CVJ, Nr 445, vineri 6 septembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 445

Vineri, 6 Septembrie 2013

Au fentat înfiinþarea uneicomisii de analizã

Primãria Uricani pompeazã

miliarde într-unproiect-fantomã!L a 10 ani de la înfiinþarea,

pe hârtie, a Unitãþii deAsistenþã Medico – Socialã dinUricani, aceasta încã nufuncþioneazã. Asta deºi înclãdire s-au pompat miliardede lei ºi chiar s-a angajat personal administrativ.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

ATITUDINE LA ALTITUDINE !

28 septembrie,pentru VALEAJIULUI, da?

A proximativ 1.000 de persoane au protestat

pe pîrtia de schi TransalpinaSki Resort, din zonaVoineasa, nemulþumiþi desistarea lucrãrilor. VALEAJIULUI tace.


Posibile angajãri la

divizia minierãde la CEH

L a sfârºitul anului,Complexul Energetic

Hunedoara ar putea realizaangajãri la Divizia Minierã.


Dorul de casã l-ar face pe

Romeo Beja sãse predea?

R omeo Beja, fost locotenent al lui

Miron Cozma, condamnat laînchisoare pentru Mineriadadin 1999, ar vrea sã se predea autoritãþilor române.


C azul bebeluºului nãscut fãrã mâna dreaptã ºi picioruºe la Spitalul de Urgenþã din Petroºani nu poate fi pus pe seama hazardului. În Valea Jiului vor mai

fi cazuri de nou-nãscuþi cu malformaþii în perioada urmãtoare, iar acest lucru se întâmplã din cauzã cã la termocentralele din judeþ s-a folosit cãrbune radioactivprovenit din Ucraina. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ipotezã alarmantã!

Explozie de îmbolnãviri de cancer ºi nou-nãscuþi

cu malformaþii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

R omeo Bejafost locotenent

al lui Miron Cozma,condamnat laînchisoare pentruMineriada din1999, ar vrea sã sepredea autoritãþilorromâne. Cel puþinaºa susþine MironCozma. Beja i-arfi spus acest lucru

într-o discuþie telefonicã purtatãrecent.

Romeo Beja esteunul dintre fugarii celebri din judeþulHunedoara, fostul lidersindical al minerilor dinValea Jiului se ascundeîncã din anul 2005, deo condamnare la cinciani de închisoare. Beja a fost condamnatpentru rolul sãu laMineriada din 1999, lacare a luat parte alãturide Cozma ºi alþi lideriai minerilor. Înainte dea se da sentinþa defini-tivã în dosarul în carea fost judecat a fugitdin þarã. Stã ascuns de

opt ani în Austria,unde a obþinut chiar ºiazil politic fiind conside-rat un condamnat pemotive politice. Numaicã, dorul de casã l-ar fifãcut pe fostul locote-nent al lui Cozma, sã-lcontacteze în urmã cupuþin timp ºi sã-i cearãiertare pentru cã l-aabandonat. Luna tre-cutã, Miron Cozma l-afãcut praf pe Beja con-siderându-l un trãdãtor,iar aceste acuzaþii l-au

determinat pe fostulaghiotant sã-l sune dinAustria. „Romeo Bejaeste în Austria ºi dupãce l-am fãcut trãdãtorºi l-am acuzat cã afugit cu banii de la sin-dicat, m-a sunat sã-mispunã cã ar trebui sãfim uniþi. A început culozinci de-ale lui, cãtrebuie sã fim uniþi. Sãfim uniþi dupã ce euam fãcut puºcãrie.Acum a vãzut cã suntlider de partid ºi vrea

sã vinã cu mine. Lamine trãdãtorii n-au cesã mai caute. Mi-a ziscã el vrea sã vinã înþarã ºi sã se predea.Din punctul meu devedere, dacã este sã oiau ca lider de sindicat,a fost trãdãtor. Ca omîl înþeleg, era normal,orice om nu-ºi doreºtesã se ducã la puºcãrie.Este viaþa lui ºi nu mãmai intereseazã foºtiimei lideri de sindicatcare, pentru mine,repet, sunt trãdãtori”,a declarat MironCozma. Pe de altãparte, Beja ar putea fichiar „sãltat” dacãpãrãseºte Austria, elfiind localizat depoliþiºtii hunedorenicare trebuie sã punã înaplicare mandatul deexecutare. Astfel,informaþiile care au circulat la un momentdat, cum cã fostul liderar fi în Venezuela, suntinfirmate. „Noi confir-mãm cã este dat înurmãrire naþionalã ºiinternaþionalã, secunoaºte unde este ºiam fost informaþi de

cãtre austrieci, dar eine rãspund la solici-tarea noastrã cum cãnu poate fi extrãdatpentru cã are statut derefugiat. Dacã iese dinAustria ºi intrã în altãþarã unde nu areaceastã calitate,

automat poate fi cap-turat”, a explicatinspectorul principalBogdan Niþu, purtã-torul de cuvânt al IPJHunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 2013 Actualitate 3

Ipoteza ºocantã a fostlansatã de fostul lider alminerilor din Valea Jiuluicare spune cã are date certedespre faptul cã laTermocentrala Paroºeni dinVulcan, dar ºi la Mintia, afost arsã huilã radioactivã.Miron Cozma se bazeazã pe analizele fãcute asupracãrbunelui de un prietenapropiat, preparator la o unitate minierã. Fostul lidersindical susþine cã ºi cazulbãieþelului nãscut luna trecutãla Petroºani, Luca Gabriel,fãrã mânuþa dreaptã ºipicioruºe are o strânsã legã-turã cu consumul de huilã ira-

diatã ºi care a fost importatãdin Ucraina, datoritã preþuluiextrem de mic. „Au încãrcatstocurile la Mintia cu cãrbuneadus ºi din Ucraina iradiat custronþiu. Aþi vãzut copilulacela cu malformaþii nãscutîn Valea Jiului, care nu aveao mânã ºi picioare. Asteasunt efectele ºi azi-mâine osã mai vedeþi chestiuni demaniera aceasta. Întrebaþi

specialiºti, nu-l credeþi peMiron Cozma, care suntefectele radioactivitãþii. Suntmodificãri genetice, iarstronþiul este destul de periculos. Dacã au ars acestcãrbune radioactiv o singuradatã, timp de ºapte ani dezile zona este iradiatã. ªi cãr-bunele din Africa de Sud areprobleme, are mult conþinutde sulf. (…) Nu dau nume,

dar am luat probe ºi nuvorbesc aiurea. Nu dau numepentru cã nu vreau sã pun înpericol persoana în cauzã,însã am un preparator minercare mi-a fãcut o analizã.Omul m-a rugat sã-l protejez,este prieten de-al meu ºi mi-aspus cã face analizele pentrumine. Este sigur Stronþiu ºiucrainienii dau acest cãrbuneca deºeu radioactiv, de aceeaare ºi preþul foarte mic”, adeclarat fostul lider sindical,Miron Cozma. Cel puþin unsâmbure de adevãr existã înafirmaþiile sindicalistului. Caun exemplu, anul trecut înjudeþul Hunedoara s-a utilizatcãrbune importat dinUcraina, atât la Minta cât ºidouã firme din apropiere deDeva. Despre radioactivitatealui ori alte pericole pe carele-ar prezenta nu existã însãdovezi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ipotezã alarmantã!Explozie de îmbolnãviri de cancer ºi nou-nãscuþi cu malformaþiiC azul bebeluºului nãscut fãrã mâna dreaptã ºi

picioruºe la Spitalul de Urgenþã din Petroºaninu poate fi pus pe seama hazardului. În ValeaJiului vor mai fi cazuri de nou-nãscuþi cu malfor-maþii în perioada urmãtoare, iar acest lucru seîntâmplã din cauzã cã la termocentralele din judeþs-a folosit cãrbune radioactiv provenit din Ucraina.

Dorul de casã l-ar face pe Romeo Beja sã se predea?

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 20134 Actualitate

S loiul deoaie, virºli

de Sãlaj, brânzaBurebista,pãsat cu varzãºi tocanã deberbec, cârnaþi,pastramã ºimust, dar ºiprodusemoldoveneºti ºidobrogene, înpremierã. Toatesunt ingredien-tele târgului deproduse tradiþonale ceva avea ediþia a IV-aîn octombrie.

Târgul anual dedicat pro-duselor de fabricaþie auto-htonã are loc, ºi în acestan, în luna octombrie, laPetroºani.

Atunci vor veni în ca-pitala Vãii Jiului producã-tori cu care locuitorii deaici s-au familiarizat deja,dar ºi din alte zone. Înpremierã, organizatoriivorbesc ºi despre firme cedeja au fost contactate ºicare vin din alte pãrþi.

„Chiar zilele trecute am

început deja sã contactãmpartenerii noºtri, cei careau venit ºi în anii trecuþi cuproduse tradiþionale ºi

anulacesta încercãm sã contac-tãm ºi alþi parteneri. Amavut pânã acum ºi dinpartea Maramureºului ºiÞara Criºurilor, din zona

noastrã, din Oltenia ºiSibiu.

Nu am reuºit pânã acumsã aducem produse specificmoldoveneºti, dobrogene,sau munteneºti ºi, tocmai

de aceea, încercãm anulacesta sã vedem dacãvom reuºi”, a declaratSorin Pristavu,administrator PiaþaCentralã Petroºani.

Manifestarea vaavea loc în centrul

municipiului Petroºani,iar ca în fiecare an,

producãtorii autohtonisunt încurajati sã-ºipãstreze tradiþia ºi sã vinãla târg cu produse a cãrorreþete sunt pãstrate dinvechi timpuri.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Administraþiade la Petroºani

înlocuieºte opt copertine

cu risc deprãbuºire

O pt copertine noi lablocurile din

Petroºani. Dupã eveni-mentul care s-a produsîn cursul lunii trecute,când copertina de laintrarea unui bloc de pestrada Aviatorilor s-aprãbuºit, administraþialocalã de la Petroºani aluat primele mãsuri.

Opt copertine de la patru

blocuri au fost dezafectate joi,acestea urmând a fi înlocuitecu alt material mult mai uºor.

”Administraþia localã de laPetroºani a trimis astãzi maimulte echipe de muncitori înzonã care au demolat vechilecopertine care erau foartegrele ºi foarte uzate ºi le vorînlocui cu altele noi din mate-rial uºor. Demersul adminis-traþiei locale vin în ajutorulcetãþenilor, dar pentru cã înimobilele din zonã deþinemapartamente din fondul loca-tiv”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

La demolarea vechilor cop-ertine au lucrat cot la cot cumuncitorii ºi doi cetãþeni,locuitori ai imobilelor încauzã. Este vorba de BogdanNicolae ºi de Aurel Ivãnuº.

Monika BACIUMonika BACIU

Târg de toamnã, în octombrie


Monika BACIU

”Am primit o vestebunã, un vis începe sãse contureze ºi sã dev-inã realitate. Ieri înºedinþa de Guvern s-aaprobat domeniulschiabil din Sureanu înanexa legii 526, nepermite sã avem accesla fondul forestier.

Noi va trebui sãscoatem din fondulforestier aproximativ30 de hectare depãdure care ne-ar ficostat cîteva zeci demiliarde din fondulforestier.

În conditile în caresîntem în legea 526noi doar va trebui sãdãm teren la schimb ºisper cã din primãvarasã putem începe con-strucþia la pãrþile deschii ºi la telescaunulcare va urca spre pîr-tia Sureanului”, adeclarat viceprimaruloraºului Petrila, VasileJurca.

Administraþia localãa identificat ºiterenurile pe care leva da la schimb.Astfel, acum planurilesunt mai mari.Reprezentanþii admin-istraþiei spun cã celtîrziu la începutul anu-lui 2015 în zona ªure-

anu se va putea schia.”Am identificat cele

30 de hectare care seafla tot pe razaoraºului Petrila,vommerge cu ele la RegiaNaþionalã aPãdurilor tot laminister ºi sper sãprimim acceptulpentru a puteaface schimbul deteren.

Toatã investiþiadin Sureanu esteprivatã, firmãcare a dezvoltatSureanu pepartea de Albaare achiziþionatdeja telescaunulcare este dejaacolo în munte ºi înmomentul în care levom pune terenul ladispozitiue ei vorîncepe efectiv con-strucþia ºi cred cã în 6-8 luni de zile maximva fi montattelescaunul. Sper cã îniarna viitoare dacã nuîn decembrie, în ian-uarie sã putem schiaîn Sureanu Petrila ºiAlba”, a mai precizatsursa citatã.

Pe partea domeniu-lui schiabil de laPetrila vor fi realizatetrei pîrtii de schii, iarapoi urmeazã sã fieparcelate terenurile ºi

concesionate în ved-erea realizãrii deunitãþi de cazare.

”Pe partea dePetrila deocamdatãavem în proiect treipîrtii de schii dupãcare vrem sã dez-voltãm.

La bazatelescaunului vor fideocamdatã spaþiidoar pentru utilitãþiºi parcare dupã carene gîndim sã facem unplan urbanistic în zonãca sã putem conce-siona parcele ºi pentrupensiuni sau cabane”,

a mai spus Jurca.Existã însã ºi mici

deficienþe. Pentru cãturiºþii sã poatã ajungela viitoarea staþiunemontanã este nevoiede un drum practica-bil.

Deocamdatã drumulcare face legãturaîntre Petrila ºi staþi-unea montanã se aflãîn administrareaRomsilva, însã ediliispun cã ºi aceastãproblemã se va rezol-va.

”Deocamdatã dru-mul este în adminis-trarea celor de laRomsilva dar ºi în

acest sens am fãcutdemersuri ºi am gãsitun certificat de cartefunciarã prin care acetdrum era la unmoment dat propri-

etatea Petrilei, în ian-uarie 2014 prin noualege de retrocedarevom cere de laTomsilva cã acestdrum sã intre în pro-prietateaoraºuluiPetrila ºi vomface investiþiiîn acest drumpentru aputea fi prac-ticabil pe tottimpul anu-lui”, a maiprecizatviceprimarul.

Principalulavantaj al

staþiunii este faptul cãaici see vor creealocuri de muncã, iaradministraþia va încasabani de pe urma aces-tui domeniu schiabil.

”În primul rînd vaaduce locuri demuncã, în al doilearînd eficienta econom-icã pentru cã avînd ounitate economicã eava fi plãtitoare de taxeºi de impozite ºi vomaduce turiºþi în zonã.Noi pînã acum Petrilanu am avut nicioformã de organizarepentru turism dar spercã acesta va fi unînceput ºi vom aveamai multe obiectivecare vor putea fi dez-voltate în zonaSureanu ºi aici mãrefer la CastreleRomane care se aflape culmea dintreAuselu ºi Vîrful Patruºi pe partea cealaltã

înspre Orãºþie la fel”,a mai spus Jurca.

Solicitarea deasociere a venit chiarde la cei care au ame-najat domeniul schiabildin Munþii Sureanu ºicare le-au propusedililor din Petrila sãdevinã parteneri, învederea extinderiidomeniului schiabil.Contractul dintre pãrtiprevede amenajarea apatru pîrtii de schi,montarea unuitelescaun care estedeja dus în VîrfulSureanu, iar la bazapîrtiilor construireaunei locaþii hoteliere.În aceastã asociere,Primãria Petrila vinecu terenul aferent real-izãrii pîrtiilor de schi ºise va ocupa de con-strucþia locaþiei hote-liere.

De precizat cã înstaþiunea situatã la2000 de metri altitu-dine se va puteaajunge direct cumaºina.

Existã un drumpietruit, de 18 kilo-metrã lungime, ºi maisînt 5 kilometri pînã laintrarea în domeniulschiabil, dar aceastãcale de acces va fiamenajatã de investi-tor, conform contrac-tului. Noua staþiune,pe partea judeþuluiHunedoara, se vaîntinde pe osuprafaþã de 27 dehectare pe care sã fieamenajate toate com-ponentele menþionate.

Poarta Raiului, pîrtie de schi la Petrila

Peste cîteva luni la Petrila se va puteaschia în cea mai nouã staþiune montanãL a finalul anului viitor sau la

începutul anului 2015, laPetrila se va putea schia. Guvernula aprobat în cadrul ºedinþei sãptãmînale extinderea domeniuluischiabil ªureanu – Petrila pe teritoriul administrativ al judeþuluiHunedoara. Pentru reprezentanþiiadministraþiei locale vestea a fostuna de mult aºteptatã.

Pãrinþii se revoltã,dascãlii dau din umeri

De fapt, în audienþãla primarul Petrilei auvenit mai mulþi pãrinþicu un memoriu semnatde peste 20 de per-soane, prin care solici-tau decontarea trans-portului de la Cimpa ºiJieþ pânã la Petrila, laºcoala generalã I.D.Sîrbu. Edilul le-arãspuns atunci cã nueste nevoie de acestlucru atât timp cât însatele lor existã ºcolifoarte bune, cu toatecondiþiile. Motivarea

pãrinþilor atunci a fostaceeea cã la cele douãºcoli, de fapt nu seface carte. “Nu sunt deacord sã îmi mai lascopilul cel mic laºcoalã aici, pentru cãorele se fac simultan.Nu existã învãþãtornumai pentru clasa Isau doar pentru claseleII sau III. Un dascãl nuse poate ocupa înacelaº timp de maimulte copii din clasediferite. ªi apoi, amavut aici ºi copilul celmare, care l-am datapoi la ºcoala 1 dinPetrila, iar când a

ajuns acolo era mult înurmã cu materia ºi cutot faþã de ceilalþielevi”, ne-a declaratMaria Duma, o localnicã.

Cât priveºte aceastãchestiune, primarulPãducel s-a dus ieri laºcoala din Cimpa,pentru a discuta pro-blema cu învãþãtorii ºicu direcþiunea de aici.

“Nu este normal sãfie aºa. Am o solicitaresemnatã de 20 deoameni din Cimpa,prin care mi se solicitã

un microbuz scolarpentru transportulcopiilor la altã ºcoalãdin Petrila pe motiv cãaici nu se face carte.Nu ºtiu ce se întâmplã,

dar trebuie mers dincasã în casã la fiecarepãrinte ºi lãmuritã situaþia”, a spusPãducel învãþãtoarelorde acolo.

Dar, cadrele didac-tice de aici spun cã nueste chiar aºa ºi cã nuînþeleg de unde ºipânã unde aceastãnemulþumire a

pãrinþilor. Realitateade aici însã, este aceeacã pentru clasa I, doardoi elevi au fostînscrisi, atunci cândminimul în mod nor-mal este de 15 eleviîntr-o clasã. “La clasa I

sunt doi elevi înscriºi ºi se vor face oresimultan. Clasa I-a cuclasa III-a, iar clasa II-a cu clasa a IV-a”,ne-a spus ºi direc-toarea unitãþii, EmiliaAndreica.

Cele douã ºcoli generale, de la Cimpaºi Jieþ, au toate condiþi-ile de studiu ºi au fostrecent renovate.Astfel, dacã pãrinþii nuvor fi lãmuriþi sã îºiaducã pruncii la ºcoliledin cele douã sate, ladata de 16 septembrieclopoþelul va suna înniºte sãli de clasãgoale.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

L ocul unui animal nueste pe stradã! Asta

spun tot mai mulþi oameniºi din pãcate destul detârziu, pentru cã a trebuitsã moarã un copil de patruani din Bucureºti, sfâºiatde câini pânã când sã se iapoziþie.

Dupã cazul de la Bucureºti,mai toate primãriile au sãrit însus, de teama cã poate se vaîntâmpla acelaºi lucru ºi la noi ºiau anunþat ample campanii destrângere a comunitarilor de pestrãzi.

Din pãcate însã, patrupedelevor ajunge mai apoi tot pestrãzi, pentru cã în zilele noas-tre, în anul 2013, câinii au mai

mulþi avocaþi decât noi,oamenii. La acest moment, singurul edil care s-a gândit sãia o poziþie fermã pentru sigu-ranþa cetãþenilor, este primarulde la Petrila, Ilie Pãducel.

“Avem un adãpost al firmeiEdil Urban, dar mai facem unulla Lonea, unde vom adunacâinii ºi îi vom þine câteva zilepentru a da posibilitatea celorcare vor sã-i adopte, sã-i iaacasã, sã-i îngrijeascã ºi sã vadãde ei. Dacã nu existã solicitãri,vom lua mãsuri de eutanasiere,pentru cã avem foarte multesolicitãri venite din partea popu-laþiei de a rezolva acestã pro-blemã. ªi eu iubesc animalele,am crescut cu ele, dar ºi iubireaasta are o limitã. Cei careiubesc atât de mult câinii, ar

trebui sã-i ia acasã ºi sã-i îngri-jeascã, sã nu mai umble pestrãzi. Sãnãtatea ºi siguranþacetãþeanului sunt mai presusdecât un câine comunitar”, adeclarat Ilie Pãducel, primarulPetrila.

Totuºi, aceastã mãsurã, deeutanasiere, nu va rãmâne fãrãurmãri, ci aºa cum este previ-zibil, toate ONG-ului vor sãri încapul primarului Pãducel, lucrula care ºi el se aºteaptã.

“Chiar dacã vor sãri în capulmeu, îi rog sã vinã la mine,pentru cã eu prind toþi câinii ºiîi dau cu acte în regula. Dar, sãnu le dea drumul pe strãzi apoi,aºa cum s-a întâmplat laBucureºti” , a mai spus Pãducel.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE


La Petrila, patrupedele vor fi eutanasiatedacã nu sunt revendicate de nimeni

La ºcoala din Cimpa, clasa I va începe cu doi elevi A ºa cum am relatat cititorilor noºtri

ºi în ediþia de ieri a cotidianuluinostru, în satele Cimpa ºi Jieþ de laPetrila, este pe cale sã se nascã o revoltãa pãrinþilor, care refuzã pur ºi simplu sã-ºi mai lase copiii sã înveþe la scolile deaici, pe motiv cã dascãlii nu sunt binepregãtiþi ºi cã aceºtia predau la elevi dinmai multe clase odatã, în aceeaºi orã.

Aproximativ1.000 de per-soane au prote-stat pe pîrtia deschi TransalpinaSki Resort, dinzona Voineasa,nemulþumiþi desistarealucrãrilor.VALEA JIULUItace. Deºiimpactul sistãriifondurilor pen-tru dezvoltareaturismului estemult mai marepentru noi,VALEA JIULUItace. Preocupaþide viaþa de zi cuzi, uitãm, tre-cem cu vedereaminciunile dinperioada elec-toralã. Oamenibuni, noi chiarsîntem zdrenþelecu care politiculse ºterge la curdupã fiecare“cufurealã” ?Acum nici unan, s-a promiscontinuareainvestiþiilor înturismul dinVALEA JIULUI.Acum, nu maisînt bani.Suntem bãtuþide proprianoastrã fricã ºilaºitate. Încre-meniþi în faþa“gargarei elec-torale”,înghiþim fãrã sãclipim, fãrã sãne împotrivim.Dacã noi nefacem cã nuvedem, înseam-nã cã nu avemrãspuns la niciu-na din prob-lemele VÃIIJIULUI ºi nemeritãm soarta.Sfîntul NICO-LAEVELIMIROVICIspunea “ Binele

se poatedespãrþi derãu…”, stã înputerea noastrãsã arãtãm cãexistãm.Suntem minþiþiºi manipulaþidar nu avemreacþie. Dinpatru în patruani, votãm caorbeþii. Estedrept, nici alter-nativele nu suntprea multe. ÎnCampania elec-toralã, aºa cums-a întîmplat ºialtãdatã, s-apromis contin-uarea investiþi-ilor în turismuldin VALEA JIU-LUI. Acum vined-na GRAPINIºi, privindu-nepeste lentileleochelarilor, nearatã degetul“…aþi vrutfiecarederdeluºu’lui…Nu suntbani pentruinvestiþii…”.Într-o perioadãîn care ultimele“scursuri” dindefunctul PD-Lfac bãtãturi ladegete pe lauºile U.S.L,doar, doar i-or primi ºi peei, omul derînd, este sin-gur, cu piep-tul dezgolit înfaþa uneimajoritãþiconfortabile,care decidefãrã emoþiavotului, înnumele nos-tru al tuturor.Fãrã bani,lucrãrile înPARÎNG nupot continua,sîntstopate…ºi

nu doar atît.Acestea sedeterioreazã.Cu siguranþã s-au fãcut greºeliîn abordareadezvoltãrii turis-mului în VALEAJIULUI.Pungaºii PD-L,firmele de casã,aparatul de sus-tragere a banu-lui public prote-jat pînã la celmai înalt nivelºi-au bãgatmîna pînã-n cotîn paralelepoporului. Aplãtit cineva ?Nu. Dacã s-afurat, cinevatrebuie sãplãteascã, însãde ce trebuiestopate investiþi-ile în singuruldomeniu carepoate reprezen-ta o alternativãla minerit, turis-mul ? Suntemtrimiºi sãschiem în AUS-TRIA, în timpce VALEA JIU-LUI are unpotenþial unic înEUROPA pen-tru dezvoltarea

infrastructuriipracticãrii spor-turilor de iarnã.Împreunãputem atrageatenþia. ÎnRomânia, politi-cienii se tem deoameni atuncicînd sînt mulþi.Iar noi o putemface. Paºnic, cubun simþ, sãarãtãm ca ºi înVALEA JIULUItrãiesc oamenicare ºtiu sã îºistrige nevoilecivilizat. Nuvorbesc doardesprePARÎNG,vorbesc despreVALEA JIULUI.Propun 28 sep-tembrie, voi cespuneþi ? Ieºimdin casã, civi-lizat ºi facem oplimbare lamunte, astapentru ATITU-DINE LA ALTI-TUDINE ! Pe28 SEPTEM-BRIE, pentruVALEA JIULUI,da?

IonuþDRÃGOTESC


DianaMITRACHE

Vadim Tudor estecel care îi cãlãuzeºtepe PRM-iºtii din ValeaJiului ºi, dupã ple-carea câtorva numeimportante, cei careau rãmas þin steagulsus ºi fac alegeri.

„În acest moment,noi ne pregãtim pen-tru alegeri în toateorganizaþiilePRM din ValeaJiului. În afarademisiei domnu-lui Dorelªchiopu, eu nuºtiu de alteplecãri, iar ValeaJiului, dacã e sãne referim ºi laultimele eveni-mente de laBucureºti, con-siderã importan-tã doarpreºedinþia dom-nului CorneliuVadim Tudor”, adeclarat EmanuelAndronache,preºedintelePRM Petrila.

PRM-iºtii sepregãtesc de

evenimentul de laÞebea, pe care îl con-siderã sãrbãtoarea lorºi apoi de alegerileeuroparlamentare,unde sperã sã aducãun scor bun. „Trebuiesã pregãtim acþiuneade la Þebea, acþiune încare îl sãrbãtorim pemarele Avram Iancu,iar noi avem un obiceidin a face aceasta osãrbãtoare a partidu-

lui. Vom fi prezenþiacolo, vom strângerândurile ºi, dupãorganizarea dealegeri, primul eveni-ment vor fi alegerileeuro -parlamentare,unde noi, cei dinValea Jiului, sperãmsã reeditãm un scorfoarte bun”, a maiadãugat Andronache.

Organizaþiile PRMdin Hunedoara s-audestrãmat în ultimiiani, iar demisiile luiCostel Avram ºi ale luiDorel ªchiopu auzguduit organizaþiile,dar, aºa cum spun lid-erii de acum, nu le-audesfiinþat.

Atitudine la altitudine!28 septembrie, pentru VALEA JIULUI, da?

PRM-iºtii din Vale, de partea lui Vadim

P RM nu s-a desfiinþat în ValeaJiului. Asta vor sã arate acum

cei care cred în doctrina RomânieiMari, iar cei din Valea Jiului rãmânfideli lui Vadim Tudor, indiferent dece se decide la nivel central.

A farã e vopsit gardul, dar

înãuntru e... dezastru.Responsabilii din staþiaCFR de la Petroºani auîmbrãcat clãdirile, cestau sã pice în capultrecãtorilor, cu plasã, auscos bãncile murdare ºiau dat cu var. Totul pentru evenimentul desãptãmâna viitoare.

Clãdirile pãrãsite ale staþieiCFR din Petroºani suntacum îmbrãcate cu plasã, canu cumva sã le cadã în captrecãtorilor. Nimeni, însã, nua fãcut nimic de ani de zile,iar zarva mare de acum s-acreat pentru evenimentul ceva marca 65 de ani de lainaugurarea liniei de cale feratã Bumbeºti – Jiu –Livezeni. De câteva zile eaglomeraþie mare ºi câtevafirme ºi angajaþi ai staþiei aumutat bãncile degradate, auscos coºurile infecte ºi acumîmbracã clãdirea fostei casede bilete în plasã. Asta ca nucumva vizitatorii de marcã cesunt aºteptaþi la evenimentulde luni sã se trezeascã rîniþide tencuiala ce picã de peele. Mai mult, au dat cu varºi au împânzit staþia de afiºecu „Pãstraþi curãþenia!”. „Noi

acoperim acum cu plasã ºiam dat jos partea din ten-cuialã ce stãtea sã cadã. Darmai bine lãsau aºa, poatevedea cine trebuie cã garaasta e în paraginã”, spuneaunul dintre muncitorii carelucrau joi, de zor la staþie.

Peisajul dezolant a fostcosmetizat ºi cu var ºi fiecarelinie a fost marcatã vizibil cualb, dar dacã ai nevoie de

toaletã, mai bine renunþi, saufaci în tren.

Luni în staþia CFR de laPetroºani vine trenulMoldoviþa, un tern de epocãce va aduce cu el persona-litãþi ce au marcat istoriaCãilor Ferate Române.Tocmai de aceea, în acestezile se cosmetizeazã clãdiriledãrãpãnate.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

G arnitura“Moldoviþa“ –

care va poposi laPetroºani în datade 9 septembrie -este unul dintretrenurile de epocãcu care se mân-dreºte SocietateaFeroviarã deTurism "S.F.T. -C.F.R." S.A. Este oonoare pentruPetroºani cã, dupãTrenul Regal, vagãzdui, timp dedouã zile, ºi acesttren de epocã pecare localnicii îl vorputea vizita.

Garnitura trenuluiMoldoviþa se afla remizata pe o linie dinincinta Remizei CFR

Mogoºoaia într-unhangar special amena-jat, destinat vagoanelorspeciale. Hangarul esteînconjurat de pãdure,asigurându-i astfeltrenului condiþii optimede conservare ºireducând la minimumdegradarea fizicã avagoanelor. Trenul de

epocã “Moldoviþa”este proprietatea SFT- CFR SA ºi este for-mat din 5 vagoane detip clasã, salon ºi bagaje, vagoane.Astfel, are în compu-nere un vagon de clasaI, cu 12 locuri.Vagonul este împãrþitîn compartimente,fiind construit în 1891la Ganz Budapesta.Mai existã ºi un vagonde clasa a II-a, cu 24de locuri, de asemeneacompartimentate. ªiacest vagon a fost con-struit în 1893 la GanzBudapesta. Mai suntîncã 32 de locuri laclasa a III-a întrunvagon ce dateazã din1885, fiind construit laGanz Budapesta ºi rea-

menajat la Paºcani.Trenul de epocã mai

dispune de un vagon

salon de clasa I cu 10locuri în salon ºi bar,ce dateazã din 1895,are încã un vagon debagaje, din 1894,compartimentat spe-cial pentru transportul

mãrfurilor volumi-noase, ce beneficiazãde încãlzire cu soba ºieste dotat cu bar.Viteza de circulaþie atrenului este de maximum 30 km/h.

U n tren deexpoziþie!

Între anii1993–1994,vagoanele au fostreconstruite înAtelierele CFR

Paºcani. În 2004, garnitura ce numãrã 5vagoane a fost restau-ratã de cãtre “S.F.T. –C.F.R.” SA , înAtelierele CFR Griviþa,

pentru a reintra în circuitul turistic fero-viar românesc. Pânãacum, trenul de epocã“Moldoviþa”, dupã cumspun proprietarii lui, aparticipat la cele maiimportante manifestãriale Cãilor FerateRomâne. Astfel, îndata de 30 octombrie1994 a fost expus cuocazia împlinirii a 125de ani de la inaugu-rarea cãii ferateBucureºti – Giurgiu; 1iunie 1995 - la aniver-sarea a 125 de ani dela inaugurarea cãii ferate Paºcani – Iaºi;27 noiembrie 1999 –

la expoziþia dedicatãîmplinirii unui secol dearhitecturã feroviarãromâneascã – caleaferatã Piteºti – Curteade Argeº; 4 octombrie2000, la împlinirea a140 de ani de ladeschiderea primei cãiferate din Dobrogea,Cernavoda –Constanþa.

De asemenea,Trenul “Moldoviþa“ afost expus în repetaterânduri la expoziþiilede material rulant ºitrenuri de epoca ce auavut loc în staþiaBucureºti Bãneasa(1995–2004).

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Timp de douãzile, la Petroºani vapoposi trenul deepocã Moldoviþa,ce va putea fi vizitat de oricinedoreºte. Dar acestanu este decât unpunct din progra-mul manifestãrilorample pregãtite deautoritãþile dinGorj, în colaborarecu PrimãriaMunicipiuluiPetroºani ºiConsiliul JudeþeanHunedoara.Manifestãriledebuteazã în datade 9 septembrie, laora 10.00, laTârgu Jiu, acolounde se vorstrânge toate ofi-cialitãþile implicate.La 10.40 toatãlumea se va îmbar-ca în trenul deepocã Moldoviþa,care face primulpopas la Lainici.Dupã o slujbã depomenire, urmatãde vizitarea unei

expoziþii de artãfotograficã, pre-cum ºi acordareade distincþii celorcare au lucrat larealizarea acesteicãi ferate, oficialiivor pleca sprePetroºani, deasemenea cu trenulMoldoviþa. LaPetroºani este pro-gramatã vizionareafilmului documen-tar de propagandã„Rãsunã valea”,din 1949, în regialui Paul Cãlinescu.Filmul va fi proiec-tat, de la ora15.00, al Teatrul„I.D. Sîrbu” ºi va fi

urmat de o masãrotundã.

Construcþia linieide cale feratã aînceput în martie1924. Pânã înanul 1931 au fostconstruiþi 4 kilo-metri de linie întreBumbeºti-Jiu ºiprimul pod pesteJiu de la Pleºa, laieºirea din staþiaValea Sadului.Ceremonia deinaugurare a cãii

ferate Bumbeºti-Jiu-Livezeni a fostorganizatã la 1noiembrie 1948,în ajunul sãrbã-toririi MariiRevoluþii Socialistede la 25octombrie/7noiembrie 1917dupã o activitatesusþinutã a”ºantierului tineretului”.


Garnitura “Moldoviþa” - un tren de poveste 65 de ani de la „Rãsunã Valea”!M anifestãri emoþionante cu

ocazia împlinirii a 65 de anide la darea în folosinþã a cãii ferateBumbeºti – Livezeni. Autoritãþilelocale ºi judeþene din Gorj ºiHunedoara ºi-au unit eforturilepentru a marca aºa cum se cuvineacest moment extrem de important.

Cosmetizare, înaintede eveniment

A farã e vopsit gardul, dar

înãuntru e... dezastru.Responsabilii din staþiaCFR de la Petroºani auîmbrãcat clãdirile, cestau sã pice în capultrecãtorilor, cu plasã, auscos bãncile murdare ºiau dat cu var. Totul pentru evenimentul desãptãmâna viitoare.

Clãdirile pãrãsite ale staþieiCFR din Petroºani suntacum îmbrãcate cu plasã, canu cumva sã le cadã în captrecãtorilor. Nimeni, însã, nua fãcut nimic de ani de zile,iar zarva mare de acum s-acreat pentru evenimentul ceva marca 65 de ani de lainaugurarea liniei de cale feratã Bumbeºti – Jiu –Livezeni. De câteva zile eaglomeraþie mare ºi câtevafirme ºi angajaþi ai staþiei aumutat bãncile degradate, auscos coºurile infecte ºi acumîmbracã clãdirea fostei casede bilete în plasã. Asta ca nucumva vizitatorii de marcã cesunt aºteptaþi la evenimentulde luni sã se trezeascã rîniþide tencuiala ce picã de peele. Mai mult, au dat cu varºi au împânzit staþia de afiºecu „Pãstraþi curãþenia!”. „Noi

acoperim acum cu plasã ºiam dat jos partea din ten-cuialã ce stãtea sã cadã. Darmai bine lãsau aºa, poatevedea cine trebuie cã garaasta e în paraginã”, spuneaunul dintre muncitorii carelucrau joi, de zor la staþie.

Peisajul dezolant a fostcosmetizat ºi cu var ºi fiecarelinie a fost marcatã vizibil cualb, dar dacã ai nevoie de

toaletã, mai bine renunþi, saufaci în tren.

Luni în staþia CFR de laPetroºani vine trenulMoldoviþa, un tern de epocãce va aduce cu el persona-litãþi ce au marcat istoriaCãilor Ferate Române.Tocmai de aceea, în acestezile se cosmetizeazã clãdiriledãrãpãnate.


Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Lupeni: B-dul Pãcii,Bl. 3AB, parterTel. 0254.560.987

Email: [email protected]

G arnitura“Moldoviþa“ –

care va poposi laPetroºani în datade 9 septembrie -este unul dintretrenurile de epocãcu care se mân-dreºte SocietateaFeroviarã deTurism "S.F.T. -C.F.R." S.A. Este oonoare pentruPetroºani cã, dupãTrenul Regal, vagãzdui, timp dedouã zile, ºi acesttren de epocã pecare localnicii îl vorputea vizita.

Garnitura trenuluiMoldoviþa se afla remizata pe o linie dinincinta Remizei CFR

Mogoºoaia într-unhangar special amena-jat, destinat vagoanelorspeciale. Hangarul esteînconjurat de pãdure,asigurându-i astfeltrenului condiþii optimede conservare ºireducând la minimumdegradarea fizicã avagoanelor. Trenul de

epocã “Moldoviþa”este proprietatea SFT- CFR SA ºi este for-mat din 5 vagoane detip clasã, salon ºi bagaje, vagoane.Astfel, are în compu-nere un vagon de clasaI, cu 12 locuri.Vagonul este împãrþitîn compartimente,fiind construit în 1891la Ganz Budapesta.Mai existã ºi un vagonde clasa a II-a, cu 24de locuri, de asemeneacompartimentate. ªiacest vagon a fost con-struit în 1893 la GanzBudapesta. Mai suntîncã 32 de locuri laclasa a III-a întrunvagon ce dateazã din1885, fiind construit laGanz Budapesta ºi rea-

menajat la Paºcani.Trenul de epocã mai

dispune de un vagon

salon de clasa I cu 10locuri în salon ºi bar,ce dateazã din 1895,are încã un vagon debagaje, din 1894,compartimentat spe-cial pentru transportul

mãrfurilor volumi-noase, ce beneficiazãde încãlzire cu soba ºieste dotat cu bar.Viteza de circulaþie atrenului este de maximum 30 km/h.

U n tren deexpoziþie!

Între anii1993–1994,vagoanele au fostreconstruite înAtelierele CFR

Paºcani. În 2004, garnitura ce numãrã 5vagoane a fost restau-ratã de cãtre “S.F.T. –C.F.R.” SA , înAtelierele CFR Griviþa,

pentru a reintra în circuitul turistic fero-viar românesc. Pânãacum, trenul de epocã“Moldoviþa”, dupã cumspun proprietarii lui, aparticipat la cele maiimportante manifestãriale Cãilor FerateRomâne. Astfel, îndata de 30 octombrie1994 a fost expus cuocazia împlinirii a 125de ani de la inaugu-rarea cãii ferateBucureºti – Giurgiu; 1iunie 1995 - la aniver-sarea a 125 de ani dela inaugurarea cãii ferate Paºcani – Iaºi;27 noiembrie 1999 –

la expoziþia dedicatãîmplinirii unui secol dearhitecturã feroviarãromâneascã – caleaferatã Piteºti – Curteade Argeº; 4 octombrie2000, la împlinirea a140 de ani de ladeschiderea primei cãiferate din Dobrogea,Cernavoda –Constanþa.

De asemenea,Trenul “Moldoviþa“ afost expus în repetaterânduri la expoziþiilede material rulant ºitrenuri de epoca ce auavut loc în staþiaBucureºti Bãneasa(1995–2004).


Timp de douãzile, la Petroºani vapoposi trenul deepocã Moldoviþa,ce va putea fi vizitat de oricinedoreºte. Dar acestanu este decât unpunct din progra-mul manifestãrilorample pregãtite deautoritãþile dinGorj, în colaborarecu PrimãriaMunicipiuluiPetroºani ºiConsiliul JudeþeanHunedoara.Manifestãriledebuteazã în datade 9 septembrie, laora 10.00, laTârgu Jiu, acolounde se vorstrânge toate ofi-cialitãþile implicate.La 10.40 toatãlumea se va îmbar-ca în trenul deepocã Moldoviþa,care face primulpopas la Lainici.Dupã o slujbã depomenire, urmatãde vizitarea unei

expoziþii de artãfotograficã, pre-cum ºi acordareade distincþii celorcare au lucrat larealizarea acesteicãi ferate, oficialiivor pleca sprePetroºani, deasemenea cu trenulMoldoviþa. LaPetroºani este pro-gramatã vizionareafilmului documen-tar de propagandã„Rãsunã valea”,din 1949, în regialui Paul Cãlinescu.Filmul va fi proiec-tat, de la ora15.00, al Teatrul„I.D. Sîrbu” ºi va fi

urmat de o masãrotundã.

Construcþia linieide cale feratã aînceput în martie1924. Pânã înanul 1931 au fostconstruiþi 4 kilo-metri de linie întreBumbeºti-Jiu ºiprimul pod pesteJiu de la Pleºa, laieºirea din staþiaValea Sadului.Ceremonia deinaugurare a cãii

ferate Bumbeºti-Jiu-Livezeni a fostorganizatã la 1noiembrie 1948,în ajunul sãrbã-toririi MariiRevoluþii Socialistede la 25octombrie/7noiembrie 1917dupã o activitatesusþinutã a”ºantierului tineretului”.


Garnitura “Moldoviþa” - un tren de poveste 65 de ani de la „Rãsunã Valea”!M anifestãri emoþionante cu

ocazia împlinirii a 65 de anide la darea în folosinþã a cãii ferateBumbeºti – Livezeni. Autoritãþilelocale ºi judeþene din Gorj ºiHunedoara ºi-au unit eforturilepentru a marca aºa cum se cuvineacest moment extrem de important.

Cosmetizare, înaintede eveniment


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

”În aceastã lunãsigur nu, noi amschiþat pe partea ener-geticã politica de per-sonal. ªtim unde tre-buie sã ajungem cupersonalul la cele douãtermocentrale, acumfacem exact acelaºilucru ºi pe diviziaminierã fiecare direc-torul cu colectivul pecare îl are lucreazã laacest lucru, în paralelcu retehnologizarea înaºa fel ca în 2015 sãajungem la un preþcorect al gigacalorieicare sã îl transmitemîn megawat ºi totodatãsã întinerim forþa demuncã din subteran,

sã completãm cuoameni tineri, sãrefacem formaþiile tipºi când vom termina ºipe partea minierãatunci vom discuta denumãrul de persoane.În acest moment, înluna septembrie nu sepune problema dedisponibilizãri”, adeclarat DanielAndronache, directorulgeneral al CEH.

Mai mult decât atât,dacã la finele anuluibugetul ºi situaþia depersonal va permite, laComplex, pe parteaminierã se vor realizaangajãri.

”Dacã ne terminãmtoate socotelile ºi iasãbine spre sfârºitul anu-

lui vom prezentaConsiliului deAdministraþie ºi vomîncerca sã întinerimforþa de muncã pentrucã este evident cãavem nevoie deoameni tineri. Peenergie solicitãrile sunt

mult mai mici pentrucã avem forþã demuncã, pentru parteaminierã. Ideal ar fi sãaducem persoane cal-ificate, e mai greu, darsper ca ºi pe cei care îiaducem necalificaþi sãîi selectãm în aºa fel

încât sã îi putem califi-ca ºi sã îºi ocupelocurile de muncã decare avem nevoie. Nuam luat legãtura cureprezentanþiiUniversitãþii dinPetroºani. vrem exactsã fim lãmuriþi ºi sãvedem câþi ingineriminieri vor pleca dinsistem, de câþi vomavea nevoie nevoie înviitor în funcþie deinvestiþiile pe care levom face ºi vom încer-ca o colaborare pentrucã dânºii sunt singuriicare ne pot oferi cadretehnice”, a mai spusAndronache.

Personal calificat îndomeniul minierexistã, însã ani la rândaceste persoane nu aufost încadrate pe piaþamuncii.

Monika BACIU

”Pentru studile delicenþã avem opt spe-cializãri ºi acestea suntinginerie minierã,topografie minierã,construcþii miniere,ingineria valorificãriideºeurilor, ingineria ºiprotecþia mediului înindustrie, inginerieeconomicã în domeni-ul constructilor,ingineria ºi manage-mentul calitãþii ºi ospecializare mai nouãºi care este acreditata,ingineria securitãþii înindustrie. Primeledouã sunt în domeniul

mine, petrol ºi gaze,celelalte se gãsesc îndomenile de ingineriecivilã, ingineria mediu-lui sãu industrialã”, a

declarat CodruþaDura, prorectorulUniversitãþii Petroºani.

Dacã înainte de1989 facultatea de

mine din Petroºaniera cea mai cãutatãde studenþi, acummajoritatea care final-izeazã cursurile aicialeg sã practice profe-sia pentru care s-aupregãtit peste hotare.Pe viitor existã posibil-itatea ca cei care ter-minã una din spe-cilizãrile facultãþii demine sã rãmânã aicisã activeze în cadrulComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Posibile angajãri la divizia minierã de la CEHL a sfârºitul anului, Complexul Energetic

Hunedoara ar putea realiza angajãri la DiviziaMinierã. Complexul Energetic Hunedoara nu are învedere realizarea de disponibilizãri, cel puþin nu lunaaceasta. Directorul general al CEH, Daniel Andronachespune cã în luna septembrie nu se vor realiza concediericolective la societate.

Viitori mineri, ºcoliþi în Dealul Institutului

F acultatea de mine, neatractivã pentru studenþi. Încadrul Universitãþii din Petroºani funcþioneazã

Facultatea de Mine, însã puþini sunt cei care opteazãpentru a urma cursurile specializãrilor de aici. Peviitor, reprezentanþii Complexului EnergeticHunedoara cautã sã angajaze personal calificat îndomeniul minieri, iar reprezentanþii Universitãþii le vinîn ajutor atât potenþialilor angajaþi cât ºi angajatorilor.

CarmenCOSMAN

Doi consilieri localiau propus în plenulCL Uricani consti-tuirea unei comisii deanalizã ºi verificare aactivitãþii desfãºuratela Unitatea deAsistenþã Medico –Socialã din Uricani ºiposibilitãþii de a acor-da servicii medicale ºide îngrijire, precum ºiservicii sociale per-soanelor cu nevoimedico – sociale.Comisia ar fi trebuit sãfuncþioneze pe toatãperioada lunii septem-brie ºi, la finalul activ-itãþii, sã prezinte unraport amãnunþit cuce s-a stabilit ºi ce sepoate face. „Aceastãcomisie avea ca prin-cipal scop gândireaunor variante sub carese poate deschiderespectivul obiectiv,înfiinþat prin HCL în2003”, a explicat unuldintre iniþiatoriiproiectului, consilierulDaniel Moraru. Echipaprimarului din Uricani,Dãnuþ Buhãescu, s-aopus adoptãrii proiec-tului, pe motiv cã esteîn lucru strategia dedezvoltare a oraºuluiUricani pe perioada

2014-2020 ºi proiec-tul s-ar suprapunepeste aceasta! Iar con-silierii locali apropiaþiedilului au votatîmpotrivã.

O istorie demiliarde

Istoria UAMSîncepe în urmã cu 10ani, când, prin HCLnr. 35/2003, s-a decisînfiinþarea unei unitãþide asistenþã medico-socialã ca instituþierezidenþiala, cu per-sonalitate juridicã, însubordinea ConsiliuluiLocal al OraºuluiUricani, prin reorgani-zarea SpitaluluiOrãºenesc Uricani. Deasemenea, tot în2003 au fost aprobateprin HCL 49/2003numãrul de personal,structura organiza-toricã, statul de funcþiiºi Regulamentul deorganizare ºifuncþionare a UAMS.De atunci, UAMS„funcþioneazã” pe hâr-tie cu 4- 6 angajaþi –respectiv director,economist, personal,administrator ºi 2îngrijitoare curãþenie -dar fãrã a avea activi-tate propriu zisã. Deprecizat, însã, cã acea

clãdire – care pânã în2003 a adãpostit spi-talul – a înghiþit câtevamiliarde bune de lei.Fosta clãdire ar fiurmat, potrivit proiec-tului întocmit de edili,sã se transforme într-omodernã unitate deasistenþã medico –socialã, care sã preiaºi cazurile socialegrave, o investiþie cal-culatã la vremearespectivã la 22 – 24de miliarde de lei.Actualizat cu ratainflaþiei, costurile tindsã devinã astronomicepentru un proiect cepare tot mai departede a fi vreodatãfuncþional. ªi, mai tre-buie precizat, conformcifrelor oficiale, cãangajaþii actualiînseamnã salarii decirca 100 mii lei/an,ºi asta pentru o uni-tate care nufuncþioneazã. Oarecare ar fi costurile,dacã UAMS Uricani

ar ºi funcþiona, þinândcont cã sunt prevãzute30 de paturi?!

S trãbat zecide kilometri

pentru asistenþãmedicalã de spe-cialitate

Unitatea de asis-tenþã medico – socialãa rãmas doar cu oplãcuþã amplasatã peclãdire, pentru cã nuerau întrunite toatecondiþiile impuse delegislaþie pentrufuncþionarea ei ºi, înspecial, cele legate decircuitele medicale.Într-unul dintre corpuriau fost închiriate spaþiipentru medicii de fam-ilie, la parterulaceluiaºi corp declãdire s-a amenajatun Compartiment dePrimire Urgenþe, careaparþinea de SpitalulMunicipal Lupeni, darîntre timp SpitalulLupeni ºi-a retrasmedicii de aici. Înplus, nici ambulatoriulde specialitate desprecare se tot vorbeºte decâþiva ani nu a

funcþionat niciodatã.ªi pentru cã celeaproximativ 11.000de suflete ce trãiesc înUricani ºi sateleaparþinãtoare nu semai acorda asistenþãmedicalã, aici s-adeschis Centrul dePermanenta, care estedeservit de medicii defamilie ce au contractcu CJAS si DSP.

Acesta este, deocam-datã, funcþional, darîn condiþii improprii,în fosta spãlãtorie aspitalului.

Acestea au fostpremisele ce au stat labaza deciziei celor doiconsilieri locali de alUricani de a propuneînfiinþarea uneicomisii de analizã.Practic, se doreagãsirea unei modalitãþiviabile de deschiderea respectivului obiectivmedical. Proiectul nua trecut, însã, iarUAMS rãmâne doarun proiect frumos ceare slabe ºanse de a fivreodatã realizat. Iarîn tot acest timp,localnicii din aceastãzonã trebuie sã strã-batã kilometri întregidacã au nevoie deasistenþã medicalã despecialitate, pentru cãspitalul lor s-a desfi-inþat, iar clãdirea zacepractic nefolositã.


Au fentat înfiinþarea unei comisii de analizã

Primãria Uricani pompeazã miliarde într-un proiect – fantomã!

L a 10 ani de la înfiinþarea, pehârtie, a Unitãþii de Asistenþã

Medico – Socialã din Uricani, aceas-ta încã nu funcþioneazã. Asta deºiîn clãdire s-au pompat miliarde delei ºi chiar s-a angajat personaladministratitv.

Monika BACIU

G rãdiniþe înaparta-

mente

Educaþia elevilor sepoate face ºi în grã-diniþe amplasate înapartamente, laparterul blocurilor, darºi la lumânare. Cinevrea sã înveþe, dar ºicine vrea sã dãruiascãcunoºtinþe elevilor opoate face în oricecondiþii atâta timp câtexistã bunãvoinþã.Asta o demonstreazãcadrele didactice de laGrãdiniþa P1 dinPetrila carefuncþioneazã laparterul unui bloc.Camerele au fost ame-najate cu dragoste ºiasta se vede. Spaþiulchiar dacã este miceste compartimentatpentru a fi prielnicprocesului didactic.

”Ne pregãtim per-manent, ºi aceastãvarã a fost activã, con-ducerea ºcolii noastrea pus la dispoziþietoate materialele nece-sare pentru efectuareaigienizãrilor ºi adeschideri în bunecondiþii a noului anºcolar.

Colegele mele,cadrele didactice auvenit în ultima sãp-

tãmânã din aceastãvarã sã pregãteascãspaþiile, sã organizezecentrele dedesfãºurare a acþiu-nilor didactice ºi ajocurilor copiilor pen-tru cã desfãºurându-neactivitatea la parterulblocului,spaþiul fiindfoarte redus mereutrebuie sã depozitãmmaterialele didacticeîn cãmãri, bucãtarii ºiatunci în noul anºcolar trebuie sãfacem niºte mici per-mutãri, sã aducem ladispoziþia copiilor dingrupa micã jocurilenecesare ºi sã mutãmaceste truse în grupelecelelalte pentru cã nevin copii noi ºi totultrebuie sã fie curat ºibine pus în evidentãpentru a atrage intere-sul copiilor”, spuneMarcea Meraru, cadru

didactic la GrãdiniþaP1 din Petrila.

Spaþiul deºi estemic are ºi avantaje.Copiii pot socializamult mai bine între ei,dar pot cunoaºte ºicelelalte cadre didac-tice.

”Avem ºi mici avan-taje, unul dintre aces-tea fiind faptul cãmicuþii noºtri þinmereu legãtura cucopii din celelaltegrupe, nu se tem dedoamnele educatoarede la celelalte grupedeoarece fluiditateatraficului este asigu-ratã, uºile sunt mereudeschise pentru a per-mite comunicareaîntre copii ºi pentru aajunge la celelaltespaþii în camerele maimici unde sunt cen-trele de nicip ºi apã,spatile de activitãþi

obtionale. Noi suplinim faptul

cã spaþiul este restrânsprin organizarea maimultor activitãþiextracuriculare,implicãm ºi pãrinþii ºiieºim tot mai mult înaer liber. Derulãm

multe proiecte în aerliber ºi creem multeobievtive culturale deinteres pentru micuþi”,a mai spus MarcelaMeraru.

G rãdiniþe înspaþii

aerisite

De cealaltã parte seaflã grãdiniþele care seaflã în spaþii mari,luminoase, în clãdirispecial amenjate pen-tru aºa ceva. Dacãprocesul didactic esteunul pe mãsurã ºi aiciexistã mici neajunsuri.

”Pentru bunã dez-voltare a copiilor estenecesarul de spaþiu,ne bucurãm de spaþiumai mult decât sufi-cient pentru joacã ºipentru fiecare acþiunede joacã care se

desfãºoarã. Un altavantaj ar fi bunãcolaborare cu colegiinoºtri institutori, tre-cerea la clasa zeropresupune automatcunoºtinþe a cerinþelorde grãdiniþã ºi aceastãcolaborare permite omai bunã integrare înînvãþãmântul primar,un mai bun mers altuturor lucrurilor.Sunt mici neajunsuricare pot þine dedotare sau poate puþinde grupurile sanitaredar ne declarãm

mulþumite cã funcþion-am în cadrul ºcolii ºisuntem bine gãzduiþinoi cã preºcolari aici”,a spus Lucia Muntean,cadru didactic laGrãdiniþa IG Duca dinPetroºani.

Deºi procesul didactic se desfãºoarãcu aceeaºi pasiune ºidragoste faþã de eleviîn ambele condiþii,grãdiniþele de laparterul blocurilor nu vor primi autoriza-þie de funcþionare înacest an.

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 6 Septembrie 201312 Actualitate

Grãdiniþe la parterul blocurilor vs grãdiniþe din sedii mari

A vantaje ºi dezavantaje. În Valea Jiuluifuncþioneazã zeci de grãdiniþe care la începutul

acestui an îºi vor deschide porþile micilor învãþãcei caresunt pregãtiþi sã descopere tainele educaþiei sub formãde joc ºi joacã. Dacã unele grãdiniþe funcþioneazã înspaþii improvizate, în scãri de bloc, altele funcþioneazãîn spaþii adecvate.

Diana MITRACHE

Edilii de la Petroºani ºiresponsabilii din ConsiliulJudeþean Hunedoara încep,la sfârºitul acestei sãp-tãmâni, o acþiune de strân-gere a comunitarilor.Hingherii vor aduna maid-anezii ºi îi duc în adãpost.Asta, dacã ºi reuºesc cei 5oameni sã îi prindã pe toþi.„Vineri, în municipiulPetroºani, va avea loc o

acþiune de prindere acâinilor fãrã stãpân.Acþiunea e organizatã deSrerviciul Judeþean PentruOcrotirea Animalelor FãrãStãpân, în colaborare cuPrimãria din Petroºani.Serviciul judeþean va punela dispoziþie doi oameni ºi omaºinã, iar primãria va par-ticipa cu trei oameni ºi omaºinã. Câinii care vor fistrânºi, vor fi duºi la adã-postul Lãbuº din Petroºani,

unde vor fi castraþi ºi steril-izaþi, iar dupã aceea vor fielberaþi, conform legii”, adeclarat Nicu Taºcã, purtã-tor de cuvânt al Primãrieidin Petroºani.

Din pãcate, însã, ani-malele ajung din nou pestradã ºi nici în adãpost nuprea e loc. Asta o confirmãºi cei din primãrie, caresusþin cã altã soluþie legalãnu existã în acest moment.Calculele, însã, aratã cãsunt prea mulþi maidanezi ºiprea puþine soluþii.„Adãpostul are o capacitatede 75 de cuºti. În fiecarecuºcã intrã câte doi câini. Întotal 150 de locuri. În acestmoment, în adãpost sunt80 de câini”, a mai spus

Taºcã. Câinii vor fi sterilizaþi ºi

se merge pe ideea cã devinmai puþin agresivi. Câtdespre eutanasierea lor, nicinu poate fi vorba, laPetroºani.

„Din informaþiile pe carele am de la cei care ges-tioneazã în acest momentacest serviciu, nu existãaceastã posibilitate. Ei,dupã ce sunt castraþi, sunt

eliberaþi în comunitate, con-form legii. Eficienþa vinedin faptul cã ei nu se maiînmulþesc”, a mai precizatNicu Taºcã.

Totuºi, nimeni nu poategaranta cã nu vom maiavea câini liberi prin oraº,iar maidanezii rãmân încontinuare o problemã.

Sãptãmânal, zeci deaomeni ajung laspital cuplãgi muºcate de maidanezi.


Monika BACIU

”Avem aproxi-mativ 2000 de ben-eficiari, iar de lunivor începe sã vinãalimentele. Înmomentul în carevom începe sã learanjãm îndepozite, va începeºi distribuirea lor”, adeclarat VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Noutatea faþã de

anul trecut constãîn faptul cã vor fidistribuite doar 9produse, faþã decele 11 câte erauprevãzute. Este

vorba de fãinã albã,mãlai, paste fãi-

noase, ulei, roºii însuc propriu, zacuscã(noutate ca ºi pro-dus), miere (noutateca ºi produs), con-servã de carne deporc (noutate ca ºiprodus) ºi zahãr.

Câinii adunaþi ºi apoi lãsaþi liberiP rimãria Petroºani, împreunã cu

Consiliul Judeþean Hunedoarademareazã vineri o campanie de strângere acâinilor comunitari. Din pãcate, însã,aceºtia se vor întoarce în scurt timp pestrãzi, cã aºa e legea.

Luni sosesc primele alimente europene

Miere ºi zacuscã de la Uniunea Europeanã

V in alimentele de la Uniunea Europeanã. Laînceputul sãptãmânii viitoare în Valea Jiului

vor sosi alimentele de la Uniunea Europeanã decare beneficiazã mai multe categorii de persoane.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 6 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

În cursul dimineþii, primiþi o sumãde bani care învioreazã bugetulfamiliei. S-ar putea sã intraþi înposesia unei moºteniri sau sãprimiþi un credit pe care l-aþisolicitat cu puþin timp în urmã.Sunt favorizate planurile de viitorºi investiþiile pe termen lung.

Se pare cã întâmpinaþi dificultãþifinanciare, însã le depãºiþi fãrãmari probleme. Traversaþi operioadã favorabilã inspiraþieiartistice. Creativitatea ºi original-itatea de care dispuneþi vã aducun succes neaºteptat în soci-etate. Nu neglijaþi persoanelemai tinere din familie!

Aveþi ocazia sã rezolvaþi o prob-lemã de naturã sentimentalã. Încursul dimineþii, un prieten vãpropune sã vã asociaþi într-oafacere pe care a demarat-o cupuþin timp în urmã. Acceptaþipropunerea.

Aveþi o zi grea, cu multe prob-leme de rezolvat, dar sunteþi înformã excelentã ºi reuºiþi sãfaceþi faþã. Situaþia financiarã nueste prea bunã, dar nu este cazulsã vã îngrijoraþi. Este o situaþietrecãtoare. Nu neglijaþi sfaturilepartenerului de viaþã!

Este momentul sã faceþi schim-bãrile dorite pe plan sentimentalºi în domeniul afacerilor.Relaþiile cu partenerii sunt foartebune ºi este un moment bunpentru a încheia contracte ºi asemna documente.

Sunteþi plin de energie ºi puteþirealiza tot ceea ce v-aþi propuspentru azi. Aveþi ocazia sãobþineþi un câºtig financiar con-sistent, dar ºi sã vã afirmaþi însocietate. Relaþiile cu partenerulde viaþã ºi cu prietenii suntfoarte bune.

În prima parte a zilei vã simþiþiplin de energie ºi înstare de marieforturi fizice. Nu vã supraesti-maþi forþele, pentru cã s-ar puteasã aveþi probleme de sãnãtate.Dupã-amiazã sunteþi invitat în viz-itã la prieteni.

Aveþi idei valoroase, apreciate deºefi ºi de colegii de serviciu.Sunteþi în formã ºi puteþi sãfinalizaþi tot ce aþi început.Situaþia financiarã s-ar putea sãnu fie tocmai bunã, dar sunteþiperseverent.

Este un moment favorabil pentruinvestiþii sau pentru a începe oafacere. De asemenea, suntfavorizate întâlnirile romantice ºicãlãtoriile. Dacã vi se propune ocolaborare, nu o refuzaþi!

Puteþi face schimbãri importanteîn viaþa dumneavoastrã, mai alespe plan social ºi sentimental.Sunt favorizate relaþiile departeneriat, întâlnirile de afaceriºi investiþiile pentru cãmin.

Puteþi avea o mare reuºitã cuprilejul unei scurte cãlãtorii îninteres de afaceri. Aveþi rabdareºi evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerul de afaceri.Dupã-amiazã reuºiþi sã rezolvaþio problemã sentimentalã.

Sunteþi nevoit sã vã schimbaþiprogramul de mai multe ori, darschimbãrile vã sunt benefice.Faceþi cunoºtinþã cu o persoanãmai în vârstã, care vã va ajuta cusfaturi.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:50 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului -Gyebaek11:50 Legendele palatului -Gyebaek12:30 SCENART 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 SCENART (r)17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului -Gyebaek18:20 Legendele palatului -Gyebaek

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Alegerea vieþii (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Molly17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Povestea unui cavaler23:00 Urmãrirea

9:30 Încã o ºansã11:30 Teleshopping 12:00 Levintza prezintã (r)12:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:00 Teleshopping 13:30 Cireaºa de pe tort (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Prinþul fermecat18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Michael Clayton23:00 Totul despre sex23:30 Totul despre sex

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Cuscrele15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Prizonierii lumii noi

10:00 Cei 7 ani de acasã (r)11:30 ªatra (r)12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Restaurant Europa (r)14:00 Gaºca (r)14:45 Teleshopping 15:30 Testul de rezistenþã (r)16:45 Dragoste ºi pedeapsã18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Iffet22:15 Voinþã de femeie

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1 23:00 Lumea lui Banciu

10:15 Que bonito amor (r)11:10 Doamne de poveste 11:15 Teleshopping 11:30 Maricruz (r)12:30 Teleshopping 12:45 Iubiri vinovate (r)13:45 Doamne de poveste 13:50 Teleshopping 14:15 Dezvãluiri din lumeatelenovelelor15:15 100 de poveºti celebre 15:30 Triumful dragostei16:30Poveºtiri ade-vãrate17:30 Quebonito amor18:30Maricruz19:30 Iubirivinovate20:30 Regina

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 WTC IronMan 201310:45 Digisport Show11:00 Formula 1:Antrenamente 1 12:30 Serie A Show13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal European14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 Formula 1:Antrenamente 2 16:30 Digi Sport Weekend17:00 UCL Magazin17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digisport Special 21:00 Diamond LeagueBrussels 23:00 Digisport Special

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv21:00 Fotbal: România -Ungaria

Potrivit sursei citate,cel mai mare numãrde computere infec-tate sunt în India (ratãde infecþie de 14,48%),România (11,55%), StateleUnite ale Americii (5,43%)ºi Franþa (7,47%).

Statisticile reflectãdoar infecþiile pecomputere careruleazã deja osoluþie de secu-ritate - plãtitã saugratuitã.

În lume, potrivit docu-mentului, cel puþin unu dinzece computere echipatecu o soluþie antivirus esteinfectat cu viruºi.

'Testul realizat în primajumãtate a anului aratã cãîn medie 11,6% dintrecomputerele scanate cuBitdefender QuickScan saucu aplicaþia pentru desktop- 60-Second Virus Scanner- sunt infectate cu cel puþin

un tip de software periculos.

Studiul mai aratã cã dis-pozitivele infectate ruleazão varietate de sisteme deoperare, de la versiunivechi de Windows, ce numai pot fi actualizate (pre-cum Windows 2000, ce ºi-a încheiat ciclul de viaþãîn iulie 2010) pânã laWindows 8 - cea mairecentã versiune a sistemu-lui de operare al Microsoft',se aratã în document.

Potrivit acestuia,numãrul de infecþii gãsitepe fiecare platformã esteproporþional cu cota depiaþã a fiecãrei ediþii de

Windows. ''În mai puþin

de 10 ani canti-tatea de software

periculos a crescut dela infecþii sporadice la

mai mult de 145 de milioane de ameninþãricunoscute, o ratã de40.000 de viruºi pe zi.Acest lucru pune o pre-siune uriaºã pe soluþiileantivirus ºi creºte probabili-tatea unor infecþii în cazulîn care antivirusul ºi sis-temul de operare nu suntactualizate regulat.

Din acest motiv o a douaopinie, obþinutã printr-oscanare online, arputea identifica inci-dentele de securitateînainte de a produceefecte asupra utiliza-torului'', a declaratCãtãlin Coºoi, ChiefSecurity Strategist,Bitdefender.

Datele aratã cã9,28% dintre com-puterele ce ruleazãWindows 2000 sunt

infectate. 'Windows XP, ce îºi va

încheia ciclul de viaþã anulviitor în aprilie, este încãfolosit masiv ºi are o ratãde infecþie de 12,8% dintresistemele scanate.

Trecând la sistemele noide operare ale Microsoft,11,47% dintre computerelece ruleazã Windows 7 ºi oaltã soluþie de securitate aufost gãsite infectate. În con-trast, pe numai 4,59% din-tre maºinile cu Windows 8au fost gãsiþi viruºi', aratãBitdefender. (AGERPRES)


VÂNZÃRI Vând teren intravi-

lan în suprafaþã de 800mp în zona parc Brãdet.Contact 0727150264.Preþ negociabil. Vând/închiriez

garaj zona Poarta 2Gerom la stradã. Relaþiila 0734.543.820

Pentru acest lucrutrebuia sã mã încadrezîn programul de lucrual arhivei respective,„Programul cu publicul” care eraafiºat pe uºa arhivei.M-am aºezat la rînd,ca orice om civilizat,aºteptînd sã ajung înfaþa ghiºeului, pentrusolicitarea doritã.

Deºi fiecare respec-ta ordinea în carevenise, nu acelaºi

lucru se întîmpla ºi cuunii avocaþi care intrauîn faþa fãrã a þine contde cei care aºteptau larînd.

Bineînþeles cã la unmoment dat auînceput comentarii ces-au revãrsat asupraunui avocat mai vîrst-nic care de asemeneaintenþiona sã treacã înfaþã peste rînd, pecare îl ºi cunoºteam.

Avocatul a aºteptat

din partea mea sãintervin în a-i luaapãrarea. Acest lucrunu s-a întîmplatdeoarece eu chiarrezonam cu ceinemulþumiþi, privitor laceea ce se întîmpla.

Funcþionara caredeservea publiculvizînd cã avocatul estepus într-o situaþie difi-

cilã l-ainvitat înfatã prinformula„Poftiþidomnuleavocat!”.În acelmoments-a fãcutliniºte ºi

totul a decurs ca ºicum nu s-ar fi întîm-plat nimic.

Dupã douã zile mãîntîlnesc cu acest avo-cat care îmireproºeazã faptul cãnu i-am luat apãrareaspunînd „ Eu suntavocat, nu inginer, ºipentru asta am

învãþat, nu sã stau larînd cu toþi!”.

Deºi am vrut sã-ispun cã nu-i corectcum gîndeºte pentrucã pe acel program cupublicul, (de douã oripe sãptãmînã a cîtedouã ore) nu scrianimic în legãturã cuprioritatea avocaþilor.

Mai spunea cã eleste persoanã juridicã,de parcã numai avo-caþii pot fi persoanejuridice.

Mã gîndeam însine, oare cum acestavocat poate pledapentru adevãr, vis-a-visde modul în care per-cepe lucrurile?

La sfîrºitul discuþi-ilor am dorit sã-i spuncã aici era vorba

despre educaþie de lacare porneºte totul,iar de la el aveam pre-tenþia la mai mult,þinînd seama de profe-sia pe care o are încea ce priveºte ade-vãrul faþã de minci-unã, dar n-am maiapucat pentru cã aplecat grãbit ºi supãratpe mine.

Totuºi doresc sã-itransmit prin acestarticol un catrendespre educaþie:Educaþia, constatiarã,Ca fiind calea cea maibunãPrin care clar se sepa-rãAdevãrul, de minci-unã.

Petre Lungoci

România se aflã pe locul doi în lume la numãrul decomputere infectate cu viruºi informatici

R omânia se aflã pe locul doi în lume,dupã India, în ceea ce priveºte numãrul

de computere infectate cu viruºi informatici,se aratã într-un comunicat al Bitdefender,care citeazã datele QuickScan, scaner-ul desecuritate al companiei ce identificã ameninþãrile informatice activeprin verificarea zonelor critice din computere.

„Eu sunt avocat nu sunt inginer!”Î ntr-una din zilele trecute am

mers la Arhiva JudecãtorieiPetroºani pentru a consulta undosar în care aveam calitatea departe, din dosarul respectiv.


DianaMITRACHE

Lucreþia Borgia –un text ce vine ca omãnuºã directorului deteatru NicolaetaLucreþia Bolcã se joacãla Petroºani dinaceastã toamnã. Defapt va fi piesa dedeschidere a stagiuniide toamnã de la „I.D

Sîrbu”, iar cei care ºi-au dat mâna larealizarea lui suntnume sonore.„Costumele sunt sem-nate, de data aceasta,de una dintre cele maimari scenografe dinþarã, ªtefaniaCerneanu. Ultima pro-ducþie a dânsei au fostcostumele ºi decorulde la Teatrul Naþional

din Bucureºti, la„Elisabeta”, unde ajucat ªtefan Iordachecu Maya Morgenstein.Iar decorul e semnat,la fel, de CarlaLobonþ, una dintremarile scenografe,care au lucrat cu regi-zori renumiþi. „LucreþiaBorgia” a fost un textcare mi-a plãcut, defapt, eu nu am maijucat roluri principale,din lipsa timpului, darmi-a fãcut o deosebitãplãcere sã revãd acesttext ºi sã am ºansa caun regizor sã punã înscenã, pentru mine,chiar la vârsta perso-

najului, 39 de ani.Anul viitor ar fi fostmult prea târziu”,aprecizat NicoletaBolcã, directorulTeatrului „I. D. Sîrbu”din Petroºani.

Tot directorul teatru-lui din Petroºani ne dãacum asigurãri cã vomavea piese „pre-tenþioase” pe scenã ºicã totul face parte dinstrategia ce acum egânditã în culise.

„Va urma Hamlet.Aºadar, stagiunea2013 – 2014 va fi unamai grea, pentru cãîntotdeauna au fostpiese pentru public,mult mai multecomedii, dar mi s-acerut, pe lângã altele ºiautori mari”, a adãugatNicoleta Bolcã.

Actorii de laPetroºani se pregãtescºi stagiunea va debuta,cel mai târziu pe datade 5 octombrie, laorele 18,00, cu„Lucreþia Borgia”.

Monika BACIU

”Pe lângã faptul cã suntpreºedintele AsociaþieiCulturale Les amis de la Fracefac parte din toate cenaclurileliterare ale Vãii Jiului ºi cumMircea Andraº este nãscut ºi atrãit în Petrila a fost redactorulunei publicaþii locale dinPetrila, ne-am gândit sã-lomagiem de ziua naºterii lui.Ar fi împlit vârsta de 65 deani. Organizãm pe speþelenoastre o manifestare”Medalion Literar, MirceaAndraº”. Vom încerca sãfacem cunoscute celor prezenþiopere lui, scrierile, încercãm sãcontactãm toþi scriitorii dinValea Jiului”, a declarat IonelZmãu, preºedintele AsociaþieiLes Amis de la Frace.

Mircea Andraº a reprezentato valoare pentru Valea Jiului.Acesta a lãsat moºtenire ozestre culturalã impresionantã.

”Mircea Andraº în primulrând pentru oraºul Petrila ºipentru Valea Jiului a reprezen-tat foarte multe. L-am consi-derat boemul petrilean ºi l-amapreciat pentru valoarea care a

avut-o datoritã faptului cãîntreaga viaþã ºi-a dedicat-oscrisului. L-am declarat boempetrilean datoritã faptului cãMircea s-a neglijat pe el însuºidatoritã condeiului. Îl apreciezpentru cultura oraºului nostru.Îmi face plãcere sã vorbescdespre el la prezent”, adeclarat Claudiu Mârlogeanu,prieten.

Mai mult, Mircea Andraº, vafi declarat cetãþean de onoareal oraºului Petrila, post-mortem.

”Am sã mã strãduiesc cuautoritãþile locale sã îl declarãm cetãþean de onoareal oraºului Petrila. Am fãcut un

demers în acestsens. Am vorbitcu administraþialocalã, cucomisia de cul-turã ºi mi-aupromis cã voriniþia unproiect în acestsens chiar înluna aceastacând va avealoc o nouãºedinþã a con-siliului local.Pãcat cã nuvoi obþinetitlul decetãþean deonoare chiarde ziua luide naºtere”,a mai spusClaudiu

Mârlogeanu.Mircea Andraº s-a stins din

viaþã în data de 26 noiembrie2010. A debutat cu epigrameºi prozã umoristicã, în Steaua,1981; cu poezie, în Astra,1982; cu prozã, în SLAST,1982; cu teatru, în Argeº,1983. Publicã poezie, prozã,epigrame, teatru, în diversereviste literare, ziare.

Medalion literar, Mircea AndraºM edalion literar, Mircea Andraº. Douã

persoane din Petrila, dar ºi prieteni alcelui care a fost Mircea Andraº îi vor pregãtiduminicã 8 septembrie, un moment cultural. În data de 8 septembrie, Mircea Andraº ar fiîmplinit 65 de ani de viaþã. Cu acest prilej, cei doi prieteni ai sãi îi organizeazã un moment memorial.

Nicoleta Bolcã, deschide stagiunea cu rolul vieþii

S tagiunea de toamnã la Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” sedeschide cu un rol pe care directorul instituþiei,

Nicoleta Bolcã îi considerã de excepþie, poate chiar rolulvieþii. Toamna începe în curând pe scenã ºi piesele importante se vor succede una dupã alta.

Documents

CVJ, Nr 445, vineri 6 septembrie