CVJ NR 777, vineri 16 ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 777

Vineri, 16 Ianuarie 2015

Poliþiºtii din Petrila audeschis o anchetã ºi faccercetãri pentru viol, dupãce ieri dimineaþã-joi, lasediul instituþiei a ajuns otânãrã de 20 de ani dinlocalitate care a reclamatcã a fost victima unui violîn grup.

În plus, fata le-a maispus anchetatorilor ºi cãindivizii, dupã ce au obligat-o sã se culce cu ei,i-au furat ºi toþi banii pecare-i avea. Cei care auabuzat de ea sunt treitineri cu vârste cuprinseîntre 20 ºi 22 de ani, toþidin localitatea Petrila, iarfemeia le-a spus ancheta-

torilor cã a mers cu ei la ocãbãnuþã din zona Cimpa,un cãtun ce aparþine dePetrila, însã nu pentru aface amor. Odatã ajunºiacolo tinerii au obligat-osã le satisfacã poftele.

”Noi am fost sesizaþi deo persoanã de sex feminincã a fost violatã de treipersoane într-o cãbãnuþãdin zona Cimpa. Dupãprimele verificãri a rezultatfaptul cã fata a plecat debunã voie cu cei trei lacãbãnuþã, ulterior s-areclamat violul ºi furtulunei sume de bani dinbuzunar. Se fac cercetãrileºi verificãrile în cauzã

urmând ca în funcþie de rezultat sã facem ºipropunerile legale cãtreParchet”, a declaratcomisarul AlexandruScafariu, adjunctul PoliþieiPetrila. Tânãra a fost dusãla medicul legist pentru a ise elibera ºi un certificatmedico-legal, iar cei treitineri sunt cercetaþi pentruviol ºi riscã închisoareadacã vor fi gãsiþi vinovaþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Despre capra lui Ile ºisângele din cornu’ þapului

Trei tineri sunt acuzaþi cã au violat o petrileancã

D e câteva zile, Gheorghe Ile se aflã îngrija jurnaliºtilor din presa centralã.

Totul a pornit de la cele 11 mil. euro pe careLeana Udrea i-a alocat pentru construireaunei telegondole în Pasul Vâlcan.

În cele din urmã s-aajuns, la propriu, înograda lui Gheorghe Ile.Nu vreau sã vorbescacum despre oportuni-tatea amplasãrii instala-þiei de transport pe cabluîn Pasul Vâlcan.

Sigur, cel puþin laacest moment investiþianu se justificã, nu trebuiesã faci analize amãnun-þite pentru a ajunge laaceastã concluzie. Sevede cu ochiul slobod.Nu ºtim ce va fi mâine,însã, astãzi lucrurile aºastau. Altceva vreau sãspun, însã... Imediatdupã izbucnirea acestuiscandal, mulþi dintrecolegii de partid ai luiGheorghe Ile s-au dezisde acesta. Au început sãîºi frece mâinile ºi sãaºtepte sângele. Multorfruntaºi P.S.D,Gheorghe Ile le stã îngât, iar acum, de pe

margine, sunt gata sãscuipe în ciorbãmoroºanului... Dacã laVulcan, în legãturã cutelegondola lu` Leana s-aufãcut prostii, organelestatului sã îºi facã treaba,vinovaþii la zdup. Asta nuare a face cu atitudineade “cãcãnari” a celorcare, în perioadele electorale, îºi asumãvoturile strânse de Ile....

Stau în spatele acestuia la pozã, suntbraþ la braþ cu acesta încampanile electorale,însã, atunci când estebãgat cu “cârcã-nperete” rânjesc satisfãcuþi în colþu` pliscului.Ei nu ºtiu, nu auvãzut, ei au spus demult,însã nimeni nu i-a ascultat...Îmi este silã de aceºti oameni, îmieste silã de astfel de caractere...

IonuþIonuþDRÃGOTESCDRÃGOTESC

O tânãrã acuzã trei bãrbaþi cã ar fi violat-oîn noaptea de miercuri spre joi, iar totul

s-ar fi întâmplat la o cãbãnuþã din Petrila.Victima a mers de bunã voie cu cei doi suspecþila cabana unde susþine cã fost abuzatã dar ºiprãdatã de indivizi .

“S enatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiu va participa la o întrunire a NATO care va avea loc la finele acestei luni în

Statele Unite ale Americii. Da, aþi citit bine informaþia de mai sus!Vochiþoiu merge în SUA sã discute, printre altele, despre mãsuri ce sepot lua împotriva terorismului… >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

“Senatorul Resturilor”Haralambie Vochiþoiu merge

în America sã discute despre terorism

“Complexul EnergeticHunedoara la ApeleRomane Petroºani are odatorie de aproximativ300.000 de lei, dintre carenumai SE Paroseni areundeva la 250.000 de lei.În mare parte este vorbadespre apã brutã preluatãdin râuri ºi cantitatea depoluanþi pe care o deverseazã”, a declaratSorin Corici, ºef SH Apele Române.

Cea mai mare restanþa oare TermocentralaParoºeni.

“Cea mai veche factura

la SE Paroseni este din lunaaugust. Am fãcut notificãri,avem adrese trimise la ceide la SE Paroseni ºi la ceide la Complex. Avempromisiuni cã se vor achitaaceste datorii ºi în funcþiede acest lucru vom vedea ceputem face. Celelalte unitãþiminiere se þin de acestangajament, cei de la SEParoseni am înþeles cã auceva probleme maideosebite dar încercãm sã rezolvãm aceastã problemã”, a mai precizatsursa citatã.

În cazul în care datoriile

nu sunt achitate, cei de laApele Române pot închiderobinetul care alimenteazãtermocentrala.

“Existã un robinet pecare îl putem închide, spersã nu ajungem acolo, legeaspune cã eliberarea autori-zaþie de funcþionare nu sepoate da dacã au datorii iarîn aceste condiþii trebuie sãplãteascã apã, sper sã nu seajungã departe”, a subliniatCorici.

Oficialiisistemuluihidrotehnicmonitori-

zeazã ºi gradul de poluare alapei rezultate prin dever-sarea de la termocentralã.

“Dupã investiþiile care s-au fãcut în ultimii ani nusunt depãºiri, se încadreazãîn limitele admise dar apabrutã care o preleveazã ºipe care o capteazã, astaeste de fapt datoria care

este la Apele Romane”, aconchis ºeful SH ApeleRomâne Valea Jiului.

Complexul EnergeticHunedoara a ajuns în punctul în care a acumulat datorii de sute demilioane de lei noi.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

Promisiunipentru reabilitareL a nivel de promisiuni,

barajul de la Valea dePeºti ar trebui sã intre înreabilitare în acest an. Pentruîncã doi ani, barajul deþineautorizaþie de siguranþã, însãcu anumite condiþii. Pentru ofuncþionare optimã ar trebuirealizate investiþii de ordinulmilioanelor de euro.

“Avem promisiuni, noi am prins în programul nostru degospodãrire a apelor acesteinvestiþii în jur de 30 de miliardepentru schimbarea vanelor de laValea de Peºti, vane care au peste40 de ani ºi au ceva probleme deexploatare. Sã sperãm cã în acestan le vom înlocui, acest lucru presupune golirea lacului ºi implicitºi alte lucrãri anexe”, a declarat

Sorin Corici, ºef SH ApeleRomâne.

Barajul are o vechime de peste40 de ani, iar pânã acum acesta nu a avut parte de lucrãri de modernizare.

“Au peste 40 de ani vechime. Înexploatare orice vanã de acest feldupã 25 de ani trebuia înlocuitã.Am fãcut mici reparaþii de-a lungulanilor dar anul trecut am avut niºtemici probleme de la niºte scurgeri.De asta am urgentat înlocuirealor”, a mai subliniat sursa citatã.

Barajul a fost construit pe râulValea de Peºti între anii 1967 -1973 ºi are o înãlþime de 56 demetri, ceea ce-l situeazã pe locul35 între cele 246 de baraje dinRomânia. La Valea de Peºti existãun volum de apã de 4,5 milioanemetri cubi, lacul întinzându-se pe osuprafaþã de 31 de hectare.Adâncimea maximã este de 53 demetri, lungimea de 2,5 kilometri,fiind situat la o altitudine de 830metri. Din 1973 când a fost dat înfolosinþã, barajul nu a fost golitniciodatã.


DECESPrimarul municipiului Petroºani,

Tiberiu Iacob Ridzi, deplânge dispariþiafulgerãtoare din viaþã a celui care a fost

ALIN CRISTIAN ISACun prestigios cadru didactic al

Universitãþii din Petroºani ºi unrespectabil cetãþean al comunitãþiilocale din Petroºani.

Sincere condoleanþe familiei îndoliate!Dumnezeu sã-l odiheascã în pace!

Profesorul universitarAlin Cristian Isac a încetat din viaþã

C omunitatea localã din Petroºani aprimit ºocanta veste a trecerii în

nefiinþã a apreciatului cadru didacticuniversitar Alin Cristian Isac.

Acesta a suferit, în cursulzilei de joi uninfarct care i-acauzat moarteaprematurã ºi fulgerãtoare.

Alin CristianIsac, în vârstã de 42 de ani, era lectoral Facultãþii de ªtiinþe de laUniversitatea din Petroºani, în cadrulDepartamentului de Matematicã-Informaticã ºi senior director al unuisite de management internaþional(„SiteTalk”) fiind totodatã un apreciatcetãþean al comunitãþii locale dinmunicipiul Petroºani. Alin Isac era cãsãtorit ºi avea doi copii.

Colectivul cotidianului Cronica VãiiJiului transmite sincere condoleanþe ºieste alãturi de familia îndoliatã.

Dumnezeu sã-l odihneascã!

Apele Române au de recuperatsute de mii de lei de la CEH300.000 de lei sunt datoriile Complexului Energetic Hunedoara cãtre

Apele Române. Lista celor ce au de recuperat bani de la entitateaenergeticã din judeþul Hunedoara este lungã. Aºa se face cã acest mamutare de achitat cãtre Apele Române suma de aproximativ 300.000 de lei..

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 2015 Actualitate 3

“S enatorul Resturilor”

HaralambieVochiþoiu va participa la oîntrunire a NATOcare va avea loc lafinele acestei luniîn Statele Uniteale Americii.

Da, aþi citit bineinformaþia de mai sus!Vochiþoiu merge înSUA sã discute, printre altele, despremãsuri ce se pot luaîmpotriva terorismu-lui… ªi asta în condiþi-ile în care nu a trecutun an de când onoroficialul român a plim-bat prin Valea Jiului odelegaþie de persoane

din Iran, cu riscul de acompromite Româniaprin încãlcarea embargoului.

Cronica Vãii Jiului a atras atenþia anul trecut, prin luna mai,asupra faptului cã,“Senatorul Resturilor”Haralambie Vochiþoiu

s-a aflat în fruntea uneidelegaþii de islamiºticare au fost plimbaþica niºte moaºte pe lamai multe societãþi,unele chiar strategicecum este ºi cazulInstitutul Naþional deCercetare – Dezvoltare(INCD) INSEMEX

Petroºani. La vremearespectivã arãtam faptul cã senatorulVochiþoiu s-o fi gânditprobabil sã înlesneascãel, cu mintea lui, uninstitut strategic dinRomânia cu profil decercetare dezvoltare ºiprotecþie antiexplozivã,o firmã ce fabricã niºtecapse pentru deto-narea dinamitelor ºi...o þarã islamicã, þarãcare ATENÞIE!, se aflã sub embargo alONU ºi UE.

În fine, deplasarealui Vochiþoiu pesteocean este dupã pãrerea noastrã doar orisipã a banului public,în condiþiile în caresuntem extrem desceptici cã acest

personaj are capaci-tatea de a participa ºide a înþelege ce se vadiscuta în cadrul

ºedinþelor respective,ºedinþe a cãror temesunt extrem de delicateîn actualul contextmondial.

Hev ã nais giurneytu America, mr. Harry!

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

A intrat în magazin, afurat un telefon

mobil, dar mai întâi a privit spre camera desupraveghere. Asta, aºa, casã fie ºi filmatã. Cu filma-rea în mânã, însã, pãgu-biþii aºteaptã dreptatea dela Crãciun, aºa cã dacãrecunoaºteþi femeia dinimagini, sunaþi la poliþie.

Camerele de supraveghereale magazinului situat în centrulmunicipiului Petroºani au surprins cu câteva zile înaintede Crãciun o femeie care furãun telefon de ultimã generaþie.Hoaþa, se vede clar, cumpriveºte în camera de suprave-ghere, pune apoi mãnuºa pestetelefonul scump ºi pleacãliniºtitã. Cu imaginile în mânã,pãgubita, angajatã la acest magazin, s-a dus la poliþie, însã,rudele sale spun cã nici acumnu au primit un rãspuns. Asta, deºi telefonul ar putea fidepistat uºor.

„Telefonul s-a furat în 20decembrie. Cazul a fost dat lapoliþie, dar nu s-a fãcut nimicpânã acum, de aceea am apelatla presã. E vorba despre untelefon performant ºi nu aº vreasã rãmânã aºa lucrurile. Pânãacum, poliþia nu ne-a dat niciun rãspuns”, spun cei care aurãmas cu paguba.

Pe de altã parte, poliþiºtii

spun cã fac verificãri ºi cã nu vamai fi mult pânã ce tânãrapãgubitã îºi va gãsi poate chiarºi telefonul.

„În momentul de faþã, colegiide la Biroul de InvestigaþiiCriminale din cadrul PoliþieiPetroºani efectueazã cercetãriîn vederea identificãrii prezum-tivului autor ºi desigur ºi a recu-perãrii prejudiciului. Vorbimaºadar, despre un tefon mobil,

pe care sperãm cât de curând,pe baza probatoriului, sã reuºimsã îl recuperãm”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

Tânãra poate fi uºor identifi-catã din imagini, dar poliþiºtiiîncã fac verificãri la o lunã dupãce s-a sesizat furtul. Se ºtie cãun telefon de tipul celui furatare un sistem de detectare ºi cãpoate fi gãsit uºor, mai ales cãproprietara a reclamat cam demult timp furtul lui.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O eventualã trãdare a

consilierilor UNPRPetroºani, la ºedinþade consiliu din aceastãlunã, când ar urma sãfie ales viceprimarul,nu este de conceputpentru ºefii partidului.

Liderii UNPR Hunedoaraau declarat în mai multerânduri cã au convenit caprimarul Tiberiu Iacob Ridzisã decidã cu cine vrea sãfacã echipã, însã omul trebuie sã facã parte dincoaliþia PSD-UNPR. ”Nicinu vreau sã iau în calculvreo defecþiune a majoritãþiiUNPR-PSD. Contez foarte

mult pe primarul UNPRIacob Ridzi care, de fiecaredatã când ºi-a dorit sãobþinã o hotãrâre a consiliu-lui local, de la împrumuturipe 30 de ani pânã laexcluderea consilierilorincomozi, a reuºit sã treacãtoate aceste hotãrâri. N-amnici o îndoialã cã va reuºi ºide data aceasta sã deter-

mine aleºii sã voteze un viceprimar al alianþeinoastre, mai ales cã suntoameni de valoare”, spunliderii UNPR Hunedoara.PSD/UNPR are o majori-tate fragilã în CL Petroºani,raportul fiind de 10 la 9, iarcele douã voturi pe care liberalii spun cã le-au atrasdin tabãra puterii, înclinãbalanþa în favoarea lor.


UNPR nu ia în calcul un derapaj

O cunoaºteþi? E o hoaþã

Dragomir a plecatdefinitiv

F ostul director al

ServiciuluiPublic pentruAdministrareaDomeniuluiPublic ºi Privatºi-a încheiat ierisocotelile cuPrimãriaPetroºani.

El avea contractul sus-pendat, dar din aceastã sãptãmânã, situaþia sacontractualã a fost decisã.

Lucian Dragomir ºi-a suspendat timp de doiani contractul cu angajatorul - PrimãriaPetroºani, în urma mai multor divergenþe pecare le-a avut aici. Acesta a declarat, înmomentul demisiei, cã se mutã la Timiºoara,unde predã un curs în domeniul topografiei.Din septembrie 2011, pânã acum, Dragomir aavut contractul suspendat ºi joi a fost ultima ziîn care a mai avut treabã la Petroºani. „DomnulDragomir a fost suspendat 2 ani de zile ºi-afãcut lichidarea. Dânsul stã la Timiºoara, undes-a mutat cu familia ºi astãzi (n.r joi, 15 ianuarie2013), s-au încheiat raporturile de muncã cuPrimãria Petroºani”, a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Lucian Dragomir a condus Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public ºi Privat alCapitalei Vãii Jiului, dar dupã demisia sa postuli-a revenit lui Daniel Viºan.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

“Senatorul Resturilor” Haralambie Vochiþoiumerge în America sã discute despre terorism

„Mai am un singur dor” a

fost sintagma subcare actorii de laPetroºani au oferittinerilor de gimnaziuo lecþie în ZiuaCulturii Naþionale.Mihai Eminescu afost reînviat de RaduTudosie, iar actoriiteatrului I.D. Sîrbuau recitat, au cântatºi i-au întrupat pe ceicare i-au fost alãturimarelui poet naþional.

Mihai Eminescu a fostjucat de Radu Tudosiepe scena de laPetroºani, în 15 ianuarie2015 ºi niciodatã acest

personaj nu pare demodat. Copiii au gustat ideea de viaþã pescenã a celui desprecare au învãþat la ºcoalã,iar actorul din rolul

principal, care nu este laprima experienþã deacest fel, ne-a împãrtãºitdin emoþia de a fi înpielea lui Eminescu.

„Am mai avut

experienþa aceasta anultrecut. E o senzaþie ciudatã sã te pui înpielea unui om atât demare cum a fostEminescu ºi pentru mine

este o bucurie sã inter-pretez acest rol. Este unspectacol în care arãtãmardoarea cu care scriaEminescu ºi patima ºifrãmântãrile lui ºi care l-au dus la versurile ce ni le-a transmis nouã”,ne-a mãrturisit RaduTudosie, cel care a interpretat rolul lui Mihai Eminescu.

Copiii ºtiu poezii ale lui Mihai Eminescu,pentru cã le învaþã laºcoalã, dar l-au pututprivi în interpretareaunui actor, care, ajutatde colegii sãi, a creatatmosfera acelor vre-muri, cu muze, prieteniºi bineînþeles VeronicaMicle. „Este o zi spe-cialã. Mihai Eminescueste marele nostru poet

naþional ºi noi ne-amgândit sã facem unmoment frumos dinpoeziile lui. Sã creãmlumea pe care el ne-aadus-o prin poeziile lui.ªi vã spun un micsecret, copiii au vãzut-oºi pe Veronica Micle”, a spus ºi actriþa Corina Viºinescu.

Poeziile au curs firescºi actorii au luat rând perând rolul muzelor, aliubitelor, ori a celor ceau creat lumea lui MihaiEminescu. El însuºi atrãit pentru puþin timppe scenã ºi le-a arãtatcopiilor cum a scriscândva cu pana în mânãpoezia de cãpãtâi a neamului nostru.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

S cade numãrulelevilor hune-

doreni. În ultimiiani s-a observat oscãdere a numãruluide ºcolari.

Fenomenul este unulîntâlnit la nivel naþional,însã nici judeþulHunedoara nu faceexcepþie. Potrivitinspectorilor ºcolari,

existã riscul ca pe viitor,mai multe ºcoli dinmediul rural sã se desfiinþeze.

“Riscul existã peste

tot, ºi în ºcolile cupredare în limbaromânã în mediul ruralavem aceeaºi problemepentru cã totul depindede numãrul de elevi”, adeclarat Marta Mate,inspector ºcolar generalal judeþului Hunedoara.

De cele mai multeori, elevii din mediulrural se îndreaptã spreunitãþile ºcolare dinoraºele învecinate. Dealtfel, o altã problemãeste ºi natalitatea carese aflã în scãdere.

Monika BACIU Monika BACIU

24ianuarie, zi marcatã de elevii petroºãneni.

Proiectul judeþean „24 ianuarie 1859” propus deªcoala Gimnzialã Europeanã”I. G. Duca” Petroºani, sedesfãºoarã sub forma unuiconcurs interdisciplinar.Proiectul se desfãºoarã înperioada noiembrie 2014 – aprilie 2015.

Concursul „24 Ianuarie 1859”va reuni, ca un omagiu aduscelor care, în a doua jumãtate asecolului al XIX-lea, au realizatunirea Þãrii Româneºti cuMoldova, lucrãrile elevilor din totjudeþul având ca element cheie–Unirea cea micã. Bucurându-nede o zonã geograficã încãrcatãde istorie anticã ºi medievalã,acest spaþiu nu a fost implicat înacþiunile de la 1859, care vorpune bazele Marii Uniri de la 1

decembrie 1918. Din conside-rentul cã acest eveniment estemai puþin cunoscut tinereigeneraþii, am conºtientizat impor-tanþa acestui fapt istoric, adevãratizvor de cunoaºtere peste timp,pentru promovarea valorilor culturale ºi ºtiinþifice autentice.

Propunem elevilor, prin acestconcurs, o abordare interdiscipli-narã a temei menþionate, menitãsã le dezvolte potenþialul creativ,imaginaþia cultural-ºtiinþificã,printr-un demers de cercetare

personalizat.Concursul va fi împãrþit pe 7

probe cãrora le corespund 20 deîntrebãri. Fiecare echipaj va primiun set de 20 de întrebãri ce vorcuprinde itemi cu alegere multiplã,cu alegere dualã, itemi curãspuns scurt ºi de completare,recunoaºterea personajelor implicate în procesul de unire,întrebare structuratã, din biblio-grafia menþionatã mai sus. În cazde egalitate de puncte dupã cele20 de întrebãri echipajele vor maiprimi încã trei întrebãri de baraj.


Aproape 20 de mii decarduri nu aufost înmânateZ eci de mii de carduri

de sãnãtate au fostreturnate prin PoºtaRomânã. Zeci de mii dehunedoreni nu au fostgãsiþi la domiciliu, astfel cãacestora nu le-au fostînmânate cardurile desãnãtate, care teoretic sunt obligatorii de la datade 1 februarie 2015.

“Vã informãm cã la sediulCAª Hunedoara au fost depusecardurile naþionale aferente per-soanelor negãsite la domiciliusau care ºi-au schimbat adresade domiciliu. Cardul naþional deasigurãri de sãnãtate se

elibereazã titularului / reprezen-tantului legal în baza actului deidentitate ºi a semnãturii acestu-ia”, se aratã într-un comunicatal Casei Judeþene de Asigurãride Sãnãtate Hunedoara.

Mai exact, 19.302 hunedoreni nu au primit cardurile de sãnãtate.

Pe site-ul CJAS a fost publicatã ºi lista persoanelor carenu au primit aceste obiecte.Hunedorenii în cauzã sunt aºtep-taþi la sediul Casei Naþionale deAsigurãri de Sãnãtate pentru a-ºiridica cardul.

Cardul de sãnãtate va deveniobligatoriu de la 1 februarie a.c.

Documentul are rolul de avalida consultaþiile, internãrile,eliberarea de medicamente compensate ºi toate serviciilemedicale ºi farmaceutice dinîntregul sistem medical care arecontract cu CNAS, cabinete demedicinã de familie, ambulatoriude specialitate, laboratoare,explorãri imagistice, spitale saufarmacii.

Cu alte cuvinte, de fiecaredatã când vor solicita serviciimedicale, pacienþii le vor primidoar în baza cardulului, atât lamedicul de familie cât ºi la oricealt cabinet, spital sau farmacie.


Donatori… de animaleI ubitori de animale. Sute de hunedoreni

sunt în cãutare de animale, însã suntpersoane care vor sã scape ºi de prieteniide companie. Site-urile de profil abundã deanunþuri de acest gen. Majoritatea însãcautã sã gãseascã un nou stãpân animalelor care le-au fost tovarãºi.

Anunþurile sunt dintre cele mai haioase. “Fetiþa, are 6 luni, este deparazitatã, cuminte,

iubãreaþã”, spune un donator de animale.

“Este o pisicã afectuoasã ºi reuºeºte sã atragãatenþia celor din jur pentru cã adorã sã fie alin-tatã. Nu are preferinþe culinare pretenþioase. Esteeducatã la litierã, deparazitatã intern – extern ºivaccinatã cu carnet de sãnãtate. Din pãcate numai putem avea grijã de ea aºa cum meritã din cauza programului inflexibil de lucru”, spundonatorii animalelor.

Sunt ºi animale care sunt pretenþioase, iar prietenii lui Bachus nu sunt agreaþi.

“Câine mascul, 5 ani, momentan se aflã înadãpost, e de 6 luni acolo! Vã rog,dacã aveþinevoie de un câine sã vã pãzeascã curtea, el eceea ce vã trebuie! Menþionez faptul cã nusuportã oamenii bãuþi”, se aratã într-un alt anunþ.

Mai existã ºi o altã categorie de proprietari deanimale care atunci când nu ºi le mai doresc înpreajmã le abandoneazã pe stradã.


Termenul dintre celedouã pãrþi ar fi trebuitsã se judece în lunafebruarie.

Complexul EnergeticHunedoara are deplãtit cãtre GeromInternaþional undeva lapeste 4 milioane de lei.

Datoriile comercialeale ComplexuluiEnergetic Hunedoaradepãºesc suma de 150de milioane de lei. Ladata de 31 septembrie,2014, societatea aveadatorii cãtre terþi în valoare de152.478.671, dintrecare cea mai maredatorie este faþã deSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului, în sumã de43.358.314 de milioane de lei. Sorageamãnã a DivizieiMiniere a deschis douãprocese pe rolul

Tribunalului Hunedoarapentru recuperareasumelor restante. Într-unul dintre procesetermenul de judecatã afost stabilit pentru anulviitor, iar în celãlalt termen, instanþa aadmis cererea SocietãþiiNaþionale de InchideriMine Valea Jiului.

Complexul EnergeticHunedoara areaproape 6.500 desalariaþi, angajaþi lacele patru mine din

Valea Jiului ºi termo-centralele Mintia ºi

paroºeni, care auacoperit anul trecut 7%consumul de energie lanivel naþional.

Compania, a fostînfiinþatã la 1 noiembrie2012, prin fuziuneatermocentralelor Mintiaºi Paroºeni, pentru caulterior sã fie alipite ºiminele declarate viabile.Pentru CEH, Guvernula aprobat strategia deprivatizare a companieiîn martie 2013, iaroperaþiunea ar trebuiesã se facã prin metodamajorãrii de capitalsocial prin aport decapital privat, prinatragerea unui investi-tor strategic ºi dobândi-rea de cãtre acesta aunui pachet de acþiunireprezentând 51% dincapitalul social al companiei.


Mai am un singur dor…

Elevii induºi în istorie

ªcolile din mediul rural, din ce în ce mai pustii

CEH scapã de insolvenþacerutã de GeromG erom Internaþional nu mai cere insolvenþa Complexului

Energetic Hunedoara. Potrivit oficialilor ComplexuluiEnergetic Hunedoara, societatea comercialã a renunþat, pentrumoment, la cererea de insolvenþã care a fost înregistratã perolul Tribunalului Hunedoara. Deocamdatã apele s-au liniºtit,în urma discuþiilor purtate între cele douã pãrþi.

„Mai am un singur dor” a

fost sintagma subcare actorii de laPetroºani au oferittinerilor de gimnaziuo lecþie în ZiuaCulturii Naþionale.Mihai Eminescu afost reînviat de RaduTudosie, iar actoriiteatrului I.D. Sîrbuau recitat, au cântatºi i-au întrupat pe ceicare i-au fost alãturimarelui poet naþional.

Mihai Eminescu a fostjucat de Radu Tudosiepe scena de laPetroºani, în 15 ianuarie2015 ºi niciodatã acest

personaj nu pare demodat. Copiii au gustat ideea de viaþã pescenã a celui desprecare au învãþat la ºcoalã,iar actorul din rolul

principal, care nu este laprima experienþã deacest fel, ne-a împãrtãºitdin emoþia de a fi înpielea lui Eminescu.

„Am mai avut

experienþa aceasta anultrecut. E o senzaþie ciudatã sã te pui înpielea unui om atât demare cum a fostEminescu ºi pentru mine

este o bucurie sã inter-pretez acest rol. Este unspectacol în care arãtãmardoarea cu care scriaEminescu ºi patima ºifrãmântãrile lui ºi care l-au dus la versurile ce ni le-a transmis nouã”,ne-a mãrturisit RaduTudosie, cel care a interpretat rolul lui Mihai Eminescu.

Copiii ºtiu poezii ale lui Mihai Eminescu,pentru cã le învaþã laºcoalã, dar l-au pututprivi în interpretareaunui actor, care, ajutatde colegii sãi, a creatatmosfera acelor vre-muri, cu muze, prieteniºi bineînþeles VeronicaMicle. „Este o zi spe-cialã. Mihai Eminescueste marele nostru poet

naþional ºi noi ne-amgândit sã facem unmoment frumos dinpoeziile lui. Sã creãmlumea pe care el ne-aadus-o prin poeziile lui.ªi vã spun un micsecret, copiii au vãzut-oºi pe Veronica Micle”, a spus ºi actriþa Corina Viºinescu.

Poeziile au curs firescºi actorii au luat rând perând rolul muzelor, aliubitelor, ori a celor ceau creat lumea lui MihaiEminescu. El însuºi atrãit pentru puþin timppe scenã ºi le-a arãtatcopiilor cum a scriscândva cu pana în mânãpoezia de cãpãtâi a neamului nostru.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 17 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

S cade numãrulelevilor hune-

doreni. În ultimiiani s-a observat oscãdere a numãruluide ºcolari.

Fenomenul este unulîntâlnit la nivel naþional,însã nici judeþulHunedoara nu faceexcepþie. Potrivitinspectorilor ºcolari,

existã riscul ca pe viitor,mai multe ºcoli dinmediul rural sã se desfiinþeze.

“Riscul existã peste

tot, ºi în ºcolile cupredare în limbaromânã în mediul ruralavem aceeaºi problemepentru cã totul depindede numãrul de elevi”, adeclarat Marta Mate,inspector ºcolar generalal judeþului Hunedoara.

De cele mai multeori, elevii din mediulrural se îndreaptã spreunitãþile ºcolare dinoraºele învecinate. Dealtfel, o altã problemãeste ºi natalitatea carese aflã în scãdere.


24ianuarie, zi marcatã de elevii petroºãneni.

Proiectul judeþean „24 ianuarie 1859” propus deªcoala Gimnzialã Europeanã”I. G. Duca” Petroºani, sedesfãºoarã sub forma unuiconcurs interdisciplinar.Proiectul se desfãºoarã înperioada noiembrie 2014 – aprilie 2015.

Concursul „24 Ianuarie 1859”va reuni, ca un omagiu aduscelor care, în a doua jumãtate asecolului al XIX-lea, au realizatunirea Þãrii Româneºti cuMoldova, lucrãrile elevilor din totjudeþul având ca element cheie–Unirea cea micã. Bucurându-nede o zonã geograficã încãrcatãde istorie anticã ºi medievalã,acest spaþiu nu a fost implicat înacþiunile de la 1859, care vorpune bazele Marii Uniri de la 1

decembrie 1918. Din conside-rentul cã acest eveniment estemai puþin cunoscut tinereigeneraþii, am conºtientizat impor-tanþa acestui fapt istoric, adevãratizvor de cunoaºtere peste timp,pentru promovarea valorilor culturale ºi ºtiinþifice autentice.

Propunem elevilor, prin acestconcurs, o abordare interdiscipli-narã a temei menþionate, menitãsã le dezvolte potenþialul creativ,imaginaþia cultural-ºtiinþificã,printr-un demers de cercetare

personalizat.Concursul va fi împãrþit pe 7

probe cãrora le corespund 20 deîntrebãri. Fiecare echipaj va primiun set de 20 de întrebãri ce vorcuprinde itemi cu alegere multiplã,cu alegere dualã, itemi curãspuns scurt ºi de completare,recunoaºterea personajelor implicate în procesul de unire,întrebare structuratã, din biblio-grafia menþionatã mai sus. În cazde egalitate de puncte dupã cele20 de întrebãri echipajele vor maiprimi încã trei întrebãri de baraj.


Aproape 20 de mii decarduri nu aufost înmânateZ eci de mii de carduri

de sãnãtate au fostreturnate prin PoºtaRomânã. Zeci de mii dehunedoreni nu au fostgãsiþi la domiciliu, astfel cãacestora nu le-au fostînmânate cardurile desãnãtate, care teoretic sunt obligatorii de la datade 1 februarie 2015.

“Vã informãm cã la sediulCAª Hunedoara au fost depusecardurile naþionale aferente per-soanelor negãsite la domiciliusau care ºi-au schimbat adresade domiciliu. Cardul naþional deasigurãri de sãnãtate se

elibereazã titularului / reprezen-tantului legal în baza actului deidentitate ºi a semnãturii acestu-ia”, se aratã într-un comunicatal Casei Judeþene de Asigurãride Sãnãtate Hunedoara.

Mai exact, 19.302 hunedoreni nu au primit cardurile de sãnãtate.

Pe site-ul CJAS a fost publicatã ºi lista persoanelor carenu au primit aceste obiecte.Hunedorenii în cauzã sunt aºtep-taþi la sediul Casei Naþionale deAsigurãri de Sãnãtate pentru a-ºiridica cardul.

Cardul de sãnãtate va deveniobligatoriu de la 1 februarie a.c.

Documentul are rolul de avalida consultaþiile, internãrile,eliberarea de medicamente compensate ºi toate serviciilemedicale ºi farmaceutice dinîntregul sistem medical care arecontract cu CNAS, cabinete demedicinã de familie, ambulatoriude specialitate, laboratoare,explorãri imagistice, spitale saufarmacii.

Cu alte cuvinte, de fiecaredatã când vor solicita serviciimedicale, pacienþii le vor primidoar în baza cardulului, atât lamedicul de familie cât ºi la oricealt cabinet, spital sau farmacie.


Donatori… de animaleI ubitori de animale. Sute de hunedoreni

sunt în cãutare de animale, însã suntpersoane care vor sã scape ºi de prieteniide companie. Site-urile de profil abundã deanunþuri de acest gen. Majoritatea însãcautã sã gãseascã un nou stãpân animalelor care le-au fost tovarãºi.

Anunþurile sunt dintre cele mai haioase. “Fetiþa, are 6 luni, este deparazitatã, cuminte,

iubãreaþã”, spune un donator de animale.

“Este o pisicã afectuoasã ºi reuºeºte sã atragãatenþia celor din jur pentru cã adorã sã fie alin-tatã. Nu are preferinþe culinare pretenþioase. Esteeducatã la litierã, deparazitatã intern – extern ºivaccinatã cu carnet de sãnãtate. Din pãcate numai putem avea grijã de ea aºa cum meritã din cauza programului inflexibil de lucru”, spundonatorii animalelor.

Sunt ºi animale care sunt pretenþioase, iar prietenii lui Bachus nu sunt agreaþi.

“Câine mascul, 5 ani, momentan se aflã înadãpost, e de 6 luni acolo! Vã rog,dacã aveþinevoie de un câine sã vã pãzeascã curtea, el eceea ce vã trebuie! Menþionez faptul cã nusuportã oamenii bãuþi”, se aratã într-un alt anunþ.

Mai existã ºi o altã categorie de proprietari deanimale care atunci când nu ºi le mai doresc înpreajmã le abandoneazã pe stradã.


Termenul dintre celedouã pãrþi ar fi trebuitsã se judece în lunafebruarie.

Complexul EnergeticHunedoara are deplãtit cãtre GeromInternaþional undeva lapeste 4 milioane de lei.

Datoriile comercialeale ComplexuluiEnergetic Hunedoaradepãºesc suma de 150de milioane de lei. Ladata de 31 septembrie,2014, societatea aveadatorii cãtre terþi în valoare de152.478.671, dintrecare cea mai maredatorie este faþã deSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine ValeaJiului, în sumã de43.358.314 de milioane de lei. Sorageamãnã a DivizieiMiniere a deschis douãprocese pe rolul

Tribunalului Hunedoarapentru recuperareasumelor restante. Într-unul dintre procesetermenul de judecatã afost stabilit pentru anulviitor, iar în celãlalt termen, instanþa aadmis cererea SocietãþiiNaþionale de InchideriMine Valea Jiului.

Complexul EnergeticHunedoara areaproape 6.500 desalariaþi, angajaþi lacele patru mine din

Valea Jiului ºi termo-centralele Mintia ºi

paroºeni, care auacoperit anul trecut 7%consumul de energie lanivel naþional.

Compania, a fostînfiinþatã la 1 noiembrie2012, prin fuziuneatermocentralelor Mintiaºi Paroºeni, pentru caulterior sã fie alipite ºiminele declarate viabile.Pentru CEH, Guvernula aprobat strategia deprivatizare a companieiîn martie 2013, iaroperaþiunea ar trebuiesã se facã prin metodamajorãrii de capitalsocial prin aport decapital privat, prinatragerea unui investi-tor strategic ºi dobândi-rea de cãtre acesta aunui pachet de acþiunireprezentând 51% dincapitalul social al companiei.


Mai am un singur dor…

Elevii induºi în istorie

ªcolile din mediul rural, din ce în ce mai pustii

CEH scapã de insolvenþacerutã de GeromG erom Internaþional nu mai cere insolvenþa Complexului

Energetic Hunedoara. Potrivit oficialilor ComplexuluiEnergetic Hunedoara, societatea comercialã a renunþat, pentrumoment, la cererea de insolvenþã care a fost înregistratã perolul Tribunalului Hunedoara. Deocamdatã apele s-au liniºtit,în urma discuþiilor purtate între cele douã pãrþi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 20156 Actualitate

T otul este posibildupã ce pe autospe-

cialele de intervenþie aleSMURD care acþioneazãpe raza judeþului nostru,au fost montate filtrespeciale de aer inventatede reputatul inventator,hunedoreanul CorneliuBirtok Bãneasa.

Patru autospecialefolosite de paramediciiSMURD la intervenii auprimit gratuit filtre specialecare au rol de a creºte puterea motorului maºinilorîn cazul intervenþiilor deurgenþã.

”Proiectul este o provo-care tehnicã, deoareceambulanþele SMURD au unalt regim de funcþionare,diferit de toate celelaltemaºini. Prin implementareaacestor filtre motorulfuncþioneazã mai bine, însensul cã, având un exces

de putere, acesta nu maitrebuie turat foarte mult.Altfel spus, nu mai forþãmmotorul", a declaratCorneliu Birtok Bãneasa.

În paralel cu monitorizarea performanþelor motorului,se urmãreºte o reducere aconsumului de carburant peambulanþele în funcþiune,filtrele concepute de inventatorul din Deva permiþând realizarea unoreconomii de pânã la 10%în condiþii de trafic normal.


“Colegii mei dincadrul PrimãrieimunicipiuluiPetroºani încearcã,în mãsura posibili-tãþilor, sã þinã acestestaþii cât mai curateînsã existã acestobicei ca persoanelecare au ceva de

vânzare sau care auaceastã pasiune dea picta diverseobiecte sã serãzbune pe acestestaþii. Colegii meiîncearcã sã cureþeaceste staþii, însãpânã în acestmoment nu au fost

aplicate amenzi”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvântal PrimãrieiPetroºani.

Mai sunt ºi alt felde mesaje. Suntinstructorii autocare aleg sã îºiposteze anunþuriletocmai în staþiile deautobuz, asigurân-du-se astfel cãnavetiºtii le potdeveni potenþialiclienþi în vedereaobþinerii permisuluide conducere.

Nici în privinþacelor ce au afiºe pe care sunt trecutenumerele de telefon nu se poateface nimic.

“S-a încercatluarea legãturii cucei care posteazãanunþuri sau fac astfel de chestiunipe staþiile de auto-buz, însã aceºtia auînþeles în micãmãsurã sã nu mairepete gestul pecare l-au fãcutdeja”, a mai pre-cizat sursa citatã.

Autoritãþile localesunt legate de mâiniºi de picioare înacest caz pentru cãeste aproapeimposibil de identifi-cat persoana carescris pe pereþiirefugiului.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Z iua de naºtere apoetului naþional,

Mihai Eminescu, a fostmarcatã la Petroºani.

Anul acesta s-au împlinit165 de ani de la naºtereacelui care a fost un poet,prozator ºi jurnalistromân, socotit de cititoriiromâni ºi de criticã literarãpostumã drept cea maiimportantã voce poeticãdin literatura românã.Patru echipe formate dinelevi de la unitãþile deînvãþãmânt de pe razamunicipiului Petroºani aufost în sala de marmurã aprimãriei din localitateunde au susþinut mai multemomente artistice. Îndeschidere, edilul localitãþii,Tiberiu Iacob Ridzi, a þinutsã precizeze câteva cuvintelegate de aceastã zi cu semnificaþie majorã pentrucultura naþionalã.

“Vreau sã mulþumescelevilor pentru faptul cã auacceptat sã vinã astãzi aicipentru a-l omagia pe poe-tul nostru naþional, MihaiEminescu. Voi ºtiþi foartebine toate lucrurile despreEminescu, însã ce vreau sãvã spun este cã MihaiEminescu este un simbolnaþional, este poetulnaþional al României, însãMihai Eminescu a avut ºiare câteva opere în care afost ºi un vizionar în sensul

ºtiinþific al cuvântului ºi nunumai pentru cã prin ideilelui el a prevãzut niºtelucruri care ulterior s-audescoperit ºi ºtiinþific. Dinpãcate a murit destul detânãr ºi nu a reuºit sãajungã la o vârstã la carecu siguranþã ar fi produsfoarte mult, dar este dedatoria noastrã sã îlpãstrãm viu bºi sã transmitem mai departeceea ce el a fãcut din punctde vedere cultural pentruRomânia ºi pentruromâni”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Cele patru echipe careau susþinut momente artistice au fost elevii de laºcoala Gimnazialã IG Duca,de la Colegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylva,elevii de la Colegiul TehnicDimitrie Leonida ºiColegiul Naþional MihaiEminescu.


Mesaje de dragoste fãcute public“Te iubesc mult” sau “eºti totul

pentru mine micuþo” sunt doardouã dintre mesajele care pot fi cititede cãlãtorii care aºteaptã în staþiile deautobuz. Unii dintre cãlãtori au ales sãîºi exprime sentimentele public, astfelîncât cu toþii sã vadã cât de aprinsãeste flacãra iubirii. Autoritãþile localede la Petroºani au investit în acesterefugii, iar inscripþionarea lor esteinterzisã, dar existã ºi cetãþeni careignorã legile.

Autospecialele SMURD hunedorene, mai performante ºi cu economie la carburanþi

Momente artistice în cinstea lui Eminescu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

D efunctul RomeoRoºia, persoanã de

contact a AutoritãþiiNaþionale pentruTurism, în vederea pro-movãrii zonei Vãii Jiului.

Autoritatea Naþionalãpentru Turism induce îneroare turiºtii care acce-seazã site-ul.

Pe site-ul instituþiei seaflã publicatã lista centrelorde informare turisticã dinfiecare judeþ.la Petroºani,oficialii acestui departamentspun cã un astfel de punct

de informare a turiºtilor seaflã pe strada Avram Iancu,air coordonator este RomeoRoºia.

Pentru necunoscãtori nuar fi nicio problemã, însãcoordoantorul acestui punctde informare turisticã estedecedat de doi ani de zile.

Astfel, potenþialii turiºti caredoresc informaþii despreValea Jiului ºi fac uz dedatele Autoritãþii nu primescnimic în schimb. Sauprimesc doar o paginã deinternet nefuncþionalã, unnumãr de telefon nealocatºi datele de contact ale unei

persoane decedate care ºi-adedicat viaþa promovãriipotenþialului turistic al acestei zone. De altfel nicisite-ul indicat de AutoritateaNaþionalã pentru Turism numai este în funcþiune.

Potrivit informaþiilor,neactualizate de mult timp,

de la Autoritatea Naþionalãpentru Turism, acest centrude informare turisticã estesingurul din judeþulHunedoara, asta deºi înaceastã regiune sunt maimulte centre de acest gen,realizate tocmai pentru apromova turismul ºipotenþialul judeþului.


“În cadrul discuþiilor,Ministrul Mihai Tudosele-a declarat celorprezenþi cã una dintreprioritãþile mandatuluisãu o reprezintãadoptarea unei noi Legia turismului care sã per-mitã o mai bunã regle-mentare a sectorului, însensul creºterii calitãþiiserviciilor turistice dinþara noastrã ºi o maibunã promovare aindustriei pe pieþeleexterne. În acest sens,a fost agreat un calen-dar de lucru cu membriiasociaþiilor reprezenta-tive din industria de tur-ism, astfel încât, pânãla data de 15 februariea.c., sã fie definitivatãforma proiectului delege care va fi supusãdezbaterii publice”, searatã într-un comunicatal ministerului de resort.

La rândul lor,

reprezentanþii asociaþi-ilor patronale din tur-ism, i-au solicitatMinistrului Economiei,Comerþului ºiTurismului continuareaprogramelor de pro-movare existente cares-au dovedit eficiente ºiconsultarea prealabilãcu mediul de afaceri înelaborarea noilor strate-gii care vor reglementa

acestor sector. ”Continuãm ceea ce

este bun în materie deprograme de pro-movare a turismului dardoresc sã implementãmnoi forme de sprijinpentru aceastã indus-trie, astfel încât sãcreascã ponderea aces-tui sector în ProdusulIntern Brut alRomâniei”, le-a declaratcelor prezenþi, MinistrulMihai Tudose.

Nu de puþine orireprezentanþii industrieituristice din Valea Jiuluiau ridicat aceastã prob-lemã. Oamenii de afac-eri au afirmat denenumãrate ori cã pen-tru servicii de calitate artrebui eliminat ºi turis-mul la negru.


ANT îndeamnã turiºtii cãtre o persoanã decedatã

Calitate în turismS ervicii de calitate în domeniul

turistic. Reprezentanþii MinisteruluiEconomiei, Comerþului ºi Turismului s-auîntâlnit cu reprezentanþii patronatelor dinturism. În cadrul întrevederilor s-a avutîn vedere creºterea calitãþii serviciilor din acest domeniu.

N ici agenþiile de turism nu mai sunt

profitabile. Chiar dacãanual mii de români alegsã îºi petreacã concediileîn strãinãtate, se pare cãagenþiile de turism nuînregistreazã profit.

Mai multe agenþii de turismdin judeþ au fost radiate lacerere. Mai exact, ºapteagenþii de turism ºi-au încheiat activitatea. Douã dintre acestea se aflã înmunicipiul Petroºani, iar cele-lalte sunt în nordul judeþului.

Reprezentanþii agenþiilor deturism care doresc sã îºiînceteze activitatea trebuie sãîndeplineascã o serie de paºi.

În cazul încetãrii definitive aactivitãþii în agenþia de turismºi/sau în filiala/ sucursala/reprezentanþa/ sediul secundaral acesteia, operatorul eco-nomic va solicita radierealicenþei de turism ºi/sau anexeilicenþei de turism cu minimum

30 de zile înainte de încetareadefinitivã a activitãþii. În acestscop, va depune la sediul insti-tuþiei publice centrale respon-sabile în domeniul turismuluiurmãtoarea documentaþiecerere privind radierea licenþeide turism ºi/sau anexei licenþeide turism ºi licenþa de turismºi, respectiv, anexa licenþei deturism, în original.


Mai multe agenþii de turism dinHunedoara pun lacãt pe uºã

I nter Petrila areprezentat

dintotdeauna o forþã înpopicele româneºti.Anul 2015 pare a fiunul al redresãrii acestui sport de tradiþie în oraºul de pe Jiul de Est.

Echipa de juniori va ficea care va marca startuloficial al anului, cu o etapã,a 4-a, restanþã din tur, laFieni (17 ianuarie), într-oconfruntare în patru:Cimentul Fieni, InterPetrila, Sider. Hunedoara ºiForesta Tãlmaciu. Vor fideplasaþi acolo zecesportivi, de unde nu vor

lipsi Radu Balaban, BogdanIurã, Marius Costache,Petre Cimpoer ºi DorinVârtei. Antrenorul MarcelDobricã sperã într-o com-portare bunã a echipei sale,care vizeazã la finalul celor

opt etape de campionatocuparea unuia dintreprimele douã locuri, ceea cele-ar da dreptul de a partici-pa la turneul final naþionaldin luna mai, alãturi de alteºase echipe din celelaltepatru grupe ale LigiiNaþionale de juniori.

Echipa de seniori va intraîn focul luptei com-petiþionale cu etapa a 3-a aCupei României care vaavea loc la Petrila, pe 18 februarie a.c., dupã o sãptãmânã fiind startul returului în Liga Naþionalã.

„Avem un lot de 48 desportivi la toate nivelele,seniori, juniori ºi cadeþi,

sperând ca de aici sã senascã o nouã generaþie,de popicari. Suntem binesprijiniþi de cei de laPrimãria Petrila, depreºedintele clubului,Ciprian Preda ºi cel alsecþiei de popice, CornelVelea, primarul IliePãducel acordând totsprijinul necesar conti-nuãrii activitãþii. Îmidoresc ºi sper cã vom fiîn rarã prezenþã laCampionatul Mondial dinGermania, atât la seniori,cât ºi la cadeþi” a declaratMarcel Dobricã,antrenorul echipei depopice de la Inter Petrila.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Ianuarie 20158 Sport

Anul trecut presacotidianã din ValeaJiului þinea paginiîntregi cu potlogãriileºi mizeriile financiarecomise de cel carevreme de 11 ani a

administrat clubul Jiul, Alin Simota.

Mulþi oameni rãmaºipe drumuri, ajunºi înpragul sinuciderii,datorii ºi fraude finan-ciare, mã rog, nu mai

intrãm în detalii. Unapeste alta, Alin Simotajiulistul a lãsat în urmalui numai durere.

Aflãm acum cã unalt om din fotbal, multprea lãudatul ºi corec-tul Adrian Porumboiu,fost mare arbitru, a lãsat dupã el undezastru financiar deneimaginat la F.C.Vaslui, echipã

dispãrutã ºi ea de peharta fotbalului.Imaginaþi-vã cã aceastãsocietate, intratã îninsolvenþã, nu ºi-aplãtit la diverse insti-tuþii, firme, salariaþisau foºti jucãtori, timpde 12 ani (!?) niciunban cãtre stat. Iaîncearcã tu, simpluromân, ziarist saucrescãtor de porci, sã

nu le plãteºti nimic, sãvezi ce se alege detine... 85 de milioanede euro este datorialui Porumboiu, lamasa credalã fiind 46de creditori.

Ãºtia da bãieþideºtepþi, au tras dupãtun ºi acum râd de toþiproºtii care i-au crezutniºte dumnezei.Frumoasã þarã!

Henþ cu mânaNAªUL, PRECUM FINUL...

La finalul ediþiei deDivizia „A” 1958-1959,Jiul scapã cu emoþii de laretrogradare, motiv pentrucare antrenorul IoanBalogh este înlocuit cuVirgil (Gil) Mãrdãrescu,care deºi beneficia de o

generaþie cu jucãtori demarcã – Crâsnic,Romoºan, Vasiu, Farkas II,Ciurdãrescu, V. Gabor –nu reuºeºte decât douã victorii în tur, clasându-sepe ultimul loc, motiv pentru care va fi înlocuitcu... Ioan Balogh, cel carefusese dat afarã în varã! Vafi însã un retur fãrã niciovictorie, Jiul retrogradândde pe ultimul loc...

Asta în ciuda faptului cãGil Mãrdãrescu se dovediseun bun psiholog ºi om dedialog cu jucãtorii sãi.

Dupã câþiva ani, când amai antrenat pe la Farulsau Politehnica Iaºi, Gil Mãrdãrescu pleacã înAfrica, unde va antrenatimp de patru ani înMãroc. Va avea cea maimare performanþã a unuiantrenor român la nivel deechipã naþionalã, câºtigândîn 1976 cu Marocul titlulde campioanã a Africii!

O cunoscutãasociaþie

sportivã din anii`60, PreparatorulLupeni, se mândrea la mijloc deianuarie `65 cu organizarea unorpartide de hocheipe gheaþã.

Unul din meciurile intere-sante ale aceleiperioade a fost celdintre PreparatorulLupeni ºi ªtiinþaPetroºani, scor 9-8.

La gazde jucau,printre alþii,Bistrian, Szoke,Bauer, Grafman sauDaradics, lapetroºeneni,Kovacs, Lorincz,Balint, Keul sauLefter.

„Sportul cupatine a câºtigat ºi continuã sãcâºtige noi ºi noisimpatizanþi laLupeni” scria cronicarul acelorvremuri.

Astãzi s-a ales praful ºi depatinoar ºi deechipã ºi dehocheiul pegheaþã...

Popice. Inter Petrila dã startul sezonului oficial în 2015

Poveºtile sportului

Retrogradat cu Jiul, campion al Africii!

Paginã realizatãde Genu TUÞU

Cronicã de altãdatãAcum 50 de ani (ianuarie 1965) – se putea vorbi despre un sport dispãrut azi,

HOCHEI PE GHEAÞÃ ÎN VALEA JIULUI

VIRGIL MÃRDÃRESCU

Marcel Dobricã, unantrenor cu speranþe pentrupopicarii petrileni în 2015

Documents

CVJ NR 777, vineri 16 ianuarie