Fondatori: Al. Florin }ene, N. N. Negulescu, Doina Dr#gu], Janet Nic#

Revist# de cultur# universal#, editat# sub egida Ligii Scriitorilor Rom@ni

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine

Anul III, Nr. 7 (23)Iulie 2012

Martin Schongauer - Ispita Sf. Anton

George Popa, La Delphi ..............................pp.3-5Janet Nic , Invita ie la penumbr ..................p.6Al. Florin ene, Antropologia tranzi iei de lasocialism la culturalism ..............................pp.7,8Doina Dr gu , Sindromul Erostrat ................p.8Iulian Chivu, Referen i i referin e în judecatapolitic de valoare ....................................pp.9,10Florin M ce anu, Pictura german din secolulal XV-lea ............................................................p.11Vasile Popovici, “Îngerii urc la cer” ..pp.12,13George Filip, Era poe ilor .............................p.14Livia Ciuperc , Incursiune în proza romanesca scriitorului Dan Pl u .......................pp.15,16Ionu Caragea,Poetul .....................................p.16Emil Bucure teanu,Versuri ...........................p.17Viorel Roman, Credin a i ra iunea .....pp.18,19Gheorghe A. Stroia, “Întoarcerea spreobâr ii” - o scriere necesar .................pp.20-22Dina Cuvata, Versuri .......................................p.22Mexhid Mehmeti, Versuri ..............................p.23Octavian Lupu, Dispre ul fa de educa ieînseamn dispre fa de viitor .............pp. 24,25Adrian Botez, zboaie f ap tori ...pp.26,27Elena Baciu, Versuri ........................................p.27George Baciu, Gânduri de la marginea lumii......................................................................pp.28,29Marin Voican-Ghioroiu, În cump ...........p.30Gabriela C lu iu-Sonnenberg, Metoda“p tr elelor” ..................................................p.31Florentina-Loredana Dalian,Versuri ............p.32Ovidiu Mihalcea, Poetul picteaz pove ti.......................................................................pp.33,34Ioana Stuparu, “În ritmul vie ii - fiori deprim var ” .......................................................p.35Boris Marian, Mozaicul fragmentat ............p.36Dan Lupescu, Leonin, argintul viu ........pp.37,38Mihai Tudor, Trecutul din noi ......................p.38Florentin Smarandache, Neutrosofia, o nouramur a Filosofiei ..................................pp.39-42Dominic Diamant, Astropoezie .....................p.42Petre Gigea-Gorun, Repere macedonskiene......................................................................pp.43-46Valeriu T nas ,De ce scriu? .........................p.47Virgil R ze u, tefan cel mare - inedit ...pp.48,49Alexandru Oblu, Bestializarea global ..pp.50-54Vasile Menzel, Cu pasul prin ora ul Pucioasa......................................................................pp.55,56Vasile Vorobe , Constela ii epigramatice ...p.57Mihai Teognoste, Constela ii epigramatice ..p.58Corneliu Florea, Cianura din cea ca de cafea.......................................................................pp.59,60

Constela\ii diamantineRevist de cultur universal

Fondat la Craiova,în septembrie 2010

- apare lunar -

Membri de onoare ai colectivului de redac ie- Prof. univ. dr. Remus RUS- Prof. dr. Florin AGAFI EI, orientalist, sanscritolog- Prof. dr. Lidia VIANU, Professor of Contemporany BritishLiterature, English Departament, Bucharest University

2 Anul III, nr. 7(23)/2012Constela\ii diamantine

Responsabilitatea privind con inutul materialelor publicateîn revista Constela\ii diamantine apar ine strict autorului

care semneaz textul.

Adresa redac iei:Cartier L pu , Bd. Decebal, bl. S2, ap. 13, Craiova, Dolj,

România, cod: 200440

ISSN 2069 – 0657

DTP: Doina DR GU

Sumar

Redac iaRedactor- ef:

DOINA DR GUSecretar general de redac ie:

JANET NICRedactor artistic:

FLORIN M CE ANU

Redactori asocia i:- Prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, SUA,

membru al Academiei Americano-Române de tiin e i Arte- Prof. CRISTIAN PETRU B LAN, SUA,

membru al Academiei Americano-Române de tiin e i Arte- Prof. MARIANA ZAVATI GARDNER, Anglia,

poet bilingv , critic literar, traduc tor- MARGARET BEISSINGER, Department of Slavic Languages &

Literatures 249 East Pyne, Princeton University

Materialele se pot trimite la adresa:constelatiidiamantine@yahoo.com

Constela\ii diamantine

www.scribd.com/doina_dragut

PartenerMedia

Ilustra ia revistei: Pictura germandin secolul al XV-lea

Anul III, nr. 5(21)/2012Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 3Anul III, nr. 7(23)/2012

George POPA

Când, dup un sui îndelungat printrestânci arse de soare, pân la nuan e i in-tensit i stranii înc rcate de nelini te, i sedeschide dintr-odat în fa perspectiva fan-tastic a priveli tii delphice, un fior de m re iete p trunde.

Deasupra albastrului m rii se desf oarînaintea ochilor un peisaj suitor grandioscare se termin sus cu piscurile munteluiParnas (2457 m., al doilea ca în ime dupOlimp), sediul zeului Apollo i al celor noumuze. Pe aceast traiectorie brusc suitoarese afl rezumat Weltanschauung-ul poporu-lui grec. Situat oarecum în mijlocul Grecieicontinentale, vechii eleni credeau c Delphise afl în miezul creator al universului (delphos= matrice), c este omfalosul mântului, opiatr sculptat , care poart acest nume,indicând aici centrul lumii.

La Delphi aveau loc periodic celebrele

La Delphi

Cea mai grea osând este s cuno ti Frumosul,dar s fii nevoit s stai înafara lui.

Pindar, Pithianica IV-a

jocuri pythianice, care erau nu numai atletice,dar i pe plan literar - poezie, teatru - precumi pe plan muzical, îmbinând astfel în acela i

timp spiritul apolinic al statuii vii umane ide-ale, cu spiritul dionysiac al exuberan ei vie ii.În acest decor magnific, în iruite ascendent,patru nivele înscriu esen a concep iei despreom, despre via , despre lume a celui mai în-zestrat spiritual popor al antichit ii.

a. Pe planul cel mai de jos se afla gym-naziul. Este locul unde tinerii i atle ii sepreg teau pentru întrecerile pythice: se pre-

teau s urce treptele dezvolt rii armoni-oase a trupului v zut ca rezumat al armonieiuniversale i, astfel, dobândirea, la nivelulcel mai de sus, pe stadionul delphic, a laurilorcare aveau darul s -i preschimbe în semizei.Gimnaziul era vegheat de sanctuarul AteneiPronaia (=Providen ), zei a purific rii, carepatrona destinele Greciei antice. În acest

sanctuar se g se te una din cele mai splendi-de capodopere ale arhitecturii elene (380 î.e.n.),

a numitul Tollos, o incint rotund , deose-bit de elegant , alc tuit din 20 de coloanedorice. Destina ia sa a r mas pân azi enig-matic ; des vâr irea i forma sa circular para simboliza sensul eforturilor spiritualeumane: perfec iunea fizic i spiritual .

b. Începând s suim pe povârni ul mun-telui Parnas, întâlnim fântâna nimfei Cas-tallia, izvor sacru unde preo ii i pelerinii sepurificau înainte de a ajunge la sanctuaruldivin, situat mult mai ridicat fa ansamblulgimnaziului. Este Templul lui Apollo, cu cele-brul oracol, care a condus câteva sute de aniistoria social , politic i spiritual a vechilorgreci. Distrus i reconstruit de mai multe ori,acest templu era administrat de o lig ce re-unea în jurul zeului oracular lumea antic .Într-o înc pere subteran se afla preoteasatemplului, Pythia, ale c rei preziceri inspiratede Apollo i preluate în hexametri de preo i,transmiteau oamenilor voin a lui Zeus i amoirei.

Dar, fapt semnificativ, în acela i templu,al turi de Apollo, se afla i cultul lui Dionysos.Prin aceast dualitate antinomic se realizaviziunea specific spiritului grec de a satis-face echilibrul universal împ când contrariile:senin tatea cu delirul, forma material cu flu-idele suflete ti, bucuria cu durerea - joc anti-tetic dezvoltat mai cu seam în tragedie - icare m rturisea înaltul sim de cump nireuniversal . Dionysos echilibra purificarea cube ia vital care ignor no iunea devin . Cul-tul dionysiac conferea fiorul, cutremurul, ex-tazul necesar inspira iei divine a Pythiei,aceasta fiind nu doar o simpl transmi toarede mesaje oraculare, ci i simbolul insufl riipoetice i artistice în general. Delphi era ast-fel un centru de iradiere intelectual i lite-rar . Efigiile lui Homer, Hesiod se aflau aici,Templul lui Apollo (în stânga: Muntele Parnassus)

7

Luca Signorelli - Crucificarea

4 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Pindar î i avea scaunul s u de fier rezervat.Platon, în Republica, va conferi lui Apollodelphicul rolul de a conduce, prin legile pre-scrise de el, neamul omenesc.

Dar în fa a acestui complex, în fa a acesteichintesen e a concep iei grece ti despre zei,om i soart , se afl un personaj fabulos,straniu care domina totul cu zâmbetul s umisterios: este sfinxul din Delphi, aflat ac-tualmente în muzeul din celebra localitate. Înprezen a acestui surâs î i aminte ti de încdou obsedante zâmbete care, împreun cucel al sfinxului, alc tuiesc trei hipostaze alemedita iei umane asupra enigmei existen ei:surâsul statuilor egiptene i surâsul leonar-desc. În zâmbetul de mare discre ie i dis-tinc ie al statuilor vechiului Egipt - art prinexcelen a sublimului - întâlnim poate ceamai înalt treapt a beatitudinii spiritualeexprimat în arta tridimensional , zâmbet careexprim revela ia supremului adev r i aplenitudini spirituale aflate în lumea deDincolo, a eternit ii. Surâsul abia schi at alNefertitii, pare a spune: „nimeni i niciodatnu va ti ceea ce eu v d de cealalt parte alumii”.

Surâsul Giocondei, fascinant prin erme-tismul s u, constituie m rturia trezirii eului,a individualit ii, fapt capital. care marcheazi define te na terea spiritului modern. Acest

zâmbet reflect o stare complex : con tiin aimposibilit ii cunoa terii absolute i impo-sibilitatea evad rii într-o alt aventur exis-ten ial - izolând eul uman într-o singur tatede nem rginit duio ie resemnat care tr -ie te drama de a nu se putea cheltui.

Dac surâsul egiptean exprim experien aextatic a cunoa terii transcendente, daczâmbetul leonardesc se situeaz la nivelulnelini tii umane, zâmbetul Sfinxului delphic

se afl la un alt nivel ontologic. Sfinxul numai este om, ci un rezumat al faunei terestre;om, leu i pas re la un loc, el se afl într-unregn fabulos, ireal. Ie irea din tiparele fires-cului îi confer însu irea unei cunoa teriinaccesibil omului. Venit dinafar , acest su-râs pare a exprima rnicia absolut : z -darnic templul, z darnic insuflarea divin ,

darnici zeii la fel ca i oamenii, supu i cuto ii implacabilului destin. Sfinxul prive tedeasupra lucrurilor, deasupra orizontului, de-asupra lumii. Totodat îns , acest surâs abiaschi at exprim con tiin a unei ie iri posibile,dar indescifrabile din cercul z rniciei. Con-tiin a unei disponibilit i, a unei valori în

func ie de care omul poate s fructifice via a.Iar grecii au aflat acea valoare care, conside-rat absolut , r mâne inatacabil în orice

condi ie de a fi : frumosul, crea ie a omului -omul fiind r spunsul lui Oedip la enigmasfinxului.

Armonie suprem , frumosul domin isalveaz totul: eticul, divinul, tragicul, sufe-rin a, moartea. Dar frumosul uman, frumosulavând sorginte în alc tuirea armonioas asufletului i a trupului construit dup legilepropor iilor divine, a sec iunii de aur, desco-perire a grecilor i aplicat artei lor statuare,formul de armonie absolut ne mai putândfi imitat mai apoi de sculptura european .Model în acest sens, aflat în muzeul de laDelphi, statuia celebrului Antinous cu ex-presia sa de impresionant melancolie. Pri-oritatea esteticului în complexul valorilorspirituale a constituit originalitatea culturiigrece ti i, totodat , asupra altor culturi an-tice, pentru c era vorba de esteticul m suratîn func ie de valen ele existen ei umane.

Prin cultul frumosului, grecii exprimauglorificarea vie ii omene ti, considerat uni-ca valoare absolut în univers. Estetica de-venea scop în sine i pentru sine, actul reli-gios era condi ionat, filtrat prin bucuria este-tic . Nu era vorba îns de o mistic religioasplin de obscurit i, nelini ti i spaime, ci deo religie a frumosului (care va fi i a lui Höl-derlin i Nietzsche), având darul s conferecertitudine vie ii i spiritului, tocmai pentru

acest absolut estetic se întemeia pe mo-delul uman. Împrumutând expresia sa este-tic zeilor, omul se putea deta a de putereadivin , i g sea în satisfac ia artistic echi-librul l untric i ordinea cosmic . Altfel spus,frumosul st pânea i alunga haosul - careînsemneaz dezordine - i-l transforma în cos-mos, care semnific ordine. Transcenden a

Templul zei ei Atena

Teatrul

5Constela\ii diamantineConstela\ii diamantineAnul III, nr. 7(23)/2012

divin prezent în alte religii nu a existat lagreci, care i-au plasat zeii pe Olimp, pe p -mânt i i-au confec ionat dup model antro-pomorfic, pe m sura formelor i p catelorumane, încât cultul panteonului divin se trans-forma în dezinteresat contempla iei estetice.

O semnificativ dovad a priorit ii este-ticului la greci, o constituie o anecdot pri-vind vestita curtezan Phrynea, prietena luiPraxiteles i modelul Afroditei din Cnide.Surprins în templu cu fapt de sacrilegiu icondamnat la moarte, avocatul Hyperides,dup ce î i epuizase zadarnic pledoaria, re-curge finalmente la un argument estetic: eldesprinde de pe umerii curtezanei agrafa careîncheia chitonul pe umeri ei. Or, la vedereaacelei str lucitoare frumuse i, helia tii o ab-solv , motivând: „O asemenea frumse e nupoate s moar .” Esteticul învinge încodat , nu numai eticul, dar chiar impietateafa de zei: divinul este subordonat axiologicfrumosului - frumosului uman. În I-a pythia-nic , Pindar scrie: „Oricum, sub nici un chip

nu p se ti frumosul”. Iar aceasta de-oarece celelalte valori - eticul, justul, adev -rul - au un grad de relativitate, în func ie deepoc i popoare.

c. Dar r spunsul la enigma Sfinxului îlafl m chiar aici la Delphi. El se g se te pecele dou planuri deasupra sanctuarului luiApollo: teatrul i stadionul.

Teatrul, în fa a c ruia se deschide o pri-veli te feeric , era locul unde, sub semnulesteticului tragic, suit pân la sublim, omulse înfrunt în primul rând cu zeii, precum înPrometeu înl uit al lui Eschile, apoi cudestinul în teatrul lui Sofocle (Oedip rege,Antigona), i cu propriile sale patimi în

piesele lui Euripide (Medeea, Andromaca,Electra, Troienele etc.). Toate acestea suntdep ite prin catharsis: transformarea con-flictelor dramatice în crea ii de art des vâr-ite, în obiecte ale purei contempl ri.

d. Iar pe planul cel mai de sus, sub culmileParnasului, stadionul era locul unde omulexersa perfec iunea formei materiale consi-derat suprem în univers, trupul uman, m -sur a armoniei lumii. Era locul unde tineri iatle i din toat Grecia se întreceau din patruîn patru ani pentru a deveni asemenea zeilor,sl vi i ca i ace tia de mari poe i ca Pindar ieterniza i în marmur de sculptori. C ci uni-citatea valoric a sculpturii elene î i are ori-ginea în contemplarea nudului str lucitor de

Gimnaziul

pe stadion, contemplarea euritmiei arhitecturiimateriale ideale la jocurile pythice i olimpice.

La Delphi se afl înscris rezumativ viziu-nea grecilor, acel popor unic al antichit ii, ianume, centrarea omului în univers, con-cep ie concretizat de succesiunea compo-nentelor arhitecturale pe urcu ul gr bit almuntelui delphic:

- pe primele dou trepte (dup gymnaziu)se afl singuri zeii - (sanctuarele Atenei Pro-naia i al lui Apollo);

- pe a treia treapt , în jocul teatral - duetul- omul înfruntând pe zei;

- iar pe planul ultim, omul singur - modelal zeilor i întruchipând idealitatea cosmica formelor materiale i armonia spiritului i asferelor.

Dac o cultur este o curs demiurgicdup certitudinea existen ial prin creareaunor valori perene, aici la maiestuosul Delphi,afl m c vechii greci, prin centrarea omenes-cului în totalitatea cosmic tiut i ne tiut ,real sau imaginar , au întemeiat cea maiumanist dintre culturile antice, model înfunc ie de care urma s se dezvolte mai apoicultura european . Iar dec derea cultural aepocii noastre, a a cum remarc atât KarlJaspers, cât i Edmund Husserl se datore te

sirii acestei spiritualit i.„Na iunile europene sunt bolnave”, afir- filozoful din Freiburg. Europa cultural a

luat na tere în Grecia secolelor VII i VI î.Hr.Acea cultur s-a concretizat într-o tiin avie ii întregii lumi, pe care au numit-o„iubirede în elepciune”. Pierdut fiind ghidul, cheiaîn elegerii spiritualit ii grece ti, este pierdutcon tiin a identit ii omului - i de aici, crizaculturii, criza umanismului.

Calea sacr

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine6 Anul III, nr. 7(23)/2012

Janet NIC~

De mii de ani icoana identit ii a fost tears de praful unuiTimp clipos, ferit de pra tia unor întreb ri puse pe har i pupatpân la mistuirea de sine.

Prosopul ro u al unui orgoliu aristocrat a fost înlocuit, maiîncoace, cu cârpa bunului-sim înmuiat în slug rnicia unui derodemocratic.

Nu aveai ( i nu ai) voie s pui la îndoial sângele albastru alunicei iluzii. i se puneau imediat c tu ele i erai aruncat în beciuldic ionarului la r coare vecinic .

Chirci i în nuca fricii, nituiam ( i nituim) pove ti ruginite,zugr veam ( i zugr vim) umbre pline de goluri i de igrasie. Dar,dar, dar! Cu fiecare gând - pl van de puf - pus la c ru a Realuluimustos, mintea mea vaporoas coboar de la un plusinfinit depleobasme la un zero dovedit tiin ifilitic.

Unde, Doamne, o fi identitatea cea de inox, cea mult decent idocent , premiat de to i func ionarii fricii, livrescologi, cartologi,textologi, începând de la faza pe CUASC pân la faza defazat (dacnu chiar de fazan!) intergalactic ? Unde o fi licoarea asta pur ipuritan în care nici o and de materie nu i-a l sat icrele? Dece punem ceafa f „câr” i f „mâr” în jugul unui Absolutmofturos fa de care nu suntem decât cl tite nedospite, umbre delicurici, i ecoul peticit al t cerii îmbuibate?

Pân când lipim, cu cleiul imagina iei, firi oare de rumegu , refacem stejarul pe care nu l-a v zut nimeni niciodat pân

acum?Iertare, oameni de lux! Am c zut mereu din erori în gre eli.

Gândul nostru cânt , for at nu de împrejur ri, ci de împre-jum ri,do-re-mi-fa-sol-la-si-do-ul unei t ceri de smoal .

ambalul imagina iei ne satisface instinctul moroc nos careatrage mai mult mu tele decât fluturii i ne credem privighetori peram în cire ul unui buliba de dincolo de nori.

Din dou , una: ori suntem sfinc i, ori suntem linc i. Nu vi separe identitatea a fi pânza foarte-extrem-de-invizibil ce-l acoperpe împ ratul gol?

Aten ie la neaten ie! Numai ochiul copilului, neînmuiat încerneala fic iunii, neîncâlcit în brizbizurile unui logos spilcuit, ademascat bâlbâiala cult a unor adul i t mâia i cu infantilism.

Clipa este c mida Timpului, dar i gâdele lui. Ce avem noi?Avem un Timp f cut t ie ei, timp trecut, cu orici cu tot, prin ma inade tocat, din pasta c ruia facem peri oare i chiftele. Gheme de

clipe sunt lunile. Gheme de clipe sunt anii.E vremea, cred, acum când Mileniul Trei ne d cu busuiocul în

cap, s punem sapa, lopata i secera în mâna Frumoasei F Corp,-i acoperim goliciunea cu pânz de cânep i de bumbac, s o

culc m lâng trupurile noastre de rumegu , n sc toare de plozi, asculte i ea gugu tiucii nimicniciei noastre.

Primul pas a fost f cut. Acum dou mii de ani, Dumnezeul cre tini-a m turat grea a l sat pe limba Lui de ambrozia i nectarul

atemporalit ii, cu mur tura Realului pitic.Dumnezeu, ca punct, i-a ie it din fire, devenind linie dreapt .

Linia dreapt i-a ie it din âni, desenând geometrii euclidiene ineeuclidiene.

Cum, Doamne, eu, e-tâ-câ-ul existen ei, s pup parmenidiananeclintire, când Heraclit îmi curge prin vene?

Cum s pip i olduri de zâne când încrederea mea are gastrit ,când v d c mândriei mele i-a ap rut, în partea dreapt , pe nedrept,o tumor înainte-merg toare i gure , c smereniei mele de pluîi trosnesc ramurile de reumatism, c dragostea mea de aproapeleare binecuvântata ciroz ?

Timpul, în obr znicia lui de F t-Frumos, nu cunoa te i nurecunoa te identitatea ca fiind din partea locului, iar Spa iul, înonestitatea sa de brut , ne d putin a neputincioas de a reveni înacela i loc, chiar dac mai deruta i o âr , putin a de a lega verigileîn lan i în bilan , iar cocle ii în flanel.

Himera interiorit ii este Verdele-de-Paris pus pe felia clipei.Tocmai de aceea, oricât am da t râ e porcului-de-Timp, tot nu vomtrece Rubiconul în ara F duin ei.

Gata! De azi înainte, eu n-am s mai vând pielea prezentului peorzul zilei de ieri i pe paraua chioar a zilei de mâine, precumadul ii care v d nev zutul. Am s m joc numai cu p pu ile pe carele am! A a, s moar decedatul!

Iar Identit ii, M riei-Sale-Identitatea (care Identitate?) îi voida în fiecare sâmb câte un colac de poman , coliv i o cea deuic fiart c , de, cine tie ce-o fi pe lumea ailalt !

i voi da i ni te bocanci v tui i pe din untru (c doar nu pedinafar !) c-o fi i pe-acolo nevoie de mers de la un ghi eu de p catela alt ghi eu de p cate pân i faci formele de str mutare, i nuvreau, Doamne fere te, s m pomenesc cu b ici pe t lpi, s r mâni acolo l de pe urm , ca pe lumea aista, unde ideea de briceag nu-

mi face ran în vecii vecilor, dar lama briceagului, da!

INVITA|IELA

PENUMBR{

Constela\ii diamantine 7Anul III, nr. 7(23)/2012 Constela\ii diamantine

Au trecut câ iva ani de la primirea riinoastre în Europa i am ajuns la concluzia

, din p cate, Noua Europ este, înc , unspa iu al conflictului cu reflexe interetnice,xenofobe, na ionaliste, u or voalate de dis-cursul politic multiculturalist i integra ionisttransformat în interfa a unui sistem admi-nistrativ aproape închis, al crizelor de tot felul,inclusiv cea economic .

Intrat în Europa, România a devenit aratuturor posibilit ilor, unde se contureaz caun spa iu al unei realit i dublu-construite:aceea virtual , imaginat i con inut în reto-rica, uniform în acest sens, a clasei politice,i cea imediat , a individului comun aflat în

situa ia de a supravie ui zilnic derivei eco-nomice, sociale i culturale în care se aflcomunitatea care-l cuprinde. Dup mai binede 20 de ani, România poate fi definit maidegrab ca un stat hibrid în care tranzi ia icriza par s fi dus la, a a cum scria Verdery,1996:227, „aparent absurda imagine a uneitranzi ii de la socialism la feudalism”.

Dincolo de metafora cuprins în aceastopinie, o atent dezbatere deschis , antro-pologic a fenomenului socio-politic i cul-tural românesc, oglinde te suficient de trans-parent modul în care prin vehicularea unuirepertoriu de concept normativ, termeni po-zitivi, analitici pentru tiin ele sociale, cumsunt democra ie, anti-comunism, societatecivil , descentralizare, economie de pia ,integrare etc., s-a construit un discurs poli-tic menit a dubla i asigura procesul trans-ferului de autoritate de la institu ia centrala statului c tre o re ea de institu ii politico-administrative cu un grad sporit de auto-nomie. În acest proces de transfer de auto-ritate i privatizare s-a n scut i corup ia.Astfel au ap rut baronii tranzi iei. A a cumera de a teptat, descentralizarea a adus cusine i „parcelarea suveranit ii statului”(Perry Anderson, citat în Vedery, 1906; 208),fapt ce a adus o acut criz a coordon rii iprin incapacitatea p str rii controlului asupraputerii, datorat obtur rii unora dintre cori-

doarele clasice ale puterii. Atomizarea func i-ilor statului a condus la dispari ia ierarhiei ila înlocuirea rela iilor ierarhice pe verticalcu cele pe orizontal prin apari ia unei altere ele clientelare în jurul noilor centre de au-toritate. Aceast transformare, prin anulareacentrului ca symbol ultim al controlului pu-terii în statul socialist, a generat, la nivelulindividului i al maselor, o senza ie de dis-confort, de insecuritate i, în ultima instan ,o nostalgie a centralismului statal, iar la ni-velul institu iilor statului un fenomen de re-jec ie a autorit ii pe vertical i de conso-lidare a pozi iei proprii prin licitarea zonelorde putere local i astfel prin l rgirea sferelorde influen .

Analizând formarea statelor dup c de-rea socialismului, Caroline Humphrey sus i-nea c în aceste zone „ordinea este mai de-

grab produsul unei personific ri a puteriidecât al exerci iului legii, al respect rii unoranumite principii sau a unei societ i civilerobuste”.

Percep ia statului devine, în aceste con-di ii, o simpl proiec ie prin rico eu a inca-pacit ii institu iilor guvernamentale i le-gislative de a impune o direc ie de dezvoltareeconomic . Ca o consecin fireasc a acesteievolu ii, ideea statului de drept, liberal demo-cratic, caracterizat prin conceptual de legeca mediator i garant al acestuia, începe s -i piard consisten a ca proces social, tre-

când din ce în ce mai pregnant în zona simbo-lismului pur politic.

Legea genereaz astfel în jurul ei poatecel mai ciudat paradox al societ ii române ticon inut în sentin a legea e f cut pentru afi înc lcat . Astfel, paradoxul tinde s setransforme în mod de via , negarea legii prineludare sau interpretare p rtinitoare (vezicazul Adrian N stase) fiind frecvent la oricenivel social.

În aceste condi ii se contureaz premi-sele adâncirii crizei de coordonare ierarhicdinspre centru, fiecare comunitate constitu-indu-se la rândul ei într-un nou centru care,potrivit sferei de interese locale, decide când,cum i, mai ales, ce lege se aplic i în ce m -sur . Pasul urm tor, iat c aproape s-a f cut,transformarea comunit ii într-un system so-cial închis din punct de vedere administrativ,care opune legii hot rârea consiliului locali care, prin aceasta, a dezvoltat deseori o

mentalitate derivat din conceptual de statîn stat.

Absen a unei strategii na ionale de dez-voltare sau, mai bine zis, existen a ei doar înplan discursiv face ca fractura centru/unit ipolitico-administrative teritoriale s se adân-ceasc , favorizând o gândire spart , de tipde la o zi la alta, care face ca, în func ie denecesit ile i de interesele de moment alegrupului care de ine puterea, s dispar insti-tu ii, s se modifice decizii luate de adminis-

Al. Florin }ENE

Antropologia tranzi]iei de lasocialism la multiculturalism

Michael Pacher - Sf. Ieremia

48 Anul III, nr. 7(23)/2012Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine

tra iile anterioare, s se nege hot râri ale ins-tan elor judec tore ti etc., toate acestea ac-centuând confuzia i starea de nostalgiepost-totalitar a comunit ii.

Consecin ele unei astfel de politici potda fiori oric rui antropolog care încearc ase-menea previziuni, care, iat , se confirm .

ne gândim numai la politica culturalîn România i vom avea imaginea propor iilorcrizei în care se afl societatea româneasc .Strategia na ional de dezvoltare culturaldin ultimii ani s-a situat undeva între sublimuldiscursului politic i penibilul incapacit iide a concretiza într-un fel sau altul obiectivelepropuse. Viziunea reduc ionist asupra cul-turii i evitarea aproape programatic a impu-nerii ca prioritate a conceptului de educa ieprin cultur a condus la abandonarea absur-

, în virtutea descentraliz rii, a singurelor„capete de pod” prin care se putea lansa cum-va o politic educa ional bazat pe cultur .

O alt anomalie a politicii culturale esteîncurajarea monopolului asupra unor dome-nii de crea ie, f s încurajeze apari ia unorasocia ii profesionale, pentru democratizareaorganiza iilor de creatori. Astfel au r mas ace-lea i Uniunii de Crea ie, la compozitori, lascriitori etc., cu toate c , de exemplu, LigaScriitorilor Români func ioneaz de mai binede 6 ani, cu mult succes, atât în ar cât i înstr in tate, ea nu a c tat statut de asocia iede utilitate public .

mai spunem doar c , în vreme ce înRomânia cultura este în eleas ca apar inândapriori elitelor intelectuale, concretizându-seprin produc iile institu iilor profesioniste decultur , teatre, muzee, biblioteci de nivel na-ional i jude ean, colec ii de art i prin pro-

tejarea patrimoniului, c minul cultural i lu-mea îndep rtat a satului sunt o zon situatîntr-un con de umbr . În Europa, în care amintrat, cultura se caracterizeaz printr-o sin-gur sintagm : long-life education.

Trebuie s în eleag factorii de decizie educa ia permanent are o responsabili-

tate social . Costurile sociale ale unei politicieducative gre ite, care nu acord locul co-respunz tor educa iei continue, vor fi sim-itor mai mari decât cei câ iva lei a c ror ob-inere se a teapt prin intermediul unor eco-

nomii bugetare.Procesul de reconstruc ie al statului post-

socialist pare s se afle deocamdat în impas,suspendat undeva pe drumul tranzi iei c treo Europ liberal-democratic i multicultu-ralist , costurile sociale ale bâlbâielilor stra-tegice române ti fiind, pe termen lung, extremde greu, dac nu imposibil de acoperit. Dife-ren a între spa iul de aici i cel de dincolo vafi atunci acoperit integral de e bine i a a.

Doina DR~GU}

Romanii aveau, între alte vorbe de duh,i celebrul dicton „Habent sua fata libelli“

(c ile î i au soarta lor). Este ca i cum aispune c o carte, ca obiect material, i-arputea decide, ea îns i, destinul.

Soarta unei c i este prezidat de maimul i factori; rolul esen ial îl are, desigur,Autorul. Intervin, apoi, editorul, tipografuli cititorul. Intervin i vremea, i vremurile.

Au fost cor bii i vapoare care, scu-fundându-se, au dus în adâncul m rilor ioceanelor nu numai bog ii, nu numai tu-nuri, nu numai oameni, ci i c i.

Istoria culturii i civiliza iei consem-neaz i efecte nefaste ale vremii i efectecauzate de unele min i bolnave. Au pierit înfl ri atâtea minuni ale lumii antice.

Numele incendiatorului TempluluiArtemisei din Efes a fost declarat odios, iarcine i-l pronun a avea parte de represalii.Cu toate acestea, Erostrat - incendiatorul -bântuie ca o fantom prin memoria omenirii.

Au c zut prad fl rilor miile de per-gamente ale Bibliotecii din Alexandria.Nero incendiase Roma pentru a se distra.În acest pârjol au devenit cenu alte i alte

i. Numai dup ce Gutenberg inventeaztiparul, c ile au c tat o ans în plus desupravie uire. Ele s-au aflat, i se afl , ge-neric vorbind, la mare cinste: apari ia an-ticarilor spune mult în aceast privin .

S-au mai cunoscut i min i înfierbân-tate care f ceau alergie la ideea de cultur ,implicit de carte. Ideologul celui de-altreilea Reich, faimosul Goebbels, declaracu cinism c atunci când aude de cultur , îivine s scoat pistolul i s trag .

Plutoanele de execu ie, i naziste, icomuniste, au trimis pe lumea cealalt unmare num r de oameni de cultur , v duvindastfel posteritatea de operele pe care ace tiaar mai fi putut s le dea.

„Somnul ra iunii“, vorba lui Goya, ascut mon tri i în spa iul românesc; s

ne gândim, spre exemplu, la c ile luiSadoveanu arse în pia a public de legio-

nari; s ne mai gândim, de asemenea, lamiile de titluri i milioanele de exemplarede c i care au fost topite în timpul comu-nismului; s ne gândim, în sfâr it, la acele

i care au fost efectiv arestate i închiseîn a a-zisele „fonduri documentare“ alebibliotecilor publice.

Gândurile acestea mi-au fost prilejuitede un fapt, care ar putea s fie anodin dacn-ar fi vorba de c i: o licean , fiic a unuiimportant om al legii, i-a incendiat acestuiabiblioteca. S-ar putea crede c a f cut-ofiindc tat l s u ar fi pus-o s citeasc , dincopert în copert , masivele tomuri. Eroare!,juna a dat foc c ilor pentru a acoperi furtulsumei de 15.000 de euro.

Ce-l va fi afectat, mai mult, pe d-l pro-curor? Pierderea c ilor sau a banilor?Bani va mai strânge, dar c ile acelea - nu.

De unde se vede c soarta c ilor de-pinde în primul rând de oameni (sau ne-oameni).

SindromulErostrat

Stephan Lochner -Îngerul cântând la harp

Constela\ii diamantine 9Anul III, nr. 7(23)/2012 Constela\ii diamantineIulian CHIVU

Consisten a i persisten a unor presiunisociale eterogene conduc tot mai mult jude-cata de valoare în România de azi la o anumitatitudine compulsiv în rela ia cu exerci iulputerii. Diagnoza gr bit , propagat duppsihologia mul imilor i puternic determinatde op iune pe criteriul facilului pentru o surssau alta de informare propune sociologilorun subiect ispititor i spectaculos. Tranzac-iile, preponderent încruci ate în comunicare,

precum i tranzac iile ascunse predominactul de propagand implicit în marketingulpolitic românesc. Este adev rat c istoria spi-ritual a umanit ii se arat a fi o permanent

utare a esen ialului (eidos), cum se subliniaîn filosofia greac , apoi în filosofia german(das Wasen, la Husserl) i, într-o manieraparte, chiar în filosofia vedic (maya).

Hindu ii (Bhagavad-Gita;III,26) obi -nuiau s spun c „în eleptul nu trebuie stulbure mintea celor ne tiutori, lega i defapt ”, tocmai ceea ce filosofia greac numeacunoa tere empiric (în factual). Ridicarea laidee presupune ridicarea gândirii (dasDenken) la adeverire (die Wahrung) ale c reiconcluzii metodice au dus la principiul logic.

S-ar p rea c în psihologia mul imiloropereaz i o logic aparte, unde metoda dife-ren ei cedeaz în fa a celei a concordan ei;deciziile trebuie s aib cât mai pu ine di-feren e între ele fiindc radicalismul diferen eitulbur . Îns în condi iile unei comunic ride mas de tipul tranzac iei încruci ate seajunge la blocaje care conduc la tranzac iaascuns , în care persuasiunea argumentului

ueaz fiindc o îndoial respins nu estei suprimat .

Din prejudec ile care urmeaz s se ve-hiculeze nu rezult alte prejudec i, ci doarjudec i eronate (derivarea e proces logic inu na te ira ional), notam i cu alt ocazie.Gândirea empiric nu cunoa te abstrac ia,dar nici erorile ei nu sunt totale, fiindc sigurau dorin a de exactitate. În logica lui Kant,tocmai pe acest temei se f cea diferen a întreopinie, credin i tiin ; opinia fiind o jude-

Referen]i [i referin]e \njudecata politic# de valoare

cat problematic , în timp ce credin a esteuna de tip asertotic, spre deosebire de tiin ,unde judecata este una apodictic , fiindcnu poate fi negat .

Dac am asocia yoga vedantin , care sevrea a fi calea, dar calea spre des vâr ire,în elegem de ce în Bhagavad-Gita (IV,38) sespune c „nu exist aici pe p mânt un instru-ment mai purificator asem tor Cunoa terii”.

Des vâr irea Sinelui era totu i accesibilatât prin medita ie, prin Sam Khya, dar i prinYoga faptei (XIII,24). Aceasta din urm , ca icunoa terea empiric , au relevat argumenteledeterminismului, prin aceea c acelea i cauzeproduc totdeauna acelea i efecte, chiar dacera vorba i despre exclusivitatea reflec ieiasupra Sinelui.

Tot în leg tur cu asta i vechii greci (Pla-ton; Phaidros,265A) reu iser s separe celepatru tipuri de derapaje ale Sinelui, respectivnebunia apolinic sau profetic , nebuniadionisiac sau telestic , nebunia poetici nebunia erotic . Prospectând reac iile

mul imilor mediocre în fa a crizei globale, elene furnizeaz destule motive s credem într-o a cincea categorie de paranoia - nebuniaprotestatar . i tot de la Platon tim c ceamai bun guvernare nu este cea spre folosulcet eanului (care vizeaz referin a), ci aceeaspre binele lui (aceea care acrediteaz refe-rentul).

Ast zi, sociologii ne propun no iunea decalitate a vie ii, ca raportare a condi iilor devia i a activit ilor sociale la nevoile, valo-rile i aspira iile umane, m surat în indicatoride stare: cum individul î i evalueaz propriavia în raport cu ceilal i, ce tipuri de muncpresteaz i ce tipuri de munc î i dore te,cum implementeaz factorii care îi u ureazmunca i via a, ce tipuri de locuin practici ce func ionalit i î i asigur prin acestea etc.

În România, îns , o comunicare a datelorde acest gen i comentariile tiin ifice obiec-tive pe seama lor lipsesc sau sunt umbritede sondaje de opinie comandate i al c rorscop este abaterea judec ii opiniei publice

spre elemente surpriz , adesea am gitoarepentru speran ele concrete ale românilor.Aprecierea recent a pre edintelui Traian B -sescu potrivit c reia România nu este o ar

rac , dar românii nu sunt suficient de har-nici a fost amplu i variat comentat de pres ,de i adev ruri similare s-au spus despre ro-mâni înc din secolul al XVIII-lea.

Presa a f cut i cu acest prilej o comuni-care de tipul tranzac iei ascunse. Scopulacestei comunic ri, vizând indivizi i grupuri,a fost s orienteze atitudini prin combinareade elemente afective i cognitive, legate denevoi sau lipsuri pe seama unor motiv ri uni-laterale, evalu ri supralicitate i au avut cascop s determine reac ii previzibile, ceea ceîn mod curent se nume te manipulare.

În final, lucrurile acestea conduc în struc-tura Sinelui na ional la un tip aparte de cata-cronism, fiindc produc decalaje culturale ieconomice, iar motilitatea individual esteparalizat sub influen a grupului c ruia in-dividul îi apar ine prin alienare, speculândfenomenul Caplow, de tip etnocentrist (ten-din a grupului sau a persoanelor de a se su-praestima inclusiv ca semnifica ie social ).

Pe de alt parte, presiunile sindicale su-gereaz celor s raci prin abaterea aspira ieide progres, voit sau nu, un a a-zis welforesystem (sistem al bun st rii), ceea ce, în ne-voia partidelor politice de ascensiune la pu-tere le-au f cut s accepte un pact de com-promis i a determinat apari ia unui num rsupradimensionat de asista i social pe careeconomia, pe fondul crizei accentuate, nu-lmai poate sus ine.

Sciziunea produs astfel în continuumuleconomic este grav , fiindc paralizia ac iuniisociale nu mai determin ansamblul vie ii so-ciale, cum observa sociologul german MaxWeber.

Ac iunea social româneasc , prin efec-tele globaliz rii, nu mai transfer valori de lao genera ie la alta, nu mai vizeaz valori su-preme i se rezum doar la trebuin ele prima-

10 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

re, iar ca finalitate se modific greu în func iede valorile promovate de comunit ile intere-sate. Nicolae Iorga numea asta abandon isto-ric, desolidarizare compulsiv fa de con-tinuumul previzibil al fiin ei na ionale, un tipaparte de anomie, respectiv de incoeren .

Dac putem vorbi despre un generic dis-curs al na iunilor i deci despre un discursna ional, am putea observa cu u urin o evi-dent turbulen a determin rilor ce ame-nin s dezechilibreze raportul cu legea na-tural , cu toate c la nivel macro se fac totu iconexiuni esen iale. Modul teandric de exis-ten , despre care vorbea i Nichifor Crainic,înclin spre uman, dar nu atât cât s -l bascu-leze în extrema dostoievskian a idealuluisodomic. Starea de fapt despre care vorbimeste datorat dualismului lu rii la cuno tini caracterului ireversibil al semnifica iilor; o

problem preponderent a esen ializ rii în re-feren i diferi i, chiar divergen i, care conducspre referin e convergente.

Marketingul politic, a a cum este el în-eles de media româneasc , sfidând evolu ia

sau involu ia unor factori economici, selec-teaz referen i divergen i (de pild , o aser-iune a lui Traian B sescu din anii când era

ministru al transporturilor, o alta de când eraprimarul capitalei i o alta din primul mandatde pre edinte) spre a for a argumente ale uneiinconsecven e politice a personajului.

Voit sau nu, acest tip de discurs încalccâteva principii elementare ale logicii: al iden-tit ii, al noncontradic iei i chiar al ra iuniisuficiente. Elucid rile, astfel viciate, constru-iesc o alt ordine în realitatea care se dore tea fi precump nitoare. Se trece cu o u urinfie imputabil releivoin e, fie ne tiin ei, de lacazuri cu o singur circumstan comun (re-ducerea salariilor în sectorul bugetar), la ca-zuri cu o singur diferen între ele (refuzulsub diferite forme a unei discipline sociale).

Evident este îns c discursul mediaticromânesc în probleme de marketing politictinde spre judec ile entimematice de gradulal doilea (toate insuccesele se re in pe seamapre edintelui doar pentru c provine din par-tidul de guvern mânt, oricât s-ar deta a elde executiv; discursul mediatic al opozi ieiinte te s produc o bre nu de natur cons-

titu ional , ci o disensiune de efect). Numai dup separarea de drept a puterilor în stat,

discursul mediatic al opozi iei a fost incon-secvent; în timpul lui Ion Iliescu a intit sprecorup ie i criptocomunism. În timpul lui EmilConstantinescu a vizat explicit personalita-tea inofensiv a acestuia (înfrânt de struc-turi), ca acum centrarea referen ilor s se facdoar pentru omogenizarea referin elor, sub-ordonate unui singur scop: dezechilibrarea

puterii (o nou suspendare a pre edintelui).Dac acestea sunt chestiuni ce in de de-

ontologia presei (flexibil i ea la români, con-trar tiin elor comunic rii), opinia public ,în partea ei independent de pres sau desindicate (poli majori de influen ), cu toate

nu mai este cople itoare, r mâne totu idecisiv în exerci iul electoral dup criteriisondate de sociologi, îns greu influen abileca referent. În confruntarea de la ultimul scru-tin preziden ial dintre Mircea Geoan i Tra-ian B sescu a fost suficient o singur refe-rin , cea a unor vizite discrete, una mai întâila Moscova i o a doua la Sorin Ovidiu Vântu.

Acestea trimiteau la referen i diferi i, darcu o referin convergent ; românii au înco atitudine rezervat fa de ru i, cu argu-mentele lor istorice, iar numele lui SorinOvidiu Vântu este asociat cu prejudiciereaprintr-un fond na ional de investi ii a multormii de oameni de buna credin . Ori acestedou referin e au avut o convergen care adecis soarta scrutinului. Votul opiniei (jude-cat problematic ) a întrecut manifestareaunor credin e (judec i asertotice) i a tiin eipolitice (judecat abductiv-apodictic ). Me-toda de analiz a opiniei a fost una inductiv ,potrivit c reia condi iile determin i efectuli cauza. Votul dup credin a fost unul aser-

totic, conform a tept rilor, considerând ctoate cauzele conduc la acela i efect în psi-hologia mul imilor, în timp ce în judecataabductiv , de eliminare a simetriilor, condi iapoate s varieze de la un caz la altul. Opinias-a manifestat ca o entimem de ordinul altreilea (concluzia a fost l sat ca problem la

deliberarea electoratului).Credin a s-a manifestat ca o entimem

de ordinul întâi (deruta de prioritate premiz -concluzie), iar cei care au dat curs tiin eipolitice s-au situat în contextul entimemeide ordinul al doilea, mizând c premisa minoreste evident . Politologii cunosc bine c ba-lan a în luarea deciziei în favoarea opiniei,cu ra iunea ei emo ional simpl , de tipuleduc iei, caz în care concluziile nu totdeaunasunt echivalente, de ata ament fa de cei îndificultate e greu de cuantificat: cazul lui GigiBecali în alegerile pentru Parlamentul Euro-pean, cel al lui Ion Iliescu dup Nicolae Ceau-escu, probabil i cel meteoric al lui Dan Dia-

conescu - prin victimizare.Pe de alt parte, intervin regulile psiho-

logiei mul imilor de desemnare a liderilor.Lucrurile acestea îns sunt valabile în cazulpopoarelor lipsite de o cultur politic i deun îndelungat exerci iu democratic, undeesen ialul pune în umbr ra ionalul. In-tensiunea, ca i extensiunea referen ilor va-lorii logice variaz nu numai de la un individla altul (referen i diferen iali), de la o regiunela alta (referen i comunitari), dar i de la unpopor la altul (referen i istorico-sociali iculturali). Premisele, la rândul lor, sunt fiedecisiv suficiente, fie decisiv necesare. Încazul electoratului din România, conclu-sivitatea influen ei nu totdeauna valideazadev rul premiselor, de aceea politicieniicred mai mult în referin decât în referent(ceea ce face i presa româneasc ), iar va-lid rile se realizeaz mai pu in ca valoare deadev r i mai mult ca valoare de referin .

Conrad Witz - Pescuitul periculos

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 11Anul III, nr. 7(23)/2012

Starea politic i social aGermaniei la început de secolXV amprenteaz puternic ipictura. Ora ele s-au dezvoltat,prin comer , cu o rapiditateuluitoare, fiind practicindependente, locuite de oburghezie bogat , iubitoare defast i inedit.

Mecenatul princiar e inexis-tent, ca i Cur ile apte s le deaîndrum ri arti tilor. A a seexplic formarea a numeroasecentre de pictur care, în ciudavecin ii, comunic destul depu in între ele. Adesea colileastfel create prefer s cauteînv minte în alte ri: Flandra,Curtea burgund sau Italia.

Mijlocul esen ial de

Florin M~CE{ANU

expresie va fi pictura de altar,care grupeaz un mare num rde panouri în ansambluri vastei care cuprind deseori, pe

lâng pictur , i sculpturipictate. În stadiul s u cel maievoluat, altarul ofer un corpcentral, în genere cu decora ieplastic , un coronamentdeasupra, o predel dedesubti, de fiecare parte, voleuri

adesea duble i pictate peambele suprafe e. Dup cum sedeschid sau închid voleurile, seob ine o mare varietate deaspecte.

Unul dintre primele centregermane de pictur este cel dinKoln, unde produc ia decalitate începe cu Maestrul

Sfintei Veronica.Marele pictor al

Hamburgului este MaestrulFranke, care a executat, în 1424,pentru biserica Sfântul Ioan, unaltar comandat de navigatoriice f ceau comer cu Anglia.

În Rottweil, Lucas Moser iConrad Witz au preocup riînrudite îmbinând curajul cuinova ia.

Stephan Lochner se na te înMeersburg i activeaz intensîncepând din 1922 în Koln.

În Tirol, un foarte maremaestru, Michael Pacher, este,în general, refractar la ceea cese în elege prin spiritul

Conrad Witz - Miracolul pescarilor

Rena terii.La Salzburg exist o coal

local a cunoscutului Frueaufcel B trân, unde activeaz între1470 i 1507.

În minusculul ora imperialNordlingen, în preajma anului1475, îl întâlnim pe FriedrichHerlin, iar la Nurnberg peWolgemut.

Artistul ce i-a dat titlu denoble e picturii germanice lasfâr it de secol XV a fostalsacianul Schongauer, care,

scut la Calmar, pe lajum tatea secolului, a întemeiataici un atelier de mare reputa ie.Moare în 1491.Michael Pacher - Încoronarea virginei

12 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

„Orice s-ar spune, în irul de secole, dela poe i po i i i-e îng duit s a tep i impul-surile în stare s rea eze omul în inima uni-versului, s -l abstrag pentru o clip din a-ventura sa distrug toare, s -i aduc aminte

exist pentru orice durere i orice bucuriedin afar un loc care se poate des vâr i lainfinit, un loc al hot rârii i al ecoului”. (AndréBreton)

Un loc al hot rârii l-a dobândit, prin ta-lent i trud asidu , poeta Maria IleanaBelean, c reia i se poate încredin a atestatde consacrare pe arealul literaturii românecontemporane. Dac nu e imposibil, atunci eanevoioas aceast escaladare spre vârf deChomolungma, nu oricui accesibil . Aseme-nea alpinistului, e nevoie de cutezan , demult „antrenament”, de motiva ie, dar înaintede toate de darul dat în datumul t u: îl ai, orinu-l ai; dac -l ai, atunci, str duie te-te s îlfolose ti spre un el, un scop, un sens, c ci:„orice om cuminte face ceva în vederea aceva, i acest ceva este o limit , c ci scopuleste un hotar. Atunci, dac exist un astfelde scop ultim, este exclus un proces de deve-nire la infinit, iar dac nu exist un asemeneascop, nu va mai exista cauza final ”(Aristotel,- Metafizica, Editura Academiei R.S.R., Bu-cure ti, 1965, pag. 97).

Poeta Maria Ileana Belean î i deshide vo-lumul cu poemul „Îngerii urc la cer”, poemde titlu; nu pot a percepe motiva ia care aîndemnat-o s i numeasc poemul, a a, b -nuind doar o substan ial înc rc tur cono-ta ional i o simbolistic aparte, pân la su-bliminalul eului, greu de ajuns i inuit.

Cititorului gr bit, ori neavizat, ori pu inelevat, îi poate sc pa nuan a, simbolul, cono-ta ia, ideea, esen a, lecturând cu oarece negli-jen pe care nici el însu i nu i-o b nuie car s lui în el.

De teama unui fiasco ingrat, nu m-a în-cumeta la a-mi face p rere.

i totu i, calitatea mea de fidel cititor alpoetei m -ndeamn la reflec ie.

Îngerii urc la cer pentru c acolo e locullor, nu printre p mântenii care au adunat înei tot r ul universal, printre oameni care se

ituiesc între ei, se autodevoreaz precumfurnica buldog i se plâng apoi de durere,întristare i suspin - cum ar zice sacerdotu’dom’ popa. De acolo, ei ne vegheaz i nezâmbesc. Dac vor, dac pot, dac au cui,dac au pentru ce i cine.

Primul cuvânt din prima poezie a volu-mului este „singur tatea”. Dac n-a fi cititîn prealabil cartea, s-ar isca, în mentalul meu,nu o întrebare, ci o precipitare de a evaluaeronat acel ceva din citatul de mai sus al luiAristotel.

Volumul, odat început, te duci cu lecturapân la cap t; ajungând la cap t, sim i nevoiade a continua cu volumul al II-lea pe care,neavându-l, mai cite ti înc o dat , iar oricinetie c o lectur reluat , adaug noi frumuse i,

redescoperind ce nu ai reu it din prima.i mai descoperim o poet autentic ce

scrie bine, o poet care încearc consacrarea,a c rei oper s se înscrie în circuitul de va-lori, în axiologia artei.

Volumul de poezii „Îngerii urc la cer” -sa i-mi p rerea ne tirbit - este un manual

lirico-epico-erotico-filozofic, acceptând p -rerile pertinente ale distin ilor cititori ce vorfoileta, motiva i de actul culturii de care nea-mul nostru are atâta nevoie, ca de aer, ap ,foc, p mânt - grecul numind elementele -apeyron.

Primul tristih al poemului mi-a fost caprimele fire desf urate de pe suveica Pene-lopei, încercând s i ese pânza.

Al doilea trisih începe cu „azi”; un aziperpetuu, un azi care vine din viitor, aducând

cu el mistere pe care le vom, ori nu, descifra,care vine ca un oracol al sibilinelor, nepu-tincio i a ne împotrivi, ca un joc al stereo-tipiilor, în care inefabilul, inexorabilul se vaproduce, ca o sentin divin , irevocabil i

drept la recurs.„zilele ascund//la pieptul r nit//cununa

de spini//a mai trecut o noapte//de atâta alb//îngerii urc la cer”.

Într-o lume bezmetic , ce simte zvonulde apocalips , îngerii trebuie s urce, iar noivom coborî în dedesubturi, de unde vom daori primi un telefon cu „num r de interior” -cum spunea regretatul Adrian P unescu.

Poeta abordeaz , responsabil, marileprobleme ontologice la care nu vom primivreodat , în via a asta, r spunsuri la între-

rile pe care i le pune poeta, cu obsesiepân la obstina ie.

Poeta iube te via a pân la sublim, pânla propria-i risipire în eul ei, înainte de toate,fiind o extrovertit .

„dragostea// ar trebui s fie sculptat subpleoape//pentru a nu fi oarb ”. Iat o ima-gine poetic , ce nu ar fi putut închipuit înmentalul meu!

Verbul „ a fi” revine ca un leitmotiv într-oconfesiune de credin :

„exist iubire//în dimine i evadate dinnoapte//în lumina care deschide u a spre tinede iarb ”.

„exist iubire în anotimpuri//am strânsiubire//din felinare aprinse de margini dedrum”.

Ca o neîmplinire, în via a asta, se leagsperan a:

„poate-ntr-o alt via //m chemi s intru-n dorul t u//s am de unde curge ve nic”(Exist via )

Lectura poemului „izvorul ce aprinde ne-ru inat felinare” î i las prelins lacrima peobraz, chipul bunicii fiind o acuarel de ocromatic curcubeic . A aduce în paginîntreaga poezie, dar las cititorului pl cereade a l crima. Selectez doar:

Vasile POPOVICI

“_ngerii urc# la cer”

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 13Anul III, nr. 7(23)/2012

„cu riduri i privirea cald //bunica//îmitaie gândurile//...

„mi-e dor//de inocen a r mas lâng sal-câm//nu tiu s m g sesc printre flori//...”

„chipul de pe piatra de mormânt//nu maistreaz albul c ldurii//zâmbe te blând, ca

un aman care i-a încheiat”.„- bunico//toate crengile s-au pr bu it//

nu mai tiu s di pomi”.i-am l crimat i eu.

Poemul „ce gust are azi neprev zutul”este în acela i timp i o întrebare neretoricpe care i-o pune poeta; despre gustul nepre-

zutului de ieri, nu mai tim nimic.Desprinderea de „acest eu” pentru o sim-

bioz cu un alter ego: „un sentiment de beati-tudine m face nemuritoare//pentru o zi//pentruu o clip // - versuri ce-mi amintesc deHyperion al lui Eminescu, ori de Demonul luiLermontov, ori - ca s m deconspir - de Lu-cifer al meu, poem de 202 strofe, în curs deapari ie, încercând a întregi o trinitate n s-cut ... de nimenea n scut .

Universul poetic al Mariei Ileana Beleane cât un univers.Poeta st pâne te atât fi-gurile de stil - tropii -, cât i figurile de cuge-tare, de sintax poetic . A aminti, în frec-ven a folosirii, câ iva dintre tropi: epitetul,metafora, prosopopeea, compara ia, dar isindetonul i asindetul, elipsa, interoga iaori exclama ia retoric , ca mijloace poeticede care se folosse te orice poet.

Epitete: „amurgul însângerat”, „seri al-be”, „alb poem”, „frunze r nite”, „gândul as-pru”, „lini tea duioas ”, „visul înfiorat”, „la-crima împietrit ”, „aerul sculptat”, „vorbele u-ierate”, „degetele oarbe”, „ramul adormit” .a.

Metafore: „ad postul zorilor//se cl -de te// secet de cer//în fiecare stânc ; „p -durea de cuvinte nespuse”; „cuvântul//ziditîntors în vorbe fl mânde//; „adierea care în-chin firul de iarb //din vasul de lut; „pe cre -tetul efemerului//se a terne lumina”.

Personific ri: „seara î i întoarce pri-virea”; „suspinul se face fluture”; „îndoialase zbate în plas ”; „s rutul izvor te”; „chi-ciura//cu mâna cump //întinde pânza”;„timpul//mângâie trupul//în care pulsez”;„minciuna bate din palme”; „timpul se dez-brac de timp”; „soarele//tremur de frig”;„înflore te lutul” .a.

Fire sensibil , atent la rosturile firii, cumesaj direct ori subliminal, poeta Maria Be-lean d sens i scop i el trecerii omului printimp, l sând testament urma ilor c trebuie

lase în urma lor o urm care s plac Dum-nezeului ei i-al nostru.

Ne-am interceptat virtual, în speran a cîntr-o bun zi o voi îmbr a-o concret iprietene te.

Contemporary Literature Press,sub auspiciile Universit ii din Bucure ti, în colaborare cu BritishCouncil i Institutul Cultural Român

Anun publicarea volumului

David Lodge. A Reader.Parallel Texts. 159pp.

editat de Lidia Vianu.Selec ia textelor de Brându a R ileanu.

(ISBN 978-606-8366-26-5)

Contemporary Liteature Press public primul Reader David Lodge, i înacela i timp primul volum de David Lodge online. Selec ia pe care aalc tuit-o anglista Brându a R ileanu cuprinde fragmente din zece romane, înoriginal i în traducere româneasc , sub form de texte paralele.

Scopul unei astfel de publica ii este în primul rând s îndrume cititorii lui Lodgetre opera propriu-zis . În acela i timp, faptul c volumul adaug originalului

traducerile fragmentelor, preluate din volumele Editurii Polirom, va ajuta cusiguran pe cei care încearc s înve e cât mai bine limba englez .

scut în anul 1935, David Lodge i-a început cariera ca universitar. Acum senum printre cei mai cunoscu i critici i romancieri englezi ai momentului. Ceicare doresc s -i cunoasc întreaga oper vor g si informa ii ample înCronologia cu care se încheie volumul nostru. Caracteristica esen ial a opereilui Lodge este echilibrul pe care îl stabile te între tradi ie i inova ie. Lodgescrie pentru prezent, f îndoial , dar se bazeaz pe o profund cunoa tere atrecutului.

Autorul însu i a încurajat alc tuirea acestui Reader. A f cut-o, de bun seam ,în dorin a de a sprijini CLP, "Editura pentru studiul limbii engleze prinliteratur ". Volumul acesta bilingv dovede te c literatura bun trece grani ele,i c , în aceast aventur , cunoa terea limbilor str ine este un aliat necesar.

David Lodge. A Reader, editat de Lidia Vianu, s-a lansat oficial la data de12 iulie 2012, dar volumul poate fi consultat i desc rcat la adresa de internet:http://editura.mttlc.ro/david-lodge-reader.html

Editura pentru Literatur Contemporan v invit s accesa i website-ulwww.editura.mttlc.ro. Editura public lucr ri atât în limba englez cât i înlimba român . Pentru sugestii sau comentarii, v rug m s v adresa i Editurii,lidia.vianu@g.unibuc.ro.

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine14 Anul III, nr. 7(23)/2012

George FILIP(Canada) Era poe\ilorEra poe\ilorEra poe\ilor

Din taine

povesteai de flori c -s majestuoasecâinii îmi spuneai c sunt frumo ite sc ldai în ochii unei iepei-i sp lai de bube pe lepro i

erpii calmi te mângâie pe gleznelupii- i râd prin ochii de t ciunimieii î i vorbesc de semne-astralepe tii- i cânt psalmi i rug ciuni

stai cu ur ii seara în m niigrâu de aur râde-n p rul t upâinea cald o împar i pe uli i

lm cind ce-i bine i ce-i r u

rile lumii- i vin în palmorbii te ghicesc pe unde e tii când îmi cite ti din sfânta carte

cu mari taine m aghezmuie ti

da Dian , ie- i st -n putere te recl de ti în Dumnezeu

dar eu am p cate, scriu poemei-am s m renasc pu in mai greu...

Gr dinar

lâng o cruce din cimitirzâmbea în aer un trandafir

nimeni vreodat nu a aflatcine îl ud sau l-a plantat

va arde smirn pân s timde ce ne na tem, cui îi murim

pân deschidem tainele firiiîmi v d de treab : ud trandafirii.

Naufragiu

Înot prin ochiul meu de veghespre portul care m-a uitatsunt zdren uit de naufragiii mi-am pus umeri de b rbat.

nu-i aproape, nici departei nu-i departe sau aproape

mai important e-n existenca ve nic s i îno i sub pleoape.

Planeta asta geoidi inventiv în ambi ii

cu sentin ele de-a duraprea indulgent cu bandi ii.

De-aceea îmi înot sub pleoapei slug -mi sunt dar i satrap

iar de furtunile m -ndoaielansez un S.O.S. i scap.

C-a a e arca; precum via aiar via a noastr -i ca o arcpe care c pitanu-i mami prea devreme ne în arc .

Ning pesc ru ii dinspre Soaredelfinii zboar cât mai susdoar eu îmi târâi arca vie iipe traiectorii care nu-s.

Nu-mi d o clip libertateanu irosesc niciun atompe insulele disper riidescop r no iunea OM.

Pe um r mi-am pus steagul albpe steagul alb am scris destini n-am pe nimeni s m -ntrebe

spre unde plec, de unde vin...

În mine se ascunde-o lumei-n lume mai pulsez i eu

ca o molusc ce-a ratat-olaboratorul Dumnezeu.

i dac nu mai dau de maluriiar arca-mi scâr âie s raci-o fi s e uez aiurea

pribeag, lucid, ei bine, dac ...

Înot prin ochiul meu de veghespre portul care m-a uitati simt c naufragiul vie ii

mi-a pus pe umeri un b rbat.

Noapte imaginar

o umbr care ve nic m respingedoar arborii în lacuri r sturna ipe ti pe nisip viseaz idealuriiar vulturii - pe cer - crucifica i

nu îngerii ce mai plutesc pe aripiptura dintre p ri nu e ti tu

pârâu-nfige ghearele în malurii la intrarea-n grot scrie nu!

o stânc verde zace-n str lucireîmi taie drumul arpele de casochiul de veghe-i plas pesc reasctimpul se-ngroap -n propria-i melas

pe pragul casei plânge a teptarea ve i g si pe cump na fântânii

cu fa a oarb i cu palme moarteo s i aspir în noaptea alb - sânii.

Ploi acide

Cad ploile acide peste ora ul arsi florile-s ascunse în bunc re de ger

femeile sunt semne discrete-n metatarsiar mercenarii lumii dau cu grenade-n cer.Alerta e total , b trânii au muritdoar câte-un câine latr insinuând un osîn triburi disperate fugim spre infinit

ri, cu pruncii-n bra e în s nii sau pe jos.Acolo e speran a, hai s fugim copiiaici sunt legi prea strâmbe i totul pute-a fumacolo curg izvoare din cer cu ape viiaici r mâne ansa de a porni la drum.Civiliza ii multe s-au perindat la noicelula cerebral s-a dilatat prea multnoi tim în eprubete s facem un r zboii pe savantul tainei s îl trat m de smult.

Locotenen ii soldei ne instruiesc nebunifemelelor de strad ei le pr sesc copiiau ce gândesc în ceruri s rmanii mei str bunicând v d cum ne complacem în tristele urgii?

scrie o poem despre p mântul mortdar îmi e spaim , groaz de cititorii meiei nu au înc -n mân faimosul pa aporti-a vrea s fiu leprosul nedesp it de ei.

a e pe planet stimate viitorne-au extirpat con tiin a i suntem mor i de viiavem nevoie cert de-un tân r Gânditor

ne dezlege taina acestei pu rii.E fum, e fum prieteni în ar pân -n cerfilozofii sterile au fecundat con tiin acu ochii du i aiurea spre oaze de eterne arde ca pelagra fl mând , umilin a.Iar mercenarii lumii dau cu grenade-n cerfemeile sunt semne discrete-n metatarsi florile-s ascunse în bunc re de ger;

cad ploile acide peste ora ul ars.

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 15Anul III, nr. 7(23)/2012

Livia CIUPERC~

De patru decenii i jum tate,pentru Dan Pl u via a înseam-

mistuire, vibra ie, înnobilarea cuvântului scris. Talentul h -zit (dar divin întru îndumnezeire)rode te cu patos, ca o tor arzân-

întru iubire, frumuse e moral ,sensibilitate. Cunoscut scriitor ijurnalist profesionist, Dan Pl -

u abordeaz cu egal succes odiversitate de genuri i stiluri li-terare: poezia, foiletonul, pamfle-tul, fabula, proza satiric , roma-nul, dramaturgia, cronica literarsau teatral etc. Toate aceste în-su iri (daruri) au devenit, în timp,adev rate virtu i.

Scriitorul Dan Pl u cultivo proz poetic cu filon dramatici coeren contextual , naratorul

omniscient implicat devenindinstan moral . Din bogata co-rol creatoare, romanul r mânepentru scriitorul Dan Pl u unpunct forte, un spa iu generos dereflectare a subtilit ilor fiin eiumane.

Publicat în 1985, Veghea esteun roman social, deopotriv , unroman de dragoste, o pledoariepentru via a de familie, dar cu unfinal ocant, în sensul c proza-torul a dorit, i a reu it, s ucidacea „gen malign ” din fiin auman , despre care scrie AmosOz, i s transforme fanatismulîn îng duin , în toleran . Fi-nalul acestei complexe pove ti devia seam cu uvoiul înspu-mat al torentului surprins de h ulpr stios - rev rsare în abrupt...Sfâ ietor de trist...

Incursiune \n prozaromanesc# a scriitorului

Dan Pl#e[u„M aflu înl untrul sufletului meu...”

În tot acest conglomerat albulversantelor încunun ri aleverbalului, ceea ce extragem,

spre exemplu, din romanescul luiDan Pl u - cu o referire, expres,la Veghea (1985) sau la Lucrarede control la istorie (1989) - re i-nem urm rirea, dezinformarea,sp larea creierelor „oamenilormuncii”, pentru a vedea doarpartea bun a societ ii româ-ne ti antedecembriste. Iar pentruca aceast cizelare s nu deagre , existau „secretari cu propa-ganda”, într-o încreng turfoarte stufoas , la care se ad u-gau alte forme diversificate de im-plementare a doctrinei respective.

În 2011, Dan Pl u ne sur-prinde pl cut, prin editarea celuide-al treilea roman, „de sertar”,Vinovatele meandre. Romanulne ofer câteva nuclee epice,printre care relevante r mân: po-vara unui act necugetat, disipa-

rea fiin ei între mai multe mini-pove ti de iubire, un traiect si-nuos al societ ii române ti ante-decembriste, evolu ia economieiromâne ti (chiar dac intr mdoar în inima unui antier naval,re inând vibra iile activului, aleunor realiz ri care au f cut istorie)sau atmosfera febril a unei insti-tu ii teatrale dintr-un ora pro-vincial. Re inem, de asemenea,mai multe planuri epice care seintersecteaz i se suprapun,

dinspre un trecut recent înspreun prezent al dezol rii, pove tii visuri colaterale, introspec ii

pline de semnifica ie, monologuricu tent filosofic , subtile sec-ven e de analiz psihosomatic ,gândind c „via a ne e dat pen-tru a o tr i pân la ultima se-cund ”, în toat complexitateaei. Descrierile-portret devinadev rate mini-studii de caz, iardescrierile de natur - adev rate

secven e cinematografice, „sen-za ional spectacol” vizual. Laacestea putem ad uga elementede topografie, de arhitectur ur-ban .a. Ceea ce frapeaz într-un mod aparte este eroticul carevibreaz -n ritm alert, sensibili-zând un ochi dornic de senza iifulminante.

Lecturând cele trei romaneVeghea (1985), Lucrare de con-trol la istorie (1989) i Vinova-tele meandre (2011), vom re-marca pl cerea scriitorul de aoglindi via a în toat complexi-tatea ei, f falsuri, necosme-tizat , obiectiv , de i reflect oepoc numit „socialist ”.

Ceea ce br zdeaz , diagonal,firul epic în cele trei romane esteiubirea. Partenerii de via (cei

tori i), protagoni tii îns , nuau atins acel grad de sinceritate

16 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

care s le confere tr inicia multdorit . Pentru niciunul dintre ei,dragostea „nu mi soarele icelelalte stele...”, precum spuneDante. Nici femeia, nici b rbatul,nu conserv clipa fericirii, aceaunic tr ire interioar , niciunulnu este preg tit s rosteasc ,precum protagonistul lui MateiVi niec: s -mi „scot încet inimadin piept i s-o pun pe mas ...ca (pe) un cadou”, ca o ofranda sentimentelor, a sincerit ii i

ruirii totale, în numele uniceii eternei iubiri.

La Dan Pl u, partenerii seîntâlnesc, convie uiesc (au saun-au copii), se tr deaz , se des-part sau se reîmpac într-un modbizar. Ve i spune: Dan Pl ueste un realist, oglinde te via aconjugal (sau cea extraconju-gal ) în toate fa etele vie ii reale.Nu se spune adesea c via a esteprecum un roman? Atunci, de cen-ar fi i romanul o oglindire avie ii reale?! i în atare situa ie,pare explicabil descrierea iubiriicare sap o ran adânc în fiin auman , iar împ carea (sau c -toria pentru a doua oar ) s aparprecum o sup reînc lzit , care- ipierde i vitaminele, i savoarea?!

În cele trei romane ale scri-itorului Dan Pl u r sun glasul

unui timp care, de i apus, meritconservat în toat luminozitateasinistrului s u. Numai a a îl vomcunoa te i-l vom putea comparacu alte sisteme despre care doarcitim. A existat i va exista întot-deauna, la nivel conceptual, do-rin a de coborâre sau c torieîn str fundurile condi iei umane,utilizând, fie „microscopul”, fie„aeroplanul”, cum stilizat se ex-prim Ernesto Sábato într-uneseu al s u, Scriitorul i fantas-mele lui. Nu tim dac la DanPl u a primat „pasiunea poli-tic ” sau „pasiunea na iona-

”, cert este c prozatorul a vruti protejeze protagoni tii, f

durit i, figuri maltratate, sufe-rin e nemeritate sau înfrângeri dearipi geniale.

Esen ializând, merit a pre-ciza c cele trei romane (Veghea,Lucrare de control la istorie,Vinovatele meandre) se înca-dreaz în ceea ce profesorul Ni-colae Manolescu nume te ro-mane de tip doric, prin obiecti-vitate, sobrietate, verticalitate,ra ionalitate, reflectarea unei„lumi” care este „omogen , co-erent i plin de sens”, mult„energie, întrepiditate, exces”,viziune auctorial , ubicuitate,„preponderen a moraluluiasupra psihologicului...” etc.(Nicolae Manolescu)

Poezia este un spa iu în careorice adev r poate fi utopie iorice utopie poate deveni adev ri realitate. Poezia poate fi un pa-

ralelism utopic, un paradis al ne-împlinirilor împlinite utopic, într-un timp din afara timpului. Totu i,în aceasta lume iluzorie, senti-mentul este autentic i în at lacote extreme. Poezia este un senti-ment nemuritor prin hiberbolizare.

Unii ar spune c totul este ominciun creat frumos pentru aimpresiona. Poate, dar aceastminciun ne face s privim lumeacu al i ochi, ne face s acord maten ie mai mult frumuse ii isentimentelor trecute, adeseori,cu vederea. i dac din exagera-rea unui poet, cititorul p streaz

car o doz infim de frumu-se e, utopia î i are rostul, utopiapoate deveni adev r i realitate,iar banala afirma ie a unui su-ferind din dragoste poate devenio legend . Iar legendele nu morniciodat .

Nu încerca i s în elege i min-tea unui poet, v ve i pierde înnori, curcubeie sau abisuri. Nujudeca i poetul, pentru c în afir-ma iile sale se reg sesc toate o-glindirile acestei lumi. Nu-l jude-ca i pentru alegerile sale pentru

ele sunt traume necesare pen-tru a fi liric i des vâr it. Poetulfolose te empatia ca pansamentpentru r ni dar folose te cuvân-tul i ca instrument al torturiipentru cei care au uitat s fie oa-meni. Poetul este un exemplu al

ecului reinventat în art , dar iun exemplu al zborului frânt din

prea mult iubire cu aripi deplumb sau de cear .

Ce a zis poetul azi i ce zicemâine nu este întotdeauna ace-ea i fa a adev rului. Adev ruleste o însumare de contradic iicare descind din realitatea aces-tei lumi. Adev rul unui poet esterefuzul de a privi mereu lumea cuaceia i ochi, din acela i unghi în-gust al min ii. Poetul este un ma-gician al cuvântului i un creatorde libert i personale pentru fie-care individ, mai pu in pentrusine însu i. Poetul nu trebuie sdea explica ii, nu trebuie s de-monstreze nimic, el este pur isimplu însumarea tuturor expli-ca iilor a ezate pe rânduri, cursivsau intermitent.

Poetul este copil i adult înaceea i inim . Caut dragoste,compasiune, iertare dar poate fii r zbun tor ca un prunc c ruia

i-a fost furat juc ria. Juc ria luieste propria lui via , pe care oremodeleaz constant cu dib ciai imagina ia unui creator. Juc ria

lui este lumea pe care o face maifrumoas . Juc ria lui este o muzcu aripi de înger sau o p pu pecare o contorsioneaz i îi rupemâinile.

Nu-i cere i poetului s scrie lacomand , s aib revela ii spon-tane sau s v explice ce a sim itel cândva. Experien ele sunt ire-petabile, explica iile sunt irele-vante i anoste. Este de ajuns s -l citi i pe poet i s r mâne i însuflet cu sentimentul acela al în-dr gostitului ve nic, al nemurito-rului prin cuvânt.

Ionu] CARAGEA (Canada)

POETUL

Friedrich Herlin - Sf. Petru citind

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 17Anul III, nr. 7(23)/2012

Bagheta magic

Cu o baghet magic m-am întorsîn copil rie,m-am urcat într-un pom i am culesfluturi,mi-am f cut aripi i m-am suitspre înalturi,m-am înc lzit pe zidurile parthenonului,am cules polen din gr dinilesemiramidei,am sem nat în inimile oameniloriubire,mi s-a r spuns cu indiferen anecunoa terii.

Clepsidra

Nu tiu anii vie ii cum au mai trecut…Iarna bate-n u i nu tiu ce vrea,N-m nicio datorie, nici un împrumut,Mi-am pl tit la timp zodia sub stea.

acum merg greu, ce vin am eu,Asta-i legea firii, ne supunem to i.N-am cerut la nimeni ca s fim n scu i,Nimeni nu opre te al mersului ro i.

darnic -ncercare de a-i opri mersulMoar nev zut m cin întruna,Clepsidra e-nchis , nisip nu po i pune,Alta nu mai ai, i se d doar una.

Cu cartea la bra …

Cu cartea la bra s n-a tep i fericire,Demonii cunoa terii nu tiu îndurare,Sânge i carne consum ,În jungla ideilor sev ro ie curge,

erpi venino i încol cesc arborii,Bufni a Minervei îi str fulger ,Ochii ei p trund infinitul.

Poetul recit odele iubirii,Din pomul oprit cad poame necoapteBipede haine le devoreaz i gataFlautul s-aude trist în noapte.

Declara ii de dragoste

Eu, chipul t u, iubito, l-am d ltuit în piatr ,Granitul s i p streze memoria pe veci,În veci va fi iubirea ce-o poart al meu suflet,

darnic -i dorin a din via ca s -mi pleci.

Eu, chipul t u, iubito, l-am tip rit în vers,Metafore aduse din spa ii siderale,Dup ce pe drumuri, de-a lungul i de-a latul,Am cercetat tot locul p mânturilor natale.

Eu, chipul t u, iubito, îl reproduc în cânti strunele de harp Apollo mi le-a dat,

Pe portativ de raze eu note am în irat,A vântului adiere arcu a fost f cut.

Eu, chipul t u, iubito, în minte l-am tivit, stea închis pe veci, cu gândul meu al turi.

De-l voi uita vreodat , blestem pe mine cad ,În lutul rii mele s nu pot fi primit.

II

Eu, chipul t u, iubite, îl am pe buze înscris,rutu- i l-ai marcat cu fier ro u, fierbinte, arde zi i noapte i-un foc inima simte,

Cu-oceanele din lume nu poate a fi stins.

Eu, chipul t u, iubite, îl simt cum cre te-n mineMi l-ai l sat atunci, în prima noastr noapte,Când ai cules un fruct, de-atunci î i apar ineDin el tu ai mu cat, adânc, pe s turate.

Eu, chipul t u, iubite, îl am ca o aripÎl port pe drum cu mine, îl mângâi, îl s rut.El via a mi-o-între ine în fiecare clip

i-mi aminte te întruna ce mult mi te-am iubit.

Eu, chipul t u, iubite, îl p strez ca pe-o icoan ,E talisman ce-mi d credin i putere.Nici lumea de pe lume, nici soarele nu-nseamnMai mult decât e ti tu, tu vindeci orice ran .

Iarna uciga

Url iarna-n vatr peste-un foc anemic,Mâ a st pleo tit , a uitat de tors.O covat mic leg nat -n întruna;- Dormi, odorul mamei, va trece furtuna.

Pâlpâie o facl într-o lamp chioar ,Nicio ar tare nu se vede afar .O manta în alb întunec geamul,Zgomot se aude...- Poate e vecinul.

- Cine e acolo? Nu r spunde nimeni.Speran a dispare. Totu i parc strig .E neclar vocea, i neclar r spunsul.Vântul se-nte te, mai aspru e frigul.

O raz de lun prin cea apare…Se pare c vremea mai are i mil ,

n-ar vrea s -i ia pe to ii z log,-i mai las în chin, în al lor bârlog.

- Haide cu lopata, sparge geamu’ odat …Parc -aud un scâncet, ceva e pe-un pat!...- Doamne, ce-ai f cut?! Mama parc doarme,Copilul îi suge sânul înghe at.

Pastel

Printre s lcii plânse, susur izvorul,Le mângâie obrazul de ani încre it.Apa lui adap dorul i ulciorulOmului aflat pe deal la cosit.

Soarele urcat, sus, în crucea zilei,Ascult iubirea unei ciocârlii,Iar un nor timid dup umbr i fuge

nu-l prind noaptea singur pe câmpii.

Prin iarba înalt coasa zice o doinDin fluier de-o el, bine lefuitIar la glasul ei, iruri de fâne ePe p mânt se culc , se pun pe dormit.

Seara încet se las peste întinderi arse,Ro ie se-mbrac peste culmi de mun i…Într-o dep rtare, glas de clopot sun Se binecuvânt ziua care a trecut.

Emil BUCURE{TEANU

18 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Mircea Eliade a demonstrat conving tornevoia oamenilor de a se orienta în via prindiferen ierea clar dintre timpul i spa iulsacru i profan. i dup filozoful MartinHeidegger exist dou feluri de a gândi, am-bele perfect legitime, dar care nu au nimic dea face una cu alta. Una orientat spre scopul,rostul existen ei, imposibil de m surat i cu-antificat, dar absolut necesar , i una, s -izicem practic , matematic , orientat spreob inerea unor rezultate palpabile, concrete,pe care omul le poate st pâni, reproduce ile poate demonstra tiin ific în sensul tiin-elor naturale.

Spa iul i timpul sacru sunt un domeniual gândirii speculative orientate spre sensul,ra iunea de a fi a omului i cel profan rezervatactivit ii ra ional concrete, cuntificabile. Surm rim rela ia dintre credin i ra iune de-a lungul timpului. Nu numai Heidegger ne

atrage aten ia c în vremea noastr , în caregândirea tiin ific , cuantificabil , s -i zicemmatematic , s rb tore te un triumf dup altul,desigur spre binele tuturora, oamenii suntoarecum tenta i s piard din vedere nece-sitatea de a reflectata i asupra lor în i, pen-tru c , la urma urmelor, fiecare om trebuie scread în ceva!

Credin a, dup Eliade, Löwith, Ratzinger,papa Benedict XVII, este punctul de plecareal tuturor ac iunilor mai mult sau mai pu incuantificabile i f de care omul ar fi completdezorientat în via , într-un timp i spa iu

repere. Omul nu tr ie te numai din con-cret, din pâinea zilnic , el vrea, trebuie stie, de ce e pe lume, cum s i organizeze

via a i ce se alege de el dup moarte.Pozitivismul zilelor noastre este în con-

tradic ie flagrant cu cre tinismul, pentru cne oblig s ne m rginim la metodologia ti-

in elor naturale, care, f doar i poate, ne-a îmbog it cotidianul, dar prin preten ia dea ocupa i domeniul credin ei, al rostului exis-tentei, ne îngusteaz orizontul vie ii.

nu pierdem din vedere c libertateaomului de a st pâni, prin cercetarea metodicrealitatea concret , este precedat de cre-din a c aceasta este i posibil i necesar .Dar s ne reîntoarcem la zorile umanit ii,când experien ele religioase se concretizauîn mituri, dup care au urmat, dup Ratzinger,trei forme de a le confirma sau dep i.

1. Prima forma de a dep i faza primitiva mitului este experien a misticului, care intrîn contact direct cu Absolutul i apoi cu co-munitatea sa, cu cei care nu au acest har, a a

ei se m rginesc, sau mai bine-zis sunt obli-ga i în a-l crede pe primul i s se mul u-measc cu o credin de mâna a doua. În fe-lul acesta, mitul este conservat prin experi-en a misticului.

2. A doua form este revolu ia monote-ist , a c rei form clasic o g sim în credin aIsraelului, unde mitul este înl turat, denun atca o simpl f tur a omului i Absolutuleste propagat de profe ii care vorbesc în nu-mele i la chemarea lui Dumnezeu. Vechiul,Noul Testament i Coranul sunt textele funda-mentale ale tradi iei monoteiste, abrahamice.

3. A treia form este ra ionalismul, ilu-minismul, ale c ror r cini pornesc de la fi-lozofii greci din antichitate. Pentru ei miturilesunt o form de cunoa tere primitiv , pre-tiin ific , ce trebuie dep it i înlocuit cu

Absolutul cuno tin elor ra ionale. Religiaeste astfel inutil , f importan , ea poatefi tolerat în cel mai bun caz ca un ceremonialpolitic al cet ii.

Ultima form de dep ire a mitului nu maiare nimic de-a face cu religia, din contr , ra-ionalismul, materialismul urm re te lichi-

darea formelor pre tiin ifice i este ast zi ceamai r spândit form de abordare a adev -rului. În Fran a, laicismul a devenit, pe a-ceast cale, chiar o pseudo religie de stat cuun Weltanschauung propriu. Nu este deloc

Viorel ROMAN(Germania)

Credin]a [i ra]iunea

Stephan Lochner - Închinarea regilor

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 19Anul III, nr. 7(23)/2012

exclus ca acest curent tiin ific s aib în fa- un viitor chiar mai str lucit decât cel din

zilele noastre. Preten ia de absolut a cuno-tin elor tiin ifice î i dep te mandatul i

vrea s ocupe tot Weltanschauung-ul, s în-locuiasc absolutul, care se afl , dup cumam constatat, pe un palier paralel, incompa-tibil cu ra ionalismul, iluminismul cotidian.

urm rim, împreun cu Löwith iRatzinger, etapele istorice ale cunoa terii:orientarea magic , metafizic i cea din zilelenoastre, tiin ific , modelul fiind cel, s -i zi-cem, matematic, din tiin ele naturale, carefiecare are de-a face cu o credin i care-ist oarecum în cale. Oamenii au renun at azi

caute sensul ascuns al existen ei. Aceastînclina ie a spiritului pare contemporaniloraproape o pierdere de vreme, f ansa unuirezultat care s merite efortul. De aceea, maibine s ne concentr m asupra a ceea ce avemconcret în mân i ne putem face pe aceastcale via a cât mai agreabil . A a am începutpe nesim ite s pierdem din vedere exami-narea realit ii, adev rului i s accept msatatus quo-ul pozitivist, f perspectivasensului vie ii. Cum s-a ajuns aici?

1. Verum est ens, existen a era adev rul.Pentru omul din antichitate i era medieval ,existen a era adev rat pentru c era a Di-vinit ii. Gândul i fapta, din perspectiva Cre-atorului Suprem, sunt unitare. Ce face omuleste o activitate me te ug reasc mai multsau mai pu in întâmpl toare, perisabil i nuare nimic de-a face cu adev rata cunoa tere.Dup Descartes, istoria nu e tiin . Univer-sit ile medievale nu se preocupau de cerce-tarea tiin ific .

2. Verum quia factum, adev rata cunoa -tere, pentru noi este numai ceea ce facemsinguri. Dup Descartes, filozoful Giambat-tista Vico (1688-1744) schimb paradigmascolasticii, Verum est ens în Verum quia fac-tum. Dup Löwith i Ratzinger, acesta e mo-mentul în care apare gândirea modern i setermin vechea metafizic . Ei demonstreazmai departe cum Divinitatea s-a transformatpe nesim ite în Progresul, la care ne închin m,mai mult sau mai pu in, noi, ast zi. Vico îlurmeaz formal pe Aristotel, dup care ade-

rata cunoa tere este aceea a cunoa teriioriginii, esen ei fenomenului, dar el mergemai departe i afirm c putem afla numaiadev rul pe care l-am produs noi în ine. Ast-fel, vechea egalitate dintre Adev r i Exis-ten este înlocuit cu Adev rul i Realitatea,pe care a produs-o omul. Astfel, preocupareaprimordial a spiritului uman nu mai e exis-ten a ca atare, ci realit ile produse de om.Cosmosul nu este produsul omului i, în ul-tim instan , este de nep truns, de aceeaomul modern începe s se preocupe de opera

sa proprie, palpabil . Dac în trecut sensulexisten ei era forma suprem a gândirii, eadevine dintr-o dat nesemnificativ i ceeaera desconsiderat, istoria, pe lâng matema-tic , devin adev ratele tiin e. Mai mult de-cât atât, istoria înghite i transform mai totîmprejurul ei. Filozofia devine, prin Comté,Hegel, o chestiune a istoriei; teologia, la fel.Nu numai economia este v zut de Marx dinpunct de vedere istoric, dar chiar i tiin elenaturale. La Darwin, avem de-a face cu istoriavie ii. Într-un cuvânt, numai ceea ce faceomul era cognoscibil. El însu i devine în finalun factum.

3. Verum quia faciedum, adev rul este derealizat. Tranzi ia de la Verum cum factum laVerum quia faciedum este bine definit deMarx: filozofii au interpretat pân acum lu-mea, acum e important s o schimb m. Ade-

rul nu mai const în existen a ca atare, niciîn faptele oamenilor din trecut, ci în schim-barea lumii. i triumful istoriei asupra spe-cula iilor p le te în fa a noii ac iuni, a vi-itorului luminos la care trebuie s se raportezeacum adev rul.

La început, cre tinismul i ra ionalismul,iluminismul f ceau cas bun împreun i laascensiunea istoricismului cre tinii au inutoarecum pasul, îns curentul care vede ade-

rul în schimbarea lumii a dus la R zboiulRece. Ortodoc ii s-au baricadat în mesianiculLag r comunist, iar occidentalii erau încerca ii ei de cântecul de siren al adev rului din

viitorul mai bun cu ajutorul teologiei elibe-rii, de aceea i sorginte. Criza generat de

implozia Lag rului ortodoxo-comunist, i deiluzia viitorului de aur al omului nou în est, ide e ecul teologiei eliber rii în vest, conti-nu , pentru c refacerea armoniei pierdutedintre credin i ra iune i, pe aceast baz ,refacerea unit ii cre tine se las a teptate.Atâta vreme cât adev rul este de realizat înviitor, ca pân acuma, desigur în forme noi,dar cu aceea i m duv , criza se va perpetuai ea în forme la fel de diverse.

Problematica credin i religie este vast ,totu i câteva repere se pot desprinde din lu-cr rile pe care le-am folosit în prezentarea demai sus: Mircea Eliade - Geschichte der reli-gioesen Ideen, Freiburg, 1978-91; Karl Löwith- Weltgeschichtliche und Heilgeschehen.Die teologischen Voraussetzungen derGeschichtsphilosophie, Stuttgart, 2004;Jopseph Ratzinger - Einführung in dasChristentum, Munchen, 1968, i Glaube,Wahrheit, Toleranz, Freiburg, 2003, i nu înultimul rând Fides et Ratio, 1998, în careFericitul pap Ioan Paul al II-lea vedea înrela ia dintre credin i ra iune - subtitlulenciclicii - cele dou aripi, care permit spiri-tului uman s se înal e i s priveasc ade-

rul.

C#r]i primitela redac]ie

Llelu Nicolae V reanu (Sârbu) -Ferestrele Nop ii , Ed. Blumenthal,

Bucure ti, 2010

Llelu Nicolae V reanu (Sârbu) - Poemerene , Ed. Blumenthal, Bucure ti, 2011

Llelu Nicolae V reanu (Sârbu) - Poemepentru mai târziu , Ed. Lindenfeld,

Bucure ti, 2012

20 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Gheorghe A. STROIA

“_ntoarcerea spre ob@r[ii”– o scriere necesar#

Datorit avansului tehnolo-gic al zilelor noastre, este impo-sibil s te gânde ti la locuri în-dep rtate de pe mapamond, cala ceva intangibil i extrem deîndep rtat, ci ai senza ia demulte ori c este suficient s în-tinzi un deget pentru a ajungeacolo, f a mai pune la soco-teal c doar cu gândul po istr bate miile de kilometri într-o frac iune de secund . Acestavantaj tehnologic este cu cer-titudine un lucru cât se poatede bun. Doar astfel po i interac-iona cu locuri ori oameni noi,

pe care nu i-ai cunoscut (înc )fizic, dar pe care ai vrea s -i în-tâlne ti, pentru a le oferi o prie-teneasc îmbr are.

Un astfel de om, un astfel desuflet deosebit este i scriitoareade limb român , stabilit în Ca-nada, la Toronto, Elena Buic -Buni, a a cum se semneaz au-toarea pe multe dintre articolelesale, publicate în toat lumea.De i a debutat relativ târziu, da-torit dorin ei sale acerbe de ascrie (în primul rând pentru su-fletul s u i, apoi, cu n dejdea

împ rt irii i altora din luminascrierilor sale), Elena Buic a re-

it s se impun (în foarte scurttimp) ca valoros om de litere, da-torit - în parte - preg tirii sale fi-lologice, dar i talentului extra-ordinar cu care reu te s a -tearn gânduri imaculate, pe co-lile în lbite de abis. Iubindu- i

ile ca pe proprii copiii, prinfiecare titlu aduce câte ceva nou,inedit, izvorând noi comori dintr-o nesecat fântân cu ape lim-pezite de vise: „Crâmpeie de via-

” (2005), „Gând purtat de dor”(2006), „Prin sita vremii” (2007),„Oglindiri” (2009), „Lumini uri”(2011). Am avut deosebita pl -cere i onoare ca anul acesta sfacem cunoscute câteva dintreminunatele scrieri pentru copiiale Elenei Buic , al turi de celeale altor dou zeci i doi de scri-itori din Europa, Canada i Sta-tele Unite, scrieri adunate în An-tologia Universal COMORI DEVISE (Pove ti, povestiri, amintiri)- Armonii Culturale.

„Întoarcerea c tre obâr ii” aElenei Buic , o lucrare cu carac-ter monografic, este o apari ie e-ditorial ce ar trebui s încântei s onoreze locuitorul inutu-

rilor evocate, prin aten ia i mi-nu iozitatea cu care autoarea seapleac asupra a ez rii acesteiabinecuvântate de Dumnezeu,prezentându-i (în cuvinte dulci,suave, pline de sim ire i respect)geografia, istoria (din antichitate,evul mediu, perioadele ante-,inter- i post-belice, pân în vre-murile noastre), obiceiurile i tra-di iile, personalit ile ce i-au mar-cat decursul istoric, ajungândpân în prezent. A a dup cumera i normal, cu profund respect

pentru meseria de dasc l i i-nând cont de principiile morale,etice, epistemologice, cartea estestructurat în trei p i:

Partea I - Din istoria locurilorori împrejurimilor ig ne tiului -localizarea istoric i documen-tar ;

Partea a II-a - Institu iile ig -ne tiului. Tradi ii i obiceiuri

Partea a III-a - Personalit iale comunei ig ne ti, inclusivprezentarea antecesorilor familieiautoarei.

Lucrarea se încheie cu o seriede referin e critice, spicuiri dinaprecierile f cute de al i scriitoriasupra scrierilor sale, selec ii dininterviurile acordate de-a lungulvremii. Cu o c ldur i o duio ieaparte, Elena Buic nu se dove-de te a fi doar „înc unul” dintremonografii unor locuri pitore tiale rii noastre, ci în întreaga lu-crare se resimte (lucru demn deapreciat) apartenen a puternicla aceste inuturi, motiv de mân-drie i frumoas aducere aminte.Pe deplin ancorat în sacrul p -mânt natal, Elena Buic - în ParteaI - transform locurile copil rieiîn t râmuri fermecate, de poves-te, ale c ror magnetism îl dep -

te cu mult pe cel al „g urilornegre” ale memoriei noastre a-fective. Iat gândurile sale, su-blim z mislite în florilegii de cu-vinte: „Nu de pu ine ori m a ezla masa de scris i încep o c -torie în sens invers, prin timp,în spa iul din interiorul meu în-

rcat de tablouri revelatoare.Scriind, simt cum izvor sc dinstr funduri cuvinte înc rcatede culori purtând amprenta co-pil riei i apoi, treptat, se trans-form într-un fel de liant între

memoria acelor ani petrecu i laig ne ti i via a mea de acum,

care î i urmeaz cursul la aptemii de kilometri distan . Amcutezat s sper c acum, i poatei în viitorul mai îndep rtat,

aceste scrieri s fie de folos cui-va; dar, în prezent, tiu sigur, înprimul rând îmi sunt mie atâtde utile… Pentru c prin ele re-tr iesc o lume care este numaia mea. Sunt scrieri cu un trans-fer de suflet spre casa în care m-am n scut i poart în ele mirosde p mânt reav n în prag deprim var , de pere i v rui iproasp t, miros de grâu copt înar a soarelui, de pâine coaptîn est, de scald la gârl pecând vipia pârjolea totul în jur,miros de praf fierbinte din drumstrecurat printre degetele pi-cioarelor, miros de razachie iporumb copt pe j gai, mirosde rufe uscate în ger, toate adu-nate într-un m nunchi de amin-tiri cu arome ale copil riei, pi-tite peste tot i-n toate.”

când o mic parantez , a-mintim aici dou lucr ri, uniceprin stilul lor inovator, dat fiind

sunt printre primele scrieri cucaracter monografic ale locurilorprezentate. Este vorba despre lu-crarea mult prea tân rului stu-dent la teologie Ionu -CosminDr ghici, dedicat personalit iilui tefan D. Filipescu Dr ani- o lucrare inedit prin multipleleconexiuni realizate între una din-tre personalit ile contestate alesecolului al 19-lea i evenimen-tele istorice, sociale i politice,petrecute în Dr aniul Vâlceiacelor vremuri. O alt lucrare decare prezenta carte se apropie prin

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 21Anul III, nr. 7(23)/2012

maniera de abordare (punctele devedere strict personale - dar ar-gumentate, subiectivismul ine-rent m rturisirii apartenen ei, epi-cul pres rat cu inser iuni lirice,investigarea istoriografic ce de-not calit i de publicist-detec-tiv) este cea a scriitorului acad.prof. Cristian Petru B lan (Chi-cago, SUA), „Monografia ora-ului Bolde ti-Sc ieni sau Me-

leagul viselor împlinite”.Revenind la scrierea Elenei

Buic , se poate spune c numaidorul imens resim it asupra locu-rilor copil riei, adolescen ei saumomentelor unice tr ite acolo, auputut-o îndemna s prezinte înculori pastelate locurile de ba -tin . Pe parcursul lucr rii sale,astfel de descrieri abund , poatetocmai din dorin a de a recons-titui cât mai fidel geografia locu-rilor acelor vremuri. Iat ce spuneautoarea, despre bog iile ig -ne tiului: „Fabuloasa bog iedin timpul verii parc dezleag

ierile inimii, când prive ti la-nuri galbene de grâu v lurindîn adierea vântului, întinderilemari de porumb respirând vi-goare prin verdele intens, floa-rea-soarelui râzând în soarepân unde vezi cu ochii. Aerulproasp t, roua dimine ilor, ma-cii arzând în soare i florile ve-selindu-se în iarb , cânteculciocârliei r sunând în zborînalt, nic ieri nu- i p trund maiadânc în suflet ca aici. Cucu-le ul, pitpalacul, mierli a i alte

ri dragi, dezmierdate icântate în crea iile oameniloracestui loc, prind glas parcmai altfel în v zduhul câmpiei.Comuna ig ne ti, având o ast-fel de a ezare, ne-a oferit multetr iri ale frumuse ilor câmpe-ne ti. De câte ori str bat acestdrum mi se umple i inima i gân-dul de aleas sim ire.”

Întoarcerea c tre obâr ii aremeritul - ce nu poate fi contestat- al unei monografii în adev ratulsens al cuvântului, prezentândevenimentele istorice în deru-larea lor cronologic i bazate pesurse sigure, certificate. Astfel,comuna este prezentat înc depe vremea antichit ii, continu-ând cu evul mediu i ajungând

pân la traversarea perioadei be-lice i la evenimentele din de-cembrie 1989, care au schimbatdefinitiv cursul istoriei i, nu ne-ap rat în bine, a a dup arat in-cursiunile confesionale. Aici sefac resim ite punctele de vederepersonale ale autoarei, pe carecititorul cu siguran le împ r-

te, ca pe ni te concluzii a-mare, dac punem în aceea i ba-lan ceea ce ar fi trebuit s seîntâmple i ceea ce s-a întâmplatde fapt. Ba, mai mult, autoareainsist pe ideea c schimb rilegrave petrecute în societate, înorânduirea fireasc a lucrurilor,au produs adev rate muta ii în

tr irea i morala ranului român,truditorul pe umerii c ruia au statdintotdeauna marile responsa-bilit i ale evenimentelor istoriei:„Unii rani nu mai p streaznimic din morala cre tin sau alumii ne ti de alt dat , cumar fi toleran a, bun tatea, într-ajutorarea, ocrotirea v duve-lor, b trânilor, copiilor afla i înnevoi... Au devenit agresivi,pu i pe c tuial i h uial ,

inim i f caracter, vi-cleni, cu gura mare, plini de urfa de semeni... N-a vrea s mdespart de aceast epoc tr itdin plin, de genera ia mea cutoate racilele i perfidiile ei, f

spun cât de mult ur sc aceas- dec dere uman a unora din-

tre semenii no tri. Ast zi, lovin-du-m de asemenea aspecte,pentru a nu tulbura prea gravpartea mai bun din sufletulmeu, fac eforturi s -mi amintescmereu c nu to i oamenii sunt

a i p strez înc flac ra t i-nuit a speran ei de mai bine.”.

Pentru a- i sus ine afirma iile,Elena Buic atribuie scrierii - dincând în când - un caracter precisformulat, prezentând date i sta-tistici concrete, expuse în cifre(cote procentuale) atent calcu-late. Pe tot parcursul lecturii apar,ca elemente ale acestui unic in-ventar istorico-monografic, foto-grafii cu „parfum de epoc ” - vor-bind despre vremuri de mult uita-te. Sunt prezentate, astfel, foartemulte fotografii, unele chiar dela începutului secolului al XX-lea, bine conservate i f cândparte din amintirile familiei sale.

În Partea a II-a, inventarularhivistic al lucr rii se îmbog -

te, cu prezentarea principa-lelor institu ii ale comunei i-

ne ti i istoriei acestora, prin-tre ctitorii unora dintre acesteafiind i câ iva dintre membrii fa-miliei sale (Necula i EcaterinaCapr - n scut Buic ). Printreinstitu iile antologate se reg -sesc: biserica/bisericile, coala,prim ria, c minul cultural. Tot înaceast parte, autoarea evocobiceiurile i tradi iile specificezonei. Multe dintre pasajele-evo-care, colorate cu peni a sufletu-lui, amintesc de pânzele grigo-resciene (Car cu boi, ranc vo-ioas , ranc din Muscel) saude descrierile satului românescdin operele lui Rebreanu, Slavicisau chiar ale lui Ion Creang .Acest lucru denot c , pe lângfundamentul s u istoric i mono-grafic, lucrarea de fa are i unprofund caracter literar-eseistic,tabloul scrierii în sine fiind com-pletat cu relat ri insolite, pito-re ti prin alc tuire. Elena Buicmânuie te condeiul cu precizie,transformându-l când în: unealtaistoriografului - menit s scoatla lumin vestigii ale trecutului;peni a c rturarului - care face idesface analize, realizeaz co-

„

Rueland Frueauf - Vân toare de vier

22 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

nexiuni între fapte, date i eve-nimente; pana de vis a poetului -care descrie cu atâta patim lo-curile ori persoanele dragi; ches-tionarul psihoanalistului carestabile te cauzele i fixeaz diag-nosticele asupra degrad rii situ-

iei eticii i moralei, condi ionateistoric; sunt reamintite, astfel,tradi ii legate de s rb torile cre -tine - Postul Cr ciunului, Na te-rea Domnului i Anul Nou (Ca-pra, Sorcova, Plugu orul, Bobo-teaza i Sfântul Ion), Dragobe-tele, M orul, Postul Pa teluii Învierea Domnului, În area,

Rusaliile - dar i ritualuri str -vechi din epocile precre tine,precum C loianul, Paparudele,

lu arii, descântece i leacuribe ti. Din acest inventar etno-

logic i etnografic fac parte icele trei momente existen iale dinvia a omului: Na terea (Botezul,Mirungerea, T iatul Mo ului),Maturitatea (Nunta) i Trecerea(Înmormântarea), prezentate deautoare într-o succint i reve-latorie analiz . Important de ob-servat este talentul narativ de ex-cep ie, Harnica sa trud inclu-zând corela ia pe care o face cualte scrieri ori descrieri ale tra-di iilor i obiceiurilor evocate,una dintre ele fiind „DescriptioMoldaviae” a domnitorului c r-turar Dimitrie Cantemir.

Partea a III-a prezint perso-nalit ile satului, dintre care -

preotul, înv torul, boierii lo-cului - ocup un loc important,al turi de evocarea altor perso-nalit i ori persoane dragi fa-miliei. Tot în partea a III-a suntprezentate câteva dintre scrierilecare se refer la ig ne ti i oparte dintre interviurile acordatede autoare unor personalit i cul-turale ale momentului, cum ar fiGeorge Roca sau Octavian Cur-pa . Prin stilul s u ultra-pozitiv,prin maniera de interpretare, prinnivelul ridicat de prietenie pe ca-re autoarea îl cultiv permanent,se poate spune despre ElenaBuic - descendent a ig ne -tiului - c este una dintre persoa-nele admirate i respectate de co-legii de breasl din toat lumea.

De i a debutat relativ târziu,Elena Buic a avut puterea de aîntreprinde, în câ iva ani, ceea ceprobabil ar fi putut face de-a lun-gul a zeci de ani. F a avea pre-ten ii proprii de rafinament scri-itoricesc ori a- i atribui veleit iliterare deosebite, Elena Buic

mâne un om i un scriitor devaloare, caracterizat de o modes-tie extraordinar i dotat cu unacut sim al prieteniei. Nu ai cum

nu o iube ti pe BUNI care - înfiecare mesaj pe care îl trimite -

ruie te o dovad de iubire, aacelei iubiri de semeni, nealteratde p(r)ostmodernitate, ci r mas(din fericire) pur i sincer .

Se poate concluziona despre„Întoarcerea c tre obâr ii” cface parte din ciclul scrierilor ne-cesare restituirii istorice a încunui col de Românie, poate maipu in cunoscut sau (aparent) maipu in important, pentru mul idintre noi. O scriere ce combinmai multe stiluri într-unul, lucrunu u or de realizat, întru p stra-rea valen elor ini iale ale mesa-jului de transmis. O lucrare no-tabil , demn de lecturat i de

strat ca pe un bun de marepre , care nu vorbe te atât despresine i întru sine, ci despre noi,românii, un popor binecuvântatde Dumnezeu cu min i capabile

scoat la lumin izvorul ha-rului, din care curge mirul bine-cuvânt rii. Un nou dar al EleneiBuic - scriitoarea cu sufletul co-lorat în ro -galbenul-albastru alpatriei inimii sale: România.

Michael Pacher- Madona

Ca o suflare

Doar s sufli, fuuu, ca o suflare, Doamne, binecuvânteaz !

a cum oierii în pe tera din Vicleimcutu-s-au paznici ai na terii Tale,

La fel i aromânii din Macedonia i din TesaliaFost-au aceia care chematu-l-au pe apostolul Pavel.

i veni Pavel i rosti Cuvântul peste Balcanii s-au fost prins r cini, iar pentru norod se f cu Bine,

Pace, Încredere i N jduire c MântuitorulVa veni i va judeca i va cânt ri.

Sufletul judecat a teaptFiindc el trebuie s pl teasc pentru toate:

i mintea pentru cele f cute i gura pentru cele rostite.Sufl , fuuu, i binecuvânteaz -l pe aromân.

a î i cânt m într-o singur suflare: Acum i în vecii vecilor.Amin!

Poeziile - de teptarea aromânilor

Mi-am scris, mi-am rânduit poeziile,Mi le-am învelit cu velin e de lâni le-am l sat s dospeasc un pic.

“Las s creasc oleac ”, mi-am zis.Poeziile mele trebuie s se pârguiasc

La fel ca oamenii cu minte mult .De la ele se a teapt lucru mare i sfânt.

Ele ne sunt Patrie,Ele ne sunt Episcopatul Pindului,

Academia din Moscopole,Literele Tipografiei,

Rafturile i semn turile din Bibliotec ...Pe ele s-a adunat tot ceea ce a fost mai în elept.

Astfel crescute, rumenite, r scoapte,Ele au devenit clopote biserice ti

Care de departe îngân“În elep irea” aromânilor.

Dina CUVATA(Macedonia)

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 23Anul III, nr. 7(23)/2012

Mexhid MEHMETI(Kosovo)

Guguitul dimine ii(Gugutë e mëngjesit)

În fiecare diminea ,Din strea ina vecinului,Îmi stric somnulGuguitul porumbeilor.

Domol, deschid ochiii ca în extaz,

Ascult miracoleleCare m despratDe visele rele,Ca uieratul fluviului.

Femeia în patÎnjur porumbeii vecinului,Acuzându-iDe r pirea somnului

i a iubirii.

GeloziaNu las

se trezeascPorumbeii albi,În pieptul ei.

Apoi,tirile despre Kosova la TV

Îmi stricImaginea frumuse ii.

Trebuie s m scolDin pat, p indCu piciorul stâng.

încep ziua neagrCu înjur turi.

Nu vei fi mai mult(Nuk do të jesh më)

Dac îmi smulgiDoar un ochi,Îmi r mâne altulPentru a vedeaPe cel care m-a orbit...Dac îmi taiDoar o mân ,Doar un picior,Îmi r mâne altul

i numaidecâtPot veni la Tine,

rind ca la teatru...i Tu tii:

Pentru r zbunareTrebuie doar un deget...Dac îmi tai limba,Dac îmi asurze ti urechea,Pot în elegeUrletele tale

i s i întorc r spunsula cum vreau...

Dac devinTorzo a Patriei,Urma ii meiVor avea toateExtremit ile...Dar tu nu vei mai fiPeste capul lor,

le faci cale de piatri s le învele ti

Soarele cu un or ...

Peisaj înghe at(Peisazh i ngrirë)

Te-am v zut, pentru ultima Oar ,Mergând u or, Ca un Nud Înghe at,Pe Marea Înghe at .Cu P rul stricat,Te topeai într-un fel de Negur alb .Erai numai mers, mers i mersDrept spre Orizontul Cristalin,Pe spuma valurilor.Eu r mâneam cât mai departe de Tine,Întindeam mâinile degeaba s te AtingDegeaba chemam numele t u,Am v zut cum din acele valuri,Ca Nori Negri de Grindin ap ru Bailozul*Ce te-a Cuprins NemilosCa în cântecul lui Gherghelezalia,Doar pentru o Noapte te-a R pit,Doar pentru o Clip Voluptatea te-a Ucis.Ah, Miranda, ce mult am dorit!Erai Totul. Aceasta va r mâne doarUn vis Ireversibil ca Peisajul Înghe atÎn Colajele Pictorului.________*Cal de mare

Paradoxale(Paradoksale)

i sprijin Fruntea pe geamul rece,Privind spre Peisajul de dincolo de drum.Opera ie ocazional care-i calmeazDurerile cronice de Cap.

i sprijin palmele de acea ghea .De departe observ dintele câineluiTurbat.În întunericul neatins,Simte Sirenele Ambulan ei,

uieratul vijelios al Vântului,Trosnetele, Fulgerele Armelor... HeiCe mare apare în Fa a acelei Priveli ti,Cu palmele acoper un drum întreg.

Zeci de case Acoper Orizontul,Ce tare apare El în Fa a Du manilor învin i,A evenimentelor ce se-nt mpl Afar ,Dar ce Mic, ce Slab, vai se descoper ElÎn fa a Interiorului S u,Cu B ile inimii de pas re Neap rat .

Noapte lung(Natë e gjatë)

Vai ce noaopte lung !O sut de aniVoi citiCartea InfernuluiCare lasÎndrum ri mincinoaseDespre g sirea Raiului.

Noapte lungde o sut de ani!

Formatare de umbre(Formësim hijesh)

Alt form au umbrele,Alt sens are întoarcerea.

Nu te sprijini pe d turi,Colibele se vor transformaÎn morminte proaspeteprin cimitire. Norii negri vor pune auaPentru C re ii Apocalipsei

Linia s pat în palmContureaz umbra ciudatHoroscopul închipuitVeste te invazia galben .

Mo tenire(Trashëgimi)

Cum s reînviemBunicii i str bunicii…

Ne-au l sat s tr imPrecum câinii,Testamentele luându-le cu ei

cânt m oareImnuriCraniilor mo tenite?

Ilogic(E pa-logjikshme)

Ilogic caMoartea cu nemurirea

(nu) se-ntâlneascÎn acelea i punct

Sfat(Këshillë)

Fugi din sinele t uCa s te creadOamenii buni.

Necrolog(Diçka si nekrolog)

Când se încurc drumurile,Pinul î i arde degetele

Versul se închide în scoicide mareDevenind od pentruve nicie

Ploaia când cade,Treze te din somn tablaacoperi ului

De tep ii morPentru a fi pomeni ive nic

Cine va ti despre noi,care am pierdut calea,Înc de la începutul

toriei?

24 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 67(23)/2012

Octavian LUPU

„Azi nu voi merge la coal ”, mi-am spusîn acea diminea de sfâr it de mai, ferm ho-

rât s îmi continui obiceiul de a nu mai frec-venta orele de clas primar . Nu era primaoar când procedam în felul acesta i în mare

sur m apropiasem de pragul periculosal abandonului colar din cauza absen elornemotivate acumulate pe tot parcursul ulti-mului an de înv mânt. Eram în clasa a treia,dar nu avem dorin a de a mai absolvi vreo-dat etapele puse înaintea mea de un sistemeduca ional care nu m motiva în nici un fel

merg mai departe.i nu era vorba de lips de interes din

partea mea. Dimpotriv , întotdeauna am fostatras de cunoa terea lucrurilor de valoare ide împ rt irea cuno tin elor dobândite prinexperien i înv are. Îmi pl cea foarte multistoria, fiindc reu eam s retr iesc etapeimpresionante din istoria umanit ii i îmioferea ansa de a intui principii de valoaredin derularea diferitelor evenimente mar-cante consemnate de-a lungul veacurilor. Deasemenea, matematica mi se p rea intere-sant prin formalismul abstract ce î i permitea

exprimi exact realitatea imediat în modelece ulterior se constituiau ca un fundamentpentru alte discipline „exacte” în genul fiziciisau chimiei.

Dar atmosfera din s lile de clas , manierabrutal i lipsit de simpatie manifestat de

tre multe cadre didactice, grosol nia i vio-len a dintre elevi, g tile de cartier care te

Dispre]ul fa]# deeduca]ie \nseamn#dispre] fa]# de viitor

urm reau când ie eai de la coal pentru a- icere bani sau pentru a te bate pur i simplude pl cere, erau tot atâ ia factori care mîndep rtau progresiv, dar sigur, de por ileunit ii de înv mânt. i nu în ultimul rând,ideologizarea excesiv a procesului educa-ional i obligativitatea particip rii la acti-

vit i de „sl vire a iubitului conduc tor” îmiinduceau un sentiment de respingere i dedispre profund fa de materiile de înv -mânt. Oricum, perspectiva de a accede prinînv tur nu era deloc clar , fiindc posturilei privilegiile erau acordate pe criterii de re-

la ii, fiind condi ionate de subordonarea obe-dient fa de un sistem corupt i lipsit deumanitate.

Acesta era mediul colar în care am cres-cut i am fost educat, op iunea de abandonfiind în cele din urm dep it doar de ra-iunea pragmatic a evit rii variantei mult mai

dure a excluderii din cauza lipsei diplomei deabsolvire a etapelor obligatorii de preg tireeduca ional . Îns în mod fundamental amtiut un singur lucru i anume c coala nu

avea nimic de-a face cu preg tirea real pen-tru via , iar rezultatele ob inute contau preapu in pentru încadrarea ulterioar în socie-tatea „multilateral dezvoltat ”.

De aceea, m-am bucurat foarte mult când„noua orânduire” a apus în decembrie 1989,

s m gândesc în vreun fel c multe dintreproblemele cu care m confruntasem aveau

se repete mai mult sau mai pu in similar.

Astfel, într-o anumit ocazie am putut s madresez mai multor tineri cu prilejul unei ta-bere organizate într-o regiune pitoreasc dinjude ul Hunedoara. În acel timp lucram într-o unitate de cercetare în care avusesem ansade a fi angajat în urma unui concurs foartedur, imediat dup absolvirea facult ii.

Era un timp în care credeam într-o manierpe care acum o consider naiv , c Româniava rena te gra ie energiilor desc tu ate alena iunii i mai ales ale tinerei genera ii.Idealismul meu plin de speran ignora tareleeduca ionale ale genera iilor crescute în pe-rioada comunist , când în mod deliberat dis-pre ul pentru o educa ie autentic a fost in-jectat mai mult sau mai pu in subtil chiar prinsistemul colar pe care dorisem s îl aban-donez atunci când eram mic.

În timp ce vorbeam acelor tineri despreansa de a se fi n scut într-o perioad de li-

bertate, despre perspectivele ce se deschi-deau înaintea lor i despre încrederea pe careo aveam în poten ialul pe care îl aveau, aten iami-a fost atras de un fel de murmur pe carel-am auzit la începutul i la sfâr itul prezent riimele. Dup ce am încheiat, am întrebat peunul dintre prietenii mei, despre ce vorbeauacei copii i adolescen i atunci când am fostprezentat i ce au spus ulterior.

Ceea ce mi-a m rturisit acel prieten m-adeterminat s r mân înm rmurit. Astfel, mi-aspus c imediat dup ce am fost prezentat,

"Mai mult decât oricând, în acest timp de criz , investi ia în educa ie reprezintuna dintre metodele cele mai eficiente de ie ire din situa ia generat de lipsa depreg tire a societ ii, ce a f cut-o vulnerabil în fa a speculei financiare i atenta iei de câ tig iresponsabil, ignorându-se legile stricte ce guverneaz economiai lumea natural în care tr im. i tocmai de aceea, printr-o educa ie adecvat se

va putea realiza saltul de con tiin care va transforma criza prezent într-ooportunitate nea teptat de trecere la un nou nivel de dezvoltare a umanit ii."

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 25Anul III, nr.7(23)/2012

mai bine zis de îndat ce s-a f cut cunoscutprofesia mea de cercet tor, s-a auzit un mur-mur în genul „Ce este aceasta? Cercetareaînseamn cultur i noi nu vrem cultur , penoi nu ne intereseaz a a ceva!”. Practic, fu-sesem perceput ca un intrus, ca o persoancare nu merita aten ie i nici interes pentruceea ce spuneam. Ei bine, ace ti tineri nudoreau decât s se distreze, s râd i s sejoace, având un dispre profund fa de totceea ce se putea eticheta sub titlul „educa ie”sau „cultur ”.

Acest lucru m-a determinat s îmi aducaminte de colegii mei din diferitele unit i deînv mânt, care în mare majoritate consi-derau a fi lipsite de interes disciplinele cucare luau contact, a teptând cu dor „mareaeliberare” de sub obligativitatea de a studiai de a înv a. Nu întâmpl tor, mi-a fost a-

proape imposibil s am prieteni cu care sdiscut chestiunile „serioase” ale vie ii, toc-mai fiindc eram taxat ca un „tocilar” sau caun „geniu pustiu”, care obi nuia s citeascmult în loc s piard timpul jucându-se înjurul blocului sau intrând în fel de fel deaventuri amoroase mai târziu.

Într-o alt ocazie, am putut discuta cumai mul i p rin i, care îmi spuneau c nu maireu esc s ofere o motiva ie clar copiilorpentru a continua s înve e, fiindc oricumacest lucru nu avea s le foloseasc preamult în via . Dorin a de distrac ie i cea de aface bani erau singurele care îi mai motivau,dar în mod inerent îi îndep rtau de studiu ide aprofundarea cuno tin elor furnizate prinsistemul educa ional.

i atunci mi-am dat seama de al treilea„vector” al dezinteresului pentru educa ierezultat în urma expunerii necontrolate lamijloace de informare în genul televizoruluii al calculatorului, la emisiuni mondene de

proast calitate, ce promoveaz „subcultura”prostului gust, b niei i etal rii groso-lane a averilor strânse în mod necinstit sauprin ignorarea valorilor morale fundamentale.Prin intermediul unor astfel de programe, ti-nerii ajung s în eleag faptul c tot ce seînva este lipsit de sens, fiindc în final suc-cesul în via este asigurat prin alte mijloacei nu prin înv are, cultur i un efort sus inut

de o educa ie continu .Într-o societate orientat spre câ tig prin

orice mijloace, educa ia i cultura pot deveniobstacole majore, fiindc ele te determinmoral s nu accep i orice fel de condi ii care

i sunt impuse. i tocmai datorit tareloreduca ionale, atât elitele societ ii, cât i ma-sele, ajung într-un cerc vicios al dispre uluipentru valoare, care mai devreme sau maitârziu conduce la dec dere i pr bu ire, a-ceasta fiind cauza major a problemelor de

natur economic ale lumii contemporane.Simpla, dar nem surata dorin de câ tig,

indiferent de mijloace, se afl în spatele sis-temului speculativ care a ademenit maselelargi printr-o îndatorare excesiv . Lipsa deeduca ie i de bun sim a completat dezas-truos acest scenariu prin faptul c nimeni nus-a gândit cât de periculoas este îndatorareape termen lung, de i în istoria recent au exis-tat astfel de experimente nefericite, iar o cu-noa tere temeinic ar fi condus la împiedi-carea repet rii lor.

În zadar se mut banii dintr-o parte înalta a lumii, iar fonduri de „salvare” a na iu-nilor îndatorate excesiv sunt injectate în eco-nomii mai mult sau mai pu in falite, fiindclipsa de educa ie i-a ar tat roadele printr-un consumism iresponsabil, care a alteratrezervele viitoare pentru cel pu in o genera iede acum înainte. Dac ar fi existat un adev ratrespect pentru educa ie, atât elitele, cât imasele, ar fi putut face fa cu succes tenta ieide a consuma ast zi banul ce va fi câ tigatmâine, iar societatea ar fi cunoscut o dezvol-tare durabil conducând la un real progres.

Dispre ul pentru o autentic educa ie seafl la originea relelor cu care ne confrunt m,iar roadele nefericite le culegem în fiecareclip , rezultatul fiind amar i dureros. Iar dinnefericire, în loc s se investeasc în sistemuleduca ional pentru preg tirea tot mai profe-

sionist a tinerei genera ii, se caut dimpo-triv sacrificarea lui din ra iuni de costuri fi-nanciare ce nu mai pot fi sus inute în con-di iile deturn rii investi iilor c tre alte desti-na ii mai mult sau mai pu in „exotice”.

Iar înainte de a încheia aceste rânduri,gândul m poart c tre genera iile de tineritalenta i ce se afl în momentul de fa pe

ncile colii, viitorii adul i care ar putea saduc progres i ie irea din criz pentru soci-etatea i lumea în care tr im. Nu vreau scred c ace ti tineri vor îngro a rândurile o-merilor din ar sau al românilor pleca i lamunca de jos din str in tate, în timp ce Ro-mânia se afund iremediabil în datorii tot maimari, iar contrac ia economic distruge ire-mediabil orice ans de redresare pentru ur-

torii zeci de ani.Mai mult decât oricând, în acest timp de

criz , investi ia în educa ie reprezint unadintre metodele cele mai eficiente de ie iredin situa ia generat de lipsa de preg tire asociet ii, ce a f cut-o vulnerabil în fa a spe-culei financiare i a tenta iei de câ tig ires-ponsabil, ignorându-se legile stricte ce gu-verneaz economia i lumea natural în caretr im. i tocmai de aceea, printr-o educa ieadecvat se va putea realiza saltul de con-tiin care va transforma criza prezent într-

o oportunitate nea teptat de trecere la unnou nivel de dezvoltare a umanit ii.

Michael Pacher - Sf. Wolfgang i Diavolul

26 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Stimat i drag doamn X,V-am trimis, forwardat, unul dintre ma-

terialele (eu însumi am scris despre muzicasatanist /cu efecte sataniste, folosind o sur-

...discret ) care demonstreaz cât de multi cât de adânc!) îi permitem lui Satana s

ne st pâneasc : pân în adâncul sufletului!- ...uitând, complet, de Duh!

...Nu, armele secolului XXI nu sunt, înprimul rând, cele fizice: m celul se face la ni-vel mult mai adânc (într-un mod infinit maiteribil i definitiv distrug tor de umanitate,în oameni!), decât cel fizic - se face la nivelspiritual. Este r zboiul economic, este z-boiul mediatic, r zboiul sunetului (distorsi-onarea, pân la ocultarea complet , a Pa-rashabdei/Sunetul Demiurgic Originar) etc.

ESTE CUMPLITUL R ZBOI META-FIZIC!!!

...Da, tiu multe, tiu PREA multe. De celemai multe ori, îmi dau seama c nu informa iaca atare conteaz : omul a devenit un animalcare, continuu, diger haotic (un PÂNTECEenorm!) - hrana fizic , hrana sexual , hranainforma ional ... i produce, tot continuu, de-fecarea (extrem de u oar , a informa iei alu-vionare, extrem de abundent i redundant !- îl ureaz , pe om, de memorie, de asumarea faptei (de aceea, sexul-f angajareaiubirii duce la distrugerea FAMILIEI!), deORICE form de identitate!). ConteazDAC i CUM ajungi, cu informa ii vitale,la ciotul lui (reminiscen humanoid , laactualii pitecantropi tere tri!) de con tiin !

...Se mir amici de-ai mei, de ce scriu cumajuscule, cu sublinieri, cu boldire/boldireitalic , cu câte 3-5 semne de exclamare! Suntexperimentele mele, pentru a testa modalit ide a-i opri omului scurgerea letal de IDEN-TITATE i de... UMANITATE!!!

...De cele mai multe ori, am în gur gustulcoclit al inutilit ii demersurilor mele, de aatrage aten ia semenilor, asupra pericolelormortale - chiar mai r u decât mortale: de-spiritualizatoare/dezumanizante. GustulRat rii Misiunii. tiu c am du mani extremde puternici i sus-pu i, tiu c nu am prie-

teni/camarazi solidari, de încredere/cons-tan i, camarazi de tran ee; aceasta este, înopinia mea, cea mai mare tragedie a umanit iiterestre: acceptarea singur ii (de esen ademoniac !), ascuns sub iluzia disperat apseudo-comunic rii, cu celulare, a pseudo-comunic rii internetistice (facebook, twit-ter etc.) - ... etc. etc.

LIPSA DE APETEN , FA DEIDEEA DE SOLIDARITATE REAL , DELUPT REAL , ÎN DOMENIUL SPI-RITUAL... ASTA NE VA PIERDE, DE-FINITIV!!!

i Dumnezeu ne va scuipa, pe noi, ceildu i, din gura Lui...!...Nu putem, nu avem dreptul s închidem

ochii, în fa a atrocit ilor care se petrec, laun pas de noi! Nici acceptarea renun rii lademnitate...nici renun area la CREDIN !- nu sunt comandamente divino-umane, ac-ceptate de modelul nostru de umanitate re-îndumnezeit , HRISTOS IISUS!

...Bine, sigur, s ud m florile, s îngrijimde celelalte regnuri (pe care TOT Adam-Omul le-a DEC ZUT DIN PARADIS!!!) -...dar S NU UIT M DE OBLIGA IILE PECARE MODELUL NOSTRU DIVINO-UMAN, HRISTOS, NI LE-ASUGERAT (CUCÂT DE MULT GING IE COSMICO-UMAN !), în FERICIRILE, enun ate(transmise unor oameni vechi, mult maireceptivi la spiritualitate, decât noi, cei deazi!), de pe Muntele M slinilor - pentru ane p stra în sfera umano-divinului!

...M uitam, pentru a 2-a oar , într-o sear ,la filmul Exorcistul. Mama care avea fiicaposedat de demon îi r spunde preotului Da-mian, care-i propune procedeul exorciz rii,i-o întreab dac ea, mama, este religioas :

NU! - r spunde mama, scandalizat , ca decel mai mare r u, mai mare chiar decât pose-darea satanic a fiicei ei... care ucisese(deocamdat !) un om, prin Satana. Dar fiicadvs. - ESTE RELIGIOAS ? - întreab pre-otul. O, NU! - devine, i mai scandalizat ,MAMA !!!

Vede i? sta este omul modern, F

Adrian BOTEZ

R#zboaie f#r# ap#r#tori...

NICIUN DUMNEZEU! Complet dezaxat,imbecilizat, pr bu it interior, devenit sclavincon tient, al unor ac iuni mecanice, co-mandate, mereu de al ii, din exterior! Mi rimecanice care au menirea s -l distrug caom, s -l REIFICE - i s -l aplece, TOTAL, înslujba diavolului...

Ce dovad mai clar de tâmpire general ,de mas , a umanit ii, prin distrugerea di-mensiunii religioase a personalit ii omului -i, prin aceasta, fiind distrus tocmai esen a

personalit ii i identit ii sale umano-di-vine…?!

Nici nu e nevoie, în definitiv, de iudeo-masonerie, ca s ne tâmpeasc ... am acceptatstarea de tâmpenie i de dominare a noastr ,prin formele moarte (REIFICAREA!), formemoarte versatile, proteice, proliferante haotici, în consecin , asasine - le-am acceptat ca

fiind ...idealul nostru! ...Sau, dac ea/Franc-Masoneria, a stimulat/stimuleaz tâmpeniadin noi - i, aceast tâmpenie pre-exista(stimul rii), deja, în noi, în cantit i... in-dustriale! Iudeo-Masoneria nu face decât

se foloseasc de comoditatea noastr im-becil , de predispozi ia noastr cretin , de aalege tembelismul, în locul ac iunii asumate,prin ROST i Direc ionare Con tient , spreORIGINARITATEA/ADEV RUL fiin eiumano-divine.

Cum po i s nu devii posedat de demon,dac nu te la i cotropit de HRISTOS???!!!

... i m uitam în ce aparent civiliza ie(strict formal , moart ! - înconjura i, deci, decadavre-lucruri!) tr iau - mama, fata (po-sedat ), tat l (care nici nu avea treab cutragediile familiei... dar, toate formele civi-lizate, erau spurcate, pe rând - re-aduse lastadiul de mâl/mla tin -borboros, pe rând,de c tre cotropitorul întunecat, Satana!!!

...O, Doamne! În casa bunicilor mei dupmam (care m-au crescut, pân pe la vreo 9ani), arani-ciobani-ipodiaconi-iconari (...cumult timp în urm , cu vreo dou sute de aniîn urm , pe vremea lui Eminescu, str -str -str -unchiul meu, Epaminonda Bucevschi, a

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 27Anul III, nr. 7(23)/2012

fost cel mai mare pictor bisericesc al româ-nilor... i mai erau, în neamul mamei, cevaprotopopi... apoi, rani-legionari de-ai luiCodreanu...!), nu existau decât masa, câtevascaune rudimentare... o lamp cu petrol,câteva scoar e... I CANDELA DE LA R -

RIT, I ICOANELE LUI HRISTOS IALE MAICII DOMNULUI!!! i la CAN-DEL , i la ICOANE - era împletit BUSU-IOCUL VINDEC TOR!!! i, într-o firid ,AGHEAZMA! Pururi, Apa Cea Sfin it ...!!!

Dar, în acest a a-zis primitivism - LO-CUIA IISUS HRISTOS!

Niciodat nu a fost, ACOLO, altceva de-cât armonia discret , extrem de delicat , aunei familii-model (dar nu exista, pe atunci,termenul model, pentru c TO I ranii dinValea-Seac , apoi din M lini - erau...modelede oameni-gospodari!)... niciodat nu au

cut, bunicii mei, decât gesturi consacrate,de milostenie (din câta brum aveau!), deajutorare a semenilor i...de munc ! Un res-pect religios, fa de munc i fa de celcare munce te! Un respect religios fa deRUG CIUNEA-CUVÂNT-SCAR , dar ifa de teiul din ograd i fa de pomii de lapoart , din fa a ferestrei... un respectreligios fa de tot ce cre tea, întru via !!!

...Nu, în acea cas NU AVEA CUMtrunde Satana!...M tot întreab amici de-ai mei, pe In-

ternet: Dar ce solu ie vezi, la situa ia ac-tual ? i eu le zic: NICIUNA, pân când nune rec m dumnezeirea din noi... pâncând nu RESPECT M dumnezeirea dinnoi!

Nu po i face cas luminoas i senin ,avându-l, ca ve nic musafir, pe Satana...!

Dup ce ne-om reobi nui s nu mai inemla formele goale de rost i de via , ale a a-zisei civiliza ii moderne, ci la cia lumi-noas i VIE, a CREDIN EI ÎN HRISTOS/LUMINA LUMII... dup aceea vom re-înv asa fim oameni i-l vom recunoa te pe cel r u,i-l vom alunga dintre noi. Pân atunci, îns ,

cât vom vorbi singuri, ca nebunii, în plinstrad , având iluzia c , la cap tul satelitical celularului sunt oameni cu suflete i cuDuh... - NICIO N DEJDE!!!

... i Rudolf Steiner/fondatorul antropo-sofiei, spune cam acela i lucru, în exprim risurprinz tor de dure: Stadiul Vulcan, careva succede Stadiului P mânt - va face ca«r ul» s devin «prost» - i, astfel, conse-cin a va fi auto-excluderea sa din umani-tate/societatea uman !

Doamne, -ajut !Cu, mereu, aceea i admirativ pre uire i

cald prietenie,Adrian Botez

Elena BACIU

ara

treci zidurile t cerii de timp cau i în lutul mistuit

De ploi, de vântDoar pentru un singur cuvânt

ara,Ar tând vecinului t uAdev rul r mas imprimat în temelia pietreiÎnc mustind de magma neamului t u,E o laudE Victoria mu când oricui du niadestr mat de un arpe-n v zduhcu uierul stindard al neamului dacÎn amintire mereuArmate-n opinci i sica la brâuVeghind de pe-naltul de stânci.

Numai dragostea

Numai dragostea sfarm piatraNumai ea este hran de cerMeteori i c zând pe p mânt

rgele cu puteri,omului i se pun pe gâtDragostea trecândprin lume cu lacrimi de astreSe-adun -n stele c toare.Iubirea în fac ochi goi f ap rareaDe gânduri cople itoare,schimb toare de lumeCutia Pandorei în c dere, ea con inândSperan aSalveaz omenirea la cump na vie ii.

Mu cata roz

Minunea din gr dina meaEste mu cata rozPrimit -n dar într-o zi greaCu înc rc tur somnoroasDe la un cavaler

armur , sabie i coifDoar cu mâna la chipiu:Onor frumoas doamn spun:Joc iar i pe pielea-miO adev rat dramVreau s repet gestul viet,iiPentru a doua oar ...- Iertare:Nelecuit e ti cavalere i m mirFiindc ai cal umblat i ici i colo.Eu pasul peste o tragedie am trecutNeînv at constatând a fi,Dar, într-o zi mirat am privitO ciocârlieZbura alunecând cu aripa în orce nor.Deodat s-a trezit,O amintire albastr o îndeamn

zboare din noapte pân -n zoriOpriri pe la ferestreNicicând s nu le facDoar s primeasc mu cate roz în dar

Încetinit ra iune

Adormi cu gând de-arome dulciCulori de maci i coji de nuciSecrete-ncuietoare în ro u i alb i maroCulori, arome, mirosne prelungiAdunate-n ochiu- i pe jum tate-nchisCa pictorul ce-ntinde pensula spre orizont

prind punctul ce se plimb -n rondCa s g seasc lumina când s -l punVis cu loc strâmt i mers de lunAdormi tu ochi în verde crudStr bate sunetul lumin , luceferi arcui iSpre-a ta fereastr f piedici

sfâ ie c ma a ta albastrPe fond de alb, de ro u i maro

val , o adiere-n cerAdormi cu luna în semn intrat

ra iunea a-ncetinit.

Patinând nimicul

Am pierdut timpul cu de toate,Cu vorbe, cu fapte, cu verzi i uscatePuse la cale de unul, de altul,Legându-mi bra ul cu hazardul,Plâng i plânsetul de abia îl inC-a mai r mas pu n, hainDin drumul strâmb al clarit ii

pun din r u, un bun cet iiOh, Doamne, i mereu îmi ap rea piticulCu trasuri, patinând nimicul.

Versuri

28 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

M-am a ezat într-o dup -amiaz de du-minic , privindu-mi zilele cum se de ir eman-cipate de rânjetul iubirii - singura melodieconstruit din decep iile clipei cea repede.

Un exces de logic m rupe de-a curme-zi ul, ra ionând în propozi ii categorice ni-ciundele în care-mi împr tii perciunii c l-câielor cu care m retrag din t cerea zilei deapoi. Atributele buzelor ve tejesc verbulsinelui meu infirm, balansându-se pe instinc-tual cu care m mir curiozitatea prenumeluipropus de spiritual departelui din limita cucare m mor.

Am cutreierat doctrina mâinii atârnate cucapul în jos pe fruntea rug ciunii i-n n rilegenunchilor, sfor ind eroarea izb virii, inter-jec ia privirii i-a sub iat trupul abandonat însecta pu in mai eretic a obsesiei c m dor.

Cât prive te folosin a cu care m uzez,ea nu e nimic altceva decât gustul împ rt -aniei din fiece diminea a amurgului spre

care fug.Privindu-mi Minele, m frâng.Cu mine, Minele îl plâng.

***

loveam în delirurile mele ca de unfelinar frustrat de întunericul din preajm .Via a mi-e asemenea unei pr lii pline cuobiectele ontologiei tale, a c ror identitatest în etichet . Afar , metafizica prezentuluisuspin ca un asasin gra ios, violat de o vic-tim discret .

Ce infern m picur peste emo iile epi-dermei? Ce rai îmi mântuie te omajul su-fletului? Sfor itul gândurilor e ca un excitantinofensiv ce m descompune spre a-mi con-cilia ortodoxiile a ternutului în care îmi osân-desc liturghiile desf rilor.

Îmi gândesc senza iile. Dar m repudiazreligia. Instinctele îmi atat suple ea, pl cerile- nedes vâr irea, sexualitatea - tiin a. Dev l-

ia pervers a ra iunii m arunc în mono-

tonia digestiei.Tocmai de-aceea moartea î i schimb cra-

vatele, tr ind angoasa alegerii i meditându-i putreziciunea. Fiindc ea doar tr ie te, pe

când eu exist. Îmi uzez deliciile înclina iilori (vorba lui Cioran) m gândesc la un

Eleusis al inimilor ce numai sunt în elate,la un Mister limpede, f zei i vehemen eleiluziei.”

***

M-am înz pezit pe sânul mor ii mele încâtnu mai am sfâr it, asemenea ora ului cunoaptea la gur , împotmolit în invazia insom-niilor a ipite în pleoapele lehuzelor din bor-deluri. Nimeni nu-mi parcurge nimicul febrilce-mi admir con tiin a i care înfrumuse-eaz nebunia necesar fiec rei fapte. Za-

darnic încearc mintea a m substitui lumii,fiindc nu tiu ce viciu trebuie s aib un ompentru a preface intimitatea disper rii lui înhipnoz a finitudinii.

Mi-am aruncat oasele în cimitirul pasiu-nilor, lep dându-mi zorn iala sinuciderii,refuzând rug ciunea c tre zeul batjocorit me-tafizic de ipocrizia coapselor tale care m iz-

vesc pentru a m ofili.

***

Am v zut oameni ferici i i tri ti. Priveamprin ei i le admiram, ca pe-o putreziciune

scut din pudoarea sufletului, templul indi-feren ei. Ce rost ar mai avea milostivirea? Mafund în mil i le mângâi orgoliile ca pe-o

lug ri ce se supune emo iilor, ca uneipietre ce refuz Biserica. E numai de ert... Încutia aceea de lut prin care furtunile de nisipdanseaz molatec nemaig sind nicio oaz .Nici instinctele nu mai sun în catedrala co-piilor din flori. Ce ar putea fi trupul f suflet?Un obiect sunând a gol printre genunchiiunui Dumnezeu decadent. Este acesta un

motiv ca unul din noi s iubeasc pe furi ?

***

La început am gândit lucrurile alc tuindpropozi ii pline de interjec ii. A fost primulact de cunoa tere, o sum de deveniri plinede osteneala inocen elor perceptive. Apoi,cu tonalitatea plâng rea a judec ilor, amîncheiat un proces-verbal, spre a da tire în-clina iei despre infidelitatea contagioas alimbajului, înflorind sterilitatea buzelor ple-cate f rost s protesteze împotriva plicti-sului metafizic.

i am r mas m sur a tuturor lucrurilor,excitându-ne silabele la orice descompunerea voin ei - cu care umplem golul tragedieiînnobilate de strâmb turile Cerului.

***

Ascult ora surpat în mine, martor asasinal trupului de suflet cu care m târ sc subgura cerului, rostit meticulos pe verbul ges-tului împ turit în pa ii începutului. Via a mdoare explicativ, cojindu- i aerul, îngr ditîn pleoape de umbre, ca i cum întâmplarearespira iei cu care m privesc ar suspina pecol ul ferestrei rug ciunii de la subsuara ini-mii. Tr iesc, pip indu-mi silaba crucii, în-florit -n propria-i rugin , pedepsit în zori

dezv luie ascunsul dintre tâmpl i ge-nunchi.

Un singur argument m cufund în su-netul de dincoace de chipul Nimicului: hoi-

reala cuvântului care m merge ca pe unobiect tocit de sandala vie ii.

***

Când mi-am dat seama c adev rul nu edecât un str nut al minciunii, am despuiatvia a de credin a c rnii i mi-am constrâns

George BACIU

G@nduri de lamarginea lumii

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 29Anul III, nr. 7(23)/2012

sonetul t cerii s evadeze din goliciuneapropozi iei atârnate fanfaron de cerul gân-dului.

i fiindc la periferia chiliei mele orelesupravie uiser doar în câteva exemplare, amîn eles c prezentul m comentase într-unmanual, a ezat cuminte în sacul cu atitudini,din spatele unei dimine i de amurg.

***

Iubesc viciile, fiindc mi-e fric de sfin-enie. Nostalgia dezm ului duce la adev r.

Iat de ce-l ur sc pe Kant, moralistul! Cons-truie te o lume f dezgust, f geam t.Existen a pur e dincolo de „cerul înstelati de legea moral -n mine”. Nuditatea aman-

tei ce- i desfat înclina iile e mai dulce decâtslova ra iunii. Doar ruina c rnii î i treze tecon tiin a finitudinii. Te scoate din ordinealumii, des vâr indu- i r stignirea între cer ivulgaritate.

Aud clinchetul rug ciunii dispre uindu-mi intelectul. Vreau s m t lesc în Eul pa-siunii izb vit de seduc iile gramaticii amor itede obsesia logicii. Sentimentul nu m poatesalva, ci ofili.

cuget pentru a crede c exist? Teologiaviciului este un principiu etic ce nu are nevoiede ra iune. Ea se relev sim ului, singurulaltar în care po i gusta împ rt ania l untrica Sinelui sinucis în imunitatea domestic aCumin eniei.

uit în metafora inimii mele i simt cumDumnezeu mi-atinge coasta ca unui compliceoarecare…

***

Vorbesc despre tine fiindc vreau s tepopulez. C ci, privindu-te am în eles de cei-ai oprit sensul pentru a te contempla. Nu

ai nimic de primit în afara aplauzelor. Te-aioprit în tine îns i ca o poft ce nu se poatesatisface. S te iubesc? Iubirea înseamn su-punere fa de inim . Asemenea pietrei, su-pus nu pietrelor, ci templului.

M-am gr bit înspre tine pentru a te atinge.Dar aveam nevoie de r cini i de ramuri.Asemenea copacului ce- i îmbr eaz ceruldispre uit de s mân a-i avortat în omagiuliubirilor ei.

Nu te osteni s m cuno ti. Sunt o potecînspre câmpii, la r ritul zilei. M frângi sub

lcâi ori de câte ori nisipul î i devasteazpa ii ce te poart înspre niciunde ca ni tesclavi t cu i. Oare ai devenit soldatul caredatoreaz via a imperiului? Ori curtezanaobosit de ea îns i? Spre a te oferi tributinstinctelor mele scandalizate de obr znicia

buzelor tale în care se sinucid nop ile delogodn .

te iubesc? Dorin a de iubire este iubire.ci nu po i dori decât ceea ce nu exist înc .

La marginea esen ei mele i-am acceptat po-sesiunea ca pe-un ritual de viol al c rui cere-monial e o iluzie. Nu te nelini ti. În timp cecaravana ta se istove te, saharele gesturilordevin nodul diversit ii tale.

Te accept a a cum e ti, o corabie ce- ielibereaz , dup ce a acostat, înc rc tura,îmbr când în culori vii portul, în vreme ce

pitanul î i aminte te gustul iubirii atuncicând î i s rut so ia.

Da, te iubesc, femeie, n scut dintr-unscat al diavolului. Fiindc datorit ie am

înv at s alunec înspre destr lare sau sfin-enie, dar niciodat înspre mine. Iat de ce-

mi iubesc imperfec iunea... C ci e mult maibine s merg c tre pasiune, c tre dulcea adezm ului t u la care nici Dumnezeu n-arputea privi f s i piard inocen a.

***

Fiecare e singur. Chiar i atunci când lo-gica sa epileptic se converte te în credin .

oaptele cap chip de eveniment i timpuldefileaz pe nostalgia unei lumi f ideal.

Fiecare e singur. Prive te nimicul din el,aprinde lumânarea în cimitirul propriei defi-ni ii, surâde ca o formul plin de senza iidisperate i î i lustruie te viciul de a se crede„a ezat în centrul universului” . i tocmaicând antinomia gurii d la iveal saliva -singurul martor r mas al s rutului - se înf i-eaz moartea hr nindu-l cu aceea i singur -

tate ce se înfipsese în oase la na tere.Fiecare e singur. Atât ca ipotez , cât i ca

solu ie. Dar savoarea singur ii, de i nece-

sar , are sens numai în refugiul lacrimii cucare-l tr im pe Dumnezeu.

***

Întorcând spatele timpului am în eles ceînseamn cunoa tere. O suferin cu fa adde formul i temelie de tr ire în idee. Pe rui-nele judec ilor se sfâr te muzica nimiculuicu preten ie de Fiin îmbr at verbal detranscenden a inimii definit pleonasticantira ionalism.

Dealtfel, imperialismul legii morale dinmine i t cerea r bd rii - ca meserie f destin- sunt contemplarea socratic a Daimonuluirevoltat de patul biologic al ispitei materieicare sufer .

Exist , totu i, o r cin a haosului pecare orice om o cuprinde în vidul s u statistical gândirii prin interjec ie.

***

Sunt carnea uscat a Ideii prin care seprelinge complotul de dinaintea zicerii. Ammuceg it pe t cerea tâmplei cu suspin derug ciune i mi-am sub iat metafizicul în ridulsenza iei.

Compasiunea lucrurilor mi-a tirbit mar-ginea ca pe-o vitalitate a întâmpl rii supusurletului devenirii…

Libertatea din oase tu te romanul ma-teriei orgolioase în gângurit ca un EU absurddevenit capriciu. M presimt, m fo nesc, mconstat o biografie prins de mân de ge-nunchii cu care te sprijini de copacul din tine.

Îmi gust postul din buze i m sprijin detonalitatea fenomenelor obosite de dezgus-turi. Nu e nevoie s fugi dup Dumnezeu.Doar copiii se mai pot c ra de haos.

Martin Schongauer - Purtarea crucii

30 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Unii spun c roata morii se-nvârte te într-un sens,Precum apa mi-o împinge în direc ia de mers...Când la scoc ap -i pu in , se rote te-nceti or,

în co m laiul curge de zici c -i un firi orDe lumin -ng lbenit i cu praf amestecat ;Mult necaz are morarul c se sup pe roat .

Iar când apa clocote te i-mi iese din st vilar,Roata-alearg f preget, c sare bietul morarÎi ridic , plin de ciud , o porti de lemn veche;Roata mersu-ncetine te, i pl cut sun în ureche,

s-aud boabele-n moar ron ind la m cinat...- Neic , schimb sacul! Treci la rând, am terminat.

Mi-a strigat vecinul meu, care cu ochiu-mi f cea:- Ce frumoas -i mor ri a! Cât uium î i dau pe ea?Atât roata-a vrut s-aud , s-a oprit i mi-a scrâ nit...Iar morarul plin de ciud -, tare mult s-a nec jit.- Ap ai, unsoare- i dau… de ce stai, roat nebun !?Oameni buni, a a minune, poate cineva s spun

Dac -a mai v zut?… Veni i oameni i-mi privi i:Sensul roata i-a schimbat. Asta m scoate din min i!Mi-a plecat moraru-n lume, i la cel ce-i povestea,Mi-l privea cu mult mil , i în gând omu- i zicea:„Biet morar, cum te-ai scrântit! Doamne, -l izb ve te!Cine-a mai v zut o roat s se-nvârt cum pofte te!?…”

i-a tot mers moraru-n lume s g seasc un r spuns,Când de-odat mi-a-ntâlnit un chefliu ce-l lu în râs:- Mor ri a de-i frumoas , uiumul nu prea-i ajunge?…Omule, nu te-ntrista. Ce-ai pierdut, i de ce-ai plânge?Vezi mata, me tere drag , la curea dac -a umblat…

i-a sucit-o împeli ata, sensul roata i-a schimbat.

Iar la fus dac umblai s -l mai ungi din când în când,Nu- i c dea blestemu-n cap, s mi-ajungi a a n tâng.Vino cu mine desear , i-ai s macini ca i mine;Numai gura s i-o ii! În eles-ai m i cre tine?

cin P cal sacul, a zâmbit i uium dublu a dat;Mor ri a-nveselit , l-a oprit i cu dânsa a-nnoptat

Chiar în camera în care morarul dormea-nainte;Cu dragoste-l alinta, i-a dat vin, pui i pl cint .L-a rugat s mai r mân , s mai macine de vrea;Singur -i, i biata moar lips de morar ducea...Moraru-mi st tea ascuns, tot ofta i se-ntreba:„Of! s raca, lipsa-a dus… i-a suferit vai de ea.”

cal îi spune-n oapt : - Treci în pat, c am plecat!- Om bun, de nu te g seam, pe unde a fi umblat?!...Diminea a, când se scoal , mor ri a-ncremene te:- Vai! Ce v d? Drace, piei! Sfinte bun, m izb ve te!Unde mi-ai umblat hai-hui, po i s spui, om de nimic?- M femeie, tu e ti treaz , sau cumva te-ai aiurit?!...

Lâng tine-am fost întruna... Draga mea, ce e cu tine?Nu îmi luai uiumul dublu, i-mi ziceai c i merge bine,Când m odihneam i eu dup cât trudeam muncind;Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua s schimb?Am crezut c ai glumit, când de fapt m-am în elat;Mor ri a mea iubit !... te-ai scrântit cu-adev rat.

i din noaptea cu pricina, mor ri a-i vai de ea...Mintea i-a pierdut s rmana, e lovit -i de dambla.Sta la scocul morii vechi, i la roat lung privea:- Roat , roat blestemat ! Ce-ai f cut din via a mea?Iar în ap când se uit , vede cum mi-este privitDe-o f ptur ce-o cunoa te, i-i zâmbe te lini tit .

- Geaba, soro, m mai chemi, numai roata-i vinovat ;Moar blestemat , plec, n-am s te mai v d vreodat !Dus -a fost i nu se tie, c ci pe nimeni n-a întâlnit,Doar morarul o c ineaz : „Doamne, cum a-nnebunit!”

i de-aceea, când auzi pe-un morar c i poveste te;Nu-l lua-n glum , se întâmpl , roata morii... z ce te.

Marin VOICAN-GHIOROIU

În cump

Hans Maler - Purtarea crucii

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 31Anul III, nr. 7(23)/2012

Eu cred c , de fapt, sunt o fire tactil . Oride câte ori mi se întâmpl s am o r fuial cumine îns mi, m r zbun pe cale haptic , „ex-portând” excesul de energie prin buriceleledegetelor. Pe vremuri, senza ia de „desc r-care” mi-o procurau acordurile de chitar .Eram în stare s exersez la nesfâr it, pân -miap reau b turi la degete. Mai târziu, aminsistat pe lâng p rin ii mei s -mi cumpereo pianin , ale c rei taste le loveam cu ardoare.Dar degetele mele sunt cam mici...

În perioada agitat de dup evenimenteledin decembrie, mi-am descoperit dexteritateade a dactilografia, manevr care îmi permitea

fiu la curent cu totul, f obliga ia de a afi a în fa , când se adoptau decizii.Mai nou m-am ini iat în... tricotat. Nu e

glum ! Se poart în cele mai selecte cercuri.Pân i Madonna s-a molipsit. În studen ie,scriam de zor. M amuz acum amintirea tra-ducerilor pe care le f ceam ca s mai câ tigun ban. Erau o surs bun de venituri i unexerci iu binevenit de aprofundare a limbilor.Pentru a se alinia rapid cu str in tatea, fade care fuseser m izola i atâta amar de vreme,pia a intelectual generase brusc o cerereenorm de traduceri. În special textele denatur tehnic erau solicitate. Pe mine picaseplea ca s traduc din german normele DIN,acea adev rat «biblie» pentru inginerii dinîntreaga lume. Munceam cu spor i pasiunei recoltam laude, dar uneori termenii de spe-

cialitate dep eau chiar i cuno tin ele meletehnice solide, dobândite la liceul cu profilde matematic -fizic . Atât eu, cu germana,cât i prietena mea, care traducea din englez ,ne minunam câteodat de perlele pe care pro-duceam: în loc de «metoda celor mai mici

trate», sc pam o «metod a p tr elelor»de toat frumuse ea iar pe post de «câmpmagnetic» aterizau «câmpiile reciproc atr -

toare». Nu era de mirare, când pân i pro-fesioni tii de sincron de prin cinematografeinventau personaje-fantom precum «Gene-ralul Staff», care lua decizii din umbr , f

apar vreodat pe ecran.

Recent, la scurt timp dup moartea subita prietenei mele, m-am postat cu mâinile meleneastâmp rate la tastatur . De-atunci lucrezla acest fi ier, care acum se apropie de final.Degetele îmi alearg , de parc o mân nev -zut mi-ar dicta gândurile. Cine tie, poate

exist totu i acea telepatie universal încare eu am refuzat s cred, o transmitere invo-luntar de date „wireless”, o presupus „câm-pie atr toare”. Iar eu nu fac decât s deco-dific ceea ce recep ionez.

Expresia permanentei c ut ri s-a mate-rializat în cazul meu sub forma literelor. Înschimb, cum prietena mea iubea matematica,cu siguran ar fi preferat cifrele. Sunt sigur

ar fi ales o formul foarte complicat pentrua descrie ce s-a întâmplat cu noi. Am c utat oanalogie mai pe în elesul meu si m-am pomenitdin nou confruntat cu Metoda celor maimici p trate. Nu v speria i, nu e a a de grea:

Dac , în urma unor observ ri repetate,am marca într-o diagram punctele prin carenoi i al ii, care ne sunt dragi, am trecut de-alungul timpului, am ob ine un fel de „nori oralungit”. În compozi ia lui ar intra un curcu-beu de oameni (familie, prieteni, adversari),câteva locuri de tainic reg sire (în cazul prie-tenei mele Mun ii F ra i sau Pia a Roma-

), o sum de st ri i emo ii puternice (in-trarea la facultate, o moarte neanun at ), câ-teva r scruci cu boli grele, o seam de cu-vinte care ne-au atins prin poezii, idei filo-zofice i cântece obsedante. Ne-am întâlnitde câteva ori/ Cu ni te mun i, cu ni te co-paci,/ cu ni te ape/(Pe unde-or mai fi? Maitr iesc ?), vorba regretatului Marin Sorescu.

Traseul pe care îl c ut m toat via a, celcare ar aproxima optim traiectoria noastr printimp i spa iu, atingând pe cât posibil puncte-le care au contat pentru noi, unindu-le i dân-du-le oarecum un sens, ar fi acea curb acelor mai mici p trate. Func ie de variabilelevie ii noastre, ea de fapt nu face nimic altcevadecât s minimizeze suma p tratelor abaterilornoastre de la idealul „drumului optim”. Arputea ar ta cam a a:

Metoda “p#tr#]elelor”

Pe axa „p mântean ” am avea timpul iarpe cea c tre cer, fiin area, ca-n heideggerianul„Fiin are i timp”.

Totu i, formula e prea frumoas pentru aputea fi adev rat , c ci avem de-a face doarcu un ideal. A a se descrie o via , una dinmulte. La unii e mai abrupt , la al ii mai lin .Nu se poate spune care e mai bun , care emai rea. Ele sunt a a, vie ile; noi suntem a a,oamenii, iar func ia pe care o descriem - încifre, litere, culori sau sunete (fiecare areforma sa preferat ) - depinde de faptele noas-tre. Fiecare gest m runt conteaz .

Numai noi putem „colora” punctele noas-tre de parcurs cu nuan ele noastre personale,având grij s nu „bruiem unda de culoare”a celorlal i. Poate c în timp ne-ar ie i o dia-gram concentric , al c rei punct central sun-tem noi: o mandal superb , unic , irepeta-bil . Cu siguran , teza mea ar fi fost pe gustulprietenei mele, care era fascinat de practicilei de filozofia budist .

mânem totu i cu picioarele pe p mânti recunoa tem c e imposibil s ne ias com-

bina ia aceasta perfect . Putem spera cel multîntr-un model care aproximeaz realitatea, înmod cât mai veridic cu putin . S fim bucu-ro i dac ne reu te m car cât de cât acoloo urm coerent , o metod mai p mântean ,mai de ... p tr ele.

În fond, parc po i s tii? Cât vrememodel de rezolvare nu exist , ecua ia r mânedeschis ...

Gabriela C~LU}IU-SONNENBERG(Spania)

timp

fiin are

0

32 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Florentina-Loredana DALIAN

Aici nu mai suntem singuri

Când spui„aici nu mai suntem singuri,aici ne avem unii pe al ii”te aprob doar pe jum tatetu nu tii

dincolo de poartne întoarcem fiecarela singur ile noastre?i-a fi pus o mie de întreb ri

dar crescuser por i între noi...

afarMonica igancami-a vorbit de spaimele eilegate de moarten-am circula ie, zice,nu-mi pleac sângele din cap(s rmana, în mintea ei, sângelede acolo pleac )îmi descrie simptomele unor atacuride panicea le spune friciapoi încheie cu resemnaredac a a mi-o fi scris mie

mor de tân , ce s faccum o vrea Bunul Dumnezeu...tac o ascult îi întind un ban am rât(putea s fie i de aurla ce i-ar folosi?)apoi m întorc la fricile mele

tiu, Îl avem pe Dumnezeudar uneori i între El i noiconstruim por ipe care le ferec m binecu lac te

când spui„aici nu mai suntem singuri,aici ne avem unii pe al ii”ce mult a vrea s te cred!

Când i când b rba ii m mai iubesc/ a ape la vreun col / de strad pr fuit / Ultimeide care-mi aminesc îi zice/ Drumul Vacilor -/desigur pentru c pe acolo trec vacile

Când i când mai trec i eupe strada aceeadar numai euam voie s-o spun

Când i când poe ii îmi mai dedicnu versuri nici vorb- poezia s-a cam demodat -îmi mai dedic spun câteo partid de amorÎn cinstea ta - îmi zic

Eu -dup toate conven iiledup toate abeceurilecomport rii civilizate i altefandoseli politicoasece s-au mai inventat pe la ora -ce-ar trebui s r spund

La noi la ar - pe vremea când eram copil -când lumea n-avea chef

i asculte tâmpeniilei-o reteza scurt - hai sictir

Eu am crescut jum tatela ar jum tatela oran-am înv at fandoseli dar nici

zic hai sictir cu toat gura nu tiuîmi iese un hai sictir a a mai anemicdin care ei în eleg doarhai

când i când romanticii îmi mai ofercâte o orhidee

lbatica ca mine când

dau s mu te fiarele sau când

iubesc pân lanu lacrimi nici vorbi astea s-au cam demodat...

odat un sculptor mi-a dedicato domni oar - nu râde -o domni oar care se numea Nimenipentru c nevast -sa geloasi-a zis cine mai e i fâ a astael s racu’a vrut doar s-o imite pedomni oara Poganydar fiindc nevast -sa ar fi zistot o fâ i astai-a explicataceasta se nume te domni oara Nimenii-a a a r mas

Când i când întreab oglinda - tu cine e ti

În fa a ei am curajîi r spund hai sictirEu sunt femeia pe care

rba ii o mai iubesc când i cândreia poe ii îi mai dedic

nu versuri nici vorbi sculptorii domni oarei c reia romanticii - doar uneori -

îi mai ofer orhidee

ce nu-n elegiEu - dup toate probabilit ilestatisticii matematice sunt femeia tuturortimpurilori a tuturor verbelor

conjugatedoar la prezent

Adic nimeniroste te oglindaneîntrebati dând s plezneasc

nu de invidie nici vorb

Domni oara Nimeni

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 33Anul III, nr. 7(23)/2012

Octavian MIHALCEA

Pentru Liviu Vi an, starea poetic nu inedecât de voca ie, înfruntând, iubindu-le, zi-durile unei adânci închisori invocate. Acestmult a teptat volum, Închisoarea de maximalcoolemie (Ed. Detectiv Literar, Buc., 2012),propune concurarea înaltelor idealuri este-tice. Bineîn eles, dac aprofund m una dintresintagmele de început ale autorului, Cerulse vede ca o pr pastie, vor rezulta asum rice ne îndreapt c tre de mult clasicizatul pa-saj nietzschean, Când te ui i adânc în abis,se va uita i el în tine. Aceast recluziunepune în contact cu Absolutul, în acela i timpapropiat i impenetrabil. Ca o profesiune decredin liric , suntem ini ia i în tainele uneipasiuni mistuitoare. Treptat, adev rurile re-velate acapareaz : La început credeam c -idoar o joac / de îngeri îmb ta i cu praf delun ,/ dar când p rea c totul o s treac /patima devenea tot mai nebun . (Povesteaamantei mele). arada condamn rii poeticeine de caracterul definitiv al aventurii: O duc

acas noapte când se-mbat ,/ când pieleatrupului e ca hârtia/ i n-o voi p si, cred,niciodat ,/ amanta vie ii mele: poezia. (Po-vestea amantei mele). Liviu Vi an alege camodel pentru ilustrarea traiului întru lirismpe enigmaticul creator romantic francez,Gérard de Nerval, cel scos din colbul istorieii apreciat la justa valoare de spiritul hiper-

imaginativ i percutant al suprarealismului.Poemul închinat p rintelui Fiicelor foculuipoate fi încadrat în apropierea tributului adusde Emil Botta, în volumul Pe-o gur de rai,memoriei marelui fantast. Vorbim, desigur, devibrantele versuri din Gérard de Nerval. Caun vis surprins într-o fotografie sepia, tra-gicul sfâr it ne marcheaz i acum: Pe stradavechiul felinar/ s-au fost oprit Gérard Ner-val/ i atârna de un grilaj/ într-un u or itrist tangaj.// Avea un sfan în buzunar/ i-un gând s fug spre Fanar/ pe când cude te degerate/ i-a scris biletul: Curaj,frate! (Balada lui Gérard de Nerval). Parc

im, înfiora i, pe Rue de la Vieille-Lan-terne, spa iu crepuscular, de trecere spre unLevant înc rcat cu misterioase arome duse.

Invocarea vinului ia dimensiuni villone ti.Ritmul sângelui viei stârne te o adev ratcavalcad a versurilor inspirate. Ascensi-unea, în fond scopul subtilului joc al poe ilor,se face prin escamotarea lestului teluric. icu ajutorul fluidului creator: Doar halebar-dele din vin/ îmi taie gâtul f chin,/ maiiute ca o ghilotin / cu lama uns de lu-min .// Îmi iau în bra e c âna/ alb imare, cum e luna/ cu ochii afunda i cât pru-na/ i-o port sub bra ul stâng, la cer,/ ca peun coif de cavaler/ din care-am scuturat -râna. (Decapitare). Aceste versuri desf -oar miraje acaparante, urme prin mi -

toarele nisipuri b tute de astrul talentuluiincandescent. Poetul picteaz pove ti. Ori-ent ri cromatice înspre Orientul contemplatcu fine ea unei melancolice cl tin ri de arip :Un pictor ne tiut i înc tân r/ avea o pânzsul pe al s u um r/ precum c mila-n drumulspre Sumer/ purta în ochi un petic vag decer.// În urma lui ecoul unui cântec/ duceaculori de curcubeu în pântec/ i o povestetrist despre mila/ de-a r spl ti în plin de-ert c mila. (Misterul). A a cum ne-a obi -

nuit în remarcabilul volum Licen ioase, LiviuVi an p streaz i în acest nou volum dejacaracteristica pecete ludic , deschiz toarede noi universuri metaforizate. Ironice con-flicte anim acest univers poetic greu pre-vizibil. Cuvintele poart misiuni inedite: Se-auzea prin cercevele/ un colind cântat deHru ./ plu ul de pe canapele/ mirosea apraf de pu .// Lupt toru‘ avea-n port-hart / i v rog s ine i minte,/ ordin: artpentru art / i nu dinte pentru dinte. (Isto-rioar de rezbel). Erosul, caracterizat totu ide puritate, se întâmpl într-un banal trende noapte de pe vremea odioasei dictaturi.E o noapte a revela iei senzuale, cu intensi-tate numai aparent momentan : toreamcu-n tren de noapte iarna,/ de mine se-nc l-zea o navetist ,/ c-o mân -mi descheia încetvestonul/ la nasturii cu stem comunist .(Tren de noapte). Ca o ini iere în nep trunsultainei întâlnirilor ce te marcheaz , totul aparefiresc, stabilit de o superioar for bene-

Poetul picteaz# pove[ti

volent : întorceam ca dintr-o dezer-tare,/ fusesem dup un cazan de uic ,/ nu

gândeam s leg n pe picioare/ aromaunui trup de nev stuic // i în balansul tre-nului de noapte,/ la un macaz i-am lunecatsub crup / c n-am s uit nicicând c -toria/ pe când eram locotenent la trup .(Tren de noapte). Transfigur rile ludice suntpictate afectuos. Unii prieteni ai poetului,arti ti i ei, se reg sesc în ingenioase poemecu adres . Este a ezat un fald transparentpeste cele mai mici detalii ale realit ii: Via ae atât de ampl / par exampl / via a noas-tr / nici anost i nici vast .// Prins -n pân-zele de in/ via a este un suspin/ i bogat idatoare/ tuburilor de culoare. (Poem des-pre via a pictorului Ivan Turbinc Ivanov).De un elogiu crud se bucur levantinul te-ritoriu livresc. Detalii subtile din lumea pa-ginilor inspirate mar eaz prin fa a noastrîn spiritul artei pentru art , atât de stingherîn actualele circumstan e desacralizate: Pa-pirusuri i vechi t bli e, pergamente/ i, dincerneluri, broderii, letrine/ i texte-n careliterele-absente/ au preacurvit se afl -n capla tine./ Un criv , poate, s le r sfoiasc ,/de tiul de iasc , alb, de con opist/ ce nuvrea niciodat s g seasc / plumbul tipar-ni ei atât de trist,/ dezamorsat în necititefile,/ dar cu efect omorâtor, Emile! (Portretde bibliotecar). Dansuri rituale, piruete ae-riene decupate parc din universul plastic allui Marc Chagall, brodeaz delicat poeticalui Liviu Vi an. Aici, muzele au un loc pri-vilegiat. Bine camuflate procesiuni miste-riosofice se desf oar odat cu trecerea fie-

rui poem. Repetând un posibil model al luiHefaistos, ajungem, poate himeric, în josulDun rii, lâng acei cai ce odat p teau de-a dreptul pe paji tile celeste: O potcoavarde-n jarul/ ce mocne te-n r rituri/ pecând beat i trist fierarul/ bate vorbele înnituri/ pe imensa nop ii gur / ca vizera dearmur / prin care clipesc vicleni/ cavaleridanubieni. (Povestea fierarului de cuvinte).Ironia este adânc împletit cu elemente adânc

34 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

spiritualizate, trepte urcate spre cerul Dum-nezeirii. Aflat în zodia evad rii, poetul m r-turise te c Se-ntâmpl s visez c -n frunte/îmi cre te cornul de hârtie/ r zbind pringratiile frânte/ pe un pervaz de pu rie.//Falus de vis i poezie/ e cornu-acesta dehârtie! (Scrisoare din Închisoarea de maxi-

alcoolemie). Înc mai sunt cântate s ge-ile ce nu ucid. Acest volum cuprinde i o

falie poetic exprimat într-o inedit cheiedestins-hermetic . Cifrul poate fi dezlegatnumai cu mângâieri subtile, oaspe i fiind laacest regal în acela i timp candid i dureros.Culoarea versului se dilat , obscurizat : Într-un han ca un n vod/ st poetul octopod/ca p ianjenul în pod/ pe ochiuri ce nu se

d// i cânt la un pian/ cu opt mâini defiligran/ versuri de Barbilian/ de cad ur uridin tavan (Cin la Uvedenrode cu meniurireci i crude nu cu melci ori cu Gertrudenici cu oaspe i sau cu rude). Licorile bahice,omniprezente în volum, au rol incantatoriu.Oficiant al vechiului rit liric, Liviu Vi an alchi-mizeaz st ri fluide, ajungând la sublim risclipitoare purtate mereu în sânge de cei caretr iesc poeze te. De un poem special se bu-cur Mircea Br ili a, alt împ timit al oniricelordecant ri literare. O sfioas raz de luminînso te aceste inubliabile neiges d’antan:Semiprofilul tân r p time te/ mai alb decâtlumina ce-l hr ne te/ nu dintr-un foc ceumbl prin hârtii/ ci chiar din poezii arsede vii.// Parc recit f s vorbeasc /acele poezii cu trup de iasc / ce în al mari-lor poe i compendiu/ vor provoca un ne-maistins incendiu. (Toast). Constantin Arde-leanu i Alex Ivanov sunt numai doi dintreconfra ii c rora poetul le dedic afectuoasepoezii. Imaginile se fabric într-un ritm de-lirant, demn de o art combinatorie supe-

rioar . Atmosfera e dens i culorile, tari. Eun maximalizant bazar al complexit ii: Ve-denii despre mirodenii/ concordii i mizeri-cordii/ i transpira i be ivi pira i/ beau înzadar lapte de var/ pentr-o postum neagrcium / i cu-n picior de lemn fac semn/ cnu sunt matelo i, ci ho i/ i au cârlig în locde mân / pe cânepa de la parâm / i pesteochi petic de piele/ s in cursul dup stele(Cântec marin resc). Totu i, cea mai puter-nic e ironia sor ii. Cuvintele nu sunt multe.Înc mai putem s râdem, s ne amintim: Cândl-au fost dus cu for a la colhoz/ bunicul meucânta La vie en rose…(Inedit Piaf). LiviuVi an particip la reînvierea st rii de Levant.Uneori, n zdr van tabl de ah aplaudatde nimfe, alteori, marmur amar , în sânge.Poemul dedicat magistrului erban Foar

i are locul în atmosfera eterat a rimel -rilor. Aceste metafore ni se arat decernatela Târgul Gaudeamus, carte de îmb tur :Iat semiluna vid / furat de la corid / nue corn de vân toare/ ci sugiuc de beutoare/ca s suni dup licoare!// S-o umpli cuvorba trist / dac pleci la vreo conchist /la cocoane toledane/ f r’ de astfel de gui-doane// s le scrii cu pene-gene/ dând atacla damigene/ cantilene madrilene.// P.S.Dup ce-a fost tatuat / pielea poate fi p s-trat / semn de carte catenat (Guidonulespagnol - cu cerneli de protocol dar ami-calmente gol). Umbrele grele pot fi pictatecu frenezia iubirii iar carnea grea a cuvintelorse poate r suci, îmb tat cu jarul marilor in-somnii creatoare. I-am pus poeziei pe burt /inelele lui Saturn, spune Liviu Vi an subinfluen a fascina iei diademelor de fum alepoeziei. Poe ii vor bea mereu poezie. Pleoa-pele vor pluti, lovite, spre pomul vie ii. Sgust m din poezie, devorându-i potirele în-

crimate!

Michael Pacher - Sf. Augustin i Sf. Grigore

C#r]i primitela redac]ie

Virgil R ze u - Inelul pierdut, Ed. R ze u,Piatra Neam , 2012

Virgil R ze u - Ce ne facem, doamnelor?,Ed. R ze u, Piatra Neam , 2012

Gheorghe Puiu R ducan - 61, Ed. Fortuna,Rm. Vâlcea, 2012

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 35Anul III, nr. 7(23)/2012

25 mai 2012. Funda ia Literar-Istoric „STOIKA” a organizat,la Muzeul Municipiului Bucu-re ti - Palatul u, din Bulevar-dul I. C. Br tianu, evenimentulliterar i artistic prilejuit de lan-sarea volumului de poezii: „Înritmul vie ii - Fiori de prim -var ”, Editura Dacoromân , 2012,autor Alexandru Cezar TitusStoika. Volumul a fost prefa atde scriitoarea Floarea Nec oiu.Au fost invita i s ia cuvântul:Marian Dumitru (director al re-vistei „Cronica Funda iilor”),scriitorul Emil Lungeanu, scri-itoarea Ioana Stuparu, GeorgeStanca (director în jurnalistic ),Floarea Nec oiu (profesor, criticliterar), Geo Stroe (pre edinte alAcademiei DacoRomâne i di-rector al editurii), Geo C lug ru(scriitor), Florin Iordache (dra-maturg). Au onorat evenimentulpersonalit i ale culturii i arteiromâne ti. i-au dat concursul:Vasile Macovei (fagot) - OperaRomân , Daniel F t - cantautor.Au recitat actri ele: Doina Ghi-escu i Lidia Lazu. Moderatoare

a fost actri a Doina Ghi escu.Prin reeditarea volumului de

poezii „În ritmul vie ii - Fiori de

prim var ”, realizat dup exactun secol de la prima apari ie, sedemonstreaz , a câta oar ?!, cdespre valorile neamului româ-nesc, indiferent din ce domeniu,se aminte te din când în când,mai mult sau mai pu in. Aceastremarc m îndeamn s -l para-frazez pe Î.P.S. Antonie Pl -deal - Mitropolitul Ardealului,care spunea într-o scrisoare adre-sat unui prieten c rturar: „... esteconvingerea mea c Dumnezeune cheam unde are treab cunoi. Cu mine a vrut s -i scoatemdin uitare pe ni te oameni penedrept uita i. Echilibrul tre-buie restabilit. Oare, cândva, vaface i pentru noi, cineva, a aceva? Cred c da. Cel pu in în

sura în care facem noi pentrual ii”.

Venind dintr-o familie de marenoble e, a c rei vechime se pare

dep te un mileniu, poetulAlexandru Cezar Titus Stoikaavea dou zeci i unu de anicând, în luna mai a anului 1912, apublicat, pentru prima oar , vo-lumul „Fiori de prim var ”. Esteun volum de poezii remarcabileprin sensibilitate, naturale e, ade-

rate tablouri din perioada deînceput a secolului dou zeci, as-pecte din istoria neamului ro-mânesc, purtate în uvoi pe valu-rile timpului. Aproape în fiecarevers se simte sufletul autorului.St rile în care se afla în momentulcrea iei au fost nenum rate isemnificative: dorul purtat ma-mei, tat lui, fratelui, bunicei, do-rul de locul natal, de iubit saude gr dina casei, amintirea anilorcopil riei cu toat înc rc tura loremo ional din perioada premer-

toare izbucnirii primului r zboi

mondial, respectul, recuno tin afa de oamenii de seam ai cul-turii din acea vreme. Toate acestest ri au fost brodate în versurilepoeziilor, expresia „fiori” reg -sindu- i adesea locul.

Cu totul remarcabil este sen-timentul ce îl lega pe AlexandruCezar Titus Stoika de membriifamiliei sale. Tuturor le purta omare iubire împletit cu mult re-spect, iubire, ce p rea a veni dinstr funduri, de la r cin . Maipresus decât iubirea de familieera iubirea de patrie, pentru ap -rarea c reia l sa totul i se pre-zenta la datorie, dar nu oricum,ci ca un brav soldat care crede învictorie, iar pentru binele rii eraîn stare s i dea via a (fapt ce s-a i întâmplat în anul 1940, poetulmurind pe front, în afara hota-relor rii, în Siberia). Dac ar fi

citim chiar i o mic parte dincoresponden a membrilor fami-liei Stoika, din perioada în carese aflau pe front, a a cum a con-semnat scriitorul Geo C lug ruîn cartea „Sfinte firi vizionare”,ap rut în 2011, vom afla c ace-lea i sentimente de patriotismnutreau cu to ii, în fiecare dintreei s luind noble ea senti-mentelor de unire prin iubire,unindu-i totodat acela i sim -mânt al respectului i d ruiriipentru ar , neam, cultur , valori.

Aceste nobile sentimente,caracteristice familiei Stoika, s-au dovedit a fi transmisibile. Unelocvent exemplu este domnulFlorian Lauren iu Stoica - licen-iat în tiin e economice i juri-

dice, care, printr-o munc asidu ,a f cut s turi adânci, ca s deade r cina familiei din care î itrage seva de secole sau milenii,

Ioana STUPARU

„|n ritmul vie]ii –fiori de prim#var#”

spre a scoate la lumin valorieroice, patriotice, culturale, lite-rare. Drago , fiul, i Laura, fiica,îi împ rt esc st ruin a în re-alizarea proiectului. Atât volumulde poezii „În ritmul vie ii - Fioride prim var ”, cât i volumul deproz „Sfinte firi vizionare” auap rut sub egida Funda iei Li-terar- Istorice „STOIKA”, al c reipre edinte este Florian Lauren iuStoica.

Cu deosebit respect pentrupoetul-erou Alexandru Cezar Ti-tus Stoika i cu dragoste i pre-uire fa de poeziile sale, i-au

mai spus impresiile: Elis Râpea-nu, Ion C. tefan, Victor GH.Stan, Doina Bârc , Elena C lu-

ru-Baciu, Ion Gh. Arcudeanu,Mihai Zamfir, Gheorghe Iovan ial ii.

Dintre distin ii iubitori decultur afla i în sal enumer m:sculptorii Pierre Georgesco Dedyi Constantin Sinescu, Rodica

Sub irelu (fondatorul revistei„Cronica Funda iilor”) i VirginiaMehe (redactor- ef, directorulrevistei i Editurii ZIP), Ion Ga-briel Pu , jurnalista NabilaCuza, epigramistul GheorgheGrosu, scriitorii Maria Cri an,Gheorghe Marin, Maria Nicules-cu i al ii.

Evenimentul s-a încheiat cuun impresionant recital muzical-poetic sus inut de Doina Ghi-escu, Lidia Lazu, Vasile Macoveii Daniel F t. Versurile apar in

poetului-erou Alexandru CezarTitus Stoika i au fost alese dinvolumul „În ritmul vie ii - Fioride prim var ”, volum c ruiaFunda ia Literar-Istoric STOIKAi-a p strat coperta original , dinanul 1912.

36 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Dup câte îmi amintesc, dragostea mea a început în Gr dinleSemiramidei. Venit dup multe r zboaie, eram plin de r ni.Coboram cu greutate fiecare treapt , în cea a înmiresmata gr dinii. Iubita m a tepta la malul m rii. R nile s-au vindecatpe loc. „Sunt vr jitoare”, mi-a spus iubita, „ te voi face nemuritor”.Apoi a disp rut. Oare acesta s fie pre ul iubirii?

Un cap de oaie, mâini, picioare, copacul cre te dinspre cer, iar pemânt ajung mioare, lapte i miere, fiere, fier. Încerc s i desenez

azi chipul, iubita mea, de unde vii? Artistul e mereu ridicol, dar eartist din sute, mii. T ceri solemne ne-nconjoar , noi ne iubim,coroane largi de ramuri ne scujnd dogoarea, ne despuiem,ne suntem dragi. Faci semne, scrii cu buze ro ii pe trupul meuun alfabet, hieroglifele, str mo ii ceva tiau, adânc secret.

Din jale s-a-ntrupat iubirea, era seara târziu, un crap plutea princamer , se auzea muzica de pe CD. Crapul purta pantaloni verzi,ochelari cu ram metalic . Iubita dormea în camera de al turi.Registrul de cheltuieli se deschidea singur la mijloc. Între foi eraustrivi i c bu i de aur. CD-ul reproducea imnul de stat al Bataviei.Crapul saluta i plutea mai departe. Au ap rut trei surori, un birjar,un medic legist, tigrul de serviciu i prezentatorul. Iubita dormeaîn camera de al turi. Se apropia miezul nop ii.Din bordelul de vizavi se auzea Mar ul lui Radetzky.Crapul se l pe du umea. P mântul p rea nelocuit,dac ignor m prezen a Clotildei i Florindei. Nu le cuno team.Iubita dormea în camera de al turi. Crapul striga în somnceva în limba pe tilor. Birjarul îl lovi puternic în burt pe crap.Era nevoie de o infirmier . Cândva iubisem o infirmier ,dar ea nu mai tr ia. Medicul legist constat moartea crapului.Bietul de el, era un crap bun. Iubita se treze te.Iadul se preface în Paradis. Numai Eu i Ea, în rest, lini te.

Omul este cules de ciorchinii din vie. Acum vinul e omi omul e vin. C ldura i lumina p trund în organele omului.

Se ajunge la un mare incendiu. Femeia e cauza, b rbatul - efectul.Iar dincolo - marea care a teapt . Eu nu m voi încarcera

Boris MARIAN

Mozaicul fragmentatMozaicul fragmentat

Motto“Toate-s vechi [i nou#-s toate”, doar Poetul este-n drepts# ne spun# ce socoate, c#ci Poetul e Profet.

într-un mormânt. Voi alerga mereu spre mare, ca spre o iubit .Iubita este acum pe plaj , plaja sunt eu.Marea este iubita mea.

Pana alearg pe hârtie, o u oar preocupare umbre te fericireacelui ce caut . „Cu cine vorbe ti?”, m întreab iubita.„Cu tine, numai cu tine”, r spund, dar tiu c nu pot

m fac în eles. Iubita d din cap. A vrea s o s rut,nu am bra e, nu am buze, sunt o simpl pan .„Te voi întrupa”, spune iubita rostind un blestem în latin ,„teribilis visu facies”. Pe loc devin ceea ce sunt. A a spunelegenda, dar nimeni nu m-a v zut coborând pe rm.Înseamn c aici m-am n scut. Cad în genunchi i mul umesc,dar cui? Iubita nu mai este nic ieri. Norii pluteau vine ica ni te mor i. Un ochi de cer albastru se deschidea la orizont.„Acolo”, am spus, ecoul a revenit, „acolo nu e nimic”.Dar despre acel acolo misterios voi reveni cu o alt ocazie.

Conrad Witz - Madona i sfin ii

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 37Anul III, nr. 7(23)/2012

La vârsta patriarhilor, Corneliu Leu are ovitalitate, o energie i un dinamism cu ade-

rat... leonine. Cheia tinere ii sale suflete tiuimitoare const în aceea c i-a p stratintact prospe imea sufleteasc specificvârstei de aur: copil ria.

scut în ziua de 21 iulie 1932, la Med-gidia, a copil rit sub soarele de andezit, aur,miere i aram al Mun ilor M cinului i Do-brogei, t râm de confluen e multiculturale itemelie a unei inconfundabile Axis Mundicu obâr ii precre tine.

Tat l, avocat, i mama, medic, i-au obl -duit pruncia, pubertatea i adolescen a subcrugul valorilor fundamentale ale neamuluiromânesc, pe aceste plaiuri pontice, danu-biene respirând aerul tare de sub sprânceana

duroas a neclinti ilor Mun i Carpa i -coloana vertebral a Europei - rimând cu Du-

rea, str veche ax economic i comer-cial , cultural i spiritual a b trânuluinostru continent.

scut în miezul verii - sub semnul Soa-relui, îngem nat cu steaua polar a lui ErnestHemingway, Aldous Houxley, Marin Preda,Dumitru Radu Popescu, George Enescu -,

Corneliu Leu a luat în piept cu frenezie vâl-toarea vie ii, dovedindu-se un vajnic înot torprin apele vijelioase ale unor timpuri mereuîn schimbare.

Trece rapid i sigur, ca un precoce, dartemerar c pitan de curs lung , prin LiceulMircea cel B trân din Constan a, aruncân-du-se, cu pasiune, patos i luciditate, în no-bila, dar dura profesie de jurnalist.

La vârsta când mul i dintre colegii de ge-nera ie traversau hiatusul îndoielii, al ne-hot rârii i încremenirii în întrebarea: Oareeu încotro s o iau, unde s m duc?!, Cor-neliu Leu se avânt , la nici 16 ani, pe bari-cadele solzoase ale muncii de reporter iredactor la Pagini dobrogene.

Între 18 i 26 de ani h duie te pe an-tierele întemeierilor postbelice din ar , cajurnalist frenetic la Radiodifuziunea Român .Concomitent, este student la Facultatea dePedagogie i Psihologie a Universit ii dinBucure ti, apoi la aceea de Jurnali ti Uni-versali.

lit în presa scris i audio, accede laprestigioasa revist Roumanie d’aujourd’hui, pentru ca, de la 30 la 33 de ani, vârstachristic , s fie redactor la hebdomadarulUniunii Scriitorilor din România: Luceaf rul.

Modernizarea i românizarea editurilordin ara noastr îi ofer marea r spundere dea croi destinul nou înfiin atei Edituri Emi-nescu (la vârsta de 38-39 de ani: 1970-1971),de unde face transbordarea în lumea filmuluiartistic de lung metraj: director al Casei deFilme 4 (1973-1979), pe care o înfiin eaz iunde este produc tor al unor pelicule memo-rabile: Cantemir, Ioanide, Mihai Viteazul,Actorul i s lbaticii, Ciprian Porumbescu,

ara de piatr , Serata, Casa de la miezulnop ii, Cu mâinile curate, Felix i Otilia,Nea M rin miliardar, Scrinul negru, T -nase Scatiu, Castelul din Carpa i...

Ca redactor ef adjunct la Contempo-ranul (1979-1986), reînfiin eaz suplimentulRealitatea ilustrat .

Dup lovitura de stat capitalist i con-

trarevolu ia din decembrie 1989, fi a de acti-vitate cultural a redutabilului scriitor, omde pres , teatru i film Corneliu Leu înregis-treaz aproape 30 de ini iative, dintre careamintim:

1. ctitorirea Casei de Editur i Produc ieAudio, Video, Film Realitatea;

2. înfiin area Funda iei Episcopul Gri-gorie Leu - Mi care pentru progresul satuluiromânesc;

3. spectacolele radio-Tv cu public Ca-baret politic, Hora tranzi iei, Nu trage i înguvern, Bomba tranzi iei, Noi i Europa, S-a schimbat schimbarea...;

4. rubrica În gura leului;5. Consf tuirea Na ional a Intelectualilor

de la Sate;6. Institutul Na ional de Personalism;7. Asocia ia Funda iilor pentru Dezvol-

tare Rural ;8. lanseaz , la 175 de ani de la apari ie,

noua serie a revistei Albina, care, din 2002,devine Albina Româneasc ;

9. în revista Pluralitas, lanseaz ipotezaPersonalismului Diacronic i public Ideipersonaliste de actualitate în opera lui C.

dulescu-Motru;10. în 2005 lanseaz conceptul de So-

cietate Civil Transna ional ;11. ca profesor universitar, creeaz , în

2007, un curs de Meritocra ie i înfiin eazLiga Meritocra iei;

12. prin portalul de internet www.cartesiarte.ro, realizeaz , din 2008, o re ea non-guvernamental pentru Promovarea virtuala culturii române ti;

13. în anul 2009, pune bazele Re elei deini iative i universit i populare, în cadrulProgramului European de înfiin are a Gru-purilor de Ac iune Local .

De re inut c a debutat la vârsta de 17ani, cu poezia „Arta”, dar a optat ulterior,masiv, pentru proz , în care libertatea de mi -care, spiritul de observa ie, capacitatea de acrea atmosfer i personaje viabile, capti-

Leonin, argintul viu

Dan LUPESCU

Cor

neliu

Leu

38 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

vante se potriveau ca o m nu cu spiritulu scormonitor, nind mereu în c utarea

esen elor umane, creator de universuri nara-tive vibrante, pe spa iile restrânse, ale prozeiscurte, ori, dimpotriv , de ample desf ur ri,gen fresc istoric i social , în romane peteme incitante.

Bibliografia lui Corneliu Leu înregistrea- circa 70 ( aptezeci) de apari ii editoriale

numai la capitolul volume de nuvele, poves-tiri, romane, eseuri, studii i articole, repor-taje, c rora li se adaug 21 de piese de teatru,unele în serial, la Teatrul TVR (pe care îlinaugureaz , cu piesa Familia, în 1958),Teatru la Microfon/ Teatrul Na ional Ra-diofonic, la institu iile de profil din Cons-tan a, Bac u, Pite ti, Craiova, Sibiu. Este au-torul unor filme artistice de mare audien ,precum: Asediul, Cota 2516, Casa dintrecâmpuri, Circul spionilor.

Fervoarea i apetitul narativ, acribia do-cument rii, spiritul de analiz i sintez , cumijloacele de mare rafinament ale psiholo-

gului experimentat, pl cerea taifasului i adespic rii firului de p r în patru sunt atuuriale romancierului Corneliu Leu, probate con-ving tor de la debutul din 1956 (la vârsta denumai 24 de ani !) în genul proteic, cu Ochiudracului, ori de la Plângerea lui Dracula(1977) pân la Patriarhii (1979), Romanulnop ii de februarie (1984; detronarea Dom-nitorului Alexandru Ioan Cuza din 1866),Anonimul Brâncovenesc (1994), Spioniibirocra i (1996) sau pân la Roma Termini,cap de pod al ciclului Blesteme contempo-rane, lansat în 2011.

Corneliu Leu - paltin seme i brad ar-gintiu, ve nic verde, în Panteonul b rba ilorexemplari ai culturii române de la cump namileniilor al doilea i al treilea - i-a lansat, învara anului 2007, Nuvele i istorii, primulvolum de OPERE DEFINITIVE dintr-o seriede 11, anun ate de el însu i, la libr ria C r-ture ti din Bucure ti. Din câte tim, pânacum au ap rut deja alte câteva volume dinseria anun at . Semn de vigoare i spirit cre-ator mereu tân r, ajuns în areopagul împli-

nirilor eclatante.Acum, când trece pragul arcului de lu-

min de unde începe vârsta patriarhilor, îiadres m Maestrului Corneliu Leu ur riletradi ionale de LA MUL I ANI cu s tate,

-i mai bun decât toate.Fie ca Steaua de pe Masivul Caraiman,

care-i ocrote te permanent casa-muzeu dela Poiana apului, s -i lumineze scrisul m car33 de ani de acum încolo. Pentru c , a a dupcum zic francezii, deocamdat nu a împlinitdecât... 20 de ani, ce-i drept de patru ori. Lamul i, mul i ani !

Dac m car un sfert din b rba ii cu tâmpleninse de lumin (ai acestei ri) ar realiza câte10 la sut din ceea ce înf ptuie te CorneliuLeu - pentru intelectualii de la sate, pentru

strarea i promovarea culturii noastre înformele ei cu adev rat specifice i autentice-, atunci am fi cu un secol mai în fa , adicacolo pe unde s-ar cuveni s fim.

La mul i i rodnici ani, Maestre! tr i mult, s tos i în bel ug de

împliniri.

De i totdeauna greu de înfruntat i ac-ceptat, poate fi dep it doar con tientizându-l cu adev rat i cunoscându-i în profunzimetainele i secretele. Numai a a putem fi siguri

-l vom alunga pentru totdeauna i ne vomelibera de el. i totu i, cine va putea vreodat

îndr zneasc s -l trezeasc i s -l tulbure?Va continua s ne urm reasc ca o stafie

rebel , i, sub o form sau alta, ne va dictasau influen a deciziile i ac iunile. Dac n-a ighicit deja, este vorba de M ria Sa TRE-CUTUL.

Fie c ne place sau nu s recunoa tem,ruperea de trecut e foarte grea, uneori im-posibil , deoarece leg turile cu via a nu potfi înlocuite decât cu o nou via . A teptândca timpul, cel mai bun t duitor i leac, scure e r nile i s ostoiasc durerile, nu ne

mâne decât s ne dedic m i s ne devot munui scop în sine, în speran a c vom puteada un nou sens vie ii.

Când ne referim la viitorul unei societ i,al unei întregi na iuni, în spe România, gân-dul zboar imediat tot la trecut. Un trecut încare sistemul a promovat ca politic de statminciuna, incompeten a, ipocrizia i teroa-rea, i care a creat i perfec ionat (mai ales înultimii 25 de ani), cel mai odios aparat represivdin Europa de Est. Foametea, depersonali-zarea prin munci inumane (vezi construireacanalului Dun re-Marea Neagr ), au alc tuitdimensiunile celui mai terifiant co mar al con-temporaneit ii noastre.

Oamenii au trebuit îns s supravie u-iasc i s-au adaptat acestor condi ii inuma-ne, însu indu- i un mod de via care se re-zuma la locuin , serviciu, autoturism sauconcediile în ar , la mare i la munte.

Frigul din cas , r scoala visceral zilnic ,economia grotesc industrializat de c tremin i bolnave, neperformant i mare con-sumatoare, sistemul de înv mânt, doctrinar,greoi, confuz, bazat pe stimularea memorieii nu a inteligen ei creatoare, serviciile pu-

blice, dezorganizate i corupte, cu func io-nari tot atât de eficien i ca oarecii într-unhambar, urbanizarea cu demol ri i destinespulberate, na ionalizarea, cu anularea seg-mentului privat, fundamentul dezvolt rii iechilibrului economic în orice stat evoluat,cultura la comand , f posibilit i de schim-buri i activit i spirituale, decât în limitelecenzurii, t lugul colectiviz rii, culminândcu dezechilibre socio-economice resim iteînc i ast zi, au determinat îngr direa i alie-narea fiin ei umane, transformând-o aproapeîntr-un animal captiv.

Acum, la atâ ia ani de la a a-zisa revolu-ie, toate aceste lucruri nu numai c le-am

mo tenit, dar ne i influen eaz , dup cumspuneam anterior, evolu ia. Nu putem sconstruim un nou sistem, capitalist, bazatpe o nou economie, de pia , dac nu încer-

m s sc m de mormanul de fiare vechi aleconomiei existente, adic de trecut.

Cum s ai o economie s toas cândcererea e mai mare decât oferta, iar sistemulfinanciar este în curs de stabilizare, ajungîndîntr-un final s se redreseze, dup ce a suferitîn anii premerg tori muta ii majore. Dac ne

uit m în jurul nostru, e ca i cum ne-am priviîntr-o oglind indisciplinat : vrem s fim altfeldecât suntem, îns oglinda se înc âneaz

ne dezv luie adev rata identitate.Blocurile uniforme, sinistre i depriman-

te, mentalitatea în mare parte neschimbat aoamenilor, modul de organizare i (ne)func i-onare a societ ii, sub toate aspectele ei, pro-blemele legate de restituirea propriet ilor,de accesul la dosarele Securit ii, de îns -to ire i redresare a economiei, bazat istructurat pe acelea i ve nice principii ru-rale i patriarhale, sunt reminiscen e de ne-

duit ale trecutului.Trecutul este, deocamdat , mai puternic

decât ra iunea i în elegerea oamenilor, iarinterminabila perioad a tranzi iei, îi bulver-seaz i îngrijoreaz .

Haosul i degringolada continu a unuisistem f cadrul politic i legislativ adecvatprezentului i lumii moderne i civilizate, lacare, cel pu in declarativ, n zuim, institu iiresponsabile i dinamice, i, mai ales, un me-diu propice dezvolt rii rela iilor economice,sunt m rturii ale consecin elor celor 50 deani de stalinism i comunism ,,autohton’’.

Avem aceea i oameni, în pofida schim-rilor care ne cople esc i ne deruteaz .Tinerii, tr ind în acest mediu putred i

instabil, resping datorit necunoa terii ieduca iei precare, valorile i modelele au-tentice. Sunt, din aceast cauz , dezorienta ii nesiguri, încercând s i câ tige existen aor i rapid sau emigrând.

Va trebui s mai a tept m pre de câtevagenera ii pentru a putea încerca s ne des-prindem definitiv de trecut. Pân atunci tre-buie construit viitorul.

Mihai TUDOR

Trecutul din noi

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 39Anul III, nr. 7(23)/2012

Florentin SMARANDACHE (SUA)

Abstract:În aceast lucrare este prezentat o nou

ramur a filosofiei, numit neutrosofie, carestudiaz originea, natura i scopul neutralit -ilor, precum i interac iunile lor cu diferite

spectre de ideatic. Teza fundamental : Oriceidee <A> este T% adev rat , I% nedeter-minat i F% fals , unde T, I, F sunt sub-mul imi standard sau non-standard incluseîn intervalul non-standard ]-0, +1 [.

Teoria fundamental :Fiecare idee <A> tinde s fie neutralizat ,

diminuat , echilibrat de idei <Non-A> (nunumai <Anti-A>, cum a sus inut Hegel) - cao stare de echilibru.

Neutrosofia st la baza logicii neutroso-fice, o logic cu valoare multipl care gene-ralizeaz logica fuzzy, la baza mul imii neutro-sofice care generalizeaz mul imea fuzzy, labaza probabilit ii neutrosfice i a statisticilorneutrosofice, care generalizeaz probabilita-tea clasic i imprecis i respectiv statisticile.

1.1. Cuvânt înainte.Pentru c lumea este plin de nedetermi-

nare, o imprecizie mai precis este necesar .De aceea, în acest studiu este introdus unnou punct de vedere în filosofie, care ajutla generalizarea ‘teoriei probabilit ilor’,‘mul imii fuzzy’ i ‘logicii fuzzy’ la < probabi-litate neutrosofic >, <mul ime neutrosofic >i, respectiv, <logic neutrosofic >. Ele sunt

utile în domeniul inteligen ei artificiale, re-elelor neuronale, program rii evolu ionare,

sistemelor neutrosofice dinamice, i meca-nicii cuantice.

În special în teoria cuantic exist o in-certitudine cu privire la energie i la mo-mentul particulelor, deoarece particulele nuau pozi ii exacte în lumea subatomic , vomcalcula mai bine probabilit ile lor neutro-sofice la unele puncte (adic implicând unprocentaj de incertitudine i nedeterminare -în spatele procentajelor de adev r i respectivde falsitate) decât probabilit ile lor clasice.

În afar de matematic i de filosofia inter-rela ional , se caut Matematica în conexiune

cu Psihologia, Sociologia, Economia, i Li-teratura.

Acesta este un studiu de baz al filosofieineutrosofice, deoarece consider c un întregcolectiv de cercet tori ar trebui s treac printoate colile / mi rile/ tezele / ideile filozo-fice i s extrag caracteristici pozitive, ne-gative i neutre.

Filosofia este supus interpret rii.Prezent m o propedeutic i o prim în-

cercare de astfel de tratat.[O filozofie neutrosofic exhaustiv

(dac a a ceva este posibil) ar trebui s fie osintez a tuturor filozofiilor dintr-un sistemneutrosofic. ]

Acest articol se compune dintr-o colec iede fragmente concise, scurte observa ii, di-verse citate, aforisme, unele dintre ele într-oform poetic . (Referin ele principale suntenumerate dup mai multe fragmente indi-viduale.) De asemenea, articolul introducei exploreaz noi termeni în cadrul avangardeii al metodelor filozofice experimentale sub

diverse logici valorice.1.2. Neutrosofie, o nou ramur de

FilosofieA) Etimologie:Neutru-sofie [Din francezul neutre <la-

tinul neuter, neutru, i grecescul sophia, ca-lificare / în elepciune] înseamn cunoa terea gândirii neutre.

B) Defini ie:Neutrosofia este o nou ramur a filoso-

fiei, care studiaz originea, natura i scopulneutralit ilor, precum i interac iunile lor cudiferite spectre ideatice.

C) Caracteristici:Acest mod de gândire:- propune noi teze filozofice, principii,

legi, metode, formule, mi ri;- arat c lumea este plin de nedeter-

minare;- interpreteaz neinterpretabilul;- trateaz din unghiuri diferite concepte

i sisteme vechi, ar tând c o idee, care esteadev rat într-un sistem de referin dat,poate fi fals în altul - i invers;

- încearc s atenueze r zboiul de idei i se r zboiasc cu ideile pa nice;

- m soar stabilitatea sistemelor insta-bile, i instabilitatea sistemelor stabile.

D) Metode de Studiu Neutrosofic:matematizare (logica neutrosofic , pro-

babilitatea neutrosofic i statisticile neutro-sofice, dualitate), generalizare, complemen-taritate, contradic ie, paradox, tautologie, a-nalogie, reinterpretare, asociere, interferen ,aforistic, lingvistic, transdisciplinaritate.

E) Formalizarea: not m cu <A> o idee, sau propunere,

teorie, eveniment, concept, entitate, cu<Non-A> ceea ce nu este <A> i cu <Anti-A> opusul <A>. De asemenea, <Neut-A>simbolizeaz ceea ce nu este nici <A> nici<Anti-A> i anume neutralitatea dintre celedou extreme. i <A’> o versiune a <A>.

<Non-A> este diferit de <Anti-A>.De exemplu:Dac <A> = alb, apoi <Anti-A> = negru

(antonim), dar <Non-A> = verde, ro u, al-bastru, galben, negru, etc. (orice culoare, maiputin albul), în timp ce <Neut-A> = verde,ro u, albastru, galben, etc. (orice culoare, cuexcep ia albului i negrului), i <A’> = albînchis, etc. (orice nuan de alb).

Într-un mod clasic:<Neut-A> <Neut-(Anti-A)>, adic

neutralit ile lui <A> sunt identice cu neu-tralit ile lui <Anti-A>.

<Non-A> <Anti-A> i <Non-A><Neut-A> precum i

<A> <Anti-A> = ,<A> <Non-A> = ,ori <A>, <Neut-A> i <Anti-A> sunt

disjuncte dou câte dou .<Non-A> este completarea lui <A> cu

privire la mul imea universal .Dar pentru c în multe cazuri frontierele

dintre no iuni sunt vagi, imprecise, este po-sibil ca <A>, <Neut-A>, <Anti-A> ( i bine-în eles <Non-A>) s aib p i comune,dou câte dou .

Neutrosofia, o nou#ramur# a Filosofiei

40 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

F) Principiul fundamental:Între o idee <A> i opusul ei <Anti-A>,

exist un spectru continuu de putere a neu-tralit ilor <Neut-A>.

G) Teza fundamental :Orice idee <A> este T % adev rat , I %

nedeterminat , i F % fals , unde T, I, F] -0, 1+ [.

H) Legi principale: lu m < > ca atribut i (T, I, F) în

]-0, 1+ [3. Atunci:- Exist o propunere <P> i un sistem de

referin {R}, astfel c <P> este T % < >,I % nedeterminat sau <Neut- >, i F %<Anti- >.

- Pentru orice propunere <P>, exist unsistem de referin {R}, astfel c <P> esteT% < >, I% nedeterminat sau <Neut- > iF% <Anti- >.

- < > este într-o anumit m sur <Anti->, în timp ce <Anti- > este într-o anumit

sur < >.Prin urmare:Pentru fiecare propozi ie <P> exist

sisteme de referin {R1}, {R2}, ..., astfel c<P> arat diferit în fiecare dintre ele - ob i-nând toate st rile posibile de la <P> la<Neut-P> pân la <Anti-P>.

i ca o consecin , pentru oricare doupropozi ii <M> i <N>, exist dou sistemede referin {RM} i respectiv {RN}, astfel c<M> i <N> arat la fel.

Sistemele de referin sunt ca ni te oglinzide curburi diferite care reflect propozi iile.

I) Motto-uri:- Totul este posibil chiar i imposibilul!- Nimic nu este perfect, nici chiar perfec-

iunea!J) Teorie Fundamental :Fiecare <A> idee tinde s fie neutralizat ,

diminuat , echilibrat de idei <Non-A> (nunumai <Anti-A>, cum a sus inut Hegel) - cao stare de echilibru. Între <A> i <Anti-A>exist infinit de multe idei <Neut-A>, carepot echilibra <A> f a fi necesare versiuni<Anti-A>.

Pentru a neutraliza o idee trebuiesc des-coperite toate cele trei laturi ale sale: de sens(adev rul), de nonsens (falsitate), i de im-precizie (nedeterminare) - apoi trebuiescinversate / combinate. Ulterior, ideea va ficlasificat ca neutralitate.

K) Delimitarea de alte concepte i teoriifilozofice:

1. Neutrosofia se bazeaz nu numai peanaliza de propuneri opuse, a a cum facedialectica, ci de asemenea pe analiza neutra-lit ilor dintre ele.

2. În timp ce epistemologia studiazlimitele cunoa terii i ale ra ionamentului,neutrosofia trece de aceste limite i ia sub

lup nu numai caracteristicile definitorii icondi iile de fond ale unei entit i <E> - dari tot spectrul <E’> în leg tur cu <Neut-E .

Epistemologia studiaz contrariile filo-zofice, de exemplu <E> versus <Anti-E>,neutrosofia studiaz <Neut-E> versus <E>i versus <Anti-E> ceea ce înseamn logic

bazat pe neutralit i.3-4. Monismul neutru afirm c realitatea

ultim nu este nici fizic nici mental . Neu-trosofia const într-un punct de vedere plu-ralist: o infinitudine de nuan e separate iultime contureaz lumea.

5. Hermeneutica este arta sau tiin a in-terpret rii, în timp ce neutrosofia creeaz ideinoi i analizeaz o gam larg de câmp ideaticprin echilibrarea sistemelor instabile i dez-echilibrarea sistemelor stabile.

6. Filozofia Perennis spune adev rul co-mun al punctelor de vedere contradictorii,neutrosofia combin cu adev rul de aseme-nea i neutralele.

7. Falibilismul atribuie incertitudine fie-rei clase de convingeri sau propuneri, în

timp ce neutrosofia accept afirma ii 100%adev rate precum i afirma ii 100% false, -în plus, verific în care sisteme de referinprocentajul incertitudinii se aproprie de zerosau de 100.

L) Limitele filozofiei:Întreaga filozofie este un tautologism:

adev rat în virtutea de form , pentru c oriceidee lansat pentru prima oar este doveditca adev rat de c tre ini iatorul(ii) s u(i). Prinurmare, filozofia este goal sau dezinforma-tiv , i reprezint a priori cunoa terea.

Se poate afirma: Totul este adev rat, chiari falsul!

i totu i, întreaga filozofie este un nihi-lism: pentru ca orice idee, odat doveditadev rat , este mai târziu dovedit ca falsde c tre urma i. Este o contradic ie: fals învirtute de form . Prin urmare, filozofia estesupra-informativ i o cunoa tere a poste-riori.

Astfel, se poate afirma: Totul este fals,chiar i adev rul!

Toate ideile filozofice care nu au fost înccontrazise vor fi mai devreme sau mai târziucontrazise deoarece fiecare filozof încearc

g seasc o bre în sistemele vechi. Chiari aceast nou teorie (care sunt sigur c nu

este sigur !) va fi inversat ... i mai târziual ii o vor instala înapoi...

Prin urmare, filozofia este logic necesari logic imposibil . Agostoni Steuco din Gu-

bbio a avut dreptate, diferen ele dintre filozofisunt de nediferen iat.

Expresia lui Leibniz <adev rat în oricelume posibil > este de prisos, peiorativ ,întrucât mintea noastr poate construi deasemenea o lume imposibil , care devine po-

sibil în imagina ia noastr .(F. Smarandache, “Sisteme de axiome

inconsistente”, 1995.)- În aceast teorie nu se poate dovedi

nimic!- În aceast teorie nu se poate nega nimic!Filosofism = Tautologism + nihilism.M) Clasificarea de idei:a) acceptate cu u urin , uitate repede;b) acceptate cu u urin , uitate greu;c) acceptate greu, uitate repede;d) acceptate greu, uitate greu.

i versiuni diferite între orice dou ca-tegorii.

N) Evolu ia unui idei <A> în lume nueste ciclic (dup cum a afirmat Marx), dardiscontinu , înnodat , f margini:

<Neut-A> = fond ideatic existent, înaintede apari ia lui <A>;

<Pre-A> = o pre-idee, un precursor allui <A>;

<Pre-A’> = Spectru de versiuni <Pre-A>;

<A> = Ideea în sine, care d na tere im-plicit la:

<Non-A> = ceea ce este în afara lui <A>;<A’> = Spectru de versiuni <A> dup

interpret ri / în elegeri (gre ite) de c tre per-soane, coli, culture diferite;

<A/Neut-A> = Spectru de derivate /de-via ii <A>, deoarece <A> se amestec par ialmai întâi cu idei neutre;

<Anti-A> = Opusul direct al <A>,dezvoltat în interiorul lui <Non-A>;

<Anti-A’> = Spectru de versiuni <Anti-A> dup interpret ri / în elegeri (gre ite) de

tre persoane, coli, culture diferite;<Anti-A/Neut-A> = Spectru de derivate

/devia ii <Anti-A>, ceea ce înseamn <Anti-A> par ial i

<Neut-A> par ial combinate în procen-taje diferite;

<A’/Anti-A’> = Spectru de derivate /de-via ii dup amestecarea spectrelor <A’> i<Anti-A’>;

<Post-A> = Dup <A>, o post-idee, oconcluzie;

<Post-A’> = Spectru de versiuni <Post-A>;

<Neo-A> = <A> reluat într-un mod nou,la un alt nivel, în condi ii noi, ca într-o curbiregulat cu puncte de inflexiune, în perioadeevolute i evolvente, într-un mod de recu-rent, via a lui <A> re-începe.

“Spirala” evolu iei, a lui Marx, este înlo-cuit cu o curb diferen ial complex , cuurcu urile i coborâ urile sale, cu noduri -pentru c evolu ia înseamn i cicluri de in-volu ie.

Aceasta este dinafilozofia = studiuldrumului infinit al unei idei.

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 41Anul III, nr. 7(23)/2012

<Neo-A> are o sfer mai larg (incluzînd,în afar de p i vechi ale <A> i p i ale<Neut-A> rezultate din combina ii anteri-oare), mai multe caracteristici, este mai ete-rogen (dup combina ii cu diferite idei <Non-A>). Dar, <Neo-A>, ca un întreg în sine, aretendin a de a- i omogeniza con inutul i apoide a dezomogeniza prin alaturarea cu alteidei.

i a a mai departe, pân când <A>-ulanterior ajunge la un punct în care încorpo-reaz în mod paradoxal întregul <Non-A>,fiind nedeslu it de ansamblu. i acesta estepunctul în care ideea moare, nu poate fi di-stinct de altele. Întregul se destram , pentru

mi carea îi este caracteristic într-o plu-ralitate de idei noi (unele dintre ele con inând

i din orginalul <A>), care î i încep via alor într-un mod similar. Drept un imperiu mul-tina ional.

Nu este posibil s se treac de la o ideela opusul s u, f a trece peste un spectrude versiuni ale ideii, de abateri sau idei neutreîntre cele dou .

Astfel, în timp, <A> ajunge s se ames-tece cu <Neut-A> i <Anti-A>.

Nu am spune c “opusele se atrag”, dar<A> i <Non-A> (adic interiorul, exterioruli neutrul ideii).

Prin urmare, rezumatul lui Hegel a fostincomplet: o tez este înlocuit de alta, numitanti-tez ; contradic ia dintre tez i anti-tezeste dep it i astfel rezolvat printr-o sin-tez . Deci Socrate la început, sau Marx iEngels (materialismul dialectic). Nu este unsistem triadic:

- Tez , antitez , sintez (Hegelieni); sau- Afirma ie, negare, nega ie a nega iei

(Marxi ti); ci un sistem piramidal pluradic,a cum se vede mai sus.

Antiteza <Anti-T> a lui Hegel i Marxnu rezult pur i simplu din teza <T>.

<T> apare pe un fond de idei preexis-tente, i se amestec cu ele în evolu ia sa.

<Anti-T> este construit pe un fond ide-atic similar, nu pe un câmp gol, i folose teîn construc ia sa, nu numai elemente opuse<T>, dar i elementele de <Neut-T>, precumi elemente de <T >.

ci o tez <T> este înlocuit nu numaide c tre o antitez <Anti-T>, dar i de diferiteversiuni ale neutralit ilor <Neut-T>.

Am putea rezuma astfel: tez -neutr (fondideatic înainte de tez ), pre-tez , tez , pro-tez , non-tez (diferit , dar nu opus ), anti-tez , post-tez , neo-tez .

Sistemul lui Hegel a fost purist, teoretic,idealist. A fost necesar generalizarea. De lasimplism la organicism.

O) Formule filozofice:De ce exist atât de multe coli filozofice

distincte (chiar contrare)?De ce, concomitent cu introducerea unei

no iuni <A>, rezult inversul ei <Non-A>?Acum, sunt prezentate formule filozofice

numai pentru c în domeniul spiritual estefoarte dificil s ob ii formule (exacte).

a) Legea Echilibrului:Cu cât <A> cre te mai mult, cu atat scade

<Anti-A>. Rela ia este urm toarea:<A> <Anti-A> = k <Neut-A>,unde k este o constant care depinde de

<A> i <Neut-A> este un punct de sprijinpentru echilibrarea celor dou extreme.

În cazul în care punctul de sprijin estecentrul de greutate al neutralit ilor, atunciformula de mai sus este simplificat :

<A> <Anti-A> = k,unde k este o constant care depinde de

<A>.Cazuri particulare interesante:Industrializare Spiritualizare = cons-

tant, pentru orice societate.Cu cât o societate este mai industrializat ,

cu atât scade nivelul spiritual al cet enilori.

tiin Religie = constant.Alb Negru = constant.Plus Minus = constant.Împingând limitele, în alte cuvinte, cal-

culând în spa iul absolut, se ob ine:Totul Nimic = universal constant.Ne îndrept m c tre o matematizare a fi-

lozofiei, dar nu în sens Platonian.Graficul 5. O.a.1:Materialism Idealism = constant, pen-

tru orice societate.

Axele carteziene verticale i orizontalesunt asimptote pentru curba MI = k.

b) Legea Anti-reflexivitate:<A> în oglind cu <A> dispare treptat.Sau <A>-ul lui <A> se poate transforma

într-un <A> distorsionat.Exemple:

toria între rude d na tere la descen-den i ano ti (de multe ori cu handicap).

De aceea, amestecând specii de plantei uneori, rase de animale i oameni), ob i-

nem hibrizi cu calit i i / sau cantit i maibune. Teoria biologic a amestec rii speciilor.

De aceea, emigrarea este benign întrucat

S

P I R I T

M A T E R I A L

SPIRITUAL

M A T E R I A L

aduce sânge proaspat într-o popula ie static .Nihilismul, propov duit dup romanul

“P rin i i copii” de Turgeniev în 1862 drepto negare absolut , neag totul, prin urmare,se neag pe sine!

Dadaismul dadaismului dispare.c) Legea de Complementaritate:<A> simte nevoia s se completeze prin

<Non-A> cu scopul de a forma un întreg.Exemple:Persoanele diferite simt nevoia s se com-

pleteze reciproc i s se asocieze. (B rbatulcu femeia.)

Culorile complementare (care, combinatela intensit ile potrivite, produc albul).

d) Legea Efectului Invers:Atunci când este încercat convertirea

cuiva la o idee, credin sau religie prin repe-ti ii plictisitoare sau prin for , acea persoanajunge s o urasc .

Exemple:Cu cât rogi pe cineva s fac ceva, cu

atât persoana vrea mai pu in s o fac .Dublând regula, ajungi la înjum ire.Ce e mult, nu e bine... (invers propor io-

nal). Când esti sigur, nu fii!Atunci când for m pe cineva s fac ce-

va, persoana va avea o reac ie diferit (nunecesar opus , precum afirma axioma legii atreia a mi rii a lui Newton):

e) Legea Identific rii Intoarse:<Non-A> este un <A> mai bun decât

<A>.Exemplu:Poezia este mai filozofic decât filozofia. f) Legea Întreruperii Conectate:<A> i <Non-A> au elemente în comun.Exemple:Exist o distinc ie mic între “bine” i “r u”.Ra ionalul i ira ionalul func ioneaz

împreun inseparate.Con tiin a i incon tien a în mod similar.“Vino, sufletul mi-a spus, haide s scriem

poezii pentru corpul meu, c ci suntem Unul”(Walt Whitman).

Finitul este infinit [vezi microinfinitatea].g) Legea Întreruperii de Identit i:Lupta permanent între <A> i <A’>

(unde <A’> sunt diferite nuan e de <A>).Exemple:Lupta permanent între adev rul absolut

i adev rul relativ.Distinc ia dintre falsul clar i falsul neu-

trosofic (cea de doua no iune reprezint ocombina ie de grade de falsitate, nedetermi-nare, i adev r).

h) Legea Compensa iei:Dac acum <A>, atunci mai tîrziu <Non-

A>.Exemple:Orice pierdere are un câ tig.

42 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

[ceea ce înseamn c mai târziu va fi maibine, pentru c ai înv at ceva din pagub ].

Nu exist niciun succes f e ec[ave i r bdare!].i) Legea St rii Stabilite:Nu pot fi dep ite limitele proprii.(Ne învârtim în cercul propriu.) j) Legea Gravita iei Idea ionale:Fiecare idee <A> atrage i respinge alt

idee <B> cu o for direct propor ional cuprodusul m surilor lor neutrosofice i ex-ponen ialul distan ei lor.

(În opozi ie cu reafirmarea modern a Le-geii lui Newton cu privire la gravita ia par-ticulelor de materie, distan a influen eazdirect propor ional - nu indirect: cu cât suntideile mai opuse (distan ate), cu atât se atragmai puternic.)

k) Legea Gravita iei Universale Idea-ionale:

<A> tinde c tre <Non-A> (nu c tre<Anti-A> cum a spus Hegel) i reciproc.

Exist for e care ac ioneaz asupra lui<A>, orientând-o c tre <Non-A>, pân cândun punct critic este atins, iar apoi <A> seîntoarce.

<A> i <Non-A> sunt în continu mi -care, iar limitele lor se schimb în consecin .

Exemple:Perfec iunea duce la imperfec iune.Ignoran a este mul umitoare.Caz particular:Fiecare persoan tinde s se apropie de

nivelul s u de... incompeten !Aceasta nu este o glum , ci purul adev r:

spunem c X ob ine un loc de muncla nivelul L1; dac este bun, este promovatla nivelul L2; dac este bun în noua sapozi ie, este promovat mai departe la L3; i

a mai departe... pân când el nu mai estebun i prin urmare, nu mai este promovat;astfel, el a ajuns la nivelul s u de incompe-ten .

<A> tinde catre <Non-A>.Prin urmare, idealul fiec ruia este de a

tinde c tre ceea ce nu poate face.Dar mi carea este neliniar .<Non-A> dispune de o gam larg (con-

tinuum de putere), de versiuni care “nu sunt<A>” (<A> exterior), s le index m în mul-imea {<Non-A>i}i.

(Toate versiunile {<Anti-A>i}i suntincluse în <Non-A>.)

Prin urmare, infinit de multe versiuni

<Non-A>i graviteaz , precum planetele înjurul unui atru, pe orbitele lui <A>. i întrefiecare versiune <Non-A>i i centrul de gre-utate al “astrului” <A>, exist for e de atrac-ie i de respingere. Se apropie una de alta

pân când se ajunge la anumite limite criticeminime: Pm(i) pentru <A> i Qm(i) pentru<Non-A>i i apoi se departeaz una decealalt pân la atingerea anumitor limitemaxime: PM(i) pentru <A> i QM(i) pentru<Non-A>i.

Prin ecua ii diferen iale putem calculadistan ele minime i maxime (spirituale) dintre<A> i <Non-A>i, coordonatele cartezieneale punctelor critice i status quo-ul fiec reiversiuni.

Am putea spune c <A> i o versiune<Non-A>i se întâlnesc într-un punct absolut/ infinit.

Când toate versiunile <Non-A>i cad subcategoria <A> avem o catastrof !

BibliografieFlorentin Smarandache, “A Unifying

Field in Logics: Neutrosophic Logic. Neu-trosophy, Neutrosophic Set, NeutrosophicProbability and Statistics”, 1995.

Balada stelei c toare

Trec printre lucruri, arzând ca o stea c toareStraniu furat de drumu-i în noapte pierdutLumea din mine, adânc mistuit , m doare,Trecerea ei în lumin abia a-nceput

Spa iul cânt -ndelung tulburat dup mineTimpul tresare-mboldit de un tainic fior

rile-atinse de zboru-mi încep s lumineUmbrele nop ii se zbat în convulsii i mor

Stingerea mea peste culmi de mistere r sun- Dulce c dere în bra ele somnului lin -Visele lumii adânci dirijeaz pe LunTainele cosmicei nop i c tre zorii ce vin

Stea c toare, în pulsul genezei m-oi pierdeCa un fior absorbit de un cânt necuprinsNemai tiind, în explozia lumilor, verde,De-am disp rut sau în cântec înalt m-am aprins.

Steaua

Steaua mea trezit în amurg,Cine te-ntristeaz , ce te doarePicuri puri de diamant de- i curgDe pe traiectoria str lucitoare ?

Nu- i surâde spa iu-nfloritDe atâtea lumi îndr gostiteCe co maruri te-or fi bântuitRazele febrile s i palpite ?

i-ncotro- i vei mistui, zburând,ip tul aprins, tulbur tor,

Cât de sus vei arde, pân când,Stea înfrigurat , stea de dor?

Incredibilul spectacol

Incredibil era spectacolul survol rilorspiralate

În care debuta cine vrea, r mânândcine poate

În asemenea competi ie te puteai întreceoricât

teama de adversar sau de moarte,încât

Str lucitoare se ar tau, pline de armi de gra ie,

Sferele-nalt frem tând, de-o intens vibra ieSe sim ea în pulsa ia lor acea ne-ntrecut

fervoareDep ind cu mult sublim rile

din combustiile stelareArmoniile ce izvorau

din frenetic-feericul zborHalucinant se reverberau

din Deneb în AlcorIar ecourile se r sfrângeau

din Zenit în NadirCu-o indescriptibil poezie.Ce s v mai în ir!...Când nu mai puteai rezista ,cople it

de celesta minune,Ca un punct, te f ceai nev zut

într-o nou dimensiune.

Dominic DIAMANT

Astropoezie

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 43Anul III, nr. 7(23)/2012

Petre GIGEA-GORUN

Despre poetul Alexandru Macedonskiam scris mai multe pagini aflate în unelevolume pe care le-am publicat în anii trecu i.De data aceasta, voi aminti câteva aspectelegate de amintirea scriitorului devenit, decurând, membru al Academiei Române.

1. C i i dedica ii

Printre c ile din biblioteca mea perso-nal , am i trei c i, originale, ale lui Alexan-dru A. Macedonski tip rite în timpul vie iisale.

Acestea sunt: „Prima-verba”, poezii deAl. A. Macedonski, student în litere, tip ritde Tipografia E. Petrescu-Conduratu, în anul1872, volumul intitulat „Poesii”, ap rut subegida „librari-editori”, I.G.Haimann &Sconfeld, Bucure ti, 1882 i „Cartea deAur”, proz , editat de „StabilimentulGraphyc Albert Baer”, Bucure ti, 1902.

Primul s u volum de versuri „Primaverba”, tip rit când autorul era „student înlitere”, avea pe a doua fil textul:

„Toate exemplarele ce nu vor purta sem-tura autorului se vor considera ca, con-

traf cute i urm ri conform legii”, sub careeste semn tura cunoscut a lui AlexandruMacedonski, cu cerneal violet, decoloratde vreme.

Cartea de versuri începe cu dou poeziiînchinate p rin ilor s i, intitulate: „Dedica i-une - Iubitei mele mume”, scris în Bucure ti,la 14 septembrie 1872 i „La defunctul meu

rinte - General Alex. D. Macedonski”,scris în Bucure ti, 1869.

Acest volum de versuri are 68 de paginii cuprinde 22 de poezii, printre care „Româ-

nesca”, „Efectul amorului”, „Pre de timpu-riu”, „Plânsul amantei”, „Scriitorul”, etc.

Volumul de versuri „Poesii”, este închi-nat dup cum scrie pe pagina doua: „Cuînalt stim , autorul închin : DomnuluiT.L. MAIORESCU”. În continuare, o scurtscrisoare a autorului c tre librarul editorHaimann, în care men ioneaz , printre altele:

„Iat dar bietele mele poezii tip rite,mul umit ini iativei dumitale. Aceste frun-ze pe care le-am risipit în vântul vie ii, dum-neata le-ai adunat cu o nobil neiertare,i, f a te da înapoi în fa a cheltuielilor,

le-ai pus sub tipar...” Apoi în încheiere: „D -mi voie dar, ca în fruntea acestui volum, s

semnez. Al dumitale amic Al.A. Mace-donski”...

Dup aceast scrisoare, urmeaz o pre-fa de 12 pagini, semnat de Al. Macedonskii datat „Bucure ti, 1881, octombrie 20”.

Ceea ce doresc eu a men iona în conti-nuare, este faptul c pe exemplarul existentîn biblioteca mea, poetul, a scris cu mâna sao lung dedica ie pentru Constantin Cantilli,atunci când i-a d ruit aceast carte în lunaseptembrie 1894.

Întrucât este unicat, voi reda textul acesteidedica ii:

„Scriu spre amintire. De i e tân r, Cons-tantin Cantilli îmi este prieten scump i cred

faptul c are inim i talent va face dinel, nu elevul meu, ci urma ul meu. Îi ureznorocul pe care nu l-am avut în via icând nu voi mai fi, fiindc el e tân r i tre-

buie dup legile naturei s tr iasc , vremeîndelungat , s i aduc aminte de cel carel-a iubit, r sfrângându- i prietenia luiasupra copiilor mei.

Alexandru Macedonski 1894, luna IX vrie”

Cele de mai sus sunt scrise caligrafic, cupeni ascu it i cerneal de culoare violet,

strat întocmai pe aceast carte, la pesteun secol de la scriere.

Cine este Constantin Cantilli?Iat , ce scrie George C linescu în vestita

sa oper literar „Istoria Literaturii Românede la origini pân în prezent” (pagina 907):

„Un poet meritos al cercului „Litera-torul”, din a doua serie, foarte cunoscut pevremuri, este Constant Cantilli: „Bertha”poem în versuri, Bucure ti (1900), „Aripide vis”, Bucure ti 1903, „Din sborul bici-cletei, Bucure ti-Paris”, Bucure ti, 1912,„Sindus”, tragedie, reprezentat la TeatrulNa ional stagiunea 1900/901 (dup afir-ma ia documentat a autorului; în listelede reprezentare, nu exist ), „Sapho”, trage-die în trei acte în versuri Bucure ti, „Vre-mea”, 1939”.

De asemenea George C linescu, în ace-ea i monumental lucrare, prezentând pescriitorul Tudor Arghezi (pagina 724), spune:

...„începând din 1896, când avea 16ani, ascuns sub un alt pseudonim, Ion Theo,publicase versuri juvenile cu binecuvân-tarea lui Al. Macedonski în „Liga orto-dox ”, în „Revista modern ” (directorConstantin Cantilli)”...

Volumul de versuri intitulat „Poezii”,ap rut în anul 1882, are 411 pagini i cuprinde119 poezii, piesa de teatru „JADE ” care este„Comedie original în dou acte i în ver-suri”.

Piesa „Jade ” a fost aprobat de Onora-bilul Comitet Teatral, a fost reprezentatpentru prima oar la 15 noiembrie 1880, pescena Teatrului Na ional din Capital .

Sub titlul piesei, în volum, este men ionat:

Repere macedonskiene

Al. Macedonski

44 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

„Autorul dedic aceast pies artisteicare a jucat rolul principal Doamna Aristi-tza Romanescu”.

Piesa are apte personagii, iar rolul per-sonagiului principal masculin „Gugu ” afost interpretat la premier , de actorul Gri-gore Manolescu.

Partea final a c ii cuprinde poemul„Providen ” despre care autorul d o expli-ca ie privind inspira ia sa:

„În 1876 se luase m sura pentru a sedeosebi casele de prostitu iune de a li sepune la poart felinare colorate”, precumi Note, unde Macedonski d anumite expli-

ca ii pentru 24 de poezii cuprinse în volum ipiesa „Jade ...”

Din ciclul nop ilor, în volumul „Poesii”sunt cuprinse: „Noaptea de Aprilie”,„Noaptea de Septembrie” i „Noaptea deIunie”.

*Al treilea volum macedonskian despre

care vreau s vorbesc, este intitulat „Carteade Aur”, unde se men ioneaz în continuareatitlului „A lui Alexandru Macedonski”,tip rit în anul 1902.

Cartea are o prefa de 20 de pagini, in-titulat „Despre Alexandru Macedonski -Note biografice i critice” i este semnat„un discipol”... care se încheie cu cuvintele„Cartea de Aur a lui Alexandru Mace-donski, va str luci în toate limbile i întoate timpurile...”

Acest „discipol” men ioneaz c muncalui Alexandru Macedonski a fost de „Titan”i cine îl cunoa te de aproape i îi tie mun i

de manuscrise se poate mira c abia la etateade 48 ani, activitatea sa a realizat asemeneaminuni... El mai spune c poetul a scris întoate ziarele române ti, el însu i a avut vreodou zeci de ziare proprii, a scris în numeroaseziare str ine, a publicat sute de studii politicei sociale, a fost nuvelist, conferen iar, dra-

maturg, critic, poet, filozof, om de societate,tat de familie etc.

În prefa , se spune c „a stat în rela-iuni cu cei mai mari oameni ai terrei i cu

cei mai frunta i litera i francezi”.De asemenea se arat c C.A. Rosetti,

Ion Br tianu, Kog lniceanu, V. Boerescu,Manolaki Rostaki Epureanu, P. Ghika,Nicolae Blaremberg, Bosianu, Ion Câmpi-neanu, N. Cre ulescu, C. Câmpineanu, V.A.Urechia, G.Vernescu, V. Alecsandri, Gr.Alexandrescu, Sion, Ion Ghica, Ha deu, l-au cunoscut i unii l-au admirat, al ii i-au fostprieteni, iar to i au v zut în el un om de înaltvaloare...

Mai departe, prefa atorul adaug : „InParis, a stat în leg turi intime cu Lecontede Lisle, cu Alphonse Daudet i cu toat

pleiada str lucit a Fran ei”.„Cei ie i din mi carea „Literatorului”

sunt numero i i unii ilu tri. Astfel, DuiliuZanfirescu, fra ii Alexandru i TrandafirDjuvara, Mircea Dimitriade, Traian Deme-trescu, Cincinat Pavelescu, Scarlat Orescu,Constantin i Anton Bacalba a, D. Teleor,Dumitru St nescu i o întreag serie demult talenta i scriitori mai tineri sau maiîn vârst ...”

Înc , câteva cuvinte despre prefa undese men ioneaz despre lucrarea macedonski-an „Faune” scris în limba francez :

„Acest cap de oper , când a fost tip ritîn române te a fost batjocorit de gazet riaromân i în special de dl. Caragiale”.

În volumul „Cartea de Aur” sunt adunate32 de schi e i scurte nuvele, dintre care uneleau câte o dedica ie pentru diferite persoane,prieteni, membri ai familiei...Astfel, schi a„Pom de Cr ciun” este închinat „Fiilor ifiicei mele: Alexandru, Nikita, Pavel, Cons-tantin i Anna Macedonski.”

La sfâr itul c ii se men ioneaz ca fiindde acela i autor, atunci, în anul 1902: „Primaverba” - versuri, 1872, edi iune sleit ; Poesii- Iade , 1882, a 7-a mie; „Excelsior”, 1885, a13-a mie, edi iune sleit ; „Branzes”, 1897, a2-a mie, edi iune sleit ; „Din Via a copil -reasc ”, versuri, publicate sub pseudonimul„Alma”; „Mi carea Litterar din Cei dinurm Zece Ani”; „Parisina” poem în ver-suri, traducere din Lord - Byron i „Ithalo”,poem original , în versuri, în trei cânturi.

strez cu grij , cu pl cere i în tainaceste trei c i rare.

2. Un manifest promonarhic.

În Arhivele Olteniei din Craiova am g situn manifest semnat de poetul Al. Mace-donski adresat craiovenilor prin care î i

exprim sentimentele sale prodinastice înurm torul text:

„Manifesttre cet eni/i capitalei Olteniei

Iubi i concet eni,Am plecat din mijlocul vostru, acum 30

de ani, anti-dinastic. Ca mul i al ii, ad patde la izvoarele unei alte mi ri de idei ide sim iri, am c mb tut o institu iune ce nuera în tradi iunile române ti.

În focul luptei, am dep it chiar margi-nile permise de cuviin , dar am fost tot-deauna sincer i insufle it de un patriotismcurat. De-atunci îns , au trecut 30 de ani iDinastia a ajuns august i s-a românizat.Mai mult: Face ast zi corp i suflet din Ro-mânia.

Domnitorul s-a schimbat în rege viteazi m rinimos. Sufletul s u mare se desco-

per ast zi i mai mare c ci prin faptele ivirtutea sa ne pune zilnic în situa iune s -lcunoa tem mai bine.

Soarta României, a noastr a tuturor,este legat de soarta regelui i de a dinas-tiei.

Se cuvine, iubi i craioveni i olteni, sm Maiest ei Sale dup 37 ani de domnie

glorioas , o dovad a ne rmuritei iubiria Olteniei pentru tron. Cu prilejul na teriiunui al 2-lea principe, a lui Nicolaie, vpropun s proclam m pe acest principe,Mare-Duce al Olteniei, s -i zidim un palatîn cetatea Banilor ca s locuiasc în mij-locul nostru, s fie soarele de via împre-jurul c ruia Oltenia atât de n stuit azi,

graviteze.În acest scop, neîndoindu-ne de sim irile

voastre, m pun la dispozi iunea voastrca s aducem la îndeplinire acst mare acti în urma primirei adheziunilor voastre,

ce mi se vor adresa în str. Precupe i Noui 9inem o întrunire împreun i s alegem

o delega ie ca s înf eze Maistatei Saleregelui dorin a Olteniei.

Salutându-v c lduros, strig împreuncu voi, scumpi fra i.

Tr iasc Regele, tr iasc Regina, tr -iasc Dinastia.

Alexandru Macedonski, Bucure ti, 1903, August în 8.

3. Amintiri de la S rb toarea „ZilelorMacedonski” la Craiova

În activitatea mea profesional , m-amîntâlnit de multe ori cu manifest ri legate depersonalitatea i activitatea marelui scriitorromân.

Fiind i oltean, a fost înc un motiv înplus de a m apropia i mai mult de poetulrozelor. De aceea, voi descrie pe scurt modul

Rueland Frueauf -Sp latul picioarelor

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 45Anul III, nr. 7(23)/2012

în care am socotit necesar s particip efectivi sentimental la manifest rile legate de îm-

plinirea a 50 de ani de la trecerea sa în Paradis.De altfel, era de datoria noastr a oltenilor,

a tuturor românilor.La 50 de ani de la moartea sa, poetul

Alexandru Macedonski a fost sarbatorit peplan na ional, cât i în cadrul U.N.E.S.C.O.,manifestari omagiale pe deplin justificate depre uire a operei i personalita ii sale.

Pentru Oltenia, poetul ocupa un locaparte, fiind considerat un fiu al sau.

De aceea, în perioada 11-17 mai 1970, aavut loc la Craiova un program de manifestarisub denumirea „Zilele Macedonski”.

Luna mai a fost bine aleas , pentru ca cum îl denume te Victor Eftimiu, poetul

Alexandru Macedonski este „Cântare ulînseninarilor de mai, poetul rozelor”, celcare se nascuse la Craiova în anul 1854.

Ini iativa sarbatoririi marelui poet a apar-inut profesorului Florea Firan, pre edintele

Comitetului pentru Cultur i Art al jude uluiDolj, care s-a ocupat îndeaproape pentru re-

ita acestei ac iuni culturale.Profesorul Florea Firan s-a bucurat de

sprijinul meu i de aceast dat , ca unul carecoordonam i activitatea Comitetului pentruCultur i Art , în calitatea mea de primvice-pre edinte al Consiliului Popular al jude uluiDolj, o perioada de câ iva ani.

În ziua de 11 mai, am examinat împreun ,ca ultimele pregatiri, f când o trecere în re-vist a stadiului acestei importante mani-festari culturale, pe zile, stabilind i m surilece urmau a fi luate în continuare.

În acea zi, prima din cadrul „ZilelorMacedonski”, în sala Centrului de istorie,filologie i etnografie Craiova al AcademieiRomâne, la orele 10.00, a avut loc o „Sesiunede comunicari” cu tema: „Contribu ii lacunoa terea vie ii i operei lui AlexandruMacedonski”.

Cu acest prilej, aici am avut o întâlnireagreabil cu scriitorii: Mihnea Gheorghiu,profesor universitar, originar din Craiova, cuAlexandru Piru, reputat critic literar, decanal Faculta ii de Filologie din Craiova, careîmi era foarte apropiat, Adrian Marino, criticliterar, autor al unei importante lucr ri literaredespre Alexandru Macedonski, V.G. Paleo-log, critic de art brâncu ian, de care m-amlegat prietene te o bun perioad de timp,pâna la moartea sa, profesorul Mihail Cru-ceanu, scriitor, i Eugen Constant, scriitorcraiovean, de care m leag mai multe amintiripl cute, C.D. Papastate, scriitor craiovean,un om apreciabil, cu care m întâlneam înfoarte multe rânduri.

Tot aci, m-am întâlnit cu profesorulGheorghe Bulg r din Bucure ti, autor al

unor importante lucr ri de literatur i cucare, în perioada 1986-1990, aveam s cola-borez în bune condi iuni în Fran a, perioadaîn care am îndeplinit func ia de ambasador alRomâniei la Paris i ambasador U.N.E.S.C.O.,cu profesorul Ion P tra cu, un intelectualrafinat i distins, care mi-a fost mie profesorcând eram elev în Craiova, cu criticul literarOvidiu Ghidirmic i al i distin i oameni delitere, intelectuali de seam .

În prezidiul „Sesiunii de comunicari” auluat loc Mihnea Gheorghiu, Alexandru Piru,Gheorghe Iv nescu, Adrian Marino, PetreGigea, Ionel Cet eanu, Florea Firan, Dr.Ion Bârzu, Ion Dinc .

Conducerea lucr rilor a fost asigurat înprima parte de scriitorul Mihnea Gheorghiu,iar în partea a doua de criticul literar Alexan-dru Piru.

Pentru a sus ine comunicari, la acest sim-pozion s-au înscris 20 de participan i, cu-noscatori ai operei macedonskiene.

În cadrul sesiunii au f cut importante iinteresante comunic ri: Adrian Marino,Gheorghe Iv nescu, Ion M. Zamfirescu,Mihail Cruceanu, G.G. Ursu, Lidia Bote, I.D.

udat, Ovidiu Ghidirmic, Constantin D.Papastate, V.G. Paleolog, Gheorghe Bulg r,Emil Manu, Florea Firan, Ion P tra cu, VicuMândra, Alexandru Novac, George Fir -nescu, Nicolae Belu, Alexandru Piru,Alexandru Melian, Sanda Veri , HoriaIonescu, Mircea Lungu.

Cuprinsul acestor comunic ri a ap rut înanul urm tor, într-un volum intitulat„Comen-tarii macedonskiene”, redactat sub îngriji-rea profesorului Florea Firan.

În deschiderea lucr rilor am avut i euun cuvânt de salut în care am spus printrealtele: „Îmi revine pl cuta misiune de asaluta prima manifestare din irul aceloraprilejuite de s rb torirea la Craiova a scri-

itorului Alexandru Macedonski, persona-litate remarcabila a literaturii noastre,creatorul unei opere de o incontestabilvaloare care la momentul istoric respectiva însemnat un drum nou i fertil pentruscrisul românesc.

Ini iativa Comitetului Jude ean pentruCultur i Art de a da un caracter apartecomemor rii este salutar prin aceea comagiaz un fiu al meleagurilor noastre,evocate cu dragoste i respect în versuri iproz care i-a propus elul nobil de afir-mare prin scris a ideilor generoase a fapte-lor de omenie, a luptat împotriva a tot deeste retrograd i a injusti iei morale,aspirând catre o lume a drepta ii i fericiriipentru poporul sau.

„Zilele Macedonski” ca i alte ac iuniculturale vor prilejui momente de eleva iespiritual , devenite acte de cultur , o ocaziefericit pentru cet enii Craiovei de a luacontact cu marile valori artistice, de a tr iîntr-un climat spiritual la nivelul speran-elor lui bine cunoscute, la nivelul exigen-elor timpului nostru.”

În continuare m-am referit la obliga ianoastr moral de a cinsti cum se cuvine pescriitorul Alexandru Macedonski, apoi amspus: „Doresc s transmit tuturor aceloracare a i r spuns ini iativei de a contribuila îmboga irea patrimoniului de cuno ti-in e, folosind via a i opera lui AlexandruMacedonski i prin acestea de a v face

rta i la via a cultural a ora ului nostru,un salut prietenesc i dorin a de a participala dezbateri interesante.

Doresc ca aceste manifestari s consti-tuie înc o punte de leg tur între ora elepe care le reprezenta i i Craiova gazd ,prin schimburi de idei i un prilej în plus decunoa tere, un câ tig real pentru tiin a icultura româneasc .

Ur m succes deplin sesiunii i celorlaltemanifest ri ce vor avea loc în cadrul „Zile-lor Macedonski”.2

Un cuvânt de deschidere a rostit i profe-sorul Florea Firan, ca organizator al mani-festarilor.

În cursul acestei zile cât i în urmatoarele,am avut interesante discu ii cu aceste perso-nalita i prezente la simpozion dar i la celelalteac iuni prev zute în program.

O discu ie interesant am avut-o cu scri-itorul Mihnea Gheorghiu. Întrebându-l ce

rere are de manifest rile la care a participat,mi-a spus:

- Cum s i spun eu dumitale. Organi-zarea de aici dep te nivelul unui jude .

spune c aceast sesiune are caracterna ional atât prin tematica abordat cât iprin participare. Sunt pl cut impresionatHans Maler - Portret

46 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

de ceea ce am v zut i auzit, aici la Craiova.- Ave i de f cut o remarc ? l-am întrebat

eu.- Desigur, nu una ci mai multe... A i as-

cultat pe profesorul Piru, care în comuni-carea sa „Macedonskiana” ce lucruri inte-resante a spus? Unele lucruri inedite legatede personalitatea complexa a lui Mace-donski, de asemenea spiritul macedonskianîn viziunea criticului Adrian Marino, carese poate spune c este un exeget al poetului.Este o pl cere s ascul i astfel de oameni.

- Oamenii de mare cultur , am adaugateu.

- Desigur... Dar nici celelalte comuni-cari nu au fost mai prejos... M refer la celeprezentate aici de profesorul Ion Zamfi-rescu, craiovean de-ai no tri plecat în ca-pital , profundul critic V.G. Paleolog,precum i profesorii C.D. Papastate iGheorghe Iv nescu. La fel i profesorul Ion

tra cu ca i al ii pe care i-am salutat aci.Ce pot sa spun...? Am toat stima i vtransmit sincere felicit ri...

Am discutat apoi alte probleme legatede activitatea Teatrului Na ional din Craiovadespre noul edificiu, aflat în construc ie,despre repertoriu i despre colectivul artistic.L-am rugat s ne sprijine în demersurilenoastre privind înfiin area „Teatrului deOpereta” la Craiova.

Mi-a spus ca este interesat a merge laPomete ti, acolo unde Macedonski a copi-larit.

Interesante discu ii le-am purtat cuAlexandru Piru, caruia îi purtam un respectdeosebit pentru cuno tiin ele sale de lite-ratur , pentru vasta sa cultur .

Avea o vorb domoal i oarecum mono-ton , dar care prin ce spunea i cum spunea,reu ea sa fie ascultat i admirat. Dintr-o pro-blem modest , oarecum mic i neimpor-tant , el tia prin desfacerea „firului înpatru”, s fac o analiz uluitoare.

Eram curios, ce va spune în comunicareape care a botezat-o „Macedonskiana”.

Îl întreb cu curiozitate:- Astazi despre ce ne vorbi i?Profesorul Piru a zâmbit...- Am aici un text prescurtat. Îl voi mai

lungi pe parcurs. Dac dore ti s -l veziînainte de a-l auzi, te rog s te ui i pe el.

L-am luat cu ner bdare justificat . Pro-fesorul Piru a pornit de la o poezie a lui Ma-cedonski de trei strofe, numita „Ura”,despre care apreciaz c poetul ar fi inutfoarte mult. O publicase în revista „Lite-ratorul” în anul 1883, pe care a reprodus-oi în revista „Familia” în 1888 i în revista

„Lumina” în 1894, ca sa apar i în volumulu de versuri „Excelsior” tiparit în anul

1895. În plus a tradus-o i în limba francez ,tiparit în revista „La Walonie” în august1886.

Criticul literar Alexandru Piru apreciaz aceast poezie se încadreaz în acea sec-

iune a liricei lui Alexandru Macedonski pecare a numit-o „Conflictul eului cu lumea”sau „Triumful geniului”, prezentând ura fa ade contemporaneitatea obtuz , insensibilla monumentele sublime ale vremii.

Eu îl cuno team doar „ca poet al ronde-lurilor” i al „nop ilor de noiembrie”.

De aceea, mi-a atras aten ia i interesulfa de aceast poezie, care fiind pu in cu-noscut de marele public cititor, o reproduc:

„Dac-a fi tr snet v-a tr sniV-a îneca dac -a fi api v-a s pa mormânt adânc

Dac-a fi sap .Dac-a fi treang v-a spânzuraDac-a fi spad v-a str pungeV-a urm ri dac-a fi glon

i v-a ajunge.Dar eu de i r mân ce suntO voce adânc îmi murmur

sunt mai mult decât orice C ci eu, sunt ur .”

- Are vreo influen de undeva?, l-amîntrebat eu.

- Da. Cred c Macedonski s-a inspirat idintr-o tem a poetului Anacreon din Teos,sau poate din poezia „Oglinda” lui Alecu

rescu sau din versurile lui CoccoAngialieri sau poate din Goethe sau AntonPann, care abordeaz aceast tem ... Eu le-am pus în continuare pentru compara ie idocumentare.

Profesorul Piru a vorbit i despre ronde-lurile macedonskiene ca i despre romanul„Thalasa-marea epopee”, despre care face

aprecierea ca „suntem în domeniul cores-pondentelor baudelairene, al fastului arhi-tectural gautierian i al maiesta ii poeme-lor barbare parnasiene tip Leconte deLisle”.

rezerve, mi-a m rturisit c simpozio-nul la care participam este „de nivel” iaceasta a depins în primul rând de partici-pan i.

- Ce parere ave i de publicul din sal ?- O p rere bun ... Intelectualitate se-

lect , tot unul i unul ... Cred c dintre ceimai buni din Craiova... O excelent mani-festare, ca s spun cât mai concentrat.

i iar a zâmbit, cu sinceritate. Am stabilito nou întâlnire acas , a a cum f ceam deobicei, aproape lunar. Ne întâlneam la mineacas sâmb seara, luam masa în familie iramâneam numai noi doi de vorb pân adoua zi duminica, de diminea când r reasoarele.

Îl conduceam apoi cu ma ina mea, la lo-cuin a sa modest , unde avea un apartamentcu dou camere la blocul cu 150 de aparta-mente din centrul Craiovei.

Tot aci, locuiau în acela i tip de apar-tament i criticul V.G. Paleolog, scriitorul idramaturgul Ion D. Sîrbu, precum i poetulMarin Sorescu, poetul Petre Dragu i IonRusu- irianu, criticul literar AlexandruPiru.

Pe peretele acestui bloc, pentru I.D. Sîrbueste o plac de marmur care aminte te acestfapt ca i pentru V.G. Paleolog.

gândesc c n-ar strica dac s-ar punepl ci memoriale pentru Alexandru Piru,marcând perioada cât a stat la Craiova caprofesor universitar i decan al Facult ii deFilologie i ca redactor- ef al revistei de cul-tura „Ramuri”, Marin Sorescu, PetreDragu, Ion Rusu- irianu.

Cu Adrian Marino, am avut mai pu ineimpresii de schimbat sau subiecte de abordat.Mi s-a p rut a fi un ardelean mai re inut lavorb , de i aci în inima Olteniei a fost primitcu inima deschis i a fost sprijinit cu docu-mente s i des vâr easc opera sa legatde scriitorul Alexandru Macedonski.

M-am între inut destul de pl cut cu po-etul craiovean Eugen Constant.

De mai mul i ani obi nuia s vin la minela birou i s abord m subiecte, de regulculturale. Avea idei i f cea propuneri pentruvalorificarea poten ialului cultural din Ol-tenia, referindu-se la oameni, la evenimente,la monumente de art i arhitectur .

Fiind în vârst , tia c nu mai este multpân la trecerea sa în eternitate. Dorea acum,ca într-un timp cât mai scurt s vad re-alizându-se cât mai multe lucruri.

(continuare în num rul urm tor)

Friedrich Herlin -Împ rt ania pelerinilor

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 47Anul III, nr. 7(23)/2012

Valeriu T~NAS~

M-am întrebat în repetaterânduri cu n duf: de ce scriu?Acest gând nu-mi las mintea înpace! Asalteaz cele mai lini titeunghere ale sufletului i m tul-bur - precum rafale nemiloasede vânt r scolesc marea pân înadâncuri. Un r spuns mul umitorar fi c prin scris caut calea sprefrumuse e, adic m chinui strec de pip ibilul material. S treccu privirea peste „crusta” careacoper tezaurul celor nev zute.Adic s încetez a mai c lca pul-berea p mântului. Ci s zbor (plu-tesc) - ca un înger ce este purt -torul unei ve ti bune. Alteori ofac din disperare pentru c mân-dria i vanitatea pun a a st pâ-nire pe sufletul i mintea mea,încât scrisul r mâne singura calede alungare a celor dou c pe-tenii malefice -, cite te diavole ti.

i înc odat repet: cine îmi op-te te i m îndeamn s scriu?Cine strig în urechile mele s iauîn mân creionul! Doamne câtsunt de nefericit când toate ideilele-am speriat i au plecat departe,

tre rile calde. Atunci sunt cao p dure pustie din care au fugittoate p rile. Sau ca un col derai din care un înger r u a furattoat apa vie. Am privit într-o zio fotografie a scriitorului Dosto-ievski. Triste ea i suferin a depe chipul s u m-au cutremurat.Vedeam o imagine a sa, dup ce

sise ocna (închisoarea), idup ce dep ise perioada de doiani ca refugiat politic petrecutîn occident. Cred c publicasedeja trei din capodoperele sale.

i totu i chipul s u este marcatde o suferin i o triste e ce am

zut rar în via a mea. A spunechiar neputin . i abia în spateleacestora str lucea acea raz delumin care trece prin toate zidu-

De ce scriu?rile i tot întunericul i care ducecu gândul la acel simbol al lumiinev zute. C tre acolo se vedeaîndreptat toat concentrarea in-terioar a marelui scriitor. Fiindcprivirea sem na cu a unui om cemurise apoi înviase i acum con-templa lumi spirituale ce nou nesunt inaccesibile. Doamne, cinesufl cu putere peste tâmplelemele i îmi porunce te s nu pierdclipele vie ii acesteia. Da, suntfrumuse ea i în elepciunea, carestrig la por ile cet ii sufletelornoastre s ne de tept m. Poate

aceasta este crucea scriito-rului-, de a alunga i dep rta su-ferin a i frica din sufletul oame-nilor i al s u. Scriu pentru cprin aceast îndeletnicire reu esc

îmi v d sufletul gol i de ert,de i eu spun c sunt bogat-, darîn fapt sunt plin de de ert ciune.Iat cuvântul Revela iei din Car-tea Apocalipsei: „Fiindc tu zici:Sunt bogat i m-am îmbog it ide nimic nu am nevoie! i nu tii

tu e ti cel tic los i vrednic deplâns i s rac i orb i gol”. Înc

înc inez ca în scris s cer-esc mila Domnului i s trimit

raza Sa care m-ar vindeca de orbi-re i ar lumina golul ce eu îl nu-mesc bog ie. Poate c prin scrisDomnul îmi d s descoper tic -lo ia mea de om care altminterinu a putea singur s o înving.Alt stare mai nobil i umil eunu cunosc. Pân la urm , dac , înurma mea, r mân trei pagini care

înc lzeasc inima a doi, treioameni sunt i voi fi mul umit.Scrisul e singurul meu ideal care

poate salva de la imensa de-ert ciune în care zac eu împreu-

cu marea majoritate a uma-nit ii. O umanitate care (acum,în 2012) fuge cu viteza luminii deDumnezeu. Doamne ajut !

Bun# ziua, tat#!De i ai plecat „Dincolo” iar

eu nu tiu sigur dac m auzi,totu i î i trimit scrisoare de mul-umire. Cel pu in ar mai suplini

din lipsa mea de acas în ultimiii ani ai vie ii. La început trebuie î i spun c sunt impresionat

mult c ai l sat bani pentru sicriui cruce, inclusiv pentru toate

spezele ce in de înmormântare.Apoi, ajutorul de 2000 de lei ce l-am primit de la stat va acoperi in-tegral praznicul parastasului de40 de zile, adic atunci când tuvei fi condus în fa a St pânuluiIisus Hristos. Eu lipsesc atuncidin satul nostru metafizic i plinde lumin , dar voi fi tot într-oSfânt Biseric aici pe p mânt,unde acela i St pân ne însem-neaz cu lumina Fe ei Sale, înfiecare duminic . tii c înc su-fletul îmi este plin de lumin (su-ferin ), c nu am fost acascând ai murit, atunci când sufle-tul a p sit corpul t u bolnav,sl bit i b trân de zile. Abia dupplecarea ta, încep s în eleg comului când i se opre te inima,ar dori s cear ajutor semenilor,dar nu mai poate, fiindc orga-nele toate i-au întrerupt menirea.

i sufletul p se te templul a-cesta de p mânt, începând c -toria c tre locuin a cereasc . Î imai m rturisesc faptul c de ieram la 2000 de kilometri dep r-tare, chinurile mor ii tale au ajuns

pân la mine! Au p truns cu pu-tere prin ziduri i prin spa ii i auajuns în centrul inimii mele. Adori s nu te superi dar vreau ste întreb ceva mai de tain . Esteadev rat c în vreo dou rânduriai vrut s m vizitezi? Era cu vreoor înainte de miezonoptic . Moprisem din citit i a ipisem.

Trecuser vreo 13 zile de laplecare ta în eterna c torie. Amsim it ...cu sufletul mai mult, cai venit direct în sufragerie. Eueram în pat înv luit în somn. M-am speriat. Eram singur în apar-tament. Atunci, tu, discret ca în-totdeauna, te-ai oprit în sufrage-rie intr-o a teptare atemporal .Venise i în trupul t u p mântesc.Te înso ea aceia i u oar triste e,care rareori te p sea cât ai tr it.

tre mine a venit doar groaza.Dar nu venirea ta mi-a indus frica,ci gândul meu a n scut-o.

Abia a doua zi, când notezcele de azi noapte, realizez c egreu a face dialog între oameniipleca i „Dincolo” i noi, cei r -ma i aici.

Acum m întreb i eu dacnu fabulez. Tot ce am spus maisus s-a petrecut spontan. A fostca p trunderea unui program„str in” de radio pe frecven a su-fletului meu. Eu nu am putut facenimic. Mi-am amintit de Cruce.Dar nu am f cut fizic semnul. M-am potolit dup un timp...

48 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Virgil R~ZE{U

Noi tefan Voievod, din mila lui Dum-nezeu domn al Bogdaniei (Moldovei, n.n.)ne închin m cu plec ciune M riilorVoastre i V trimitem cu adînc respectaceast fatihname (scrisoare de biruin ,n.n.). Afla i c zilele trecute, în a doua zi alunii ramazan (10 ianuarie, n.n.), un bulucmare de osmanlîi de 150.000 de oameni, caun vînt puternic aduc tor de nenorociri, a

lit turbat în p mîntul nostru. i c pi-tanul de frunte al acestora era spurcatulSuleyman Hadîm Pa a beglerbegul i la-olalt cu el se aflau i to i nelegiui ii dincloaca sus-numitului: i Assan-beg, apulcu barba plin de scaie i, i Ali-beg, alt aplogodit, i fiul de c ea Skender-beg, i por-cul de cîne Hrana-beg, i rîio ii zurbagiiValtival-beg, Serafaga-beg, domnul din So-fia, Cu enra-Beg, Piri-beg, fiul momitei IsacPa a cu toat puterea lor de ieniceri. Auzit-

i f delege nemaiauzit , în el ciuneiestrit , tr dare f pereche, mai pre-

sus de orice neru inare?!Iar noi cunoa tem c M ria Voastr Îm-teasc n-a avut tire de ace ti lotri i

fugari, fii ai lui eitan, i nu le-a poruncit j cuiasc i s pricinuiasc pagub p -

mîntului nostru. Ci ei - o, prea nebuni ipro ti! - în cîneasca lor turbare, c utau bu-nuri i hran prin sate i prin tîrguri, darn-au g sit, c ci ara-i s rac . Umblau imusluiau ca porcii dup ghind au ca por-cii de cîne ce se aflau. Dar noi le-am datdreptul sabiei noastre i hran s road

elele noastre. i am tiut cu ce s le um-plem gura: cu p mînt.

Drept aceasta, în ziua sus pomenit ,lîng mocirla Racova i rîul Bîrlad de lîn-

Vasliilu-pazari (târgul Vasluiului, n.n.)ne-am ridicat împotriva lor, i-am biruit i

lcat în picioare pentru n ravul lor celu, trecîndu-i sub ascu ul s biei noas-

tre, pentru care lucru l udat fie DomnulDumnezeul nostru cu puterea Lui minu-nat . C ci nu tim la Împ ia Voastr cume, dar a a este la noi: nimic nu se afl maide laud pentru un principe cre tin, decît

se lupte pentru credin i s cad chiarpentu ea, dac a a a vrut Dumnezeu.

Dup ce pe mul i i-am dat în mla tina

mor ii i le-am luat capetele i bunurile în-pt, nici pe al ii nu i-am l sat, ci i-am

bulucit pîn la Dun rea cea mare, pisîndu-i acolo i f cîndu-i s dea strig t i tînguirepîn la Înaltul Cuib al Fericirii Voastre. -acolo au c zut mul i de pe calul mor ii, pe-semne zilele lor cele sfîr ite! Iar alt dat

se team de mînia noastr , c ci le vomia coarnele, s nu mai socoat c numai

ei sînt în lumea asta, neb gînd în sam tre-burile altora; i îi vom trece prin fier i foci în patru îi vom h cui i îi vom osîndi pen-

tru mîndria lor f de sam . Dreapta s -mi în epeneasc , limba-n gur s mi se li-peasc i s nu m bucur de Împ ia Ceru-rilor, de voi uita acestea. C ci cum s nebucur m de cele ale lui Dumnezeu, de nune bucur m de mo ia noastr !

Unele vorbe c zutu-ne-au în urechi pre-cum c porcii de cîne sus-numi i umbl ne-stingheri i prin Împ ia Voastr . Ar fidar mai bine i mai cuviincios s -i prinde ii s ni-i da i nou înd pt pe cei opt, c ci

numa pe Hrana beg omorîtu-l-am pîn acu-ma, s -i pedepsim noi, ca totul s fie sprecinstea i gloria M riei Voastre. Da i-ni-i,

adar, ca s alung m mînia din sufletulnostru. i nu voi renun a la aceasta, chiarde-ar fi s se pr leasc lumea toat asu-pra noastr .

Pîn ce îmi ve i trimite pe acei lotri zur-bagii i ageamii, lucru de care nu m în-doiesc - m jur pe sabia mea - s m onoreze

ria Voastr , O, Mare Padi ah Glorios,-mi trimit un r spuns prin vreun capu-

{tefan cel Mare - inedit

C trePragul Fericirii cel Ve nic,Refugiul Sultanilor Glorio i cît va d inui lumea,

la ul Împ ra ilor Maririei Sale Împ te ti,

Preaîn atului i Nebiruitului Padi ah,Domnului Îndur tor, Prealumina ilor viziri

tefan cel Mare - dupEvangheliarul de la Humor,considerat cea mai exact

redare a domnitorului

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 49Anul III, nr. 7(23)/2012

giba a, au ceau , au bat r prin ultimul gazidin Împ ia Voastr , au de nu, m car slege o scrisoare de gîtul unui cîne. Iar de ovoi primi, fi-vom aman de recunosc tori ivom întîmpina cînele ca pe iapa pe care a

rit Mohamed la paradis.Dat la Târgu Vasliilu în a asea zi a

lunii ramazan.…

Am intitulat rândurile noastre “ tefan celMare inedit”, pentru c este vorba de o scri-soare pu in cunoscut a M ritului Domn, tri-mis sultanului Mehmet al II-lea, dup b liade la Podul Înalt, de lâng Vaslui.

rturisesc c am preluat scrisoarea dinZiarul de Ia i, din 3 septembrie 2009, f spun la îndoial autenticitatea documentului,pentru simplul motiv c nu cred c un jur-nalist (Radu P rp ) i-ar fi permis s pu-blice, mai ales în capitala Moldovei, un docu-ment contraf cut.

Negre it c despre aceast scrisoare s-ar putea spune multe dar, ca un moldoveanbucuros c poate avea sub privire un aseme-nea document i î i mai poate exprima pre-uirea fa de m ritul Domn, încerc s schi ez

câteva comentarii.…

Nu tiu dac tefan cel Mare avea obi-ceiul s trimit , dup fiecare b lie câ tigat ,câte o scrisoare învin ilor s i, doar ca s mai

suceasc cu itul în rana înfrângerii ori s leaduc la cuno tin ceea ce tiau ei foartebine. De data asta a f cut-o.

Înainte de toate, a spune c misiva Dom-nului exprim bucuria i satisfac ia f limitede a-i fi biruit pe turci, tr iri pe care nu i lepoate reprima i se i gr be te s le manifestedeschis... Afla i c zilele trecute... Lupta aavut loc în a doua zi de Ramadan (10 ianuarie1475), iar scrisoarea a plecat dup numai patruzile. Cine ar putea crede c sultanul mai aveanevoie de o asemenea notificare ca s afle c

tile sale fuseser înfrânte?Ce splendid biciuire a poftelor de cu-

cerire i supunere ! ...noi le-am dat dreptulsabiei noastre i hran s road o elelenoastre. i am tiut cu ce s le umplem gu-ra: cu p mînt.

Nu m opresc asupra epitetelor cu carenu se sfiie te s i “onoreze” du manii cucare s-a înfruntat, dovad c îi cuno tea foar-te bine pe to i i pe fiecare dintre ei ... apulcu barba plin de scaie i... i fiul de c ea... i porcul de cîne... i rîio ii zurbagii...

Ce-am putea spune despre zeflemeauafin i plin de cinism... noi cunoa tem c

ria Voastr Împ teasc n-a avut tirede ace ti lotri i fugari... i nu le-a poruncit

j cuiasc i s pricinuiasc pagub ...

Sigur, m ritul sultan n-avea nici un amestecîn toat daravela i- i vedea de haremul lui.Ce tia el ce-i f ceau generalii i supu ii?!Nimic mai simplu decât s disloci o armatde zeci de mii de oameni, f tirea, învoireasau îndemnul primului slujitor al lui Alah.

i pentru a îndep rta orice fel de îndoial ,cit m men iunile unui cronicar, turc nu ro-mân, Kemal Zade, care scria c cel care con-ducea armata turcilor era Suleyman HadâmPa a, eunuc (hadâm n.a.), beglerbeg de Ru-melia. În 1474 el atacase cetatea Iskender depe teritoriul Albaniei de ast zi, dar nu reu ises-o cucereasc i se mul umise cu ac iuni dejaf i cu distrugere a unei p i din cetate.Fa de aceast nereu it , dar i mai nemul-umit de Domnul Moldovei, sultanul Mehmet

i-a ordonat lui Suleyman Hadîm s p -seasc asediul cet ii i porneasc împotrivalui tefan cel Mare, s -l captureze, apoi streac în Polonia i s ierneze la Kameni a,pentru ca în prim var s ia drumul Ungariei,unde urma s se uneasc cu o alt oasteturceasc .

Suleyman Pa a n-ar fi vrut s porneascla lupt . tia c iarna nu era departe, aveaarmata sl bit dup asediul cet ii amintite,

a cum un alt cronicar turc men iona: “tim-pul nu era potrivit, ierburile se uscaser ,legumele se vestejiser , iar frunzele arbo-rilor c zuser , venea iarna”. Dar cum s teopui dorin ei sultanului ?!

i... continu Domnul, cu aceea i ironie,dublat de o fin mândrie : Unele vorbe c zu-tu-ne-au în urechi precum c porcii de cînesus-numi i (dintre cei nou comandan i ai

tilor turce ti numai unul fusese ucis în lup-) umbl nestingheri i prin Împ ia

Voastr . Ar fi dar mai bine... s -i prinde ii s ni-i da i nou înd pt... s -i pedepsim

noi... spre cinstea i gloria M riei Voastre.Cu alte cuvinte, tefan se oferea s fac cevaordine acas la sultan i s -l ajute în pedep-sirea celor care-l d duser de ru ine i pier-duser b lia, dar se aflau liberi.

Despre lupta de la Podul Înalt tim destulde multe. Oastea lui Suleyman Hadâm Pa a,care num ra cam 120.000 de oameni, dintrecare 30.000 c ri, s-a grupat în Bulgaria, laSofia, în septembrie 1474, dar a trecutDun rea abia în decembrie, când Dun rea adevenit pod de ghea , pe la Nicopole i prinalte puncte.

Dup un popas de dou s pt mâni pemântul rii Române ti, unde oastei

turce ti i s-au al turat 17.000 de munteni ailui Radu cel Frumos, care era nemul umit cfusese înlocuit de pe tron cu Laiot Basarab,de c tre m ritul tefan. i Laiot fusese momit

se al ture turcilor împotriva lui tefan, dara refuzat, fiindc cuno tea prea bine vitejiai puterea o tilor lui tefan. Se spune chiar s-ar fi închis într-o cetate, din care n-a mai

ie it decât dup înfrângerea i retragereaturcilor.

Oastea lui tefan num ra în jur de 45.000de o teni. Dar Domnul, cunoscând inega-litatea de for e, a practicat tactica p mântuluipârjolit : a evacuat satele din drumul turcilor,a dat foc la case i a îngropat proviziile, încâtdu manilor nu le-a fost prea u or: ... utaubunuri i hran prin sate i prin tîrguri,dar n-au g sit... musluiau dup hran camistre ii dup ghind …

La 10 ianuarie 1475, cele dou armate s-au înfruntat aproape de Vaslui, la Podul Înalt,loc bine ales de tefan. Vasluiul era plasat peun deal, era înconjurat de codri seculari, iarlocul ales era ml tinos... lîng mocirla Ra-cova i rîul Bîrlad de ling Vasliilu-pazari.Turcii au fost înfrân i, într-o b lie care a

mas în istorie ca una dintre cele mai vestiteîmpotriva otomanilor, cu toat inegalitateade for e.

Iat i dovada credin ei Domnitoruluinostru, pe care o m rturise te deschis celuide alt rug ciune decât a sa: i-am biruit i

lcat în picioare... l udat fie DomnulDumnezeul nostru... Nu tim la Împ iaVoastr cum e, dar la noi nimic nu se aflmai de laud pentru un principe cre tin,decât s se lupte pentru credin i s cadchiar pentru ea...

În fine, n-am putea încheia f a subliniatonul sarcastic din finalul scrisorii: ... lege

car o scrisoare de gîtul unui cîne. i vomîntîmpina cînele ca pe iapa pe care a c ritMohamed la paradis.

Sfântul Voievodtefan cel Mare

50 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

„Dac ar i cuiva viitorul, acela nu maiare viitor” - avea ca replic imperativ , a adarcategoric , un personaj de film american, pecare i eu l-am vizionat de curând, la T.V.Sensul de con inut obiectiv, al celor abia ci-tate, las s se vad c el vine dintr-o „întu-necat con tiin de grup” a unora care se

znesc de mult vreme s -i falsifice chipulreal i s -l ascund pe cât posibil de noi,„majoritatea vulgar ”, deja condamnat nor-mativ, prin asta, la pieire „discret ”...

Astfel, mai f ori mai disimulat, glo-balizatorii i globalizarea lor ne preg tescsolu ia final - ABATORUL MONDIAL!

i, ceva mai la vale v vom ar ta, docu-mentat, cam ce înf are ar putea s aib„viitorul post-umanit ii”, a a cum ni l-aupreg tit ocul ii, dac -i vom l sa s i fac decap i s ajung la „post-democra ia” visat ,care este Tirania Elitist a Corpora iei globale.

Pentru aceasta vom porni s devoal mi s povestim dou dintre monumentele

capitale ale culturii masonice New-Age,suficient de ilustrative i concludente în sen-sul demersului nostru.

Este vorba de „American Stonehenge”din Elberton i de Aeroportul Interna ionaldin Denver (D.I.A.)- S.U.A.

* Documenta ia pentru sus inerile din pa-ginile care vor urma ne-a fost expediat epi-sodic, pe internet (prin folosirea unor adreseale prietenilor din str in tate cu care cores-pondez, din ini iativ proprie i exact la mo-mentul oportun, pentru u urarea de curs aefortului nostru), de Ghidul personal de lu-

min , cel ce ne înso te din Astral înc de lana tere i abia acum s-a identificat, prin su-gerarea numelui s u, care este ZarZuav...

A) Despre „Ghidul de piatr ” din Georgia,cei care l-au v zut, studiat i descris consi-der c este „un misterios monument mega-litic”, supranumit „American Stonehenge”pentru c ar fi fost ridicat ca replic neoconla str vechile pietre neolitice din Wiltshire,Anglia, având semnifica ie stranie, dup cumsus ine prin asociere i un arheolog ini iat:„în cultura malga , preistoric , prin astfelde monumente din piatr erau venera i str -mo ii, care semnific transformarea corpuluiîntr-un schelet dur i comemorarea, pestetimp, a Mor ii; prin contrast, lemnul care pu-treze te este asociat cu via a trec toare, pia-tra fiind ascentrat i masculin iar lemnul,moale i docil, precum femeile i copiii.”

Sculptura în discu ie are aproape 6 metriîn ime i e format din 6 pl ci de granit, care,împreun , cânt resc aproximativ 110 tone.

Vom vedea imediat c cea mai importantpies purt toare de anume mesaj (ca moti-va ie real a ridic rii sale) este componentanumit „Cele 10 Porunci”, apar in toare fdubii Bisericii Masonice, chiar dac aceastanu se men ioneaz explicit, undeva.

De i încriptate într-o formulare sinteticla fel de t ioas precum o lam de brici, sensulmascat al imperioaselor porunci devine foar-te sugestiv la analiza cercet torilor aten i,iar ansamblul lor normativ poate fi oricândasimilat „Constitu iei Terra”, cea despre carenumai ne-a vorbit f a ne-o ar ta vreodat ,

unul dintre artizanii s i, dl. Mihail Gorbaciov,cel ce a l sat s -i fie f cut varz Cortina deFier a comunismului parental, sistemul c ruiai-a fost, finalmente, doar str jer deturnat ibrav defector, cump rat...

Autorii pretind c am avea în fa , prinaceste pietre ticluite cu echer i compas, doarun „îndrum tor c tre o Epoc a Ra iunii!”

Atunci, dac a a este, aceast „Epoc ”pe care ne-o propun Elitele este o proiec iediabolic , f suflet i f Dumnezeu, iarprescrip iile lor AR PUTEA S FIE MINU-NATE, DAC N-AR FI, TOATE, NEM -SURAT DE PAR IVE!

Ghidul de granit albastru, masiv, lucrat„în piramid ” (f cut i menit, pentru aceea,

reziste veacurilor), vrea s transmit vi-itorimii (care-o mai r mâne dup globalizare)anumite cuno tin e despre filosofie, politic ,astronomie, .a.

El este compus din 4 mari blocuri de piatrîn care sunt încrustate cele zece reguli devia în „post-democra ie”, scrise în 8 limbi:englez , spaniol , swahili, hindus , ebraic ,arab , chinez i rus . Pe partea de sus a struc-turii se g se te inscrip ionat un scurt mesaj,în 4 limbi antice: babiloniana, greaca clasic ,sanscrita i limbajul hieroglifelor egiptene.

(De observat c toate cele 4 limbi antice,folosite, se constituie în baz de comunicarea înv turilor în toate colile oculte, de mis-ter, ale francmasonilor i rozicrucienilor)!

Cele 4 pietre mari, pozi ionate vertical,sunt aranjate dup modelul „ro ii cu zbaturi”,

Bestializarea global#(III)

Motto 1: Regele n scut din sânul Sionului, ANTI-CRISTUL,se apropie de tronul puterii universale.

(Serghei Nilus - Epilog la „Protocoalele Sionului”)M o t t o 2 : . . . depopularea ar trebui s fie cea mai mareprioritate a politicii externe americane, fa de lumea a treia.

(satanist Henry Kissinger)

Alexandru OBLU

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 51Anul III, nr. 7(23)/2012

fiind orientate astfel încât s capteze migra iaSoarelui pe tot parcursul anului i, de ase-meni, s arate pozi iile extreme, de apus i r -

rit ale Astrului, într-un ciclu de 18,6 ani.(?)Piatra din centru (stâlpul aripilor) are dou

caracteristici deosebite:1) permite ca Steaua Nordului s fie vi-

zibil permanent, printr-un orificiu special,forat dinspre Sud spre Nord;

2) printr-o alt str pungere, megalitul sealiniaz pozi iilor de r rit ale Soarelui, înmomentele solsti iilor de var -iarn i la echi-noc iu.

La baza monumentului se afl o placexplicativ , pe care sunt însemnate unele de-talii ale structurii sale. Tot aici este men io-nat i prezen a unei „capsule a timpului”îngropat dedesubt, dar despre con inutulei (de care nu cunoa tem c exist în real) nuni se d nici o informa ie.

De asemeni, tot aici a fost l sat necom-pletat data când ar trebui deschis aceast„capsul a timpului”, iar din aceea i sursdeducem c notatele caracteristici astrono-mice au de inut un rol foarte important înproiectarea Ghidului.

„Într-o relativ nou na iune, cum esteS.U.A., monumentele aliniate dup corpuricere ti sunt, de cele mai multe ori, opere alesociet ilor secrete, ca de pild Francmaso-neria.”

Extr gând, colportând i protejând numaispre folosul castei lor înv turile mo tenitede la colile de Mistere ale Egiptului Antic,Greciei sau cel ilor Druizi, masonii sunt re-cunoscu i i pentru încorporarea, în monu-

mentele lor, a unora dintre „cuno tin ele sa-cre” însu ite în acest tip de coli, în care cuto ii s-au ini iat, mai vechi sau mai nou...

De la acest punct al discu iei, înainte, vomcita pe rând i vom parcurge împreun textele,pentru a le putea în elege i descifra sensurileadev rate, încriptate în înscrisuri.

* Porunca 1 este formulat a a:„Men ine umanitatea sub 500.000.000,

într-un echilibru perpetuu cu natura”.Pentru ca s putem face o evaluare co-

rect i onest a unui concentrat de afirma iibazate pe cifre, trebuie s folosim, compa-rativ, în argumentare, cifre la fel de corecte ioneste, luate din via a real . Iat -le pe celeinteresante în cazul nostru: pe 17oct.2011mediile informa ionale ale lumii anun au iconsemnau na terea cet eanului cu nu-

rul 7 miliarde!Acum, ce vor elitele? Ele vor o umanitate

sub 500.000.000, adic vor, ca la sfâr itulEpocii Globaliz rii, diferen a de 6,5 miliardede suflete s dispar moarte-coapte, vola-tilizate!

Procentual, aceasta înseamn c , aprox.93% din popula ia actual a Terrei va fi asa-sinat direct sau indirect, subtil ori bestial...

Voi ce zice i, v-ar aranja scenariul? În caredintre procente crede i c v-a i putea încadra?

Formula singularului imperativ MEN-INE! mi se pare a fi nota de debut a unui

program personal al unui ef suprem, evi-den iat astfel în agenda proprie, pentru a-ifi cârj pe timp lung, memoriei sale asaltatede multiple p cate.

Nu este greu de ghicit c un atare per-sonaj se consider deja st pânul lumii i v -

taf discre ionar peste soarta supu ilor, neo-însclaviza i cibernetic i tehnologic!

Iar aceast subliniere a super-bossului emusai a fi v zut , memorat , însu it i (maiales) executat de to i subordona ii merce-nari, pentru a se cunoa te i pe acest palier

cine-i iese din cuvânt coboar sigur, poatechiar de tot, e debarcat!

Într-o astfel de situa ie dat , oricine iorice, periclitat de perspectiv , are dreptul idatoria s întrebe dincotro îi vine i-l pân-de te nenorocirea.

i, mergând c tre izvoarele impulsurilorprimordiale am descoperit c „Cele 10 Porunciale bisericii francmasonice New-Age” senutresc direct din spiritul celor 613 verseteale „Talmudului Sfânt”, iar pentru just sus-inere i exemplificare transcriem aici câteva

dintre ele, destul de elocvente:„- Evreii trebuie s încerce mereu s -i

în ele pe ne-evrei” (n.n. - goymi, akumi)-Zohar 1, 168 a;

„- Evreii sunt fiin e umane. Celelalte Na-iuni ale lumii nu au o esen uman , ci una

animal ” - Babba Necia 114,6;„- Proprietatea ne-evreului apar ine evre-

ului care o revendic primul” - Babba Bathra,54 b;

„- Orice evreu poate s distrug un ne-evreu, prin minciuni i sperjururi”- BabbaKama, 113 a;

„- Când un evreu a apucat un non-evreu,alt evreu se poate duce la acela i s -l împru-mute cu bani i în schimb s -l în ele; pentruca non-evreul s fie ruinat. Pentru c pro-prietatea non-evreului, potrivit legii noastre,apar ine nim nui i primul evreu care trece

Michael Pacher - Altarul Bisericii P rin ilor

52 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

are drepturi depline s ia (s i însu easc -n.n.) el proprietatea” - Schulchan Aruch,Choszen Hamiszpat, 156;

„- Toat proprietatea rilor str ine apar-ine na iunii evreie ti care în mod consecutiv

este împuternicit s o preia, f nici o re-mu care”- Schulchan Aruch, Choszen Ha-miszpat, 348;

„- Cinci lucruri Canaan i-a înv at fiii:iubi i-v între voi, iubi i tâlh ria, iubi i exce-sul, urâ i-v efii i niciodat s nu spune iadev rul” - P’sachim, fol. 113, col.2 ...

adar, Decalogul lor, dup cum se vede,începe bestial! Conform acestui model, 12din 13 persoane de pe P mânt nu vor maiexista; (a a cere predic ia)!...

***Dar, aici nu e vorba de o „reducere dras-

tic a popula iei”, mon trilor, asta e crimgeneralizat , e genocid global!!!

Nu v-a stat mintea în loc, atunci când a iproiectat aceast sinistr m cel rie?

Cine i dup care criterii î i asum s de-cid c mul imea „X” trebuie s piar , iarmul imea „Y” poate fi salvat ? Cine îi d drep-tul judec torului (care nu e singur, c nu eDumnezeu) s dea el sentin a: „pe scut! sau„sub scut!”? Nu cumva cei mai boga i oa-meni ai P mântului? ASTA ESTE PRO-GRAMAREA VOASTR PREDICTIV ?...

* Porunca a 2-a sun a a:- „ Ghida i reproduc ia cu în elepciune-

îmbun ind conformitatea i diversi-tatea”.

Mai întâi trebuie s spunem c „Ghida i”înseamn „Manipula i”! ...

Cum adic : omul nu mai are voie la ma-nifestarea propriilor lui sentimente, nu se maipoate iubi i înmul i când vrea, cu cine vrea,cu partenerul de via pe care îl iube te i-ldore te? Trebuie s -l dirija i voi, cu cauciu-curile, pilulele i computerele voastre? Numai trebuie s r spundem îndemnului „Cre -te i, iubi i-v i v înmul i”? D-aia ne-a ideterminat s evit m familiile i s ne scu-fund m în lumea virtual , ca s nu mai iubimvia a, cu bucuriile i triste ile ei fire ti, ome-ne ti?

Nu observa i c Occidentul, c ruia îi ma-nipula i f mil reproduc ia i evolu ia, aajuns s fie dep it numeric, în hotarele luina ionale, de c tre alogenii imigran i?

Vom fi de-a dreptul idio i sinuciga i dacvom mai accepta s -ntârziem înc vreo câ ivaani sub umbra voastr otr vit !

România, de exemplu, ghidonat de legilevoastre i de principiile voastre strâmbe ipernicioase, de la schimbarea de macaz po-litic, încoace, a pierdut 12% din popula ie.

Asta înseamn c este posibil ca, în ur-torii 20 de ani, sub voi, românii autentici

r mân doar un sfert din popula ie, iarrestul cet enilor s fie proveni i, naturaliza i;situa ie în care majoritarii vor deveni mino-ritari i invers!

Iar fiecare frac ie va avea revendic ri idrepturi în consecin , legale dar nelegitime(precum albanezii în Kosovo, la CâmpiaMierlei)...

Haide i s vedem acum cum ne justificafirma iile, f cute aici, datele preluate din do-cumente, extrase de pe site-urile demograficei statistice ale Europei.

Ele ne în tiin eaz c mo tenirea culturalpe care o vom l sa mâine copiilor i nepo ilorno tri risc s fie întratât de deformat ialterat încât, ei, s nu- i mai recunoasc i

seasc originea!Potrivit studiilor, pentru ca o cultur s

dureze mai mult de un sfert de veac, rata defertilitate pe familie identitar trebuie s fie2,11. Dac acest procent este mai mic, ansade perpetuare a respectivei culturi este în sc -dere. Istorice te vorbind, nici o cultur nu arezistat vreodat , în timp, dac popula ia ei amanifestat o rat de fertilitate mai mic de 1,9.

La o rat de 1,3-1,4 este imposibil de p s-trat o cultur etno-social , deoarece acest efortîi va înghi i atâta timp cât nu poate ea s duc !O cultur specific f o rat de fertilitate inatalitate corespunz toare nu se sus ine, nueste capabil s între in un model economiccare s-o perpetueze, s-o men in pe picioarelesale proprii i s-o învigoreze func ional!

Mai reduc ionist vorbind, dac dou cu-pluri de p rin i au doar câte un copil, num rulcopiilor va fi jum tatea num rului de p rin ii, dac fiecare din ace ti copii vor avea un

copil, va reveni un singur copil la 4 bunici.Dac în 2009 în Europa s-au n scut doar 1milion de bebelu i va fi foarte dificil s avem2 milioane de adul i, la orizontul lui 2016...

Când o popula ie este în declin, cultura

sa este în proces similar.(Iat care erau nivelurile de fertilitate în

2007, la unele ri din Europa: în Fran a = 1,8;Anglia = 1,6; Grecia = 1,3; Germania = 1,3;Italia = 1,2; Spania = 1,1 etc., iar trendul esteconstant descresc tor.)

În ansamblul U.E., rata medie de fertilitateeste de doar 1,38.

Studii istorice dovedesc c acest num rnu poate fi corectat. În câ iva ani, Europa,

a cum o tim ast zi, va înceta s mai existe!Totu i, pân în prezent, popula ia conti-

nentului nu s-a diminuat din cauza imigra ieimusulmane. Dar, a venit momentul s cu-noa te i c dintre toate cre terile popula io-nale din Europa, din 1990 încoace, numaiimigra ia musulman a realizat acest nivel,despre care vom vorbi mai departe.

În Fran a, media este de 1,8 copii pe familietina , în timp ce musulmanii din Fran a

au 8,1 copii pe familie. În sudul Fran ei, undeprin tradi ie se g seau cele mai multe bisericicre tine, acum sunt mai multe moschei i 30%dintre copiii între 0-20 de ani sunt musulmani.În ora ele mari, Nisa, Marsilia, Paris, acestra-port atinge 45%.

Statistic vorbind, în 2027, din 5 francezi,1 va fi musulman.

În doar 39 de ani, Fran a va fi o RepublicIslamic (dac va mai r mâne republic )!

În ace ti ultimi 30 de ani, popula ia musul-man din Anglia a crescut de la 82.000 la 2,1milioane (multiplicare de 30 de ori).

Actualmente, aici, sunt mai mult de 1000moschei, multe provenind din vechi bisericicre tine, transformate.

În rile de Jos, 50% din noii n scu i suntmusulmani i, în doar 15 ani, jum tate dinpopula ia lor va fi musulman .

Ceva mai la Est, în Rusia, 40% din armatva fi musulman în doar câ iva ani, c ci aiciexist deja mai mult de 23 milioane musul-mani (asem tor cu situa ia din Fran a - la 5ru i - 1 musulman).

25% din popula ia Belgiei i 5% din nata-litatea rii sunt acoperite de musulmani! Gu-vernul belgian a declarat c 1/3 din to i copiiice se vor na te în Europa vor fi musulmani.

Guvernul german, primul care a vorbitdeschis despre aceast problem a declarat:„Declinul popula iei etnice germane nu poatefi oprit, spirala regresiei nu poate fi inversat ,Germania va fi un stat islamic, în jurul anilor2050”.

Liderul libian Moamar Gadhafi, spusesei el: „Sunt semne c Allah va acorda Islamu-

lui în Europa o imens victorie, f s bii, pu ti, f nici o b lie. Noi nu avem

nevoie de terori ti, noi nu avem nevoie dekamikaze.”

Cei circa 50 milioane de musulmani, careHans Maler - Portret de b rbat

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 53Anul III, nr. 7(23)/2012

tr iesc în Europa, vor constitui un continentmusulman în doar câteva zeci de ani.

(Statisticile la zi îmbun esc cifra prog-nozat : sunt peste 52 milioane) ...

Guvernul Germaniei a spus c trebuie sne a tept m ca acest num r s se dubleze înurm torii 20 de ani: deci, 105 milioane.

Pe continentul american, cifrele spun ace-la i lucru. Rata fertilit ii în Canada este de1,6... deci cu 0,5 puncte mai jos decât i-artrebui culturii canadiene s i între in via-bilitatea, „perenitatea” în timp. i aici islamuleste religia care se dezvolt cel mai rapid.

În 2001-2006, popula ia Canadei a crescutcu 1,6 milioane persoane, din care 1,2 au pro-venit din imigra ie.

În S.U.A., rata de fertilitate a cet eanuluiamerican este tot de 1,6. Numai cu afluxulad ugat al imigra iei din rile latino-ame-ricane ajunge rata fertilit ii la 2,11; ceea ceînsemn abia minimul necesar pentru men-inerea culturii existente. Înc .

În 1970 erau, în S.U.A., 100.000 musul-mani; ast zi sunt mai mult de 9 milioane.

Lumea este în parcurs de schimbare. Avenit vremea de tept rii: - CEVA trebuie f -cut! DAR NU GENOCID!

(Acum câ iva ani a avut loc la Chicago oConferin a 24 de organiza ii musulmane.Transcrip iile care ne-au parvenit de acoloarat în detaliu c musulmanii inten ioneaz„coranizarea” planificat a S.U.A. prin mij-loace media, politice, educa ionale, etc. Eiau spus a a: „Noi trebuie s ne preg tim pen-tru faptul c în 30 de ani vom fi 50 milioanede musulmani tr itori în S.U.A.”)...

Lumea în care tr im ast zi nu va mai filumea în care copiii i nepo ii no tri vor tr iîn viitor.

Biserica catolic a recunoscut recent cislamul este în tendin de a o dep i numeric.

Datele statistice dovedesc c la rata deexpansiune a islamului în lume, acesta vadeveni religia dominant în urm torii 5-7 ani!

(Dar, pentru Dumnezeu, de acest lucrunu-i putem învinui în nici un fel pe credin-cio ii lui Alah. Ei, islamicii, ca i noi, esticii,au fost „bazinul” cu mân ieftin de lucrupentru Occidentul libertin i profitor!

Pe aceste creiere i bra e de munc adju-decate pe sume ridicole, derizorii, i-a ridicatOccidentul opulen a, luxul, desfrâul).

Atunci, ce vin are emigra ia (în general),devenit imigra ie c i-a p strat vitalitateai prolificitatea?

Pân la urm , într-un fel sau altul, totulse pl te te, de oricine, nu-i a a?

A venit timpul ca elitele care conduc sseasc solu ii pa nice, progresiste, creati-

ve i pentru condu i. Pentru c exist alter-native, cu siguran ! (Pentru c suntem cu

to ii copiii aceluia i Dumnezeu, chiar daccei care s-au trezit cu biciul i h urile în mânnu recunosc aceasta!) Pronatali tii i eliti tii

se adune laolalt i s se pronun e urgent,spicat, aplicat pe solu ii comune, optime,

pentru g sirea de c i salvatoare de civiliza iei de societate. Ei trebuie s în eleag esen i-

alul: c orice civiliza ie care nu mai face copiise condamn singur la moarte! Pentru c ,iat , cei care n-au în eles c a a stau lucrurilesunt cu un picior în groap , deja (vezi Fran a,Italia, Germania i altele, foarte apropiate)...

* Sentin a nr. 3 zice a a:„Uni i umanitatea printr-o limb nou ”...Va s zic „...printr-o limb nou ”! P i,

voi de ce nu face i a a? De ce nu respecta iprescrip iile? De ce vre i s impune i lumiiunirea ei prin limba englez ?

Fiindc e a voastr ? De ce s fie, pentruceilal i, limba englez (la fel de onorant catoate celelalte, de altfel), motiv de silniciesegregant , discriminatorie? Numai pentrua i se da ei prilejul special s se împ uneze?Nu tot domniile voastre a i creat, în urm cuni te decenii, LIMBA ESPERANTO, ca vec-tor dorit de comunicare între to i cei care fo-losesc computerele i adopt cyberspa iul?Atunci, de ce nu sunte i consecven i, de cen-ave i caracter i onestitate? Vrem îns sîn elege i c nimeni nu are nimic cu engleza,cum n-avem nimic cu zulusa, t tara, armeana,etc. dar toate acestea sunt limbi etnice, i nutrebuie s se impun ca dirijor în concertulpopoarelor, în nici un caz, împotriva, sau îndauna altora!

Ca s nu fie motiv de hul , suspiciune izâzanie!

Ca s nu fie prilej i precedent de discri-minare pozitiv !

Care este „corect-politic ”, iar corectitu-dinea-politic nu are ce c uta printre noi!!!

Limbile noastre materne sunt r cinilefiin elor noastre, domnilor, i nu v vom per-mite s le reteza i ori s le surclasa i! Ele suntmatca identitar a fiec rei familii na ionale,ca parte a mozaicului diversit ii, pe care a al-a creat, dintru începuturi, Tat l Nostru, carene e în Ceruri.

Finalmente, se vor alege apele i vom ve-dea cu to ii pe cine ia în bra e Dumnezeu.

* Iat , acum, porunca a 4-a:„Conduce i pasiunea-credin a-tradi ia

i toate lucrurile, cu judecata temperat ”...Poftim de vezi sfruntat insolen : dup

ce au creat crevasa f fund dintre boga i iraci, unde majoritatea cople itoare nu mai

are aproape nimic, pentru c numai ei au strânsi i-au adjudecat totul; dup ce au f cut o

despic tur ireconciliabil între sângele lorpretins „albastru” i cel ro u ca focul al spe-ciei, vor, acum, temperan .

Voi vorbi i de „temperan ” nes tuilor,(care ar trebui s v fie „funie în casa spân-zuratului”), voi care a i adus omenirea lâng„semnul zero” al dezvolt rii i acum vre i s -i des vâr i globalizarea „nimicului” r mas?

Sunte i farisei, domnilor, i a i devenitmae tri mincino i i p pu ari odio i! Vorbi ide tradi ii i ne-a i McDonald-izat via a, îne-cându-ne în Coca Cola... ne otr vi i pâineacu „e”-uri, cu amelioratori!

Porunca aceasta e înc o petard cu du-plicitate fumigen , aruncat pentru pro ti,între f lcile funeste ale „Decalogului New-Age” i înc o dovad c una zice i i altatu i (sau scuipa i)!

* Porunca a 5-a sun astfel:„Proteja i oamenii i na iunile cu legi

cinstite i tribunale corecte”.Auzi i ce sfaturi dau domnii lupi pentru

judecata oilor!Legile cinstite, ba tanilor, nu pot fi co-

mise de Parlamente vândute, mituite, inco-recte; justi ia i magistra ii ei nu pot operacinstit între „stanoage” strâmbe i sperjure!

Cât de cinstite sunt legile Occidentuluivostru, unde mai u or i cu mai mult bucuriese moare decât de tr ie te? (vorbim aici decei mul i nu de cei pu ini. i ne referim latimpul din urm , la timpul crizelor create imanipulate de voi).

Atunci, dac tr i strâmb i cu moraladeformat , cum i de ce pretinde i s fie legiledrepte (pentru c voi le croi i, voi le t ia i,tot a a dup cât de drep i sunte i?). În felulacesta, cui mai pretinde i voi s protejeze lu-mea i na iunile? Vou în iv în par iv re-toric ?...

Iar, dac esen a lumii voastre e putred ,cancerat i sistemul vostru este flagrant ine-

Hans Maler -Portretul lui Anton Fugger

54 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

chitabil, ATUNCI SISTEMUL NU E BUN iTREBUIE SCHIMBAT!! Pentru c a devenittoxic, letal pentru popoare, pentru „oamenii na iuni” cum formula i...

* Iar a 6-a sentin se pronun a a:„L sa i toate na iunile s guverneze

internal, rezolvându- i disputele interneîntr-un tribunal mondial.

Cum adic s guverneze na iunile inter-nal, domnilor, când na iunea român , s zi-cem, e spart pe la toate încheieturile de voi,iar guvernarea „internal ” o acord Bruxel-les-ul i o instrumenteaz Jeffrey Franks, dela Fondul Monetar Interna ional? A adar, voicrea i problemele, voi impune i „rezolvarea”i de rezultatul e ecului e vinovat poporul

român!! Adic , dup strategia voastr , ar tre-bui ca, dup ce ne m cel resc cozile de toporde acas , s d m fuga la Haga ca s ne cârpi ivoi, acordând dreptate, ungurilor, de exemplu,iar noi s v mul umim frumos... Asta e drep-tatea voastr i libertatea „internal ”?

* S vedem ce zice, mai departe, Poruncaa 7-a:

„Evita i legile m runte i oficialii ne-folositori”

Personal, traducem aceast sentin înfelul urm tor: de la nivelul vostru în jos, toatetreptele dedesubtului sunt m runte i to icei care se mi pe acolo sunt nefolositori...

judec m pu in retrospectiv, boierilor:pân la distrugerea na iunilor i a statelorsociale (pe care vre i s le sparge i i r iintegral prin Globalizarea Noii Ordini Mon-diale), pretindea i c individul e totul, pentru

, în inten iile voastre, avea i nevoie de for aadunat a individualit ilor performante ide manifestarea „liberului lor arbitru”. „Spiar lumea”, pretindea i voi, dar s fie mul-umit individul i egoismul s u decalibrat!

Cu aceast cultur în pro ap, a i ajunsacum s contempla i o lume stratificat jalnic,cu deform ri structurale scandaloase, supra-saturat de nulit i instinctive, care, de i v-au servit scopul (con tient sau nu) acum nu

mai plac i crede i c a sosit momentulcând „pegra” asta trebuie s piar , ca s vise aeriseasc orizontul. Bine, bine, dar nutrebuie s uita i, st pânilor, c , pentru extin-derea lini tei i siguran ei voastre, nu numai

cel ri ii trebuie s dispar subit ci i p turacelarilor care s-a f cut plapum i, nemai-

având asigurat „obiectul muncii”, vor cuteza se uite în sus, spre vârful piramidei, la alte

capete... poate chiar la cele încoronate. (N-am zis încornorate!)

* Porunca a 8-a:„Echilibra i drepturile personale cu

îndatoririle sociale”, sun cel pu in ciudat.i, haide i s gândim: de ce persoanele s

aib „drepturi”, iar aportul lor social s se re-zume la „îndatoriri” i nu la „obliga ii”?! (În-datoriri pot aveam numai cei c rora li seacord „înlesniri”)!

De fapt, cui se adreseaz aceast formu-lare? Supu ilor, cu frica-n sânge, sau nesu-pu ilor cu biciu-n oase?

Fiindc , a a cum func ioneaz lumea po-lariz rilor voastre, numai drepturile st pânilordirec ioneaz „îndatoririle” justi iei proprii,iar ceilal i, colateralii nu conteaz , pentru c ,„cucuiele” care sunt i se mai ivesc se mas-cheaz rapid, iar cei c zu i se îngroap i maiiute! (Ast zi, la noi, unui copil abandonat,institu ionalizat, Statul priva ilor, „care este”condus de un guvern privat i el (pentru ci partidele conduc toare, care l-au transferat

în fotolii, au fost privatizate de conduc toriilor-dictatori), îi aloc pentru hrana zilnic 3,5lei, în timp ce unui câine maidanez, din ad -post, îi scap din mân 10 lei... iar pu ria ulbelfere te)!

i aceasta este înc o fa a bestializ riivie ii în capitalismul corporatist, cel f frâ-ne, f opritori, i f limite în aspira ie!

* S vedem ce ne spune i a 9-a sentin :„Pre ui i adev rul-frumuse ea-dragos-

tea - c utând armonia cu infinitul...Vorbe mari i improprii în eter, ipocri ilor!

Când omul nu tie dac mai are ori nu ce spun mâine, pe mas , copiilor, nu mai poategândi nici armonic i nici la gr dinile Infi-nitului edenic. Îi r mâne în suflet numai za ulexisten ial, dragostea ca o neputin , iar iubi-rea lui e o jelanie, într-un orizont închis...Apoi, pe care adev r s -l pre uim, dac ade-

rul vostru nu e i al nostru, dac adev rulvostru urc i al nostru coboar ?!

Spune i vorbe goale, domnilor cu or u-

le , vr jeli piramidale!* i iat ultima „falc de aligator” -Porunca a 10-a:„Nu fi i cancer pe P mânt. L sa i loc

naturii - L sa i loc naturii!”, apoi monstrulghior ie i înghite, f lacrimi...

Con inutul acestei „norme” ne însp i-mânt , pentru c pune semnul egalit ii întredarul divin al vie ii speciei i neiert toareamaladie! Iar aceste sugerate „ra ionaliz ri deefective” ale popula iilor îl conduc pe oriceom, cu mintea întreag , la gândul c i s-aproiectat deja, i normat, dispari ia!

Se pare c aceast a 10-a porunc aratca o cirea pe tortul lor i cade, ca o pleoapde sicriu, pe sufletul nostru...

Privit lucid este, oricum, un ordin pentru„depopulare masiv ”, aproape total , prinorice mijloace, inclusiv acelea demonice...

Dar, cine sunt „cancerul pe p mânt”, ne-oamenilor? Hematiile sau p duchii, antidotulsau viru ii, bisturiul sau cangrena?

Iar dac numai „n molul de lume” al oa-menilor este socotit „cancer”, voi, care sun-te i elitele „n molului” i nu v mai socoti ila fel, R MÂNE I DOAR NE-OAMENI?

- Atunci, cine e i cine nu mai e om? Dupcare criterii i cu ce standarde decide i ansaunora i ne ansa altora? Cu care cântar„moral” i cu ce site „obiective” procesa idisjunc ia? Nu exist , oare, riscul ca subiec-tivitatea ta s mi se vând mie drept obiec-tivitate, ori, invers?

În acest caz, cine hot te c unii seduc i al ii r mân?

i cine vor fi aceia care noteaz pleca iicu tibi irul diavolului?...

***continuare în numãrul urmãtor

Friedrich Herlin - Circumcizia

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 55Anul III, nr. 7(23)/2012

Motorul ma inii torcea prin ora ul Pu-cioasa i s-a oprit în dreptul Hotelului „Ce-res”. Înalt, frumos, echipat cu cele necesare,gata preg tit pentru a primi lumea la b i. Amcoborât din ma in i m-am pierdut printrelumea venit la tratament, la odihn .

A doua zi, am pornit s colind ora ul in-teresându-m , cu prec dere, de partea cul-tural-educativ a acestuia. Întrucât era foartecald, am g sit de cuviin s m ad postesci s m relaxez în parcul ce se afla cam la 300

de metri de hotel. La intrarea în parc, în stân-ga, se afl Centrul Cultural „Ioan Alex. Br -tescu-Voine ti” (autorul povestirilor pentrucopii: Puiul, Nicul Minciun , sau Privi-ghetoarea), prev zut cu o frumoas i utilsal de spectacole. Lâng el, ni te pancarte,din care am aflat c la 1828 s-au descoperit is-au folosit apele sulfuroase, iar cu un anmai târziu s-a construit primul pavilion bal-near „Bologan”

Parcul s-a construit între anii 1885 i 1891.Aleile lui au fost str tute de ilu tri oameniai vremii printre care: Regele României CarolI, George Enescu, Spiru Haret, Mihail Sado-veanu, Liviu Rebreanu i al ii.

Tot pe locurile acestea s-a ridicat, în 1888,

un pavilion, ce era un Centru polarizant decultur i care a avut mai multe func ionalit i:sal de spectacole i festivit i, sal de dans,cazino, sal de cinema... Ei bine, acest edificiua fost pictat de unul dintre cei mai valoro ipictori români - Nicolae Grigorescu. De aici,denumirea veche a parcului, care sper s re-vin i despre care, pe ni te indicatoare la in-trarea în Pucioasa, s se specifice acest lucru.

trunzând în inima lui, am nimerit într-un loc unde era expus un grup statuar, laridicarea c ruia au participat ase sculptori:Ozana Zupcu, cu „Singur tate”, Alex. C -naru, cu „Icar”, Mihai Tugearu, cu „Zbor”,Adrian Pârvu, cu „Captivitate”, Gabriel So-lomon, cu „Arhanghel”, i Liviu Brezeanu(s fie din familia marelui actor Iancu Bre-zeanu?), cu „Genera ii”. Sub aceast denu-mire sunt expuse dou sculpturi pornindparc din starea embrionar i culminând cuchipuri expresive suprapuse, unul peste altul

tre înalt; sugerându-mi „Coloana infinit ”a lui Brâncu i.

i simt cum m cuprind sunetele divineale „Rapsodiei române”, de George Enescu,arta popular fiindu-le izvor de inspira ieamândurora.

A doua zi de cutreirat ora ul, s-a încheiatcu o vizit la prim rie.

Aici, m-a întâmpinat secretara (o domni-oar dr gu ) i domnul viceprimar Tiberiu

Popa (profesor), care m-au condus la domnulprimar D nu B u (jurist). Am fost pl cutsurprins de ace ti edili ai ora ului, amabili,ar tându-se foarte cooperan i i dornici de aridica ora ul, de a-l înfrumuse a, de a-l punecât mai mult în valoare, spre satisfac ia lo-calnicilor, dar i a turi tilor.

felicit, domnule primar B u, pe dum-neavoastr i pe cei cu care colabora i pentrubunele inten ii i pentru felul pl cut de a co-munica cu oamenii.

Zilele urm toare am pornit spre „Muzeulde etnografie i folclor”, care de i este situatîn Pucioasa, apar ine de „Complexul muzealTîrgovi te”. Cl direa este construit , pe la1974, de familia Dobrescu i este prev zutcu cerdac tipic româneasc. Dar, din p cate,nu s-a bucurat de o prea mare aten ie dinpartea celor care ar trebui s o îngrijeasc .Cu toate c pentru între inerea ei, nu ar finevoie decât de vreo doi zugravi, ceva ten-cuial , s astupe g urile interioare i exte-rioare, i ni te var. În speran a c cei îndritui i

se ocupe de acest edificiu o vor face, eule mul umesc.

A mai trecut o zi.În diminea a urm toare, am plecat cu

gândul de a vizita Clubul Copiilor „NicolaeMateescu”. Situat pe la mijlocul str zii Ol -nescu, am intrat pe sub o poart cu arcad iam p truns într-un parc frumos amenajat, cuni te trepte largi care urcau pân la cl direaprincipal . Frumoas , bine între inut , gata

primeasc copiii la activit ile lor. Am avutprilejul s asist la un concurs de ma inu eteleghidate (automodelism), condus dedomnul Necula Cristian. Aici erau tineri carese pricepeau la construirea i repararea lor.

În alt zi, în alt arip a cl dirii, am vizitato reu it expozi ie de pictur i grafic exe-cutat de elevi, cu mult talent, precum: SovaRamona, Mihai Folea, Pietro anu Albert ial ii, condu i de efa catedrei de Pictur /Gra-

Vasile MENTZEL

Cu pasul prin ora[ul Pucioasa

Spitalul de Psihiatrie

56 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

fic , doamna Enescu Speran a, al c rei numene aminte te de George Enescu, care se ocu-pa de simfonia sunetelor. Doamna profesoara ales o alt simfonie, cea a culorilor.

Se apropie ziua plec rii mele la Bucure ti.Trebuie s m gr besc. Mai am în plan dourepere importante ale ora ului: Po ta vechei Spitalul de psihiatrie.

Am c utat Po ta veche, de i era sub na-sul meu. Foarte greu am g sit pe cineva care

-mi spun povestea ei. Se mutase de mult,

iar în locul ei se afl Ministerul finan elorpublice, situat la intersec ia dintre oseauaprincipal (str. Republicii) cu Bulevardul

rii. Dar, acum cl direa nu mai sem na cuce a fost.

Timpul trecea în goan i nu reu eam sajung s v d „Casa de odihn a societ ii de

Fosta cas de odihn a Societ ii de telefoane

telefoane”, obiectivul care m interesa celmai mult. Asta pentru c fusese construit deinginerul Vasile Dimitriu, socrul meu, socotit,al turi de Prager (c torit cu celebra actriElvira Godeanu) i Ioanivici, unul din cei maimari antreprenori ai vremii. El mi-a povestitdespre frumuse ea acestei cl diri începutîn anul 1944.

Imposibil s-o g sesc. Nimeni nu mai tiade ea pentru c devenise Spital de psihiatrie.Am sunat-o pe so ia mea la Bucure ti i eami-a spus unde se afl . În sfâr it, ajuns acolo,am v zut o intrare m rea care ducea într-o

durice (parc natural), dar nic ieri nu scrianimic. În fa , o cl dire oarecare, îns înain-

Clubul copiilor «Nicoale Mateescu»

tând în p dure am descoperit o cl dire su-perb cu o teras generoas . Aici, ascunsde ochii lumii era spitalul.

Mi-a p rut r u c s-a p strat obiceiul

dinainte de revolu ie, când dictatorul se fereai ascundea asemenea spitale. Mare gre ea-. Eu cred c ar trebui s se pun dou pl ci

pe care s se scrie - Sanatoriul psihiatric,doctor... ( i numele unei somit i în domeniu).Una pe poart , la intrare, i alta pe cl dire.Astfel se va observa mai bine grija fa decei bolnavi, mai ales c locul este încânt tor.Dac nu ar fi fost vorba de bolnavi, care auprioritate, sunt convins c orice om i-ar dori

petreac un sejur în asemenea vil încon-jurat de un peisaj extraordinar. De fapt staa i fost scopul ini ial. Repet: Aici a fost „Casade odihn a societ ii de telefoane”.

Liviu Brezeanu - Cai

Liviu Brezeanu -Genera ii

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 57Anul III, nr. 7(23)/2012

Vasile VOROBE} (n. 24.07.1934)

Pagi

n# \n

griji

t# de

Nel

u Vas

ile-N

EVA

S-a n scut în Baine , com. Mu eni a, jud. Suceava. A absolvit coala Medie Tehnic Silvic din Timi oara i Facultateade Silvicultur la Institutul Politehnic din Bra ov. A lucrat ca tehnician silvic în jude ele Constan a i Suceava, apoi ca inginersilvic, la Suceava, la Institutul de Cercet ri i Amenaj ri Silvice Roman i Inspectoratul Silvic Jude ean Suceava.

Este membru al Uniunii Epigrami tilor din România, al Societ ii Scriitorilor din Bucovina i al Societ ii Culturale„Arboroasa”, din Cern i. Scrie poezii, haiku, proz , epigrame, rondeluri, fabule, semnând i cu pseudonimele VasileVictor, Baine . Apare în publica ii de gen, a primit 7 premii pentru crea iile sale, este inclus în 47 de volume colective deepigram i 4 de poezie.

Apari ii editoriale: patru c i de poezii, o carte de poeme haiku, precum i Ace de cactus (epigrame, 1994), Trofee deviespi (epigrame, 1995), Lumea ca nelumea (epigrame i parodii epigramatice, 1998), Din amintirile unui amnezic (prozsatiric , 2002), Compendiu de ridendoterapie (epigrame i nu numai, 2003), Regal de epigrame bucovinene (2008).

AutoapreciereAduc când vre i dovezi pe fa ;Nu una, dou - poate zeci!

sunt un mare bard în via ...Mul i au sub unu-nou zeci!

Din rajdacul meuSunt un nativ ca leu creat,N-accept impertinen , sluj;Obrazul nu mi-a fost p tatDecât din când în când cu ruj.

Modelul meu statuar vrea s stau în propria-mi statuie,

Înalt i drept ca-ntr-un tablou de Baba,Cu fa a c tre sc rile ce suieSpre u ile ce le-am deschis degeaba.

Rug ciunea unei mame c tre fiica saDe-atât amar de timp te-a teptÎntoarce-te, hai, fie- i mil !Mi-e dor s te mai strâng la pieptTu BASARABIE, copil !

Transplant (Referitor la limbaMoldoveneasc )Medicii, prin chirurgie,Azi organele le schimb ...

i la Chi in u - se tie -S-a-ncercat transplant de limb .

AlternativeÎn via a asta - nu prea lung -Pentru f ptura omeneasc ,Unii tr iesc ca s se plâng ,Iar al ii plâng ca s tr iasc .

SimilitudineRevolu iile-n viaSunt precum puhoaiele,Vin i scot la suprafaMai întâi gunoaiele.

rnicieDegeaba construim iluzii

i tot n jduim minuni,Când zilnic ni se fac „perfuzii”Cu p leli i cu minciuni.

La un proces de divorSunt i-am fost un so model,Asta e realitatea!Dar o las, c - spune el -Suport greu singur tatea.

Via a f viagraCe via poate fi aceasta?Lovit mereu de timp i soartÎncerci s i mai iube ti nevastaIar ea- i opte te: „Las-o moart !”

Gând de r zbunare fac o spargere faimoas

i-apoi s las pe du umeleVreun act, ceva, luat de-acas ,Ce-i apar ine soacrei mele.

De vorb cu spiritul lui LeninLa noi a i-nceput s-aparDin tot ce-ai fabulat odat ,O burghezie proletarMai rea i mai neobr zat .

Ai carte, ai parte?E mai degrab o zical ,

cat c n-am tiut de mic;Decât un domn cu mult coalMai bine unul cu... butic.

Aspira ii i credinAspir mereu la bun stare;Aspir la vremuri mai senine;Aspir la „mult” i la „mai mare”...Sunt dependent de aspir(ine).

Unui flutur vântA trecut în via f rost,Doar s bat -a reu it s -nve e:Drumurile - tân r cât a fost,

ile - acum, la b trâne e.

IngratitudinePaporni a, pe care-odatCu bunuri îi sondam afundul,A devenit neobr zat :De la un timp mi-arat fundul.

Schimbarea locului de muncMutându- i frizeria-n vale,Pe u , c-un afi soiosÎi aviza pe cei din cale:„De mâine tundem numai jos!”

Românul – om gospod rosDescurc re cum vrea s par

i face sanie din vari-n plin iarn , s ntoc,

O taie i o d pe foc.

tre semenul meuNu inem seama de nimica:Pe vânt, pe ar sau ploaie,Tot adunând precum furnica

m în urm ... mu uroaie.

„Nosce te ipsum” (Thales)Cunoa te-te, frate, pe tineÎn lumea noastr de mizerii;Cite te-te, dar nu prea bine

i nu-ndeajuns, s nu te sperii!

Pe traiectul soroculuiCel ce-a uitat de unde vine,Cândva, ajuns la o r scruce,Un lucru s -l cunoasc bine:

nu va ti nici und’ se duce.

Pe lespedea de la c tâiul unei mameOmule, ce treci pe-alei,Am o rug minte mare:Spune-le fiilor mei

-mi aprind -o lumânare.

Proiect de epitaf (unui p durar afacerist)Bradul de la capul s uMolcom umbra i-o întindePeste cel din copâr eu,Bucuros c nu-l mai vinde.

Relativ la epitafUnde este epitaful meu?

i de este unde vreau s -l las?L-am s pat cu dalta foarte greuÎntr-o stânc -nalt din... Parnas.

58 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

Mihai TEOGNOSTE (n. 29.07.1942)

Pagi

n# \n

griji

t# de

Nel

u Vas

ile-N

EVA

S-a n scut la Bucure ti. A absolvit Liceul „Nicolae B lcescu” i Facultatea de Mecanic , Sec ia TehnologiaConstruc iilor de Ma ini, la Institutul Politehnic, ambele din Cluj. A lucrat la REMARUL „16 Februarie”(Atelierele CFR) Cluj, iar în prezent lucreaz la CALITOP (consultan , management).

A fost membru AGIR, foarte activ i cunoscut în ar . Este membru al Clubului Epigrami tilor „CincinatPavelescu”, din Bucure ti (1983) i al Cenaclului „Satiricon”, din Cluj-Napoca, membru fondator al UniuniiEpigrami tilor din România. Scrie epigrame, orice fel de umor, public în presa local i din ar , primind peste20 de premii pentru crea iile sale, este inclus în peste 45 de volume colective de epigram . Are preg tit pentrutipar volumul de epigrame ALTER EGO.

Pasiuni: scenarii i regie de spectacole de variet i (absolvent al colii Populare de Art , membru al Uniuniide Crea ie Interpretativ a Muzicienilor din România).

Editorii meiAm pus pariu cu ei c sunt atâtDe renumit epigramist, încâtVor vinde tot, de-mi public bro ura...

i-au trebuit s i vând editura.

AvantajÎn timp mi s-a zbârcit obrazul,Dar m-am gândit c nu e cazul

m -ntristez neap rat,, altora, li s-a-ngro at.

Ur ri completeV-a tept cu sorcova la mine,Dar medita i, venind încoace:Când îmi ura i bel ug i bine,

-mi spune i i prin ce mijloace.

ReconciliereCu soacr -mea, de ziua ei,Am vrut, din nou, s fiu galant

i-am dat bani foarte mul i pe-un spray...Paralizant.

Turi ti str ini (vezi englezescul topless)Se mir , tot venind la noi,La Tople , bun oar ,

nu-s femei cu sânii goi...Ce mincinoas ar !

AmiciiMai bine-n urma lor s-o iei,Când mai petreci în via ,Decât te petreac ei

i tu s fii în fa .

UtilitateEu spiritismu-l pre uiesc,

, dac -un spirit mi masa,Vreo trei de-apuc s-ademenesc,Mut mobila din toat casa.

DuetIn a noastr c snicieSoa a cânt ; i-o respect.Chiar de n-are melodie,Textu-l tie,-n schimb, perfect.

Aluzie-ntreb, când vorba de nevast

Îmi sparge, dureros, timpanul:cut -i dintr-o simpl coast ,

Sau Domnul a gre it organul?

De s rb tori, în familieTo i primir câte-un dar,Din salariu-mi chinuit,Semn c banii nu dispar,Doar s-au redistribuit.

LogicMunca l-a creat pe om,Când l-a coborât din pom.Lenea-i i mai cu folos,

-l coboar mult mai jos.

Unui confrateTalentul t u, în plin avânt,

-ndeamn a m închinaIn fa a lui pân-la p mânt,

e pe-acolo, pe-undeva.

EmigrantNepotul meu din Bucure tiSpre Vest migrat-a, spre mai bine.

i duce-o via ca-n pove ti:S-a stabilit în Cluj, la mine.

Bilancui un calcul: într-o via

Atât am reu it s strâng.Nu pot s vi-l ar t pe fa ,

e-n rinichiul meu cel stâng.

Lini te în Delt (ante ’89)Cum n-am avut nimic de-ascunsIn zborul meu spre libertate,Un “nod în papur ”-am ajuns.

i-n jurul meu … Securitate.

In vino veritasPoli tii, pe-un suspectIl for au, de dou luni,

bea vin. C e defectDetectorul de minciuni.

ControversÎn palma stâng m m nânc .Crezând în supersti ii, înc ,Eu cred c iau i bani acu’.Dermatologul, îns , nu.

Dezam gire- telefoanele mobile nu d uneaz s ii -Cic mobilul nu tâmpe te,Afirm -un studiu englezesc.

i asta m nenoroce te, eu ce scuz mai g sesc?

RivalitateDin nou, pe-al meu vecin nesuferit,

i ieri, la ecograf, l-am umilit,-i demonstrai, cu probe zdrobitoare, tot prostata mea e cea mai mare.

Guvernul anuleaz indemniza iilepentru mameIndemniza ia dispare,Gest foarte semnificativ,

-n calea c tre procreareMai punem un prezervativ.

CapeteDe imunitate

i de func ii pline,Când sunt mai p trate,Se-nvârtesc mai bine.

Talie de demnitarNu m îndoiesc de el,Clar c omu-i mare,Dac are XXL

i la buzunare!!!

Oracol„Ni se va-mplini dorin aDe-a ne mai salva fiin a?”

i Guvernul ne prezise:„Vi se, vi se, vise, vise…”

Cântec de lebStrig, v zând cum m privescCei ce spun c se-ngrijesc

-mi aline agonia:„Vivat euthanasia!”

Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine 59Anul III, nr. 7(23)/2012

Corneliu FLOREA (Canada)

Cianura din cea[ca de cafeai io, ca tot românul domnit, beau cafea,

beau de cincizeci de ani i n-am tiut pânieri c , în fiecare cea de cafea se afl oconcentra ie de cianur de pân la 6 ppm(p i pe milion). Stupefiat, primul lucru caremi-a venit în mintea, a fost iepoca de aur alui Ceau escu, care d dea poporului neche-zol în loc de cafea, s nu-l intoxice cu cianur ,îl proteja. M re conduc tor!, i RMGC este

rea ; ne promite o alt iepoc de aur înschimbul aurului adev rat de la Ro ia Mon-tan !!

nu-mi spune i c nu ti i cine esteRMGC, fiindc auzi i, de ani de zile, cât demult bine vrea s ne fac nou , românilor,mai ales celor din ara Mo ilor. Este vestitacompanie canadian , care trage cu din ii denoi s ne fac oameni, s ne pricopseasc

s ridicam un deget, numai s -i d m voie ne rad ultimele trei sute de tone de aur

pe care le mai avem. Atât. Noi le d m ultimamân de aur românesc i ei vor turna pesteRo ia Montan un corn al abunden ei, cumnu a mai f cut nici o alt st pânire în doumii de ani, în care au c rat aurul mo ilor întoate imperiile europene, începând cu cel ro-man. O sut de ani, romanii au extras de laRo ia Montan trei tone de aur pur pe an,

deci trei sute de tone de aur. Popoarele migra-toare, fiind în mar migrator, s-au mul umitdoar cu aurul din albiile râurilor din Mun iiApuseni i au plecat mai departe. Ungurii,care nu s-au priceput la minerit, au adus mi-neri din imperiul de apus, c rora le-au dattoate privilegiile posibile numai s scoat aurpentru ei. Dar, habsburgii i-au întrecut peunguri i otomani în extragerea aurului; privi iViena, cât e de m rea , datorit i aurului dela Ro ia Montan . În vremea habsburgilor aap rut: „Mun ii no tri aur poart , noi cer-im din poart în poart ”, în vremea lor a

fost r scoala lui Horia, Clo ca i Cri an. Cucât se c ra mai mult aur, cu atât erau mai s -raci i nevoia i mo ii. Nu s-a f cut mai nimicpentru ei, cu excep ia regimului comunist,care a f cut locuri de munc , locuin e, coli,spitale, edin e, înv mânt de partid i defi-

ri de Întâi Mai.Dup 1989, Ion Marcel Ilici Iliescu i Petru

Roman au frânat tot ce mergea în ara asta,au pus în func ie degradarea general i vân-zarea rii la pre de fier vechi, la pre de gunoireciclabil, la to i str inii interesa i, la cei carele-au oferit comisioanele cele mai grase.

La Ro ia Montan , unde m-am aflat îniunie 2012, am citit în materialele propagan-

distice ale RMGC, adic Ro ia Montan GoldCorporation, c mai mult cianur se g se teîn cea ca mea de cafea decât v-a l sa ea însterilul dup extragerea aurului cu cianurdin minereul aurifer românesc (proces de ex-tragere care în multe ri este deja interzisdatorit catastrofelor ecologice). Ni se în-chid ochii, propagandistic, în fa a cianurii ine manipuleaz s ne prostern m în fa a aces-tei companii canadiene, ce nu mai poate debinele celor din Mun ii Apuseni, de i au i eimun ii lor de aur. Mai bine le-ar spune cana-dienilor c nu las cianur în urma lor, ba maimult s le promit c le-o anihileaz i pe ceadin cafea. S -i cread canadienii, unde pro-fitul companiei ar fi cu mult, mult mai mic fi-indc un miner canadian trebuie pl tit i asi-gurat cât zece mineri români. Plus costul pro-tec iei mediului canadian, care este foartestrict legiferat i controlat cu maximum deexigen , absolut diametral opus de ceea cese întâmpl în România, unde protec ia me-diului natural e floare la ureche pentru Mi-nisterul Mediului i al P durilor, care închideochii cu nep sare i la cl ile de gunoaie arun-cate de-a lungul oselelor i-al apelor, dar -mite la cianura lui Gold Corporation, care nicinu se vede pe deasupra. Nici doamna mi-nistru Plumb, nume predestinat s fie ministrual mediului românesc, nu simte cianura dincea ca ei de cafea, fiind similitudine de po-luare între plumb i cianur .

Am fost la Abrud i Ro ia Montan pen-tru c am vrut s m informez personal. S -mi extrag io informa iile dup ce am auzitmulte p reri pro i contra. Întâi, am r mas

telescoape la Golfule , datorit st riiproaste a oselei, iar frumosul peisaj muntosse pierde în dezordinea circula iei, murd rieii gunoaielor de pe marginea oselei i s -

cia localit ilor. Probabil c Gold Corpora-tion le-a promis c toat aceast nep sare isuperficialitate ecologic o va cur a ea, câtai bate din palme, îndat ce va cur a Ro iaMontan de aur.

Mul i oameni sunt suspicio i, toat in-dustria minier s-a pr bu it în România l -sând în urma ei zeci de mii mineri omeri. DeRo ia Montan - Omul împotriva naturii

60 Constela\ii diamantineConstela\ii diamantine Anul III, nr. 7(23)/2012

ce nu apar i alte corpora ii str ine, atât decaritabile ca Gold Corporation? De ce a venitcompania asta la Ro ia Montan , cine aadus-o?? Mister capitalism, în fa a c ruiacineva mi-a spus: tia suntem, tia pl timtaxe i impozite din care nu se vede nimicinvestit local. Totul se scurge spre Bucure tii în str in tate! Din 1975 a început dec -

derea româneasc , care s-a accentuat subIliescu i a atins cotele pr bu irii totalesub N stase i B sescu. Guvernan ii suntparveni i, corup i i ho i, intelectualitatede avangard nu exist , restul înjur , daudin mân , pleac pe unde apuc sau a -teapt , f prea mari speran e, miracolechiar i de la Gold Corporation! Al ii aurefuzat s i spun p rerea, fiindc to i str -inii le-au devenit suspicio i, nu tiu din careparte vin, ce le mai pot face. Un specialistautorizat, autorul unei excelente istorii a mi-neritului la Ro ia Montan , care ne-a fostghid în galeria roman a minei, pe care amvizitat-o, la multe întreb ri mi-a r spuns cuno comment ! cerea e de aur i aici suntempe un munte de aur, înc …

Gold Corporation promite orice, numai pun mâna pe ultima resurs aurifer a

României. Pân atunci promite i aur pentrucere, l sând impresia c este mai mult o

societate de binefacere religioas decât ocorpora ie capitalist bazat pe minimum deinvesti ii i maximum de profit, un alt tentaculal globalismului în România. Unii oameni selas manipula i de propaganda companieistr ine, fiindc nu li se ofer , nu e voie, altealternative care exist , pornind de la deviza

totul prin noi în ine, prin care am reu it deatâtea ori în trecut, iar guvernan ii no tri vândtoat ara pentru un comision gras!!

În secolul XXI, jum tate din for ele decrea ie i munc ale lumii se vor recicla cel

pu in odat , în cursul vie ii lor, pentru csocietatea dinamic creeaz noi alternative.

i la Ro ia Montan se pot înfiin a noi ser-vicii, noi industrii mici, la fel ca în alte p iale rii. Dar mai ales ceva unic în lume: celmai mare muzeu al minelor de aur, pentru caici se extrage aur continuu de 1800 de ani,

rturie fiind cei 150 de kilometri de galeriisubterane începute în sclavagismul imperiu-lui roman ( i pân acum), în neo-sclavagis-mul globaliz rii. Iar cât prive te exploatareaaurului, mai poate s mai a tepte ni te ani,pân ce o nou tehnologie f cianuri, cusiguran , va ap rea! Mun ii Apusenii i oa-menii lor sunt un mediu turistic de o rar fru-muse e, dar pentru guvernan ii no tri e mai

or s vând o ar decât s o reconstru-iasc , s o înfrumuse eze. Au descoperit csunt de tep i, p vr gind pe sticla televi-zoarelor, i e mai u or s cear ajutoare, pe latoate col urile lumii, decât s dea randament.Iar dup împu irea capul pe telui, dup1989, am devenit o na iune f voin , emi-grant i cu cel mai sc zut randament pentru

ara Noastr . Cât mai e a noastr .Hai s mai sorbim o gur de cianur din

cea ca de cafea, fiind siguri c , dup ce GoldCorporation va trece pe aici, în câ iva animo ii nu vor mai spune mun ii no tri aurpoart ... doar cianur .Ro ia Montan - Izvor de otrav pentru România

Ro ia Montan - Publicitatea durerii