Stop to Shop Aprilie 2013

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea,

Vladimir Popa, Anna B.

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 127 - Aprilie 2013

68

10 INTERVIU

De vorb` cu Christian Sabbagh

22 FAshIoN ARchITEcTURE

Pierre Balmain, p`rintele lui “Jolie Madame”

25 GENTLEMEN’s AGREEMENT

by Adina Buzatu

42 FAshIoN sTYLE

by BSB, Danza Boutique & Cristallini

64 LEc}IA dE KEMPo

Spiritul de samurai \n cinematografie

72 sToRY oF...

Voltaire [i Emilie de Châtelet

”“

|n dressing-ul meu se reg`sesc toatetipurile de haine, de lacele sport, casual,p~n` la cele mai ele-gante ]inute,prefer~nd rochiile \ndetrimentul pan-talonilor.Andreea Mantea,

shopping f`r` cabina de prob`

4 Stop to shop

EditShop

Stteam de vorb cu o prieten care mi-a povestit o \ntmplare, pe care simtnevoia s v-o spun. Aflat la Paris, s-a oprit la o cafenea s \[i savurezebutura cu cofein fr de care nu ar putea demara \n vltoarea zilei. Citeaun ziar cnd, la o mas alturat, se a[eaz dou femei, mam [i fiic. {tieprea bine cum st treaba cu “neaten]ia civilizat” (n.r. adic, de[i nu ai cums nu auzi ce se vorbe[te exact \n urechile tale, \]i vezi de treab!), dar laun moment dat nu a mai putut s o pun \n aplicare. Cele dou se pregteaude o sesiune asidu de shopping. Mama \i explica tineri domni[oare planu lde btaie. Care erau magazinele \n care urmau s intre. Ce colec]ii aveau svad [i ce gen de ]inute trebuia s probeze. Ce i-a atras aten]ia prietenei meleau fost urmtoarele cuvinte ale mamei: “Vezi tu, draga mea, moda nu estedoar ceea ce citim noi \n reviste. Ele doar ne ajut s ne facem o idee. Acumai crescut [i trebuie s \n]elegi c [i moda este precum [coala. Teoria se\nva], dar depinde foarte mult de cum o pui \n practic, astfel \nct s aicertitudinea c mesaju l pe care \l percep ceilal]i despre tine este cel pe care\l dore[ti tu!”. {i mama, o doamn elegant [i foarte [ic, mai lua o gur dincafeaua aburind, \n timp ce fiica savura croissant-u l delicios [i \i sorbeafiecare cuvnt. “Una este s pui o rochie de zi cnd mergi cu prietenii \n ora[[i alta este o rochie cnd mergi la teatru. Evident, vom avea alt gen de rochiecu alt croial [i alt imprimeu. Nu chiar neagr, c e[ti tnr, dar nici s ar]ica un tablou al lui Picasso.”. Ce poate fi mai frumos dect un astfel de start pentru o sesiune de shop-ping? Personal, cred c nimic! A \nv]a de mic care este rolu l modei \n via]anoastr, cum trebuie cumprate ]inutele [i pentru ce gen de ocazii punemhainele \n pungile de cumprturi sunt lucruri esen]iale. Mi-a[ dori s triesccu senza]ia c [i tinerii no[tri au astfel de discu]ii cu prin]ii lor, iar dac nuau sfatu l meu ar fi ca mcar odat s apeleze la stili[ti pentru lec]ii de shop-ping…cu sau fr arom de cafea.

A voastr,

Roxana BichiRedactor {ef

Cafea cu aromãde shopping

“

”

Una este s` pui orochie de zi când

mergi cu prietenii \nora[ [i alta este orochie când mergila teatru. Evident,vom avea alt gende rochie cu alt`croial` [i alt im-

primeu. Nu chiarneagr`, c` e[ti

tân`r`, dar nici sàr`]i ca un tablou al

lui Picasso.

Film

Olympus Has Fallen

Regia: Antoine Fuqua

Cu: Gerard Butler,

Aaron Eckhart,

Morgan Freeman

Gen: Ac]iune,

Thriller

Premier` \nRom~nia:05.04.2013

Oblivion

Regia: Joseph Kosinski

Cu: Tom

Cruise, Mor-

gan Free-

man, Olga

Kurylenko,

Andrea Rise-

borough

Gen:Ac]iune,

Aventuri, SF

Premier` \n Rom~nia:12.04.2013

Jagten

Regia: Thomas Vinterberg

Cu: Alexan-

dra Rapa-

port, Mads

Mikkelsen

Gen: Dram`


Admission

Regia: Paul Weitz

Cu: Paul

Rudd, Tina

Fey

Gen: Comedie


Scary Movie 5

Regia: Malcolm D. Lee

Cu: Charlie

Sheen, Ashley

Tisdale, Lind-

say Lohan

Gen: Comedie,

Horror, Thriller


Mamaia

Regia: Jesús del Cerro

Cu: Stela

Popescu,

Valentin

Teodo-

siu,

M`d`lina

Anea

Gen:Comedie


Iron Man 3

Regia: Shane

Black

Cu: Robert

Downey Jr.,

Guy Pearce,

Gwyneth Pal-

trow, Jon

Favreau, Don

Cheadle,

Ben Kingsley

Gen: Ac]iune, Aventuri, SF

Premier` \n Rom~nia:26.04.2013

The Incredible

Burt Wonderstone

Regia: Don

Scardino

Cu: Olivia Wilde,

Jim Carrey, Steve

Carell, Steve

Buscemi

Gen: Comedie


Câinele

japonez

Regia: Tudor

Jurgiu

Cu: Victor

Rebengiuc,

{erban Pavlu

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia: 29.04.2013

Premierele lunii aprilie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

1

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

5/04ConCert trooPer & iriS

Trooper va pune în premier` înscen` conceptul „An Iron Tribute”,avându-i al`turi pe membriiforma]iei Iris. Spectacolul se anun]à fi cea mai grandioas` produc]iesemnat` de Trooper, pân` acum.Concertul va însemna o întâlnireîntre dou` genera]ii: membrii„Na]ionalei de Rock a României” voravea rolul de invitat special înshowul celei mai apreciate forma]iirock a momentului: Trooper.Arenele Romane, Bucure[ti

8/04ConCert vi}a De vie

Vi]a de Vie va sus]ine un concertspecial cu ocazia lans`rii nouluialbum “Acustic”. Invita]ii specialiai serii sunt: R`zvan Suma, Alexan-drina, Florin Ochescu [i EugenCamischi. Albumul “Acustic”con]ine 13 piese. Teatrul Na]ional,Bucure[ti

21/04ConCert Corul maDriGal

Corul Na]ional de Camer` MADRIGAL aniverseaz` 50 de anide activitate, cu prilejul concertu-lui extraordinar cu tem` pascal`.Acesta se va desf`[ura subbagheta dirijorului Voicu Popescu[i va cuprinde lucr`ri din reperto-riul bizantin, clasic [i contemporanromânesc. Manifestareamarcheaz` începutul turneuluina]ional care va mai cuprindeurm`toarele ora[e: Piatra Neam],Bacù, Suceava, Foc[ani, Bârlad [iIa[i. Ateneul Român, Bucure[ti

11/04ConCert vunK

VUNK va sus]ine un concert, promi -]~nd s` ofere fanilor o sear` de neui-tat. Hard Rock Café, Bucure[ti

26/04Gala Premiilor

StanD uP ComeDy

Celebrul comediant ventriloc JIMMY

TAMLEY ajunge în premier` în

Româ nia, în cadrul celei de a treia

edi]ii a Galei Premiilor Stand Up

Comedy. Jimmy este considerat cel

mai spectaculos [i mai tehnic artist

p`puşar ventriloc din Europa. Cea de

a treia edi]ie a Galei Premiilor Stand

Up Comedy va fi întregit` de presta -

]iile unora dintre cei mai îndr`gi]i co-

median]i din România: Badea, Costel,

Teo, Micutzu, Sorin [i Radu.

28/04ConCert Divna &Dan PuriC

Dou` nume de prestigiu, DIVNALJUBOJEVIC & DAN PURIC, se întâl-nesc pentru a celebra prin actul artis-tic cel mai mare eveniment alOrtodoxiei, Învierea lui Hristos, într-un eveniment de înalt` ]inut`, pro-gramat pentru Duminica Floriilor, laAteneul Român.

10 Stop to shop

|n zona tumultoas a jurnalismului ce implicun grad ridicat de risc, Christian Sabbagh a de -monstrat romnilor maibine de un deceniu c re-porterul de investiga]ieeste, \n felul su, un ca -valer al drept]ii, al cruicuraj asumat este o filo -sofie de via], o formde lupt. Despre via]a luica un film de ac ]iune s-au scris sute de ar ticole[i s-au purtat dez bateriaprinse. |n pos tura deprezentator al principalu-lui jurnal de {tiri de laKanal D, Christian Sabbagh a ales un stilper sonal [i cald de a pre -zenta [tirile. Este ca unprieten care poves te[tecelor dragi despre lumea\n care trim, avertizn -du-i de pericole [i \nche -indu-[i presta]ia jur na lis-tic \ntr-un mod original:„Ave]i grij de dumnea -voastr, o noapte li ni[ ti -t!” pentru c – pa ra fra-zarea lui – “Unde empatie nu e, nimic nu e!”

intErviu

Curaj {n linia {nt i a jurnalismului

christiansabbagh

E[ti un libanez n`scut laV`lenii de Munte. |n plin co-munism, ce a \nsemnat sài un tat` din ]ara mereu \nr`zboi [i mereu prezent` la[tiri externe \n telejurnaleleceau[iste?Christian Sabbagh: C~nd e[ti

copil, vezi lumea altfel. La aceavre me nu puteam s` fac deose-biri \ntre cele dou` ]`ri... |mi amin tesc doar c` magazinele dinBeirut erau frumos luminate, cureclame multicolore [i pline cu ju -c`rii. Eram captivat. La V`lenii deMunte, libr`ria din centrul ora [uluiar`ta mai degrab` ca o b`tr~ n`care fusese c~ndva co che t`, darcare nu mai era \n ton cu moda.P`rin]ii \mi aduceau me reu bom-boane, ma[inu]e din me tal, pungi\ntregi cu gum` de mes tecat, pecare le \mp`r]eam cu verii mei [iprietenii de joac`. Nu-mi opreamnimic, [tiind c` mie are cine s`-mi

aduc` \ns` lor, nu! Mi se spuneaLibanezu’, o pore c l` de care n-amsc`pat nici ast`zi.

Cum a fost copil`ria ta,\mp`r]it` \ntre frumoasazon` a Munteniei [i Beirutulsf~[iat de r`zboaie?C.S.: A[ putea spune c` am

avut, concomitent, dou` copil`rii:una frumoas`, lini[tit`, [i alta tu-multuoas`. De V`lenii de Muntem` leag` amintiri pl`cute, precumziua \n care am devenit pionier,co lindatul iarna, sc`ldatul la g~r -l`. Bine, mai erau [i momentetris te, ca de exemplu c~nd p`rin]ii

mei plecau \n Liban [i m` l`sau\n grija m`tu[ii mele. {tiam c` erao desp`r]ire temporar`, de doarc~ teva luni, dar pentru mine p` -rea o ve[nicie. {i aceste st`riaveam s` le trìesc p~n` \n clasaa patra, c~nd p`rin]ii au decis s`m` ia definitiv \n Liban. Era o pe-rioad` de acalmie total`, via]a sedesf`[ura normal, iar toate con-fesiunile religioase p`reau s` fiajuns la un consens. Nu a duratmult [i r`zboiul a re\nceput acolo.Astfel aveam s`-i cunosc ferocita -tea sub toate formele [i nu mi s-a \nt~mplat doar mie. To]i li ba -ne zii din genera]ia mea au trìtaceast` nedorit` experien]`. Amdevenit f`r` voie martorii unui r`z -boi absurd [i ilogic. Am crescut cuspaim` \n suflet c` \n ur m` toareaclip` fiecare dintre noi poate fiurm`toarea victim`. Moar teap~ndea oriunde, fie c` te \ntorceaide la [coal`, c` mergeai la cum -p`r`turi sau te duceai duminica labiseric`. Am avut \ns` noroc...

Ce amintiri [i \nv`]`turi ]i-aur`mas de la tat`l tù [i dinBeirut?C.S.: Tat`l meu era un idea -

list. M-a \nv`]at s` respect oa-menii, s` fiu un om cinstit \nvia]`, s` nu dau niciodat` \ntr-unom c`zut, la sensul figurat, evi-dent, s` m` \nv`] cu greut`]ile demic, pentru c` indiferent c~t demul]i bani ai avea, poate veni o zic~nd nu mai ai nimic. {i atuncitrebuie s` o iei de la cap`t. Acestlucru i s-a \nt~mplat chiar lui.Odat` cu izbucnirea r`zboiului, fa-milia noastr` a s`r`cit. Tata in-vestise to]i banii \ntr-un hotel

Am avut, conco -mitent, dou`

copi l`rii: una fru- moa s`, li ni[ tit`, [ialta tumultuoas`.

Stop to shop 11

intErviu

care, din 1977 p~n` \n 2002, afost ocupat de refugia]i. De fapt,a fost r~nd pe r~nd, ocupat depalestinieni, israelieni, sirieni [idiferite mili]ii [i bombardat sis-tematic. |n tot acest timp, a fost[i cartier general al acestor ar-mate [i fac]iuni militare.

De[i nu ai putut din cauzacet`]eniei, ]i-ai dorit s` deviipoli]ist. De ce?C.S.: Este un vis pe care mul]i

dintre noi l-au avut \n copil`rie: s`devii cavaler al drept`]ii, s`-i aperipe cei slabi [i c`rora li se face oinjusti]ie, s` fii bìatul bun, aido -ma eroului care apare subit [i tescoate dintr-un impas. Dar via]ase pare c` avea alte planuri cumine. Chiar dac` sunt rom~n, \nochii unora r`m~n doar un arabcare dorea s` intre \ntr-o astfel destructur` pentru a ob]ine informa -]ii pe care, probabil, s` le ofereunei puteri strìne. I-am \n]eles [inu am \nvinov`]it pe nimeni, pen-tru c` este dreptul fiec`rei ]`ri s`-[i ia m`suri suplimentare deprecau]ie.

Ai ales jurnalismul dindragoste pentru reportajelelui Geo Bogza. Ce alte mo dele jurnalistice te-aumai influen]at sau ]i-aust~rnit admira]ia?

C.S.: Sunt foarte mul]i... Pasi-unea mea pentru scrierile lui GeoBogza sau Brunea Fox se explic`prin simplul fapt c` aveam nevoiede c~teva modele profesionale \nvia]`. C`r]ile scrise de ei m-aufascinat \nc` din adolescen]`,pentru c` ambii reporteri f`ceauun decupaj al lumii \n care trìm:s`r`cie, dezn`dejde, injusti]ie, so-cietate inegal`, boga]i/s`raci.

Ai o licen]` \n jurnalism [ifilosofie [i un master \nfilosofie. Cum ]i-a influen]atfilosofia alegerile \n profesiade jurnalist?C.S.: Cu to]ii ne d`m cu p`re -

rea, fie c` vorbim de politic` saude showbiz. Deci, avem convin-geri filosofice! Ra]ionamentul evalid, dar dincolo de acest lucrufilosofia te preg`te[te pentru olume moral`. C~nd vezi c` trìe[ti\ntr-o lume \n care unii au preamult [i al]ii deloc, \ncepi s`-]i pui\ntreb`ri [i s` cau]i expli ca]ii: veiconstata c` inegali ta tea social`va aduce \ntotdeauna cu sineconflicte. A[adar, dac` \ndrep]isocietatea, \ndrep]i [i oamenii. {icum po]i face acest lucru? Suntenorm de multe forme de lupt`...Eu am ales calea jurnalismului.

Ai debutat la Jurnalul Na]io -nal \n 1993, cu o anchet`despre o re]ea de trafican]ide cafea care p`gubiser`statul rom~n cu c~teva miliarde de lei. Ce senti-ment ]i-a oferit un aseme-nea \nceput \n for]`?C.S.: Am fost fascinat, mai

ales c` ancheta aceea a avut [i

urm`ri. A fost demontat` o\ntreag` re]ea de evazioni[ti. {i,din acel moment, am \nceput s`prind gustul pentru genul acestade anchete. M` sim]eam ca unmic detectiv care vrea s` fac`lumin` \ntr-un anume caz.

Dup` 6 ani de pres` scris`,]i-ai f`cut debutul \n televi -ziune \n calitate de cores -pondent de r`zboi \n fostaIugoslavie. Cu ce fel de peri-cole se confrunt` jurnalistulde r`zboi? Ce calit`]i tre-buie s` aib`?

intErviu

12 Stop to shop

Gloan]ele [iobuzele nu aleg,

chiar dac` pevesta ta scrie

PRESS.

Sunt enorm demulte forme de

lupt`... Eu am ales calea

jurnalismului.

intErviu

C.S.: Simplu: un corespon-dent de r`zboi trebuie s` [tie c`\n orice moment poate pl`ti cuvia]a cutezan]a sa de a transmitedintr-o zon` de conflict. Manu -alele corespondetului de r`zboisunt utile unui \ncep`tor, dar pefront sfaturile nu-]i asigur` supra -vie ]uirea. Gloan]ele [i obuzele nualeg, chiar dac` pe vesta ta scriePRESS. Moartea te p~nde[te lafiecare pas pe care-l faci. Trebuies` ai nervi de o]el, o st`p~nire desine fantastic`, ca s` po]i trans-mite dintr-o zon` curpins` dehaos. Eu zic c` dac` pui marepre] pe via]a ta [i mai e[ti [i ghi -nio nist de felul tù, e mai bine s`-]i alegi o alt` meserie \n via]`.

Exist` vreo experien]` de pefront care te-a marcat?C.S.: Una din cele mai

cutremur`toare aminitiri o am dinIugoslavia. Mai exact, c~nd amvizitat concernul Zastava, la scurttimp dup` bombardarea lui. Secre zuse, ini]ial, c` acolo se fabri -c` armament. Numai c` \n mo-

mentul bombardamentului, pebenzile de produc]ie erau doar au-toturisme Yugo. Ce m-a marcat,nu a fost atacul aerian \n sine, cifaptul c` sub ruinele fumeg~ndeerau \ngropate pentru totdeaunadestinele a zeci de mii de familii.|n doar c~teva minute, locuitoriidin Kragujevac ajunseser` cer[e -tori \n propria ]ar`.

Timp de 10 ani ai prezentatla Prima TV emisiunea „112-Poli]ia \n ac]iune”, cu carete identificai \n mod fericitca profesionist. Ce riscuripresupune jurnalismul de in-vestiga]ie?C.S.: Jurnalismul de inves-

tiga]ie e ca [i o coresponde]` der`zboi. Tot pe teren minat \]i facidocumentarea. Singura diferen]aeste c` pe front [tii \n ce zon` sedau luptele. Aici, nu cuno[ti acto -rii. Pleci de la un fir [i ajungi la oplas` de pìanjen care tot ]ese.

Care este cel mai interesantsau [ocant caz pe care l-ai\nt~lnit investig~nd al`turide Poli]ie?C.S.: Cred c` foarte multe

cazuri au fost interesante. M-a[opri la dou` momente cheie [i laoamenii care au f`cut istorie \nacele clipe. Primul se refer` launda de [oc provocat` \n Italia deuciderea Giovannei Reggiani dec`tre un rom~n pe nume Mailat,al doilea, la un caz de-o gravitate[i mai mare, consumat \n Olanda[i care a declan[at o campaniede imagine negativ` la adresanoas tr`. Aceste acte izolate aufost exploatate politic, devenind

in strumente de propagand`. Ni[ -te poli]i[ti absolut remarcabili aureu[it s` contracareze toate aces -te atacuri devenind astfel perso -naje cheie, \ntr-o ac]iune dean ver gur` extrem de util` [i

benefic` ]`rii noastre. |n 2007, \nEinhoven-Olanda, doi rom~ni [o -cau opinia public` prin cruzimeaatacurilor lor. Nu le era cunoscutìdentitatea [i-n pofida tuturor efor-turilor, agresorii erau de neg`sit.Poli]i[tii olandezi m-au contactatprin intermediul ambasadei de laBucure[ti, cu rug`mintea de aprezenta cazul. Ceea ce am [if`cut. La scurt timp, autorii aveaus` fie prin[i, undeva \n apropiereaBra[ovului. |n aceea perioad`,rela]iile dintre Rom~nia [i Olan -

Stop to shop 13

da erau destul de tensionate, iardup` rezolvarea acestui caz, am-basadorul regatului ]`rilor de Josla Bucure[ti, Excelen]a Sa JaapWerner [i-a schimbat atitudinea.A \nceput s` aib` numai cuvintede laud` la adresa pro curorilor [ipoli]i[tilor rom~ni. Ce vreau s`spun este c` \ntr-un moment ten-sionat pentru Rom~ nia, c~]ivaspeciali[ti au reu[it s` schimbe,\ntr-o perioad` relativ scurt`, per-cep]ia despre rom~ni [i Rom~nia.Nu mai eram considera]i s`lbaticiidin Est. De data aceasta eram \nochii occidentalilor ni[te parteneride \ncredere!

|n prezent, e[ti jurnalistulprincipal la pupitrul [tirilorde la Kanal D. Ce te-a deter-minat s` alegi acest` form`de exprimare jurnalistic` [iacest post de televiziune?C.S.: Totul s-a \nt~mplat

printr-un accident hidraulic, cumar spune Henri Coand`. M` duse -sem pentru altceva la Kanal D.|mi doream s` realizez o emisiunede investiga]ii, iar conducerea mi-a propus s` fac o schimbare \nvia]`, mai exact s` prezint princi-palul jurnal de [tiri. A fost o mareprovocare pentru mine...

Ai un stil foarte personal dea prezenta [tirile, de parcài vorbi unor prieteni, nu

unui public larg [i nev`zut.Cum ]i-ai format acest stilunic?C.S.: Cu c~teva zeci de minu -

te \nainte de a intra \n direct,aveam sentimentul unui miel caree dus la tìere. |mi sim]eam gurauscat`, parc` [i aerul din studiodevenise irespirabil. |mi era tea -m` c` nu o s` pot duce la bunsf~r [it jurnalul [i c` milioane deoameni vor r~de de mine. M-ama[ezat pe scaun, din regie mi sespunea \n casc` c` mai am 10,9, 8 secunde... {i a venit gong-ulfinal. Am spus pentru prima oar`bun` seara doamnelor [i dom-nilor [i, parc` din acel moment,am \nceput s` m` relaxez. Eu nuam luat nici cursuri de dic]ie [inici tehnici de actorie nu am \nv` -]at. Am avut un training de la spe-ciali[ti din Turcia pentru jurnalulde [tiri de la Kanal D care mi-auexplicat formatul [i cum s` in-te rac ]ionez cu publicul. Singuramea [ans` era s` fiu eu, a[acum sunt \n via]a de zi cu zi. Càm mai dat o b~lb`, c` mi-a maisunat telefonul \n direct [i c` am[i r`spuns... au fost lucruri pecare publicul nu le-a taxat. Pe oa-meni nu-i po]i min]i, ei sunt ceimai fini psihologi, cei mai buni ob-servatori! Parafraz~ndu-l pe MarinPreda, dac` empatie nu e, nimicnu e!

Ai un salut pe care telespec-tatorii \l cunosc ca pe unbrand de persoan`: „Ave]igrij` de dumneavoastr`, onoapte lini[tit`”. Care estepovestea sau semnifica]iaacestui salut?

C.S.: Eu \i v`d pe telespecta-tori ca pe membrii familiei mele,ca pe mama, sora, fratele [ibunicii mei. Eu nu vorbesc cuprompterul, ci cu oamenii.

Ai trecut de multe ori la unpas pe l~ng` moarte. Cesentimente ai trìt, ca om [ica jurnalist, \n acele mo-mente?C.S.: Dar de c~te ori nu am

trecut pe l~ng` moarte \n Liban.{i culmea, de fiecare dat` eram\nso]it de Louise. Ultima dat`, se\nt~mpla \n 2005. O rochie cum -

intErviu

14 Stop to shop

Eu \i v`d pe tele-spectatori ca pemembrii familiei

mele.

Cu to]ii suntemdatori o moarte.

p` rat` de so]ia mea ne-a salvatvia]a. C~t timp a probat rochia [ia cùtat c~teva accesorii, la nici600 de metri de locul \n care neaflam, a explodat o ma[in` cap-can`. Premierul libanului RaficHarriri [i alte 25 de persoaneaveau s` moar` \n acel atentat.Cu siguran]` c`, dac` Louise nuar fi cump`rat acea rochie, ast`zinu mai eram vii. Dac` iube[ti via -]a [i o pre]uie[ti, vei sta departede necazuri. Dar cu to]ii suntemdatori o moarte. Cum e mai bine?S` mori la[ sau demn? Eu aleg adoua variant` [i, sincer, niciodat`nu am pus pre] pe via]` mai multdec~t trebuie.

Faptul c` e[ti membru ono -rific al Corpului de poli]i[ti [ic` ai colaborat din plin cuPoli]ia la prinderea infracto-rilor compenseaz`

ne\mplinirea visului dincopil`rie de a fi poli]ist?C.S.: |nseamn` foarte mult

pentru mine. M` onoreaz`! Amscrisoarea tuturor acelor poli]i[ticare m-au considerat un camaradde-al lor. Vorbim de elita poli]iei,la créme de la créme, cum spunfrancezii. Compenseaz` enorm. Oapreciere e foarte important` \nvia]a unui om, mai ales a unuiacare [i-a dorit s` poarte uniformade poli]ist.

Ai afirmat de mai multe oric` infractorii nu te sperie [iai dovedit-o cu prisosin]`.Cum ]i-ai [lefuit aceast`pre]ioas` tr`s`tur` de caracter numit` curaj?C.S.: Sunt de principiul c`

rùlui nu-i po]i r`spunde dec~tdac` e[ti fa]` \n fa]` cu el. E im-portant s`-l prive[ti \n ochi [i s`la[i frica deoparte. V` rog s`\n]ele ge]i, nu sunt dependent deadre nalin` [i nici incon[tient.|ntot deauna m` g~ndesc la fa-milia, la via]a mea, dar totodatàm con[tiin]`. Ca atare, iau atitu-

dine aleg~nd ca modalitate de ex-primare metode jurnalistice. Pen-tru un jurnalist, important nu esteatacul la persoan`, ci verbul „aspune”. Esen]ial este modul cumspui [i cum determini o reac]ieimediat`.

Ce rela]ii ai cu copiii tì?Care este mo[tenirea spiri-tual` pe care vrei s` le-otransmi]i?C.S.: Pì c~nd sunt cu ei, dau

\n mintea lor. Ne juc`m de-a doc-torul [i pacientul, de-a c`lu]ul, de-a v-a]i ascunselea. |ncerc s`-i\nv`] limba arab`, pentru c` e im-portant` pentru viitorul lor. |nfond, Libanul este cea de-a doualor patrie. Trebuie s` cunoasc` is-toria ]`rii, tradi]iile, pentru c` vorsau nu, \i leag` multe de acea]ar`. |n primul r~nd, originea.

Ce planuri de viitor ai ca jur-nalist?C.S.: Nu-mi fac planuri, pentru

c`, de cele mai multe ori, atuncic~nd mi-am propus ceva, nu s-arealizat. |mi doresc s` practicaceast` meserie p~n` voi ie[i lapensie. {i aici nu m` refer doar laTV pentru c` pe sticl` nu po]ir`m~ne toat` via]a. Vine o vremec~nd trebuie s` cedezi locul cuivacu mult mai t~n`r [i mai caris-matic dec~t tine…

Felicia Chirv`[oiu

intErviu

Stop to shop 15

|mi doresc s`practic aceast`

meserie pân` voiie[i la pensie.

16 Stop to shop

EvEnimEnt

Celebru l brand br itanic, Burberry [i-a prezenta t \n Kensigton Ga rdensdin Hyde Pa rk, Londra, colec]ia Prorsum toamn –ia rn 2013. Temacolec]iei a fostTrench Kisses, ia rleit-motivu l im-pr imeu l cu inimi.Text: Carmen Cristea

Foto: Burberry

From london...with love!

trench Kisses din colec\ia toamn` – iarn`

Burberry Prorsum 2013

Christopher Bailey,chief creative officer Burberry, a

avut-o ca “muz`” peChristine Keeler, unmodel brita nic celebru[i controversat al ani -lor ’60. Scopul lui afost s` creeze o co -

lec ]ie stilat`, dar, \nace la[i timp, amu zan -

t`. “Am avut ideea de amixa latura sexy cu cea clasic` abrand-ului Burberry, de aceea amcùtat ]es`turi care s` exprimeacest lucru”, a declarat Bailey.

Astfel, gabardina din bumbac(material patentat de Burberry) [ica[mirul str`lucitor au fost juxta-puse cauciucului transparent,

EvEnimEnt

Stop to shop 17

Foto: Maurits Sillem

18 Stop to shop

EvEnimEnt

pielii peliculizate [i celei din pi -ton, \n timp ce imprimeurile ani-mal [i inimile au predominat \naceast` colec]ie. Pe l~ng` cla-sicele trenci-uri, reinterpretate \nmultiple feluri, au fost prezentatefuste [i rochii conice, pantalonitrei-sferturi [i topuri scoic`, \ntr-opalet` generoas` de nuan]e debej, grena, auriu, negru [i alb.

Dintre accesorii, s-au evi-den]iat ochelarii cu rame animalprint, curelele aurii, gean ta TheCrush [i platformele Kitten.

cara delevingne [i Karlie Kloss

Modelele, printre care s-auaflat Cara Delevingne [i KarlieKloss, au purtat pentru primaoar` lac de unghii Burberry, \ntr-o nuan]` de grena [i au fost ma -

chiate cu produse de frumuse]eale celebrului brand britanic. Eleau defilat pe muzica soli[tilorMisty Miller, Paloma Faith [iTom Odell (artist BurberryAcoustic), care [i-a lansat cuaceast` ocazie single-ul dedebut, “Hold Me”. “A fost su-perb! Este prima oar` c~nd amdefilat pentru Burberry. Este un

brand britanic iconic. M-am sim -]it onorat` s` particip la acestshow”, a declarat top-modelulKarlie Kloss.

Invita]i de renume

|n primul r~nd s-au aflat AnnaWintour, redactor-[ef al Vogue

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Foto

: Dav

e M

. Ben

ett

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Stop to shop 19

EvEnimEnt

USA, actri]ele Freida Pinto, KateBeckinsale, Melanie Laurent,Olivia Palermo, top modelulRosie Huntington-Whiteley, Prin -]ul Albert de Monaco, precum [isoli[tii Tinie Tempah [i Rita Ora.

“Christopher Bailey g~nde[tecele mai interesante prezent`ride mod`, fapt ce a schimbatcomplet peisajul s`pt`m~niimodei de la Londra [i a trans-format-o \ntr-un punct de atrac]iepentru redactorii de mod`,stili[ti sau celebrit`]i. Cred c`Londra \i datoreaz` mul]umiri!”,a declarat Anna Wintour.

“|mi amintesc c~t de fericitàm fost c~nd am primit primulmeu trenci Burberry. Aveamnou` ani. De[i a trecut cevatimp de atunci, Burberry ar`mas un brand foarte actual [imodern, iar acest lucru i se da-

toreaz` lui Christopher”, a spusKate Beckinsale.

“Este cel mai puternic brandbritanic, este o experien]` extra-ordinar` s` iau parte la acestshow”, a declarat Rita Ora, \ntimp ce Freida Pinto s-a ar`tatentuziasmat` de faptul c` nouacolec]ie p`streaz` piesele [icroiala clasic`, dar aduce ele-mente moderne, precum accen-tele metalice.

Platforma BeautyBooth [i serviciul Runway Made to

order

Burberry a lansat platformaBeauty Booth, prin care mode leleau \mp`rt`[it fanilor imagini dinculise, realizate \n timp real. Totodat`, celebrul brand britanica dus la un alt nivel personali za -rea produselor care se realiza,p~n` \n momentul de fa]` \n ma -gazinul din Regent Street.

Astfel, show-ul a marcat de-butul serviciului Runway Made toOrder, prin care clien]ii \[i pot co-manda on-line haine [i accesoriide pe catwalk, realizate la co-man d`, personalizate cu pl` cu]egravate, care vor fi livrate \nnou` s`p t`m~ni de la lansareacomenzii.

Peste 1,6 milioane de utili za -tori Twitter au urm`rit ima gini dintim pul show-ului, po s tate de \n su[iChristopher Bailey, iar Insta gram,Pinterest, Facebook, You tu be,Google+ sau platfor me le de so-cializare din China, Sina Weibo,Douban, Youku au postat \n timpreal fotografii sau con]inut video.Fo

to: D

ave

M. B

enet

t

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Foto

: Mau

rits

Sill

em

Filmele - muzic` \n imaginide multe ori. Sunt rela -xante, comice, horror, ro-

man tice, etc. Favoritele mele suntco mediile romantice. De[i unelefilme sunt etichetate ca fiind“comedii” sau “comedii roman-tice” nu sunt chiar ceea ce par, ca“Easy A” (P`c`toasa) sau “LOL”.Aceste filme date ca exemplu suntdespre via]a unor adoles cen]i. Eule-a[ numi “Lifestyle” sau ceva degenul. Dar, s` v` spun ce m` in-spir` la unele filme, mai ales aces-tea. “Easy A” este un film cuEmma Stone, care o interpreteaz`pe Olive Penderghast. Totul \ncepecu o minciun` care se afl` \n toat`[coala, iar ea trìe[te situa]ia“Scarlet Letter”. Nu o s` v` spunde ce. A[ strica suspansul. Ideeaeste c` \mi plac filmele de genulacesta, mai ales c` esteprim`var`, filmele cu soare. Iar \n“LOL”, \n care joaca Miley Cyrus,interpret~nd-o pe Lola Williams,este prins` \ntre prietenie [idragoste cu Kyle, pe parcurs av~ndloc o serie de \nt~m pl`ri. Poate v`reg`si]i \n acest film.

Sunt [i unele filme pe care le-a[ putea vedea oric~nd [i nu m-a[s`tura, ca “Something Bo rro wed”.Este vorba despre dou` prietene,Darcy (Kate Hudson) [i Rachel(Ginifer Goodwin) pe care le leagò prietenie str~n s` de mul]i ani,dar totul se stric` c~nd Rachel se\ndr` gos te[te de logodnicul luiDarcy, Dex, fostul ei coleg de laFacultatea de Drept. Dac` v` in-tereseaz`, pute]i s` citi]i [i cartea,scris` de Emily Giffin. Sunt ni[tefilme foarte bune, pline de in-spira]ie pentru adolescen]i.

eCranizat~insPira|ie

20 Stop to shop

tEEnagE hEartS

Foto

: ist

ockp

hoto

{i pentru c` [coala ne d` temes` prezent`m diferite situa ]ii,cl`diri, ]`ri etc., exist` docu-mentarele. Cred c` \n]elegi maibine dac` [i vezi, nu numai s`cite[ti. La documentare vreau s`vorbesc despre ultima mea ob-sesie, “Paradise Lost”. Sunt treido cumentare, produse de HBO,despre Damien Echols, JasonBaldwin [i Jessie Misskelley. Ei aufost acuza]i de moartea a treicopii. Acesta este, probabil, celmai controversat caz din justi]iaamerican`. |n fine, au fost elibera]idin \nchisoare dup` 18 ani [i 78de zile, pu[i s` cedeze prin “Alfordplea”, adic` pentru a fi elibera]i tre-buia s` spun` c` au fost vinova]i,chiar dac` nu au fost. Esteadev`rat c` filmele sunt adeseafic]iuni, dar asta nu \nseamn` c`nu pot deveni realitate. Dureaz` 2ore, dar, din nou, asta nu \nseam -n` c` nu pot c~[tiga eternitatea.

Marea b`talie este, desigur,filme versus c`r]i. Sincer, \n cazulanumitor filme avem egalitate,fiind ecranizarea c`r]ilor. Ca atare,este o situa]ie de win-win. Dar, artrebui s` \nceteze acest “r`zboi”.Mie \mi plac ambele [i e clar c`majoritatea adolescen]ilor prefer`filmele.

|ns` [i c`r]ile sunt bune. Ele \]idezvolt` un anumit fel de g~ndire.Te fac mai \n]elept, mai “citit” saudoar greu de \n]e les pentru al]ii.Oamenii de[ tep]i au carte sau,dac` nu au, clar le trebuie. CaDamien Echols: a citit c`r]i \n\nchisoare [i acum toate vorbelelui parc` sunt la fel de \n]elepteprecum c`r]iile. Mai mult, a scrisdou` c`r]i, cea mai popular` fiind

“Life after Death”. {i pentru ceicare prefer` tehnologia au ap`rut,desigur, aplica]ii de citit c`r]i on-line [i car]i audio. A[a este maiu[or [i la [coal` ca s` studiezic`r]i, s` le \n]elegi mai bineauzindu-le.

Dar cum r`m~ne cu filmelevechi? Da, [tiu, plictisitoare [i \nalb-negru. Sincer, au [i ele propiamagie [i, compar~nd un film vechicu unul nou, po]i vedea diferen]eimense: cum se cuplau oamenii,ce f`ceau, unde mergeau, ce pro -ble me aveau fa]` de zilele noastre.Este dovada cea mai u[oar` pen-tru a vedea c~t de mult s-au schim-bat oamenii [i c~t de diferite suntgenera]iile. Nu este un lucru rù \nochii mei. Toat` lumea se maischim b`, se modernizeaz`. Sigurc` exist` [i rù [i bine \n orice. Dartrebuie s` ne obi[nuim cuschimb`rile [i s` transform`mtotul \n bine. {i nu ezita]i s` citi]i ocarte crez~nd c` va fi ecrani zat`,a[a doar \]i pierzi timpul.

Voi \ncheia vorbind desprefilme, subiectul cu care, de altfel,am \nceput. }i s-a \nt~mplat vreo-dat` s` vezi un film [i s` sim]i c`vezi este exact situa]ia pe care otrìe[ti, tu av~nd o dilem` cum aiputea s` treci peste? Pì, tot tim-pul te po]i baza pe filme, pentruc` toate au un a[a-zis “happyending”, chiar [i “Titanic” sau“Schimbul”, de[i nu cred c` cine -va trece prin situa]ii asem` n` toa -re cu Titanicul.

{i, cum ziceam, filmele suntrelaxante. Te adun` cu prieteniisau familia sau \n cazul meu sin-gur`, pentru c` p~n` [i c~inelemeu fuge de la mine din camer`

cough “forever alone” cough. Demulte ori, m` g~ndesc c~t`r`bdare am s` m` uit. C~nd pun fil-mul \n DVD Player [i m` uit, pur [isimplu timpul trece repede [i \l maiv`d de dou` ori. Cel mai mult \miplace s` vi zio nez filme la pr~nz [idup`-amiaza, \n week-end-uri. Darchiar [i dup` [coal`. Doar c` \miplace s` m` uit la filmele mele fa-vorite c~nd afar` mai exist` o raz`de soare. S` citesc c`r]i afar` estefrumos, \ns` ur`sc insectele [i tottimpul sunt stresat` de ele. |nc`nu e vremea lor dar e frig, deci cums-ar spune… “You can’t plea seeveryone”.

Oamenii care chiar [tiu ce fac[i m` inspir` sunt regizorii [i sce-nari[tii. Ei pun totul \n practic`, nudoar actorii care, de obicei, joac`genial. {i dac` tot am vorbit des -pre filme, s` nu uit`m de seriale.Ele sunt un fel de filme, dar maiscurte [i mai multe.

Ceea ce m` deranjeaz` laacest gen este atunci c~nd,trec~nd de la un episod la altul, nuse mai face leg`tura \ntre ele. V`dasta rar, de exemplu la serialulmeu favorit “Girls” de pe HBO, re-gizat [i scris de Leda Dunham,care este [i protagonist \n serial.Este vorba despre Hannah,Marnie, Jessa [i Shoshanna, patrufete din New York, care au o via]òarecum dificil`. |n concluzie,filmele suntmirifice. Ceamai inspirat`conc l u z i e ,nu?

Anna B.

tEEnagE hEartS

Stop to shop 21

FaShion architEcturE

Pierre s-a n`scut \n St. Jeande Maurienne, Savoie, Fran]a, \n1914. Familia lui de]inea o afa -cere cu draperii v~ndute en-gros.Mama lui, Fraçoise, lucrase la unboutique manageriat de suro rileei. T`tal lui Balmain murise c~ndel avea doar 7 ani, iar cele maifrumoase amintiri din timpulcopil`riei erau acelea legate demagazinul \n care mama [i m`tu -[ile lui creau rochii. El se juca cumaterialele [i \[i f`cea visuri s`devin` creator de mod`.

Visul devenit realitate

Balmain a studiat arhitecturala “Ecole des Beaux Arts” dinParis, dar nu a terminat [coala. |[ipetrecea timpul liber desen~ndrochii. Decide ca o parte dintrecrea]ii s` le duc` spre vizualizarelui Robert Piguet. Acesta \i [i cum -

p`r` trei modele. Impulsionat deacest succes, t~n`rul ajunge laMo lyneux care \i promite s` \iacor de o perioad` de prob`.Odat` acceptat de marele creatoral vremii, Pierre \[i abandoneaz`studiile \n arhitectur`. |ntre anii1934 - 1939, lucreaz` pentruMolyneux.

|n 1936 a fost chemat \narmat`, iar la finele stagiului, \n1939, se al`tur` lui Lucien Le-long, lucr~nd \mpreun` pe toat`perioada ocupa]iei Parisului dec`tre nem]i.

|n 1945 \[i deschide propriaCas` de mod`, pe Rue Francois1er. Creeaz` fuste lungi \n form`de clopot [i cu talii \nguste. |[iatrage imediat clientel`, doam-nele fiind bucuroase s` des co -pere o nou` imagine pe care el opropunea femeilor. |n num`rul din15 octombrie 1945 al Vogue sescrie: “Pierre Balmain – o Cas`

R`mâi la principiile de baz` ale

modei [i vei fi\ntotdeauna \n

armonie cu celemai noi trend-urif`r` a le c`dea

prad`.Pierre Balmain

Pierre Balmain

P~RINTElE lUI “JOlIE MADAME”

22 Stop to shop

nou` \n acest sezon – a fostsenza]ia prezent`rilor de mod` dela Paris Couture. De[i colec]iilesale sunt pline de idei, nu exist`nicio urm` de “bazar”, ci doarhaine frumoase pe care chiar \]idore[ti s` le por]i. “Fermec`tor”[i “Dragu]” au fost adjectivele celmai des auzite \n timpul pre -zent`rii...”. Femeia lui Balmain adep`[it momentul r`zboiului cudestul` serenitate [i [arm,f`c~ndu-[i reve nirea c`tre opu -len]` prin haine decorate.

Talentul sù de designer con-sta \n abilitatea de a crea costu -me simple, adaptate, dar [i ro chiide sear` somptuoase, f`r` \nsà pierde linia supl`, elegant`.

Anii lui Balmain

|n anii 1950, Balmain a luatparte al`turi de Dior la popu-larizarea “New Look”. |n 1951 [i-a deschis filiale \n State, v~nz~ndhaine ready-to-wear. Succesul sùamerican i se atribuie faptului cà fost capabil s` traduc` modafrancez` \n haine pe stilul fe-meilor americane, la o scar` lar -g`, dar f`r` a compromite stilul.

Balmain a creat [i multe co -lec ]ii sport tot pentru pia]a ready-to-wear. Tot \n perioada anilor ’50el a popularizat hainele de zi, dar[i pe cele pentru sear`, cre~ndun trend pentru rochiile purtatesub jachete. Jachetele lui erautìte larg, pentru a oferi volum \npar tea din spate, iar adeseaaveau pe jum`tate [i o centur`.De vine trend-setter cu capele cre-ate. Autoarea american` GertrudeStein, prieten` apropiat` a lui Bal-

main, salut` apari]ia “New FrenchStyle”. Imaginea unei femei active- care nu sufer` represalii, este\mbr`cat` f`r` cusur, elegant` [iare o atingere evident` de inde-penden]` \n \ns`[i natura ei - aprins \n acea vreme [i a fost de -numit` “Jolie Madame” - icon alanilor 1950. |n vremea \n careNew Look-ul, influen]at deJacques Fath, Christian Dior [iPierre Balmain, era criticat \n Eu-ropa, dar prindea aripi \n SUA [ichiar avea s` influen]eze “Ameri-can Look” al lui Claire McCardell,Belmain \nregistra succes pe am-bele continente. {i asta datoritèlegan]ei sale simple [i a con-struc]iilor impecabile.

Anii 1960 au marcat ore\nnoire pentru Pierre Balmain. Ela folosit textile sculpturale pentrucrea]ii care puteau s` suportestructur` pur` [i contraste aletìeturii [i stilului. Vogue scria c`“fustele eve niment” erau spe-cialitatea lui Balmain; ele erauadesea com ple tate cu motivebrodate precum frunze sau cire -[e. Silueta \mbr`cat` de o fust`plin` a fost parte a noului luxpostbelic. Crea]iile lui eraumereu construite cu mare aten -]ie. Detaliile sem n`turii sale in-cludeau draperii sau cape pentruumeri, precum [i cape din blan`,man [oane sau ornamente.

designer de filme [iteatru

Adi]ional, crea]iile lui PierreBalmain [i-au g`sit mare cùtarela Hollywood. |ntre 1951 [i 1972,el a creat costume pentru 16filme, \n care au jucat [i staruriprecum Vivien Leigh [i Mae West.Elegan]a conceptelor sale a f`cutca Pierre s` fie solicitat de vedete[i pentru apari]iile din afara ecra -nului. De asemenea, urmare a co-labor`rii cu cetatea american` afilmului, designer-ul a \nceput s`lucreze [i pentru produc]iile cine-matografiei franceze, un exemplucelebru fiind "God CreatedWoman", film de debut al luiBrigitte Bardot.

Teatrele de pe Broadway auapelat de asemenea la el, astfelc` Balmain a creat costumelepentru Sophia Loren \n “The Mil-lionaires” (1952) [i pentruJosephine Baker \n 1964.

Stop to shop 23



Pierre Balmain a realizatgarderobe personale pentru nu-meroase staruri interna]ionaleprintre care Brigitte Bardot, Mar-lene Dietrich [i Katherine Hep-burn. Mai mult, Majestatea Sa,Regina Sirikit a Tailandei l-a alesca designer personal.

Design-urile lui Balmain con-stau cel mai des \n fuste subform` de clopot, talii imperiale [isiluete clepsidr`, care pun emfa -z` pe [oldurile femeii, pe parteadin spate [i pe bust. Crea]iile luise focuseaz` pe mi nimalism [ifrumuse]ea f`r` v~rst`, clar unavantaj dob~ndit din perioada co-labor`rii cu Lucien Lelong, dar [icu Christian Dior.

Istoricul Farid Chenoune [i“Berg Fashion Library” \i con-sider` pe Balmain, Dior [iJacques Fath ca fiind “practican]iisupremi ai genera]iei New Look.”.

Sub \ndrumarea lui Pierre Bal-main au lucrat c~]iva designericare aveau s` devin` faimo[i pecont propriu: Gerard Pipart, Jean-Baptiste Caumont, John Cava -nagh [i Karl Lagerfeld.

|n 1964 Pierre Balmain [i-ascris autobiografia, denumita "MyYears and Seasons".

A murit la Paris \n 1982.

Mo[tenirea

Dup` dispari]ia lui, tor]a a tre-cut \n m~inile lui Erik Mortensen– asistentul sù personal \nc` din1951, dar [i cel mai apropiat co-laborator. Acesta a avut grij` s`men]in` tradi]iile Casei, dar a [idezvoltat stilurile [i crea]iile. C~ndErik Mortensen a p`r`sit CasaBalmain \n 1990, a fost \nlocuitde t~n`rul Herve-Pierre, care afost designer din 1990 p~n` \n1993 at~t pentru departamentulde Haute Couture, c~t [i pentrucel de ready-to-wear.

|n 1993, Oscar de la Renta apreluat partea de design a Bal-main. El a prezentat colec]ii pen-tru Balmain aproape 10 ani, cu unmare succes. Ultima colec]iesemnata de Oscar a fost \n iulie2002. “Criticii sunt de acord, \nmare parte, c` de la Renta este

cel care a reu[it nu doar s` revi-talizeze compania, dar s` [i resta -u reze vechea reputa]ie a Caseipentru elegan]`.”, scrie JohnMajor.

|n decembrie 2001, LaurentMercier a preluat partea de ready-to-wear a Casei. |n noiembrie2002 este desemnat [i ArtisticDirector al diviziei Balmain HauteCouture. Din august 2003, este\nlocuit de Christophe Lebourg.

Numele Pierre Balmain esteasociat [i \n prezent cu un con-cept unic al elegan]ei, al clienteleicu s~nge regal [i din r~ndurilestarurilor de film, o marc` a mo -dei recunoscut` la nivel mondial.

Ast`zi, Casa Balmain areloca]ii \n capitale din \ntreagalume, de la Paris la Tokyo. Sediulcentral r`m~ne \n Fran]a, dar aucreat [i e-store [i v~nd [i prin Bar-neys [i Nordstrom \n State.

Divizia de ready to wear, fon-dat` \n 1970, a avut un impactgradual pe pia]`, iar \n prezent arerezultate foarte bune, cu peste220 de licen]e la nivel mondial.

De[i recunoscut pentru crea -]iile din mod`, el a dat na[tere [iunor parfumuri luxoase, de maresucces, acestea fiind parte dinca sa Balmain [i ast`zi. Chiardac` rochiile sale sunt conside -rate extrem de formale [i conser-vatoare \n compara]ie custan dardele actuale, ele r`m~nf`r` v~rst`. Crea]iile sale inconice[i influen]ele lui pot fi observate\n fiecare sezon de bal [i nunti.

Astfel, numele Pierre Balmain[i mo[ternirea sa continu` s`trìasc`.

Roxana Bichi[

24 Stop to shop

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Indiferent de com-bina]ia cromatic` pecare o preferi, dungiler`mân \n vog` [i \nsezonul cald.”

Magazinele TRENDSby Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro


26 Stop to shop

Adina Buzatu:

Culorile vibrante vorda personalitate ]inutelor din acestsezon.”


Stop to shop 27


Adina Buzatu:

“{i \n acest sezon sepoart` sacourilescurte [i cambrate.”



28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“|n aceast` prim`var`se poart` c`m`[ilecu guler \ngust [iascu]it.”


/


Stop to shop 29

Adina Buzatu:

“Integreaz` papionul\n ]inute casual. Tres Chic!”


/

30 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

Agraf`meli melo14,99 RON

e[arfameli melo89,99 RON

Portofelmeli melo59,99 RON

inelmeli melo39,99 RON

Geant`meli melo109,99 RONBr`]ar`

meli melo69,99 RON

Cerceimeli melo19,99 RON

Coliermeli melo59,99 RON

32 Stop to shop

SpEcial

Regal de costume [i bijuterii

“suleyman magnificul – sub domnia iubirii”O produc]ie care a cuceritlumea. Un serial filmat 6zile pe sptmn, timp de12 ore pe zi. Costul unuiepisod ajunge, \n medie, la600.000 de euro. Un proiectpregtit cu un an [ijumtate \nainte. Produc -to rii, scenari[tii, designeriiconsilia]i constant de is-torici, fie c a fost vorba dedecoruri, scenariu sau deconcepe rea costumelor. A[as-ar putea rezuma “Suley-man Magnificul – Sub dom-nia iubirii”, serial difuzat deKanal D \n fiecare luni [imar]i, de la ora 20.00.

SpEcial

Costume impresio -nante [i bijuterii devaloare

Succesul unui film istoric de-pinde, \n primul r~nd, de costume[i decoruri. Dac` scenariul nueste sus]inut [i de veridicitateavizual` a cadrelor, reu[ita nupoate fi o certitudine. Nu multesunt produc]iile care aleg s`creeze de la zero garderoba (cos-tume [i bijuterii). Produc]ia luiTimur Savci, cu scenariul sem natde Meral Okay, av~nd ca regizoripe Yagmur Taylan, Durul Taylan,director artistic pe Nilufer Giritli-oglu [i designer costume pe Ser-dar Basbug, a ales s` uimeasc`.Costumele, bijuteriile [i decorurilesunt 100% create pentru serial.

Materialele din care au fostconfec]ionate costumele [i de co -rurile au fost special create pen-tru serial, nu au fost achi zi]io natesau aduse dup` ce au fostfolosite la alte film`ri. Costumelelui Suleyman [i ale celorlalte per-sonaje au fost ]esute de zeci decroitorese [i sunt inspirate dinminiaturile secolului al XVI-lea [idin costumele p`strate \ntrezidurile palatului Topkapi. M`ta -sea [i catifeaua sunt materialelefolosite cel mai mult la rea lizareavestimenta]iei specta culoa se pur-tate de personajele serialului.

“La \nceput, am crezut c` nuputem face asta, c` e mult preacomplicat, aproape irealizabil. Afost greu, pentru c`, din p`cate,nu g`seam documente scrise cudescrierea costumelor. Am fostnevoi]i s` cercet`m miniaturile [icostumele expuse \n Topkapi.M`tasea [i catifeaua au fost

folosite din plin pentru aceast`produc]ie.”, a povestit SerdarBasbug, designerul costumelor.

Halit Ergenc, actorul care \l in-terpreteaz` pe sultanul Suley-man, este cople[it de frumuse]ea[i grandoarea podoabelor [i re-cunoa[te c` acest lucru l-a ajutatfoarte mult s` \[i asimileze [i mairepede partitura actoriceasc`.“Sunt multe scene \n care purtambijuterii de sute de mii de euro penoi. C~nd port turbanul, cos-tumele, bijuteriile, m` simt foarteaproape de secolul acela [i desultanul Suleyman.”, a declaratactorul.

“Costumele, bijuteriile suntspectaculoase, au fost createspecial pentru acest serial. C~ndm` \mbrac [i \mi pun bijuteriile,m` cuprinde \ntotdeauna un sen-timent aparte, m` apropii [i maiu[or de Hurrem, personajul pe

Costumele lui Suleyman [i alecelorlalte personajeau fost ]esute dezeci de croitorese [isunt inspirate dinminiaturile secoluluial XVI-lea [i din cos-tumele p`strate \ntrezidurile palatuluiTopkapi.

34 Stop to shop

SpEcial

care \l interpretez. Toate m`t` su -rile acelea incredibile, culorile,po doa bele \mi dau sentimentulc` tr` iesc cu adev`rat \n haremulsul tanului.”, a spus MeryemUzerli.

Au fost create decoruri [i cos-tume \n conformitate cu docu-men te din secolul al XVI-lea,mi ni a turile acelei perioade aju -t~ndu-i pe designeri s` recl`deas -c` \n detaliu o lume de multapus`.

Detaliile care alc`tuiau via]aoamenilor la curtea sultanului Su-leyman au fost o provocare uria[`pentru realizatorii serialului. “Une -ori, noi descopeream cum se faceun accesoriu, o pies` de mobiliersau arm`, din cauza lipsei docu-mentelor. {aua, hamurile, de exem plu, sunt lucruri care trebuiarealizate manual, pentru a daveridicitate produc]iei. |n Istanbulmai exist` o singur` persoan`

care face a[a ceva, un b`tr~n.”, apovestit Nilufer Giritlioglu, directorartistic al serialului.

La frumuse]ea costumelor seadaug` [i interioarele palatului \ncare trìesc Sultanul [i femeiledin haremul sù. De fapt, \ntregserialul este filmat \ntr-un decorcare imit` la scara 1:1 PalatulSultanilor din Istanbul (Topkapi),o adev`rat` bijuterie architectu -ral` \n care au locuit, de-a lungultimpului, sultanii [i haremurile lor.

Din trecut \n prezentLa Istanbul, [i nu numai,

doamnele [i domni[oarele au\nceput s` caute \n magazine [ichiar s` \[i confec]ioneze rochii [ibijuterii de inspira]ie otoman`.Toate acestea [i gra]ie talentului[i d`ruirii cu care designerii seri-alului au reu[it s` reconstituiestraiele secolului al XVI-lea [i bi-juteriile pe care le purtau at~t fe-

Au fost createdecoruri [i costume\n conformitate cudocumente din secolul al XVI-lea,miniaturile acelei perioade ajutându-ipe designeri s`recl`deasc` \n de-taliu o lume de multapus`.

Stop to shop 35

SpEcial

meile, c~t [i b`rba]ii de la curteacelebrului sultan Suleyman, rea-duc~ndu-le astfel \n actualitate.

Curiozitatea oamenilor \nceea ce prive[te istoria ImperiuluiOtoman a crescut vertiginos dup`vizionarea acestui serial. Cuceri]ide povestea frumoasei Hurrem [ia lui Suleyman, fanii serialului s-au \ntors la c`r]ile de istorie [i \nmuzee, pentru a afla mai multedespre eroii lor prefera]i. |n Tur-cia, spre exemplu, v~nz`rile c`r -]ilor despre via]a lui SuleymanMagnificul au crescut cu 100%,conform cifre lor oferite de edituri.Vizitele tu ri[ tilor la Palatul Sul-tanilor din Istanbul s-au \nte]it [iele, demonstr~nd \nc` o dat` pu -terea de seduc]ie a serialului “Su-leyman Magnificul – Sub domniaiubirii”.

Creatorii de mod` [i de biju-terii au \nceput s` se inspire dincostumele [i accesoriile purtatede frumoasele din haremul sul-tanului. Colec]ii \ntregi de podoa -be au ca surs` bijuteriile purtate\n film de actori. Comercian]ii turciau intuit poten]ialul afacerii desucces dup` isteria creat` de se-rial. Astfel, au ap`rut pe internetcolec]ii de bijuterii inspirate dinserial.

“Suleyman magnificul – Subdomnia iubirii”

Serialul, cu titlul original„Muhtesem Yuzyil”, este cea maiambi]ioas` produc]ie de televi -ziune din Turcia realizat` p~n` \nprezent, care a \nregistrat \nc`din prma zi de la lansare un suc-ces fenomenal \n cele peste 40

de ]`ri \n care se difuzeaz` p~n`\n prezent. Turcia, Fran]a, Serbia,Bulgaria, Rusia, Slovacia, Libia,]`rile din Orientul Mijlociu suntdoar c~te va dintre ]`rile \n careratingurile \nregistrate de serialul„Suleyman Magnificul – Subdom nia iubirii” au fost cople[i- toare. Iar succesul serialului s-areflectat nu numai \n succesulsta]iei care l-a difuzat, dar [i \nmoda sau cultura culinar` aacelei ]`ri.

Serialul este o c`l`torie \n Ori-entul secolului al XVI-lea, c~nd laconducerea Imperiului Otomanvine sultanul Suleyman Magni-ficul, cel care prin puterea armatelor sale va amenin]a cre [ti -n tatea [i face din ImperiulOtoman o superputere a lumii.Po ve[tile din haremul sultanuluiSuleyman Magnificul, intrigile po -litice ale vremii, elemente de cul-tur` [i de civiliza]ie ale perioadeiotomane alc`tuiesc un tablou viu[i foarte bine articulat din punctde vedere scenaristic [i regizoral.Istoriile personale, precum cea asclavei care va deveni so]ia lui Su-leyman, sau cea a lui Ibrahim,marele vizir al sultanului, sunt pro -iectate \n contextul luptelor pen-tru putere de la Curte [i a celorpentru suprema]ia geopolitic`.

Decoruri [i costume specta-culoase, muzica (cu rol extrem deimportant \n economia serialului),personaje memorabile [i frag-mentele de istorie, toate acesteaalc`tuiesc o produc]ie-fenomencare a cucerit at~t publicul ama-tor de secrete de alcov, c~t [i pecel \mp`timit al dramelor istorice.

Roxana Bichi[

36 Stop to shop

Comozi, trendy[i perfec]i \n

outfit-u l zi lnic.Jean[ii nu

vor ie[inicioda tdin mod.

|i po]iasora ta cuun tr icou

sau \ipo]i

sti lizaor i asocia

cu un sacou.De-a lungu l

ani lor, acest ele-ment vestimenta r[i-a a tras adep]i,c hia r fani. De la

copii pn laadu l]i, to]i avem\n ga rderob cel

pu]in o pereche dejean[i. Casele de

mod au avutmereu gr ij ca

trend-ur i le anuales nu ocoleasc

jean[ii, astfel c eisunt mereu la mod.

FaShion nEwS

lA HOllyWOOD

JEAN{IIse poart`

Stop to shop 37

Se poart` \n Cetatea Filmu-lui, se poart` oriunde…Cunoscuta actri]` Jessica

Alba a fost fotografiat` \mpreun`cu so]ul ei, Cash Warren, [ifeti]a Haven Garner Warren, pestr`zile din L.A., purt~nd jean[i7For All Mankind. Jessica Alba[i-a pus \n valoare silueta per-fect` printr-un model skinny, \ntimp ce Cash a optat pentru opereche clasic` de jeansi, cu as-pect relaxat.

Mai mult, alte nume mari au\n garderoba lor ace[ti jean[i.Eva Mendes, Sofia Vergara, Jes-sica Biel sau surorile Kardashianpoart` modelele “Jagger”, “Co-lette”, “Roxanne” sau “Kate”ale brand-ului 7For All Mankind.

|nfiin]at \n anul2000 \n Los Angeles,California, brand-ul7For All Mankind se eviden]iaz` prin aspectul vin-tage, creat prin tocirea sauuzarea denimului, f`r` a face\ns` rabat de la calitatea mate-rialelor folosite, aten]ia acor-dat` croielilor sau detaliilor.

Jean[ii 7For All Mankindsunt comercializa]i \n peste 80de magazine din \ntreaga lume,printre care se afl` celebreleNeiman Marcus, Bloomingda -le’s, Saks Fith Avenue, Macy’s,Harrods, Harvey Nichols, Ga-leriile Lafayette. Brand-ul esteprezent [i \n Rom~nia.

Vladimir Popa

FaShion nEwS

38 Stop to shop

FaShion nEwS

Cara Delevingne,noua imagine abrand-ului

Colec]ia DKNY SS 2013 com-bin` piesele urbane cu denim,print-urile eclectice cu materialelevaporoase. Accesoriile hi-tech re-flect` spiritul actual al brand-ului.Astfel, intr-un instantaneu, mode -lul Cara Delevingne se joac` cusmart-phone-ul, \ntr-o alt` imaginepoart` rucsac, [apc` [i c`[ti pen-tru a asculta muzic` sau con-verseaz` pe laptop.

DKnYde la vampir la [nger

Vict

oria

’s S

ecre

t Fa

shio

n S

how

in N

ew Y

ork

Stop to shop 39

FaShion nEwS

De la actri]a-vampirla top modelul-an-gelic

Cara Delevingne este ima-ginea noii campanii a brand-uluiDKNY, \nlocuind-o pe actri]a Ash-ley Greene, devenit` fai moas`datorit` seriei de filme “Twi-light”. Ingenua Cara, un topmodel \n v~rst` de 20 de ani, afost fotografiat` de Patrick De-marchelier pe str`zile New York-ului.

Spontane [i pline de ener -gie, instantaneele o surprind peCara la o plimbare prin Manhat-tan, purt~nd at~t piese sporty \nnuan]e tari, c~t [i haine ele-gante [i sofisticate, \ntr-un joccromatic de alb [i negru.

|n ultimii doi ani, top mode lulde origine britanic`, Cara Dele -vingne, a cunoscut un succesfulminant. Dup` ce a debutat \nshow-ul Victoria’s Se crets, \nnoiembrie 2012, [i a pozat pen-tru campania de Prim`var`-Var`2013, Burberry Prorsum, Cara[i-a c~[tigat pe drept titlul deModel al Anului, la British Fash-

ion Awards. |n plus, ea a ap`rutpe coperta edi]iei brita-ni ce a revistei Vogue,a intrat \n lumea fil-mului, printr-un rol secundar \n “AnnaKarennina”, iar la NewYork Fashion Week a defi-lat \n 13 show-uri, printrecare Marc Jacobs [i Oscar dela Renta. Cara a fost lansat`\n lumea modei de c`tre SarahDoukas, cea care a descoperit-o pe Kate Moss \ntr-un aeroport,pe vremea c~nd avea 14 ani.Sarah a remarcat-o pe Cara \ntimp ce participa la un show demod`, \n cadrul [colii private Be-dals ale c`rei cursuri le urma.

De altfel, modelul provinedintr-un mediu privilegiat: estenepoata lui Sir Jocelyn Stevens,fondatorul sta]iei Radio Carolin,[i a copil`rit \n suburbia \nst`rità Londrei, Belgravia, av~ndleg`turi cu lumea modei \nc` demic`. Mama Carei este "per-sonal shopper", iar sora, Poppy,este la r~ndul sù model.

Vladimir Popa

Vict

oria

’s S

ecre

t Fa

shio

n S

how

in N

ew Y

ork

FaShion StylE

Top-ul asimetricturquoise cu iriza]ii va

alc`tui, al`turi de opereche de pantaloni

lejeri de m`tase, unoutfit confortabil [i ex-

trem de actual. Adaugàccesorii masive, aurii,

pentru un plus de glam.

40 Stop to shop

FaShion StylE

Pentru sear`, culoarea[i textura vor prima \nfa]a croielii. Po]i alegerochii cu o tìetur`simpl`, dar care s` seremarce printr-o culoarecu personalitate [i prinaccesorii \ndr`zne]e,a[a cum este aceast`combina]ie de turquoisecu auriu.

Colec]ia BSBPrim`var`-Var` 2013

Stop to shop 41

FaShion StylE

42 Stop to shop

Dou` ]inute carete vor salva cusiguran]` atuncicând vrei sàr`]i impecabil labirou [i s` nu fiinevoit` s` teschimbi dac`trebuie s` mergiseara la uneveniment. Pantalonii 7/8r`mân \ntendin]e [i \nacest sezon [ivor alungisilueta, dac`sunt purta]i custiletto.

Pentru cele care aleg s` poarte rochii, acestea

trebuie s` fie \ntotdea una cu accent pe talie.

Nuan]ele “minty” nu pot lipsi din

garderob` \n aceast` prim`var`.


FaShion StylE

44 Stop to shop

Bustiera, care af`cut furori vara

trecut`, poater`mâne \n dula-

pul tù [i va faceo pereche foarte

bun` cu opereche de

pantaloni 7/8.Rochia lung`,

vaporoas` poatefi purtat` cu o

pereche de san-dale flats pentru

zi sau cu plat-forme, \n func]iede efectul dorit.

Colec]ia BSBPrim`var`-Var`

2013

Inspirate dinmoda anilor ‘60,imprimeurile alb-negru dau unplus de elegan]òric`rei ]inute.

FaShion StylE

Stop to shop 45

De[i o combina]ie destulde \ndr`z nea]`, supra-punerea dintre o bluz`de dantel` [i o rochie cuiriza]ii aurii va avea unefect spectaculos seara.

Rochia asimetric` din voal [i dantel`, cu talia marcat` nu are nevoie de mai mult

decât de un colier supradi-mensionat pentru a te trans-

forma \n apari]ia serii.


46 Stop to shop

FaShion StylE

O ]inut` monocrom`pe care ]i-o reco-

man d`m dac` vreiun look fresh [i con-

fortabil. Albul [i nuan -]ele de bej sunt o

alegere sigur` \n fie -care var` [i te asi -

gur`m c` nu vor ie[iniciodat` din tendin -]e. Dac` totu[i \]i do -

re[ti un accent deculoare, alege cu

\ncredere o e[arf`supradimensionat`

care, pe lâng` efectulestetic, \]i va ]ine de

cald \n serile mair`coroase.

American vintage(Danza Boutique)

Stop to shop 47

FaShion StylE

Suprapunerile nu maisunt o noutate pentru ni-meni. Un maiou alb debumbac, o bluz` tricotat`[i pe deasupra o geac`de piele vor deveni ]inutata preferat` \n noulsezon. Fermoarul lateraleste un element des\ntâlnit \n aceast`prim`var`.

MIlA BRANT (Danza Boutique)

48 Stop to shop

FaShion StylE

Din ce \n ce mai\ntâlnit \n colec]ii,stilul urban cu accente rock sepotrive[te oric`reifashioniste carepune pre] pe confort [i este [i extrem de simplu decreat: bocanci, opereche de pantaloni scur]i,bluz` de in [i versatila geac` depiele tip biker.

NUE19.04.(Danza Boutique)

Stop to shop 49

FaShion StylE

Rochia-c`ma[èste un model cla-sic reinterpretat \n

acest sezon, \nnuan]e pastelate. Ea

\]i va oferi un looklejer dar elegant, iar

\n zilele deprim`var` se

potrive[te perfectcu cizmele createspecial pentru se-zonul cald [i cu o

geant` supradimen-sionat`.

HUMANOID(Danza Boutique)

50 Stop to shop

FaShion StylE

Fusta de piele, opies` deja clasic` \n

garderoba femeilorde câteva sezoane,

cap`t` acum cu-loarea cald` a

caramelului. Facepereche foarte bun`

al`turi de o bluz`din m`tase

monocrom`, iaral`turi de botinelewestern creaz` o

]inut` potrivit` atâtpentru office, cât [ipentru timpul liber.

HUMANOID (Danza Boutique)

52 Stop to shop

FaShion StylE

Foto

: Ser

giuZ

imbi

lsch

iStu

dio

linia siren`, precum [inuan]a de aqua-marintransform` aceast`rochie de sear` \ntr-unmodel care eman`feminitate. Jerse-ul\nnobilat de paieteleaplicate pe zona bustu-lui se va mula atr`g`torpe formele corpului tù,iar decolteul spectacu-los va da o not` sexyapari]iei tale!

Cristallini limited Editionwww.cristallini.ro

Stop to shop 53

FaShion StylE

Foto

: Ser

giuZ

imbi

lsch

iStu

dio

Alege o rochie dinm`tase natural`pentru o apari]ie delicat` [i rafinat`.Acest model esteideal pentru covorulro[u. |n plus, \nacest an se poart`nuan]ele puterniceale pietrelorpre]ioase, precumalbastrul safir!


54 Stop to shop

FaShion StylE

Jerse-ul poate fi foarteelegant \n combina]iecu paietele [i tul-ul.Rochia \ntr-o nuan]`deschis` de galben-mu[tar arat` rafinat \ncombina]ie cu sandaleaurii cu barete sub]irisau cu pantofi cu toc,\ntr-o nuan]` de verdemarin.

Cristallini limited Editionwww.cristallini.ro Fo

to: S

ergi

uZim

bils

chiS

tudi

o

Stop to shop 55

FaShion StylE

Foto

: Ser

giuZ

imbi

lsch

iStu

dio


Combina]ia din m`tasesatinat` [i voal nu aar`tat niciodat` maiseduc`tor! Aceast`rochie fermec`toare,\ntr-o nuan]` delicat`de roz pudrat, este ele-gant` [i feminin`! Te vascoate din impas la opetrecere pe malulm`rii sau la un eveni-ment de gal`.

56 Stop to shop

FaShion StylE

Inspirat` din modeleleanilor ’50, acest` rochiecu corset [i volan \njurul taliei va avantaja osiluet` \n form` declepsidr`. Nuan]a dealbastru intens va pune\n valoare deopotriv`doamnele cu piele deschis` [i p`r blond,cât [i pe cele [atenecu pielea m`slinie.


Foto

: Ser

giuZ

imbi

lsch

iStu

dio

Stop to shop 57

BEauty Shop

URBAN WEllNESSGel de du[ pentru wellnesscu portocale [i ghimbir (200 ml)

lAVERACrema BIO matifiant`

cu g`lbenele [i ghimbirpentru ten normal/mixt

(30 ml)

lAVERAGel de du[ BIOrevitali zant cuportocale [ic`tin`

lAVERAMasca BIO matifi-ant` cu g`lbenele[i ghimbir pentruten normal/mixt

SPARITUAllac de unghii vegan,nuan]a Solaris (15 ml)

lAVER

A –

Ule

i BIO

pen

tru c

orp

cu p

orto

cale

& c

`tin

` (5

0 m

l)

URBAN WEllNESS

Crem` de corp pentru wellness

cu portocale [i ghimbir (200 ml)

40lei

B&B Collection

[i Kendra

40lei

B&B Collection

[i Kendra

60lei

B&B Collection

[i Kendra

84lei

B&B Collection

[i Kendra

55lei

B&B Collection

[i Kendra

39lei

B&B Collection

[i Kendra

14lei

B&B Collection

[i Kendra

58 Stop to shop

BEauty Shop

15lei

Yves Rocher

18,9lei

Yves Rocher

45lei

Yves Rocher

45lei

Yves Rocher

28lei

Yves Rocher

32lei

Yves Rocher

HOMME FRAICHEURGel [ampon pentru p`r[i corp Aloe Vera(Flacon 200 ml)

HOMME FRAICHEURGel revigorant pentrucur`]area tenului(Tub 100 ml)

HOMME FRAICHEURBalsam revigorant

dup` ras (Flacon 100 ml)

HOMME FRAICHEURCrem` hidratant` revi -

gorant` pentru b`rba]i (Tub 50 ml)

HOMME SENSITIVE

Crem` hidratant` 3

în 1 pentru tenul

sensibil (Tub 50 ml)

HOMMESENSITIVESpum` deras pentrutenul sensibil(Aerosol 200 ml)

HOMME SENSITIVEDeodorant roll-ondelicat pentru pieleasensibil` (Flacon-bil` 50 ml)

HO

MM

E S

EN

SIT

IVE

Bal

sam

dup

` ra

s pen

trute

nul s

ensi

bil

(Fla

con

100

ml)

49lei

Yves Rocher

49lei

Yves Rocher

39lei

Yves Rocher

HOMME

FRAICHEUR

Gel revigorant

pentru b`rbierit

(Aerosol 150 ml)

Stop to shop 59

BEauty Shop

33lei

Yves Rocher12,9lei

Yves Rocher

12,9lei

Yves Rocher

33lei

Yves Rocher

28lei

Yves Rocher

SOIN VEGETAl CAPIllAIREMasc` nutri-reparatoare (Cutie 150 ml)

SOIN VEGETAlCAPIllAIRESpray protectorpentru p`rul vopsit(Flacon spray 150 ml)

SOIN VEGETAlCAPIllAIRE

Ulei reparatorpentru p`rul

uscat (Flacon 150 ml)

SOIN VEGETAl CAPIllAIREBalsam reparator pentru vâr-furi uscate (Tub 50 ml)

SO

IN V

EG

ETA

l C

AP

IllA

IRE

{am

pon

pur

ifica

tor

(Fla

con

300

ml)

SO

IN V

EGET

Al C

APIl

lAIR

E

{am

pon

pent

ru s

tr`lu

cire

(Flac

on 3

00 m

l)

18lei

Yves Rocher

60 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

Eroi de legend, carac-tere putenice, for] [icuraj fr limite, pove[tiextraordinare – iatre]eta cinematograficdeja consacrat a fil -melor de ac]iune ce facdeliciu l spectatorilor depretutindeni [i de oricevrst \nc de la \nce -puturile cinemato grafiei.Prin ochii unui lupttorprofesionist, precumpre[edintele Federa]ieiRomne de Kempo, lu-crurile se vd pu]indiferit. Este ochiul \n ]e -lept al cunosctorului…ora de

KemPospiritul de samurai în cinematografie

lEc}ia dE kEmpo

Eroi pozitivi, mentori [i cli[ee cinematografice

|n primul r~nd, protagonistulfil melor de lupt` are \ntotdeaunaun set de tr`s`turi care intr` obli -gatoriu \n fi[a postului: curaj, echi -libru, autocontrol [i foarte multfair-play. „De multe ori, protago-nistul poate s`-[i ucid` adversa -rul, dar nu o face, de[i adver sarular fi f`cut-o \n locul lui, dar tocmaiaceasta este frumuse]ea erouluiprincipal, este un erou din toatepunctele de vedere, c`ci are \ntot-deauna caracter, educa]ie, fair-play. |n cele mai multe filme deac]iune, eroul pozitiv are un men-tor. Este cam acela[i calapod ci -nematografic \n care ei \[i g`sescun mentor, apoi pleac`, fac gre -[eli, dar mentorul lor \i aduce peli nia de plutire. Cu toate acestea,mentorul nu este condi]ia esen -]ial` \n via]a real`. Este frumosdin punct de vedere al ac]iunii ci -nematografice s` aib` un mentor,este deja un cli[eu. Se \nt~mpl`

\n via]` s` nu po]i s` beneficiezide a[a ceva [i atunci educa]ia ]i-o faci singur. Acesta a fost [icazul meu, dar m` bucur foartemult c` fii mei v`d \n mine unmentor. Zilele acestea fiul meude 16 ani \[i face un tatuaj cumine ca erou principal, iar ceimici, Yani [i Timon, abia a[teapt`s` poat` face [i ei la fel…”,spune sensei Amatto Zaharia.

Filme cu spirit desamurai

Exist` multe filme ce vor s`reflecte esen]a codului moral alr`zboinicului, \ns` pu]ine reu [escaceast` performan]`. „Filmul «Ul-timul samurai» cu Ken Watanabe[i Tom Cruise repre zint` excelen -]a din punctul de vedere al spi ri -tu lui de samurai. Acest film re- flec t` foarte bine psiholgia [icom portamentul occidental, re -pre zen tate de Tom Cruise, com-parativ cu filosofia samuraiului,reprezentat de Ken Watanabe.Fiecare, \n lumea sa, este un gen-tleman. Tom Cruise are calit`]i(nedesco perite \nc`) de samurai.Cei doi stau mult timp \mpreun`[i \[i dau seama c` \mp`rt`[escacelea[i valori, iar din acest motivajung s` fie prieteni. A[a se\nt~mpl` [i \n via]`, oamenii cuvalori [i calit`]i similare se adun`mai devreme sau mai t~rziu, in-diferent de mediul din care provin.

Stop to shop 61

Eric Lee, Amatto Zaharia, Jeff Speakman, Benny "The Jet" Urauidez

Un alt film \n acela[i spiriteste Gladiatorul cu RussellCrowe, care red` foarte binespiritul r`zboinicului – gladiatorde aceast` dat` – dus p~n` lasacrificiu, pentru c` adev`ra]iisamurai, adev`ra]ii r`zboinicimerg p~n` la la cap`t [i nu seabat niciodat` de la principiilecare i-au c`lùzit. Acesta estenumitorul comun al r`zboinicului,fie c` este antic sau modern, ori-ental sau occidental”, este dep`rere Amatto Zaharia.

Legende [i actorilupt`tori

Cinematografia a creat incon -testabil modele [i eroi aproapeincredibili [i de multe ori chiar [iinvincibili, ca \n cazul faimosuluiChuck Norris.

„Chuck Norris este o legen -d` vie, un maes tru foarte res -pectat \n lumea artelor mar ]ialede peste ocean. Am cunoscut [i

al]i actori de ac]iune de la Holly-wood, adev`ra]i mae[tri ailuptei. Jeff Speakman este celcare a \nceput promovareaKempo-ului \n filmele hollywoo -diene de ac]iune. |n 1991 ajucat \n filmul Arm` perfect`, \ncare arat` ni[te tehnici de lupt`fenomenale, dup` care a maijucat \n 10-15 filme de ac]iune.Benny "The Jet" Urquidez, un altactor-lupt`tor \n filme de ac]iu -ne, nu a fost \nvins timp depeste 25 de ani \n activitatea deprofesionist, a fost un fenomenal sportului de lupt`. Eu nu pot

lEc}ia dE kEmpo

62 Stop to shop

Jeff Speakman [i Amatto Zaharia

Eric Lee [i Amatto Zaharia

Benny "The Jet" Urauidez [i Amatto Zaharia

s` spun de c~t c` pentru mineeste o mare onoare c` acestelegende vii ale domeniului mar -]ial m` consider` prietenul lor.Nu este un mit, po]i fi invincibil,\ns` doar cu o con di]ie: s` [tiic~nd s` te retragi. Numai carac-terele extrordinare [tiu c~nd s`se retrag`. Cei care mai au omic` doz` de sl`biciune da-torat` unui orgoliu imens, au im-presia c` sunt invincibili [i suntfor]a]i s` se retrag` \nvin[i”,spune sensei Amatto Zaharia.

S` creezi scenele de lupt`din filmele de ac]iune este oadev`rat` art` la care pu]ini sepricep cu adev`rat. De aceea,exist` \n istoria cinematografieifilme cu scene de lupt` memo-rabile, super-coregrafiate [i acro -batice, asezonate cu un talentregizoral perfect sincronizat.

„Pu]ini [tiu c` multe filme deac]iune de la Hollywood \l au peBenny "The Jet" Urquidez ca [icoregraf al scenelor de lupt`. Eleste \n spatele scenelor de lupt`de la Omul de fier, Omul pìan-jen [i Batman. Printre elevii luise nu m`r` actori din filme desucces precum Don The DragonWilson, Dolph Lundgren, JohnCusack, Nicholas Cage. Suntono rat c` Benny "The Jet"Urquidez este unul dintre profe-sorii mei, acesta venind \nRom~nia de mai multe ori la in-vita]ia mea. Nu se poate face unfilm de lupt` f`r` coregrafia pro-fesioni[tilor din domeniu. Chiar[i filmele cu Jackie Chan. Cine leprive[te ca pe ni[te filme decomedie, pentru c` el este unpersonaj senza]ional, ar trebui

s` [tie c` scenele de lupt` dinaceste filme sunt de o dificultatefantastic`. S` execu]i acele teh -nici cu z~mbetul pe buze, cum oface el, este extraordinar”, ex-plic` sensei Amatto Zaharia.

Puterea exempluluicinematografic umple

s`lile de lupt`

Dincolo de valoarea lor cine-matografic`, filmele de lupt` au[i un important dar [i un incon-testabil rol publicitar. „Avantajulmajor adus de cinematografie

este c` filmele de ac]iune pro-moveaz` foarte mult fenomenulsportului [i artelor mar]iale, cre -a z` o motiva]ie \n r~ndul pu blicu-lui. Aceast` promovare esteesen ]ial` [i binevenit`, iar dinacest motiv s`lile de arte mar -]iale [i de lupte sunt pline. Suntlocuri unde copiii vin f`r` s` fieobliga]i de cineva, nu se duce ni-meni dup` ei, iar aceasta pentruc`, mai mult dec~t oricine, copiii

au nevoie de eroi cu care s` seidentifice. {i este bine ca ace[tiidoli s` fie un exemplu pozitiv,c`ci se \nt~mpl` s` fie atra[i [ide modele negative mediatizateintens de televiziuni [i ziare. Oa-menii au \n general nevoie demodele cu care s` se identificela un moment dat, iar \n filmelede ac]iune, \n marea lor majori-tate, cel bun \l \nvinge pe celrù”, spune pre[edintele Federa]iei Rom~ne de Kempo.

|ns` fimele cu prea mult`tehnologie post-produc]ie dù-nea z` adesea celor ce se

viseaz` lupt`tori supereroi, se -t~nd un orizont mult prea \nalt.

„Filmele cu efecte specialede lupt`, precum Casa s`biilorzbur`toare sau Matrix aduc maribeneficii de ima gine, dar [i pre -judicii, pen tru c` oamenii ajungs` crea d` c` vor putea s`mearg` pe spice de gr~u sau s`zboa re…”, \ncheie \n ton u[orironic maestrul Amatto Zaharia.

Felicia Chirv`[oiu

lEc}ia dE kEmpo

Stop to shop 63

Amatto Zaharia, Benny "The Jet" Urauidez, Jeff Speakman

Andreea Manteaeste o prezen]`feminin`\ncânt`toare [i,totodat`, glam-our, care debor-deaz` desenzualitate [i deo elegan]ùluitoare n`scut`din simplitate,prin ]inutele vesti-mentare pe carele adopt`. Eaprezint`, al`turide M`d`linIonescu, emisi-unea “WOWbiz”,de luni pân` joi,de la ora 22.15,la Kanal D. StopTo Shop a invitat-o pe vedetaKanal D s`dezv`luie careeste rela]ia ei cumoda [i dac`shopping-ul areun efect WOW \nvia]a sa.

64 Stop to shop

shoPPing F~r~ CaBina De ProB~

AndreeaMantea

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 65

concurSS

trict

mas

culin

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 29 aprilie 2013,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTRENDS by ADINABUZATU!

Unde prezint`Christian Sabbagh [tirile?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

outfit [i starea de spirit

“|n primul r~nd, vreau s` v`spun c` sunt o persoan` care nurespect` trend-urile «fashion-iste», dar asta nu \nseamn` c`nu sunt \n pas cu moda. Dim-potriv`! M` declar adepta lu-crurilor unicat, simple, decalitate, purt~nd hainele \nfunc]ie de starea pe care o amsau de evenimentul la careasist, etc. Pot spune c` nu amun stil vestimentar anume. |miadaptez vestimenta]ia \n func]iede cum m` simt. De exemplu,dac` afar` plou` [i este frig, iareu \mi doresc s` port sandale [ifust`, a[a m` \mbrac. Niciodat`nu probez hainele \nainte s` lecump`r! |mi dau seama dintr-oprivire dac` mi se potrivesc. ”.

“Niciodat` nuprobezhainele\nainte s` lecump`r! |midau seamadintr-o priviredac` mi sepotrivesc.”

66 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

“Pot spunec` nu am un

stil vesti-mentar

anume. |miadaptez

vestimenta-]ia \n func]iede cum m`

simt.”

Rochia, feminitatea

absolut`

|n dressing-ul meu sereg`sesc toate tipurile dehaine, de la cele sport, casual,p~n` la cele mai elegante]inute, prefer~nd rochiile \n detri-mentul pantalonilor. {i asta pen-tru c` nimic nu mi se pare maifeminin dec~t o rochie. Nu exist`lucru care s` pun` \n valoaremai bine corpul unei femei dec~to face rochia.

|n ceea ce prive[te brand-uri -le, mizez pe designerii locali, pre-cum Patricia Peppe (Italia),

consider~nd c` raportul cali-tate pre] este echilibrat: lu-cruri unicat, accesibile, decalitate la un pre] rezona -bil, dar nu exclud nici m`r -

cile precum Zara, H&M.

Pasiune pentru pantofi [i gen]i

Sl`biciunea mea ves-timentar` este reprezen-tat` de pantofi [i gen]i,consider~nd c` diferen -]a de pre] enorm` pen-tru un anumit articolasociat unui brand

este dat` dec a l i t a t e aprodusului.N ic iodat`nu am dat

[i nu voi da foar -te mul]i bani pehaine.

|n schimb,atunci c~nd vine vorba

de pantofi sau de gen]i, num` uit la bani. |n dressing-ul meureg`se[ti c~teva sute de perechide pantofi, [i scumpi (precumChristian Louboutin) dar [i ieftini.

|n ceea ce prive[te «shop-ping trip-urile», am fost fascinat`de faimosul Rodeo Drive, din LosAngeles, av~nd ocazia s` cutre -ier firmele de renume din dome-niul articolelor de lux. Capi talashopping-ului nu exist` pentrumine. M` adaptez imediat laora[ul \n care m` aflu.”

Roxana Bichi[

“|n dressing-ulmeu reg`se[ti

câteva sute deperechi depantofi, [i

scumpi (precum Christian

louboutin) dar [i

ieftini.”Stop to shop 67

magazin dE SuFlEt

“|n ceea ce prive[te«shopping trip-u ri -le», am fost fasci-nat` de faimosulRodeo Drive, dinlos Angeles.”

Atât Voltaire, cât [iEmilie aveau dorin]a

de a descoperiadev`rul [i de a

scrie despre trìrilelor. Viseau s` aibùn impact asupraomenirii. leg`tura

sentimental` era cuatât mai puternic`

datorit` muncii\mp`rt`[ite, a ]elurilor

[i aspira]iilor co-mune.

68 Stop to shop

Story oF...

Povestea lor a [ocat CurteaRegelui Soare. Nu le-a p`sat denimeni [i de nimic. Au fost pre-destina]i [i au \n]eles acest lucru.Au r`mas \n istorie, iar iubirea [imunca realizat` \mpreun` vordìnui mult timp.

cultul studiului

N`scut` \n decembrie 1706\ntr-o familie \nst`rit`, Emilie afost \ncurajat` s` studieze chiarde tat`l ei. Louis Nicolas le Ton-nelier de Breteuil era SecretarPrincipal [i Ambasador Prim alRegelui Louis XIV. Datorit` aces-tor pozi]ii, avea acces la to]i mariig~nditori de la Curte, astfel c` i-aadus [i lui Emilie. Ea l-a cunsocutpe Fontenelle, secretarul Acade-mie de Sciences, \ncep~nd s`

studieze astronomia de la v~rstade 10 ani. I-a avut profesori [i peunii dintre cei mai mari matemati-cieni ai vremii: Maupertuis [i Ale -xis Clairaut. Ea primea educa ]ie lacel mai \nalt nivel, spre dispera -rea mamei care nu dorea dec~ts` o vad` m`ritat`. Pe de alt`parte, tat`l \i aranja lec]ii de c`l` -rie, de latin`, italian`, greac` [igerman`. C~nd familia sa a trecutprintr-o perioad` mai grea finan-ciar, Emilie [i-a folosit aptitudinilematematice [i a c~[tigat la jocu -rile de noroc. Cu banii, \ns`, nu [i-a luat dec~t c`r]i.

Prima dat` c~nd Emilie l-acunoscut pe Voltaire era chiar \ncasa p`rinteasc`. Avea 12 ani, iarel 25. P`rin]ii ei invitau aproape\n fiecare sear` mai mult de 20de persoane din \nalta societate

Voltaire

Emilie[i

de Châtelet

parizian`. T~n`rul Voltaire era unvizitator frecvent. Voltaire scriadespre copil`ria lui Emilie c`t~n`ra avea 17 servan]i gata s` oscarpine dac` avea o m~nc`rime.Fata era obi[nuit` cu luxul. Totconform lui Voltaire, “ea vroiacam tot ceea ce vedea, iar ve -derea \i era plin` de dorin]`.”.

La 18 ani se m`rit` cu mar -chizul Florent-Claude du Chastel-let (\nsu[i Voltaire le f`cusecu n[otin]`), un general dintr-ofamilie aristocrat`. Acesta i-a pro -mis c` nu se va opune studiilorsale, astfel c` fata a \nchis ochiila toate infidelit`]ile lui.

Dup` na[terea copiilor, ea seplictisea de moarte. Decide s` semute la Paris, unde credea c` vag`si calea de a-[i aprofundastudiile. So]ul sù nu s-a opus,g~ndind c` oricum va fi bine sàib` un reprezentant \n Capital`.

La scurt timp, Emilie devineamanta Ducelui de Richelieu,str`-str`-nepotul Cardinalului Ri -che lieu. Ducele era un om puter-nic, bogat [i extrem de frumos,invidiat de to]i b`rba]ii [i dorit detoate femeile. |ns` Emilie era oprad` total diferit`. El s-a \ndr` -gostit de ea tocmai pentru càveau ce s` vorbeasc`, iar eaadora s` converseze cu el.Povestea lor nu a durat mult, c`ciducele nu putea s` fie fidel. Fi-nalul rela]iei nu i-a transformat \nstrìni, ci au r`mas amici.

Era momentul ca Emilie s`caute pe cineva care s` o satis-fac` nu doar ca b`rbat, ci [i in -telectual. Aici intr` \n scen`Voltaire.

o sear` la oper`

Dup` 10 ani de la mariaj, \nvia]a lui Emilie reapareVoltaire. Drumurile li s-au\ncru ci[at \ntr-o sear`, laoper`. Sc~nteia s-a aprins. |n1733, Vol taire avea 39 deani [i era un scriitor de suc-ces, poet [i om de afa ceri. Eaavea 28 de ani [i trìa via]aunei femei din \nalta soci-etate parizian`. Din primaclip` au sim]it atrac]ia puter-nic` unul fa]` de cel`lalt.

Au devenit aman]i la scurttimp dup` ce s-au re\nt~lnit.Erau at~t de implica]i \n pasi-unea lor, \nc~t au \nc`lcattoate regulile sociale. Elg`sise \n sf~r[it o femeiecare \i era egal` intelectual,iar ea un b`rbat care \i res -pecta mintea.

Emilie i-a scris lui Richelieu,prieten cu Voltaire: “De ce nu mi-ai spus c` domnul Voltaire esteun model masculin de perfec ]iu -ne?”. Voltaire a scris unui amicdespre Emilie: “Totul la ea estenobil, \nf`]i[area, gusturile, dis-cursurile, stilul \n care scrie, po-lite]ea… conversa]ia ei estepl`cut` [i interesant`.”.

Aveau multe s` \[i spun` –era o \nt~lnire a dou` min]i. Emi-lie avea o educa]ie [tiin]ific` chiarmai bun` dec~t Voltaire.

Obi[nuiau s` mearg` laoper`, s` ia cina \mpreun` la ceimai respectabili oameni [i ap` -reau la bra] \n camera de audi -en]e a regelui. Aceast` expu nerea iubirii lor era considerat` nea -decvat` [i toat` societatea pari -zian` era [ocat` de modul \n carecei doi ignorau regulile de con-duit`. Dar lor nu le p`sa. Regulileerau pentru restul. Ei erau\ndr`gosti]i.

chateau de cirey

|n mai 1734, Voltaire [i Emilieiau parte la nunta Ducelui deRichelieu. La c~teva zile dup` ce -remonie, Voltaire prime[te unmesaj de la unul dintre birourileministeriale ale regelui. Se scriac` autorul “English Letters” arface bine s` “dispar`”. Era unme saj din partea unui prietencare \l avertiza c` poli]ia \l caut`.Un mandat fusese emis pe nume -le lui Voltaire. Dou` luni s-a as-cuns la grani]a francez`. |ntre cere, s-a oprit [i la Chateau deCirey, o veche proprietate a so]u -lui lui Emilie, [i [i-a dat seama

Story oF...

Stop to shop 69

Story oF...

c` are mare nevoie de repara]ii. Poate p`rea straniu c` cei doi

au pus la cale un plan de a trì laChateau de Cirey, iar so]ul lui Em-ilie a fost de acord. |ns`, s-aajuns la o situa]ie de compromis.Voltaire i-a \mprumutat marchizu-lui 40.000 de franci f`r` mari pre-ten]ii de dob~nd`, pentrureno vare. Marchizul avea \n acestmod o cas` la ]ar` unde putea s`v~neze, iar Voltaire pl`tea pentrucheltuielile extravagante ale luiEmilie. Era un aranjament care \iconvenea so]ului. Mai mult,Voltaire dorise \ntotdeauna ocas` la ]ar` unde s` poat` scrie.

Renovarea castelului a \nce -put \n august iar cei doi l-au trans-format \ntr-o cas` extrem deconfortabil`. |ntruc~t el era un omfoarte bogat, cei doi nu-[i doreaualtceva dec~t lux total.

Cei care \i cuno[teau erau in-teresa]i de iubirea lor. Madamede Graffigny, o invitat` la Chateaude Cirey timp de 3 luni, a scris pri-etenilor ei c` Emilie de]inea multebijuterii care, \n mod cert, eraucadou de la Voltaire [i c` cei doivorbeau \n englez` ori de c~te oriaveau o ceart`. Tot ea mai scriac` vizitatorii aveau parte de com-panie doar seara.

Cei doi \ndr`gosti]i lucrau \ntimpul zilei, adesea trimi]~ndu-[ibilete [i uneori \nt~lnindu-se pen-tru a discuta despre munca lor. In-vita]ii trebuia s` stea \n camerelelor, s` citeasc` sau s` \[i ocupetimpul cum doresc. Ca atare,pu]ini erau aceia care \n]elegeauuniversul intelectual \n care iubi]iitrìau.

At~t Voltaire, c~t [i Emilie

aveau dorin]a de a descoperi ade -v`rul [i de a scrie despre trìrilelor. Viseau s` aib` un impactasupra omenirii. Leg`tura senti-mental` era cu at~t mai puternic`datorit` muncii \mp`rt` [i te, a]elurilor [i aspira]iilor comune.

Cei doi au creat \mpreun` obibliotec` cu 21.000 de c`r]i,ceea ce la 1700 era echivalentuluneia universitare. |[i petreceautimpul citind, analiz~nd, discu -

t~nd munca multor scriitori. Cèra vorba despre Dumnezeu, des -pre fericire, egalitate, pasiune,teoriile lui Newton, r`zboaie saudezvoltarea societ`]ii, cei doipuneau mare pasiune [i dezb` -teau \n detaliu \n \ncercarea de adepartaja adev`rul.

|n introducerea lucr`rii “Ele-ments of the Philosophy of New-ton”, publicat` \n 1737, Voltairem`rturise[te c` a colaborat cuEmilie \n scrierea c`r]ii.

Cei doi se sus]ineau reciproc

[i luptau \n atingerea scopurilor.De[i ceilal]i nu \n]elegeau acestaspect al vie]ii lor, tocmai datorit`lui iubirea lor era at~t de puter-nic`. Erau dou` jum`t`]i perfecteale aceluia[i \ntreg.

Voltaire \i scria unui prieten,dup` moartea lui Emilie: “Nu mi-am pierdut iubita, ci jum`tate dinmine \nsumi, un suflet pentrucare se pare c` fusese creat su-fletul meu.”.

|n timpul celor 15 ani derela]ie, Emilie a p`strat toat`coresponden]a pe care a primit-ode la iubitul ei. A adunat scrisorile\n opt c`r]i cu coper]i din pielero[ie. Din p`cate, aceast` cores -ponden]` a disp`rut la scurt timpdup` decesul ei.

|nceputul sfâr[itului

Dup` mul]i ani, Voltaire are orela]ie cu nepoata sa, MarieLouise Denis. Emilie decide s` ser`zbune lu~ndu-[i un amant, peSaint-Lambert. Iar ca urmare, la43 de ani, afl` c` este \ns`rci-nat`. Dup` na[tere, are o infec]ie[i moare brusc c~teva zile mait~rziu. Voltaire este devastat. |ntimp ce cobora sc`rile, p`r`sindpatul mor]ii iubitei sale, \l \nt~l -ne[te pe Saint-Lambert [i \lblestea m`. Amantul, furios, seduce [i distruge toate scrisoriledintre Voltaire [i Emillie.

Luni dup` moartea ei, servan-tul lui Voltaire l-a g`sit r`scolindapartamentul din Paris, strig~nddup` iubita sa. La scurt timp,pleac` la Berlin. A murit \n 1778.

Roxana Bichi[

70 Stop to shop

Documents

Stop to Shop Aprilie 2013