GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICAÞIE LUNARÃ A ASOCIAÞIEI „VALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cyan

Mag

enta

Yel

low

Bla

ck�

�

�

�

NumÃRUL 52, SEPTEMBRIE 2010APARE LA AGNITA - PREÞ: 1 LEU

Din SUMAR

- pag. 5 - 6

- pag. 8

- pag. 7

- pag. 2

- pag. 2

ACTIVITATEA

PARLAMENTARILOR

- pag. 4

- pag. 7

ORTODOXIA Pe ValeaHârtibaciului

- pag. 3

- pag. 4

- pag. 3

În 26 septembrie , la fosta „Gara Coveº”, ultimul cap delinie al trenului desfiinþat în 2001,s-au comemorat 100 de anide la înfiinþarea liniei ferate înguste Sibiu – Agnita.

Cei prezenþi au fost salutaþi de Marius Radu Curcean,primarul oraºului Agnita. S-au þinut cuvântãri, au fostprezentate momente folclorice, cu jocuri ºi cântece româneºtiºi sãseºti, s-au dat interviuri, dar cea mai interesantã a fostplimbarea cu vagonul tras de o locomotivã, adusã de la Bradu,din jud. Hunedoara. Toþi cei prezenþi la comemorare au þinutsã facã o plimbare cu vechiul tren , pânã la Tãul Bârghiºului.

Pânã acolo au curãþat linia feratã membrii asociaþiei„Prietenii Mocãniþei”, care s-au ocupat ºi de amenajareavagonului.

(vezi pagina 3)

Luni 7 septembrie, reprezentanþi ai Bãncii Transilvaniaºi primarul oraºului Agnita, Radu Marius Curcean au tãiatpanglica inauguralã la noua agenþie ce s-a deschis pe stradaRepublicii nr. 6.

Dupã trei ani de când au început lucrãrile la proiect ºicinci luni de când s-au depus ofertele participanþilor la licitaþie,s-a ajuns, în sfârºit, ºi la semnarea contractului de execuþiecu cei care ºi-au adjudecat dreptul de a reface artera principalãa oraºului Agnita.

Lucrãrile cu o lungime de 4,5 km, în valoare de 25 477135 Ron, vor fi executate, prin asociere, de firmele S.C. VectraService SRL Braºov, S.C.Huge Construct SRL Iaºi ºiS.C.Prodial SRL Sibiu.

Întârzierea cu care s-a semnat contractul de execuþie afost din cauza unei firme care a pierdut licitaþia ºi cu toate cãoferta ei era departe de a fi acceptabilã, a contestat mereudecizia comisiei de licitaþie, pânã când judecãtorii de la Curteade Apel din Alba Iulia au hotãrât cã oferta ei nu corespundecu cerinþele calitative ale lucrãrii.

100 DE ANI DE LA @NFIIN|AREA MOC{NI|EI

BANCA TRANSILVANIA A DESCHIS

O AGEN|IE LA AGNITALa acest eveniment au fost invitaþi sã participe toþi

conducãtorii de instituþii, societãþi comerciale ºi persoanefizice din oraº ºi împrejurimi, potenþiali beneficiari ai acesteiagenþii.

I-au salutat pe cei prezenþi ºi au vorbit despre BancaTransilvania ºi agenþia din Agnita, Mariana Vîstraº – DirectorRegional Sucursala Sibiu ºi Viorel Voican - Director, DiviziaDezvoltare, Vânzãri ºi Suport Agenþii.

Primarul Radu Marius Curcean a salutat deschidereaagenþiei, menþionând cã aceasta este o dovadã de curaj înactuala perioadã de crizã economicã, dar ºi o oportunitatepentru dezvoltarea activitãþilor economice în Agnita.

Romulus Gînfãlean, ºeful agenþiei, le-a mulþumit celorcare au luat parte la inaugurarea unitãþii ºi ºi-a prezentatechipa cu care va sta la dispoziþia clienþilor: Iulia Bunea,Simona Boboracu, Carmen Petriºor ºi Iulia Bîrsan.

Banca Transilvania este a V-a care a deschis un sediu înAgnita, dupã Banca Comercialã, CEC, Raiffeisen Bank ºi BRD.

I.B.

Aºa cum remarca primarul Radu Marius Curcean, Agnitaeste singurul oraº din judeþ ºi al treilea din þarã care a reuºitsã obþinã finanþare pentru un asemenea proiect. Vor fi refãcutetotal reþelele de apã ºi canal pe strãzile Mihai Viteazu,Republicii, 1 Decembrie ºi Avram Iancu. Sistemul decanalizare va fi la minus 6 metri faþã de cel actual. Întregultraseu va avea piste pentru biciclete.

Cu ocazia semnãrii contractului, firmele executante aupromis cã lucrarea se va face pe mai multe tronsoane care nuvor fi mai lungi de 500 m pentru a nu afecta circulaþia în oraº.Din Agnita vor fi angajaþi, în aceastã perioadã, 30 de muncitori.

În timpul lucrãrilor întreruperea apei va fi anunþatã dintimp, acolo unde va fi efectuatã ºi nu va dura mai mult de 48de ore.

Pentru executarea lucrãrii va fi realizat un drumtehnologic ce va trece pe strada Bisericii ºi va ieºii în apropierede ferma Pinciu, spre Dealu Frumos.

Lucrãrile vor fi demarate în luna septembrie, ºi dacã nuapar probleme cu eventuale vestigii arheologice, vor fiterminate în aceeaºi lunã, anul viitor.

I. Bârsan

„Scopul unui schimb de tineri este acela de a reuni tineridin diferite þãri, de a le da ocazia sã lucreze într-un mediuintercultural unde sã poatã colabora, discuta, dezbate,experimenta diversitatea culturalã, diferenþele, într-un cuvânt:Europa. În plus legãturile care se pot stabili între ei pot sta labaza unor viitoare colaborãri. Astfel tinerii pot fi formaþi înspiritul toleranþei, includerii, diversitãþii.” - Alexandra Kovacs

(vezi pagina 8)

LA AGNITA VOR @NCEPE LUCR{RILELA ARTERA PRINCIPAL{

Agnita `i Oosterbeeks-au reîntâlnit

De la Poli\ie …

Inaugurarea Morii

Vechi din Hosman

- pag. 2

CENTENARULILARION COCI~IU

Istoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\ei

DIN JURNALUL LUIILARION COCI~IU

- pag. 3

Merghindeal `i Dealu Frumos -vedete în arhitectura vernacular[

Prima fântân[ cu cump[n[,construit[ dup[ 1990, la S[s[u`

Revista Transilvania, la Fofeldea - pag. 4

„Ne-a acoperit p[mântul lui Dumnezeu” - pag. 4

POVE~TI FILOZOFICE

STRIG{TURI DIN MOVILE

Folclor cules de Mircea Drãgan

- pag. 7

De la Agnita la Viena, …în pas de dans!

CONCURSUL

C{RU|ELOR

- pag. 8

GAZETA HÂRTIBACIULUI2 2010

ACTIVITATEA PARLAMENTARILOR

Aºa cum bine aþi menþionat în scrisoareadeschisã publicatã în numãrul trecut alGazetei Hârtibaciului, agricultorii ºicrescãtorii de animale din mediul rural nusunt, din pãcate, o prioritate pentru actualulGuvern. Organizaþia Judeþeanã a PSD Sibiua acordat întotdeauna o atenþie deosebitãsituaþiei în care se regãsesc sibienii dinlocalitãþile de pe Valea Hârtibaciului, atât lanivel local, cât ºi la nivel naþional, prinactivitatea celor doi parlamentari ai PSDSibiu, deputatul Ioan Cindrea, senatorulViorel Arcaº ºi a europarlamentaruluiDaciana Sârbu. Pentru cã suntem convinºicã agricultura ºi creºterea animalelor pot fimotoarele ieºirii din criza economicã,parlamentarii PSD, au venit în sprijinulfermierilor prin depunerea moþiunii simple

Dupã o „scurtã pauzã” determinatã de motiveobiective, revenim în faþa dumneavoastrã cu noievenimente, la fel de nedorite ca întotdeauna.

Ca ºi altã datã, avem situaþii deosebitepetrecute pe arterele rutiere din zonã dar peacestea le lãsãm la urmã. Vom începe cu uneveniment mai rar pe meleagurile noastre.

În data de 13.08.2010 Poliþia oraºului Agnitaa fost anunþatã cã în locul numit „la ºes” aflat pepartea stângã înainte de intrarea în oraºul Agnita,pe sensul de mers dinspre Sibiu, se aflã o persoanãdecedatã. Echipa operativã deplasatã la faþa loculuia constatat cã pe o parcelã, de pe care s-au recoltatcereale ºi pe care au fost incendiate intenþionatpaiele rezultate, aproximativ la mijlocul acesteia afost gãsit cadavrul unui bãrbat ce prezenta arsuri.Din verificãri s-a stabilit identitatea acestuiarespectiv Rãchitã Axente de 79 de ani din Coveº.Pe corpul acestuia nu s-au gãsit urme de violenþã,nu sunt suspiciuni de omor dar cadavrul a fosttransportat la Serviciul de Medicinã Legalã Sibiuiar cercetãrile în acest caz sunt continuate delucrãtorii Poliþiei Agnita.

Un alt eveniment, care nu este însã aºa derar prin zonã, a avut loc în data de 28.08.2010,când Poliþia Agnita a fost sesizatã cã în satulVecerd, la o stânã, a avut loc o altercaþie între doiciobani. Verificãrile au arãtat cã în jurul orelor 1800

O.I. de 24 de ani din Rãºinari, pe fondul consumuluide alcool ºi în urma unor discuþii, l-a lovit cu ofurcã ºi cu cuþitul pe L.N. de 45 de ani din Soroºtin.Victima a fost transportatã la Spitalul orãºenescAgnita unde a rãmas sub supraveghere. Cercetãrilesunt continuate de lucrãtorii Postului de PoliþieBîrghiº urmând ca, în funcþie de numãrul de zilede îngrijiri medicale, fapta sã fie încadratã juridic.

Tot o altercaþie a avut loc ºi în data de16.09.2010, în jurul orei 2100 în Agnita. Ca ºi ceadinainte ºi aceasta s-a sfârºit cu folosirea unorobiecte ascuþite. Echipa operativã sositã la faþalocului a constat cã C.I. de 46 de ani din Agnita,pe fondul consumului de alcool, l-a agresat pe tatãlsãu C.S. de 71 de ani din Agnita, cãruia i-a aplicato loviturã cu un cuþit de bucãtãrie. În funcþie deconstatãrile medico-legale se va face încadrareafaptei de cãtre lucrãtorii Poliþiei Agnita.

Prezentarea evenimentelor rutiere dinaceastã perioadã o începem cu un accident în careavem doar victimã. Astfel, în data de 11.09.2010pe strada Griviþa din Agnita, numitul W.D. în timpce circula cu bicicleta s-a dezechilibrat ºi a cãzutîn ºanþul din partea dreaptã a sensului de mers.Echipajul SMURD l-a transportat iniþial la Spitalulorãºenesc Agnita ºi ulterior la Spitalul judeþeanSibiu întrucât s-a constat cã W.D. avea traumatismcranio-cerebral acut, închis ºi plãgi contuzeparietale ºi frontale, acestea inducând-ui stare decomã de gradul II.

O bicicletã a fost implicatã ºi în accidentul ceavut loc în data de 04.08.2010 pe raza comuneiChirpãr, în interiorul localitãþii. Minorul M.C.F.din Chirpãr, cunoscut ca persoanã surdo-mutã,aflându-se pe bicicletã în localitatea Chirpãr dindirecþia Agnita-Sãsãuº, a virat brusc la stânga fãrãsã se asigure ºi a intrat în coliziune cu unautoturism Renault ce se deplasa pe aceeaºidirecþie de mers. Victima a fost diagnosticatã curãni minore ºi nu a fost necesarã menþinerea subobservaþie medicalã.

Bicicleta fost cel de al doilea vehicul implicatºi în accidentul din data de 16.08.2010. M.I.D. învârstã de 28 de ani din Retiº, aflat la volanul unuiWV Golf l-a lovit din spate pe A.V. de 54 de ani dinMovile care circula regulamentar pe bicicletã, peDJ 106. Victima a suferit un traumatism cranio-cerebral acut, închis. Nici victima, niciconducãtorul auto nu consumaserã alcool.Cercetãrile continuã.

ªi în urmãtorul eveniment este implicat unvehicul pe douã roþi. De aceastã datã nu este vorbade o bicicletã ci de un moped dar principaladiferenþã este soarta victimei. În data de05.08.2010 C.D. de 49 de ani din Ruja aflându-sela volanul unui autoturism Mercedes, circulândregulamentar, s-a asigurat ºi a virat la stânga spreintrarea unui imobil când a fost acroºat de unmoped. Conducãtorul mopedului G.I. de 31 de anidin Ruja ºi pasagerul acestuia P.L.P. de 24 de anidin Ruja, aflaþi în stare de ebrietate ºi cu leziuniaparent minore, au fost transportate la Spitalulorãºenesc Agnita. Dupã consult victimele aurefuzat internarea. La circa 10 minute dupã ce aupãrãsit spitalul numitului P.L.P. i s-a fãcut rãu ºi afost reintrodus în camera de gardã cu diagnosticde traumatism cranio-cerebral acut, închis,hipertensiune intracranianã ºi convulsii. A fosttrimis de urgenþã la Spitalul Judeþean Sibiu undea decedat, datoritã complicaþiilor, în data de12.08.2010.

Situaþii deosebite sau situaþii de zi cu zi.Oricare ar fi acestea poliþiºtii de pe valeaHîrtibaciului vã reamintesc cã sunt …

În luna septembrie a fostreinauguratã – dupã vreo ºase ani delucru – aºa numitã „Moara Veche” dinsatul Hosman. Moara fusese cunoscutãcã „Moara lui Fâºcã”, lui Pencea Nicolae,omul care a adus instalaþia morii laHosman, second-hand, din satul Nucet,aproximativ în anul 1932. El lucrase camorar pânã în ani 1960, iar fiul sãu aînceput sã lucreze din nou dupã 1990,pentru câþiva ani, dupã care moara „cadeîn somn”.

În 2004, membrii asociaþieiHOSMAN DURABIL au descoperit cãvechiul motor este de mare valoare tehno-istoricã, fiind , produs la Budapesta în anii1890, de firma „Langen & Wolf”. Se zicecã numai un numãr de cinci motoare ausupravieþuit pânã în zilele noastre.Fundaþia Mihai Eminescu Trust asusþinut cumpãrarea complexului MoriiVechi. Urmeazã multe lucrãri pentrurestaurare, dificultãþi în gãsirea unuiexpert pentru reabilitarea sistemului demorãrit ºi altele.

În 2009, asociaþia HOSMANDURABIL s-a bucurat de accesarea

pe tema agriculturii, intitulatã “Agricultoriiromâni sufocaþi de importuri ºi falimentaþide politica agricolã a guvernului Boc”. Prinacest demers, parlamentarii PSD fac frontcomun cu toþi cetãþenii care le-au acordatîncrederea la alegerile din toamna anului 2008ºi luptã pentru a-i determina pe guvernanþisã-ºi respecte programul de guvernare, prinalocarea subvenþiilor cãtre fermieri ºiagricultori, dar ºi prin facilitarea accesului laabsorbþia de fonduri europene. Pentru cãfolosirea acestor fonduri garantate deUniunea Europeanã este una din cele maieficiente soluþii pentru locuitorii VãiiHârtibaciului, PSD Sibiu vine în sprijinulacestora prin acordarea de consultanþãgratuitã crescãtorilor de animale ºiagricultorilor care doresc sã acceseze fonduri

De la Poli\ie …

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

Inaugurarea Morii Vechi din Hosman

fonduri EEA din Norvegia, Islanda ºiPrincipatul Liechtenstein, prin care aufost realizate amenajarea unei brutãrii pecuptor de vatrã, a fierãriei precum ºi aºurii, pentru evenimente culturale.

Astãzi, membrii asociaþiei ºisusþinãtorii ei din þarã ºi din strãinãtatese bucurã de rezultatul reuºit.

Sperãm ca Moara Veche sã devinã unexemplu încurajator ºi pentru alþii carese strãduiesc sã salveze patrimoniularhitectural ºi cultural, ºi de a gãsi soluþiipentru o viaþã mai bunã în satul românescdin secolul XXI.

Otto Seligman

Cãtre,Domnul ILARION BÂRSAN

Am remarcat, ºi þinem sã-i mulþumimdeputatului Ioan Cindrea, pentrupromptitudinea cu care ne-a rãspuns lascrisoarea deschisã publicatã în numãrulanterior.

Deºi redacþia Gazetei Hârtibaciului ºi-apropus sã publice numai materiale referitoarela activitatea persoanelor ºi sã excludã oricematerial referitor la partide, publicãmrãspunsul domnului deputat Ioan Cindrea aºacum ne-a fost trimis. Facem aceastã excepþie,pentru ca agricultorii de pe Valea Hârtibciuluisã cunoascã activitatea domnului deputat,referitoare la problemele cu care ei seconfruntã.

În scrisoarea la care am primit acestrãspuns, le solicitam celor aleºi înParlamentul þãrii de locuitorii din ValeaHârtibaciului, sã-i sprijine pentru ca ºilocalitãþile lor sã f ie declarate zonedefavorizate. Asta ar fi condus la acel ajutorfinanciar european de 100 de euro pe cap devacã, la fel ca ºi celelalte 25 de localitãþi dinjudeþul Sibiu:Arpaºu de Jos, Aþel, Avrig,Biertan, Boiþa, Cârþiºoara, Cisnãdie, Cristian,Gura Râului, Hoghilag, Jina, Laslea, Orlat,Poiana Sibiului, Poplaca, Porumbacu de Jos,

europene. Prin Organizaþia de Tineret a PSDSibiu, sub coordonarea preºedintelui TSDSibiu, Alin Greavu, locuitorii de pe ValeaHârtibaciului pot afla toate detaliile necesareîntocmirii proiectelor în vederea accesãrii defonduri europene, pentru ca munca celor careduc mai departe tradiþiile acestei zone sã fierãsplãtitã la adevãrata ei valoare.

De asemenea, dorim sã-i asigurãm, pe

aceastã cale, pe toþi locuitorii Vãii

Hârtibaciului cã vor gãsi întotdeuna un

partener de comunicare în PSD Sibiu ºi, mai

mult de atât, parlamentarii social-democraþi

vor face toate demersurile necesare pentru

ca Fondul European de Garantare Agricolã

sã f ie accesibil fiecãrui fermier care

contribuie, prin munca sa, la pãstrarea

tradiþiilor ºi la redresarea economicã a

României.

Cu stimã,Deputat, Ioan Cindrea

DIN PARTEA REDAC|IEIRacoviþa, Râu Sadului,, Rãºinari, Sadu,Sãliºte, Tãlmaciu, Tiliºca, Turnu Roºu, ºiValea Viilor.

Rãspunsul domnului deputat se referã laactivitatea partidului la nivel naþional , deºidescriminarea agricultorilor hârtibãceni, prinneincluderea localitãþilor pe lista zonelordefavorizate, s-a fãcut la nivel judeþean.

Cei care le-au refuzat agricultorilor de peValea Hârtibaciului acest drept, nu au þinutcont de condiþiile pedoclimatice, criteriul celmai important pentru agriculturã, condiþiicare claseazã zona printre cele maidefavorizate din þarã. Orice specialist agricol,trecãtor prin aceastã zonã, va remarcamulþimea muºuroaielor care nu sunt o creaþiea furnicilor ci sunt o consecinþã a aciditãþiisolului. Aceste soluri grele au nevoie deamendamente pentru reducerea aciditãþii. Pevremuri acestea se acordau gratuitagricultorilor de pe Valea Hârtibaciului.Pentru pregãtirea terenului, consumul decarburanþi ºi lubrifianþi este foarte mare ºiproductivitatea foarte micã Curenþii de aerlimiteazã varietatea culturilor. Nu existã nicio comunã în care sã nu existe terenuri cupantã mai mare de 60 de grade. Acestea sunt

de fapt criteriile principale pentru care toatelocalitãþile din teritoriul Grupului de AcþiuneLocal Microregiunea Hârtibaciului trebuieincluse în lista zonelor defavorizate.

Chiar ºi faptul cã aceastã zonã esteignoratã de specialiºtii în agriculturã , ºi nunumai, este un criteriu defavorizant.

Cine rezolvã aceastã problemã,punctualã, a agricultorilor de pe ValeaHârtibaciului?

Cui trebuie sã se adreseze pentru a numai avea sentimentul cã sunt descriminaþi?

Din scrisoarea primitã aflãm un faptlãudabil; cum cã agricultorii ºi crescãtorii deanimale, care doresc sã acceseze fondurieuropene, primesc consultanþã gratuitã. Eipot afla toate detaliile necesare întocmiriiproiectelor prin Organizaþia de Tineretcoordonatã de domnul Alin Greavu. Locuitoriidin Þeline, Movile, Apoº, Ghijasa de Jos ,Ghijasa de Sus, ªalcãu, ªomartin ºi alteledoresc sã afle cum pot lua legãtura cuspecialiºtii din aceastã organizaþie, pentru aface proiecte prin care sã primeascã fondurieuropene.

Preºedinte GAL MH

Ilarion Bârsan

GAZETA HÂRTIBACIULUI2010 3

Foarte mulþi tineri au plecat, cu sufletultrist, din Retiºul natal, pentru a se face domniºi destul de mulþi au ºi reuºit sã aduneînvãþãturã la oraº ºi sã devinã persoanerespectate pentru profesionalismul ºi cinstealor, dar cel mai de seamã dintre toþi a rãmasIlarion Cociºiu. De aceea, ºi acum, când s-auîmplinit 100 de ani de la naºterea lui, retiºenii,care l-au cunoscut, când îl pomenesc o fac cumult respect ºi îi spun „Domnul Ilarion”.

Pentru sãrbãtorirea acestui fiu alRetiºului s-au implicat împreunã, cu multãdragoste, atât oameni din sat cât ºi din cei cepoartã satul în inimã.

Omagierea lui Ilarion Cociºiu a începutcu oficierea unei slujbe de pomenire, iniþiatãde rudele etnomuzicologului. La încheiereaslujbei, un grup de femei au cântat „Cânteculãl mare”, cântec de mort specific Retiºului,cu text ce-l omagiazã pe cel dus. „Larioane,Larioane, / Ai rãsãrit ca o floare.../ Ai plecatapoi din sat / S-ajungi dascãl învãþat, /Respectuos ºi iubitor / Fala retiºenilor./... Aiajuns la Bucureºti / Continuând sã trudeºti, /Sã trudeºti iarnã ºi varã / S-aduni cântece dinþarã / Aveai ani doar 42 / Când ai plecat dintrenoi / Þi-au rãmas cântecele / Fala ºirenumele”.

În ºcoala din sat, ce-i poartã numele, afost amenajatã o salã cu exponate,reprezentând documente referitoare la IlarionCociºiu, costume populare din Retiº ºi oexpoziþie de icoane pe sticlã, realizate deMaria Gherman.

La Cãminul Cultural, devenit

Continuãm publicarea de fragmente, dinjurnalul etnomuzicologului Ilarion Cociºiu,preluate din volumul scriitorului GherasimRusu Togan.

Nu cu urã ºi pãrtinire caut sã însãilez aicicrâmpeie de gânduri ci doar sã mãrturisesc,ca ºi altãdatã, hârtiei, ceea ce nu e de spusnici unui apropiat.

Cu câþiva ani în urmã pe când nemþii, cutrufaºã încredere în ei, cãlcau peste trupulfrânt ºi sfârtecat (de ei), al þãrii noastre, untânãr sublocotenent da soldaþilor sãi (cum dealtfel cred cã au fãcut mulþi), exemplulostaºului german: „Uitaþi-vã, mãi, la ei cumcalcã, cum îºi îngrijesc þinuta, cum îºi aºeazãcapela, de þi-e mai mare dragul; îi simþiostaºi”. Iar un þãran mai îndrãzneþ i-a ripostat:„Lasã don* sublocotenent, cã tot gãinilenoastre o sã ouã în tancurile lor”

Nu ºtiu o mai atavicã urã în contra lumilorcivilizaþiei distrugãtoare, o mai clarã viziunea realitãþii, ori doar pornirea spre a bagatelizal-a fãcut pe acest om simplu sã rosteascãaceste profetice cuvinte! Poate cã vorbeau înel toate generaþiile de români necãjiþi pestecapul cãrora au trecut (ca apa peste pietre)tot felul de rele, tot felul de asupriri ce l-auîndoit, l-au culcat la pãmânt, dar nu l-au smulsdin loc.

Urcând în vara asta la Târgul de pe Gãina,am ajuns în regiunea jneapãnului ºi-am rãmasuimit de cum creºte acest arbore. Îl ºtiamdoar teoretic dar nu l-am vãzut în naturã.Gheboºit ºi prins de pãmânt, cum suntem ºinoi; aplecat de vânturi ºi de ploi, se þine acolope înãlþimi, uscându-se într-o parte, înverzindîntr-alta...!

ªi-acum câteva zile eram trist. Când amaflat cã þara e din nou cãlcatã de alþi aliaþi!(ca ºi pânã mai ieri) de unii ce peste noaptene-au devenit duºmani ºi duºmanii prieteni...!!Am stat abãtut fãrã poftã de ceva. ªi peneaºteptate, unul din camarazi ce duce poºtam-a scos din toropealã, cu o vorbã aruncatã,neprovocat: „Fug ei acum, domnule elev, darce-o sã vie ei înapoi! ªi ce, parcã nu-i închidemnoi, aici, la comandã? Au pãþit-o ei nemþii cunoi, darmi-te, cã nici unii nu ne pot întrece!

M-a înviorat încrederea asta ce am simþit-o în omul simplu ce totuºi nu-ºi pierdesperanþa într-o victorie ce o sã fie a noastrã,asupra tuturor ce ne calcã. Doamne, dacãaceastã bucurie ar putea dãinui, dacã în toatesufletele ar putea sã încolþeascã ºi sã creascãcât muntele, ca sã poatã apoi deveni orealitate!

O datã cu trasarea liniilor principale de caleferatã din Transilvania, la sfârºitul secolului alXIX-lea, conducerea Imperiului Austro-Ungar adecis sã încurajeze iniþiativele private localepentru construirea de linii secundare care sãdeserveascã principalele staþii de pe liniilemagistrale ºi care sã ajute la dezvoltarea zonelorrurale, atât prin asigurarea transportului decãlãtori, cât mai ales pentru transportulprodusele agricole ºi forestiere.

Aºadar, beneficiind de suportul financiaral guvernului de la Budapesta, baronul Apor dinSighiºoara decide sã construiascã o cale feratãcare sã lege Podiºul Târnavelor de PodiºulHârtibaciului. Din cauza dificultãþii traseuluidintre Sighiºoara ºi Brãdeni, care presupuneacurbe foarte strânse ºi o declivitate crescutãpentru traversarea dealului Apoldului, s-a alesecartamentul îngust, standardizat în imperiu la760 mm.

· 1895 - “Societatea Cãilor Ferate LocaleSighiºoara-Sibiu” - începe, la Sighiºoara,construcþia liniei ºi, în ciuda întârzierilorprovocate de inundaþii, reuºeºte la finele anului1898 realizarea celor 48 de kilometri pânã laAgnita.

· 1910 - Linia va fi prelungitã cu încã 62km, pânã la Sibiu. Trenul va traversa oraºulAgnita pe strada principalã, împãrþind-o cuautovehicule, trãsuri ºi pietoni. Tot atunci seva da în folosinþã, la insistenþa comunitãþiilocale, ºi ramura Cornãþel-Vurpãr, (CaleaVânãtorilor) adãugând încã 13 km la lungimealiniei, care cu un total de 123 km devenea ceamai lungã cale feratã îngustã din România.

· 1908 - compania feroviarã de stat aUngariei - MAV - preia operarea liniei, deºiproprietarul rãmâne SCFL.

· 1912 - se întocmesc planuri pentruextinderea liniei la sud de Agnita, cãtrepoligonul militar de la Cincu ºi mai departepeste râul Olt pentru a face joncþiunea cu caleaferatã normalã la Voila. Din pãcate, turbulenþelepremergãtoare izbucnirii Primului RãzboiMondial au fãcut ca aceastã extindere sã rãmânãdoar la stadiul de plan.

· 1919 - o datã cu sfârºitul rãzboiului ºiUnirea Transilvaniei cu România, operarea linieiva fi preluatã de Cãile Ferate Române,proprietar rãmânând SCFL.

· 1948 - întreaga cale feratã va fi cumpãratãde Ministerul Lucrãrilor Publice ºi SCFL se vadizolva.

· 1965 - linia dintre Sighiºoara ºi Agnita afost închisã ºi apoi demontatã din cauza pantelorabrupte ºi a curbelor strânse, care o fãceau

CENTENARUL ILARION COCI~IUneîncãpãtor, scriitorul Gherasim Rusu, fostprofesor în sat, ºi-a prezentat volumul„Etnomuzicologul ILARION COCIªIU învâltoarea destinului”.

Despre personalitatea mareluietnomuzicolog a vorbit ºi profesoruluniversitar dr. Ilie Moise, un erudit alrealizãrilor celui omagiat.

Spectacolul artistic a fost deschis decorala „Ilarion Cociºiu” dirijatã de prof. IlieÞerbea, care a prezentat o suitã de cântececulese ºi prelucrate de compozitor. Pe scenãau urcat apoi un grup de copii, instruiþi deIoan Baciu (Bãciucu), care au fost aplaudaþipentru jocurile retiºenilor: Brâul fetelor,Ficioreasca, Purtata, Sârba ºi Învârtita.

De la spectacol n-a lipsit nici Casa de

DIN JURNALUL LUIILARION COCI~IU

Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita, cuansamblul „Cununa” care au fost admiraþipentru cântecele ºi jocurile populareprezentate cu profesionalism. De multeaplauze s-a bucurat ºi solistul Marcel Pãrãucând a cântat din culegerile celui omagiat.

A fost un spectacol deosebit, de înaltãþinutã artisticã, încheiat de descendenþi aifamiliei Cociº, Gabriela ºi Ovidiu Nistor.

Reuºita întregii manifestãri, dedicateetnomuzicologului Ilarion Cociºiu, s-a datoratprofesoarelor Elena Rusu, Emilia Curcean,Otilia Pupãzã, învãþãtorilor Nicolae ºi EmiliaBarbu ºi mai ales primarului Aurel Dobre carea susþinut material organizarea acestuieveniment.

I. Bârsan

Istoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\eiIstoricul Moc[ni\eidificil ºi scump de operat, viteza medie pe acesttraseu fiind de 10 km/h. Marea parte arambleului a fost apoi ocupat de drumuljudeþean care lega Sighiºoara de Agnita. ªineleau fost scoase ºi de pe strãzile Agnitei, iar onouã garã terminus a fost construitã la 3 km înafara oraºului, înspre Sibiu (Gara Coveº).Porþiunea de linie rãmasã între Agnita ºi Sibiu,respectiv Cornãþel-Vurpãr, a fost modernizatãla standardele vremii, cu precãdere pentrutransportul de marfã. Dacã anii ’60 marcheazãun prim moment de vârf în ceea ce priveºtetraficul liniei, prin transportul masiv de sfeclãde zahãr, anii ’80 îl marcheazã pe al doilea, printransportul de material lemnos, cu precãderebuºteni de stejar

· 2001 - 1 septembrie marcheazã încetareadupã 91 de ani de mocãniþã pe ValeaHârtibaciului, singura pereche de trenuri mixtepe zi fiind retrasã datoritã lipsei fondurilorpentru întreþinerea locomotivelor. A fost ultimacale feratã îngustã operatã de CFR

· 2003 - parcul rulant ºi o parte din clãdirivor fi preluate de SFT - Societatea Feroviarã deTurism, societate desprinsã din SAAF ºi careavea ca scop valorificarea potenþialului turistical liniei. Zeci de vagoane de marfã ºi cãlãtori îºigãsesc sfârºitul sub flacãra de autogen, doarlocomotivele ºi 6 vagoane de cãlãtori fiindpãstrate pentru trenul turistic. De la Turda vaf i adusã locomotiva cu aburi 764.052funcþionalã, iar o locomotivã Diesel va fi deasemenea recondiþionatã.

· 2008 - condiþiile economice ºi diverseleconduceri ale SFT aduc societatea în prag defaliment, nãruind astfel speranþa unui trenturistic pe valea Hârtibaciului. Patru vagoanesunt salvate în ultima clipã de asociaþia nouînfiinþata „Consorþiu pentru DezvoltareIntercomunitarã Sibiu-Agnita, care preia sarcinaSFT-ului de a introduce trenuri turistice peaceastã linie

· Preocupãri în vederea revitalizãriimocãniþei

· Octombrie 2004 – conferinþã la Sighiºoara, în care fundaþia Mihai Eminescu Trust ºiUNDP prezinte un numãr de 42 de propuneride proiecte spre finanþare - se obþine o finanþarede 10.000 $ pentru realizarea studiului defezabilitate privind reabilitarea ºi redeschideracãii ferate înguste Sibiu-Agnita.

· Aprilie 2006 – SAAF solicitã acordulConsiliului Judeþean Sibiu pentrudezmembrarea liniei ferate ºi valorificarea ei,ca fier vechi prin REMAT

· 3 martie 2006 – asociaþia „Valea

Hârtibaciului”, înfiinþatã în decembrie 2005,transmite Direcþiei de Cultura Sibiu cererea declasare a cãii ferate înguste Sibiu-Agnita camonument istoric. Direcþia de Culturã Sibiuclaseazã calea feratã, conform prerogativelorsale, pentru o perioadã de un an.

· Asociaþia „Valea Hârtibaciului”,preºedinte Radu Curcean ºi asociaþia„Ecomuzeul regonal Sibiu”, preºedinte MariusHalmaghi încep acþiunile, contra cronometru,pentru salvarea liniei ferate ºi clasarea eidefinitivã.

· Sub genericul „SALVAÞI MOCÃNIÞAHÂRTIBACIULUI” se colecteazã peste 5000 desemnãturi. Se bate cu pasul întregul traseuAgnita - Sibiu ºi se fotografiazã toate podurileºi clãdirile. Radu Curceanu bate de zeci de orila uºile Ministerului Culturii ºi al MinisteruluiTransportului, unde prezintã toate documentelesolicitate.

· Bill Parker, un englez pasionat detrenurile de epocã, cofinanþeazã, împreunã cufundaþia Mihai Eminescu Trust elaborareareleveelor necesare pentru clasarea liniei ferate.

· Iunie 2007 – Comisia Monumenteloristorice aprobã clasarea liniei ferate îngusteSibiu-Agnita-Sighiºoara ca monument istoricde gradul B

· 2008 – înfiinþarea asociaþiei „Consorþiulpentru dezvoltare interregionalã Sibiu – Agnita”cu membrii fondatori: Consiliile Locale dinAgnita, Alþâna, Nocrich ºi Marpod

· Un grup de tineri din Sibiu, în frunte cuing. Radu Popa Vasile, descoperã linia feratã ºiconstruiesc ciclodrezina, încep curãþirea linieiferate

· 2009 – Mihai Blotor înfiinþeazã asociaþiade voluntari „Asociaþia Prietenii Mocãniþei”(Mihai Blotor, Radu Popa Vasile, BogdanTeodorescu, Alin Ghenescu, Virgil Buda, IoanaTeodorescu, Claudia Pomfiloiu, Vlad Pãrãu) carefac lucrãri de curãþire a liniei ferate, ºi deamenajare a unui vagon

· septembrie 2010 – sãrbãtorirea a 100 deani de la înfiinþarea liniei de cale feratã îngustãpe Valea Hârtibaciului.

· Perspective· Deºi Consorþiul încearcã diferite

modalitãþi de a gãsii finanþare pentru refacereatronsonului Sibiu – Agnita, deocamdatã singuriicare activeazã pe linie sunt tinerii voluntari dela Asociaþia Prietenii Mocãniþei. Aceºtiaîncearcã în mãsura timpului lor liber, sãîntreþinã ceea ce a mai rãmas din calea feratã,clãdirile sale ºi materialul rulant, sã previnã

furturile ºi sã refacã încetul cu încetul , ceea cese poate reface fãrã investiþii majore

· Planurile pentru viitorul apropiat includrestaurarea celor patru vagoane af late înproprietatea Consorþiului, precum ºiidentificarea ºi restaurarea unei locomotive cuaburi, reabilitarea clãdirilor din gara Agnitapentru a funcþiona ca sediu al întregului proiect,eventual ºi centru de informare turisticã,precum ºi construirea unui adãpost pentrumaterialul rulant, pe una din liniile gãrii.Totodatã se sperã readucerea în parametrii defuncþionare a tot mai multor kilometrii de linie,în direcþia Sibiu. Scopul este în primul rândturistic, dar ºi transportul regulat de cãlãtorieste luat în calcul, dacã va exista cerere

· Când ºi dacã se vor realiza toate acestearãmâne însã de vãzut. Cert este cã atâta timpcât vor mai exista ºine de tren pe ValeaHârtibaciului se vor gãsi ºi oameni cãrora le pasãºi care vor încerca sã le punã în valoarepotenþialul. Iar cel mai bun exemplu sunt tineriivoluntari de la asociaþia prietenii Mocãniþei.

GAZETA HÂRTIBACIULUI4

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

�

� �

2010

�

Vernacular, ca neologism, seautodefineºte prin sintagma “Care este

propriu unei þãri”., dicþionarul Merriam-Webster definind vernacularul ca un limbajpropriu unei comunitãþi indigene, adicã polulopus limbii culte.

Proiectul: „La pas prin Sãsãuº” prindecontur

Puþini mai cunosc acum istoria acestormeleaguri. ªi mare este surprinderea celorcare vãd ºi citesc crâmpeie din istorialocului pe diferite inscripþii. Cu ocazia„Zilelor Sãsãuºului”, Asociaþia ObºteaSatului Sãsãuº a ridicat prima fântânã cucumpãnã, de dupã 1990. Zicem prima cãnu am mai auzit ca vreun sat sau chiarcomunã sã fi fãcut o astfel de investiþie.De altfel nu întâmplãtor s-a ridicat aceastãfântânã, conducerea asociaþiei hotãrând sãrefacã centrul istoric al localitãþii, marcândastfel ºi locul unei bãtãlii din primul rãzboimondial. Reproducem textul inscripþionatpe placã

„Ne-a acoperit pãmântul luiDumnezeu”

Astfel descrie marele romancier ºi

Suita de manifestãri organizate cu ocaziaaniversãrii a 200 de ani de la naºterearevoluþionarului român Augustin Trifan acontinuat la Fofeldea. Asociaþia Cultural-Edilitarã “August Treboniu Laurian” a ridicato troiþã de 3 metri pe locul unde a fost casaacademicianului.. Cu aceastã ocazie,protopopul Jurcã Ioan, preotul Ioan Tatoiu ºicei 8 preoþi invitaþi au sãvârºit un maslu înbiserica din localitate. Preºedintele asociaþiei,Ioan Gruncã, ºi secretarul asociaþiei, ChirtopIoan, au adus mulþumiri femeilor din localitatepentru ajutorul dat. În contextul amintit,asociaþia a anunþat cã le asigurã elevilor dinFofeldea un program extra-curricular, încadrul cãruia pot vizita expoziþia de obiectede cult din Casa Parohialã Fofeldea, precumºi renumita Casa Cordescu - unde asociaþia areunit documente inedite despre AugustTreboniu Laurian. Conducerea asociaþiei aanunþat comunitatea cã a fost reparat unuldin cele mai vechi orologii cu pendulã dinValea Hârtibaciului. Acesta urmeazã sã fiemontat pe frontispiciul clãdirii “Cordescu”.Fofelzenii au mai fost informaþi de lansareaîn premierã a revistei “Transilvania”. “Esteo iniþiativã deosebitã a actualului redactor-ºef,Dragoº Varga, care a avut amabilitatea de ainsera în acest ultim numãr materiale legatede Treboniu”, a spus preºedintele asociaþiei,Ioan Gruncã. Un urmaº a lui Treboniu a þinutsã facã ºi o scurtã recenzie a acestui numãrprecizând: “Tinerii intelectuali, dar ºi cei ce

Merghindeal `i Dealu Frumos -vedete în arhitectura vernacular[

„Ne-a acoperit pãmântul luiDumnezeu”

Fragment din Camil Petrescu; Ultimanoapte de dragoste, Întâia noapte derãzboi”, ediþie îngrijitã ºi curriculum vitaede Florica Ichim, Editura 100+1 Gramar,Bucureºti, 1997, pag .203

Ordin sã mãrºãluim, cu cea mai mare

iuþealã, neobosit, spre Sibiu, respingând

orice forþe inamice, vom întâlni în cale.

ªtiam cã, paralel cu divizia noastrã, merg

alte douã, una la dreapta, alta la stânga.

Pesemne cã la Sibiu s-a întâmplat ceva ...

Nu întâlnim în patru zile decât o perdeade husari, care face mereu, luptândadmirabil, împingeri de recunoaºtereofensivã. (...)

Suntem grupaþi, ca douã echipe defotbal, la distanþã faþã-n faþã, dar parcã amºi mai bine impresia cã nu suntem decât,câteva minute înainte de descãrcarearevolverelor, cele douã grupuri ale unuiduel, faþã-n faþã. Cu deosebirea cã martori,medici, „spectatori”, toþi sunt aicicombatanþi, cã distanþa e de patru sute demetri poate ºi, mai ales, cu deosebirea cã,dupã primele focuri schimbate, lupta nu vafi opritã, ci abia va începe, pânã laexterminare, cu intervenþia artileriei ºi atuturor surprizelor posibile – ºi mai alescu sentimentul cã ºi cei care vor scãpa dupãzece ore de luptã vor muri poate la noapte,poate mâine, poimâine, sãptãmâna viitoare,cine ºtie când. Cel puþin rãzboaiele vechi

Prima fântân[ cu cump[n[,construit[ dup[ 1990, la S[s[u`

filozof Camil Petrescu, una din bãtãliileprimului rãzboi mondial, datã în Sãsãuº la17/30 septembrie 1916. Scenele suntdescrise în romanul ”Ultima noapte dedragoste, Întâia noapte de rãzboi” Placãcomemorativã dezvelitã în 21 august 2010.Asociaþia Obºtea Satului Sãsãuº.”

Dragi cãlãtori, în vizitã prin Sãsãuºopriþi-vã paºii ºi la fântâna cu cumpãnã dincentrul localitãþii. Aici Camil Petrescu atrãit clipe memorabile, pe care puþini lelocalizeazã în Sãsãuº. Sãsãujenii îºi maiaduc aminte de ºuierul gloanþelor pe uliþe.Mulþi l-au auzit descris de bunici sau chiarde strãbunici. Noi putem pãstra un momentde reculegere admirând frumoasa bisericãcu turnul îngrijorãtor de înclinat.

„Satul piere, precum oamenii”,

medita un francez. Dupã noi ce rãmâne,am completa noi!

Arhitectura vernacularã denumeºtearhitectura fãrã arhitect, o arhitecturã fãrãun proiect desenat, fãcutã direct de utilizatori,eventual cu mâna de lucru specializatã a unormeºteri, în aceastã categorie intrând toatecasele ºi-n general gospodãriile pe care încãle gãsim în spaþiul rural (dar ºi urban) aºacum le-au fãcut înaintaºii. Specialiºtiiconsiderã cã aceste construcþii fiind fãcutechiar de cei care le locuiesc, arhitecturavernacularã reprezintã totdeaunatranspunerea directã în forme a nevoilorpractice ºi spirituale ale membrilorcomunitãþii, rezultate din modul de viaþãspecific ºi din sistemul de valori pe carecomunitãþile respective îl împãrtãºesc. Astfel,de aici rezultã atât armonia dintre individ,comunitate ºi mediu construit, cât ºi marea

unitate formalã a arhitecturii unei ariiculturale. În arhitectura vernacularã existã oremarcabilã simbiozã între fondul construitºi mediul natural, integrarea spaþiilorconstruite nefiind forþatã sau artificialã.

Centrul de Studii de ArhitecturaVernaculara din Dealu Frumos, comunaMerghindeal, este deja cunoscut,Universitatea de Arhitecturã Urbanism IonMincu Bucureºti (UAUIM), înþelegând sãsusþinã acest centru universitar ca un teatrude evenimente cu tema „ArhitecturaVernacularã”. Astfel UAUIM este principalulbeneficiar ºi conduce prin directorulCentrului, conf. dr. arh. ºef de catedrã SergiuNistor, proiectul „Patrimoniu vernacular ruralºi identitate localã” – un proiect pilot, care areuºit sã f ie finanþat din fondurileAdministraþiei Fondului Cultural Naþional(AFCN).

Partenerii proiectului sunt ICOMOSRomânia (reprezentat prin secretar IrinaIamandescu), ICOM (reprezentat prinpreºedinte Virgil Niþulescu, director generalal Muzeului Þãranului Român, Bucureºti),Muzeul Judeþean de Etnografie Braºov(reprezentat prin director, Ligia Fulga) ºiAsociaþia Ecomuzeul Regional Sibiu(reprezentat prin preºedinte MariusHalmaghi ºi dr. Vasile Criºan, specialist ºipreºedinte de onoare al Asociaþiei)

Proiectul, ce se va finaliza în noiembrie,are ca principal obiectiv elaborarea ºi testarea(pentru prima datã în România) a unei metodede identificare ºi catalogare integratã avalorilor patrimoniului vernacular rural(mobil ºi imobil). Dezbaterile de la Braºov,Bucureºti, Rupea ºi Dealu-Frumos auangrenat specialiºti din instituþiilesubordonate direct Ministerului Culturii ºiPatrimoniului Cultural Naþional, dar ºi dinjudeþul Sibiu, la lucrãri participând consilieriiDirecþiei de Culturã (DJCCPCN Sibiu)istoricii Ovidiu Calborean ºi Carol LucianSzatmari.

(vom reveni în numãrul urmãtor ºi înGazeta de Merghindeal nr. 2)

se decideau într-o zi, în douã, în trei.Dar artileria noastrã nici nu se

gândeºte sã tragã. Agentul de legãturã îmiaduce un ordin scris pe un petic de hârtie:

„Batalionul nostru va protejaretragerea diviziei, apoi d-ta vei asiguraretragerea batalionului ºi dupã aceea te veiretrage ºi d-ta”.

Nu mai pricep nimic. Ce sens areaceastã retragere? ªi ce noimã are aceastãprotejare, când nici nu suntem atacaþi?

Am sã cer un nou ordin mai lãmurit,dar mai întâi vreau sã ºtiu ce am în faþã:

- Câþi sunt, mã?

- Vreo trei sute ºi ceva, dar s-au oprit

acum. (1)

Soldaþii de plumb de pe margineacealaltã, mai ridicatã, a pajiºtei, proiectaþipe cerul gol din spatele lor, aºteaptã þepeni,ce?

Târãsc cu privirea pe agentul delegãturã pe cãrãruie, jos înspre râpã, sã vãddacã îmi confirmã ordinul. Batalionul, într-adevãr, se ºi încolonase pe drumul alb. Înclipa asta am avut impresia cã s-au ciocnitdouã locomotive, cu un zgomot de iad, ºiam vãzut cele douã cãruþe crescute într-unmunte de fum. Oriºan trebuie sã fi fost fãcutpraf, cu oamenii lui cu tot. (...)

(1 – în subsolul paginii 209) Niciodatãnu mi-am putut lãmuri purtarea inamiculuiîn aceastã zi. Dacã e cineva care ar puteada vreo explicaþie, iatã, îi precizez ziuaîntâmplãrii: 17/30 septembrie 1916, în faþasatului Sãsãuº (Szászház)

„Ne-a acoperit p[mântul lui Dumnezeu”

Revista Transilvania, la Fofeldeadoresc sã cunoascã suflul spiritual actual auposibilitatea de a citi în revistã o traduceredupã un discurs susþinut la un congresinternaþional de cunoscutul Eugen Coºeriu,despre - rugãciune, despre Divinitate ºiraportul dintre Dumnezeu ºi om, aºa cum esteperceput empiric ºi în lumea satului.Deoarece ne aflãm într-un habitat din ValeaHârtibaciului, unde tradiþia simbolisticã nulipseºte, vã mai recomand un text semnat deBogdan Creþu, legat de alegorie în viziuneamarelui Dimitrie Cantemir, un materialsemnat de ªerban Axinte, despre momentecare preced filosofia Junimii, cu Radu Ionescuîn prim-plan. Deoarece ne preseazã timpul,trec în revistã ºi alþi autori: Doris Mironescucu lucrarea - Un diagnostic greºit, NicoletaJaneta - despre feminism, Rodica Fofiu despreCioran ºi Noica, Maria Spãtariu care neintroduce în arta reportajului, Alina Bako ºiradiografia sa asupra spaþiului poetic - DimovLeonid sau studiul lui Dan Pãtraºcu despreRadu Petrescu. Vã atenþionez cã în acestnumãr gãsiþi date inedite despre Treboniu.Victor Tudor Roºu îl posteazã ca un luministinteresat de originea românilor, AlexandruBucur îi pune în valoare virtuþile derevoluþionar, Marius Halmaghi aduce auraacademicianului, pentru ca într-un finalAdrian Popescu sã-l prezinte ca un modelfrancmasonic cultural-diplomatic.

Adrian Popescu

Foaie editatã de Protopopiatul Ortodox Agnita

�

�

�

�

Cy

an M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iiI, nr. 29, SEPTEMBRIE 2010

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului

În perioada 24-26 august 2010 Corulbisericesc „Sf. Nicolae” din Agnita s-abucurat de o bine meritatã excursie prinþarã, pe un traseu deosebit de pitoresc:Agnita – Braºov – Sinaia – Comarnic -Pârâul Rece – Bran – Rucãr – Câmpulung- Curtea de Argeº – Vidraru - RâmnicuVâlcea – Hurezu – Cozia – Sibiu - Agnita.

Nu poþi sã nu rãmâi impresionat deCastelul Peleº sau de Mãnãstirea Hurezu,de Castelul Bran sau Mãnãstirea Curteade Argeº, de Mausoleul de la Mateiaº sauMãnãstirea Corbii de Piatra, de BarajulVidraru sau Mãnãstirea Nãmãieºti. Dinlocurile vizitate prezentãm cititorilornoºtri câteva obiective care ne-au încântatºi ne-au îmbogãþit spiritual.

Mãnãstirea Nãmãeºti, ascunsã într-o stâncã, la altitudinea de 765 m, estesituatã într-o zonã cu strãvechi urmeistorice, de un pitoresc deosebit. Aºezatãla 5 km nord-est de Câmpulung, bisericaeste în întregime sãpatã în stâncã demâini necunoscute, în prima jumãtate a

1 septembrie reprezintã pentruortodoxie un nou început de anbisericesc. Pentru ºcolile din Românialuna septembrie este un nou început dean ºcolar. În ziua de 13septembrie aacestui an ºcolile ºi-au deschis larg porþilepe care au intrat mii de elevi de la ceimai mici pânã la cei care anul acesta îºivor încheia studiile liceale urmând a-ºicontinua activitatea de studiere în cadruldiferitelor universitãþi. Deschidereanoului an ºcolar a avut loc ºi la ºcolile ºigrãdiniþele din oraºul Agnita unde lafestivitatea de deschidere au fost invitaþiºi preoþii din oraº pentru a rosti rugãciuniprin care am cerut lui Dumnezeuluminarea minþii tuturor tinerilor. Laliceul din Agnita, în prezenþa profesorilor,pãrinþilor ºi a peste 800 de elevi, preoþiiMãrginean Nicolae ºi Naicu Mihai auoficiat slujba specialã pentru începereanoului an ºcolar, binecuvântându-i pe

CORUL BISERICESC „SF. NICOLAE” ÎN EXCURSIE

Un nou începutde an `colar

secolului al XVI-lea. Aici se aflã icoanafãcãtoare de minuni a Maicii Domnului,înrãmatã în argint la 1798 ºi litografiatãîn 1871 de Maior Papazogeu.

Mãnãstirea Negru Voda, se aflã înoraºul Câmpulung-Muscel, jud. Argeº, ºia fost ctitoritã în 1215, prin tradiþie deRadu Negru Voievod. A fost reziditã deBasarab I ºi fiul sãu, Nicolae Alexandru;reclãditã de Matei Basarab (1635-1636)când devine mãnãstire ºi sub GrigorieDimitrie Ghica (dupã 1827).

Mãnãstirea Curtea de Argeº,ctitoritã în vremea domnitorului NeagoeBasarab, între 1512 - 1517, mãnãstireaeste parte a celei mai celebre legenderomâneºti: “Legenda MesteruluiManole“. De-a lungul timpului a fostsupusã la mai multe lucrãri de restaurare.Forma actualã a fost datã de arhitectulfrancez Andre Lecomte du Nouy ºi dearhitectul roman Nicolae Gabrielescu, îna doua jumãtate a secolului al XIX-lea.Lucrãrile de refacere au fost terminate în anul 1885 iar biserica a fost sfinþitã la

12 octombrie 1886. În interior atrageatenþia atât pictura muralã în uleiexecutatã de pictorii francezi F. Nicolle,Ch. Renouard ºi de romanul N.Constantinescu din Curtea de Argeº, câtmai ales grupul celor 12 coloanereprezentând pe cei 12 Apostoli. Tot îninteriorul Mãnãstirii se afla moaºteleSfintei Filofteea. De asemenea aiciodihnesc rãmãºiþele pãmânteºti aleRegilor Ferdinand si Carol I, precum ºiale reginelor Elisabeta ºi Maria.

Mãnãstirea Corbii de Piatrã,af latã în comuna Corbi, pe ºoseauaCâmpulung-Domneºti, este un ansambluparþial rupestru din secol XIV(XVI);Conform documentelor,mãnãstirea Corbii de Piatrã a fostreînfiinþatã în 1512 de Magdalinamonahia, pe vremea domnitoruluiNeagoe Basarab(1512-1521). Bisericamãnãstirii a fost sãpatã în stâncã ºi estedeosebit de valoroasa nu numai prin felulîn care a fost încastratã în stânca, ci ºiprin pictura care o împodobeºte, desprecare se spune cã este în cea mai purã

tradiþie bizantinã ºi cã dateazã din secolulal XIV-lea.

Mãnãstirea Hurezu, ziditã între1660-1697 sub domnia lui ConstantinBrânconeanu, reprezintã un monumentreprezentativ al stilului brâncovenesc.Legenda spune cã de teama turcilor,meºterii lucrau numai noaptea cândcântau huhurezii, de aici se trage sinumele mãnãstirii. Mãnãstirea înansamblul ei ºi pictura interioarã îºipãstreazã în întregime forma iniþialã.Pictura din biserica mare este lucratã înfrescã. În pridvor se remarcã portreteleispravnicilor în timpul cãrora a fost ridicatcomplexul mãnãstiresc. În pronaos segãsesc portretele familiei lui ConstantinBrâncoveanu. În naosul bisericii reþinatenþia tâmpla de tei, bogat sculptatã ºiunele candelabre comandate deConstantin Brâncoveanu la Viena.Mulþumim pe aceastã cale domnului RusuOctavian, domnului profesor NiþescuDoru (dirijorul corului) ºi tuturor celorcare au contribuit la organizarea acesteireuºite excursii.

Pr. Mihai Naicu (Agnita I)

elevi ºi pe profesori.Dupã terminarea festivitãþii cei doi

preoþi s-au deplasat la cele douã grãdiniþede pe str. Horia ºi de pe str. Fabricii, undeîmpreunã cu cei mici ºi cu educatoarelelor s-au rugat pentru ca Dumnezeu sã-ipãzeascã în pace ºi sã creascã sãnãtoºi,cu iubire faþã de Dumnezeu ºi faþã depãrinþii lor.

Acelaºi lucru s-a întâmplat ºi la ºcoalageneralã nr. 1 din Agnita ºi la grãdiniþade pe str. A. Vlaicu, unde a fost prezentpãrintele protopop Jurca Ioan ºi în toatecelelalte parohii ale protopopiatuluinostru.

Elevilor ºi profesorilor le dorimsucces în noul an ºcolar, exprimându-nenãdejdea cã vom avea tineri bine educaþi,bine pregãtiþi ºi buni credincioºi aiBisericii noastre.

Pr. Mãrginean Nicolae (Agnita

III)

Un caz inedit

ORTODOXIA Pe Valea Hârtibaciului6 2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea Hârtibaciului

Str. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan FolobaTehnoredactor: Nicolae HodiºTiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape Sibiu

Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþiei

sau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Protopopul Aurel Munteanu a fost unuldintre cei mai dârji apãrãtori ai ortodoxiei,dar ºi un patriot desãvârºit, luptând chiar cupreþul vieþii sale pentru unitatea de limbã ºicredinþã a românilor din pãrþile Huedinului,acolo unde bunul Dumnezeu i-a rânduit sã-Lslujeascã.

PROTOPOPUL AUREL MUNTEANU -MARTIR AL NEAMULUI ROMÂNESC

RECHIZITE PENTRU COPII, OFERITEDE ARHIEPISCOPIA SIBIULUI

în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe RomâneSibiu.

Astfel, printre copiii care s-au bucurat deaceste daruri se aflã cei din Parohia Felnerdin Protopopiatul Fãgãraº, Parohia Coveº dinProtopopiatul Agnita, Parohia Ticuºorul Noudin Protopopiatul Rupea, copiii de la Centrulde incluziune pentru copiii cu dizabilitãþi dinBrãdet, Protopopiatul Sãcele.

De asemenea, au mai beneficiat derechizite oferite în dar ºi 40 de copii de etnieromã care participã la activitãþile desfãºuratede Asociaþia Filantropia Ortodoxã Sibiu,precum ºi copii care prezintã cazuri deosebitedin Cisnãdie ºi Vãleni, dupã cum a precizatpr. Ciprian Creangã.

(preluare din Ziarul Lumina, ediþia de

Transilvania ºi Banat, 21 septembrie 2010)

îºi lua cu el tãbliþa. În perioada ºcolarã s-adistins printr-o purtare exemplarã, iar laînvãþãturã era un eminent. Vara munceaîmpreunã cu lucrãtorii la câmp, iar la prânzle spunea ce a învãþa la ºcoalã.

Dupã terminarea ºcolii din satul natal ºi-a dorit sã continue studiile, însã pãrinþii auconsiderat cã este peste puterile lor sã-iîmplineascã aceastã dorinþã, întrucât fiul lormai mare, Victor, era deja plecat la ºcoalã ºipe de altã parte îºi puneau nãdejdea în Aurelcã le va fi alãturi la bãtrâneþile lor.

Dârz în hotãrârea sa de a învãþa maideparte, copilul Aurel a plecat fãrã ºtirea ºiînvoirea pãrinþilor la Fãgãraº la liceu. Într-obunã zi ºi-a luat câteva bucãþi de pâine înstraiþã ºi i-a trimis vorbã tatãlui sãu sã-lînlocuiascã cu altcineva la munca câmpului,cãci el este decis sã meargã la ºcoalã laFãgãraº. Dupã un drum lung pe jos a ajuns lagazda fratelui mai mare, Victor, ºi ulteriormerge la ºcoalã. Dificultãþile materiale ºifinanciare nu au întârziat sã aparã ºi estenevoit sã se întoarcã acasã. Pãrinþii au fostînduioºaþi de dorinþa lui sincerã ºi dehotãrârea lui de a studia mai departe ºi înanul urmãtor l-au înscris la liceul din Fãgãraº.A terminat primul an cu rezultate foarte bune,trecând în anii urmãtori la liceul sãsesc dinSibiu, unde a urmat trei clase ºi ºi-a însuºitbine limba germanã, iar apoi a continuat doiani la Blaj. Pentru ultimele douã clase arevenit la liceul de stat din Sibiu, unde aînvãþat foarte bine limba maghiarã, limbaoficialã a statului în acele vremuri.

Dupã terminarea liceului s-a înscris laAcademia Teologicã din Sibiu, unde a fostunul dintre cei mai buni studenþi ai vremiisale. A urmat o vreme Facultatea de Drept aUniversitãþii din Budapesta, dar nu a finalizat-o din motive de ordin financiar.

În anul 1907 s-a cãsãtorit cu Pop Lucreþia,fiica preotului din satul Miluan, judeþul Cluj,pe care a cunoscut-o la Blaj. O datã cuhirotonirea ºi instalarea sa ca preot în satulValea Drãganului, la 16 iulie 1907, a începutrodnica activitate pastoral-misionarã a luiAurel Munteanu.

(va urma)Pr. Sasu Cristian-Nicolae

(Merghindeal)

S-a nãscut în 2 mai 1882 în comunaMerghindeal, fostul judeþ Fãgãraº, din pãrinþiiþãrani Nicolae ºi Maria. Încã din copilãrie aarãtat o mare dragoste pentru carte. ªcoalaa început-o în Merghindeal cu învãþãtorulBucur Muntean, vãr primar cu tatãl sãu. Cândera trimis cu vitele la pãºunat, întotdeauna

Ce e smerenia ºi cum te

poþi pãstra smerit?Smerenia este virtutea care nu se aratã,

zice Sfântul Isaac Sirul. Smerenia este ovirtute care nu se pune în evidenþã, înmomentul în care vrei sã o pui în evidenþã, sãºtii cã nu o ai! Smerenia este un har fãrã denume, zice Sfântul Ioan Scãrarul, un har pecare nu îl cunoaºte decât cel care îl are, ºi totSfântul Ioan Scãrarul zice cã dacã nu poþi sãdemonstrezi prin cuvinte dulceaþa mieriipentru cineva care nu a gustat mierea, totaºa despre smerenie nu-i poþi vorbi unui omcare nu a gustat smerenia. În orice caz,smerenia are o înfãþiºare raþionalã ºi unasentimentalã. Înfãþiºarea raþionalã asmereniei este aceea cã te supui, te pleci cumintea la învãþãtura Mântuitorului, deci þiiseama de Domnul Hristos ºi faci ceea ce afãcut Sfântul Apostol Petru la pescuireaminunatã, când Domnul Hristos a zis: Mânãla larg ºi aruncã mrejele ca sã pescuieºti! ªiSfântul Apostol Petru a zis: Doamne, toatãnoaptea ne-am trudit ºi n-am prins nimic, darpentru cuvântul Tãu arunc mreaja în mare!Ei, asta este smerenie! Sã faci ce vrea

Dumnezeu sã faci, ce þi se spune sã faci,

sã te pleci cu mintea, sã nu te þii þapãn înfaþa unei învãþãturi pentru cã nu ai tu în sufletsau pentru cã nu te intereseazã… sã zicem,ci trebuie sã te pleci cu mintea ºi, dacã tepleci cu mintea, vezi darul lui Dumnezeu ºi

NE VORBE~TE P{RINTELE TEOFILMotto: „Sunt mare pentru cei ce mã

ascultã, sunt mic pentru cei ce nu mã ascultã

ºi sunt de nimic pentru cei ce mã ocolesc”

La început de an ºcolar, Serviciul Socialde Asistenþã Socialã al ArhiepiscopieiOrtodoxe Române a Sibiului desfãºoarã, prinAsociaþia Filantropia Ortodoxã Sibiu,campania “Ajutã-i pe copii sã meargã laºcoalã!”. Campania se deruleazã în zonelerurale defavorizate ºi constã în oferirea derechizite ºcolare copiilor proveniþi din familiicu posibilitãþi materiale scãzute. Pentruprima etapã, încheiatã sãptãmâna trecutã, aufost pregãtite 250 de pachete cu rechizite.“Ideea campaniei porneºte din dorinþa de a-isprijini ºi încuraja pe copii sã pãºeascã cubucurie ºi nãdejde în noul an ºcolar. Pe lângãrechizitele oferite, copiii au primit iconiþe ºicruciuliþe, care sã le aminteascã deDumnezeu ºi purtarea Sa de grijã…”, adeclarat pr. Ciprian Creangã, consilier social

puterea lui Dumnezeu. Noi avem, ziceapãrintele Arsenie Boca, mintea care discutãcu Dumnezeu în loc sã se supunã fãrãdiscuþie. Smerenia este sã te supui fãrãdiscuþie, iar lipsa de smerenie se aratã înfaptul cã discuþi cu Dumnezeu, ai mintea carediscutã cu Dumnezeu. Deci smerenia este sãte pleci cu mintea aºa cum s-a plecat SfântulPetru care a zis „toatã noaptea ne-am truditºi nimic nu am prins”. Ei, dupã pãrerea mea,nu ar fi cazul sã mai arunc mreaja în mare,dar, pentru cã zici Tu, fac lucrul acesta, adicãarunc mreaja în mare, ºi a vãzut pescuireaminunatã, pentru cã a pescuit mulþime marede peºti, pentru cã L-a ascultat pe DomnulHristos. ªi mai existã o împotrivire, poate demulte ori în numele smereniei, care s-aîntâmplat ºi cu Sfântul Apostol Petru la„spãlarea picioarelor“. Sfântul EvanghelistIoan scrie în Evanghelia sa, capitolul 13, cãDomnul Hristos a vrut sã-i spele picioareleSfântului Apostol Petru aºa cum le-a spãlat ºipe ale celorlalþi ucenici, ºi Petru s-a împotrivitºi a zis: „Doamne, Tu sã îmi speli miepicioarele?“, deci nu s-a socotit vrednic caDomnul Hristos sã îi spele picioarele, ºiatunci Domnul Hristos a zis: „ceea ce fac Euacum tu nu înþelegi, dar mai târziu veiînþelege“. ªi atunci Sfântul Apostol Petru arãmas pe aceeaºi poziþie de la început ºi a zis„Niciodatã nu o sã îmi speli mie picioarele!“.Domnul Hristos, Care a aºteptat sã se laseSfântul Apostol Petru modelat din pricina

smereniei, a zis cãtre el: „Dacã nu te voi spãla,nu ai parte cu Mine!“. Deci dacã nu te laºimodelat, dacã nu te laºi dãltuit, dacã nu telaºi format de Mine, atunci înseamnã cã eºtifãrã Mine ºi atunci nu ai parte cu Mine; aiparte cu Mine atunci când te laºi în voia Mea.Deci þi-am spus ca vreau sã îþi spãl picioarele,deci nu mai discuþi cã… lãsaþi, cã… dartotuºi…, cã ºtiþi… Nu se împotriveºte!Smerenia nu se împotriveºte!... ªismerenia nu are pretenþii. Aºa cã poþicunoaºte cã ai smerenie dacã te pleci cumintea, dacã te simþi atârnat de DomnulHristos, dacã nu te împotriveºti, dacã n-ai

pretenþii, atunci eºti în sfera smereniei,ºi Sfântul Isaac Sirul spune cã cel care esmerit, acela nu mai cautã smerenia, pentrucã o are, dar cel care cautã smerenia, vrea são aibã… pentru cã încã n-o are!

Cãtanã Eufimia 01 oct 81 de ani MarpodMãniº Livia 02 oct 97 de ani ChirpãrCiurar Valeria 02 oct 93 de ani BrãdeniBarb Eugenia 03 oct 86 de ani MerghindealBenchea Ion 03 oct 97 de ani MihãileniNeghirlã Ortansa 03 oct 89 de ani MetiºMarcu Ana 04 oct 84 de ani AgnitaBotoº Ana 05 oct 84 de ani AlþânaMicloº Rozalia 08 oct 87 de ani Ghijasa de SusStãnilã Maria 09 oct 80 de ani MihãileniArmean Lucreþia 11 oct 86 de ani CoveºPãcurar Mãriuþa 11 oct 86 de ani CoveºOnea Emil 13 oct 81 de ani RetiºMuntean Victoria 14 oct 86 de ani RujaHordobeþ Ironim 14 oct 82 de ani IlimbavZamfir Virsavia 16 oct 85 de ani RujaHordobeþ Victor 16 oct 85 de ani IlimbavMoga Ana 16 oct 83 de ani MetiºGheorghea Mihaiu 16 oct 80 de anie MihãileniNatanu Lucreþia 18 oct 83 de ani RujaAlamã Eleonora 18 oct 81 de ani IlimbavLenghel Paraschiva 19 oct 86 de ani AlþânaBobari Aurelia 20 oct 86 de ani RujaPaºcãlãu Ana 22 oct 84 de ani MarpodIrod Anica 23 oct 85 de ani Ghijasa de SusBãrdaº Ioan 23 oct 84 de ani RetiºPopiþã Elisabeta 24 oct 86 de ani MetiºOpriº Maria 24 oct 84 de ani MihãileniStãnilã Ion 24 oct 80 de ani MihãileniRau Ana 25 oct 91 de ani AlþânaBejan Ioan 25 oct 85 de ani MarpodNistor Maria 27 oct 86 de ani VãrdItu Victoria 28 oct 90 de ani Ghijasa de SusTatu Amalia 28 oct 87 de ani AlþânaBîrsan Elena 28 oct 84 de ani AlþânaVancea Vasile 29 oct 84 de ani MetiºVulea Maria 29 oct 83 de ani MerghindealÞichindelean Maierean 29 oct 81 de ani AlþânaBaba Ion 30 oct 82 de ani Metiº

EI S-AU N{SCUT @N OCTOMBRIE

GAZETA HÂRTIBACIULUI2010 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucurii din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza neactualizãrii listelor.

DAN HERCIUdimineaþa la 7zgomotul devenea sâcâitor;cineva respira la mine în braþe.Tiptil am mers în baiem-am spãlat pe mâiniîndelungcãutând explicaþii credibileam îmbrãcat cãmaºa primitã cadou de la tineconvins cã îmi poartã norocmi-am periat frumos gândurilecu trei rãsuflãri adânci, consecutive,ºi am ieºit în stradã;lumea era însã la fel:blocaj pe strada „Mitropoliei”coadã la covrigifata blondã de la chioºcul de ziarepiticii toþi erau albaºtribucurosþi-am dat un telefonsã aflude ce dracu’m-am simþit vinovat

GHI|{ C{T{NU|{Pe culmiþa dealului,

Dealului, Ardealului,

Plimbã-mi-se prin culmiþ’

Tânãr cãtãnuþ voinic:

Ghiþã cu mândruþa lui,

Datã pradã dorului.

Pe doi ageri cãluºei,

Încãrcaþi cu gãlbenei.

Ghiþã din grai îmi grãia:

- Dalelei, mândruþa mea!

De când, mândro, te-am luat,

Nici un cântec n-ai cântat.

Cântã-mi, mândro, cântecu’,

Cã mi-i drag ca sufletu’:

- Bucuros, Ghiþã-aº cânta,

Da am un glas femeiesc

Ce rãsunã haiducesc;

ªi-i puternic la cântat,

ªi s-aude-n depãrtat.

- Cântã-mi, mândro,cântecu’,

Cã mi-i drag ca sufletu’,

Mândra-ncepe a cânta,

Vãi adânci sã tulbura,

Copacii sã clãtina,

Frunzele pe jos le da,

Hoþu-n cale le ieºa

ªi din gurã-aºa zicea:

- Dalei,Ghiþã, viteaz mare,

Ce te plimbi pe-aici cãlare?

Ce te plimbi pe-aici cântând

ªi fâneþe-ncurcând?

Ori pe mândra vamã dã-mi,

Ori sã stai sã ne luptãm;

ªi care vom ghirui,

La ãla mândra va hi.

Ei încep a sã lupta,

În sãbii a sã tãia;

Da în timpu’ de luptat

Grea ispitã s-o-ntâmplat:

Lu’ Ghiþã, car’ sã lupta

Ca sã-ºi scape nevasta,

Brâu’ i sã dezlega.

El din grai aºa grãia:

- Lasã, mândro, calu-n frâu

ªi-nnoadã-mi pustiu’ brâu,

Cã-mi pune capu’ Codrean,

Al meu º-al tãu duºman!

Da mândruþa, poale lungi,

Minte scurtã, plete lungi,

Ea din grai aºa-mi grãia:

- Car’ pe car’ viþi ghirui,

Tot un bãrbãþel mi-þi hi!Vâju Cornelia, 52 de ani,

Sãsãuºi, 21 VII 1980

Unde se aflã Dumnezeu?Cineva i-a spus unui mare învãþat hasidic, Yitzhak Meir, pe când era copil:- Îþi dau un ban dacã-mi spui unde se aflã Dumnezeu.- Iar eu, a rãspuns copilul, îþi dau doi bani dacã-mi spui unde nu se aflã.

Gustul pepenului galbenUn maestru zen îi dã discipolului sãu un pepene galben ºi-l întrebã:- Cum þi se pare pepenele? Crezi cã e bun?- Da, are un gust minunat, rãspunde discipolul.- ªi unde se aflã acest gust? Întrebã maestrul. În pepene sau pe limba ta?Discipolul stã o clipã pe gânduri, apoi se pierde într-un ºir de explicaþii, care de care

mai complicate:- Gustul vine dintr-o legãturã strânsã între pepene ºi limbã, pentru cã limba, de una

singurã, nu este în stare...Învãþatul îi tãie vorba:- Prostule! De ce-þi frãmânþi mintea? Pepenele este bun. Ajunge.

STRIG{TURI DIN MOVILEMînã caii, pogãnici,Cã-þi dau fuior sã-þi faci bici.Ca sã mîni caii mai tare,S-ajungeþi în sat cu soare,Sã vã vadã oameniiPentru ce-ai bãtut caii.Pentru-o rugã înfloritã,Pentru o fatã vestitã.Cã nu-i cu haine cumpãrate,Cã-s de mîna ei lucrate.

TATIANA BENCHEAOare de ce înainta aºa

cu pasul hotãrât de somnambulã?Avea nevoie de tandreþe, poate, pe

piele, peste tot?Nevoie de blândeþe?

Intrând în vineþeala apeisimþi tristeþea cum se adunã

Iar voalul ce-o învãluia la talie, peºolduri ºi pe umericuloarea ºi-o schimba

la fiecare pas

Eliberatã deci de oriºice culoarede tot parfumul

ºi de fremãtarea toatãintra golitã de iluzii

în apa altei vieþica ameþitã

de plenitudinea acestei noi matrici

Sã mori înseamnã sã te-ntorci înpântecul

necunoscutului matern

POVE~TI FILOZOFICE

Folc

lor

cule

s d

e

Mir

cea D

r[gan

GAZETA HÂRTIBACIULUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, LuciaLetiþia Rodina, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tehnoredactare: Nicolae Hodiº

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

8

� �

�

2010

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500

A treia ediþie a tradiþionalului concurs organizat de Primãria dinMarpod, împreunã cu asociaþia GAL Microregiunea, Hârtibaciu, Daniela‘sBastelstube, GreenCanter, Mima Atelier ºi Furaje hehan Oil Sibiu s-abucurat de o mai bunã pregãtire a conducãtorilor de atelaje.

Concurenþii de la cãlãrie mai trebuie sã facã antrenamente, mai alesla parcarea cu spatele. Premiile au fost pe mãsura valorii concurenþilor.

Spectatorii s-au bucurat de un concurs frumos pe un timp splendid.

Aceastã sintagmã ar putea rezuma turneul înAustria al Ansamblului „Hârtibaciul” al ºcolii cuclasele I-VIII „G. D. Teutsch” din Agnita, desfãºuratîn perioada 5 – 10 septembrie.

Datoritã strãdaniei Doamnei D Dr. LiselotteRenkin, care a predat o vreme la aceastã ºcoalã, aprofesorilor Varga Ioan ºi Sârbu Ioan – instructorulartistic al ansamblului – cu sprijinul financiar alConsiliului Local Agnita, micii artiºti au fost oaspeþiicopiilor de vârsta lor din din Korneuburg ºi Stockerau,localitãþi situate la nord de Viena. Spectacolelesusþinute în diferite ºcoli au constituit un „cadouartistic” de început de an ºcolar pentru elevii austrieci– prilej de a lega prietenii, de a pune în luminã o datãîn plus universalitatea copilãriei. Impresionaþi devirtuozitatea muzicii ºi dansului românesc, ºcolariiaustrieci i-au urmãrit cu respect ºi admiraþie peprietenii români, rãsplãtindu-i cu aplauze sincere.

De la Agnita la Viena, … în pas de dans!Prin virtuozitatea artei interpretãrii ºi puritateacaracteristicã vârstei, ei au cucerit inimile unui publicales – oficialitãþi ale oraºului, reprezentanþi ai forurilorculturale locale ºi ai mass-mediei, dar ºi spectatoridin Viena ºi împrejurimi care au vizitat Agnita ca turiºtisau cu prilejul unor schimburi culturale. Copiii noºtriau fost nu numai mesagerii ºcolii „G. D. Teutsch” ciºi ai oraºului Agnita ºi ai României.

Turneul a fost un prilej deosebit pentru aceºticopii cu vârste între 10 ºi 14 ani de a cunoaºte unadintre cele mai frumoase capitale europene curezonanþã adâncã în istoria Transilvaniei. Primul popasl-au fãcut, bineînþeles, în parcul de distracþii Prater .Programul a cuprins însã ºi vizitarea unormonumente-simbol precum Domul Sfântul ªtefan,palatele Belvedere ºi Schonbrunn, dar si castelulmedieval Kreuzenstein, cu o impresionantã colecþiede arme, mãnãstirea Klosterneuburg –important

centru cultural ºi social, implicatºi în viaþa „copiilor strãzii” dinRomânia (Ploieºti). Vizitareaºcolilor în care au dat spectacolei-a pus pe copii în contact cu oactivitate ºcolarã deosebitã, nunumai prin dotare ci ºi princomportamentul unor elevi devârsta lor, printre care am gãsit ºiromâni.

O notã aparte a acestuidemers cultural a fost datã de unfapt banal, dar semnificativ: înmomentele de repaus – în parcãri,la hotel, pe holurile primãriei dinKorneuburg sau în pieþele Vienei– copiii s-au relaxat exersând paºide dans, atrãgând simpatia ºi

Spectacolul a cuprins dansuri ºi cântece populareromâneºti, dar ºi germane, din aria etnograficã a VãiiHârtibaciului ºi Sibiului.

Încununarea succesului micilor artiºti agniþeni afost spectacolul susþinut în sala festivã a Primãrieidin Korneuburg unde au fost primiþi cu deosebitãsimpatie ºi cãldurã, rãsplãtiþi cu aplauze ºi daruri.

interesul privitorilor de ocazie. ºi… un lucru delocneînsemnat – frumuseþea ºi eleganþa costumelorpopulare autentice, purtate de copii frumoºi, veseli,pe piepturile cãrora strãlucea tricolorul românesc.Copiii Agnitei au fãcut dovada cã inima Europeitrebuie sã batã în ritmul tinereþii lor.

Prof. I. Varga

Deja devenit o tradiþie ºi chiarun reper anual, schimbul de tineridintre cele douã comunitãþi,Agnita ºi Oosterbeek împlineºtedeja 9 ani. Anul acestacomunitatea din Oosterbeek aprimit vizita a 20 de tineriagniþeni, însoþiþi de preotulreformat, Endre Kozma.

Pregãtiri intense.Pregãtirile pentru acest

proiect au început din lunafebruarie ºi au debutat cu o seriede interviuri, jocuri deautocunoaºtere ºi ateliere delucru. Întâlnirile au fost grupateºi gândite în aºa fel încât audevenit eliminatorii.

CONCURSULC{RU|ELOR

Agnita `i Oosterbeek s-au reîntâlnit“ Am dorit ca experienþele

anilor trecuþi, în care comunicareaîntre participanþi a fost greoaiedin cauza barierelor de limbã, sãnu se repete. E foarte importantsã existe o comunicare uºoarãîntre olandezi ºi români cu atâtmai mult cu cât o parte din acestexchange, românii au fost cazaþiîn familii gazdã olandeze. Ar fi fostpãcat sã mergem acolo ºicomunicarea sã fie inexistentã.”– Cosmin Duºleag

O experienþã unicã pentruparticipanþi...

Pentru mulþi din participanþiiromâni, acest schimb n-a fost doarocazia sã cunoascã valori

europene, dar în acelaºi timp afost ocazia sã zboare cu avionul,sã plece într-o þarã strãinã, sãmeargã cu vaporul, sã viziteze oinsulã. Toate acestea pentruprima datã.

Programul efectiv alschimbului a debutat cu plecareaparticipanþilor români îndimineaþa zilei de 17 iulie ºi aconþinut vizite la Muzeul Apei dinArnhern, vizitarea barajului de perâul Rin, o zi petrecutã la grãdinazoologicã, lecþii de înot, concursde construit bãrci ºi 3 zilepetrecute pe insula Vlieland.

Pãrerile participanþilor...- “În ceea ce mã priveºte,

scopul acestui proiect s-a atinsdatoritã participanþilor înºiºi careprin dorinþa, implicarea ºi energialor au fãcut ca schimbul de anulacesta sa fie un succes total.” –Alexandra Kovacs

-„Sincer prima sãptãmânãpetrecutã la cabanã a fost cea maitare. M-am distrat ºi nu cred cãvoi uita vreodatã acea perioadã.”– Iulia Muntean

-„Concursul de bãrci a fostsuper ºi mã bucur cã nu am rãcit,deºi eram pe aproape. Acestschimb de tineri m-a fãcut sã fiumai hotãrâtã ºi m-a schimbat în

mai multe feluri mai mãrunte.” –Maria Bonea

-„Pentru mine aceste douãsãptãmâni au însemnat o perioadãde timp petrecutã într-o atmosferãprietenoasã. A mai însemnat bunãdispoziþie, relaxare ºi veselie.Cred cã am format un grup unit.Mi-a plãcut programul cultural,religios ºi distractiv, un programvariat ºi bine gândit. Va rãmâneun eveniment de neuitat.” – preotEndre Kozma

-„ Nu credeam cã o sã fie chiaratât de frumos în acest schimb de

tineri, nu credeam cã o sã legãmatâtea prietenii ºi nici cã îmi vapãrea rãu când voi pleca acasã.Acele douã

sãptãmâni au fost poate celemai bune sãptãmâni din viaþa mea.În câteva cuvinte acest schimb aînsemnat devotament, prietenie,respect, dãruire, distracþie,muncã, obosealã, veselie.” –Diana Bordean

Mulþumim pentru eforturiledepuse ºi liderilor olandezi, dar înmod special domnului Leen VanDoorn.