perceperea persoanelor-formarea impresiilor

7/30/2019 perceperea persoanelor-formarea impresiilor

1/59

1

Gr. 3


2/59

2

Privim pe cineva si imediat o anume

impresie despre caracterul acestuia apare de lasine

Aceasta capacitate de a intelege instantaneu

ceva din caracterul unei persoane, de a ne formao conceptie despre cineva ca despre o fiintaumana, un centru de viata si vointa care poseda

caracteristici particulare ce alcatuiesc oindividualitate aparte reprezinta premiza vietiisociale (Asch,1946)


3/59

3

Cercetarile de psihologie sociala au

demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca:Suntem capabili sa ne formam o impresie

cvasi-totala despre o persoana chiar si daca

ducem lipsa de informatiiDe cele mai multe ori nu depunem un efort

deosebit si constient pentru a ne forma o

impresie despre cinevaImpresiile despre cineva ,finetea si continutul

acestora sunt dictate de scopurile interactiunii


4/59

4

Exista doua modalitati de formare a

impresiilor despre ceilaltiImpresiile despre ceilalti se pot forma in

timpul perceperii si interactiunii directe =>

persoana perceputa se afla in campul nostruperceptiv (ex:-comunicarea fata in fata,convorbirea telefonica)

Impresiile se pot forma si indirect => candpersoana respectiva nu se afla in campul

nostru perceptiv


5/59

5

Ne formam impresii despre o alta persoana

pe seama:-unor documente

-unor produse ale activitatii sale

-sau discutam cu o persoana despre oalta persoana

Sensul pe care-l dau psihologii sociali

expresiei apercepe opersoana este apropiatde cel al expresiei a-si face o impresie despreea.


6/59

6

Rolul activ al observatorului

Unul dintre primele modele ale perceptie =>BRUNSWICK(1934)

A studiat in principal modul in care sunt

percepute obiectele neanimate.Conformmodelului, individul le percepe datoritareceptorilor senzoriali.

Obiectul perceput este mereu o reprezentarepartiala, dar nu neaparat deformata, a unuiobiect real.


7/59

7

EXPERIMENTUL LUI LEEPER (1935)

Leeper a folosit:- o imagine ambigua (in care putem vedea fie o

femeie tanara fie o femeie batrana)

- plecand de la imaginea ambigua a realizat alteledoua:

=>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeie

tanara

=>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeiebatrana


8/59

8


9/59

9

Experimentul se desfasoara in doua etape:-In prima faza: Subiectii privesc cele 2 imagini

clare:- jumate privesc imaginea femeii tinere

- jumate imaginea femeii batrane-Fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o.

-Apoi, toti subiectii privesc imaginea ambigua si

descriu ce au vazut


10/59

10

Rezultate: => toti subiectii care au privitinitial imaginea femeii batrane continuaus-o vada in imaginea ambigua

95%din subiecti care au privit initialimaginea

femeii tinere continuau s-o vada in imagineaambigua

Concluzia :Atat unii cat si ceilalti si-au

structurat activ obiectul perceptiei si chiar maimult aceasta structurare a urmat in sensulprimelor lor perceptii ,dovedind astfel unanumit grad de stabilitate.


11/59

11

Diferente dintre perceperea persoanelor

si cea a obiectelor

Fiske si Taylor (1991) au realizat o lista cuprincipalele diferente:

o persoana este sensibila la opiniile celor din jur

o persoana reprezinta o sursa dinamica deinformatii

o persoana este in acelasi timp tinta perceptiilornoastre dar si un observator

o persoana este mai complexa decat un obiect


12/59

12


13/59

13

I. Unui grup de subiecti li s-a prezentat

initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi:INTELIGENT, MUNCITOR,IMPULSIVsi li s-a cerut sa-si formeze oopinie asupra persoanei care le poseda.

II. Acelorasi subiecti li s-a prezentat o altalist ace continea alte 3 trasaturi: CRITIC,INCAPATANAT, INVIDIOS si li s-a

cerut acelasi lucru.La sfarsit, subiectii au fost informati catoate cele 6 trasaturi apartin aceleiasipersonae.


14/59

14

REZULTATE:

Subiectii au intampinat dificultati in areconcilia cele 2 impresii formate initial cu

privire la 2 persoane diferite. Acestedificultati nu s-au inregistrat in cazulsubiectilor care au fost informati de le

inceput ca toate cele 6 trasaturi apartinaceleiasi persoane.


15/59

15


16/59

16

Acest experiment a analizat ipotezaconform careia "teoriile" pe care le formulam in

legatura cu celelalte persoane ne ghideazaperceptiile.

Subiectilor li s-a prezentat o lista cu 7

trasaturi ale unei persoane fictive dintre care 6raman neschimbate si una variaza in functie deconditiile experimentale. Ei trebuie sa isiexprime impresia cu privire la persoana

respectiva, apoi sunt rugati sa aleaga dintr-o altalista de perechi de trasaturi opuse pe aceleacare, caracterizeaza cel mai bine acea persoana.


17/59

17

Ordinea

de

prezentare

Conditia

1

Conditia

2

Conditia 3 Conditia 4

1 Inteligent Inteligent Inteligent Inteligent

2 Abil Abil Abil Abil

3 Muncitor Muncitor Muncitor Muncitor

4 Cald Rece Politicos Insensibil

5 Hotarat Hotarat Hotarat Hotarat

6 Practic Practic Practic Practic

7 Prudent Prudent Prudent Prudent


18/59

18

REZULTATE:

Cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1au considerat persoana generoasa, fericita,

petrecareata, in timp ce foarte putini dintre ceidin conditia 2 o considera astfel. Diferenteledintre reactiile subiectilor din cele 2 conditiiexperimentale sunt mult mai mici in cazulcalificativului "de incredere.


19/59

19

Conditie experimentala

Exemple

de

trasaturi

propuse

Conditia

1

cald

Conditia 2

rece

Conditia 3

politicos

Conditia 4

insensibil

Generos 91 *83

8 56 2 58

Siret 65 40 25 30 20 50

Fericit 90 56 34 75 10 65

Petrecaret 94 77 17 87 31 56

De

incredere

94 5 99 95 5 100


20/59

20

Asch a vrut sa afle daca acest efect

este specific trasaturilor propriu-zise saumai curand conotatiei lor. Astfel se

demonstreaza ca efectul adjectivelor

introduce in conditiile 3 si 4 este maiputin important. Diferentele dintre

procentele obtinute in conditiile 3 si 4

sunt mai mici decat diferentele obtinutein conditiile 1 si 2. Procentele pentru

calificativul "de incredere" nu difera.


21/59

21

Informatia ca o persoana este

politicoasa sau insensibila nu schimbaimpresia generala despre acea persoana.Astfel, Asch a ajuns la concluzia ca

anumite trasaturi sunt mai centrale decataltele. In timp ce adjectivele cald si recejoaca un rol central in formarea

impresiilor, calificativele politicos siinsensibil au un rol periferic.


22/59

22

Asch introduce conditia-martor ce

corespunde unei situatii in care manipulareaexperimentala (VI) lipseste. In aceasta conditiese mentioneaza doar cele 6 trasaturi constanteale persoanei fictive.

Diferentele obtinute in conditia-martor sicele inregistrate in fiecare din conditiileexperimentale sunt mai ridicate pentru conditiile1 si 2 decat pentru conditiile 3 si 4. Ele suntmai mici in cazul trasaturii "de incredere".


23/59

23

Exemple de trasaturi propuse

Conditii Generos Rafinat Fericit Petrecaret De incredere

Martor 55 % 49 % 71% 69 % 96%

Nr. 1

cald

*(91 %)

**36

(65%)

16

(90 %)

19

(94 %)

25

(94 %)

2

Nr. 2

rece

(8%)47

(25 %)24

(34%)37

(17 %)52

(99 %)3

Nr. 3

politicos

(56 %)

1

(30 %)

19

(75 %)

4

(87 %)

18

(95 %)

1

Nr. 4

insensibil

(58 %)3

(50 %)1

(65 %)6

(56 %)13

(100 %)4


24/59

24

Prezentarea persoanei-tinta

Asa cum au aratat si experimentele lui Asch, studiulperceptiei implica : 1 subiect receptor +

1 persoana tinta

Prezentarea persoanei o putem face in diverse moduri:

ex: putem sa le prezentam subiectilor:

- o persoana reala

- o fotografie a persoanei in cauza- o inregistrare video

- sau ca si Asch o putem descrie


25/59

25

S-a incercat sa se stabileasca daca, atunci

cand descriem o persoana in mod spontan ,

ne referim mai degraba la trasaturile depersonalitate decat la alte elemente cum ar

fi:comportamentele, aspectul fizic etc.


26/59

26

Experimentul lui Park(1986)

-Persoanele participante sunt in acelasi timp:

-subiecti

-sipersoane tinta-Timp de cateva saptamani acestia asista la un

seminar, deci au posibilitatea de-a interactionaunii cu altii.

-Periodic,fiecaruia I se cere sa-si formulezeimpresii cu privire la ceilalti.


27/59

27

-Pornind de la analiza impresiilor, Park a realizato grila in care apar urmatoarele categorii:

trasaturi de personalitate

comportamente (actiuni)

atitudini, sentimente, credinte

caracteristici numite demografice,

sociale,familialecaracteristici fizice si biologice


28/59

28

Rezultate: 1 trasaturi de prsonalitate-cel mai

frecvent citate- 65%2 comportamentele- 23%

3 caracteristici fizice- 6%

4 atitudini si credinte- 3%5 caracteristici demografice- 3%

Rezultateleobtinute de Park arata ca pe masura ce

timpul trece si persoanele se cunosc maibine,frecventa evocarii trasaturilor depersonalitate creste.


29/59

29

In formarea impresiilor, ne lasam de foarte

multe ori influentati de simtul comun, care poate fi

afectat de erori precum:

- Ordinea prezentarii informatiilor;- Relevanta informatiei pentru realizarea interactiunii;

- Valenta informatiei;

- Ordinea si valenta informatiei actionand simultan;

- Socializarea si experienta personala;

- Nevoia de coerenta.

Conteaza prima impresie pe care o creezi.


30/59

30

ASCH (1946)

Ofera subiectilor o lista cu 6 trasaturi de

personalitateV.I.ORDINEA PREZENTARII:

a.trasaturi pozitive, apoi negative;

b.trasaturi negative, apoi pozitive;Sarcina: realizarea unei descrieri narative a

persoanei

Rezultate: -conditia 1persoana descrisa estecompetenta si ambitioasa

-conditia 2persoana descrisa esteexploziva si neadaptata social


31/59

31

La sfarsit, li se ofera subiectilor perechi

de trasaturi opuse: generos - zgarcit,puternic - slab, iar ei trebuie sa aleaga dinfiecare pereche trasatura care se potriveste

persoanei descrise.

Conditia 1: subiectii aleg caracterisicile

pozitive;

Conditia 2: subiectii aleg caracteristici

negative;


32/59

32

EXPLICATIA LUI ASCH: formareaimpresiilor este un proces automat, care sedeclanseaza din clipa in care este perceput

primul bit de informatie despre persoana incauza, acea informatie primara influentandmai apoi perceperea informatiilor

succesive, conform principiilor gestaltului.


33/59

33

JONES, ROCK, GOETHALS, WARD

(1968)

- ordinea prezentarii influenteaza sijudecata despre abilitatea persoanei;

SARCINA: -parcurgerea unei liste cu 30de probleme de vocabular, din care 15 erau

corecte, 15 erau gresite;-evaluarea abilitatii

lingvistice a persoanei;


34/59

34

3 conditii experimentale:

1. primele 15 probleme10 raspunsuri corectedispuse aleator (feed-back pozitiv);

2. primele 15 probleme10 raspunsuri gresitedispuse aleator (feedback negativ);

3. raspunsurile corecte erau dispuseproportionat;

IPOTEZA INITIALA: subiectii vor fiinfluentati de rezultatele oferite in cea de-a douaparte a seriei, adica ultimele feedbackuri vordetermina evaluarea abilitatii.


35/59

35

REZULTATE: subiectii din conditia 1 auconsiderat ca persoanele au abilitati lingvistice

superioare comparativ cu cei din conditia a doua,considerati mai putini abili.

CONCLUZII:

formarea impresiilor este un proces on line, si lafel cum a spus Asch, incepe cu primul bit deinformatie disponibila

primele informatii atrag mai multa atentie decatcele subsecvente, iar alocarea de atentieinfluenteaza prelucrarea informatiei -> buncodaj mnezic al acesteia.


36/59

36

EFECTUL INFORMATIEI RECENTE

este o alta eroare care apare in formareaimpresiei;

EXPLICATII de natura:

procesuala: limitarea in resurse cognitive

(distragerea atentiei, oboseala);

motivationala: scopul interactiunii este de aimbunatatii performanta tintei (notareaelevilor);


37/59

37

Trasaturile de personalitate care au un impactmai mare asupra impresiei finale au fost definite cafiind trasaturi centrale iar trasaturile care au unimpact mai redus asupra impresiei finale sunttrasaturi periferice.


38/59

38

Astfel, Kelley (1950) a realizat un experiment peniste studenti care au optat pentru cursul de psihologie.

Acestia au fost anuntati de catre experimentator ca,datorita absentei pe moment a profesorului titular ei vorface orele cu un "profesor oaspete"(in realitate,complicele experimentatorului). Studentilor li s-a maispus ca in final vor fi rugati sa evalueze profesorul incauza (motivul invocat: departamentul este interesat deevaluarea cadrelor didactice)

Participantii au primit informatii despre "noulprofesor" si niste pliante cu trasaturile pe care le-autilizat Asch in experimental sau, prezentate ca fiindevaluari ale colegilor cu care profesorul lucrase anterior.


39/59

39

In una din conditii, fostii colegi apreciau ca noul

profesor este "afectuos" iar in cealalta conditieexperimentala, acelasi profesor era vazut ca fiind "maicurand distant"

Confruntati cu lista de trasaturi opuse, s-a observat

o diferenta semnificativa in evaluarea profesorului infunctie de variatia VI (s-au obtinut aceleasi rezultate casi in cazul experimentului lui Asch). Persoanele care auaflat ca profesorul este o persoana afectuoasa au

participat la discutiile din timpul orelor in proportie de56% fata de cei carora li s-a spus ca profesorul estedistant care au participat la discutii in proportie de32%.


40/59

40

Care ar fi motivele generice care determina

centralitatea trasaturilor?Rosenberg, Nelson si Vivekananthan (1968)

au analizat corelatiile existente intre 60 deperechi de trasaturi, ajungand la concluzia caexista 2 axe relevante pentru evaluareapersoanei: axa dezirabilitatii sociale (cu poliievaluativi prietenos/bun socialostil/rau social)

si axa dezirabilitatii intelectuale (competent/bunintelectualincompetent/rau intelectual).


41/59

41

Distant/ Rece

Nesociabil

Lipsit de umor

Nepopular

Nefericit

RAU SOCIAL

BUN SOCIAL

RAU INTELECTUAL

BUN INTELECTUAL

Lipsit de

imaginatie

Impulsiv

Iresponsabil

Non - inteligentProst

Naiv

Simtul umorului

Popular

SociabilDe treaba

Afectuos / Cald

savant

desteptInteligent

Imaginativ


42/59

42

O atare organizare a trasaturilor se explica prinimpactul a doua motive esentiale importante pentru

organizarea interactiunilor sociale:- nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa

sau ostila in comunicarea cu noi si

- nevoia de a cunoaste daca persoana este sau nu

competenta.Este important de remarcat ca exista o corelatie

intre cele doua axe si diferitele tipuri de atractieinterpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un bun

predictor pentru gradul in care ne face placere sainteractionam cu o persoana, in timp ce competentaintelectuala este corelata cu masura in care respectam oanume persoana.


43/59

43

EFECTUL INFORMATIILOR NEUTRE,NEGATIVE SI EXTREME

EFECTUL INFORMATIEI NEUTRElipsainformatiilor precise despe ceilalti;

EFECTUL INFORMATIEI NEGATIVEoinformatie negativa minora duce la exacerbarea

importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei;impresiile negative sunt mai greu de schimbat;Cauze:

- sunt neobisnuite si distinctive => atrag atentia;

- sugereaza indirect un potential pericol;EFECTUL INFORMATIEI EXTREMEo

trasatura mai pronuntata are un impact mai mare decatuna moderat manifesta;


44/59

44

IMPACTUL SIMULTAN AL ORDINII:

EFECTUL DE HALO SAU EROAREAEVALUATIVA

Formarea impresiilor = evaluare;

Valenta informatiei anterioare determina odistorsiune a informatiilor subsecvente in sensulevaluarii initiale:

HALO - pozitiv (ne confruntam mai intai

cu informatii pozitive);- negativ (ne confruntam mai intai

cu informatii negative);


45/59

45

ASPECTUL FIZIC (capabil sa inducaun efect de halo);

-atunci cand ne place de cineva sunteminclinati sa-i atribuim si alte caracteristici

favorabile, astfel tindem sa credem ca ceea

ce este frumos se presupune ca este si bun;


46/59

46

DION, BERSCHEID, WALSTER

SARCINA: subiectii evalueaza atractivitatea fizicaa unor necunoscuti, apeland la fotografii cu acestia:

12 persoane atractive;

12 scor mediu la atractivitate;

12 persoane nonatractive;

Subiectii (studenti) primesc un set compus din 3fotografii (cate una din fiecare categorie) si sunt rugatisa evalueze persoanele cu ajutorul unui chestionar cu 27de trasaturi de personalitate. De asemenea, ei trebuiausa estimeze daca persoanele au succes in cariera si suntfericiti in viata personala.


47/59

47

REZULTATE:

Persoanele cu un fizic atractiv sunt perceputeca avand sanse mai mari de a se casatori, de a fifericite, de a avea un serviciu mai prestigios, etc.

Verificarea corelatiilor dintre atractivitate sisuccesul profesional/ fericirea au demonstrat caimpresiile pe care si le creeaza oamenii sunt totaleronate.

Oamenii considera, de asemenea, persoaneleatractive mai sociabile, mai afectuoase, maiinteligente;


48/59

48

LANDY si SIGALL au demonstrat haloul

pozitiv printr-un experiment in care subiectilor lise cereau sa evalueze eseurile unor persoanenecunoscute, la care erau atasate fotografiile lor.Astfel, persoanele atractive au avut un eseu multmai bine apreciat decat persoanele non atractive;

BENASSI (1982) a demonstrat ca

atractivitatea fizica influenteaza pozitiv evaluareaabilitatii in baza datelor despre performanta;


49/59

49

SIGALL si OSTROVE (1975) au

demonstrat efectul si la jurati, care auacuzat o femeie atractiva la mai putini ani

de inchisoare cand a savarsit un furt, insaefectul a fost inversat in cazul in are

victima a comis infractiunea de inselaciune

(considerandu-se ca o femeie atractivapoate face mult mai bine acest lucru).


50/59

50

Impactul socializarii si experientei personale

Sistemul constructelor personale

Indivizii elaboreaza modalitati ideosincratice

de caracterizare a persoanelor pornind de la experienta

personala

Kelly (1955) le.a definit constructe personale.Aceste constructe personale nu sunt modelate dupa

principiul opozitiei antonimice ci pleaca de la o experienta

personala :Constructele personale reprezinta:

rezultatul experentei perceperii realitatii sociale

grile de interpretare a acestuia


51/59

51

Constructele personale reprezinta:

rezultatul experentei perceperii realitatii sociale

grile de interpretare a acestuia

Constructele PERSONALE : se formeaza intimp ca o forma de adaptare a perceptiei

individualesunt rezistente la schimbare


52/59

52

Impactul nevoii de ceoerenta : teorii implicite

despre personalite

oamenii dezvolta teorii implicite asupra personalitatii saufilosofii asupra naturii umane

asociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt ghidatede principul coerentei evaluative siprincipulcoerentei descriptive

nevoiea de cooerenta- motiv primordial care determinanatura coerenta a teoriilor de personalitate

incoenrenta duce la disconfort interior la disonantacognitiva si dezechilibru cognitiv


53/59

53

Asch si Zukier(1984)

-au realizat un experiment pentru a pune inevidenta paleta de strategii la care apeleazaoamneii pentru a rezolva inconsistentele

informatiei-au folosit un set de perechi de trasaturi despre oanumita persoana.....unele erau opuse evaluativ

sau descriptiv....ex. bine dispus-depresivgeneros-argumentativ


54/59

54

A rezultat un set de sase strategii de cociliere a

informatiilor contradictorii:segregarea

impactul adancuriolor

raportul cauza efectraport mijloc scop

sursa comuna

interpolarea

Experimentul demonstreaza capacitatea remarcabilade FORMARE a unor impresii unitare coerente sibogate in detalii


55/59

55

Formarea motivata a immpresiilor: utilizarea

stereotipurilor si informatia individuala informarea impresiilor

Fiske si Neuberg(1990) au propus un model caredistinge un continuum pe care pot fi localizate

procesele de formare a impresiilor....porneste de laimpresii care au la baza doar categorii si impresii bazatepe informatii individuale

De asemenea motivatia este un element important

..un ingredient necesarIn cazul lor cresterea motivatiei conduce clar la

folosirea informatiei individuale in formarea impresiei


56/59

56

Subiecti : 28 barbati

28 femei

Procedura: fiecarui sub i s-a spus ca trebuie :

-fie sa cooperze-fie sa intre in competitie cu alt subiect

Sarcina: estimarea punctelor luminoase de

pe ecranul calculatorului


57/59

57

Experimentatorul le-a spus la jumatate din sub ca

oamenii cu caracteristici feminine au performante maibune, la cealalta jumatate le-a spus ca oamneii cucaracteristici masculine au performante mai bune.

Li s-a cerut o scurta autodescrieere care va fi data la

schimb partenerului sau competitorului iar dupa ce subprimeu descrierea li se dadeau niste sarcini care sa leabata atentia spunandu-si apoi sa-si reaminteasca libercat mai multe treasaturi ale persoanei descrise.

Subiectii si-au reamintit corect iar informatiilereamintite au fost clasificate feminine sau msasculine.


58/59

58

Modelul procesarii duale propus debrewer(1988)

Relatiile dintre procesarea ascendenta sidescendenta

In acest model cele doua procesari sunt vazute cafunctionand separat

Implicarea eu-lui este factorul critic care determinafolosirea unui tip sau a celuilalt de procesare

Daca observatorul este implicat personal atuncicand interactioneaza cu alta persoana: impresia va fi

obiectiva si va avea la baza comportamente observate inmod real...impresia va fi complexa si stocata inmemorie sub forma vizuala si verbala spre deosebirecand eu.ul nu este implicat direct (procesaredescendenta).


59/59

Persoana este foarte importanta ptobservator

Un alt model propus este acel a lui Fiske siTaylor(1991) aici procesare ascendenta sidescendenta nu este vazuta separat ci esteplasata pe un continuum.

Factorul critic este motivatia

Pentru a trece de la o prelucrare simpla ainformatiilor(cea descendenta) la una maicomplexa(cea ascendenta) oamenii trebuie sa fiesuficient de motivati pentru a consuma timp siefort cognitiv.

Documents

perceperea persoanelor-formarea impresiilor