Proprietatile Fizice Ale Solului 4

  • View
    52

  • Download
    6

Embed Size (px)

DESCRIPTION

htxjnyjrf

Text of Proprietatile Fizice Ale Solului 4

Proprietatile Fizice ale Solului

COLEGIUL AGRICOLSANDU ALDEA

-CLRAI-

PROIECT PENTRU CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE

Domeniul:Protectia Mediului

Calificarea:Tehnician Ecolog si Protectia Mediului

PROPRIETATILE FIZICE ALE SOLULUI SI METODELE DE DETERMINARE A ACESTORA

ndrumtor: Absolvent:

Prof.Constantin Doina Rodica

Paun Cristina Gabriela

2015

CUPRINS

CAP. I. Argument

CAP. II. Densitatea solului

1.Densitatea fazei solide a solului

2. Densitatea aparenta

3. Determinarea densitatiiCAP. III. Textura solului

1.Textura (componena granulometrica)

2. Determinarea texturii soluluiCAP. IV. Structura solului

1. Structura solului, originea i nsemnatatea

2. Rolul structurii n crearea fertilitaii solului

CAP. V. Porozitatea

1. Porozitatea sau spatiul lacunar al solului

2. Porozitatea drenanta, utila si inactiva

CAP. VI. Concluzii

CAP. I. Argument

Omul nu a fost niciodata interesant niciodata sa afle cat mai multe despre locul unde traieste. Natura are in componenta poate, daca putem spune "toate frumusetile lumii". Tot ce a creat Dumnezeu pare a fi incredibil. Toti admira si apreciaza tot ce ne inconjoara dar nimeni nu este macar curios sa afle toate detaliile despre un anumit lucru. De exemplu, nimeni nu este curios ce are in componenta sa solul.

Solul este un element important din natura, poate cel mai important. Solul are atat proprietati fizice(aici intrand si proprietatile fizico-mecanice), cat si chimice.

Eu mi-am ales tema "Proprietatile fizice ale solului" deoarece mi s-a parut destul de interesanta si captiva in acelasi timp. Toate proprietatile solului ar trebui studiate de o mare parte din elevi, dar se pare ca invatamantul este din ce in ce mai scazut.

Proprietatile fizice ale solului sunt: desitatea, structura, textura, porozitatea si cum am m-ai mentionat aici sunt incluse si proprietatile fizico-mecanice. Cap. II. Densitatea solului

1.Densitatea fazei solide

Mai poarta denumirea i de densitate specifica . Ea reprezinta raportul dintre masa (ms) i volumul fazei solide (Vs), exprimata n g/cm3

ms

s =

VsFaza solida a solului este alcatuita din constituieni minerali, organici i organo- minerali, care au densitai specifice variate;.cele mai mari valori ale densitaii specifice le au constituienii minerali.Faza solid a solului este constituita din diferite minerale, care se gasesc in proporii diferite, asa incat si valorile densitaii specifice sunt extrem de variate. In acelasi timp, raportul dintre constituienii fazei solide mai este influenat i de gradul de alterare a fazei solide, astfel nct solurile cu vrste diferite, formate pe acceasi roca,vor avea valori diferite ale densitaii specifice.

Humusul, substana specifica solului, contribuie la reducera densitaii specifice a fazei solide a acestuia, dispunnd de o valoare medie de 1,44 g/cm3. Cu cat cantitatea humusului este mai mare, cu att densitatea fazei solide a solului este mai mica i invers.

Coninutul i componena humusului din sol sunt influenate de tipul de solificare, deci putem considera ca densitatea specifica a solului depinde i de acest proces.

2. Densitatea aparenta a solului

Densitatea aparenta a solului reprezinta raportul dintre masa fazei solide (ms) i volumul total al solului exprimata n g/cm3.

ms

b=

Vt

Solul fiind un corp poros, volumul total al lui este mai mare dect volumul fazei solide (Vt>Vs), situatie care face ca densitatea aparenta sa fie mai mica dect densitatea fazei solide.

Valorile densitaii aparente ale solului sunt influenate in principal de componena granulometrica, coninutul de materie organica al solului i de gradul de structurare al solului.

a) Componena granulometrica. Valorile densitaii aparente se reduc pe masura ce crete coninutul de argila. La acelai continut de argila pe masura ce componena granulometrica este mai puin echilibrata, respectiv pe masura ce crete coninutul de praf, sau, mai ales cel, de nisip grosier valorile densitaii aparente devin mai mari.

Se accepta urmatoare scara a valorilor optime a densitaii aparente a solurilor cu componena lor granulometrica:

Soluri argiloase i lutoase 1,00-1,30g/cm3

Soluri luto-nisipoase 1,00-1,40g/cm3

Soluri nisipo-lutoase 1,20-1,45g/cm3

Soluri nisipoase 1,25-1,60g/cm3

b) Valorile densitaii aparente variaza, de asemenea n raport de coninutul n materie organica a solului, ele avand valori sensibile mai mici, n soluri organo-minerale i mai ales, n cele organice.

n orizonturile organice (turboase, litiera) valoarea densitaii aparente are valori de 0,2-0,4g/cm3.

n solurile subiacente, sarace sau far humus si relative mai compacte, valorile sunt intre 1,40-1,60g/cm3. Valoarea maxima a densitatii aparente este caracteristica pentru orizonturile gleice ale solurilor inmlastinite, ajungand pana la 1,7-1,9g/cm3, iar in unele cazuri pana la 2g/cm3.

c) Un rol important in determinarea valorii densitatii aparente a solului, contribuie la marirea volumului total al porilor din sol. Cu cat gradul de structurare este mai mare, cu atat densitatea aparenta a orizontului este mai mica.

Din cele prezentate pana acum, reiese clar ca densitatea aparenta a solurilor creste concomitent cu adancimea. Astfel, in solurile argiloiluviale, orizontul de la suprafata are valoarea densitatii aparente de 1,2-1,4g/cm3, iar orizonturile subiacente, de la adancimile cele mai mari, de 1,6-1,8g/cm. La cernoziomuri, aceste valori sunt de 1,0-1,2g/cm3 si respectiv, de 1,3-1,6g/cm3.

Marirea valorii densitatii aparente odata cu cresterea adancimii este determinata, in principal, de scaderea continutului de humus si a gradului de structurare. Concomitent cu marirea adancimii, aranjarea particulelor de sol este mai compacta, situatie datorita si greutatii orizonturilor supradiacente.

Pe terenurile agricole, marimea densitatii aparente a solului este influentata pronuntat de agrotehnica. Imediat dupa prelucrarea orizonturilor arabile, valorile densitatii aparente sunt mult mai reduse, comparativ cu orizonturile neprelucrate. In timp, insa, ca rezultat al degradarii structurii solului, valorile densitatii cresc. Se constata ca imediat sub orizontul arabil, apare un strat cu densitate aparenta mare, care poarta denumirea de talpa a plugului sau hardpan. 3. Determinarea densitatii sau D (densitatea prii solide) prin metodele picnometrului.

Procedeul de determinare a densitii prin metoda picnometrului urmrete determinarea volumului pe care l ocup particulele solide dintr-o cantitate de sol cunoscut. Cunoscnd volumul total al picnometrului (volumul lichidului cu care se va umple picnometrul) i volumul aceluiai lichid, dup ce n picnometru s-a introdus proba de sol, se calculeaz prin diferena volumul lichidului dislocuit, deci volumul probei de sol.

Lichidul cel mai des folosit este apa distilat, iar n scopuri speciale, exceptnd nisipurile unde nlocuirea apei distilate nu este necesar, se poate folosi un lichid inert (benzen, petrol, toluen, xilen).

Modul de lucru:

Picnometrul, cu capacitate de 50-100 cm3 se va umple pn la semn cu lichidul n care se va face determinarea. Se cntrete plin cu ap distilat i se nregistreaz masa lui n grame. Se cntrete 10-16g sol uscat la 1050C, mrunit i trecut prin sita de 1mm, se introduce n picnometrul gol i uscat cu ajutorul unei plnii uscate, Cu ajutorul unei pipete se adaug treptat lichidul folosit, astfel ca lichidul s formeze un strat aproximativ 1 cm deasupra solului. Se agit uor picnometrul cu sol pentru eliminarea parial a aerului. Evacuarea total a aerului se face fie prin fierbere pe o baie de ap (5-10 minute) sau cu ajutorul vidului. Vidul, n acest caz se realizeaz ntr-un exicator rezistent, cu ajutorul unei pompe pneumatice, fie cu ajutorul unei trompe de ap. n timpul evacurii aerului din suspensia de sol, se supravegheaz ca suspensia s nu ias din picnometru odat cu aerul, cnd acesta se degaj prea brusc. La ndeprtarea aerului prin fierbere picnometrul se las s se rceasc ntr-un exicator i apoi se umple cu lichidul folosit. Se acoper apoi cu dopul rodat al picnometrului, iar excesul de lichid, eliminat prin capilarul dopului, se terge cu o hrtie de filtru, i se cntrete. Cntririle se efectueaz cu o precizie de 0,01g.

Calculul rezultatelor:

Valoarea densitii solului se calculeaz dup relaia:

unde:

G masa probei de sol perfect uscat (g);

G1 masa picnometrului plin cu ap (g);

G2 masa picnometrului cu sol i ap, (g);

d densitatea apei n momentul determinrii, g/cm3.

Densitatea apei distilate poate fi considerat egal cu 1, modificarea volumului n funcie de temperatur nefiind prea mare.

Cap. III. Textura solului

1.Textura (componena granulometrica)

Faza solida a solului este formata din particule elementare de diferite marimi. Cantitaile procentuale cu care aceste particule i