronilor ºi puþini aureuºit sã supravieþuiascã.Rãmaºi pe drumuri, aupichetat tot ce s-a pututpicheta, ºi-au dat foc, aumãrºãluit pe strãzi, iarpânã la urmã s-au mulþu-mit cu ajutoare deurgenþã, acordate deguvernanþi pentru a leînchide gura.

Î nceputulsfârºitului

Tensiunile generate deprogramul de disponibi-lizare s-au ampli-ficat în ValeaJiului. În 1999,prin ministrulIndustriei, RaduBerceanu au fostînchise douãmine ineficiente,minele Dâlja ºiBãrbãteni. Alþi3000 de minerirãmân pe dru-muri, dar deaceastã datã cerºi alternative înschimbul locurilorde muncã pãrãsite, pelângã compensaþiile sala-riale. Acestea nu aveausã aparã, cum nu veneaunici investitorii promiºi dela Bucureºti. Ortaciirãbufnesc ºi conduºi deMiron Cozma pornesc unmarº cãtre capitalã carese finalizeazã cu unrãzboi între mineri ºi mili-

tari laCosteºti-Stoeneºti,ceea ceavea sãdevinã„Mineriada‘99”. Ion(40 de ani)este unul

dintre minerii care ºi-aupierdut locurile de muncãîn 1997. A primit înschimbul disponibilizãriiaproximativ 12 milioanede lei deoarece avea doaropt ani de muncã în sub-teran. Fostul ortac ºi-a

cumpãrat o garsonierãîntr-un cartier mineresc ºis-a privatizat. A începutcu un chioºc alimentar iarmai apoi s-a orientat spreturism.

„Cu 11 milioane amreuºit sã-ºi cumpãr gar-soniera, iar socrii m-auajutat cu restul de bani sãîmi fac magazinul. Amers o perioadã foartebine, a fost profitabil pen-tru cã încã erau mulþimineri. Cu profitul de peurma magazinului mi-amcumpãrat o parcelã deteren în Parâng ºi amconstruit o cabanã. Peparcurs m-a extins ºi amfãcut ºi afacerea asta sã

meargã. Vreau sã vãspun cã tot ce am obþinutam reinvestit. Am oDacie ºi locuiesc într-ogarsonierã cu soþia. Numi-am cumpãrat vilã saumaºini de lux pentru cãîmi îngropam afacerea.

Totuºi este forte greu sãreuºeºti sã faci ceva. Eunu-mi condamn colegiicare nu au reuºit sã facãceva. Statul doar þi-a luat,cu nimic nu m-a ajutat ”,spune fostul miner.Bãrbatul mai declarã cã s-a sãturat de Valea Jiuluiºi vrea sã-ºi vândã totulsã plece în Spania. „Nuai nici un sprijin, pentruce sã mai stau. Este multmai bine decât la noi, iarpânã la sfârºitul anuluicred cã mã ºi mut. Numai merge aici, iar ValeaJiului va rãmâne ºi peste20 de ani la fel desãracã, poate maisãracã”.

MaximilianGÂNJU

Majoritatea celorcare se ocupau cuhaine second -handºi-au restrâns activi-tatea sau chiar aurenunþat la aceastãocupaþie din cauzã cãnimeni nu le maicumpãrã marfa. Înpiaþa de haine second-hand dinPetroºani abia maisunt douã standuri ºicâþiva vânzãtori carese mai ocupã cuaceastã activitate.Majoritatea mai aduc

la vânzare doarîncãlþãminte, sau altearticole sportive caremai au trecere, înspecial la tineri.Legea interzicecomerþul cuîncãlþãminte, darcomercianþii seplâng cã doaraceste produsemai fac profitatât cât sã trãi-ascã de pe o zipe alta. „Abiavindem opereche depantofi pe sãp-tãmânã. Nici bile-tul de tren nu ni-l

scoatem întotdeaunadin vânzãri. Mai vinpe aici doar ceisãraci. Aveam clienþimulþi, dar acum suntmagazinele ºitarabagii care vândhaine noi de proastãcalitate”, spuneCornel, unul dintrecomercianþi. În vi-ziunea lor, marfãadusã din China ºivândutã în târgul dela stadion este unhop în calea afaceriilor. „Oamenii

cumpãrã de acolo,dar nu e marfã decalitate. La noi dacãnu le convine marfapot sã vinã cu eaînapoi ºi sã-ºi aleagãaltceva”, mai spunecomerciantul.

La cele câtevatarabe de vechituricare au mai rãmas încadrul pieþeipetroºãnenii pot gãsiîncãlþãminte veche lapreþuri cuprinse între30 ºi 50 de lei însãeste loc de negociere.

Disponibilizaþi transformaþi în afaceriºti

S unt puþini cei care au avut curajulºi inspiraþa de a investi sumele

compensatorii într-o afacere. ªi maipuþini cei care au avut succes, însãaceºtia din urmã au dovedit cã pot faceºi altceva decât minerit.

Bate vântul prin piaþa de vechituri

A rticolele de îmbrãcãminteaduse din China comercia-

lizate în târgurile din Valea Jiului,i-au bãgat în faliment pe comer-cianþii de mãrfuri second-hand. Însectorul destinat acestor mãrfuridin cadrul Pieþei CentralePetroºani mai sunt doar câþivavânzãtori.

Evazioniºti sãltaþi de mascaþi

M ai multe percheziþii auavut loc în aceastã

dimineaþã, iar douã dintrelocaþii au fost în judeþulHunedoara. Perchezitiile au avutloc cu sprijinul IPJ hunedoara,dar au fost coordonatedepoliþiºtii din Mehedinþi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 februarie 201312 Actualitate

Carmen COSMAN

În judeþul Hunedoaranu numai veºnicia s-anãscut la sat, ci ºi turis-mul, care e pe cale sã seºi dezvolte într-o manierã

fãrã precedent. Primãriiledin comunele hune-dorene au alocat, fiecare,sute de mii de lei pentruînfiinþarea ºi dotareaunor centre de informareturistic, menitã sã le

punã în valoare obiec-tivele de interes, dar ºicomuna în ansamblul ei.„Sunt fonduri alocateprin fostul programSAPARD.

Sigur cã aceste centre

de informare turisticãajutã localitãþile, adminis-traþiile publice, pentru cãmajoritatea au obiectiveturistice, dar pot sã facãºi agroturism. Îi ajutã sãobþinã venituri atât dineventualele taxe pentruvizitarea obiectivelor tu-ristice, dar ºi din dez-voltarea afacerilorconexe, pensiuni, pensiu-ni agroturistice, etc”, adeclarat prefectul judeþu-lui Hunedoara, SorinVasilescu.

O biective turistice puse

în valoare

De exemplu, comunaIlia a alocat aproximativ700.000 de lei pentruînfiinþarea unui centru deinformare turisticã. Ceicare vin aici pot vizitaBiserica din lemn“Sfântul Dumitru” con-struitã în sec. al XVII –lea, în intravilanul loca-litãþii Bretea Mureºanã,Biserica din lemn

“Sfânta Cuvioasa

Paraschiva” de secolXVII situatã în satulBraznic, dar ºi Bisericadin lemn “SfântulNicolae”, care dateazãtot din secolul al XVII.Tot aici se gãseºteCastelul Rappaport, con-struit în anul 1878, dar ºiCastelul Bethlen careeste înscris pe listeleUNESCO ca vechi mo-nument de arhitecturãmedievalã.

De asemenea, comunaBaru îºi deschide un ast-fel de punct de informareturisticã pe care aînceput deja sã-l utileze.Ca atracþii turistice,comuna Baru se poatelãuda cu Biserica orto-doxã “Sfîntul Ilie” dinsatul Baru, Biserica

Pârveºtilor, construcþiecare dateazã din secolulal XVIII-lea, Muzeul deartã popularã “MariaHord Gârbea”,Rezervaþia naturalã“Peºtera Tecuri” dar ºiCheile Barului.

Iar exemplele primãri-ilor care vor sã dezvoltepartea turisticã a loca-litãþilor poate continua.La Ghelari, de exemplu,edilii intenþioneazã nunumai sã înfiinþeze uncentru de informare turis-ticã, dar sã amenajeze ºidiverse trasee turistice,precum ºi un observatorturistic, iar banii vin totprin Fondul EuropeanAgricol pentruDezvoltare Ruralã-FEADR.

Î n timp ce în marile oraºe ale judeþului mai mult devorbeºte ºi prea puþin se face pentru dezvoltarea turismu-

lui, zonele rurale au ºansa de a se dezvolta mai repede decâtcele urbane la acest capitol. Cele mai multe primãrii decomune au început deja sã-ºi înfiinþeze centre de informareturisticã, acre sã promoveze obiectivele turistice.

ÎÎnn jjuuddeeþþuull HHuunneeddooaarraa,, ttuurr iissmmuull ss--aa nnããssccuutt llaa ssaatt

Potrivit purtãtorului de cuvântal IJJ Hunedoara, RãducuNicolae, competiþia va avea loc înComplexul Alpin Râuºor ºi con-stituie un bun prilej pentru jan-

darmii montani de a-ºi dovedimãiestria pe pârtia de schi.

Concursul de schi a intrat întradiþia unitãþii, fiind deja la a IX-a ediþie. Competiþia se orga-nizeazã anual, în luna februarie ºireuneºte la lina de start cei maibuni schiori din cadrul IJJHunedoara.

LuizaANDRONACHE

Fiecare dintre noiiubeºte ºi suferã, însãnu în egalã mãsurã.Iubirea vine, pleacã ºise întoarce dupãbunul plac, indiferentde voinþa noastrã, decele mai multe ori. Unvechi proverb spunecã dragostea este sen-timentul care vine îngalop ºi pleacã în vâr-ful picioarelor.

Iubirea este sãrbã-

toritã ºi discutatã deDragobete, în ValeaJiului. La Petroºani,primãria organizeazãastãzi un evenimentcu tenta dragostei,pentru care a ºi alocatsuma de 1000 de leiîn ºedinþa de consiliude sãptãmâna aceas-ta. “ Vineri, la ora11:00, facem o acþi-une de Dragobete,care va avea loc însala de marmurã. Estevorba de o competiþieîntre licee ºi nu numai

”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulMunicipiului Vulcan.

ªi la Vulcan, uneveniment organizatpentru cinstirea celuimai frumos sentiment,este pus la cale chiarîn ziua de 24 februar-ie, în faþa primãriei. “ªi la Vulcan, vom sãr-bãtori de Dragobete,chiar în faþa primãriei,în data de 24 februar-ie. Facem mai multeconcursuri pentrutineri ºi nu numai.Dragostea nu arevârstã, aºa cã îi aºtep-tãm pe toþi sã vinã ºisã sãrbãtorim împre-unã ”, a declaratGheorghe Ile, pri-marul MunicipiuluiVulcan.

Jandarmii seîntrec pe pârtie

Dragobetele, sãrbãtorit înValea Jiului

U nde dragoste nu e, nimic nu e!Aºa se spune despre acest senti-

ment care ne învãluie ºi ne cuprindeîn mrejele sale cel puþin o datã înviaþã, dacã nu de mai multe ori, dupãcum ne este ºi norocul.

I nspectoratul deJandarmi „Decebal”

Hunedoara, cu sprijinulDirecþiei Judeþene pentruSport ºi Tineret a JudeþuluiHunedoara ºi AS StreiulDeva, organizeazã astãzi,începând cu ora 10.00,Cupa Jandarmeriei la Schi,ediþia 2013.

Documents

CVJ NR. 312, VINERI 22 FEBRUARIE 2013