UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIRFACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIALMASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR N COMER

PROIECT TEHNOLOGII COMERCIALEELEMENTE DE ORGANIZARE A TEHNOLOGIEI COMERCIALE A MAGAZINULUI CARREFOUR MILITARI

COORDONTAOR TIINIFIC MASTERANDCONF.UNIV. ANCA PAVEL VOICU M IONELA CATALINA SESIUNEA 2013

CAP I Aspecte definitorii ale pieei magazinului Carrefour Localizare Factori de mediu furnizai (mijloace de transport ,vecintatea alte centre comerciale) Factori restirictivi (spaiu mic fr parcare ) Profilul Tipul magazinului Capacitatea Particulariti constuctive( ncadrarea magazinului din spaiu)

CAP II Elemente de organizare interioar sau amenajare Structura funcional a spaiilor Accesibilitatea Cadru ambiental design interior i exterior Raioane Vecinti Fluxuri de circulaie Organizarea spaiului cu mobileier i utilaje Sortiment de mrfuri i servicii oferite Forme de vnzare Modaliti de etalare a mrfurilor Servicii suplimentare Modaliti de promovare nzestrare cu personalCAP III Direcii de aciuni i propuneri privind perfecionarea actualei tehnologii (schi cu viziunea noastr asupra aranajamentulului magazinului)

Cap I O unitate comerciala este un loc de vnzare permanent n care clientii si efectueaza cumparaturile indiferent de tipul si volumul lor. n mod similar unui produs care are succes pe piata doar daca raspunde nevoilor acesteia un punct de vnzare este frecventat pentru avantajele pe care le ofera clientilor (accesibilitate, posibilitati de alegere, preturi, spatii de parcare, alte servicii comerciale); mai rar un magazin este frecventat pentru el nsusi.Denumirea uzuala a unitatii comerciale este de magazin. Magazinul este unitatea operativa de baza a comertului cu amanuntul adica achizitioneaza marfuri n cantitati mai mari de la diversi furnizori (ntreprinderile comerciale cu ridicata, firme producatoare etc.) si le revinde n cantitati mici direct populatiei sau altor consumatoriUn magazin functioneaza ntr-un spatiu propriu, dotat si amenajat special pentru primirea, pastrarea si vnzarea marfurilor. Magazinul se gaseste n ipostaza de expozitie permanenta cu marfuri, reflectnd ntr-un anume sens nivelul de dezvoltare a societatii si structura consumului populatiei.Principalul rol al magazinului este acela de vnzare a bunurilor de consum, constituind sursa de aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populatiei.n cadrul retelei comerciale cu amanuntul, magazinul reprezinta veriga principala n comercializarea marfurilor, locul unde se produce trecerea marfurilor din sfera circulatiei n sfera consumului, realizeaznd-se legatura dintre consumatori si produse.Prin locul pe care l ocupa n procesul circulatiei marfurilor, ntreprinderea comerciala cu amanuntul are posibilitatea sa cunoasca ndeaproape evolutia cererii populatiei si n consecinta sa exercite o influenta activa asupra productiei, fie prin intermediul firmei comerciale cu ridicata fie direct. De altfel. ntreprinderea comerciala cu amanuntul se plaseaza pe primul loc n ceea ce priveste studierea cererii populatiei si aprovizionarea acesteia cu marfuri.

Principalele elemente definitorii ale unui punct de vnzare cunoscute sub denumirea de marketingul-mix al punctului de vnzare sau "retailing-mix":- localizarea, pusa n valoare printr-un set de atribute corelate cu marimea zonei comerciale, cota de piata (prin cifra de afaceri) si dimensiunea suprafetei;- produsul, respectiv marimea si structura asortimentului de marfuri, dotarea tehnica; forme de vnzare si serviciile suplimentare oferite;- preturile;- promovarea. Promovarea are n vedere actiunile si mijloacele care stimuleaza vnzarea unui produs contribuind la cresterea satisfactiilor clientelei: etalarea si prezentarea marfurilor, arta de a vinde.Localizarea punctului de vnzare Stabilirea locului de amplasare a unui punct de vnzare este una din deciziile esentiale pe care trebuie sa le ia un comerciant. Caracterul deosebit al acestei decizii este dat de natura actiunilor pe care le reclama, de ceea ce se poate numi marketingul spatial al unei firme comerciale. Localizarea unui punct de vnzare are importante implicatii financiare si se face prin determinarea ariei de piata n care va opera, definirea ariei de atractie propriu-zise a exercitate si pe baza previziunii vnzarilorCarrefour Militari*Localizaren cadrul unui centru comercial cu o suprafa total de aproximativ 13.000mp, cu o parcare de 1.800 de locuri i cu o galerie comercial cu 15 magazine specializate, hypermarketul Carrefour Militari ofer clienilor sub conceptul "TOTUL SUB ACELAI ACOPERI" peste 50.000 de articole, aranjate pe ntreaga sa suprafa de vnzare de aproximativ 8.000 mp i pune la dispoziie 50 de case de marcat, amenajate optim pentru rapiditatea cumprturilor. Pentru o mai mare rapiditate n rezolvarea problemelor la casele de marcat, personalul merge pe role. De asemenea , hypermarketul are opt cabine de prob i un punct de snacking (gustri).ntre serviciile oferite clienilor se numr credite BRD n magazin, livrarea gratuit pentru anumite produse, dou bancuri de probe, retuuri textile gratuite, plata prin card i tichete de mas, borne de citire a preurilor i crucioare speciale pentru copii.Carrefoureste cel mai mare retailer european i al doilea din lume, dupWal-Mart. Cu 456.000 de angajai n 30 de ri, Carrefour are numeroase divizii i subsidiare nUniunea European,America de Sud,AfricaiAsia..

Principiul capacitatii de interceptare a unitatii: capacitatea de interceptare se masoara prin volumul de trafic existent n vecinatatea locului de amplasare a punctului de vnzare respectiv;- principiul atractiei cumulate: gruparea mai multor puncte de vnzare genereaza o atractie cumulata, superioara sumei atractiilor individuale ale punctelor de vnzare localizate izolat;

- principiul de compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare exercita o atractie comerciala mai mare;

- principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poata intra, traversa si iesi usor din perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vnzare n cauza.

Din punct de vedere comportamental, se adreseaza clientilor care utilizeaza in mod normal, frecvent, produsele magazinului, care cunosc produsele sau vor sa incerce ceva nou aflat la promotie.

Hypermarket-ul CARREFOUR se adreseaza persoanelor, care doresc sa cumpere o diversitate de produse, la bucata sau bax, in special persoanelor fizice.

Cumparatorii fideli ai magazinului sunt de doua feluri: cei care vin o data sau de doua ori pe luna, la salariu, cand se aprovizioneaza pentru toata luna, si cei care prefera sa cumpere pentru o zi sau doua, dorind produse proaspete, acestia nefiind in criza de timp.

*Factori de mediu furnizaiMijloacele de transport pentru punctul carrefour sunt:RATB 236 ,137,PRECUM i microbuz curs gratuit Carrefour Militari

Vecinti Carrefour dar i principalii concureni sunt ;Auchan,Metro Cash & Carry, ;i Brico Store.Carrefour Militari deine o parcare destul de mare.

*Tipul magazinuluiS.C. CARREFOUR S.A. este o societate pe actiuni, actionarii fiind cetateni francezi. Acest gen de societati asigura separarea intre averea personala a proprietarilor si capitalul firmei, constituite si permite cresterea insemnata a acestuia, fapt ce conduce la dezvoltarea economica a societatii. Insa, exista si dezavantaje, cum ar fi posibilitatea manifestarii unor divergente intre interesele managerilorsalariati si cele ale proprietariloractionari, in ceea ce priveste repartizarea profitului realizat, fie pentru dezvoltarea societatii, fie pentru sporirea valorii dividendelor platite proprietarilor actionari.

Cap II

Cadru ambiental design interior i exteriorAmbianta magazinului contribuie la imaginea de ansamblu si la pozitionarea ntr-o anumita categorie, gasindu-se n concordanta cucelelalte elemente ale merchandisingului-mix.De exemplu, clientii magazinelor cu articole de mbracaminte si ncaltaminte de lux pentru femeise asteapta la o ambianta de mare tinuta a unitatii - pardoseli mochetate, mobilier, corpuride iluminat de cea mai buna calitate.Fatada magazinuluieste partea constructiva cu acces direct la artera de circulatie, piete sau alte spatii destinate publicului.Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fatada trebuie sacapteze atentia trecatorilor, sugerndu-le profilul magazinului si elementeledistinctive fata de concurentii din vecinatate. Aspectulexterior al magazinului depinde n mare masura de modul n care se prezinta fatada, configuratia, materialele folosite n construirea ei(caramida, ciment, piatra, marmura, metale), decoratiile, ornamentele.Fatadele unitatilor comerciale sunt dotate cu vitrine, firme si alte elemente de informare si publicitate comerciala. La amplasarea si dimensionarea lor se va tine seama de solutia arhitectonica a fatadelor n asa fel nct efect de promovare sa fie maxim.Firma sau emblemadefineste numele si marca unitatii sau a comerciantului, actionnd ca element de referinta sau reper de baza al orientarii spatiale a clientilor.Firma magazinului foloseste la identificarea comerciantului, a marfurilor pe care le vinde (firmaABC comercializeazaarticole nealimentare de cerere curenta - ziare, reviste, tutun, tigari, cosmetice, papetarie, jucarii) si uneori a vecinatatii cu alte locuri de interes public (firmaBUCUR OBORindica proximitatea magazinului cu marea piata agroalimentara a capitalei)Firma poate fi iluminata sau neiluminata si se amplaseaza de regula deasupra ferestrelor, n pozitie centrala pentru a atrage atentia tuturor persoanelor aflate n trecere n zona.Vitrinapoate fi consideratao miniexpozitie reprezentativa a marfurilor care se gasesc permanent n magazin, o posibilitate de aetala linii promotionale sau sezoniere, comunicnd natura,calitatea si preturile marfurilor.Vitrinele au att rolul de a nfrumuseta cladirea magazinului ct si pe acela de a promovavnzarile.Actionnd ca mijloc de atractie asupra trecatorilor vitrinaeste importanta pentru a convinge clientul sa intre n magazin prima data.Vitrinele se organizeaza pe ct posibil la fatada, n dimensiuni mari, cu geamuri montate n tmplarie de metal sau material plastic.;-;- stabilirea optimului de marfuri expuse;- iluminat de fond de intensitate adecvata;- prezentare corespunzatoare a marfurilor diurna si nocturna;- prezentare estetica;- actualitatea expunerii. Aceasta nseamna ca alcatuirea temei vitrinei,a etalarii si a elementelordecorativetrebuiesafiepotrivitecuanotimpul,cu moda, cu evenimentele la zi.Este cunoscut faptul ca multe sortimente de marfuri au un caracter sezonier. Cea mai puternica schimbare n cererea de marfuri se petrece odata cu trecerea de la iarna la primavara si de la vara la toamna.- amenajare moderna prin folosirea elementelor n miscare, a jocurilor de lumini si umbre, a constrastului / complementaritatii culorilor, a manechinelor si a dispozitivelor de prezentare de calitate superioara.Odata cu aparitia marilor magazine n sistem autoservire rolul vitrinei s-adiminuat treptat. Cele mai multe magazine cu autoservire au renuntat la etalarile obisnuite nvitrine si folosesc ntreaga fatada placata cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea ntreguluimagazin.Acesulnmagazintrebuie proiectat astfel nct sa-i determinepe clientii sa intre.Numarul si localizarea intrarilor sunt influentate de particularitatile arhitectonice, marimeamagazinului, sistemele de securitate a magazinului, fluxurile clientilor.Cele mai multe magazine, de mici dimensiuni, au o singura intrare - iesire. Unele dintre eleau adesea si o intrare prin spate (partea opusa fatadei) pentru aprovizionarea cu marfuri. Marile magazine cu autoservire au o intrare si o iesire, situate apropiat, pe aceeasi latura a cladirii, separate printr-o solutieconstructiva.Marile magazine localizate n constructii independente pot avea mai multe intrari, amplasate pe doua sau pe toate laturile cladirii.Unitatile moderne sunt dotate cu usi rabatabile actionate prin celule fotoelectricecare permit accesul liber al clientilor n magazinsau cu un sistem de acces circular, compartimentat, actionat prin impingere de catre clienti.Designul interior al magazinuluiSala de vnzare trebuie sa se prezinte ca un ansamblu estetic, atractiv care sa stimuleze activitatea ce se desfasoara n acest cadru. Acest aspect se obtine prin concordanta ntre asortimentul de marfuri, mobilierul comercial, elemente arhitectonico - decorative respectiv pereti interiori, tavane, pardoseli, iluminat, indicatoare luminoase, aer conditionat, decoratiuni, colorit general, mijloace de informare comerciala interioara.Armonia cromaticaa salilor de vnzare depinde n primul rnd de principala nota coloristica oferit de gama sortimentala, culorile mobilierului si a peretilor.Peretii interiorisunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului, departajnd zonelede vnzare de cele care sprijina vnzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc). Sefolosesc peretii despartitori mobili,care asigura o mare flexibilitaten exploatarea spatiilor, construitidinmateriale usoare (lemn, carton special,materiale plastice, metal, sticla)Se utilizeaza divese solutii (colorare, decorare cu tapet, acoperire cu alte materiale) pentru a produce efecte estetice atragatoare.Pardosealaeste parte integranta a designului interior ai unui magazin sitrebuie sa dovedeasca functionalitate crescuta nntretinere, mentinerea curateniei si protectia marfurilor si a echipamentului comercial. Se va realiza o pardosealarezistenta la traficul intens al clientilor, usor de curatat, uscat,fara obstacole pentru clienti si personalul din magazin.Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea pe care comerciantuldoreste sa o promoveze pentru magazinul sau. Magazinele alimentare, farmaciile au pardoseala alba, lucioasa, perfect neteda, cu efecte de marmura care sa dea impresiade curatenie, n timp ce un magazin de mobila va fi avea de preferat o podea specificaunei camere mobilate.Plafonulcontribuie, de asemenea, la atmosfera din sala de vnzare, avnd n acelasi timp rolul dea masca instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de infrastructura a constructiei.naltimea plafonului se va regla n functie de dimensiunea si tipul salii de vnzare.Unplafon jospoate crea oatmosfera de intimitate n magazin nsa poate da sisentimentul lipsei de confort, de spatiu suprapopulat. ncaperile mici cu plafoanejoase sunt avantajoase pentru conditionarea temperaturii (costurile energiei pentru ncalzire iarna si pentru aer conditionat vara).Un plafon naltcreeaza senzatia de ncaperispatioase, dar care pot fi apreciate de catre clienti ca fiind impersonale. La acestea se adauga costurile mai mari de conditionare a microclimatului.Iluminatulmagazinului este o necesitate practica - examinarea marfurilor de catre clienti si punerea lor n valoare (efect promotional). Metodologia iluminatului este considerata o arta care poate aduce beneficii considerabile actului vnzarii.Iluminatul naturaleste asigurat prin intermediul vitrinelor, fatadelor vitrate si ferestrelor. Iluminatul artificialtrebuiesa asigure o prezentare ct mai buna a marfurilor fara sa denatureze aspectul, culoarea si calitatea acestora si sa consume ct mai putina energie electrica..Se utilizeaza de regula iluminatul fluorescent, incandescent (n mai mica masura) ct si iluminatul rezultat prin combinarea celor doua sisteme.Lumina incandescentapermitemai bine determinarea adevaratei culoria unui produs, motiv pentru care estefolosita pentru iluminatul general, de fond.Lumina fluorescenta,desi mai putin costisitoareproduce efectul de irizare albastra care confera culorilor o nuanta nenaturala. Lumina de vapori metalicieste utilizata pentru iluminarea de efect.Gradul de iluminare influenteaza toate celelalte elemente ale designului magazinului. Culorile deschise reflecta lumina, iar culorile nchise o absorb; n acelasimod, suprafetele lucioase reflecta lumina, cele mate nu. magazinului. Oglinzile trebuie utilizate judicios pentru a nucrea confuzie si situatii penibile.Cerinte generale pentru iluminatul comercial:- asigurarea unui nivel de iluminare suficient n raport cu specificul tehnologic si cu amplasarea unitatii;- iluminatul local suplimentar se face cu proiectoare spot cu ajutorul carora se realizeaza pete luminoase contrastante- realizarea unei iluminatii potrivita marfurilor expuse n asa fel nct sa asigure confortul vizual si producerea efectelor psihologice favorabile unei bune prezentari a produselor.Conditionarea aeruluiConditionarea aerului din unitatile comerciale se refera la ansamblul activitatilor tehnico - organizatorice prin care se mentin n limite acceptate parametrii de microclimat: temperatura, umiditatea, viteza de circulatie a aeruluiUnitatile comerciale de mici dimensiuni nu ridica probleme deosebite din acest punct de vedere, conditionarea aerului realizndu-se n general pe cale naturala, aceasta fiind suplimentata prin utilizarea de aparate si instalatii speciale (ventilatoare, aparate de aer conditionat sisteme de ncalzire centralizate).Constructia marilor suprafete comerciale este proiectata si realizata n asa fel nct functionarea lor pe ntreaga perioada a anului este dependenta de instalatiile specializate pentru climatizare.Aceste constructii nu dispun de posibilitati de autoreglare a temperaturii si de evacuare pe cale naturala a mirosurilor, a noxelor si a aerului viciat.Instalatiile de conditionare a aerului trebuie sa produca o temperatura interioara placuta, sa realizeze un climat optim de lucru, deoarece un magazin cu un aer bun este un semn de curatenie si buna servire pentru client si o conditie de concentrare si putere de munca pentru lucratorii din magazin.Temperaturile care trebuie realizaten cadrul suprafetelor comerciale sunt de 16 - 18C, depozite marfuri nealimentare 10 - 15 C, depozite pentru alimente n functie de gradul de perisabilitate a marfurilor - 2...4C, camere frigorifice - 18...-20 C .In perioada de vara temperatura aerului din spatiile interioare trebuie sa fie cu cca. 5 - 7C mai scazuta dect cea exterioaraViteza de circulatie a aerului nu trebuie sa depaseasca 0,3 m/s, n special n dreptul punctelor fixe unde se afla personalul (vnzatori, casieri etc).Structurarea suprafetei comercialeSuprafata totala a magazinului este formata dinspatii destinate activitatii de vnzare si spatii n cadrul carora au locactivitatile de sustinere a vnzarii propriu - zise.Ca regula generala, se va repartiza ct mai mult spatiu pentru vnzare. Suprafatade vnzare variaza n functie de tipul si marimea magazinului; ntr-unmagazin universalde exemplu, suprafata de vnzare reprezinta cca 65% din suprafata totala ntimp ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spatiu de sustinere a vnzarii.Suprafata comerciala sepoate divizan functie de marimea si profilul magazinului, vechimea cladirii, modul de realizare a constructiei (unul sau mai multe niveluri)1. Salade vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor;2. Spatiul pentru rezerva de marfuridestinat pastrarii stocurilor;3. Spatii auxiliare,dupa caz, n functie de profilul magazinului:-spatii pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor;-spatii pentru depozitarea temporara a ambalajelor;-spatii pentru efectuarea operatiunilor de retusat si calcat confectii, tricotaje,palarii, reparatii bunuri de folosinta ndelungata;-sali pentru prezentari de moda;-spatii pentru diverse alte activitati;-spatii anexe sanitare si sociale (vestiare pentru personal, dusuri, camere pentrurepaus si masa);-birouri;-spatii tehnice - centrale termice, de ventilatie si conditionare a aerului, centralatelefonica, de radioficare, televiziune cu circuit nchis, hidrofor, statie de pompare-evacuare a apei uzate, ncaperi pentru trolii de lifturi,dulapuri - tablourielectrice, spatii pentru presarea ambalajelor din hrtie si carton;-ghene pentru ventilatie, ncalzirea aerului, conducte de alimentare cu apa, colectarea de ape uzate, cabluri electrice si telefonice;-goluri pentru lifturi, scari rulante, benzi transportoare, tobogane etc.1. Sala de vnzareO importanta deosebita pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o areforma, marimea si naltimea salii de vnzare.n mod practic exista omare diversitate de formeale salii de vnzare.Sunt preferate formele patrate sidreptunghiulare datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a cumparatorilor, de amplasare a mobilierului si utilajelor,de stabilire a celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor.n ceea ce privestenaltimea salii de vnzare, aceasta va fi de 3,0-3,5 m.Pentru salile de vnzare cu o suprafata de sub 1.000 mp este indicata, n masuraposibilitatilor, montarea de plafoane false care sa reduca din naltimea excesiva ancaperilor.Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure n timpul zilei vizibilitatea pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse cu distingerea fara efort a ntregii palete coloristice a produselor.2. Spatiul pentru rezerva de marfurise dimensioneaza lacca25-40% din suprafata comerciala a unitatii tinndu-se cont de o multitudine de factori:Amplasarea spatiilor pentru rezerva de marfuri vizeaza reducerea la minimuma distantei ce trebuie sa fie parcursa de marfa de la locul de receptie, la locul de depozitaresi, de aici, n sala de vnzare, evitarea interferentelor dintre fluxul marfurilor si cel alcumparatorilor, eliminarea oricaror posibilitati de degradare si sustragere a marfurilor.Localizarea spatiilor pentrurezerva de marfuri se va face conform urmatoarele principii:- amplasarea ct mai aproape de sala de vnzare, de preferinta n legatura directacu aceasta;- comunicarea directa cu rampa de ncarcare-descarcare si receptie a marfurilor, ncazul magazinelor dotate cu astfel de rampe;- amplasarea n vecinatatea spatiilor destinate receptiei marfurilor;- amplasarea ct mai aproape de ascensor, la magazinele cu doua sau mai multeniveluri.Amenajarea salii de vnzare consta n asigurarea echipamentului comercial,stabilirea fluxurilor de circulatie a clientilor, implantarea raioanelor de vnzare, prezentarea marfurilor.Echipamentul comercialeste format dinmobilier si utilaje comerciale.Echipamentul serveste la desfasurarea celor mai multe din activitatile din magazin, usurarea muncii lucratorilor,folosirea optima a suprafetei de vnzare, etalarea unei cantitati ct maimari de marfuri.Durata de utilizare aechipamentului comercial variaza ntre 5 si 10 ani, n functie de tip, calitatea materialelor si intensitatea deteriorarii.Casele de marcatmoderne sunt echipamente performante multifunctionale reunind un numar mare de caracteristici tehnico - functionale: sistem de citire a codurilor de bare, cntar electronic,.Mobilierul comercialeste format din ansamblul elementelor materiale utilizate pentru expunerea marfurilor:- dispozitive de perete:rafturi, dulapuri, cuiere, sertare, casete;- gondole pentru prezentari liberecu rafturi, dulapioare, gratare;- containerele speciale si alte tipuri de recipienti,cum ar fi: cutii, cosuri;- stenderele(suportii din bare metalice) pentru expunerea articolelor de mbracaminte pe umerase sau prinse cu inele, crlige etc;- mese, scaune.Tendinta actuala este de a se renunta la unele dintre aceste piese care ascund marfurile si creaza bariere ntre marfuri si cumparatoriCerinte pentru proiectareasifolosirea mobilierului comercial:- proiectarea unor linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare pentru anumite grupe de marfuri (confectii, ncaltaminte,marochinarie, menaj, etc) care sapuna n valoare caracteristicile si destinatiamarfurilor;- realizarea unui mobilier comercial usor, ieftin, multifunctional, cu mare capacitatede preluare a marfurilor att pe orizontala, ct si pe verticala;- dispunerea mobilierului astfel nct sa permita folosirea intensiva a spatiilorcomerciale, pe orizontala si verticala,respectiv un grad optim de ncarcare a salii de vnzare cu marfuri. n acest sens se prevede ca magazinele sa realizezeun grad de ocupare a suprafetei cu mobilier ntre 25 - 35 % n functie deprofilul unitatii, forma de vnzare;- stabilirea naltimii pieselor de mobilier n asa fel nct sa se realizeze unechilibru ntre nevoia de a expune un volum ct mai mare de marfuri si aceea de aprezenta ct mai atragator fronturile de vnzare.Exceptnd rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitatii marfurilor din interiorul salii de vnzare se va urmari ca naltimea pieselor de mobilier sa nu depaseascacota de 1,65 m.- mobilarea salii de vnzare se va face n strnsa dependenta cu caile principale de circulatie.Se apreciaza ca fiind optima aranjarea dreptunghiulara a frontului de expunere amarfurilor spre calea principala de circulatie.- asigurarea unei orientari usoare a clientilor prin aranjarea pieselorde mobilier n linie dreapta, circulara sau semicirculara, avndu-se n vedereeliminarea posibilitatilor de formare a unor zone ascunse, necontrolabile.- dimensionarea optima a rndurilor purtatorilor de marfuri: lungimea acestorase va situa ntre 5 -10 m;- folosirea la maximum a suprafetei peretilor pentru prezentarea marfurilor; n acestscop, naltimea rafturilor laterale poate ajunge pna la 220-240 cm.Utilaje de prezentare si desfacere a marfurilor:-utilaje de bazaale salii de vnzare: case de marcat, mijloace de transport;-utilaje specifice sectorului nealimentar:aparatepentru ncercat si verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de masura, standuri de ncercari, pupitrepentru auditii muzicale,masini pentrucalcat, refrisat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii, tesaturi,perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat etc;-utilaje specificesectorului alimentar: vitrine frigorifice, masini pentru taiat, cntarit, ambalat, marcat.Casele de marcatsunt echipamente de baza ale salii de vnzare, prin intermediul lor realizndu-se ncasarea contravalorii marfurilor. Procesul de preluare a banilor trebuiesa se deruleze ct mai operativ si corect, cumparatoriiapreciind buna functionare a magazinului si dupa felul n care se desfasoara acesta.Organizarea ncasarii pretului marfurilor consta n stabilirea numarul necesar de case demarcat si amplasarea acestora.Numarul caselor de marcatn diferite tipuri de magazine trebuie sa asigure continuitatea procesului de ncasare si sa prentmpine aglomerarile.Numarul necesar al caselor de marcatse stabileste n functie de- numarul maxim al clientilor care se afla ntr-un anumit interval de timp n magazin(c);-timpul mediu de servire la casa a unui client (t);-durata totala de functionare a casei n intervalul de timp considerat(d),n = c x t / dntruct n magazine fluxul clientilor este oscilant si conditiile locale sunt diferite nu este ntotdeauna posibil a se determina numarul caselor si orelor de functionare cu ajutorul unui indice mediu valabil pentru toate unitatile. De aceea, se recomanda a se urmari suplimentar fluxul clientilor si a se stabili numarul de case pe baza unor studii efectuate n timp. Gradul de ncarcare a casei de marcat se reflecta n coeficientul de folosire a caselor, exprimat prin raportul ntre orele de folosire a caselor si orele de functionare a magazinului. Un coeficient redus arata ca exista mai multe case dect este nevoie si ca doar un numar mic functioneaza. Un coeficient de 100% este imposibil de atins, n general, corespunzator conditiilor specifice fiecarui magazin se apreciaza ca fiind optim un coeficient de ncarcare ntre 75-85%.Amplasarea caselor de marcatare n vedere respectarea anumitorcerinte:-circulatia clientilor trebuie sa se desfasoare nestnjenit, astfel nct sa nu se ajunga la aglomerari;-fluxul clientilor sa nu se intersecteze n fata caselor de marcat; clientii vor fi ndrumati n asa fel nct toate casele de marcat sa fie solicitate n mod uniform;-casierul trebuie sa poata supraveghea de la locul sau o parte a salii de vnzare;-n cazul vnzarii prin autoservire toate casele vor fi grupate ntr-un loc; exceptii sunt posibile atunci cnd sala de vnzare (sau raionul) are mai multe iesiri care trebuie sa fie deschise.

Variante deamplasare a caselor de marcat n sala de vnzareMijloacele de transport n interiorul magazinuluisunt reprezentatede diverse echipamente manevrate manual sau automatizat care au rolul de a transporta unitati de ncarcata variabile pe anumite distante, n conditii de protectie amarfurilor, reducnd efortul fizic al lucratorilor si crescnd productivitatea muncii.Raionul este unitatea de baza folosita pentru gruparea si prezentarea marfurilor. Gruparea marfurilor n cadrul raioanelor se poate face n functie de mai multe criterii: - destinatie (utilizare) - r. cu articole textile pentru mbracaminte, r. cu lenjerie de corp, r. cu articole uz gospodaresc si decorarea locuintelor, r. cu articole tricotate pentru mbracaminte, r. cu ncaltaminte, etc; - categoria de clienti - r. cu articole pentru barbati, femei, copii, nou-nascuti, elevi, etc;- materia prima de fabricatie (dupa posibilitati): r. cu tesaturi de bumbac, lna, matase, in-cnepa, etc- natura cererii - r. cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curenta etc.

Raioanele se pot organiza:

- grupe de marfuri (confectii, tricotaje, ncaltaminte, ciorapi, lenjerie, marochinarie si alte articole sportive);- subgrupe de marfuri (ncaltaminte cu fete din piele naturala, ncaltaminte cu fete din nlocuitori, din piele sintetica si artificiala, ncaltaminte din cauciuc si mase plastice);- articole (confectii pentru femei - paltoane, pardesie, jachete, costume, rochii, sarafane, fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate de protectie si de baie);- sortimente (fuste tip jeans, fuste din stofa, fuste-pantalon). Fluxul cumparatorilor cuprinde caile de circulatie ale acestora de la intrarea n magazin catre locurile de vnzare a marfurilor si de la acestea la iesire. ntruct este elementul principal de functionalitate a magazinului trebuie sa permita accesul comod al cumparatorilor (intrarea n magazin, alegerea marfurilor, achitarea, ridicarea lor si iesirea din magazin) continuu, fara fragmentari artificiale sau fortate, fara sa stnjeneasea posibilitatea obtinerii unei viziuni de ansamblu asupra ntregului sortiment de marfuri expus n sala de vnzare. Spatiile destinate circulatiei n marile magazine vor fi realizate fara ncrucisari si cu posibilitati de evacuare rapida a cumparatorilor si personalului n caz de necesitate.Acest fapt cere o mare atentie la amplasarea raioanelor pe etaje.La decizia de a investi n Romnia a contat faptul c este a doua ar din Europa Centrala ca numr de locuitori, cu numeroase orae importante, cu potenial mare de dezvoltare. Pe de alt parte, avantajul primului venit, prin nfiinarea primului hypermarket, este un atu esenial. Rolul hypermarketului este discontul, care const ntr-o politic de pre redus n fiecare zi, pentru totalitatea gamelor de produse, toate acestea avnd drept scop dezvoltarea puterii de cumprare a clientului romn, permindu-i totodat s-i fac toate cumprtuile ntr-un singur loc. Politica de dezvoltare vizeaz n primul rnd Bucuretiul, ntr-o a doua etap intrnd n calcul extinderea n celelalte orae cu peste 300.000 de locuitori.Politica celor mai bune preuri i relaia cu clienii sunt temelia strategiei comerciale a magazinului. 50.000 de articole reamintesc c la Carrefour clienii pot gsi zi de zi , la cele mai bune preuri "totul sub acelai acoperi", ncepnd cu produsele alimentare fabricate n laboratoarele proprii i brutrie, patiserie, gastronomie, pizza, pn la fructe i legume, pete proaspt, lactate i mezeluri, produse de larg consum, articole de mbrcminte dup ultimele tendine, aparatur electronic i electrocasnic de ultim or, mobile, articole de menaj i decoraiuni interioare.Structura organizatorica a societatii poate fi urmarita pe organigrama de mai jos. Este o structura ierarhicliniara, care are avantajul simplitatii si al claritatii in definirea responsabilitatilor. Acest mod de imbinare a elementelor structurii organizatorice si a raporturilor existente intre compartimentele firmei sunt adoptate de toate magazinele CARREFOUR.Personalul

Conducerea si personalul firmeiComitetul director al CARREFOUR ROMANIA:

Director general Director achizitii; Director regional Director financiar Director active si expansiune ; Director securitate .Grupul francez CARREFOUR constituie o adevarata forta in privinta crearii de noi locuri de munca. Telul hypermarket-ului este de a avea aproximativ 99 % personal roman. Cu o dezvoltare de 15 magazine, cum se doreste pana la sfarsitul anului 2008, acesta ar putea avea 6 000 de colaboratori. In prezent, grupul isi formeaza deja noul personal roman, care va ocupa posturile-cheie in viitor.Fiecare magazin CARREFOUR are un numar mediu de 400 de angajati.In beneficiul personalului CARREFOUR s-a creat un plan de formare si promovare, la care participa toti angajatii. Un punct forte al politicii grupului este promovarea interna.Promovari in cadrul firmei:Adevaratul obiectiv al politicii de resurse umane CARREFOUR este integrarea la cel mai bun nivel a tuturor angajatilor, crearea unui spirit puternic, propriu companiei. Acest spirit este reprezentat de conceptul , fiecare angajat reprezentand o parte importanta, iar impreuna ca echipa a grupului CARREFOUR.. Oferta de produse si servicii a hypermarketului CARREFOUR

PRODUSE ALIMENTARE

CARREFOUR detine o varietate larga de produse. Aici se gasesc raioane diverse:Bacanie:Macelarie;Legume si fructe;Produse congelate.Gastronomie si Rotiserie:Brutarie si cofetarie;Mezeluri si Branzeturi;Produse pescaresti.Exista si raioane cu vanzare asistata, la vrac pentru cafea, prajituri, ciocolata, biscuiti si mancare pentru animale. In plus, la CARREFOUR se pot savura delicioase mancaruri traditionale, precum:specialitati orientale;asiatice, mexicane;italiene, etc.PRODUSE NEALIMENTARE:CARREFOUR ofera, deasemenea, o gama de produse nealimentare diversificata dupa cum urmeaza:Produse electrocasnice si electronice:Aparatura de bucatarie ( mixere, cuptoare cu microunde, storcatoare de fructe, etc);Consumabile, accesorii IT si GSM;Aparatura HI-FI.Bazar:Articole menaj;Articole pentru masina;Articole sportive;Carti, Muzica si Filme;Jucarii;Decoratiuni pentru casa;Produse papetarie;Arta mesei.Textile:Articole de casa;Lenjerie;Camasi, jeans, papuci de casa si plaja, sosete;Textile dama, barbati si copii.Igiena si frumusete:Cosmetice;Boutique Machiaj;Produse baie;Produse Ingrijire Par;Produse Ingrijire Corp.Intretinerea casei:Produse pentru Intretinerea casei;Detergenti si Parfumante.CARREFOUR are 4 game proprii de produse, realizate in fabricile si laboratoarele companiei: produse CARREFOUR, TEX, No. 1 si Reflets de France.PRODUSELE CARREFOUR: 30 DE ANI DE CALITATE PENTRU TOTIIn 1976 au aparut produsele libere ale grupului CARREFOUR, o revolutie in domeniu. Produse, la fel de bune ca si marile marci, dar mai putin scumpe. Libera alegere s-a nascut! Cereale CARREFOUR KIDS; Biscuiti cu ciocolata neagra; Compot de fructe CARREFOUR;

Fursecuri cu crema de fructe, etc.Lansata in 1982, Tex reprezinta MARCA TEXTILE CARREFOUR. Ea propune textile pentru copii, imbracaminte dama si barbati. Toate produsele raspund criteriilor unei calitati ridicate, ele fiind in mod constant testate pentru rezistenta, usurinta cu care se pot intretine, putand fi achizitionate la un pret accesibil.Creatia imbracamintei marca TEX este asigurata de echipe formate in Spania si Franta, care concentreaza toata expertiza necesara pentru a asigura in mod constant inscrierea temelor colectiilor in tendintele internationale din moda. De asemenea, marca TEX propune un stil de viata, confort si ilustreaza filosofia comuna tuturor hypermarket-urilor CARREFOUR, si anume: cel mai bun raport calitate/ pret. Camasi barbati; Pantaloni raiati barbati; Jachete uni-sex; Pijama copii; Trenci dama, etc.

PRODUSELE NO. 1 pot fi gasite in cadrul raioanelor Produse Proaspete, Bauturi, Bacanie, Cosmetice, Textile, Amenajarea casei si Bricolaj. Exista peste 550 de produse alimentare si non-alimentare. Produsele sunt usor de recunoscut datorita etichetei simple, a benzii de culoare rosie si a mesajului pe care il poarta: 'Cel mai mic pret al unui produs din categoria sa'. Aproape toate produsele No.1 sunt fabricate in Romania.PRODUSELE REFLETS DE FRANCE au fost lansate acum 10 ani in Franta, fiind prima marca ce valorizeaza produsele din regiunile franceze. Marca Reflets de France este in totalitate dedicata produselor patrimoniului cultural francez. Produsele selectionate sunt elaborate dupa criterii stricte, ca o recunoastere a calitatii, a autenticitatii si a respectului traditiei. Pentru a garanta autenticitatea si gustul produselor selectionate, Reflets de France a apelat la nume mari din bucataria franceza. Fundite Alsacia;

Ratatouille Nicoise; Cassoulet Castelnaudaray.. ServiciiLIVRARE GRATUITA pentru volume mari si distante de maxim 30 de kilometri.BANCUL DE PROBA pentru testarea produselor electrice si electronice dupa cumparare.BORNA DE PRET pentru usurarea aflarii preturilor, prin scanarea codurilor de bare.TORTURI LA COMANDA pentru ocazii speciale.RETURNARE PRODUSE in decurs de 48 de ore de la cumparare.CABINA DE PROBA situata in apropierea gondolelor cu produse textile.RETUSURI GRATUITE la produsele textile cumparate (marca TEX si nu numai).BOUTIQUE TABAC, TIGARI SI BAUTURI FINE.BONURI DE MASA pentru plata produselor alimentare.CAVA DE VINURI pune la dispozitia clientilor vinuri de la cele mai cunoscute pana la cele mai rare si speciale vinuri frantuzesti.BOUTIQUE DE MACHIAJ, unde se pot incerca orice produse cosmetice inainte de cumparare.PRODUSE VANZARE VRAC pentru diverse sortimente de: cafea, fursecuri, biscuiti, bomboane, alune, fistic, etc.CASA PRIORITARA FEMEI INSARCINATE si pesoane cu afectiuni locomotorii.PRODUSE CONGELATE pentru care se ofera pungi speciale pentru a mentine temperatura PESTE SI MACELARIE de toate sortimentele, proaspete.BORNA DE ASCULTAT CD-URI situata chiar la intrarea in magazin pe partea dreapta.SNACKING , unde se pot consuma mancaruri pe toate gusturile.CASA SPECIALA