Nursing Specific in Boli Infecto

NURSING SPECIFIC IN BOLI INFECTO-CONTAGIOASE

Notiuni de epidemiologieEpidemiologia se ocupa cu depistarea timpurie , preclinical si in faza de leziune a bolii contagioase , iar solutia consta in mobilizarea grupelor populationale cu risc de imbolnavire pentru controale de specialitate de lunga durata.

Epidemiologia generala se ocupa cu studiul legilor de baza ce reprezinta punct de plecare in aparitia bolilor infectioase , precum si cu studiul principiilor generale de profilaxie si combatere.

Epidemiologia specifica se ocupa cu studiul particularitatiilor epidemiologice ale procesului epidemiogen la fiecare boala in parte.Obiective

punerea in evidenta a unui proces epidemiologic de la aparitie pina la stingere

elaborarea si supravegherea mijloacelor de combatere si profilaxie

Factorii epidemiologici principali

izvorul de infectie

il constituie organimele vii in care patrunde agentul patogen si se multiplica, eliminindu-se pe cai diferite animalele pot elimina germeni prin

dejectii

urina

saliva

lapte

singe

carne

piele

eliminarea de la omul bolnav, convalescent, purtator cronic se face prin

secretii si sputa in

scarlatina, tuse convulsiva

varsaturi materii fecale in hepatite, febra tifoida

secretii genitale si lichid seminal in

boli venerice, SIDA

singe in

hepatita virala, malarie

secretii purulenta in

piodermite

caile de transmitere

directa

se poate prin contact nemijlocit intre persona receprtiva si eliminatorul de germeni

sau prin contact direct cu produsul infectios

indirecta

se poate produce prin intermediul unor elemente din mediul extern sau prin agentii vectori

calea de transmitere a fost folosita drept criteriu pentru clasificarea bolilor contagioase

yransmitere prin contact direct

aerogene

digestive

transmise prin vectori

masa receptiva totalitatea persoanelor dintr-o colectivitate care nu prezinta imunitate fata de boala infectioasa o boala nu poate sa apara decit de la receptivi

Factorii epidemiologici secundari

naturali

meteoroclimatici

casnici

geografici

telurici

economico-sociali

alimentatia

locuinta

conditii de munca

rozatoare

cultura sanitara

Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice

sporadicitatea

aparitia unui numar redus de imbolnaviri

epidemia

izbucnirea aceleiasi boli la un numar mare de personae dintr-o regiune, care au la inceput o sursa comuna de infectie

endemia

aceea situatie particulara in care o boala se afla in mod permanent in anumite teritorii

pandemia boala infectioasa care se exitinde pe un teritoriu foarte mare

Date epidemiologice

ancheta epidemiologica trebuie sa stabileasca

izvorul de infectie

calea de transmitere

starea imunologica

Asigurarea igienei personale si aplicarea masurilor de profilaxie in sectiile de boli contagioase

intr-un spital de boli infectioase , izolarea bolnavilor se face pe boli, iar pentru bolnavii la care diagnosticul nu e precizat, este obligatory izolarea individuala in toate cazurile trebuie sa se acorde o deosebita importanta obiectelorcontaminate provenite de la bolnav precum si de la personalul sanitar care prin trecerea de de la un bolnav la altul poate sa vehiculeze microbii si sa transmita boala

in aceste spitale exista 2 cai una necontaminata si una contaminate

circuitul efectelor bolnavului izolarea de restul circuitelor necontaminate efectele bolnavului trec prin ghiseul de dezbracare se transporta la camera de dezinfectie si deparazitare dezinfectia si deparazitarea pastrarea efectelor bolnavului in timpul internarii dupa operatia de dezinfectie efectele bolnavului se depoziteaza la magazia de efecte circuitul rufariei

asigurarea bolnavului cu rufarie curate de corp si de pat schimbarea rufariei de pat si de corp depozitarea rufelor infectate se face in saci impermeabili care vor fi legati dezifectia si curatirea rufelor rufele infectate se introduce in solutie dezinfectanta de cloramina se spala se fierb se calca se depoziteaza in magazie circulatia alimentelor si a veselei

repartizarea alimentelor bolnavului introducerea veselei murdare si a resturilor resturile alimentare se desarta intr-un recipient special cu solutie dezinfectanta tratarea resturilor alimentare dup ace a fost adunata se va transporta la crematoriu obligatoriu tratarea veselei vesela va fi sterilizata la autoclave sau prin fierbere circuitul alimentelor provente de la vizitatori vizitatorii predau alimentele la biroul de informatii va fi transportat la oficiul sectiei va fid at bolnavului , iar recipientele vor fi date inapoi apartinatorilor nu se permite transportul alimentului in vasul vizitatorului circuitul instrumentelor medicale

transportul instrumentelor mediale pregatirea tratamentului si a materialelor necesare circuitul instrumentelor folosite circuitul bazinetelor, plostilor, urinarelor si scuipatorilor sunt repartizate cite una la fiecare bolnav dupa folosire vor fi spalate si dezinfectateInternarea, primirea in sectia cu paturi si repartizarea bolnavilor contagiosi in saloane

bolnavul contagios reprezinta o sursa de infectie

atit el cit si tot ceea ce provine de la el trebuie considerat contagios

internarea in spital trebuie facuta dupa urmatoarele reguli

preluarea bolnavului

inscrierea bolnavului in evident unitati

pregatirea bolnavului pentru examinarea medicala

preluarea efectelor bolnavului

transportul bolnavului in serviciul de spitalizare

preluarea bolnavului in sectia de paturi

Atributiile personalului sanitar in prevenirea si combaterea infectiilor intraspitalicesti

infectii intraspitalicesti = imbolnaviri de natura infectioasa , manifestate clinic , contractate in spital si care apar in timpul spitalizarii sau dupa externare cel mai des intilnite sunt infectiile respiratorii bolile diareice infectiile urinareInfectiile intraspitalicesti se pot impartii in

boli transmisibile aparute in spital

imbolnaviri produse de germeni conditionat patogeni, associate cu o serie de factori de risc particulari persoanelor spitalizate cum ar fi rezistenta scazuta la infectii

expunere crescuta la surse de infectii

tratamente cu antibiotic care pot produce dezechilibrul florei normale a bolnavului

expunerea la procedure medico-chirurgicale modern care creeaza de multe ori riscuri ajore de infectie

Prevenirea infectiilor intraspitalicasti este un obiectiv permanent al intregii activitati a spitalului si se realizeaza prin

masuri de igiena spitaliceasca

aprecierea exacta si prompta a potentialului infectios si a receptivitatii bolnavilor

alegerea prcedurilor de investigatii si tratament cu risc minim de infectie

supravegherea clinica a bolnavilor pentru depistarea infectiilor intraspitalicesti

asigurarea pregatirii profesionale corespunzatoare a intregului personal al spitalului

obiective

alimentarea cu apa

asigurarea cu obiecte sanitare si intretinerea igienica a acestora

evacuarea reziduriilor si mentinerea salubritatii utilizarea spatiilor de spitalizare

gruparea bolnavilor in functie de infectiozitate

intretinerea curateniei si dezinfectia spatiilor de spitalizare

asigurarea microclimatului

respectarea normelor de igiena, a circuitelor

respectarea obligativitatiilor privind actul medical

sterilizarea instrumentelor medicale

aplicarea masurilor antiepidemice

controlul microbiologic

Asigurarea regimului dietetic la bolnavii contagiosi

In bolile infectioase regimul alimentar trebuie alcatuit astfel incit sa se acopere nevoile calorice bazale , la care se adauga consumul dupa cum urmeaza

10-30% in raport cu starea de agitatie

13% pentru fiecare grad de temperature peste 370C

10% pentru distructii celulare

In ratia alimentara a bolnavului infectiosprocentul de

Glucide este 60-70%

Proteinele 205

Lipidele sunt recomandate in cantitate mai mica

Cantitativ regimul alimentar al bolnavului infectios nu trebuie sa scada sub 1800 calorii, important este sa se asigure vitaminele si echilibrul hidroelectrolitic

In intocmirea regimului dietetic al bolnavului infectios se tine seama de urmatoarele obiective

Respectarea necesarului caloric al bolnavului in raport de boala

Asigurarea proportiei necesare de principia alimentare Asigurarea substantelor minerale si vitamine

Asigurarea necesarului de lichide si electroliti

Adaptarea regimului alimentar la afectiunile bolnavului

Recoltarea si transportul produselor patologice

Se efectueaza la indicatia medicului

In sectia de boli infectioase sunt necesare masuri suplimentare, privind igiena personalului, a recoltarii sitransportului produselor patologice, pentru a preveni transmiterea infectiilor

Recoltarile de produse patologice se efectueaza la patul bolnavului

Administrarea vaccinurilor

Vaccinarea constituie una dintre metodele cele mai valoroase folosite in profilaxia bolilor infectioase transmisibile, unele sunt indispensabile pentru protectia omului

In fiecare tara se intocmesteste un program national de vaccinari, care se poate modifica in timp, dupa necesitati, in functie de situatiile epidemiologice si de progresul profilaxiei

Pentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica asocierea vaccinarilor prevazute de calendarul vaccinarilor stability de Ministerul Sanatatii

Vaccinarea fiind un act de responsabilitate medicala , trebuie precedata de anamneza si examenul clinic general al celui ce urmeaza a fi vaccinat , in vederea stabilirii starii sale de sanatate

Pentru efectuarea vaccinarii trebuie sa se respecte urmatoarele obiective

Intocmirea catagrafiei

Sub indrumarea medicului pe baza Ministerului sanatatii Mobilizarea populatiei pentru vaccinare

Examenul clinic general

Stabilirea contraindicatiilor

Pastrarea in bue conditii a recipientrlor cu vaccine

Asigurarea unitatiilor cu instrumentarul necesar vaccinarii

Asigurarea trusei de urgent in vederea tratamentelor unor complicatii

Efectuarea vaccinului

Educatia sanitara a populatiei

Citirea rezultatelor

Inregistrarea vaccinarii in registrul de vaccinari

Seroterapia

Tratamentul unor infectii cu ser imun , dica ser care contine anticorpi fata de agentul causal al infectiei respective

Serul poate fi recoltat de la animale (heterolog) sau de la omul convalescent (omolog) Seroterapia se efectueaza la indicatia medicului si sub stricta supraveghere medicala

Serul heterolog poate declansa reactii de tip anafilactic

Serul omolog poate transmite hepatita epidemica

Pentru administrarea serurilor se efectueaza teste de sensibilitate

Intradermic

Se vor efectua dilutii de ser in solutie clorurosodica izotonica sterile de 1/10, 1/100, 1/1000, 1/10000 dupa indicatia medicului

Se injecteaza strict intradermic 0,1 ml solutie din dilutia recomandata de medic

Se urmaresc functiile vitale, starea generala

Dupa 30 de inute se citeste reactia reactia pozitiva se prezinta ca un eritem de circa 2-5-10 mm, in reactii intense apare un usor edem local, care poate atinge citiva cm

conjunctival

Solutia diluata se introduce in sacul conjunctival

Cutanat

Solutia diluata se aplica pe o scarificare a tegumentului efectuata in prealabil

Administrarea serului

Daca nu a prezentat nici o reactive se va administra serul

Se administreaza intravenous in perfuzie

Pe tot parcursul administrarii bolnavul va fi supravegheat permanent

La aparitia celui ai mic semn de manifestare alergica se va intrerupe administrarea

Date clinice

semne si simptome cuprinde mai multe perioade distincte

perioada de incubatie intervalul de timp din momentul patrunderii microbului in organism si pina la aparitia primelor simptome

perioada de debut apar primele semne de boala

perioada de stare desfasurare a intregii simptomatologii a bolii

perioada de convalescenta regresiunea simptomelor

sindroame aparute

sindromul febril apar curbe termice caracteristice unor boli infectioase febra continua T 39-400C, cu mici variatii intre dimineata si seara (febra tifoida, tifos, pneumonie)

febra remitenta caracterizata prin oscilatii febrile mai mari intre 37-390C, fara ca temperature minima sa scada sub 370C (infectii supurative) febra intermitenta cu oscilatii foarte mari pina la 400 survenind zilnic sau cu perioade afebrile de 1-2 zile (malaria, septicemia) febra recurenta perioade febrile cu temperature continua 39-400 de 4-6 zile intercalate de perioade de aceeasi durata febra ondulata perioade febrilein care temperature urca incet si se mentine in platou timp de 7-10 zile, scade in liza si dupa o perioada afebrila, unda febrile se repeat _bruceloza_ febra de tip invers temperature minima se inregistreaza seara, iar maxima dimineata (TBC) alte tulburari

astenie, inapetenta, greata, cefalee, ameteli, herpes, delir

tulburati ale

metabolismului

aparatului cardio- vascular

renal

respirator

functiilor secretorii si excretorii

nevoie crescuta de oxygen

perturbari ale metabolismului hidroelectrolitic sindromul infectios si meningean febra, frisoane

varsaturi

cefalee

hiperestezie cutanata

fotofobie

characteristic sindromului meningean sunt

rigiditatea (redoarea ) cefei

opistotonus

pozitie cocos de pusca

semnul kernig incapacitatea pacientului de a intinde picioarele complet

semnul brudzinschi flectarea capului duce la flexia reflexa a genunchilor

sindromul encefalic semne de infectie generala

febra, frisoane, ameteli, vertij, curbatura

semne corticale

agitatie, delir, halucinatii, somnolenta profunda, stari convulsive, stari comatoase

sindromul eruptive manifestari cutanate

macule, papule, vezicule, bule, petesii hemoragice, icter

scuame, cruste, ulceratii, cicatrici, pigmentatii

masca Filatov in scarlatina

facies plingaret in rujeola

masca hepatica excoriatii

pierdere de substanta superficiala, aparuta in urma unui traumatism dupa prurit

cruste

leziune elementara secundara, datorita uscarii unei

seriozitati provenite dintr-o ulceratie

se prezinta ca mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de prurit si durere

vezicule

ridicaturi ale epidermului rotunde, de dimensiuni mici, pline cu lichid clar si de cele mai multe ori insotite de pririt si durere

pustule

abces minuscul la suprafata tegumentului, localizat la radacina firului de par, constituind asa numitele leziuni de foliculita cosuri

pot fi primitive sau secundare prin infectarea veziculelor care se pustuleaza

papule

leziuni caracterizate printr-o ridicatura circumscrisa si solida la suprafata pielii

se datoreste fie unei ingrosari a pielii, fie unei infiltratii apoase

ulceratii

pierdere de substanta rezultind dintr-un proces patologic ce actioneaza asupra pielii, poate fi superficiala eroziune- sau profunda exulceratie si ulceratie propiu zisa

sindromul gastro-intestinal tulburari de transit intestinal

varsaturi

diaree

tenesme

alte manifestari

angine

fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare

semne din partea aparatului circulator colapsul periferic prin pierderi de apa varsaturi, diaree, transpiratii

prin pierderi massive de singe

prin actiunea toxica asupra SNC

prin actiunea unor toxine microbiene

simptomele colapsului periferic

hTA, hipotermie, tegumente palide, cianoza extremitatiilor, puls accelerat

Date de laborator

examenul bacteriologic

analize ce se efectueaza prin frotiu pentru evidentierea de streptococci si stafilococi

Culturi Insamintarea produsului pe mediul de cultura- hemocultura, urocultura, coprocultura, bilicultura, medulocultura

Recoltarea sngelui pentru examenul bacteriologic.

A. Date generale:Definiie:

Reprezint o metoda de laborator specifica, ce consta in colectarea singelui de la pacient si insamintarea lui pe mediu de cultura pentru examen bacteriologic, respectind strict raportul dintre singe si mediu nutritiv 10:1

Obiectivul:

Decelarea bacteriilor in singele pacientului si determinarea sensibilitatii florei la antibiotice.

Indicaii:

O bacteriemie:febra tifoid,salmoneloya,bruceloya,leptospiroya etc.

Suspecii la o septicemie cu stafilococ, meningococ,bacilul Koh (bolnavul are febr nalt,frison,starea general alterat)

Pacientul ce febra mai mult de 5 zile cu diagnosticul neclar.

Contraindicatii:

Absolute

Relative:hemoptizie,anemie de gr. III- IV , antibiotice n doze mari pe o perioad ndelungat.

Condiiile colectrii sngelui

1. Pn la nceperea tratamentului cu antibiotice

2. Dac pacientul a administrat antibiotice e necesar de indicat, ce antibiotic, doza, durata administrrii.

3. Recoltarea sngelui se face n timpul febrei. I.Pregtirea pentru procedur

1. Pregtirea asistentei medicale

Pregtirea asistentei medicale

Splarea minilor

Dezinfecia minilor

mbracarea manuilor sterile.

2. Pregtirea locului.

Masc de tifon, mahui sterile

Termometru.

Sering cu ac steril de 5, 10 sau 20 ml.

Garou i scutec steril

Tampoane i erveele sterile

Flacon steril cu mediu de cultur de 100 sau 150 ml

Spirtier, chibrituri.

Soluii dezinfectante(alcool iodat,eter)

Cuv renal pentru instrumente folosite(sering, ac, pencet)

ndreptare la laboratorul bacteriologic, standart.

3. Pregtirea pacientului.

a. pregtirea psihic

se explic pacientului necesitatea efecturii.

Pacientul se calmeaz i se ncurajeaz.

Pacientul se aeaz n poziie culcat pe spate.

b. pregtirea fizic

se efectueaz termometria pacientului

se dezinfecteay pielea din plica cotului cu alcool de 700Protecia personalului medical.

Volumul depinde de vrsta pacientului.

Pentru prelucrarea cimpului.

Pentru nsmnare.

Pentru dezinfecia cmpului.

Pentru dezinfecie

Conform cerinelor.

Se respect dreptul la informare.

Se reduce anxietate.

n decubet dorsal pentru prevenirea copliucaiilor(colaps)

II. Tehnica executrii

Se aplic garoul i se face puncia venei Se extrage cantitatea necesar de snge n sering; 5 ml la copii, 10 ml la aduli. n timpul recoltrii garoul nu se elibereaz Dup recoltare se elibereaz garoul.

Se extrage acul din ven Se aplic tampon cu alcool de 70 0 Tamponul rmne pe 2-3 minVezi standartul.

Pentru respectarea raportului 1:10

Pentru a menine staza venoas

Cu micare rapid

Combaterea infeciei

Pentru hemostaz

Mna bolnavului n poziie vertical Seringa i acul se aeaz n cuva renal

O alt asistent medical aprinde lampa cu spirt

Se flambeaz marginile i dopul flaconului

Se transfer sngele din sering n flacon steril cu mediu de cultur: mediul Raport(bulion biliat sau alt mediu)evitnd prelingerea sngelui pe peri.

Se flambeaz din nou gura flaconului i dopul la flacara spirtierei.Nu se ndoaie la cot, se evit hematomul.

Pentru dezinfecie

Pentru flambare

Acul se va detaa de la sering

De-a menine sterilitatea materialului.

III.Documentarea

Se pregteste produsul recoltat

Se copleteaz ndreptarea la laborator

Se eticheaz flaconul cu aceast indreptare i se transport la laboratorul bacteriologic urgent.

Not: dac nu e posibil de transportat urgent sngele nsmnat se aranjeaz n termostat la 370 C

Se nregistrez pe etichet temperatura corpului bolnavului.O etichet ncleait pe flacon i un bulletin de nsoire.

Conform cerinelor

IV.Supravegherea pacientului

Se face toaleta local a tegumentului

Se schimb lengeria dac este murdar

Se asigur o pozie comod n pat

Se supravegheaz pacientul

ComplicaiiIntervenii

1. Hematom

(prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos)

2. strpungerea venei(perforarea peretelui opus)

3. Ameeli, paloare, lipotemie. se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 min

se retrage acul din lumenul venei.

- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal far pern, se anun medicul

V.Reorganizarea locului de munc

- acul i seringa se dezinfecteaz conform standartului.Asigurarea sepsiei si antisepsiei.

Examen serologic Reactii de aglutinare

Reactii de fixare a complementului

Alte reactii de imunitate

Reactii cutanate

Reactia schick

Reactia dick

Reactia Schultz Charlton

Intradermoreactia mantoux

Teste de imunitate elisa sau ria

Analize complementare probe functionale hepatice formula leucocitara

punctie lombara in meningite , encefalite

i. se analizeaza LCR

se face

i. numarul de cellule sau elemente celulare

ii. meningograma

iii. reactia Pandy

iv. proteinorahia

v. glucozorahia

vi. clorarahia

vii. frotiu

viii. cultura

Recoltarea produselor biologice si patologice

este important sa informam pacientul asupra manevrei si modul de actiune si colaborare cu el in timpul manevrei respectatea conditiilor de igiena si aspsie

cunoasterea tehnicilor de lucru

recoltarea produselor inainte de administrarea antibioticelor

reguli de protectia pacientului si a cadrelor medicale de infectiile intraspitalicesti

respectarea masurilor de autoprotectie

acele si seringile se depoziteaza in containere speciale\se va urmarii transportul correct al produselor recoltate

meningococul la 370C

virusurile in lazi congelate

recipientele in care se recolteaza sunt sterile sin u se dezinfecteaza cu antiseptice

la coproculturi recoltarea se face din zonele cu singe si puroi

sa se efectueze 3 determinari pentru a surprinde agentul patologic din 3 scaune diferite

Prevenirea bolilor intraspitalicesti

ingrijirea bolnavilor cu boli infectioase trebuie adoptata la necesitatile lor

bolile infectioase evolueaza cu stare febrile care epuizeaza organismul reducind capacitatea lui imunologica de aparare

sunt boli care actioneaza systemic asupra intregului organism provocind tulburari functionale si organice variate in functie de specificul bolii si terenul immunologic al pacientului

bolile infectioase prezinta o evolutie ciclica, etapizata care solicita ingrjiri adoptate stadiului respective datorita reducerii capacitatii de aparare a organismului infectat pacientii prezinta o receptivitate crescuta la diferite infectii

pacientul cu boli infectioase reprezinta o sursa de infectie potentiala pentru persoanele din jurul lor , cit si pentru personalul medical

asigurarea conditiilor optime de spitalizare si ingrijire

bolnavii cu boli infectioase trebuie spitalizati cu saloane mici de 1-2 paturi pina la 4 paturi

conditii de perfecta curatenie cu mobilier stric necesar , perdelele si covoarele sunt un rezervor de praf, luminoase si bine aerisite

paturile trebuie sa fie spalate si dezinfectate

saltelele si pernele trebuie sa fie adaptate tipului de pacient

nu se pot pune colaci de cauciuc pentru prevenirea escarelor de decubit

bolnavul trebuie schimbat din pozitia de decubit dorsal in alte pozitii , sa faca miscari active

bolnavii care sunt in stare grava , care trebuie deserviti cu plosca si urinar trebuie sa primeasca plosca si urinar dezinfectat

Masuri de convingere a bolnavului pentru a ramine in spital pe toata perioada bolii si pentru prevenirea si combaterea bolii asistenta trebuie sa supravegheze functiile vitale si vegetative care se noteza in foaia de observatie atentie deosebita trebuie acordata pacientiilor cu meningita , encefalita , coma

Adaptarea sarcinilor de ingrijire a bolnavului in faza evolutiva

ingrijirea bolnavilor in anumite etape ale bolii trebuie sa previna aparitia complicatiilor si a infectiei intraspitalicesti si pregatirea organismului pentru faza urmatoare a bolii

in perioada de stare un accent deosebit se pune pe cresterea imunitatii organismului

Prevenirea raspindirii infectiei si mobilizarea fortelor de aparare a organismului

este necesara supravegherea bolnavului , igiena

ingrijirea corecta poate proveni aparitia infectiilor stafilococice de spital, unor boli eruptive

lenjeria va trebui sa fie strerila pentru a preveni infectia leziunilor tegumentare

ingrijirea mucoaselor este importanta pentru ca ele pot preveni infectii ca otite, conjunctivite, parotidite

mucoasa bucala trebuie sa fie curatata cu un tamponcu solutie antiseptica bucala, se indeparteaza depozitele, se badijoneaza cu glicerina boraxata

mucoasa faringiana trebuie curatata cu gargara

se practica instilarea unor solutii pe conductul auditiv extern

se va evita aplicarea medicamentelor la nivelul mucoaselor care pot da reactii severe

alimentatia rationala atit calitativa cit si cantitativa va avea in vedere o proportie echilibrata intre lipide, glucide, etc

Prevenirea infectiilor intraspitalicesti

in spital pot venii bonavi cu diverse afectiuni in perioade de incubatie

bolnavii se pot imbolnavii si de alta boala

Prevenirea infectiilor transmise prin vectori

Dezinfectie

Dezinsectie

Prevenirea infectiilor transmise pe cale virala Igiena personala riguroasa Sterilizarea instrumentelor medicale

Vesela si tacimurie trebuie dezinfectate cu solutie de cloramina 10%

Spalarea alimentelor, fructelor, legumelor

Controlul medical al personalului sanitary din spital

Prevenirea transmiterii bolilor infectioase prin vectori

- vectori

Tintari Purici

Paduchi

Capuse

Prevenire hepatitei cu transmitere fecal-orala si virala

Dezinfectia tacimurilor si veselei

Pastrarea curateniei

Lenjeria de corp si pat trebuie dezinfectate riguros, cu cloramina

Se respecta normele de dezinfectie, spalarea pe miini a personalului

Resturile menajere si de mincare trebuiesc arse

Plostile si urinarele vor fi spalate si dezinfectate cu detergent si cloramina si apoi sterilizate, acestea trebuie sa fie individuale pentru fiecare bolnav

Atentie deosebita trebuie acordata controlului periodic al intregului personal

Prevenirea infectiilor stafilococice

Agenti patologici rezistenti

Dau forme severe de boala

Tratamentul se face cu antibiotice, condus cu rigurozitate

Organismul se poate obisnui cu antibioticele

Prevenirea infectiilor transmise pe cale aerogena

Rujeola, rubeola, oeon, scrlatina, meningita

Presupune respectarea riguroasa a circuitelor

Formolizarea saloanelor

Folosirea aspiratoarelor impotriva prafului

Infectiile aerogene se transmit direct sau indirect prin personalul de ingrijire si medical

Personalul trebuie sa poarte masti, haine de protectie

Particularitati de ingrijire a pacientilor cu boli pulmonare

Bolile aparatului respirator pot avea consecinte negative asupra starii de sanatate a pacientului Suferintele pulmonare pot avea consecinte negative asupra aparatului cardio-vascular

Majoritatea bolilor infectioase au caracter infectios care impugn particularitati de ingrijire si supraveghere clinica

Pot genera pe linga tulburarile specifice si tulburari sau modificari psihice cauzate de deficitul de oxigenare al aerului la care se adauga starea de anxietate , depresie si frica de moarte

Pot apare diverse tulburari psiho-afective , idei obsessive, tulburari comportamentale, insomnii, tendinte de izolare

Asigurarea conditiilor de mediu ale pacientului, saloane aerisite, ingrijite, luminozitate adecvata, incalzire moderata 18-190C, umidificare potrivita

Internarea pacientului va respecta caracterul infectios si contagios l afectiunii

Curatenia zilnica generala trebuie efectuata cu materiale umede care sa impiedice imprastierea prafului

Pozitia in pat atunci cind patul e reglabil

In caz de hemoptizie sau emboli pulmonare capul ridicat

In pleurezie sta pe partea sanatoasa

In caz de tuse , varsaturi va fi ajutat

Toaleta se face in functie de starea pacientului la baie sau in pat

La pacientii febrili se schimba lenjeria de cite ori e nevoie

Alimentatia

In perioade febrile alimente lichide , pastoase , cu vitamine, apoi hipocalorica din alimente usor digerabile

Pacientii cu expectoratii abundente , fetide, suprainfectate in general nu au pofta de mincare

Recoltarea produselor patologice Sputa in conditii de asepsie riguroasa

Grija mare la transport

Administrarea medicamentelor se face da cadrele medicale

Ingrijiri specifice in functie de cale de transmitere

Criteriul de clasificare a bolilor infectioase este cel epidemiologic , dupa modul de transmitere

cale respirator cale digestive

cale cutanata

prin vectori

Ingrijiri generale ale pacientilor cu afectiuni transmise pe cale respiratori- se produc prin picaturile lui Pflge in cazul stranutului si tusei

prin inhalarea aerului in care agentii patogeni ramin suspendati sub forma prafului

Infectiile respiratorii cu poarta de intrare nazo-faringiana si buco-faringiana scarlatina, anginele, rujeola, parodidita epidemica

- probleme posibile

- respiratie ineficienta din cauza tusei, edemului mucoaselor bronsice cu producere de mucus

- izolare sociala

- stare depresiva din cauza izolarii

- discomfort din cauza febrei, tusei, oboselii

- deficit de volum lichidian

- alterarea integritatii tegumentelor prin eruptie cutanata

- obiective de ingrijire

- identificarea agentului pathogen

- limitarea propagarii infectiei

- supravegherea atenta a pacientului pentru a depista semen de sensibilitate la vreun medicament

- oprirea infectiei prin administrarea tratamentului adecvat

- Supravegherea functiilor vitale

- Asigurarea unei hidratari adecvate

- atenuarea febrei

- Combaterea durerii

- Asigurarea odihnei

- Reducerea anxietatii

- sustinerea psihologica a pacientului

- usurarea tusei

- educarea populatiei privind

- imunizarea

- igiena

- distrugerea vectorilor

- masurile luate pentru limitarea propagarii bolilor infectioase respiratorii

informarea pacientilor si familiei despre boala, transmitere, prevenire si tratament

izolarea pacientului

cei care intra in contact cu pacientii sa poarte masca si halat

spalarea pe miini la intrarea si la iesirea de la pacient

pacientul e sfatuit sa-si acopere nasul si gura cu o batista cind tuseste sau stranuta

la curatenie se folosesc metodele umede

se aeriseste camera de mai multe ori

Ingrijirea bolnavului cu febra

febra nu se confunda cu boala

poate fi un episod pasager sau poate insoti evolutia bolii sau poate chir lipsi in totalitate

febra se combate doar daca depaseste anumite valori si persista mai mult timp, astfel incit pune in pericol functiile vitale ale organismului

la nou nascut 390C pot aparea complicatii nervoase, cardiovasculare, renale, la sugar, copilul mare si adultul tinar complicatiile survin daca temperatura depaseste 400C, la adultul in virsta 380C

bolnavul febril prezinta modificari in functionalitatea principlelor aparate si sisteme , aparind o serie de simptome ca hiperemie paloare

tahicardie

scaderea tolerantei digestivemictiuni frecvente

agitatie psihomotorie

somnolenta

transpiratii la nivelul tegumentelor

agitatia psihomotorie poate evolua spre delir la copilul mare si dult si convulsii tonico-clonice la nou nascut, sugari si copilul mic bolnavul febril prezinta un consum crescut de calorii

ingrijiri acordate

asigurarea igienei corporale

verifica in mod repetat tegumentele daca sunt transpirate

asigura lenjerie de corp si de pat uscata si curata

va efectua toaleta partiala a bolnavului

va schimba lnjeria de corp ori de cite ori este nevoie

bolnavul nu va fi lasat cu lenjeria umeda de transpiratie

urmareste mucoasa bucala care se deshidrateaza repede repede

asigurarea bolnavului cu lichidele necesare pentru prevenirea deshidratarii

se ingrijeste sa comande ceai pentru rehidratarea permanenta a bolnavului

administreaza acestuia cantitatile necesare, la intervale regulate, dupa necesitati

observ in permanenta simptomele clinice care insotesc febra

urmareste functiile vitale

la cresterea temperaturii anunta medicul

asigurarea de comprese umede reci

pregateste de urgenta comprese umezite in apa la temperatura da 10-150C aplica comprese pe torace, pe cap si daca este necesar si pe trunchi

pune la indemina cearceafuri pentru impachetare, baia hipotermiazanta, prosoape uscate

verifica pulsul, culoarea tegumentelor intrerupe aplicarea compreselor daca tegumentele devin cianotice

schimba compresele la interval de 5-10 minute de 3-6 ori, pina cind se observa scaderea temperaturii corpului cu 1-2 0 impachetare

daca aplicarea compreselor nu are efectul scontat se aplica impachetarea in cearceafuri umede la 10-15 0 impachetarea s schimba din 5 in 5 minute

se administreaza lichide reci sau calde la indicatia medicului

dupa impachetare se sterg tegumentele cu prosoape uscate

la terminarea impachetarilor se va pregati patul bolnavului pentru a se putea odihni

baia rece sau moderata

daca temperatura nu a scazut corespunzator bolnavului i se va aplica baie rece sau moderata se va verifica starea generala a bolnavului

nu va dura mai mult de 8-10 minutebaia se intrerupe in cazul cianozarii tegumentelor sau a aparitiei starii de colaps

baia devine eficienta daca tegumentele devin hiperemice

dupa bie se frictioneaza tegumentele usor cu prosoape uscate si curate

se imbraca bolnavul in lenjerie incalzita

se va verifica apoi daca nu prezinta frisoane

administrarea medicamentelor sedative

administrarea medicamentelor pentru tratarea afectiunii de baza

asigurarea regimului alimentar corespunzator

regimul bolnavului hiperemic este hiperglucidic, hipolipidic

educatia sanitara

se efectueaza instruirea bolnavului si a apartinatorilor privind necesitatea si rolul impachetarilor si a bailor reci

Impachtarea si baia hipotermizanta nu se aplica la bolnavii in stare grava, debili, astenici, cardiaci decompensati

Ingrijirea pacientilor cu scarlatina

- boala infectioasa acuta si contagioasa , cauzata de anumiti streptococibetahemolitici din grupa A, care secreta o toxina eritrogena ce determina aparitia eruptiei

- initial boala se caracterizeaza prin angina, varsaturi, febra- perioada de incubatie

- 3-6 zile- Debut brusc

- Angina

- Dureri in git

- Roseate intense

- Varsaturi

- Cefalee

- Puls rapid

- hTA

- perioada de invazie

- 1-2 zile

- angina este de un rosu intens sau pultacee, in puncte , aspect de false membrane, uneori ulceronecrotice

- limba incarcata, cu deposit cenusiu, albicios,

- apoi descuamarea limbii care ramine rosie limba zmeurie

- perioada de eruptie

- dureaza 2-3 zile

- exantem scarlatinos, nu apare la nivelul fetei

- masca Filatov facies palmuit

- semnul Grazovici-Pastia linii hemoragice axilar, inghinal

-prurit

- modificari circulatorii tahicardie, hTA

- simptome neuropsihice agitatie, delir, convulsii

- perioada de descuamare

- 2-3 saptamini

Problemele pacientului

hipertermie

alterarea confortului

varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios deficit de volum lichidian

risc de deshidratare

alterarea nutritiei

izolare sociala

risc de transmitere a infectiei in caz de neizolare

potential de complicatii

risc de infectare a tegumentului

adinamie

deficit de autoingrijire

Obiective

atenuarea febrei

diminuarea durerii de cap si a febrei

ameliorarea starii de comfort

pacientul

sa fie echilibrat hidroelectrolitic

sa evite desidratarea sa nu prezinte suprainfectii ale mucoaselor si tegumentelor

reducerea si eliminarea riscurilor de transmitere

sa un prezinte complicatii

reducerea anxietatii

Interventii

scaderea febrei

prin ventilatie, prisnite, camera bine aerisita

antitermice

comprese reci pe frunte

ameliorarea inflamatiei

gargara cu ceai de musetel

dezinfectante nazo-faringiene

analgezice

ameliorarea confortului

combaterea pruritului alcohol mentolat

pentru echilibrul hidro-electrolitic

regim hidrolactozaharat, supe de legume, zeama de compot, vitamina sa bea 2-3 l de lichide/24 ore prevenirea infectiilor si complicatiilor

se asegura higiene

repauas la pat 7 zile

evitarea complicatiilor

izolarea in spital

urmarierea analizei de urina si a exudatului faringian timp de 3 saptamini

dezinfectia lenjeriei, obiectelor, veselei, folosirea de plosti individuale

dupa afebrilitate , pacientul face bai calde zilnic

tratament etiologic

se administreaza penicilina, eriteomicina iar la externare se continua cu moldamin

in forme toxice se administreaza gammaglobuluina

in formele cu stare de soc HSH

Ingrijirea pacientului cu varicela

- boala infectioasa si foarte contagioasa, cauzata de virusul varicelozosterian

- semne si simptome

eruptie pe tegumente , macule, papule, vezicule, cruste cu aspect polimorf

pe mucoasa bucala vezicule care se rup lasind ulceratie cu aspect de afta , cu dureri la masticatie si salivatie abundenta

febra, care poate lipsi

- probleme

alterarea integritatii pielii, risc de alterare a imaginii corpoale

potential de complicatii pneumonie, encefalita

alterarea confortului legat de prurit

risc de transmitere a infectiei, legat de nizilarea pacientului

- obiective

sa si pastreze integritatea pielii sa nu fie expus microorganismelor infectioase

sa inteleaga masurile de control al infectiei si al gratajului

sa isi pastreze sentimentul de bunastare

- interventii

igiena tegumentelor cu apa alcolizata baie numai dupa caderea crustelor

pentru ameliorarea pruritului alcool mentolat sau pudra

igiena cavitatii bucale

educatia pacientului sa nu se scarpine

supravegherea pentru a observa unele complicatii

IMPORTANT varicela si zona zoster au acelasi agent etiologic

varicela poate apare dupa un contact cu herpes zoster sau invers

Ingrijirea pacientilor cu rujeola

- boala acuta infectioasa si foarte contagioasa, provocata de virusul rujeolic

semne si simptome- perioada de incubatie in medie 10 zile

- febra ina la 38-390C

- frisoane

- tahipnee

- triplu catar

- ocular conjunctivita, lacrimare

- nazal- congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infundat, rinoree seropurulenta

- traheobronsic tuse seaca, raguseala- enantem

- hiperemia mucoasei bucofaringiene

- semnul KOPLIK macropapule albe in dreptul molarilor

- tulburari digestive

- greturi si varsaturi

- dureri abdominale

- simptome nervoase

- iritabilitate

- cefalee

- in perioada eruptiva

- apare exantemul

- macule de culoare rosie pe fata, dupa urechi, git, torace, abdomen, spate, membre

- tegumente rosii, calde, transpiratie

- alte manifestari

- inapetenta

- neliniste

- stare de nervozitate

- inchidere i sine

- slabire

probleme

- hipertermie

- obstructia cailor respiratorii

- dispnee cu polipnee

- tuse

- alterarea integritatii pielii

- potential de deficit de lichide

- intoleranta la activitati

- risc de infectie a mucoasei bucale

- potential de complicatii

obiective

- pacientul sa prezinte

- o diminuare a febrei

- temperatura in limite normale, odata cu palirea eruptiei

- diminuarea catarului nazal si traheo-bronsic

-cai tespiratorii permeabile

- un ritm respirator regulat

-diminuarea tusei

- sa fie ecilibrat hidroelectrolitic

- sa nu rezinte infectii la nivelul mucoaselor si tegumentelor

- sa nu prezinte complicatii

- sa i se amelioreze confortul fizic si psihic

interventii- pentru diminuarea si reducerea febrei

- comprese hipotermizante de 2-3 ori pe zi, pe frunte, torace, membre

- aerisirea camerei cit mai des

- administrarea medicatiei prescrisa de medic

- antitermice - aspirina, algocalmin

- antimicrobiene penicilina G- pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipnee

- se umidifica aerul prin punerea de vase cu apa

-se aeriseste salonul

-se hidrateaza pacientul

-se administreaza medicatia prescrisa rinosept, fringosept, codena

- antiinflamatorie HSH 100 mg/zi in perfuzie de glucoza 10%

- pentru prevenirea deshidratari

- se ofera pacientului lichide 2500-3000 ml/zi- pentru prevenirea infectiei mucoaselor si tegumentelor

- se spala pe ochi de 1-2 ori / zi cu ceai de musetel cu comprese sterile

- la indicatia medicului se instileaza de 3 ori/zi cite o picatura de clorocid

- se insista asupra igienei cavitatii bucale spalarea dintilor, gargara cu ceai de musetel, protectia narinelor cu creme

- efectuarea toaletei pe regiuni comprese umezite cu apa alcoolizata

- baia generala e permisa in perioada de convalescenta

- prevenirea complicatiilor se face prin

- cresterea rezistentei organismului

- izolarea pacientului

- respectarea conditiilor de igiena personala si a mediului ambiant

INGRIJIREA PACIENTULUI CU AFECTIUNI TRANSMISE PE CALE DIGESTIVA

transmiterea se face de obicei prin intermediul apei si a alimentelor contaminate cu bacterii si virusuri germenii se raspindesc in mediu inconjurator prin materii fecale, urina, sau alt produs patologic

apa de fintina se poate contamina prin infiltratii cu ape de suprafata sau cind acestea se construiesc in apropierea latrinelor

apele riurilor se pot contamina prin varsarea in ele a canalelor colectoare

alimentele prin manipulare necorespunzatare

boala digestiva este boala miinilor murdare

un rol important in transmiterea bolilor digestive il joaca mustele

cele mai frecvente boli digestive transmise pe cale digestiva sunt

enterovirozele

febra tifoida

febra paratifoida

enterovirozele alimentare

dizenteria bacilara

hepatita virala

CULEGEREA DATELOR

virsta la copii mai frecvent

ce alimente au fost consumate

unde e sursa de apa potabila

conditiile de igiena

PROBLEME

discomfort abdominal din cauza durerilor

deshidratare

febra

greata, varsaturi

dureri de cap, git

dificultate in a se ingriji

risc de complicatii

exantem

OBIECTIVE

izolarea pacientului

identificarea agentului patogen

limitarea propagarii infectiei

asigurarea confortului

mentinerea starii de nutritie

mentinerea unei eliminari normale

mentinerea unei temperaturi normale a corpului

educarea pacientului- sa respecte regimul alimentar

asigurarea ingrijirilor igienice

INGRIJIREA PACIENTULUI CU TOXIINFECTIE ALIMENTARA

-sunt boli infectioase acute , cu caracter sporadic sau epidemic care apar in urma consumului de produse alimentare intens contaminate

- se manifesta prin tulburari digestive si fenomene toxice generale

- agenti etiologici

- bacterii shigella, salmonella, proteus, stafilococ

- virusuri coxsackie, polio

- protozoare dizenteric, lamblia

- fungi - candida

- alimente mai frecvent incriminate

- carnea de pasare, peste, porc

- preparatele de carne cirnati, toba, pateuri

-oua

- laptele si derivatele sale

- preparatele de cofetarie

- manifestari

-apar dupa o incubatie de

- 12-36 ore salmonella

- 8-24 ore clostridium

- 1-3 saptamini lamblia

- debut brusc

- salivatie, greata, varsaturi, colici abdominale, diaree

- cefalee, ameteli, lipotimie

-stare de rau general

- febra

-tegumente palide , transpiratii reci

- hTA colaps

- soc infectios

- probleme

- deshidratare

- inflamatia tubului digestiv sub actiunea tulburarilor digestive

- discomfort

- cefalee toxinele afecteaza SNC si tulburarilor hidroelectroloitice

- hipertermie

- tulburari circulatorii hTA

- anxietate

- obiective

- sa nu mai prezinte semne de deshidratare in maxim 24 de ore

- sa se diminueze varsaturile in maxim 6 ore

- sa aibe tranzitul intestinal ameliorat in maxim 6 ore

- sa nu prezinte cefalee, colici in termen de 2-3 zile

- temperatura normala in 2-3 zile

- TA normala in primele 24 ore

- interventii

- se asigura repausul la pat

- se asigura o dieta hidrica

- lichide reci , cantitati mici, fractionat

- treptat se introduc alimentele orez, morcov fiert, brinza de vaci proaspata, piine prajita

- se asigura reechilibrarea hiroelctrolitica cu solutii de ser fiziologic, dextran

- se administreaza medicatia prescrisa simptomatice emetiral, clordelazin, spasmolitice metoclopramid, scobutil, dezinfectant intestinal , in formele grave corticoterapie

- educatia pacientului

- sa previna contaminarea alimentelor

- sa evite consumul de maioneza pastrata in conditii necorespunzatoare

- sa evite consumul de alimente suspecte

HEPATITA ACUTA VIRALA

hepatitele acute virale sunt produse de virusurile A,B,C,D, (delta) si E calea de transmitere

HAV A si E pe cale orala (fecal-orala)

HAV B,C,D se transmit prin seringi si ace contaminate, tatuaje, manichiura, prin contact cu singe infectat direct, prin contact sexual, sau de la mama la fat prin transmitere verticala

Ingrijirea pacientlor cu hepatita acuta virala A

- boala infectioasa determinata de virusul hepatic A din genul enterovirus, provocind o boaa generala mai ales a ficatului

- virusul A se gaseste atit in materile fecale , bila cit si in singe, are mare rezistenta in mediul extern

- infectia se transmite prin apa, alimente, obiecte contaminate

- perioada de incubatie e in medie 1 luna, virusul fiind prezent in singe si in scaun din a doua jumatate a perioadei de incubatie

- simptome

- perioada de incubatie 14-42 zile

- perioada preicterica 1-10 zile

- febra

- dureri musculare generalizate

- manifestari catarale respiratorii uneori debut pseudogripal

- manifestari digestive anorexie, greata, varsaturi, - senzatie de greutate in hipocondrul drept, dureri epigastrice, de cap,- dureri articulare, - eruptii de tip urticarian cu prurit, icter,

- astenie pronuntata, ameteli,

- insomnie ori somnolenta, apatie,

- oligurie cu urina inchisa la culoare ,

- constipatie cu scaune decolorate- se cerceteaza

- sindromul de hepatocitoliza

- transaminazele, aldozele si sideremia cresc

- sindromul colestatic

- bilirubina creste

- FA creste in hepatita virala colestatica

- sindromul de inflamatie

- teste de disproteinemie

- electroforeza

- imunoelectroforeza creste IgM

- sindromul de deficit functional hepatic

- teste de coagulare

- teste care se refera la metabolismul glucidic- tendinte de hiperglicemie- teste care se refera la metabolismul lipidic cresc fosfolipidele, colesterolul scade

- examene curente

- hemoleucograma

- VSH

- examen de urina cu urobilinogen si pigmenti biliari

- teste specifice de laborator

- decelarea antigenului hepatic

- decelarea anticorpilor anti HAV

- probleme

-hipertermie- fara frisoane

- discomfoert legat de prurit

- greturi, varsaturi

- anorexie legat de afectarea stomacului si alterarea gustului

- dureri epigastrice, musculare, de cap,

- diminuarea mobilitatii fizice

- afectarea tegumentelor si mucoaselor

- eliminare urinara inadecvata

- constipatie sau diaree

- cunostinte insuficiente despre boala

- anxietate legata de prognosticul bolii

- risc de infectii bacteriene

- obiective

- diminuarea febrei, varsaturilor, greturilor, pruritului, durerilor

- sa fie hidratat si sa prezinte o stare de nutritie adecvata

- confort psihic si fizic

- interventii

- toate interventiile vizeaza protejarea ficatului

- izolarea pacientului

- urmarirea functilor vitale

- repaus la pat

- combaterea febrei prin

- imbracaminte lejera

- microclimat corespunzator in salon

- medicatie antipiretica prescrisa de medic

- diminuarea varsaturilor prin

- ingerare de cantitati mici de lichide reci, la intervale de 30-60 min

- la acelasi interval se pot da pacientului bucati mici de gheata

-administrarea medicamentelor se va face de preferinta sub forma de supozitoare

- se urmaresc semnele de deshidratare

- se respecta dieta

- asigurarea tranzitului intestinal prin

- regim de fructe

- zarzavaturi

-la indicatia medicului clisme, laxative

- la indicatia medicului se administreaza medicamentele

- simptomatice pentru combaterea tulburarilor digestive

- lipotrope , hepatotrope

- vitamine din grupul B

- in formele severe corticosteroizi

- in icter prelungit coleretice anghirol, colebil

- educarea pacientului

- pentru crutarea ficatului - sa evite efortul, abuzul alimentar, toxicele

- sa evite prajelile, grasimile, afumaturile, alcoolul

- dispensarizare corecta , disparitia icterului nu inseamna videcare, aceasta dureaza 2-3 luni , iar urmarirea se face intre 6 si 12 luni

- informarea despre transmiterea bolii

Mononucleoza infecioas

-este o boal infecioas avnd ca i etiologie virusul Ebstein-Barr (EBV)

-caracteristic vrstelor tinere (15-25 ani)

-sursa de infecie->persoanele cu boala manifest clinic sau inaparent

-calea de transmitere:

-salivar (boala srutului)

-alimentaie->obiecte contaminate-virusul poate aciona direct sau prin complexe imune asupra :

-esutului hepatic->hepatite

-patului vascular->erupii

-mduvei->mielit,poliradiculonevrit

-SNC->encefalit

-evoluia bolii este de 7-10 zile

1. sdr.clinic-incubaia : 2-6 sptmni

-debutul poate fi brusc sau insidios cu:

-febr

-frisoane

-alterarea strii generale

-cefalee

-mialgii

2. sdr.hematologic-VSH usu.normal

-n faza iniial->leucocite normale sau chiar leucopenie

-ulterior leucocitoz (pn la 20-30.000/mm3)

-monocite prezente n faza iniial (5-10-15%);ulterior pn la 80%

3. sdr.umoral-se evidentiaza prin reacia Paul-Bunell

-usu.apar la 2 sptmni de la debutul bolii

-se ia o prob la nceputul spitalizrii i a 2-a prob la 7-10 zile

-dac titrul atc. n dinamic->reacie (+)

-n proporie de 20%->reacie (-)

-atc.mpotriva virusului (capsid,acizi nucleici)->IgM (atc.de faz acut)

-EBV se evideniaz prin imunofluorescen sau cultivare

-tratament->patogenetic + simptomatic + regim igieno-dietetic

-antipiretice

-izolare + repaus

-tratamentul suprainfeciilor:

-angine de etiologie streptococic,stafilococic,fuzospirili

-penicilin 7-10 zile + moldamin

-eritromicin 30-50 mg/kg/zi

-oxacilin->etiologie stafilococic

-gargar cu ceai de mueel,Faringosept,vit.C

-afectare hepatic->hepatoprotectoare

-elemente eruptive:

-antihistaminice

-cortizon

-AINS

-ruptur de splin->intervenie chirurgical

-vitaminoterapie

-evitarea cel puin 6 luni a efortului fizic

Infecia urlian (parotidita epidemic,oreionul)

-etiologie->v.urlian = Paramyxovirus,virus cu ARN,diametru = 95-180 nm

-sursa de infectare->omul bolnav cu boala manifest clinic sau inaparent

-transmitere->cale aerogen

-patogenie:

-multiplicarea virusului la nivelul cilor respiratorii superioare (celule epiteliale)->viremie-> predilecie pt.glandele acinoase:

-parotid

-tiroid

-glandele mamare

-pancreas

-ovare

-testicule

-la nivelul glandei parotide se produce edem->glande mrite de volum i distrugerea endoteliului canalelor salivare->obstrucie->ngreunarea eliminrii salivei

-sunt afectai i acinii

-acelai lucru se ntmpl la nivelul tiroidei,pancreasului,testiculului (azoospermie,sterilitate)

-afectarea miocardului->miocardit

-afectarea encefalului->encefalit

-meningit urlian (locul II n cazul etiologiilor virale)

-tablou clinic:

1. infecia cu localizare parotidian-incubaie = 3 sptmni

-debut:

-febr

-frisoane


-cefalee moderat

-examen obiectiv:

-dureri moderate n loja parotidian

-uneori trismus

-durere n loja parotidian la masticaie

-usu.procesul infecios ncepe unilateral

-tergerea anului n loja parotidian

-sensibilitate moderat la palpare

-zon elastic,nu exist semne celsiene

-cavitatea bucal->congestie periorificeal a canalului Stenon

-n evoluie->prinderea parotidei opuse->facies cu aspect de par

-debutul se poate produce prin prinderea glandelor submandibulare sau glandelor sublinguale

2. meningit urlian-febr

-cefalee

-fotofobie

-vrsturi explozive,n jet,de tip central

-poziie de coco de puc

-puncie lombar:

-LCR clar,hipertensiv

-500-1000 celule/mm3,iniial PMN ulterior limfocite

3. pancreatit urlian-reapariia febrei

-stare general alterat

-durere n zona pancreatic

-greuri,vrsturi

-sensibilitate la palpare n zona pancreatic

-examinri de laborator:

-amilazemie,amilazurie

-uneori nu exist exprimare paraclinic

4. orhit urlian-usu.apare dup vrsta de 12-14 ani

-febr

-dureri intense n zona scrotal

-zona scrotal edemaiat,congestionat,foarte sensibil la palpare

5. afectare tiroidian- dimensiunilor

-sensibilitate local

6. afectarea glandei mamare- dimensiunilor

-sensibilitate local

7. afectarea ovarelor (ovoforit)->sensibilitate n zona ovarelor

-VSH normal

-leucopenie,limfocitoz

-n caz de orhit,pancreatit,meningit->VSH reacional,leucocitoz

-izolarea virusului din saliv,urin,edemul scrotal,snge prin imunofluorescen

-identificarea fragmentelor antigenice->RFC,ELISA

-determinare de IgM specifice-tratament:

-nu exist tratament etiologic

-regim igieno-dietetic:

-izolare

-repaus

-regim alimentar:

-hidric

-hipoglucidic

-hipolipidic

-cel puin 10-14 zile dup externare

-parotidita epidemic:

-AINS

-vitamine din grupul B

-afectare pancreatic->cortizon parenteral

-orhit:

-prednison 1 mg/kg/zi

-repaus absolut la pat

-antialgice

-meningit:

-antialgice

-tratamentul HTIC:

-manitol->diuretic osmotic,nu mai mult de 3 zile

-furosemid

-glucoz osmotic->la scoaterea din tratament determin edeme (fenomen de rebound)

-reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic

-cortizon-> edemul

-evoluie usu.benign,rar apar sechele

-virusul urlian d imunitate

Tusea convulsiv

-este o boal caracteristic vrstelor mici

-etiologie:Bordetella pertusis,Gram (-)

-i modific structura antigenic prin cultivare

-nu determin imunizarea organismului pt.toat viaa

-sursa->om bolnav/purttor


-tablou clinic:

-incubaie = 1-2 sptmni

-nu exist ascensiuni termice,eventual subfebriliti

-prima faz->etapa cataral (aprox.2 sptmni)

-tuse

-agitaie

-subfebriliti

-a 2- a faz->faza de stare (3-4 sptmni)

-accese tipice de tuse convulsiv

-bolnavul i pregtete tusea->expir sacadat->inspir zgomotos (cianoz,agitaie)-> expir sacadat->perioad de linite

-apnee,cianoz esp.la sugari

-ciclul se repet de:

-10-20 ori/zi->formele uoare

-20-30 ori/zi->formele medii

-peste 30 ori/zi->formele grave

-accesele sunt mai frecvente noaptea

-accesele sunt urmate de vrsturi alimentare sau expectoraie de secreie mucoas

-n timpul acceselor de tuse poziia pacientului este asemntoare cu ortopneea

-Rx pulmonar->triunghiul Gtke

-stetacustic:

-murmur vezicular uor nsprit

-raluri bronice

-a 3-a faz->faza de declin (2-3 sptmni)

-accesele de tuse se rresc

-a 4-a faz->faza de convalescen-complicaii:

1. mecanice-hemoragii conjunctivale

-rupturi vasculare intracraniene

-pneumotorax

-rupturi bronice->broniectazii ce se pot suprainfecta

-hernii ombilicale/inghinale

-prolaps anal

2. encefalopatie hipoxic3. tulburri hidro-electrolitice i acido-bazice4. decompensarea unui astm bronic5. suprainfecii->cu pneumococ,stafilococ->pneumonii / bronhopneumonii

-tratament:

-izolarea bolnavului

-aerisirea camerei

-administrare de O2->apnee,hipoxie cerebral


-Romergan->antihistaminic,sedativ

-tratament etiologic:

-eritromicin 30-50 mg/kg/zi 7-10 zile

-Biseptol 6-8 mg trimetoprim/kg/zi la copil

-alimentare n cantiti mici i dese

-profilaxie->vaccinare (DTP)

Difteria

-etiologie : bacilul difteric,Gram (+)

-aciunea sa se realizeaz indirect (exotoxin)

-exotoxina prezint 2 fragmente : A i B

-prin fragmentul B se leag i acioneaz prin fragmentul A

-fragmentul A are o aciune local->necroz hemolizant (inhib sinteza proteic prin blocarea factorului de elongare)

-sursa de infecie->omul bolnav / purttor


-poarta de intrare:

-nazal->difterie nazal

-faringian

-laringian

-conjunctival

-tegumentar

-anal

-vaginal

-tablou clinic:

-incubaia este de 7 zile

-debutul este diferit n funcie de localizare:

1. angina difteric-poarta de intrare = faringele

-debut usu.insidios,dar poate fi i brutal:

-febr

-frisoane

-astenie

-adinamie


-cefalee

-disfagie

+/- transpiraii

-congestie intens faringo-amigdalian

-prezena membranelor la nivelul amigdalelor,stlpilor vlului palatin,al unor zone din vlul palatin

-adenopatii latero-cervicale cu dimensiuni foarte mari->gt proconsular

-aciunea toxinei:

-tahicardie

-miocardit->astenie,adinamie,transpiraii,dispnee,tendin la hipotensiune arterial, sufluri precordiale

2. localizare nazal-usu.unilateral

-debut:

-subfebriliti

-strnuturi

-avansarea procesului:

- obstrucia nazal

-secreie seroas sau sero-sanguinolent

-membrane n zona nazal

3. localizare conjunctival-lcrimare

-secreie

-constituire de membrane:

-membranele se detaeaz cu greutate

-las zone sngernde

-se refac cu mare rapiditate

4. difteria tegumentar-febr;astenie,adinamie

-transpiraii

-constituirea membranelor n zona tegumentar

-dac zona nu este bine vascularizat->semne reduse determinate de toxin

5. difteria vaginal sau anal->simptomatologie asemntoare

6. difteria laringian-tuse

-disfonie pn la afonie

-fenomene de insuficien respiratorie

-necesit traheostomie

7. localizare traheic-stridor

-tuse

-dureri retrosternale

-elemente de insuficien respiratorie->cianoz

-spasm traheal

-complicaii:

-paralizii de nervi cranieni:

-paralizie de vl palatin

-voce nazonat

-reflux alimentar

-dispariia reflexului de nghiire

-paralizie de oculo-motor

-strabism

-ptoz palpebral

-nistagmus

-poliradiculonevrite,polinevrite

-miocardit

-insuficien respiratorie

-tratament:

-internare->repaus la pat;izolarea bolnavului


-ser antitoxinic (ser antidifteric)

-primele 3-4 zile de la debut : 20.000 UI

-dup 5 zile de la debut : 50.000 UI

-penicilin G,eritromicin,cefalosporine

-obstrucie mare cu imposibilitatea alimentaiei:

-alimentaie parenteral->aminoacizi


-antiinflamatoare->cortizon

Infecii respiratorii acute

-clasificare:

a) dup criteriul anatomic (OMS):

1. infecii respiratorii acute ale cilor respiratorii superioare-rinite

-faringite

-amigdalite

2. infecii respiratorii acute ale cilor respiratorii mijlocii-epiglotite

-subepiglotite

-traheite

3. infecii respiratorii acute ale cilor respiratorii inferioare-bronite

-broniolite

4. infecii respiratorii acute ale parenchimului pulmonar-pneumonii interstiiale

-pneumonii lobare / segmentare

-bronhopneumonii

-pleurezii

b) clasificare etiologic->dup criterii de laborator i criterii statistice:

1. etiologie viral2. etiologie bacterian3. etiologie fungic4. etiologie mixt:-infecii virale + bacteriene

-infecii virale + fungice

-infecii virale asociate cu infecii virale (ex.v.gripal + adenovirusuri)

Infeciile respiratorii acute de etiologie viral

-sunt importante prin morbiditatea lor,costurile economice ridicate,repercursiunile asupra organismului

-sunt grave la vrste extreme:

-nou-nscut,sugar,copil mic->imunitate n formare

-vrstnici->imunitate deprimat

-la vrstele mici se produc 5-6 infecii respiratorii acute virale pe an,iar la adult 3-4 pe an

-mortalitate->2 milioane copii mici/an datorit infeciilor virale

-repercursiuni asupra organismului:

-deprim imunitatea->suprainfecii bacteriene

-sechele

-ageni etiologici:

-v.gripale->3 tipuri : A,B,C

-v.paragripale

-VRS

-picornavirusuri->virusuri mici;determin esp.rinite

-coronavirusuri->locul II n etiologia rinitelor

-enterovirusuri->Echo,Coxsackie

-adenovirusuri

-sursa de infecie->omul bolnav cu boala manifest clinic sau inaparent

-transmitere:

-usu.aerogen

-obiecte (prosop,batist)->rhinovirusuri

A. Gripa

-apare epidemic,endemic sau pandemic

-este o boal frecvent

-agentul etiologic->v.gripal

-sursa de infecie:

-omul bolnav

-psri esp.migratoare->usu.manifestri digestive (enterite)->eliminarea virusului prin materiile fecale->vehiculare prin ap sau curenii de aer->psri domestice->om

-transmitere->esp.cale aerogen

-poarta de intrare->cile respiratorii

-tablou clinic:

-incubaie scurt : 12-24 h,maxim 72 h

-debut brusc,acut:

-febr nalt : 38-39-40C

-alterarea strii generale->astenie,adinamie

-tuse seac

-mialgii

-globalgii

-rinoree seroas iniial,ulterior sero-mucoas (sdr.cataral)

-se ntinde pe o perioad de 3-4 zile

-sdr.toxic->se accentueaz simptomatologia:

- febra

-mialgii intense

-astenie sever

-astenie + mialgii = curbatur

-sdr.toxic dureaz 7 zile;dac se prelungete->apar complicaii

-n faza de stare se poate afecta miocardul->miocardit:

-tahicardie sau bradicardie

-hTA

-sufluri

-modificri ECG

-alte modificri:

-dispnee

-disfonie->apariia laringitei pn la crup gripal

-semne de insuficien respiratorie acut->polipnee

-semne cardio-respiratorii

-faza de declin:

-febra ncepe s remit

-rinoreea i tusea seac ca intensitate i frecven

-persist astenia fizic i psihic

-complicaii:

1. determinate de aciunea virusului gripal-meningite

-encefalite

-mielite

-nevrite,poliradiculonevrite

-complicaii cardiace->miocardit,pericardit

-complicaii renale->glomerulonefrit

-afectarea suprarenalelor

-sdr.Reye->esp.dac se administreaz la copii aspirin

2. suprainfecii->etiologie : stafilococ,streptococ,H.influenzae

-pneumonii

-bronhopneumonii

-pleurezii

-sinuzite

-otite

-meningite bacteriene

-tratament:


-repaus la pat

-completarea deficitului lichidian->ceaiuri

-antipiretice

-comprese calde n jurul gtului->n caz de laringit

-antitusive:

-tuse seac->Codenal

-tuse productiv->fluidificante : Bromhexin,carboxicistein

-picturi n nas->Rinofug,ser fiziologic,HHC

-profilaxia suprainfeciilor esp.la copii->penicilin,ampicilin

-tratamentul suprainfeciilor:

-etiologie stafilococic:

-Augmentin

-quinolone de generaia III->ciprofloxacin

-cefalosporine de generaia I i II

-etiologie pneumococic->penicilin G

-meningit bacterian->cefalosporine de generaia III

-tratamentul miocarditei:

-cortizon

-digitalice doar n cazuri extreme

-tratamentul ocului->deocare

-tratamentul encefalitei:

-depletive

-cortizon

-sedative

-inundaie alveolar sau sdr.cataral->administrare de O2,aspiraia secreiilor


-amantadin 2* 100 mg/zi 5-7 zile,pn la 10 zile

-aerosoli cu ribavirin->acioneaz la nivelul cilor respiratorii superioare

-profilaxia gripei:

-vaccinare dup cunoaterea tipurilor de virusuri care circul n acel an

-amantadin

Infeciile cu adenovirusuri

-adenovirusurile sunt virusuri cu ADN (peste 46 tipuri)

-sunt rezistente n mediul exterior

-au tropism pt.sistemul limfatic esp.ganglionii limfatici->infeciile evolueaz cu adenopatii

-clinic:

-poart de intrare conjunctival->conjunctivite

-copii mici->manifestri digestive (enterite)

-sugar->invaginaie intestinal

-keratoconjunctivite

-producerea unor cancere prin aciune la nivel celular

-febra de var (faringoconjunctivit):

-febr

-poliadenopatii->ganglionii occipitali,latero-cervicali,axilari,inghinali

-congestie faringian

-conjunctivit

-adult->pneumonie interstiial

-frecvent infecia este nsoit de exantem->confuzie cu boli eruptive (rubeola)

-mialgii,ganglioni sensibili la palpare sau spontan dureroi

-tratament:

-tratament simptomatic

-tratamentul complicaiilor->AINS pn la cortizon

-nu exist profilaxie

Meningitele infecioase

-meningita = proces inflamator localizat la nivelul leptomeningelui

-meningitele sunt boli grave,cu evoluie rapid spre deces

-clasificare:

a) dup criteriul etiologic-bacteriene

-virale

-fungice

-cu protozoare

b) dup aspectul LCR-n mod normal,LCR este clar,acelular

-n meningite apar celule n LCR (PMN,limfocite)

1. meningite cu LCR clar-esp.meningitele virale,TBC,dar i la debutul unei meningite bacteriene

-dac organismul nu rspunde imun corespunztor iar n frotiu exist foarte multe bacterii

-dac agresivitatea agentului patogen este mare->n LCR nu apar elemente de aprare ci numai bacterii

-meningita decapitat

-meningita pretratat

-meningita cu Leptospire

2. meningite cu LCR purulent-LCR conine bacterii,fibrin,leucocite,limfocite

-LCR purulent este caracteristic meningitelor bacteriene

3. meningite cu LCR de aspect opalescent->esp.meningitele bacteriene (conine multe elemente)

4. meningite cu LCR hemoragic-meningite bacteriene->meningita crbunoas,meningita cu Lysteria monocytogenes

-poate exista suspiciune de hemoragie subarahnoidian->hematiile nu sunt lizate i sedimenteaz la fundul recipientului

-n meningita bacterian se produce hemoliz->hematiile nu sedimenteazMeningite bacteriene

-patogenie:

-poarta de intrare poate fi reprezentat de cile respiratorii,zona urinar,tractul digestiv

-usu.manifestrile locale sunt minime

-alteori agentul patogen afecteaz organele (pneumonie,enterocolit) dup care disemineaz sanguin i ajunge la nivelul meningelui

-la poarta de intrare respiratorie agentul patogen se fixeaz pe celulele aparatului respirator->stratul subepitelial->limf + snge->meninge

-la nivelul capilarelor din zona plexurilor coroide se produce diapedeza bacteriilor (usu.nglobate n leucocite) cu trecerea lor n spaiul subarahnoidian

-bacteriile produc i lezarea endoteliului capilar-> permeabilitatea capilar->extravazare de plasm, bacterii,fibrin n spaiul subarahnoidian

-bacteriile se multiplic n spaiul subarahnoidian (deoarece atc.,PMN sunt n cantitate redus)-> elibereaz fibrin

-bacteriile sunt vehiculate mpreun cu LCR;exudatul bogat n fibrin poate produce obstruarea orificiilor prin care circul LCR

-bacteriile determin fenomene inflamatorii la nivelul leptomeningelui->meningit

-bacteriile irit plexurile coroide-> producia de LCR

-LCR n exces + exudatul fibrinos realizeaz o presiune ntr-un spaiu nchis->HTIC

-se produc iritri la nivelul rdcinilor nervilor spinali i nervilor intercostali->contractur paravertebral

-iritarea terminaiilor nervoase senzitive determin hiperestezie cutanat

-se produce edem papilar->este important examenul fundului de ochi (dac este edem bilateral,este probabil consecina procesului inflamator;dac este unilateral->posibil proces expansiv->nu se face puncie lombar)

-exist germeni ce produc mult fibrin (ex.pneumococ)->obstrucia orificiilor de circulaie a LCR-> HTIC->hidrocefalie esp.la copii

-calea de transmitere:

-hematogen

-contiguitate

-inoculare direct->TCC

-iatrogen->puncie lombar septic

-tablou clinic:

-incubaie scurt : 2-3 zile

-debut acut:

-febr nalt (39-40C)

-frisoane

-cefalee intens

-mialgii


-vrsturi de tip central (n jet)

-fotofobie->bolnavul se ntoarce cu spatele spre lumin

-poziie antalgic n coco de puc

-manifestri din partea aparatului digestiv:

-copii->scaune diareice, apetitului

-aduli->constipaie

-hiperestezie cutanat-> iptul din meningo-encefalit

-examen obiectiv:

-redoarea de ceaf

-semnul Kernig I->semnul trepiedului

-semnul Kernig II->pacient n decubit dorsal;ridicarea picioarelor la 90 se face cu flectarea genunchilor

-semnul Brudzinski I->flectarea capului pe trunchi determin flectarea genunchiului

-semnul Brudzinski controlateral->la flectarea gambei pe coaps i a coapsei pe abdomen se produce flectarea membrului inferior controlateral

-la nou-nscui i sugari nu exist redoarea de ceaf

-la nou-nscui + sugari->bombarea fontanelei anterioare i pulsaii la nivelul ei

-la nivelul tegumentului pot apare erupii:

-n meningita meningococic->elemente peteiale tegumentare;apar usu.n cadrul septicemiei meningococice->sdr.de coagulare intravascular = sdr.Waterhouse-Friedricksen

-dunga meningitic (semnul Trousseau)->dac se apas cu unghia sau cu un pixtegumentul apare paloare n zona n care se apas i eritem n jur (datorit fragilitii vasculare )

-nistagmus,strabism

-paraclinic:

-examenul fundului de ochi

-puncie lombar->n decubit lateral sau ezut

-normal:

-LCR normotensiv i clar

-nu exist elemente patologice la examinrile de laborator

-meningite bacteriene:

-LCR hipertensiv

-LCR clar->reactivitate ,meningit pretratat

-LCR opalescent sau purulent

-examinri din LCR:

1. reacia Pandy->proteinorahie calitativ

-proteinorahia este determinat de detritusuri celulare,bacterii,leucocite,plasm

-se pune reactivul Pandy pe o sticl de ceasornic aezat pe un fond ntunecat apoi se adaug 1-2 picturi LCR

-dac reacia este pozitiv->precipitare

-n funcie de intensitatea precipitrii se noteaz +,++,+++,++++

2. albuminorahie cantitativ-valori normale : 24 mg%

- n meningitele bacteriene

3. examinri la microscop ale LCR-pe lama Fuchs-Rosenthal se observ puncte strlucitoare (elemente sanguine)

-n meningitele bacteriene usu.numrul elementelor este (sute,mii n funcie de faza infeciei)

-elementele sunt PMN

4. glicorahie-normal = 1/2 din valoarea glicemiei

-meningite bacteriene->glicorahie

5. examenul frotiului-meningit meningococic->diplococi,asemntori boabelor de cafea,G (-),predomin intracelular

-meningit pneumococic->G (+),aspect de lance,predomin extracelular

-H.influenzae->cocobacil G (-)

-BK->coloraie Ziehl-Nielsen

6. cultivarea germenilor + tipizarea lor-diagnostic pozitiv:

-date epidemiologice

-date clinice

-date de laborator

-diagnostic diferenial->alte tipuri de meningite

-complicaii:

-encefalita

-abcese

-cloazonri

-paralizii de nervi cranieni

-sechele postencefalit cu decerebrare

-tratament:

a) etiologic-dozele de atb.sunt mai mari dect n alte infecii

-se ncepe cu doze mari de atb.i nu se modific n timpul tratamentului dozele

1. meningococ->durata tratamentului = 10 zile

-Penicilin G 100-200.000 UI/kg/zi

-ampicilin 150-300 mg/kg/zi (exist tulpini rezistente la ampicilin)

-Biseptol (max.4 tbl./zi);usu.asociat cu o cefalosporin

-cefalosporine de generaia III->Fortum,Rocephine

2. pneumococ-n Spania exist tulpini rezistente la penicilin i ampicilin

-n Romnia nu exist tulpini rezistente->usu.tratamentul etiologic este penicilin + ampicilin

-cefalosporine de generaia III

-aminoglicozide i.v.,i.m. sau intrarahidian

-gentamicin 3-5 mg/doz intrarahidian la copil i 10 mg/doz la adult

-quinolone de generaia III

3. stafilococ

-oxacilin 150-200-300 mg/kg/zi

-se poate asocia cu rifampicin (Sinerdol)


-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral

4. bacil piocianic-Tienam + aminoglicozid parenteral sau intrarahidian


5. E.coli-cefalosporine de generaia III

-quinolone de generaia III

-aminoglicozide intrarahidian sau parenteral

6. anaerobi->penicilin G + metronidazol

7. Salmonella-aminoglicozide

-quinolone

-ampicilin


b) patogenetic -reechilibrare hidro-electrolitic i acido-bazic

-cortizon->faciliteaz ptrunderea antibioticelor n LCR

c) simptomatic-combaterea febrei i a durerii

-reducerea edemului cerebral:

-manitol 1 g/kg/zi maxim 3 zile (poate determina necroz tubular renal)

-se poate repeta dup 4-5 zile

-furosemid

-glucoz 33% tamponat cu insulin (produce fenomenul de rebound)

-CID->plasm,snge,cortizon,toaleta zonelor peteiale


-febr->regim bogat n lichide

Meningitele virale

-etiologie:

-enterovirusuri->Echo,Coxsackie

-v.gripale i paragripale

-adenovirusuri

-v.urlian

-v.coriomeningitei limfocitare (v.Armstrong)->se transmite de la oarece

-sursa de infecie->omul bolnav sau purttor

-transmitere->aerogen

-poart de intrare:

-digestiv->enterovirusuri

-respiratorie

-clinic:

-incubaie scurt

-debut acut:

-febr nalt

-frisoane

-cefalee

-mialgii

-vrsturi de tip central

-fotofobie

-semne de sdr.meningeal (+)

-evoluie bifazic a temperaturii->iniial ascensiune termic,ulterior temperaturii iar n momentul afectrii meningelui se produce din nou temperaturii

-adenovirusurile i alte virusuri pot determina elemente eruptive (peteii,macule,papule)

-paraclinic:

-puncie lombar:

-LCR clar,hipertensiv

-reacia Pandy poate fi (-) sau +,++

-elemente prezente->iniial PMN,ulterior limfocite (numr variabil : sute->mii)

-glicorahie normal

-proteinorahie uor (35-40 mg%)

-evidenierea virusului->imunofluorescen,culturi virale

-evidenierea atg.virale->contraimunelectroforez

-diagnostic diferenial->n principal cu meningita tuberculoas:

-LCR clar

-reacia Pandy intens pozitiv->BK este mare productor de fibrin

-celularitate prezent->limfocite mari (tinere) i mici (mbtrnite)

-prezena BK la coloraie Ziehl-Nielsen

-glicorahie

-cultivri pe medii speciale pt.BK

-complicaii:

-encefalit

-afectarea nervilor cranieni

-tratament:

-patogenetic->asemntor cu meningitele bacteriene

-copii mici->penicilin de protecie

-meningit cu v.herpetic->acyclovir (tratament etiologic)

Puncia rahidian

Reprezint gestul medical de ptrundere cu un ac n spaiul subarahnoidian pn la

vizualizarea lichidului cefalorahidian (LCR).

Indicaiile punciei rahidiene sunt urmtoarele:

a) diagnostic pentru diagnosticul meningitelor bacteriene, virale, fungice,

tuberculoase, luetice, al hemoragiei subarahnoidiene, al afeciunilor maligne

sau demielinizante ale SNC (tumori, scleroz multipl), precum i n

sindromul Guillain-Barre sau dup traumatismele craniocerebrale; se bazeaz

pe recoltarea LCR n vederea examenului macroscopic, microscopic (fizicochimic,

citologic, bacteriologic)

b) terapeutic pentru administrarea medicaiei specifice n unele afeciuni

neurologice (antibiotice, citostatice)

c) pentru realizarea accesului la spaiul subarahnoidian n vederea injectrii de

aer (pneumoencefalogram), substane de contrast sau izotopi radioactivi

(proceduri imagistice)

d) efectuarea anesteziei subarahnoidiene

Contraindicaiile metodei sunt urmtoarele:

a) infecii ale tegumentului sau ale spaiului peridural n vecintatea locului de

puncie

b) tratamentul cu anticoagulante sau existena unei coagulopatii

c) hipertensiunea intracranian prin formaiuni expansive intracraniene

(hematom subdural, abces cerebral, tumori de fos posterioar) cu edem

papilar la examenul fundului de ochi sau semne neurologice de focar

d) come de etiologie neprecizat

e) convulsii tonico-clonice

f) refuzul bolnavului

nainte de efectuarea punciei lombare, este obligator un examen neurologic, precum i examinarea fundului de ochi pentru a exclude un sindrom de hipertensiune intracranian.

Se va explica pacientului n ce const manopera i i se administreaz premedicaie

(sedativ).

Materialele necesare sunt: antiseptice, seringi de 2-5 ml, ace lungi i subiri (ntre 20-25G) cu bizou scurt i mandren, anestezic local, eprubete sterile, pansament steril, mnui sterile.

Locul de puncie recomandat este la nivelul spaiilor interspinoase L2-L3, L3-L4 sau L4-L5. Pentru aceasta se va alege ca reper anatomic linia orizontal care unete cele dou creste iliace (linia Tuffier), care corepunde apofizei interspinoase L4.

Locul de puncie rahidian, amplasat ntre vertebrele L3-L4.

Poziia pacientului este de regul eznd pe un plan dur, cu capul flectat la maximum pe piept i coatele sprijinite pe genunchi n vederea unei deschideri ct mai mari a spaiilor interspinoase. Aceast poziie poate fi meninut de un ajutor plasat n faa bolnavului.

Manopera poate fi efectuat i cu pacientul aflat n decubit lateral pe un plan rigid, cu capul flectat pe piept i genunchii i coapsele flectate ctre torace, cu planul spatelui perpendicular pe planul patului i cu o pern sub cap. Poziia corect a pacientului reprezint o condiie absolut a reuitei punciei. Dup pregtirea psihologic prealabil a pacientului i administrarea premedicaiei destinate prevenirii sincopei vagale, se procedeaz la puncia propriu-zis.

Tehnica punciei rahidiene:

1. toaleta planului tegumentar cu antiseptice n 3 rnduri, precum i a policelui stng al medicului; acesta va repera spaiul interspinos ales pentru puncie

2. anestezia local la nivelul locului de puncie (infiltrarea plan cu plan)

3. ptrunderea se va face cu acul cu mandren perpendicular pe linia median, n mijlocul spaiului interspinos; introducerea acului se va face progresiv prin ligamentul interspinos, ligamentele galbene i dura mater, nsoit de retragerea periodic a mandrenului pentru a verifica poziia acului; penetrarea ligamentului galben i a durei mater confer medicului senzaia de diminuare a rezistenei la avansarea acului

Poziii ale pacientului pentru puncia lombar

4. scoaterea mandrenului, observnd scurgerea primelor picturi de LCR pe ac; recoltarea de LCR se va face n eprubete sterile

5. retragerea brusc a acului la finalul punciei

6. masarea locului de puncie cu un tampon cu antiseptice (pentru a suprima traiectul de puncie prin deplasarea lateral a planurilor)

7. aplicarea unui pansament steril pe locul de puncie

8. repaus la pat pe plan orizontal, fr pern, minimum 8 ore

Precauii:

- temporizarea procedurii la pacienii cu edem papilar sau semne neurologice de hipertensiune intracranian, pn la excluderea procesului expansiv intracranian

Incidentele i accidentele punciei rahidiene sunt reprezentate de:

- puncia alb (nu se extrage LCR): cauzele pot fi poziia necorespunztoare a pacientului, obstruarea acului cu un fragment tisular, ostacol osos (necesit retragerea acului i repuncionare), lungimea insuficient a acului, direcia lateral a acestuia, hipotensiunea marcat a LCR;

- scurgere foarte lent a LCR prin ptrunderea insuficient a acului n spaiul

subarahnoidian impune mpingerea uoar a acului

- apariia lichidului sanguinolent pe ac prin lezarea unui vas din plexul peridural;dac nu se limpezete dup cteva picturi, se va retrage acul i se va punciona alt spaiu interspinos

- durere brutal ntr-un membru inferior - n caz de nepare a unei rdcini

nervoase

Complicaiile punciei rahidiene sunt urmtoarele:

- sincopa vagal la pacienii anxioi, datorat reflexelor vagale inhibitorii

declanate de emoie sau durere, lipsei sedrii ori a anesteziei incorect efectuate; impune decubitul dorsal, msuri de reechilibrare volemic

- cefaleea poate fi prevenit prin folosirea de ace foarte subiri i respectarea decubitului dorsal dup puncie

- contaminarea LCR cu apariia meningitei sau empiemului subdural sau peridural

foarte rar, datorit nerespectrii asepsiei;

- hematomul compresiv subarahnoidian apare n cazul efecturii punciei

rahidiene la pacienii cu tulburri de coagulare sau aflai sub tratament

anticoagulant (prin neparea unui vas) i poate duce la paraplegie

- sindromul de angajare complicaie foarte grav, letal, apare n urma efecturii

punciei la un pacient cu hipertensiune intracranian

- supuraia la locul de puncie

Monitorizarea postpuncie rahidian va consta n:

- repaus la pat

- monitorizarea funciilor vitale

Pregatirea produsului pentru examinare

examinare macroscopica se face imediat apreciindu-se culoarea, aspectul,presiunea lichidului normal este limpede, clar ca apa de stinca , se scurge picatura cu picatura

in stari patologice poate fi hemoragic, xantocrom, iar viteza de scurgere poate creste sau scade

pentru examenul citologic, biochimic, bacteriologic va fi etichetat si trimis la laborator

De stiut

mandrinul dupa scoaterea din interiorul acului se mentine steril pentru a putea fi refolosit daca se intrerupe scurgerea lichidului in timpul recoltarii cind lichidul este purulent, viscos sau cu sfacele de fibrina

in cazul evacuarii unei cantitati mari de lichid dupa punctie pacientul se va pune in pozitie Trendelenburg

punctia suboccipitala se poate executa si pacientilor ambulatori deoarece nu necesita postpunctional pozitia de d. d. 24 ore

dupa citeva picaturi de singe la inceputul punctiei apare lichidul clar, se schimba eprubeta, la laborator se trimite lichidul clar

De evitat

evacuarea unei cantitati mari de lichid cefalorahidian

modificarea pozitiei pacientului in timpul punctiei indreptarea coloanei vertebrale care determina ruperea acului si traumatizarea substantei nervoase

suprainfectarea produsului in timpul pregatirii pentru trimitere la laborator

BIBLIOGRAFIE

1. CAROL, MOZES: Tehnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti

1999. 2. LUCREIA TITIRC: TEHNICI DE EVALUARE I NGRIJIRI ACORDATE DE ASISTENII MEDICALI Editura Viaa Medical Romneasc3. LUCREIA TITIRC: GHID DE NURSING - Editura Viaa Medical Romneasc4. GEORGETA BALT: TEHNICI DE NGRIJIRE GENERAL A BOLNAVILOR Editura didactic i pedagogic

5. CORNEL BORUNDEL: MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII

PAGE 70as simona tamas

Documents

Nursing Specific in Boli Infecto