5
REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LV, NR. 3, AN 2006 215 Prof. Dr. V. Popescu Clinica de Pediatrie ¿i Neurologie pediatricå, Spitalul Clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucure¿ti SINDROMUL RESPIRATOR ACUT SEVER (SARS) LA COPIL Manifeståri clinice ¿i radiologice, diagnostic pozitiv ¿i diferen¡ial REFERATE GENERALE 2 REZUMAT Sindromul respirator acut sever (Severe acute respiratory syndrome – SARS) este o boalå pulmonarå infec¡ioaså acutå determinatå de un coronavirus. În lucrare sunt prezentate datele clinice ¿i imagistice, diagnosticul pozitiv ¿i diferen¡ial al acestui sindrom nou descris. Cuvinte cheie: Sindromul respirator acut sever; manifeståri clinice ¿i radiologice; diagnostic pozitiv ¿i diferen¡ial; copil ABSTRACT Severe acute respiratory syndrome (SARS) Clinical data and radiographic findings, diagnosis and differential diagnosis SARS is an acute infectious pulmonary disease caused by a so-called coronavirus. The aim of this article is to assess the characteristics of clinical manifestations and the radiological findings for further understanding of the disease. It is necessary to differentiate SARS from other pulmonary diseases through combined use of clinical and paraclinical examinations. Key words: Severe acute respiratory syndrome; clinical data and radiographic findings; diagnosis and differential diagnosis; children I. INTRODUCERE SARS este o boalå pulmonarå infec¡ioaså acutå determinatå de un coronavirus (Marra ¿i colab, 2003; Ksiazek ¿i colab, 2003; Tsang ¿i colab, 2003). Diagnosticul precoce al acestei boli este decisiv pentru izolarea ¿i tratamentul adecvat ¿i de urgen¡å al pacien¡ilor. Boala este mai rarå la copil ¿i simp- tomele sale sunt mai pu¡in evidente decât cele întâl- nite la adult. Febra (t° peste 38°C) ¿i tusea (uscatå, rar productivå) sunt comune la cei mai mul¡i pa- cien¡i. II. CRITERII DE DIAGNOSTIC Criteriile de diagnostic clinic ale SARS sunt urmå- toarele: 1. Criterii epidemiologice. SARS poate apårea spora- dic sau poate genera epidemii. Sursa de infec¡ie este reprezentatå de persoanele infectate. Transmi- terea bolii se realizeazå direct prin picåturile nazo- faringiene din aer ¿i indirect prin contaminare de la persoane adulte sau de la copii infecta¡i, prin contactul cu ace¿tia, în ultimele 2 såptåmâni, sau prin obiecte contaminate cu secre¡ii nazofaringiene infectante (Seto ¿i colab, 2003). 2. Simptome ¿i semne. Boala se instaleazå rapid cu febrå (totdeauna peste 38°C). Pacientul poate pre- zenta tuse, cel mai frecvent neproductivå; în ca- zurile mai severe se observå tahipnee cu evolu¡ie spre un sindrom de detreså respiratorie ¿i modifica- rea/alterarea stårii generale. Semnele pulmonare pot fi ¿terse, dar semnele de condensare pot fi prezente. Simptomele digestive ¿i semnele fizice toracice incluzând ralurile pul- monare sunt observate la unii pacien¡i. Deoarece SARS este caracterizat prin debut rapid ¿i infec¡ie severå la grupuri de popula¡ie mari ¿i nu existå un tratament adecvat este extrem de important de a se face diagnosticul precoce ¿i a institui o terapie de reechilibrare, într-o sec¡ie de terapie intensivå. 3. Date de laborator. Numårul total al leucocitelor în sângele periferic este normal, iar uneori poate fi diminuat. 4. Examenul radiografic pulmonar ¿i CT-scan pul- monar (a se vedea figura 1 a, b, c, d ¿i 2 a, b, c, d, e). 5. Rezultate nefavorabile dupå terapia cu antibiotice. Criteriile de suspiciune ale diagnosticului în SARS se bazeazå pe suma cifrelor 1 + 2 + 3 sau 2 + 3 + 4 Criteriile de diagnostic clinic în SARS se bazeazå pe suma cifrelor 1 + 2 + 3 + 4 sau 2 + 3 + 4 + 5.

SINDROMUL RESPIRATOR ACUT SEVER (SARS) LA COPIL

Embed Size (px)

Citation preview

REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LV, NR. 3, AN 2006 215

Prof. Dr. V. PopescuClinica de Pediatrie ¿i Neurologie pediatricå,

Spitalul Clinic de copii „Dr. Victor Gomoiu“, Bucure¿ti

SINDROMUL RESPIRATOR ACUT SEVER (SARS)LA COPIL

Manifeståri clinice ¿i radiologice,diagnostic pozitiv ¿i diferen¡ial

REFERATE GENERALE 2

REZUMATSindromul respirator acut sever (Severe acute respiratory syndrome – SARS) este o boalå pulmonarå infec¡ioaså acutå determinatå deun coronavirus. În lucrare sunt prezentate datele clinice ¿i imagistice, diagnosticul pozitiv ¿i diferen¡ial al acestui sindrom nou descris.Cuvinte cheie: Sindromul respirator acut sever; manifeståri clinice ¿i radiologice; diagnostic pozitiv ¿i diferen¡ial; copil

ABSTRACTSevere acute respiratory syndrome (SARS)

Clinical data and radiographic findings, diagnosis and differential diagnosis

SARS is an acute infectious pulmonary disease caused by a so-called coronavirus. The aim of this article is to assess the characteristicsof clinical manifestations and the radiological findings for further understanding of the disease. It is necessary to differentiate SARSfrom other pulmonary diseases through combined use of clinical and paraclinical examinations.Key words: Severe acute respiratory syndrome; clinical data and radiographic findings; diagnosis and differential diagnosis; children

I. INTRODUCERE

SARS este o boalå pulmonarå infec¡ioaså acutådeterminatå de un coronavirus (Marra ¿i colab, 2003;Ksiazek ¿i colab, 2003; Tsang ¿i colab, 2003).

Diagnosticul precoce al acestei boli este decisivpentru izolarea ¿i tratamentul adecvat ¿i de urgen¡åal pacien¡ilor. Boala este mai rarå la copil ¿i simp-tomele sale sunt mai pu¡in evidente decât cele întâl-nite la adult. Febra (t° peste 38°C) ¿i tusea (uscatå,rar productivå) sunt comune la cei mai mul¡i pa-cien¡i.

II. CRITERII DE DIAGNOSTIC

Criteriile de diagnostic clinic ale SARS sunt urmå-toarele:1. Criterii epidemiologice. SARS poate apårea spora-

dic sau poate genera epidemii. Sursa de infec¡ieeste reprezentatå de persoanele infectate. Transmi-terea bolii se realizeazå direct prin picåturile nazo-faringiene din aer ¿i indirect prin contaminare dela persoane adulte sau de la copii infecta¡i, princontactul cu ace¿tia, în ultimele 2 såptåmâni, sauprin obiecte contaminate cu secre¡ii nazofaringieneinfectante (Seto ¿i colab, 2003).

2. Simptome ¿i semne. Boala se instaleazå rapid cufebrå (totdeauna peste 38°C). Pacientul poate pre-

zenta tuse, cel mai frecvent neproductivå; în ca-zurile mai severe se observå tahipnee cu evolu¡iespre un sindrom de detreså respiratorie ¿i modifica-rea/alterarea stårii generale.Semnele pulmonare pot fi ¿terse, dar semnele decondensare pot fi prezente. Simptomele digestive¿i semnele fizice toracice incluzând ralurile pul-monare sunt observate la unii pacien¡i. DeoareceSARS este caracterizat prin debut rapid ¿i infec¡ieseverå la grupuri de popula¡ie mari ¿i nu existåun tratament adecvat este extrem de importantde a se face diagnosticul precoce ¿i a institui oterapie de reechilibrare, într-o sec¡ie de terapieintensivå.

3. Date de laborator. Numårul total al leucocitelorîn sângele periferic este normal, iar uneori poatefi diminuat.

4. Examenul radiografic pulmonar ¿i CT-scan pul-monar (a se vedea figura 1 a, b, c, d ¿i 2 a, b, c,d, e).

5. Rezultate nefavorabile dupå terapia cu antibiotice.• Criteriile de suspiciune ale diagnosticului în SARS

se bazeazå pe suma cifrelor 1 + 2 + 3 sau 2 + 3+ 4

• Criteriile de diagnostic clinic în SARS se bazeazåpe suma cifrelor 1 + 2 + 3 + 4 sau 2 + 3 + 4+ 5.

216 REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LV, NR. 3, AN 2006

III. DATE RADIOLOGICE

Tabloul radiologic pulmonar în SARS prezintåurmåtoarele 3 sindroame: sindromul alveolar, sindro-mul intersti¡ial ¿i sindromul alveolo-intersti¡ial.1. Sindromul alveolar (sindromul de umplere alveolar).

Semnele radiologice ale sindromului alveolar sunt:• opacitate nodularå unicå (figura 1a);• opacitate nodularå multiplå (figura 1b);• opacitå¡i cu contururi „flou“, datorate unui pro-

ces inflamator ce se extinde prin contiguitate(prin porii lui Kohn) ¿i se pierde treptat în paren-chimul pulmonar sånåtos;

• opacitate sistematizatå – segmentarå sau lobarå(figura 1c) predominant într-un singur plåmân,mai rar în ambii plåmâni;

• imagine în „aripi de fluture“ (figura 1d).2. Sindromul intersti¡ial. Semnele radiologice care

traduc o afectare a intersti¡iului pulmonar sunt maipu¡in fiabile ¿i mai pu¡in evidente decât cele alesindromului alveolar.În cadrul sindromului intersti¡ial se descriu:• opacitate în „geam mat“, în „geam ¿lefuit“

(figura 2a), palidå, difuzå, bilateralå, predomi-nând la baze, ce apare în condi¡iile cre¿terii

peste o anumitå limitå a raportului lichid/aerdin intersti¡iu; imaginea nu poate fi deosebitåde opacitatea care rezultå dintr-o afectare al-veolarå incompletå;

• imagine reticularå (figura 2b) determinatå deopacitå¡i rectilinii ¿i curbe, situate în diferiteplanuri, cu direc¡ii diferite, constituind imaginea„în re¡ea“, în ochiurile cåreia transparen¡a aredensitate aerianå. Aspectul „flou“ al hilurilorse asociazå frecvent;

• imagini nodulare intersti¡iale (figura 2c), ce potavea dimensiuni variabile: punctiforme (cudiametrul pânå la 1,5 mm), miliare (cu diame-trul pânå la 3 mm) sau de dimensiuni mai mari(3-10 mm);

• opacitå¡i mixte reticulo-nodulare (figura 2d);• imagine în „fagure de miere“ (figura 2e), cu

aspect liniar, reticular sau reticulo-nodular,cu ochiuri transparente, pânå la 1 cm diametru,cu pere¡i gro¿i ¿i bine contura¡i;

• edemul subpleural, vizibil sub forma unei „în-gro¿åri scizurale“ ¿i infiltra¡ia peribron¿icå,traduså printr-o îngro¿are aparentå a pere¡ilorbron¿ici, sunt semne mai pu¡in fiabile ale sindro-mului intersti¡ial.

Figura 1a. Nodul izolat în centrul segmentului D1;

b. Noduli simpli;c. Confluen¡å precoce a nodulilor;

d. Imagine în „aripi de fluture“

Figura 2Semiologia leziunilor intersti¡iale

a. aspect în„geam mat“

b. imagine reticularå c. Imagine nodularå d. Imagine mixtåreticulo-nodularå

e. imagine în fagure

Câmpul desenat în imaginile a, b, c, d, e

a b c d

217REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LV, NR. 3, AN 2006

3. Asocierea sindromului alveolar cu sindromul inters-ti¡ial. Sunt rare cazurile în care o pneumonie inters-ti¡ialå (în marea majoritate a cazurilor de origineviralå) så nu prezinte ¿i o reac¡ie alveolarå. Estegreu de conceput cå doar simpla îngro¿are a pere-¡ilor alveolari ar putea realiza o opacitate radio-logicå; obligatoriu con¡inutul gazos al alveoleloreste diminuat. De asemenea, în leziunile alveolareprimitive poate så aparå o reac¡ie intersti¡ialå; deobicei semnele sindromului alveolar mascheazåafectarea intersti¡iului.

1. Bazele morfopatologice ale imaginilorradiologice pulmonare

O serie de lucråri (Tse ¿i colab, 2004; To ¿i colab,2004; Lang ¿i colab, 2003; Nicholls ¿i colab, 2003)au descris modificårile morfopatologice la pacien¡iicu SARS ce includ: leziunile pulmonare, „injuriile“imune ale organelor, vasculita sistemicå ¿i reac¡iiletoxice generalizate. Dintre acestea, „injuriile“ pulmo-nare sunt predominante. În ansamblu manifestårileconstatate în ¡esutul pulmonar includ leziunile persis-tente, de culoare ro¿ie-închis. Sec¡iuni în lobii pulmo-nari eviden¡iazå leziuni difuze de alveolitå exsudativå.Vasele sanguine dilatate sunt hiperemice cu zone he-moragice ¿i infarctizåri pe suprafa¡a pulmonarå. Histo-logic, peretele alveolar este „îngro¿at“ datoritå ede-mului ¿i înfiltra¡iei limfo-plasmocitare. Se constatåexsudat roz ¿i, de asemenea, prezen¡a de eritrocite,macrofage ¿i celule epiteliale în alveole.

Structuri de tipul incluziilor virale-like ¿i celulegigante multinucleate sunt constatate în unele alveole,în afarå de prezen¡a de membrane hialine. În plus,dilatarea capilarelor, tromboza vaselor mici ¿i infil-tra¡ia cu monocite ¿i limfocite sunt observate în septurileinterlobulare, înso¡ite de necroza peretelui bronhiilormici. Dilatarea vaselor pulmonare, edemul ¿i exsudatulinflamator se prezintå sub forma unor mici zone deopacitå¡i, cu aspect de geam lustruit, pe filmele radio-logice, în stadiul precoce. Alveolita descuamativå ¿iformarea de membrane hialine sunt prezente odatåcu rezorb¡ia inflama¡iei ¿i proliferarea unui ¡esut fibrosîn stadiul de convalescen¡å.

2. Dinamica modificårilor imaginii radiologice în SARS

Leziunile pulmonare eviden¡iate radiologic se cla-sificå în trei stadii:• Stadiul precoce. Leziunile sunt eviden¡iate radio-

logic dupå 1-6 zile (în medie: 3 zile) de la debutulSARS. În acest stadiu leziunile sunt localizate, cuo densitate reduså ¿i cu marginile neclare. Unele„modificåri“ pulmonare sunt discrete, uneori pu-tând fi „omise“ de clinician.

• Stadiul evolutiv. Pe cli¿eul radiografic leziunilepulmonare progreseazå dupå 4-11 zile de la debutulSARS (în medie: la 6 zile). „Vârful“ de evolu¡ieapare în intervalul 5-7 zile de la debutul afec¡iunii.Leziunile se extind rapid în acest stadiu ¿i opacitå-¡ile ating maximum de intensitate. Unele leziunisunt prezente ¿i în lobul pulmonar opus. De¿i uneleleziuni sunt în curs de dispari¡ie, noi leziuni aparîn alte zone pulmonare.

• Stadiul de convalescen¡å. Leziunile diminuåprogresiv sau diminuå ca „densitate“ în intervalul5-15 zile de la debutul bolii (în medie de 9 zile).Leziunile diminuå sau dispar complet în intervalde aproximativ 15 zile (în medie). Leziunile locali-zate se atenueazå ¿i dispar prompt, în timp ce leziu-nile extinse dispar într-o perioadå mai lungå (suntcitate cazuri care au dispårut dupå 71 de zile (Hong-Sheng Liu ¿i colab, 2005). În general modificårileradiologice pulmonare au duratå mai lungå, persis-tând, în general, dupå rezolu¡ia semnelor ¿i simpto-melor clinice.

IV. DIAGNOSTIC POZITIV

La copil diagnosticul de SARS se bazeazå pe:• datele epidemiologice;• vârsta copilului peste 5 ani;• debutul brusc al bolii cu febrå, tuse uscatå, semne

pulmonare, de obicei, neclare;• numårul normal sau scåzut al leucocitelor în sân-

gele periferic;• apari¡ia ¿i dezvoltarea rapidå a unor leziuni pul-

monare (într-un plåmân sau în ambii plåmâni);• prezen¡a rarå a emfizemului pulmonar ¿i a leziu-

nilor în hilul pulmonar;• absen¡a leziunilor pleurale sau leziunilor abcedante

pulmonare;• modificårile radiologice ale leziunilor pulmonare

sunt concordante cu semnele clinice, dar nu cu sem-nele fizice;

• nu se constatå, de obicei, „cicatrici“ sau fibrozå dupådispari¡ia/vindecarea leziunilor pulmonare;

• modificårile radiologice ale leziunilor pulmonarepot fi evident întârziate în raport cu rezolu¡ia maiprecoce a semnelor ¿i simptomelor clinice pul-monare.

V. DIAGNOSTIC DIFERENºIAL

Din punct de vedere clinico-imagistic, SARS tre-buie diferen¡iat de: pneumonia cu Mycoplasma; pneu-monia cu adenovirusuri; pneumonia bacterianå; pneu-monia cu VSR (virusul sinci¡ial respirator); pneumoniagripalå.

218 REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LV, NR. 3, AN 2006

1. Pneumonia cu Mycoplasma

Pneumonia cu Mycoplasma pneumoniae se întâl-ne¿te la copiii de vârstå ¿colarå (între 6 ¿i 15 ani) ¿i secaracterizeazå prin infiltra¡ie pulmonarå intersti¡ialå¿i tablou clinic de pneumonie acutå. Apar, uneori,focare epidemice în colectivitå¡i ¿colare ¿i focare fami-liale, cu inciden¡å maximå iarna ¿i primåvara. Debutuleste de obicei gradat, amintind uneori o gripå, ¿i multmai rar brusc. Tabloul clinic este dominat de manifes-tåri generale ¿i respiratorii. Pacientul prezintå febrå,frisoane, tuse, cefalee, senza¡ie de råu general, durerimusculare, disfagie, catar nazal, dureri toracice, disp-nee, îndeosebi în formele severe; obiectiv se aud ralurisubcrepitante. Semnele fizice pulmonare sunt discreteîn raport cu intensitatea modificårilor radiologice, cedevin evidente dupå 4-6 zile de la debutul clinic albolii ¿i se traduc prin focare masive la 30-40% dinpacien¡i, care necesitå så fie diferen¡iate de cele dinSARS, precum ¿i din infiltrate de tip intersti¡ial, legatede hil, situate în lobul inferior, de obicei unilaterale,iar în cazurile severe bilaterale (Reittner ¿i colab, 2000;He ¿i colab, 2002). Diagnosticul pozitiv etiologic seface prin izolarea micoplasmei ¿i, uzual, prin reac¡iiserologice, reac¡ia de fixare a complementului, testulde imunofluorescen¡å ¿i reac¡ia de hemaglutinarepasivå.

2. Pneumonia cu adenovirusuri

Infec¡iile cu adenovirusuri prezintå un mare poli-morfism clinic tradus prin realizarea unor manifestårirespiratorii ¿i extra-respiratorii variate: infec¡ii ale cåiloraeriene superioare, un sindrom similar tusei convul-sive, faringitå acutå febrilå, febrå faringo-conjunctivalå(adeno-faringo-conjunctivitå), boalå febrilå de tip gri-pal, boalå febrilå cu exantem rubeoliform.

Pneumonia cu adenovirusuri debuteazå brusc cufebrå mare (> 39°C), tuse ¿i leucopenie, la cei maimul¡i pacien¡i. Pneumonia cu adenovirusuri prezintåmanifeståri de condensare pulmonarå similare cu celedin SARS; morfopatologic se constatå necrozå masivå,emfizem obstructiv ¿i rezorb¡ia lentå a leziunilor, curiscul unor sechele ca fibroza pulmonarå ireversibilå,bron¿ita cronicå ¿i bron¿iectazia (He ¿i colab, 2002;Xu ¿i colab, 1999). În pneumonia adenoviralå ma-nifestårile clinice ¿i radiologice sunt paralele cu pro-gresia/evolu¡ia bolii; de aceea, pneumonia adenoviralåpoate fi diferen¡iatå u¿or de SARS.

Diagnosticul etiologic al pneumoniei adenoviralese realizeazå prin izolarea adenovirusurilor (din spå-låtura nazo-faringianå, sputå, secre¡ii conjunctivale,culturi de ¡esuturi...) ¿i a serotipului prin reac¡ia de sero-neutralizare, reac¡iile de hemaglutinare ¿i de hema-glutinoinhibare.

3. Pneumonia bacterianå

Pneumonia lobarå ¿i segmentarå este u¿or confun-datå cu sindromul de condensare din SARS; diferen-¡ierea se face înså prin simptomele ¿i semnele fiziceevidente, leucocitozå cu neutrofilie ¿i råspunsul fa-vorabil la terapia cu antibiotice în pneumonia bac-terianå.

Radiologic, leziunile pulmonare hiperdense suntevidente pe un segment sau lob, ce sunt concordantecu localizarea anatomicå (He ¿i colab, 2002; Xu,1999).

4. Pneumonia cu VSR (virusul sinci¡ial respirator)

Pneumonia cu VSR este una dintre cele mai comu-ne cauze de infec¡ie a tractului respirator la copil, carese caracterizeazå predominant, prin infiltra¡ie inters-ti¡ialå. Pneumonia cu VSR este necesar så fie diferen-¡iatå de tipul de infiltra¡ie intersti¡ialå din SARS. Boalaeste frecvent întâlnitå la sugar ¿i se traduce printr-unspectru clinic larg: rinitå, faringitå, laringitå acutå obs-tructivå (crup), bron¿itå, bron¿iolitå, pneumonie. Înepidemii, VSR realizeazå, de obicei, tablouri clinicede bron¿iolitå acutå ¿i pneumonie intersti¡ialå.

La sugar tabloul clinic se poate prezenta cu mani-feståri generale marcante ¿i detreså respiratorie; aspec-tul radiologic pulmonar este de pneumonie intersti¡ialå,emfizem.

5. Pneumonia gripalå

Ca una din bolile infec¡ioase determinate de viru-surile gripale, pneumonia se caracterizeazå prin debutbrusc, hiperpirexie, tuse ¿i opacitå¡i pulmonare cuaspect de „înce¡o¿are pulmonarå“ asemånåtoare unuiedem pulmonar acut sau un aspect diseminat microno-dular (pseudo-granulic) sau prezen¡a de focare multi-ple cu aspect „våtuit“ sau de opacitå¡i dense sau deemfizem bazal retrostenal, dar, foarte rar, prin prezen¡ade focare confluente masive (Xu, 1999; Virkki ¿icolab, 2002; Liu ¿i colab, 1991; Redding ¿i colab,2004).

219REVISTA ROMÂNÅ DE PEDIATRIE – VOL. LV, NR. 3, AN 2006

BIBLIOGRAFIE

1. He ML, Lai H, Yang YI – Radiological analysis of mycoplasmalpneumonia in children. J Practical Radiol, 2002, 18, 1037-1039.

2. Hong-Sheng Liu, Li-Wei Liu, Qi-Yi Zeng et al – SARS inchildren: clinical image in differentiation. World J Pediatr, 2005,vol. 1, nr.1, 45-49.

3. Ksiazek TG, Erdman D, Goldsmith CS et al – A novel coronavirusassociated with severe acute respiratory syndrome. N Engl J Med,2003, 348, 1953-1966.

4. Lang ZW, Zhang LJ, Zhang SJ et al – A clinico-pathological studyof three cases of severe acute respiratory syndrome (SARS).Pathology, 2003, 35, 526-531.

5. Liu LW, Sun WC – Clinical X-ray imaging of respiratory syndromevirus pneumonia in infant. J Cin Practical Pediatr, 1991, 6, 44-46.

6. Mara MA, Jones SJ, Astell CR et al – The genome sequence ofthe SARS-associated coronavirus. Science, 2003, 300, 1399-1404.

7. Nicholls JM, Poon LL, Lee KC et al – Lung pathology of fatalsevere acute respiratory syndrome. Lancet, 2003, 361, 1773-1778.

8. Popescu V – Mijloace radiologice în patologia aparatului respirator.În: Popescu V (ed). Patologia aparatului respirator la copil, cap. 4.1,47-67, Ed. Teora, Bucure¿ti, 1999.

9. Qiu HX – Clinical and radiological analysis of mycoplasmalpneumonia in children. J Practical Radiol, 2002, 18, 1037-1039.

10. Redding G, Singleton R, Lewis T et al – Early radiographic andclinical features associated with bronchiectasis in children. PediatrPulmonol, 2004, 37, 297-304.

11. Reittner P, Muller NL, Heijneman L et al – Mycoplasmapneumonia: radiographic and high-resolution CT features in28 patients. AJR Am J Roentgenol, 2000, 174, 37-41.

12. Seto WH, Tsang D, Yung R et al – Effectiveness of precautions againstdroplets and contact in prevention of nosocomial transmission of severeacute respiratory syndrome (SARS). Lancet, 2003, 361, 1519-1520.

13. To KF, Tong JH, Chan PK et al – Tissue and cellular tropism of thecoronavirus associated with severe acute respiratory syndrome: anin-situ hybridization study of fatal cases. J Pathol, 2004, 202, 157-163.

14. Tsang KW, Ho PL, Ooi GC et al – A cluster of cases of severeacute respiratory syndrome in Hong Kong. N Engl J Med, 2003,348, 1977-1985.

15. Tse GM, To KF, Chan PK et al – Pulmonary pathological features incoronavirus associated with severe acute respiratory syndrome(SARS). J Clin Pathol, 2004, 57, 260-265.

16. Virrki R, Juven T, Rikalainen H et al – Differentiation of bacterialand viral pneumonia in children. Thorax, 2002, 57, 438-441.

17. Xu SY – Practical radiological diagnosis in pediatrics. Beijing:Beijing Press, 1999, 309-311.