CVJ nr 981, vineri 6noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 981

Vineri, 6 Noiembrie 2015

R esursele de huilã care se aflã în subteranul Vãii Jiului ar putea sãfie exploatate mai mult de 6 decenii de acum încolo. Nimeni nu a

consultat specialiºtii geologi de la Universitatea din Petroºani, iar studiilelor rãmân într-un circuit intern al geologilor, în timp ce directorii de laCEH sunt plãtiþi regeºte, probabil, ca sã închidã ochii la comisioanele dinimporturi, sau din vânzarea la fier vechi a minelor. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

D upã ceAdministraþi

a Penitenciarelor a trimis cãtrePreºedinþiaRomâniei avizulconsultativ privindgraþierea, acumpreºedintele statului analizeazãaceastã cerere.

În rãspunsul remiscotidianului CronicaVãii Jiului de cãtrePreºedinþia Românieise specificã faptul cãnu existã un termenlimitã pentru a emite

o decizie în acestsens.

“Cererea degraþiere la care faceþireferire se aflã înanalizã. Totodatã, vã precizãm cã acordarea graþieriiindividuale de cãtrePreºedintele Românieireprezintã vocaþiaºefului statului, legiti-matã constituþionalpotrivit art. 94, lit. d)din ConstituþiaRomâniei, republi-catã, de a emite unact de clemenþã, fãrãa fi þinut de un anumittermen ºi fãrã a puteafi constrâns în vreun

fel pentru a emiteacest act”, se aratãîntr-un rãspuns remiscotidianului CronicaVãii Jiului de cãtreGabriel-CristianPiscociu, consilier deStat PreºedinþiaRomâniei.

În cazul în carecererea de graþiereeste respinsã atunci aceasta se comunicã persoaneiîndreptãþite.

“Potrivit art. 7 dinLegea nr. 546/2002privind graþierea ºiprocedura acordãriigraþierii, Decretulprivind acordarea

graþierii reprezintãun act public prinînsãºi publicareaacestuia înMonitorul Oficialal României,Partea I, momentla care orice per-soanã poate luacunoºtinþã deconþinutul respectivu-lui act, iar potrivit art.10 din Legea nr.546/2002, în situaþiarespingerii cererii degraþiere, actul derespingere se comunicã persoaneiîndreptãþite (a sevedea art. 4 dinLege)”, se mai aratã

în acelaºi rãspuns. Pe 15 februarie,

Monica Iacob-Ridzi afost condamnatãdefinitiv de ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie la cinci ani de închisoare cu executare în dosarulîn care este acuzatãde abuz în serviciu înlegãturã cu organi-zarea Zilei Tineretului

din 2009. Fostul ministru

suferã de numeroaseafecþiuni medicale,printre care trombofilie ºi leuconeutropenie.Mai mult, aceasta aredoi copii mici: o fetiþãde 1 an ºi câteva luniºi un bãiat de 5 ani.

Monika BACIUMonika BACIU

Lipsuriletrimit mineriiîn spitalU n miner de la

ExploatareaMinierã Lonea a ajunsîn spital miercuri laschimbul IV, iar lideriide sindicat atrag dinnou atenþia cã oameniiîºi pun viaþa în pericoldin cauza lipsurilor.

Sunt improvizaþii care ducla accidente grave ºi doar ominune a fãcut ca angajatulde la Lonea sã scape cu oranã la cap, ranã care se vavindeca.

Vasile Pãduraru, liderulminerilor de la Lonea, care a stat în greva foameisãptãmâna trecutã, pentru a atrage atenþia asupra problemelor din minerit,revine acum, când un miner i-a foct accidentat, ºi subliniazã cã acolo jos subpãmânt sunt probleme.

Unul dintre angajaþiimineri a ajuns la spital, dupãce un lanþ improvizat s-a ruptºi l-a lovit în cap. Din fericire,omul este stabil ºi se va recupera.

„Vagonetarul CristianBãlan, în timp ce dirija tavanul de rezistenþã, s-a ruptun lanþ cu care vagonetarul afost lovit la cap ºi a fost greude transportat afarã, dar suntem bucuroºi cã nu estegrav, iar situaþia este subcontrol”, a declarat VasilePãduraru, preºedinteleMuntele E M Lonea, care aconfirmat cã omul are fracturã de piramidã nazalã.

Nu o datã, VasilePãduraru a atras atenþia cã înminã sunt multe improvizaþiiºi la un moment dat chiar arupt plasa din gardul împrejmuitor al minei, ca sãsusþinã cu ea în subteran olucrare. Toate acestea suntriscuri la care minerii seexpun periodic.

„Eu v-am spus de atâteaori. Improvizaþiile, lipsurile,omul a cãutat sã îºi facãdatoria la locul de muncã. Afãcut ce a putut ºi rezultatelesunt, dupã cum vedeþi,inevitabile”, a mai spusPãduraru.

Vagonetarul se aflãinternat la Spitalul deUrgenþã din Petroºani, dar în stare stabilã. Urmeazãun tratament de specialitate,iar medicii spun cã se varecupera.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Preºedintele Iohannis încã analizeazã cererea de graþiere a Monicãi Iacob Ridzi

CUM SUNTEM MINÞIÞI CÃ MINERITUL NU E PROFITABIL

Avem rezerve de huilã,dar comisioanele dinimport aduc banii!

A proape 14 milioane de

lei ajung în judeþulHunedoara pentrumodernizarea drumurilor.

La începutul acesteisãptãmâni, Guvernul a repartizat suma care revine fiecãruijudeþ din cele 500 de milioane de leidestinate finanþãriilucrãrilor la drumurilejudeþene ºi comunale,potrivit unei Hotãrâri aprobate, la propunereaMinisterului Dezvoltãrii Regionaleºi AdministraþieiPublice. JudeþuluiHunedoara i.au revenit13.400.000 de lei,judeþul ocupând loculal V-lea în clasamentulalocãrii fondurilor. Ceimai mulþi bani auajuns în judeþul Vaslui,cu 14.219.000 lei, iarcei mai puþini în Ilfovcu 9.304.000 lei.

Reamintim cã prinOUG nr. 47/2015 cuprivire la rectificarea

bugetului de stat peanul 2015 ºi unelemãsuri bugetare,sumele defalcate dintaxa pe valoarea adãugatã pentrubugetele locale s-amajorat cu suma de500 de milioane de lei pentru finanþareacheltuielilor privinddrumurile judeþene ºicomunale.

Alocarea pe judeþea fondurilor a avut labazã douã criterii:repartizarea direct proporþionalã a banilor, în funcþie delungimea drumurilordin judeþul respectiv ºicapacitatea financiarã,mai exact, s-au alocatbani mai mulþi pentru

judeþele cu o capaci-tate financiarã mairedusã. Cele douãprincipii asigurã repartizarea echilibratãa banilor pe judeþe,ceea ce va contribuila reducerea dis-crepanþelor dintreacestea. Cele 41 dejudeþe vor primi sumecuprinse între 9 ºi 14milioane de lei. În planlocal, repartizarea peunitãþi administrativ-teritoriale se va face înfuncþie de lungime ºistarea tehnicã a drumurilor de cãtreconsiliul judeþean,dupã consultarea primarilor.


P ãrerea unuiîntreprinzãtor

despre tinerii dinValea Jiului. ValeaJiului este solidarãmereu cu cei dinBucureºti, chiardacã reciproca nueste valabilã.

Acum, tragedia dinclubul Colectiv de laBucureºti a scosoamenii în stradã careau cerut o schimbare.Victor Ponta a demi-sionat din frunteaGuvernului, luând ast-fel toþi miniºtrii dupãel. ªi în Valea Jiului auavut loc miºcãri destradã unde tinerii aucerut dreptul la viaþã,dreptul la un viitor maibun. Acum, tot untânãr care adminis-treazã mai multelocaluri aratã ºi reversul medaliei.

“Multi tineri au ieºit în stradã laPetroºani…(pentru aprotesta cã nu au viitorsau locuri de muncãbãnuiesc). Eu, ca ma-nager la trei localuri

din oraº mã chinui sãgãsesc de aproape 2 luni oameni care sãmunceascã. Atenþie!Sã aibã dorinþa sãmunceascã chiar dacãnu au experienþã.Salariul (cu tot cubacºiº) duce cam la1200 de lei în situaþiaîn care merg destul derãu. Se poate câºtigalejer 1700 dacã îþi facitreaba bine. ªtiumeºtere cã vreiMercedes ºi 2000 deeuro pe lunã dar tre-buie sã ai ºi pregãtirepentru asta. ªi eu amvrut sã fiu fotbalist darnu am avut skill pentruasta. Aºa cã nuîngheþa aiurea.. Vino(…) ºi depune-þi un CVdacã tot vrei o schim-

bare”, scrie DragoºGrigoriu pe Facebook.

Faptul cã tinerii nuvor sã munceascã auobservat ºi reprezen-tanþii Agenþiei Localepentru OcupareaForþei de Muncã.

“Din pãcateprezenþa persoaneloraflate în cãutarea unuiloc de muncã e foarteredus ºi am sesizat cãsunt oameni care auintrat în salã, aveaucalificarea pe careangajatorul o cerea ºinu au discutat cu angajatorul”, a spuneaîn urmã cu o sãp-tãmânã, la BursaLocurilor de MuncãIudith Babþan, ºefALOFM Petroºani.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

La nivel de þarã,numãrul turiºtilor strãini în România adepãºit 7,2 milioane,în primele nouã luniale anului. E o creºterespectaculoasã cu10,2% faþã de anultrecut. Cei mai mulþivizitatori strãini provindin þãri situate înEuropa (92,8%).Ungaria e fruntaºã cu30,6%, urmatã deBulgaria 27,4%,Germania 8,5%,Polonia 7,3%, Italia

5,9% ºi Austria 3,6%.n septembrie 2015,sosirile vizitatorilorstrãini în România,înregistrate la punctelede frontierã, au fost de856.300, în creºterecu 6,7% faþã de lunacorespunzãtoare aanului 2014. Cei maimulþi vizitatori strãiniprovin din þãrieuropene (91,9%).

Din totalul sosirilor vizitatorilor strãini înRomânia, 55,5%provin din statele

Uniunii Europene, celemai multe din Bulgaria(31,6%), Ungaria(27,9%), Germania(8,7%), Polonia(7,2%), Italia (5,6%) ºiAustria (3%).

Chiar dacã nuputem deocamdatã sãajungem la nivelul vizitatorilor din Viscrisatul în care PrinþulCharles a investitfoarte mulþi bani ºiunde vizitatorii suntfoarte mulþi, ºi ValeaJiului este vizitatã de

mulþi turiºþi strãini în special maghiaripentru cã aici existã ºio mare comunitatemaghiarã care înfiecare an aducepentru tabere sauschimburi de expe-rienþa mulþi locuitoridin Ungaria care suntfascinaþi de lucrurile ºipeisajele pe care le pot

vedea la noi în Vale.Pe lângã acestea maisunt ºi relatile oficialecare care existã întreoraºele din Valea Jiuluiºi oraºele din þaranoastrã vecinã.Acestea aduc în fiecaream oficialitãþi ºi foartemulþi copii în tabereorganizate la munte înspecial în Straja. Mai

mult decât atât turiºþiisunt duºi ºi în altezone foarte frumoaseale judeþului nostrupentru a afla de istoriaºi civilizaþia dacicã înspecial laSarmizegetusa.

Toate aceste lucrurinu pot decât sã aratefaptul cã încet încetValea se deschide pentru turiºþi care suntchiar interesaþi sã ºiinvesteascã la noi pentru cã zona, tradiþi-ile ºi frumuseþile de lanoi nu sunt întâlnite oriunde. Cu toateacestea turismul nu vareuºi niciodatã sãînlocuiascã mineritulcare a fost principalulstâlp economic al Vãii.


În cãutare de istorie ºi culturãÎ ncepem încet sã mai existãm. În fiecare an avem un numãr

din ce în ce mai mare de turiºþi strãini care ne viziteazã þarãºi implicit Valea Jiului care pentru cei care vin pentru primadatã este consideratã un loc de liniºte ºi o oazã de tradiþii.

Tânãr întreprinzãtor despre generaþia din care face parte

Hunedoara, în top cinci la baniiprimiþi pentru drumuri

F ostul directorde proiect de la

Complexul EnergeticHunedoara a datangajatorul în judecatã.

Dan Marinescu celcare a ocupat funcþiade director proiect laTermocentralaParoºeni a fost schim-bat de pe funcþie fãrã afi notificat în prealabil.Astfel, acesta a dat înjudecatã angajatorulîntr-un proces care areca obiect “contestaþiedecizie modificare unilateralã contract de muncã”.

“Eu am dat condu-cerea CEH de la SEParoºeni în judecatã ºiam fãcut o plângerepenalã împotriva directorului Doru Viºanpentru abuz . Prima

datã eram în concediuºi când m-am întors m-am trezit cu un nouCIM semnat unilateraldoar de conducerea dela Paroºeni cu funcþiaschimbatã ºi cu salariuldiminuat 40% fãrã sãfiu informat mãcar înprealabil. Însã ºi acumchiar dacã mi-auînapoiat în urma

sesizãrilor banii pe lunarespectivã încã amsalariul diminuat ºi poziþia pentru care amdat concurs este schim-batã deºi dupã ce mi-au schimbat-o nicinu apãrea pe nouaorganigrama fãcutã laaceea datã iar CIM(contractul individual demuncã ) este încã sem-nat unilateral doar deconducere fãrã acordulmeu”, a declarat pentruCronica Vãii Jiului,Dan Marinescu, ºef de proiect laTermocentralaParoºeni.

Dupã ce i-au modifi-cat unilateral contractulde muncã, Marinescu adevenit ºef de proiect.

“Acum ei spun cãsunt ºef proiect nudirector de proiect ºinici inginer ºef proiecttocmai pentru a-mi

modifica codul CORdin CIM. Eu semneztoate documentele cu OS (opinie separatã)în dreptul funcþieideoarece am fãcut onotã internã prin caremi-am explicat opiniaseparat la acea vreme”,mai spune sursa citatã.

Mai mult decât atât, Marinescu susþinecã proiectul de laTermocentralaParoºeni a fost pus înpericol din cauza decizi-ilor luate de conducere.

“În contractulcomenrcial 142/2010încheiat cu CNIM contractorul cu care seface proiectul de imple-mentare a instalaþiei dedesulfurare ºi ºlam densde la SE Paroseniexista articol clar princare se menþioneazãclar cã orice comuni-care între Contractor ºi

Beneficiar se face prindirectorul de proiect oriei mi-au trimis oînºtiinþare prin care îmispuneau cã postulrespectiv a fost desfi-inþat ºi mã ameninþaucã dacã nu accept pos-tul oferit de ei mã vorda afarã însã când amcerut decizia în urmacãreia au emisînºtiinþarea au dat dincolþ în colþ. A face aºaceva înseamnã cã ei aupus în pericol unproiect cu bani euopeniprin desfiinþarea postu-lui respectiv deoareceminim 3 ani nimeni numai poate ocupa aceeafuncþie dacã ai restruc-

turat/desfiinþat acelpost”, a mai spusMarinescu.

Primul termen dintreDan Marinescu ºiComplexul EnergeticHunedoara se va judeca în data de 26 noiembrie.

Dan Marinescu aocupat postul de direc-tor de proiect în urmaunui concurs organizatîn anul 2012. firmacare realizeazã desuflu-rarea la Paroºeni aprimit un documentprin care se specificãpoziþia ocupatã deMarinescu.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015 Actualitate 3

Adriean Videanu,2009 - “Scopul realizãrii companieienergetice nu estegarantarea continuitãþiiactivitãþii de exploatarea huilei din bazinul VãiiJiului”

Încã din anul 2009,ministrul Economiei,Adriean Videanu sublinia faptul cãînfiinþarea acesteientitãþi nu înseamnãcontinuarea activitãþiiminiere.

“Scopul realizãriicompaniei energeticenu este garantareacontinuitãþii activitãþiide exploatare a huileidin bazinul Vãii Jiului,iar demararea unui

amplu program deinvestiþii depinde deprofitabilitatea noiicompanii pe piaþa con-curenþialã a energieielectrice ºi credibili-tatea acesteia în faþapotenþialilor creditori”,spunea ministrulEconomiei, AdrieanVideanu în anul 2009,cu trei ani înainte derealizarea societãþiienergetice.

Constantin Niþã,2013 - “ReorganizareaCompaniei Naþionale aHuilei SA Peroºani aavut ca obiectiv princi-pal continuarea activi-tãþii de exploatare azãcãmântului de huilãdin Valea Jiului”

Patru ani mai târziu,ministrul delegat peprobleme de Energie,Constantin Niþã, sublinia cã înfiinþareaCEH înseamnã continuarea activitãþiiminiere din Valea Jiuluiºi mai mult decât atâtpromitea investiþii înacest sector.

“ReorganizareaCompaniei Naþionale aHuilei SA Petroºani a avut ca obiectiv principal continuareaactivitãþii de exploatarea zãcãmântului dehuilã din Valea Jiului.Departamentul pentruEnergie urmãreºte pro-gramul investiþional alnoii structuri organiza-

torice, care prevedeatât investiþii în sectorulminier în vedereareducerii costului peGcal, cost care are opondere de 80% încostul Mwatt-ului, cât ºiîn sectorul energetic învederea încadrãrii, pede o parte în para-metrii de mediu, iar pede altã part în reduce-rea costului pe Mwatt,pentru a fi competitivipe piaþa de energie”,spunea în anul 2013Constantin Niþã, ministrul Energiei.

În anul 2013 se vorbea de rentabi-lizarea noii societãþi,însã acum la doi anidiferenþã vorbim delichidarea acesteia.

“Chiar ºi strategiade privatizare prinmetoda majorãrii decapital social, prin

aport de capital privatal CEH, aprobatã prinHG nr. 86/2013,urmãreºte prioritarasigurarea finanþãriiproiectelorinvestiþionale atât îndomeniul minier, care sã vizeze soluþiitehnologice menite sãcreascã productivitateaºi siguranþa muncii însubteran, cât ºi îndomeniul energiei, ast-fel încât sã se atingãobiectivele de rentabili-tate ºi eficienþã eco-nomicã”, mai spuneaministrul Niþã în anul2013.

Acum, în anul 215vorbim de colapsulComplexului EnergeticHunedoara. Nu s-aurealizat nici investiþii,iar de profit nici nupoate fi vorba.Obligaþiile Complexului

cãtre bugetul de stat seridicã la suma de314.577.596 lei,ajungând sã se dublezefaþã de trimestrul doi alacestui an. Cei maimar datorii se înregistreazã la platataxelor ºi impozitelor:215.730.009 lei. Deasemenea, la TVA s-auînregistrat datorii de531.268 lei, impozitulpe venituri din salarii eîn „gaurã” cu 298.981lei, iar dobânzile ºipenalitãþile însumeazã98.017.338 lei.

La finalul lunii febru-arie 2013, compania afuzionat cu SocietateaNaþionalã a HuileiPetroºani, structurãdesprinsã la sfârºitulanului 2012 dinCompania Naþionalã aHuilei. Compania nouformatã a plecat cupatru din cele ºaptemine ale CNH, respec-tiv Livezeni, Lonea,Vulcan ºi Lupeni. Înanul 2013, ComplexulEnergetic Hunedoaraasigura circa 5% dinproducþia de energie aRomâniei ºi avea circa7.000 de angajaþi.


Adevãrul se ºtia din 2009

Înfiinþarea CEH nu garantacontinuarea minerituluiÎ ncã din anul 2009 se ºtia faptul cã înfiinþarea CEH nu înseam-

nã continuarea activitãþii miniere. Înfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara nu a însemnat, de la bun început, continuareaactivitãþii miniere. Complexului Energetic Hunedoara este o com-panie energeticã din România, înfiinþatã în septembrie 2012 prinfuziunea dintre Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni.

O decizie a CEH a pus în pericol desulfurarea de la Paroºeni

Fostul director de proiect se judecã cu angajatorul pentru modificarea CIM

C inci paturi pentru

pacienþii arºi, laSUP Petroºani.Valea Jiului este ozonã neagrã dinpunctul de vedere alaccidentelor demuncã ce au loc însubteran.

De-a lungul timpuluiaici au avut locnumeroare accidente înmãruntaiele minelor,accidente în care aufost rãniþi mai mulþiortaci. De cele maimulte ori ei au fostrãniþi, arºi, avândnevoie de îngrijiri despecialitate.

La Spitalul deUrgenþã din Petroºani

sunt doar 5 pãturi pen-tru arºi, iar în cazul uneitragedii, unitatea me-dicalã nu ar face faþã.

“La nivelul spitaluluiexistã cinci paturi dearºi în cadrul secþiei dechirurgie plasticã din cele 25. Spitalul s-a mai confruntat cuprobeleme de arºi ºi aicimã refer la exploziilecare au avut loc laminele din Valea Jiului”,

a declarat managerulSUP, medicul AlinVasilescu.

În cazul în care la unspital din provincie seprezintã un pacient ars,reprezentanþii unitãþiimedicale trebuie sãrespecte anumite protocoale.

“Existã o serie deprotocoale puse lapunct de aceastãpatologie, de arºi. În

momentul în caresuprafaþa arsã este de20%, spitalul dinprovincie este obligat sãtrimitã la spitalul de arºidin Bucureºti. La noi seacordã primul ajutor,acordat de orice medicchirurg, iar dupã stabi-lizare se respectã proto-coalele în vigoare”, amai spus sursa citatã.

Încã din anul 2009 s-a luat în discuþie înfiinarea unei secþii dearºi la Petroºani, iaratunci reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiisusþineau cã nu esteoportunã o astfel deinvestiþie.

“În ceea ce priveºteoportunitatea înfiinþãriiunei secþii de chirurgieplasticã ºi reparatorie la

Spitalul de UrgenþãPetroºani, în care sãpoatã fi tratate arsurilegrave ce pot fi provo-cate de accidentele dinsubteran, vã informãmcã în structura acesteiunitãþi sanitare esteaprobatã o secþie dechirurgie plastic,microchirurgie recons-tructive cu 25 de paturi,în cadrul cãreia existaun compartiment pen-tru arºi cu 5 paturi”, searãta într-un documental Ministerului Sãnãtãþiidin anul 2009.

Mai mult, reprezen-tanþii ministerului, cos-niderau la acea vremeca toþi factorii implicatetrebuie sã intervinã curapiditate ºi eficientã încazul unor accidente demunca din subterancare sunt soldate curãnirea prin ardere aminerilor.

“În contextual în careexista un risc ridicat deproducer a accidentelorîn subteran este necesara fi dezvoltat pe plan deintervenþie, care sã fieurmat cu precizie, înprimele 24-48 de ore

fiind crtitice, în ceea cepriveºte starea de sãnã-tate a accidentaþilor.ªansele de supravieþuireale victimelor suntdirect proporþionale cuviteza de reactive atuturor instituþiilor careau responsabilitãþi îndomeniu (ConsiliulLocal, Primãrie,Prefectura, ISU,Ambulanta), iar progra-mul de asistenta trebuiesã evite întârzierile, con-fuziile, erorile”, se maiarãta în documentulMinisterului Sãnãtãþii.

Asistenta medicalãacordatã în astfel desituaþii necesita o colaborare multicentricãºi multidisciplinara, alãturi de terapia chirurgicalã un locimportant fiind ocupatde terapia intensive.


Inspectorii de la ISUpot opri temporarfuncþionarea localurilorautorizate din punctulde vedere al securitãþiila incendiu, cu ariadesfãºuratã mai marede 200 mp, având destinaþia de comerþ,culturã sau turism, însituaþia depãºirii cu maimult de 10% a numãru-

lui de utilizatori pentrucare s-a acordat autori-zaþia, potrivit Hotãrâriide Guvern aprobatãmarþi de Executiv care afost publicatã înMonitorul Oficial.Hotãrârea de Guvern915/2015 stabileºtecriteriile pentru oprireafuncþionãrii ori utilizãriiconstrucþiilor sau ame-

najãrilor determinate de încãlcarea gravã acerinþei de securitate laincendiu în ceea cepriveºte periclitareavieþii ocupanþilor ºiforþelor de intervenþie,neasigurarea stabilitãþiielementelor portante,respectiv a limitãriipropagãrii focului ºifumului în interiorul edi-ficiului ºi la vecinãtãþi.

Mai mult decât atâtcei de la pompieri potdispune închidereatemporarã a spaþiilormenþionate în maimulte situaþiicum ar fidepãºirea numãrului deniveluri supraterane faþãde valoarea de referinþãadmisã pentru clãdirilecu nivelul V de stabili-tate la incendiu/gradulde rezistenþã la foc;neasigurarea numãruluiminim de cãi pentruevacuare faþã de val-oarea de referinþã;reducerea prin ele-mente de construcþie,cu mai mult de 25% dinvaloarea de referinþã aînãlþimii/lãþimii cãilorde evacuare, în condiþi-ile în care deficienþa nupoate fi înlãturatã pe

timpul controlului;neechiparea cu instalaþiide stingere a incendiilorori de detectare, sem-nalizare ºi avertizare aincendiului, în concor-danþã cu valoarea dereferinþã; neechipareacu instalaþii/sisteme dedesfumare ori instalaþiide iluminat de securi-tate pentru evacuare,în concordanþã cu valoarea de referinþã;categorii de construcþiisau amenajãri la carenu au fost identificatedata realizãrii documen-taþiei tehnice de auto-rizare a lucrãrilor deconstrucþii sau momen-tul punerii în funcþiune.

Din pãcate au trebuitsã moarã oameni ºi alþiisã se zbatã între viaþã ºimoarte pe paturile despital pentru cã unii sãse trezeascã la realitateºi sã facã ceva în acestsens.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015 Actualitate 5

L a protestultinerilor de

miercuri seara s-auraliat ºi minerii dinValea Jiului,oamenii fiindnemulþumiþi defaptul cã principalaindustrie a zoneieste în colaps.

Aceºtia acuzã atâtactuala conducere aComplexului EnergeticHunedoara cât ºi pecele anterioare decorupþie, incompe-tenþã dar ºi pentru cãnumirile în frunteacompaniei s-au fãcut

strict politic ºi nu pecriterii de perfor-manþã. Astfel, sediuladministrativ alComplexului EnergeticHunedoara a fostîmpânzit, ieri, cu afiºeprin care se cereademisia directoruluigeneral Emil Floruþ.Pe aceleaºi fiºe lipitede gardurile sediuluidin Petroºani alComplexului EnergeticHunedoara, ortacii aumai scris „StopCorupþiei”, „Demisiaincompetenþilor” ori„Demisia tuturordirectorilor numiþiexclusiv politic”.

Unul dintre liderii

reprezentativi aiminerilor, VasilePãduraru, a salutatatât acþiunea deprotest a tinerilor câtºi iniþiativa de a secere demisia celorcare conduc CEH-ul,fie ºi prin intermediulunor „manifeste”.

„Sigur cã suntemsolidari, sigur cã ºiminerii sunt solidari cuprotestele tinerilor ºile susþinem cauza. Sãse ducã odatã politiculacesta de unde avenit. NU se maipoate în halul acesta.Faþã de acele afiºe, nuam idee cine le-a pus.Am vãzut cã în mesaji se cere demisia ºidirectorului general.Asta este situaþia, nueste nimic de ascuns.Sã se ducã, sã plecetoþi, inclusiv ãsta alnostru (n.r. directorulgeneral al CEH). Custilul lui de lucru ºi cuideile lui nu salveazãCEH-ul niciodatã.

Cine ºtie ce ordino fi primit el,probabil cã este maiprelungeascã un picliniºtea în Vale. Desalvat mineritul în niciun caz”, a declarat,Vasile Pãduraru, liderul sindical care înurmã cu o sãptãmânãintra în greva foameipentru a cere salvareaindustriei miniere dinValea Jiului.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Concursul deSalvare Minierã,anulat de tragediadin clubul morþiiC oncusul de salvare minierã

de la Petroºani a fost anulat.

În acest weekend, la Petroºani ar fitrebuit sã aibã loc cea de-a IX-a ediþie aConcursului Naþional de SalvareMinierã, organizat de INSEMEXPetroºani. Tragedia din Clubul Colectivde la Bucureºti a fãcut ca aceastã manifestare, cu tradiþie, sã fie anulatã.

“Am anulat concursul din acest an.Sunt mulþi factori care ar fi trebuit sãvinã la Petroºani, dar toþi sunt angrenaþiîn anchetã ºi nici nu e momentul acumsã organizãm concursul”, a declaratpentru CRONICA VÃII JIULUI, Artur Gãman, directorul general alINSEMEX Petroºani.

Din anii ’90 la Petroºani se organizaConcursul Naþional de Salvare Minierã,eveniment la care luau parte salvatorimineri din întreaga þarã. Aceºtia seîntreceau în cadrul mai multor probepentru a-ºi demonstra pregãtirea. Anulacesta, concursul a fost anulat din cauzatragediei de la Bucureºti în care ºi-aupierdut viaþa 32 de tineri.


Concert de orgã la PetroºaniB isericã Catolicã Sfânta Varvara din

Petroºani gãzduieºte, sâmbãtã, 7noiembrie, un concert inedit la orgã.

Participã organistul Potyo Istvan ºi, cei caredoresc, pot asculta cum sunã Bach în interpretareaacestui renumit artist. El este cunoscut ca unul din-tre cei mai importanþi artiºti clujeni, iar concertelesale se bucurã mereu de aprecierea publicului.

Orga bisericii romano-catolice din Petroºani, afost construitã în anul 1889, în fabrica Angsterdin Pécs, Ungaria. În anul 1940 a fost restauratãdin iniþiativa cantorului vremii Zuléger József. Cuaceastã ocazie, orga de 12 registre a primit încã5 registre, iar sistemul sãu a devenit pneumatic.

„În vara anului curent, orga a avut parte deîncã o restaurare masivã. Orga renovatã va fibinecuvântatã, în cadrul liturghiei de sâmbãtã 7noiembrie, de cãtre pãrintele protopop al Clujului,Kovacs Sandor. Cu aceastã ocazie, va avea loc unconcert de orgã, susþinut de Dr. Potyó Istváncompozitor ºi organist din Cluj-Napoca. Recitalulva cuprinde lucrãri de Johann Sebastian Bach,Georg Ruzitska, César Franck, Ramon Noblé.

Concertul va avea loc la data de 7 noiembrie,orele 17:30, intrarea este liberã”, a spus ErnoDeneº, cantor la Biserica Romano CatolicãSfânta Varvara de la Petroºani.


Legi doar cu preþul vieþii...S iguranþa pe primul loc. Doar o tragedie ca cea de la Bucureºti

a putut face ca autoritãþile sã impunã mãsuri drastice ºi astfela fost adoptatã ºi publicatã în Monitorul Oficial Hotãrârea deGuvern prin care Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã dintoatã þara pot lua decizia de a opri activitatea localurilor din þarã.

Cinci paturi pentru o zonã cu predispoziþie la accidente Vor demisia celor care au distrus CEH

C inci paturi pentru

pacienþii arºi, laSUP Petroºani.Valea Jiului este ozonã neagrã dinpunctul de vedere alaccidentelor demuncã ce au loc însubteran.

De-a lungul timpuluiaici au avut locnumeroare accidente înmãruntaiele minelor,accidente în care aufost rãniþi mai mulþiortaci. De cele maimulte ori ei au fostrãniþi, arºi, avândnevoie de îngrijiri despecialitate.

La Spitalul deUrgenþã din Petroºani

sunt doar 5 pãturi pen-tru arºi, iar în cazul uneitragedii, unitatea me-dicalã nu ar face faþã.

“La nivelul spitaluluiexistã cinci paturi dearºi în cadrul secþiei dechirurgie plasticã din cele 25. Spitalul s-a mai confruntat cuprobeleme de arºi ºi aicimã refer la exploziilecare au avut loc laminele din Valea Jiului”,

a declarat managerulSUP, medicul AlinVasilescu.

În cazul în care la unspital din provincie seprezintã un pacient ars,reprezentanþii unitãþiimedicale trebuie sãrespecte anumite protocoale.

“Existã o serie deprotocoale puse lapunct de aceastãpatologie, de arºi. În

momentul în caresuprafaþa arsã este de20%, spitalul dinprovincie este obligat sãtrimitã la spitalul de arºidin Bucureºti. La noi seacordã primul ajutor,acordat de orice medicchirurg, iar dupã stabi-lizare se respectã proto-coalele în vigoare”, amai spus sursa citatã.

Încã din anul 2009 s-a luat în discuþie înfiinarea unei secþii dearºi la Petroºani, iaratunci reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiisusþineau cã nu esteoportunã o astfel deinvestiþie.

“În ceea ce priveºteoportunitatea înfiinþãriiunei secþii de chirurgieplasticã ºi reparatorie la

Spitalul de UrgenþãPetroºani, în care sãpoatã fi tratate arsurilegrave ce pot fi provo-cate de accidentele dinsubteran, vã informãmcã în structura acesteiunitãþi sanitare esteaprobatã o secþie dechirurgie plastic,microchirurgie recons-tructive cu 25 de paturi,în cadrul cãreia existaun compartiment pen-tru arºi cu 5 paturi”, searãta într-un documental Ministerului Sãnãtãþiidin anul 2009.

Mai mult, reprezen-tanþii ministerului, cos-niderau la acea vremeca toþi factorii implicatetrebuie sã intervinã curapiditate ºi eficientã încazul unor accidente demunca din subterancare sunt soldate curãnirea prin ardere aminerilor.

“În contextual în careexista un risc ridicat deproducer a accidentelorîn subteran este necesara fi dezvoltat pe plan deintervenþie, care sã fieurmat cu precizie, înprimele 24-48 de ore

fiind crtitice, în ceea cepriveºte starea de sãnã-tate a accidentaþilor.ªansele de supravieþuireale victimelor suntdirect proporþionale cuviteza de reactive atuturor instituþiilor careau responsabilitãþi îndomeniu (ConsiliulLocal, Primãrie,Prefectura, ISU,Ambulanta), iar progra-mul de asistenta trebuiesã evite întârzierile, con-fuziile, erorile”, se maiarãta în documentulMinisterului Sãnãtãþii.

Asistenta medicalãacordatã în astfel desituaþii necesita o colaborare multicentricãºi multidisciplinara, alãturi de terapia chirurgicalã un locimportant fiind ocupatde terapia intensive.


Inspectorii de la ISUpot opri temporarfuncþionarea localurilorautorizate din punctulde vedere al securitãþiila incendiu, cu ariadesfãºuratã mai marede 200 mp, având destinaþia de comerþ,culturã sau turism, însituaþia depãºirii cu maimult de 10% a numãru-

lui de utilizatori pentrucare s-a acordat autori-zaþia, potrivit Hotãrâriide Guvern aprobatãmarþi de Executiv care afost publicatã înMonitorul Oficial.Hotãrârea de Guvern915/2015 stabileºtecriteriile pentru oprireafuncþionãrii ori utilizãriiconstrucþiilor sau ame-

najãrilor determinate de încãlcarea gravã acerinþei de securitate laincendiu în ceea cepriveºte periclitareavieþii ocupanþilor ºiforþelor de intervenþie,neasigurarea stabilitãþiielementelor portante,respectiv a limitãriipropagãrii focului ºifumului în interiorul edi-ficiului ºi la vecinãtãþi.

Mai mult decât atâtcei de la pompieri potdispune închidereatemporarã a spaþiilormenþionate în maimulte situaþiicum ar fidepãºirea numãrului deniveluri supraterane faþãde valoarea de referinþãadmisã pentru clãdirilecu nivelul V de stabili-tate la incendiu/gradulde rezistenþã la foc;neasigurarea numãruluiminim de cãi pentruevacuare faþã de val-oarea de referinþã;reducerea prin ele-mente de construcþie,cu mai mult de 25% dinvaloarea de referinþã aînãlþimii/lãþimii cãilorde evacuare, în condiþi-ile în care deficienþa nupoate fi înlãturatã pe

timpul controlului;neechiparea cu instalaþiide stingere a incendiilorori de detectare, sem-nalizare ºi avertizare aincendiului, în concor-danþã cu valoarea dereferinþã; neechipareacu instalaþii/sisteme dedesfumare ori instalaþiide iluminat de securi-tate pentru evacuare,în concordanþã cu valoarea de referinþã;categorii de construcþiisau amenajãri la carenu au fost identificatedata realizãrii documen-taþiei tehnice de auto-rizare a lucrãrilor deconstrucþii sau momen-tul punerii în funcþiune.

Din pãcate au trebuitsã moarã oameni ºi alþiisã se zbatã între viaþã ºimoarte pe paturile despital pentru cã unii sãse trezeascã la realitateºi sã facã ceva în acestsens.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015 Actualitate 5

L a protestultinerilor de

miercuri seara s-auraliat ºi minerii dinValea Jiului,oamenii fiindnemulþumiþi defaptul cã principalaindustrie a zoneieste în colaps.

Aceºtia acuzã atâtactuala conducere aComplexului EnergeticHunedoara cât ºi pecele anterioare decorupþie, incompe-tenþã dar ºi pentru cãnumirile în frunteacompaniei s-au fãcut

strict politic ºi nu pecriterii de perfor-manþã. Astfel, sediuladministrativ alComplexului EnergeticHunedoara a fostîmpânzit, ieri, cu afiºeprin care se cereademisia directoruluigeneral Emil Floruþ.Pe aceleaºi fiºe lipitede gardurile sediuluidin Petroºani alComplexului EnergeticHunedoara, ortacii aumai scris „StopCorupþiei”, „Demisiaincompetenþilor” ori„Demisia tuturordirectorilor numiþiexclusiv politic”.

Unul dintre liderii

reprezentativi aiminerilor, VasilePãduraru, a salutatatât acþiunea deprotest a tinerilor câtºi iniþiativa de a secere demisia celorcare conduc CEH-ul,fie ºi prin intermediulunor „manifeste”.

„Sigur cã suntemsolidari, sigur cã ºiminerii sunt solidari cuprotestele tinerilor ºile susþinem cauza. Sãse ducã odatã politiculacesta de unde avenit. NU se maipoate în halul acesta.Faþã de acele afiºe, nuam idee cine le-a pus.Am vãzut cã în mesaji se cere demisia ºidirectorului general.Asta este situaþia, nueste nimic de ascuns.Sã se ducã, sã plecetoþi, inclusiv ãsta alnostru (n.r. directorulgeneral al CEH). Custilul lui de lucru ºi cuideile lui nu salveazãCEH-ul niciodatã.

Cine ºtie ce ordino fi primit el,probabil cã este maiprelungeascã un picliniºtea în Vale. Desalvat mineritul în niciun caz”, a declarat,Vasile Pãduraru, liderul sindical care înurmã cu o sãptãmânãintra în greva foameipentru a cere salvareaindustriei miniere dinValea Jiului.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Concursul deSalvare Minierã,anulat de tragediadin clubul morþiiC oncusul de salvare minierã

de la Petroºani a fost anulat.

În acest weekend, la Petroºani ar fitrebuit sã aibã loc cea de-a IX-a ediþie aConcursului Naþional de SalvareMinierã, organizat de INSEMEXPetroºani. Tragedia din Clubul Colectivde la Bucureºti a fãcut ca aceastã manifestare, cu tradiþie, sã fie anulatã.

“Am anulat concursul din acest an.Sunt mulþi factori care ar fi trebuit sãvinã la Petroºani, dar toþi sunt angrenaþiîn anchetã ºi nici nu e momentul acumsã organizãm concursul”, a declaratpentru CRONICA VÃII JIULUI, Artur Gãman, directorul general alINSEMEX Petroºani.

Din anii ’90 la Petroºani se organizaConcursul Naþional de Salvare Minierã,eveniment la care luau parte salvatorimineri din întreaga þarã. Aceºtia seîntreceau în cadrul mai multor probepentru a-ºi demonstra pregãtirea. Anulacesta, concursul a fost anulat din cauzatragediei de la Bucureºti în care ºi-aupierdut viaþa 32 de tineri.


Concert de orgã la PetroºaniB isericã Catolicã Sfânta Varvara din

Petroºani gãzduieºte, sâmbãtã, 7noiembrie, un concert inedit la orgã.

Participã organistul Potyo Istvan ºi, cei caredoresc, pot asculta cum sunã Bach în interpretareaacestui renumit artist. El este cunoscut ca unul din-tre cei mai importanþi artiºti clujeni, iar concertelesale se bucurã mereu de aprecierea publicului.

Orga bisericii romano-catolice din Petroºani, afost construitã în anul 1889, în fabrica Angsterdin Pécs, Ungaria. În anul 1940 a fost restauratãdin iniþiativa cantorului vremii Zuléger József. Cuaceastã ocazie, orga de 12 registre a primit încã5 registre, iar sistemul sãu a devenit pneumatic.

„În vara anului curent, orga a avut parte deîncã o restaurare masivã. Orga renovatã va fibinecuvântatã, în cadrul liturghiei de sâmbãtã 7noiembrie, de cãtre pãrintele protopop al Clujului,Kovacs Sandor. Cu aceastã ocazie, va avea loc unconcert de orgã, susþinut de Dr. Potyó Istváncompozitor ºi organist din Cluj-Napoca. Recitalulva cuprinde lucrãri de Johann Sebastian Bach,Georg Ruzitska, César Franck, Ramon Noblé.

Concertul va avea loc la data de 7 noiembrie,orele 17:30, intrarea este liberã”, a spus ErnoDeneº, cantor la Biserica Romano CatolicãSfânta Varvara de la Petroºani.


Legi doar cu preþul vieþii...S iguranþa pe primul loc. Doar o tragedie ca cea de la Bucureºti

a putut face ca autoritãþile sã impunã mãsuri drastice ºi astfela fost adoptatã ºi publicatã în Monitorul Oficial Hotãrârea deGuvern prin care Inspectoratele pentru Situaþii de Urgenþã dintoatã þara pot lua decizia de a opri activitatea localurilor din þarã.

Cinci paturi pentru o zonã cu predispoziþie la accidente Vor demisia celor care au distrus CEH

D e luni, 9 noiembrie,262 de angajaþi ai

SNÎMVJ intrã în previz ºivor fi concediaþi.

Este cel de al doilea val dedisponibilizãri, dupã cel dinprimãvarã. Fiecare angajat îºifinalizeazã preavizul în decem-brie ºi atunci va primi aproxi-mativ 37.000 de lei brut.

Fiecare din unitãþile miniereaflate în proces de închidere vatrimite oameni acasã. Mãsura afost impusã conform planuluide restructurare al minelorneviabile ºi 262 de angajaþi vor pleca începând de luni,sãptãmâna viitoare. „Dupãreaºezarea posturilor în organigrame, la fiecare unitate

minierã, am ajuns la 262 depersoane care vor face partedin aceastã etapã a doua dedisponibilizare ºi anume, lamina Petrila 126 de persoane,

la Uricani 65 de persoane, laParoºeni 67 ºi din aparatulfuncþional al societãþii 4 persoane. În total 262 depersoane. Ei vor intra în prea-viz ºi am fãcut deja notifucãrilecãtre AJOFM ºi ITM ºi din 9noiembrie vor intra în preaviz,urmând ca în 9 decembrie sãaibe loc încetarea activitãþii”, adeclarat Aurel Anghel, directorgeneral SNÎMVJ.

În primãvarã, de la minelepe închidere au plecat alþi 225de angajaþi, dar conformDeciziei UE, în mod normal, artrebui sã plece 695 de persoane. Deocamdatã cifra nu a fost atinsã, iar cei de laSocietatea de Închideri de Minespun cã aºteaptã rãspunsul dela Comisia Europeanã.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 20156 Actualitate

Pare de necrezut,dar niciun specialist dinUniversitatea Petroºaninu a fost consultat, iarmina Petrila s-a închis,deºi ar fi resurse suficiente. Geologiispun cã prospecþiunilelor aratã cum rezervade huilã de calitate armai putea sã fieexploatatã vreo jumã-tate de secol ºi maibine, dar Valea Jiuluise va opri, probabil, în2018. „Varianta optimistã, ºi cea maieficientã în a faceprognoze, este de 92 -94 de milioane detone, la o puterecalorificã de 3.600 kCal /kg. Vorbimdespre rezerve, care se aflã în subteraneletuturor unitãþilorminiere din Valea Jiuluiºi cele pe închidere ºicelelalte. Fãcând trimi-tere la producþia din2013, de 1,5 milioanede tone de huilã, cutoate cã necesarul întermocentrale este de2,5 milioane tone maximpe an ºi un milion se

asigurã din import,nejustificat acestimport, pãrerea meapersonalã, sigur cãaceste rezerve arajunge pentru 60 -65de ani”, a declarat profuniv. Dr ing. GrigoreBuia, Catedra deIngineria Mediului ºiGeologie din UP

Minele din ValeaJiului se vor închide perând ºi se pare cã2018 este anul limitã,deºi statisticilegeologilor spun altceva.Nu se vrea, spun spe-cialiºtii, care nu au fostconsultaþi ºi nu înþelegde ce, dar ºtiu cã maiprofitabil este comi-

sionul din importuri. „Din dorinþa, pe de

o parte, de a câºtigadin intermediereaimportului de cãrbuneºi din valorificarea metalelor a fieruluivechi, a cablurilor ºi ainstalaþiilor de aeraj,care existã în subteran,a instalaþiilor de transport ºi aºa maideparte, nu se vreacontinuarea activitãþii înminele de aici”, a adãu-gat prof univ. Dr ing.Grigore Buia, Catedrade Ingineria Mediului ºiGeologie din Universi-tatea din Petroºani.

Cei care închidminele spun cã e preascump sã exploatãmrezervele la care nu auajuns încã sub pãmânt,dar recunosc cã acum,dacã vom închideminele, aºa cum seface în momentul defaþã, nici nu vom maiajunge la ele.

„La SNÎMV, datoritãmodului în care seefectueazã acesteînchideri, nu se va permite redeschiderea

acestor mine. În celmai rãu caz, pentru aajunge la rezervele care zicem noi cã suntcantonate acolo, ar trebui sã facem altelucrãri de investiþii, casã le putem scoate lasuprafaþã”, a spusAurel Anghel, directorgeneral SNÎMVJ.

Geologii de laUniversitatea dinPetroºani au creatstrategii ºi au arãtat, înstudii elaborate, cãavem huilã, însã, pãrerea lor nici nua existat. Profesoriiuniversitari au elaborato lucrare amplã în2014, pe care au ºiprezentat-o în cadrulSimpozionului deGeologie Economicã,dar fãrã a avea vreunimpact în Valea Jiului.

„Specialiºtii îngeologie ne-au pusîntrebãri ºi au analizatlucrarea prezentatã.Dar a rãmas în lumeageologilor ºi nu apãtruns mai departe.ªi chiar am discutat cuDirectorul institutului

Geologic despreaceastã falsã impresiecare se creazã desprecãrbunele din ValeaJiului ºi mi-a spus cãnici ei nu au fost con-sultaþi”, a adãugat cuamãrãciune profesorulGrigore Buia.

Mina Petrila s-aînchis sãptãmâna trecutã, cã nu ar mai fi rezerve, deºiprospecþiunile aratã cãîn subteran ar mai ficãrbune, deºi în studiul

geologilor se aratã cãexistã o rezervã de 80-90 milioane de tone,neexploatatã la nivelulanului 2013. Cu sigu-ranþã, rezerva nu a fostepuizatã, însã, mina seînchide pentru cãminerii nu mai ajung lazãcãmânt, prin lucrãrileexistente acum în subteran. Urmeazã, perând, celelalte unitãþi ºise pare cã termenullimitã pentru mineritulVãii Jiului va fi anul2018.

Specialiºtii în geolo-gie spun cã în lume,30% din energia produsã este pe bazãde cãrbune ºi cã nemþiiau redeschis unitãþiminiere în care maiaveau rezerve, dar noipreferãm importul dinAfrica de Sud, pentrucã de aici ar ieºi comi-sioanele profitabile.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Anularea amenziiCEH, amânatã pentrudecembrieI nstanþa de la Petroºani a amânat

procesul în care se judecã cerereaComplexului Energetic Hunedoara de a i se anula amenda aplicatã deGarda de Mediu.

Termenul în acest dosar a fost fixat pentruluna decembrie, mai exact pentru data de 9când “pãrþile au termen în cunoºtinþã conformart. 229 alin. 1 Cod procedurã civilã, urmând caexcepþiile invocate prin întâmpinare sã fie puseîn discuþia pãrþilor la termenul de judecatã stabilit”. Reprezentanþii Complexului EnergeticHunedoara cer în instanþã anularea procesuluiverbal de contravenþie din data de 23.06.2015prin care s-a dispus sistarea activitãþii laSucursala Electrocentrale Deva ºi SE Paroºeni.Garda de Mediu a decis suspendarea activitãþii lacele douã termocentrale incluse în CEH dincauzã cã nu s-au conformat normelor de mediuîn vigoare. Comisarii de mediu au precizat cã, învederea obþinerii Autorizaþiei Integrate de Mediu,la Mintia este necesarã realizarea investiþiilor cedecurg din respectarea Directivei 2001/80/Cpentru cele trei instalaþii mari de ardere (IMA1,IMA2, IMA3), respectiv reabilitare electrofiltre,reabilitare azãtoare cu NOx redus. De aseme-nea, pentru Mintia s-a decis aplicarea uneisancþiuni în valoare de 60.000 lei pentru cã uni-tatea funcþioneazã fãrã a deþine autorizaþie inte-gratã de mediu. La Paroºeni, în schimb, trebuiefinalizatã investiþia privind desulfurarea gazelorde ardere, care este realizatã în proporþie depeste 88 la sutã, respectiv schimbarea tehnolo-giei de colectare, transport ºi depozitare a zguriiºi cenuºii, care este realizatã de asemenea înproporþie de aproximativ 55%.


CUM SUNTEM MINÞIÞI CÃ MINERITUL NU E PROFITABIL

Avem rezerve de huilã, dar comisioanele din import aduc banii!

262 de dispobilizaþi la SNIM

R esursele de huilã care se aflã în subteranul Vãii Jiului ar putea sã fie exploatatemai mult de 6 decenii de acum încolo. Nimeni nu a consultat specialiºtii geologi

de la Universitatea din Petroºani, iar studiile lor rãmân într-un circuit intern algeologilor, în timp ce directorii de la CEH sunt plãtiþi regeºte, probabil, ca sã închidãochii la comisioanele din importuri, sau din vânzarea la fier vechi a minelor.

Apa de la robinetpoate fi achitatã de pecard, direct din faþa calculatorului. Este ometodã pe carespecialiºtii de la firma dedistribuþie a apei dinValea Jiului o per-fecteazã ºi ultima facturãde pe acest an o vomputea plãti în acest mod.

„Am luat în calcullucrul acesta ºi sper ca laînceputul lunii ianuarie,mijlocul lunii ianuarie, sãfacem ceea ce ne stã înputinþã ca facturile dedupã 15 decembrie sãpoatã fi plãtite direct dinfaþa calculatorului.Suntem în discuþii acumºi ni s-au cerut date de labãnci sã vedem

unde este cel mai miccomision, fiindca clienþiinu vor plãti comision”,a declarat

Costel Avram, directorgeneral Apa Serv.

Pânã acum, clienþiiApa Serv pot plãti doarla ghiºee, sau prin paypoint.

„Ne preocupã în con-tinuare posibilitãþile deplatã a facturilor. E greu,

unii oameni lucreazã8 -10 ore ºi ne-aucerut soluþii alterna-tive la plata laghiºeu. Am gãsitiniþial soluþia prinpay point-uri, caredat roade. Dacã

avem încasãri de 10.000de lei pe lunã, în lunaoctombrie anul acestaam încasat prin acest sistem aproape douã miliarde de lei vechi”, amai adãugat CostelAvram.

Încasãrile celor de laApa Serv au crescut ºisunt restanþe mari doar la asociaþiile de proprietari cu probleme.Totuºi, Costel Avram apromis cã ºi cei care facparte din asociaþii ºi suntla zi cu plata facturilor,vor putea plãti prinmetoda ce va fi perfec-tatã pânã în ianuarie.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

DECESE Conducerea S.C. Apa Serv

Valea Jiului S.A. Petroºani este alãturi de domnul Petru Mihaiþã Nistor în greauaîncercare pricinuitã de decesultatãlui.

Sincere condoleanþefamiliei îndoliate.

* * *Colectivul S.C. Apa Serv

Valea Jiului S.A. Petroºani estealãturi de Petru Mihaiþã Nistorîn greaua încercare pricinuitã de

decesul tatãlui.Dumnezeu sã-l aºeze

în loc luminat ºi sã-l aibã în pace !

* * *Colectivul Serviciului Juridic

al S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani este alãturi decolegul Petru Mihãiþã Nistor, cucompasiune ºi cu un gând demângâiere, în încercarea greaprin care trece la plecarea sprelumea celor drepþi a tatãlui.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

N-a convinsjudecãtorii

cã s-a îndreptatA lexandru Mucerniuc

n-a primit liberareamult visatã ºi va rãmâne înpenitenciar cel puþin pânãpe data de 23 noiembriea.c., când la TribunalulAlba va fi luatã în discuþiesolicitarea sa.

Tânãrul din Uricani a ajunsdupã gratii pentru cã a spartmagazinul alimentar al închisorii,în perioada în care executa ocondamnare tot pentru furt.

Cu o inteligenþã peste medie,Mucerniuc a reuºit sã înºele vigilenþa gardienilor penitencia-rului din Târgu Mureº, ºi de subnasul lor, sã fure cafea, alimenteºi þigãri, ziua în amiaza mare.

S-a folosit de o simplã forfecuþã cu care a spart toateîncuietorile chioºcului din penitenciar. Ca sã nu fie prins încelulã cu alimentele ºi þigãrile

furate, le-a ascuns în coºurile degunoi ale închisorii.

Mucerniuc a spart ºi o casãde amanet ce aparþinea unui fostofiþer de poliþie din judeþul Gorjºi a reuºit sã pãgubeascã zeci depersoane din mai multe localitãþiale þãrii. Cea mai eficientãmetodã era de a se îmbrãca îndomniºoarã, îºi asorta o poºetãgalbenã ºi bãtea la uºa pãgubitu-lui. O clipã de neatenþie era deajuns pentru a-i goli casa debunuri. O altã metodã era de ase deghiza în copil care trãieºtepe strãzi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C lãdirea dinColonia

Petroºani, a cãruicorp s-a prãbuºitdin senin în urmãcu patru ani, încãreprezintã unpericol public.

Imobilul ºubrezitde hoþi stã sã cadãîn stradã ºi chiar

dacã pune vieþi înpericol, responsabiliinu-i obligã pe pro-prietari fie sã îl con-solideze fie sã-ldemoleze. „Încã maipârâie în câte o zi.Nu ºtim de ce nu odemoleazã sau de cenu o reface. Hoþiimai dau târcoale,mai sar gardul careîmprejmuieºte clãdi-

rea dar vãd cã numai au curaj sã intreîn ea. Sunt sigur cão singurã cãrãmidãdacã mai scoatecineva din perete, o sã cadã toatã construcþia pesteel”, spune unul dintre vecini.

Clãdirea a fostridicatã în urmã cuzeci de ani ºi a tre-cut în proprietateamai multor firme.De circa nouã anide zile nu a mai fostfolositã iar ultimulproprietar avea degând sã o trans-forme într-un cãminde bãtrâni.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Când plãtim on-line apa în Petroºani?

A u început timid, cu sistemele pay point, dar spun cã înprimele luni ale anului viitor, locuitorii din Petroºani

vor plãti facturile la apã din faþa calculatorului. Metoda va fifuncþionalã ºi acum este în stadiul de perfectare.

Pericol în Colonie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Noiembrie 20158 Sport

Iatã cã fotbalulpãtrunde tot mai preg-nant, pe un anumittronson, spre sferapoliticului. În ultimiiani, galeriile fotbalis-

tice au devenit tot maivizibile în miºcãrile destradã care cer schim-barea sistemelor ºiguvernelor. S-a simþitasta ºi în ianuarie

2012 la mitingul proArafat ºi în septembrie2013 în chestiuneaRoºia Montanã ºi îndecembrie 2015 laprotestele împotrivaUSL. Acum, în acestezile, galeriile au con-tribuit evident ºi indis-cutabil la eliminarea

guvernului VictorPonta. Galerii care auluat poziþie ºi în alteoraºe. Poate chiar maiimplicate decât lameciurile de fotbal...

Am avut o asemenea situaþie ºi laPetroºani în februarie2013, când galeria

Jiului cãuta vinovaþiipentru starea echipeila momentul respec-tiv, mitinguri antiSimota. Acum însãs-a ajung la concluziacã, rãu cu rãu, darmai rãu fãrã rãu.

Aºa „zice” galeriile.

Henþ cu mâna

Presiunea galeriilor

E tapa demâine a Ligii

a IV-a Hunedoaraare câteva jocuriinteresante, precum un derby

de Valea Jiului,Minerul Uricani –Hercules Lupeni.

„Avem tot lotulvalid, vor reintraAnghelina, Boroghinãºi Dãrãbanã care nuau jucat la Brad.Respectãm echipa dinLupeni, care rãmâneîn continuare favoritãla locul 1”, a declaratVasile Scurtu,preºedintele MinerulUricani.

„Meciul de laUricani este foarteimportant pentru noi.Avem destule absenþe– Ciorâia ºi RereMoldovan suspendaþi,Alex. Harangozo ºiMarius Dumitrescu plecaþi recent – darsper cã vom gãsi formula de echipã cucare sã putem obþine

cele trei puncte, foarteimportante în contextulacestui final de tur” a spus Dan Voicu,antrenorul echipeiHercules Lupeni.

Liderul ªoimul Bãiþaare un meci, înaparenþã uºor la JiulPetroºani, unde, totuºi,este greu de crezut cãnu va obþine victoria.

„Tratãm meciul cu

toatã seriozitatea, înciuda poziþiei Jiului.Oricând poate fi orãbufnire de orgoliu aunei echipe care, þinetotuºi de un brand, de o istorie” a precizat Mirel Dubar,preºedintele de laªoimul Bãiþa.

C ele douãechipe de

junioare ale CSSPetroºani au avutcomportãri diferiteîn etapa din week-end-ul trecut.

La junioare II (15-16ani), fetele lui DanielBrânzãu au cedat laºapte goluri diferenþã

(26-33) în jocul de laCaracal, chiar dacãpânã în minutul 35 s-a mers de la egalla egal, ba chiarpetroºenencele au condus cu unul saudouã goluri diferenþã!

În schimb, junioareleIII (13-14 ani) au fostmai harnice în meciulsusþinut pe teren

propriu, câºtigând cu28-16 ºi respectându-ºipoziþia de lider, beneficiind ºi de cincipuncte bonus (la fel caºi LPS Sebeº), pentrurespectarea cerinþelorde talie la cinci partide.

Echipa de junioare II va începe returul pe 28 noiembrie a.c.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Week-end sportiv

DERBY LA URICANI

Handbal

UNA CALDÃ, ALTA RECE...

Vasile Scurtu,preºedinte

Minerul Uricani

Antrenorul Dan Voicu(Hercules Lupeni)

sperã într-o victorie la Uricani

Mirel Dubar

Documents

CVJ nr 981, vineri 6noiembrie