Stop to Shop Iulie 2010

��

��

��

�

��

��

��

��

��#��$�� &#� %��!&#�%%�

��

�� !!��!!''��$$""##��!!##�� %%��%%��

�� &&''��%%&&��((��##��%%&&��%%��&&��

��%%��&&��!!��##��&&))

��

��

2 Stop to shop

Editshop

M tot gndeam \n ultimele zile, plecnd de la faptul c \naceast perioad mintea tuturor zboar ctre mult a[tep-tata vacan], care este reala motiva]ie aflat la baza lui

“abia a[tept s \mi iau concediu!”. S fie oare oboseala cronic? Se preapoate. S fie ideea de a fi departe de activitatea cotidian? Da, cu sigu-ran]! |ns, cred c adevratul argument este iubirea de sine! Mul]i dintre noi nu avem acea gen a narcisismului suficient de dez-voltat. Nici nu trebuie! Dar, odat ce sose[te vara, parc ceva ne apasbutonul de “pauz”. |ncetm a ne mai gndi la job, la [coal ori la alte\ndatoriri zilnice, mintea setndu-se, cu precizia unui ceas elve]ian, doarpe noi \n[ine! Este momentul \n care ne permitem s \i promitem corpu-lui nostru o perioad de repaos, de odihn [i de satisfacere a tuturornebuniilor pe care le po]i face \ntr-o vacan]. Parc vara, \n acela[idulce stil clasic al iubirii de sine, suntem mult mai aten]i cu noi: cumartm, cum ne \ngrijim, cum ne \mbrcm. Pe de o parte, m bucur sconstat c mcar \n perioada asta ne apropiem de ceea ce ar trebui sfie o normalitate cotidian. Mi-ar plcea, \n schimb, s nu a[teptm doaraceste clipe pentru a ne rsf]a. Vacan]a este, pn la urm, o stare despirit. Conteaz [i contribuie la euforia eliberrii [i faptul c nu maimergem la munc ori la [coal. |ns, este chiar att de greu s nesetm mental pe ideea c a avea grij de noi \n[ine \n permanen]este un lucru mai mult dect esen]ial? Eu cred c nu! Pn la urm [i aciti o carte, a vedea un film, a-]i schimba look-ul, a merge la shopping,a rsfoi o revist, a te \ntlni cu prietenii sau a fugi \n week-end undevapot s \]i dea exact starea de bine pe care o ai acum, cnd te gnde[tila vacan]! A[adar, dragii mei, concediul poate fi \n orice clip! Totul de-pinde de cum privim lucrurile! Bon voyage!

Roxana BichiRedactor {ef

La vie en rose

Este momentul \ncare ne permitem

s` \i promitem corpului nostru o

perioad` derepaos, de odihn`[i de satisfacere a

tuturor nebuniilorpe care le po]i face

\ntr-o vacan]`.

4 Stop to shop

tEatru

Pagini din Craiide Curtea Veche

Iadul esteamintirea f`r` puterea de a maiputea schimba ceva

Distribu]ie: Diana Gheor -

ghian, Oana {tef`nescu,

Liana M`rgineanu, Nicoleta

Lefter

Piesa de teatru “Iadul esteamintirea” \ncearc` s` aratetensiunile care pot ap`rea \norice familie, alteritatea, boala[i suferin]a, \nsu[i chipul luiDumnezeu [i al diavolului, im-pregnate \n subcon[tientuluman, pentru a scoate \n evi-den]` nelini[tea interior` a per-sonajelor. Captive \n ecua]iiumane bizare pentru ele \nsele,personajele reu[esc s` \[itransfere unele altora propriileangoase, av~nd sau nu putereade a se elibera, reu[ind sau nus` trìasc` ori s` se \ngroape\ntr-un iad at~t de personal alunui trecut greu de \nfruntat.

Levantini, boemi, cavaleridecaden]i ai sindrofiilor culinarebucure[tene [i nelipsi]i ai CaseiArnotenilor - ce se afl` astazi \nspatele actualei cl`diri a CEC-ului, pigmentan]i cu acea esen]`tare de parfum al nop]ilor pier-dute, Pantazi, Pa[adia [i GorePirgu trìesc bucuria banchetelorplatoniciene, f`c~nd apel laargot-ul at~t de pitoresc [isavuros m~nuit cu at~ta ele-gan]` de Mateiu Caragiale.

Absentei[ti ai vie]ii publice [ivis`tori, dante[ti p~n` \nm`duva oaselor, epicureni [iiconocla[ti, craii au voluptateaviciului, dar si noble]ea cavaler-ilor medievali.

Un magistral recital de teatru oferit de Alexandru Repan

de Jonas Gardell un spectacol de Mariana C`m` -r`[an [i alexandra penciuc

dup` Mateiu Caragiale

teatruL odeon v@ prezint@...

La MetropoLis…

Pentru rezerv`ri bilete: 021.210.51.08 / 0728.138.265 .

“Scris pe masa din

restaurant, la tripou,

\n sala de [edin]e a

judec`torului de

pace, culoare

verde...”

Mateiu Caragiale –

not` din “Craii”

Pagi

n` re

aliz

at`

de E

lena

Dum

itru

Film

The Twilight Saga:

Eclipse

Regia: David Slade

Cu: Kristen Stewart, Taylor

Lautner, Robert Pattinson

Gen: Fantastic, Horror, Roman-

tic, Thriller, Dragoste

Premiera \n Rom~nia:02.07.2010

Predators

Regia: Nimrod

Antal

Cu: Alice

Braga, Adrien

Brody

Gen: Ac]iune,

Aventuri, Hor-

ror, SF, Thriller

Premiera \nRom~nia:09.07.2010

Skrek

pentru

totdeauna

Regia: Mike

Mitchell

Cu: Cameron

Diaz, Eddie

Murphy, Mike Myers

Gen: Anima]ie, Aventuri, Come-

die, Familie, Fantastic


Valhalla Rising

Regia: Nicolas Winding Refn

Cu: : Jamie

Sives, Mads

Mikkelsen

Gen: Ac]iune,

Aventuri


Knight & Day

Regia: James Mangold

Cu: Tom Cruise, Cameron Diaz

Gen:Ac]iune,

Comedie


Get him

to the Greek

Regia:Nicholas

Stoller

Cu: Jonah

Hill, Russell

Brand

Gen: Come-

die


|nceputul

Regia: Christopher Nolan

Cu: Leonardo DiCaprio

Gen: Ac]iune, SF, Thriller


Premierele lunii iulie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

CartE

Dac` trecutul ar fi fost doar oform` lejer` de a-]i aduce amintede persoanele cu care, la un mo-ment dat, ai p`[it spre culmi defericire, prezentul nu ar mai fi fostat~t de lipsit de sens. Dac` lan]ulunor amintiri ar fi fost at~t de puter -nic, \nc~t s` nu descoas` ori ce zadin acesta, atunci puterea ome- neasc` de reprimare a sim ]u ri lor arfi fost de nest`vilit \n fa]a ori c` ror\ncerc`ri de deshumare a sen ti-mentelor demult apuse. Tragic saunu, Ganin, personajul c`r]ii, se afl`\n fa]a unor provoc`ri umane at~tde sincer exprimate, \nc~t re nun ]`la destinul sù, numai pentru a maiauzi odat` sunetul mi[ c`rii uneirochii de l~n`, \nc`r ca t` de pro-moroac`, \ntr-o Rusie m`cinat` dear[i]a nemiloas` a r`zboiului.

O iluzie at~t de minunat`, at~tde simpl` [i armonioas`, \nc~t\n]elegem c` oricare ar fi soartanoastr`, nu vom putea niciodat` s`trecem dincolo de prezentul \n caretrìm, numai dac` ne \ncheiem de-finitiv socotelile cu trecutul.

Ma[enkade Vladimir Nabokov

Surs

a: Editura

Polir

om

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

Detalii carte:Editura: Polirom

Traducere: Adriana Liciu

Pre]: 29, 95 lei

„C`r]ile lui Vladimir

Nabokov ocup` pe

rafturile bibliotecii

mele cam un metru

[i jum`tate din

spa]iu, singurul

care \l \ntrece fiind

Shakespeare... Pen-

tru mine, Nabokov

este cel mai impor-

tant romancier al

secolului XX.” Martin Amis

„Din cauza dep`rt`rii Rusiei[i pentru c` nostalgiar`m~ne \ntreaga via]` o com-panie \nnebunitoare c`reia\nv`]`m s`-i suport`m ex-travagan]ele consternante \npublic, nu m` simt delocst~njenit s` m`rturisesc ca rac terul sentimental alleg`turii cu primul meuroman.”

(Vladimir Nabokov)

“Re\nvia treptat aceast` lume de dragul unei femei, c`reia nu \ndr`znea \nc` s`-i fac` loc acolo, p~n` ce nu avea s` fie gata cu totul. Dar chipul ei, prezen]a ei,umbra amintirii ei cereau ca, \n sf~r[it, s` o re\nvie [i pe ea – [i \nadins \i \ndep`rtachipul, fiindc` dorea s` se apropie de el treptat, pas cu pas, exact ca atunci, cunou` ani \n urm`...“

citat din carte

10 Stop to shop iNFoshop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Iu lie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

NEws – agENda luNii

|n perioada 16 – 18 iulie 2010,pe Stadionul “Iolanda Bala[”, dinBucure[ti, se va desf`[ura primaedi]ie a Ciuc Summer Fest. Un nouFestival marca B’EFEST, organizatde c`tre Emagic. |n seara des -chiderii Festivalului, celebra trup`Faithless va urca pe scen`, iar tru-pele rom~ne[ti {uie Pararude, Sen-sor [i Discoballs vor men ]ineatmosfera p~n` c~nd trupa \[i vaface intrarea. Pre]ul unui biletvariaz` \ntre 90 [i 220, \n func]ie decategorie.

16/07ConCert�Faithless

Trupa “The Mission” continu`seria de concerte organizate cuocazia celei de-a 10-a anivers`ri [i, \ndata de 2 iulie 2010, \i invit` pe to]icei pasiona]i de stilul house laArenele Romane, unde vor fiprezen]i Simian Mobile Disco, Tiga,Dubfire, Moderat [i Cosmin TRG.Pre]ul unui bilet este 40 lei, \n avans,[i de 60 lei, la intrare.

2/07ConCert�the�Mission

Show-ul de la Bucure[ti faceparte din turneul de promovare alcelui mai recent album al sù, "Aripi[i r`d`cini". Albumul "Ali e Radici" afost lansat anul trecut pe 22 mai.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 160 [i490 lei, \n func]ie de categorie. Sta-dionul Na]ional de Rugby “Arcul deTriumf”, Bucure[ti

10/07ConCert�eros�raMazzotti

17/07ConCertPink�Martini

N`scut` \n Portland, Ore-gon, \n anul 1994, la ini]iativalui Thomas Lauderdale, “PinkMartini” abordeaz` \n fiecarecompozi]ie un melanj eclecticde ritmuri latino, lounge, cla-sic sau jazz. Muzica lor a fostcatalogat`, nu de pu]ine ori,de c`tre critici, drept “muzic`vintage”. Pre]ul unui biletvariaz` \ntre 90 [i 220 lei.

18/07ConCert

Gary�Moore

Printre cele mai spec-

taculoase concerte pe

care le g`zduie[te capi-

tala Rom~niei \n 2010, se

num`r` [i cel sus]inut de

muzicianul britanic Gary

Moore, unul dintre cei mai elogia]i chitari[ti din istoria

rockului. Spectacolul va avea loc \n cadrul Ciuc Summer

Fest din 16-18 iulie, organizat pe Stadionul „Iolanda

Bala[". Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 90 [i 220 lei, \n

func]ie de categorie.

Stop to shop 11

NEws – agENda luNii

iNFoshop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

|n „Concertul Verii” de pe lito -ralul rom~nesc, Michael Bolton vine\n Romania s` promoveze ultimulsù album, „One World One Love”.Concertul poart` numele ultimuluisù hit, “Murder My Heart”, melo diecompus` de Bolton \mpre un` cuStefani Joanne, Angelina Germa no tta(Lady Gaga). Loca]ia eve nimen tuluiva da un plus de specta culo zi ta te,concertul urm~nd s` aib` loc pe pla-toul din zona Por]ii 1 a Portului Con-stan]a. Biletele au pre]uri cuprinse\ntre 60 [i 200 de lei.

Dolores O'Riordan (voce), NoelHogan (chitar`), Mike Hogan (bas)[i Fergal Lawler (tobe) au c~ntat\mpreun` din nou, dup` [ase ani deabsen]`, la \nceputul anului 2009,lucru care i-a f`cut s` \n]eleag` c~tde mult [i-au lipsit unii altora. Aurevenit \n formula de grup pentruun turneu \n Europa [i Statele Uniteale Americii. Pre]ul unui bilet variaz`\ntre 120 [i 190 lei, \n func]ie de ca te gorie. Stadionul Na]ional deRugby “Arcul de Triumf”, Bucure[ti

30/07ConCert�MiChael�bolton

20/07ConCert�the�Cranberries

Sedentarismul duneaz grav snta]ii!16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 3130

Rubric`

realiz

at`

de E

lena D

um

itru

|n aceast` lun`, rom~nii care \[i

vor petrece concediul pe Litoral, vor

avea parte de un concert incediar,

\n compania unei celebre voci de

muzic` pop. C~nt`re]ul britanic,

Mika, va veni pe plaja H2O din Ma-

maia, pe data de 24 iulie, [i va sus -

]ine primul sù concert \n Rom~nia.

Recitalul face parte din cea de-a

cincea edi]ie a Festivalului Oran ge

Prepay Party-eveniment, care a

adus-o anul trecut, \n aceea[i loca]ie,

[i pe c~nt`rea]a britanic` Duffy. In-

trarea la eveniment este liber`.

24/07ConCert�Mika

30/07ConCert�youssou�n’Dour

Unul dintre cei mai renumi]i [i talenta]i arti[ti de pe continentul afri -can [i, totodat`, una dintre cele mai exotice prezen]e de pe scena mu zi- cal` interna]ional`, va sus]ine vara aceasta, pentru prima dat`, un concert\n Rom~nia. Spectacolul este inclus \n seria evenimentelor World MusicMasters. Youssou N’Dour s-a afirmat la nivel mondial printr-o manier` deinterpretare aparte, concretizat` \ntr-un stil muzical complet nou, care afascinat arti[ti [i fani deopotriv`, transform~ndu-l \ntr-una dintre figurileemblematice ale istoriei muzicale interna]ionale. Dup` ce a lansat nu maipu]in de 26 de materiale discografice, 9 compila]ii [i a sus]inut timp de 3decenii turnee \n toat` lumea, Youssou N’Dour sus]ine un incredibil show[i la noi \n ]ar`. Pre]ul biletelor variaz` \ntre 90 [i 160 de lei, \n func]ie decategorie. (Arenele Romane, Bucure[ti)

12 Stop to shop

CE Citim?

Vie]ile secreteale \ndr`gosti]ilor

de Simon Van Booy

Editura Humanitas

“Van Booy demonstreaz` o capaci-

tate neobi[nuit` de a crea st`ri [i

emo]ii intense \n pasaje pline de

poezie.”

Booklist“Abandoneaz`-]i familia, copiii [i

prietenii; d`-]i demisia [i renun]` la

alte angajamente, las` s` ]i se

ard` m~ncarea \n cuptor... [i cu-

fund`-te \n lectura acestei c`r]i.

Via]a adev`rat` pare fals` c~nd \l

cite[ti pe Simon Van Booy.”

Martin Page

Fericirea. Jurnalul uneipasiuni

de Denis RobertEditura Trei

Un roman erotic despresupunere [i domina]ie, unfel de «Povestea lui O»plasat` \n secolul 21.

“O iubire mare e mai cur~nd un proces de au-tosugestie. De cele mai multe ori te obi[nuie[tigreu, ca apoi s` nu mai po]i trì f`r`. La\nceput iube[ti din mil`, din \ndatorire, dinduio[ie [i pentru c` [tii c` asta o face fericit`.”

Camil Petrescu

singular, feminin

de Sveva Casati ModignaniEditura Nemira

Martina este personajul \n jurul c`reiagraviteaz` \ntreaga poveste - o figur`"singular`", care-[i \nsu[e[te respon-sabil voca]ia arhetipal` a femeii:aceea de a genera via]`. O voca]ie pecare o duce chiar dincolo de limitelefeminismului plenar, spre \mplinireaabsolut` a feminit`]ii: va aduce pelume trei fiice cu trei b`rba]i diferi]i,f`r` \ns` a se c`s`tori cu niciunul.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

14 Stop to shop

Mirela VesCan [i

Laurent ToureTTe,o complicitate total`

{ncrederea se P~streaz~

iNtErviu

Ea, un make-upartist de renume,o fire cald, unom cu valorisolide [i sim]u lumoru lui. El, untalent \n artacoafurii, un per-fec]io nist [i unidealist.|mpreun aducfrumuse]ea fizic unu l prin uni-versu l machiaju-lui, cellalt prinrafinamentu lsti lizrii pru lui.Mirela [i Laurent,un “dreamteam”.

Stop to shop 15

iNtErviu

Mirela, aimuncit mult pentru ceea cee[ti azi [i nu ]i-a fost tocmaiu[or. Cum a \nceput totul?Mirela Vescan: Ideea mi-a

venit \n momentul \n care amv`zut \n ziar un anun] despre o[coal` de machiaj. M-a fascinat.Eu m` preg`team pentru medi-cin`. Am dat la medicin`, ampicat cu brio. Nu mi-am dorit s`fiu medic, dar nu am avut curajuls` spun familiei. {i, \n momentul\n care am v`zut anun]ul `la, amzis: “Da, asta vreau!”. M-am\nscris la [coal` cu mari sacrificii.

Se pl`tea?M.V.: Da, a fost o [coal`

pl`tit`. M` \nscrisesem din startla cursuri de machiaj profesional -teatru- film- tv, sus]inute de o pro-fesoar` din Basarabia, care lu-crase cu Nikita Mihalkov la AmosFilm [i la Bal[oi [i de un profesorrom~n, care lucrase mult \n teatru[i la Buftea, Mihai Ionescu.

Profesoara era LiviaBoc`nescu?M.V.: Da, Teodorovna. P~n`

la urm` am fost doar eu, singurulelev, cu doi profesori. {i \nv`]amde la ei, de diminea]` p~n` sea -ra, \nv`]am, despre perucherie,butaforie [i tot ce \nseamn`machiaj.

A fost o [ans` totu[i.M.V.: Prietenii spun c` a fost

viziune, eu vin dintr-o familie cumul]i profesori [i ingineri, to]i per-forman]i, [i am ales machiajul.Practic, nici nu se [tia exact ce\nseamn` a fi machior [i mi s-aadus des la cuno[tin]` despreacest fapt [i despre lipsa mea deperspectiv`. Mult` vreme m-amsim]it ca un epigon. Am licen]` \nComunicare [i Rela]ii Publice [iprofesez foarte bine, dar [i astaeste de ne\n]eles, terminologiafiind prea recent`.

|n ‘92-‘93 ai ajuns la Odeon.M.V.: Da, cu doamna Livia.

Ea- make-up artist titular, eu -asis-tent. Am v`zut cum lucreaz`Mihai M`nu]iu [i Alexander Haus-vater, au fost piese frumoase. Am

avut [ansa s` lucrezpen tru “La }ig`nci”, \n regia luiAle xander Hausvater. Am stat \ntr-o s`li]` aproape o lun`, sin-gur`, [i am f`cut vreo 20 de pe-ruci pentru “La }ig`nci”. Parc` amfost \n trans` \n acea perioad`.Am fost trimis` la Combinatul defibre [i fire sintetice [i amachizi]ionat fire pe care eu le-am

folosit, eu am centrat, eu am datcu capul. Remunera]ia a fostinfim`. Ast`zi nu cred c` a[repeta etapa aceasta, dar mi-aprins bine pentru experien]`...Dup` ce s-a \ncheiat stagiunea,dup` o s`pt`m~n`, am intrat,prin concurs, machior la SotiTv.

Ai plecat la Soti?M.V.: {i eu [i so]ul meu, Rolf,

am stat p~n` aproape s-au stinsluminile la SotiTv. Am \nv`]at to]ifoarte mult la Soti, despre echip`,solu]ii rapide, punctualitate [i pro-fesionalism. A fost ca un fel de

“Am fost unmercenar.”

“Oare ce\nseamn`

Coty?”

Foto: Gabriel Hennessey / Coafura: Laurent Tourette / Make-up: Mirela Vescan / }inute: C`t`lin Botezatu

iNtErviu

facultate, un \nceput; ne-am adap-tat, am experimentat [i am fostun colectiv unit; ast`zi suntem\nc` prieteni, pentru c` avem cene aminti, cu pl`cere. Un prieten,regizor, m-a sf`tuit s` nu m`dep`rtez de televiziune [i uitecum am ajuns la o prob` demachiaj pentru Tele7ABC. Ini]ial,mi s-a spus c` va urma o pe-rioad` de prob`, o lun` sau dou`,[i poate dup` aceea, dac` eucorespund, voi fi angajat` oficial.Mi s-a spus acest lucru \nainte destartul probei practice. Dup` 20de minute, mi s-a spus: “Te duciacas` [i vii tu frumos cu actele!”.Am lucrat la Tele7 p~n` la finalullui 1997 [i a fost supeb. Ne-amdistrat mult [i aveam sentimentulc` merg cu drag la [coal`, nu laservici. M-am desprins foarte greude lumea televiziunii. Am, \ns`,norocul de a nu m` fi desprinstotal.

Cum ai plecat de la Tele7?M.V.: |ntr-o zi, m-a sunat Co-

rina B~rl`deanu. “Buna Mirela,sunt Corina, PR Coty CosmeticsRomania!”. {tiam c` exist` Coty

\n Rom~nia, dar nu [tiam cerepre zint` exact. Cl`direa \n carelucram era \n Pia]a Victoriei [i une ori, diminea]a, liftul era defectsau foarte aglomarat, iar noi, cas` nu \nt~rziem la emisie, aveamun plan B - mergeam cu alt lift, dinlaterala cl`dirii [i…treceam pe laCoty. Era o aventur`. Ajungeam [ipe bloc. De multe ori, m-am \ntre-bat la 5 jumate dimine]a: “oarece face aceast` firm`, Coty?”.“E[ti Corina de la Coty, [i?”. Eami-a explicat calm, c` se afla \nidentificarea unui posibil make-upartist pentru un brand grozav decosmetice decorative. Corinaavea deja o list` cu 15 nume [iurma selec]ia.

A[adar, revenim iar la con-cursurile din via]a ta?M.V.: Da. A fost un concurs

care a ]inut mai mult de jum`tate

de an, timp \n care a trebuit s`dovedesc diferite abilit`]i. Amavut odat` nevoie de o caset`video cu machiaje before&after.Colegii din televiziune m-au ajutatdin tot sufletul [i s-au organizat,pentru ca eu s` am imaginile.Colege, prezentatoare, care nu arfi acceptat niciodat` s` apar` f`r`machiaj, s-au dus \n studio nefar-date [i s-au l`sat filmate a[a,pentru mine.

Astfel a \nceput drumul tùla Coty…M.V.: M-am mutat dintr-o or-

ganiza]ie de audio-vizual, undeera mult spirit liber, \ntr-o com-panie multina]ional`, una dintrecele mai prestigioase din lume,cel mai mare distribuitor de par-fumuri de lux, cu o istorie incredi-bil`. Ini]ial, am avut senza]ia càm nimerit \ntr-un mediu rigid,\ns` era doar diferit [i a ajuns s`-mi plac` enorm. Directorul mi-aspus: “Felicit`ri, ai reu[it s` fii se-lectat` \n echipa noastr`! Nu [tiuce ai s` faci, dar o s` vezi tu!”. {i,cu asta m-a l`sat cu privirea lapunct fix. Am \nv`]at mult de laCorina [i \mpreun` am f`cutechip` foarte bun`.

Spuneai c` ai fost, pe atunci,un machior mercenar.

16 Stop to shop

Când e vorbade stil, pu]in

\nseamn` foartemult.

|ncrederea secâ[tig` foarte

greu [i sep`streaz` [i mai

greu.

Stop to shop 17

iNtErviu

M.V.: |n primii ani ‘90 da, a[aeste. Nu [tiam exact ce urmeaz`s` fac \n perioada imediaturm`toare. Lucrasem doar cuRuxandra Lungu, aveam colabo-rarea \n teatru [i, foarte rar, c~teo [edin]` foto. Prima prezentarede mod` a fost \n decembrie1992. Prima revist` glossy aap`rut \n 1996. Dac` mi-ar fispus cineva c` \n 11 ani eu o sìau 10 premii \n machiaj, m-a[ fiamuzat foarte tare, nu aveamcuno[tin]` despre existen]a unuialt machior, am avut o dezvoltaresolitar`, p~n` \ntr-o zi.

Dar nu erau provoc`ri?M.V.: |n teatru am lucrat ca

asistent al profesoarei mele, decieram un fel de martor la ceea cese petrecea [i o m~n` de ajutoratunci c~nd era nevoie. De exem-plu, f`ceam un mulaj de cap delup, dar nu eu, \l ajustam pentruMarius St`nescu. Provoc`rile existau pentru Doina Levin]a [ipentru profesoara mea; eu nuf`ceam dec~t s` asist, c` de-aiaeram asistent... |ns` experien]aasta a contat foarte mult [i m-aajutat enorm, \n timp, \mi dauseama. Experien]a din teatru nuse compar` cu o [edin]` foto [i

practic fiecare job pe care l-amavut a fost o provocare.

|]i permiteai, \n acestecondi]ii, s` te aprovizionezicu cele necesare machiaju-lui?M.V.: |ntotdeauna am investit

mult \n farduri. Machiajul este so-licitant [i costisitor. Am avut marenoroc cu o prieten` care lucra lafabrica de produse cosmeticeMiraj [i ea era pasionat`, [i-miprepara diferite farduri, pe care eui le ceream, gen un fond de tencolorat atipic (negru, roz) sau unfard auriu cu paiete; [i ea \mif`cea. Fardurile corectoare le pre -param singur`, \nv`]asem chimie,a[a c` \mi cump`ram ingredientepe care le mixam [i Teo Trandafir,care avea cel mai sensibil ten, nua avut nicio problem`.

Care crezi c` sunt lucrurilecare te definesc [i te-au aju-tat s` ajungi cine e[ti azi?M.V.: Am recunoscut \ntot-

deauna c` trebuie s` \nv`] [i s`nu m` opresc niciodat`. Mi-apl`cut cum a spus Radu Beligan,la 92 de ani, c` “[i-a p`stratstarea de elev”. S` \nve]i s` nu\nt~rzii niciodat`, iar dac` se\nt~mpl` totu[i, s` nu fie din vinata. Procentual vorbind, la 1000de [edinte foto, doar la cinci am\nt~rziat.

Mai g`se[ti sinceritate \nlumea \n care te \nv~r]i?M.V.: Important este c`, dac`

\ntr-un studio se adun` modele,stili[ti, fotografi, make-up arti[ti [iei vor trebui s` lucreze \mpreun`pentru un scop comun, ei con-struiesc ceva frumos. Atunci tre-buie s` fie profesioni[ti, nuneap`rat sinceri. Problemele per-sonale nu au puncte de tangen]`cu etica profesional`. Un modelnu are nici o vin` c` tu ai o ziproast` [i, ooops, bagi un creion\n ochi. Am renun]at la un asis-tent foarte bun, pentru c` adovedit c` nu are etic`. |ncre -derea se c~[tig` foarte greu [i sep`streaz` [i mai greu.

Cu Laurent pari foarte com-patibil` profesional.M.V.: Cred c` Laurent, fiind

bìat, s-a apropiat de mine [i in-vers. Suntem compatibili, darasta a venit greu, \n sensul c` nua venit \n Rom~nia [i a dat demine [i, de atunci, suntemechip`. S-a \nt~mplat s` nenimerim la un shooting [i, ]inminte [i acum, eram pe c~mp, laBr`ne[ti, pentru un pictorial.

Manechina le[inase, era cald, iarlui Laurent \i intrase o g~z` \n ochi[i era foarte agitat. M-am apropiatde el [i i-am tras de gene, la pro-priu, iar \n secunda doi Laurentz~mbea lini[tit. A fost un

Mi-am p`stratstarea de elev [i

etica profesional`.

Lui Laurent i-ams`rit \n ochi, la

propriu.

18 Stop to shop

iNtErviu

moment de declic, \i c~[tigasem\ncrederea [i mi-a spus c` \i placece machiaj am f`cut. {i acum are\nr`mat` o fotografie din pictori-alul ̀ la. C` atunci c~nd vine vorbade stil [i pu]in \nseamn` foartemult...

A[a i-ai s`rit \n ochi?M.V.: Da. La propriu. Ne-am

\mprietenit \n timp, am lucratfoarte mult \mpreun`, mai alesc~nd a intrat [i el \n echipa luiC`t`lin Botezatu. Laurent a[teptas` vad` ce machiaj am de g~nds` fac, \mi studia schi]ele [ivenea \n completare cu o coafur`nebuneasc`. C`t`lin are acestcuraj de a-[i asuma show-ul hot [ide a accepta din partea noastròrice nebunie. Cred c` asta echeia. Libertatea.

Aceast` libertate pe caretu, Laurent, o iube[ti at~tde mult. {i mai iube[ti ceva:prietenia.Laurent Tourette: Da, \mi ofer

u[or prietenia. |n Romania am\nt~lnit foarte mul]i prieteniadev`ra]i. Aici, \n mod paradoxal,

oamenii au mai mult timp pentruprietenie dec~t \n Fran]a. MirelaVescan mi-a devenit prieten`\ncetul cu \ncetul. L-am \nt~lnitapoi pe C`t`lin cu care am legatimediat o prietenie str~ns`. C~ndam ajuns \n Rom~nia, dac` nu a[fi \nt~lnit imediat oameni cu cares` m` \mprietenesc, mi-ar fi fostimposibil s` m` instalez \ntr-o]ar` care nu e a mea.

Ai g`sit \n Rom~nia o c`l du -r` care \]i lipsea \n Fran]a?L.T.: Nu este la fel ca \n

Fran]a. Voi romanii ave]i o priete-nie mult mai sincer`, este ceva \nplus. Nu [tiu s` explic, dar a[aeste: \n plus.

|n urm` cu [ase ani, c~nd aiajuns \n Rom~nia pentruprima oar`, te-ai g~ndit c`vei r`m~ne at~t?

L.T.: Am venit prima oar` pen-tru cinci zile, cu ocazia deschideriiL’Oreal Professional \n Rom~nia.Ulterior, lucrurile s-au \nl`n]uit\ncetul cu \ncetul [i, \ntr-o zi, ceide la L’Oreal m-au \ntrebat dac`nu vreau s` deschid un salon aici.Am zis: “De ce nu?”.

Cum ai g`sit Rom~nia la\nceput?L.T.: Bizar`. Am venit aici de

la Moscova [i asta pentru c` nuera nici un hair-stilist care s` fivrut s` vin`. Am aterizat noaptea[i la aeroport nu era nimeni. Amluat o ma[in` p~n` la CrownPlaza [i acolo nu m` a[teptacineva. I-am spus fetii cu careeram: “Ah, ce ]ar` e asta?”. Adoua zi de diminea]` am fost s`vedem Casa Poporului. Impresio-nant!

{tiai ceva despre Rom~nia?L.T.: Ah, da! {tiam totul des -

pre Rom~nia. Cunosc foarte bineistoria Rom~niei, to]i regii, unifi-catorii. Despre Rom~nia din tim-pul r`zboiului, cu cine s-a aliat, dece a plecat regele, de ce a preluatputerea Ceau[escu.

Putem s` spunem c` istoriaar fi putut fi a doua tameserie?L.T.: Da. Eu am f`cut studii de

istorie [i, \n mod normal, ar fi tre-buit s` profesez. Am ales \nschimb coafura, de[i familia mea

“Ah, ce ]ar` easta?” România

era bizar`.Voi românii ave]iceva \n plus, oprietenie mai

sincer`.

nu [i-ar fi dorit chiar acest lucrupentru mine. Mama are un salonde coafura la Bordeaux [i, \mi amin tesc cum, de fiecare dat`,c~nd terminam orele de [coal`,m` duceam la salon.

C~nd vorbe[ti de Bordeauxte n`p`desc nostalgiile?L.T.: Bordeaux este un ora[

superb, situat cumva \ntre munte[i mare. De fapt, \n apropiereaora[ului, \nspre plaj`, la buniciimei mi-am petrecut copil`ria. |miamintesc cu pl`cere, ca [i o anec-dot` din copil`ria mea, c` aici mi-am f`cut o prieten`, o feti]`c`reia i-am tìat odat` p`rulfoarte scurt. Mama ei, afl~nd, avenit la bunic`-mea \n ]ipete.Bunica i-a spus: “lini[te[te-te,p`rul cre[te!”. Am glumit atuncipe aceast` tem`. Bunica meaeste o femeie modern` [i sim-patic` [i iube[te libertatea. Are90 de ani [i de doi ani e v`duv`.

E fericit` pentru c`, spune ea,acum este liber` [i poate s` facòrice.

Tot aici trìai sentimentullibert`]ii absolute al`turi dePhilip, fratele tù.L.T.: Da. Bunicii aveau o cas`

pe malul unui lac s`rat, cared`dea \n mare. Ie[eam \mpreun`cu Philip, cu b`rcile. O libertatetotal`! Eram pescari, pira]i \n mij -locul lacului, \n b`rci. O complici-tate total`. Chiar dac` ast`zi estec`s`torit, are familie, \ntre noiexist` \nc` aceea[i complicitate.

Cum ai decis s` devii hair-style-ist \n condi]iile \n carefamilia ta nu era de acord?L.T.: Dup` ce mi-am termiant

studiile, m` amuzam \ntotdeaunaf`c~nd mici trucuri, chiar dac`mama nu punea foarte mare ac-cent pe asta. Practic, m-am dusla [coala de coafur` f`r` s`-ispun, pe ascuns. Mi-am luatdiploma, reu[ind s` fiu admis dinprimul an [i, ulterior, am mai con-tinuat \nc` doi ani, pentru spe-cializare.

E[ti un coleric nativ. Dac`nu sim]i c` iei totul de lavia]`, te declari ne\mplinit.L.T.: Nu sunt niciodat` satis -

f`cut. E normal. Am un salon caremerge foarte bine la Bordeaux,am devenit starul coafurii acolo,dar nu eram satisf`cut. Am fostapoi printre creatorii de coafur`de la Paris, am devenit cunoscut.La Paris nu ai cum s` devii star, cidoar cunoscut. E altceva. {i nuam fost satisfacut. Am venit \nRom~nia, am deschis salonul,dar nu eram satisfacut. Am\nceput s` deschid francize [i mi-am spus: “Bine, bine, dar putems` facem [i alte lucruri!”. De[iiubesc coafura, mereu am crezutc` nu voi sf~r[i f`c~nd asta.

Nu?L.T.: Unul din visurile mele ar

fi s` deschid o cas` pentru ajutor,a[a cum am f`cut pentru“Funda]ia Principesa Margareta aRom~niei”, unde am ajutat,\mpreun` cu L’Oreal. Nu suportcopiii care cer[esc la portierama[inii, b`tr~nii care cer bani.Cred c` se pot face multe lucruripentru ei. M` \ngrozesc oameniicare au ma[ini mari [i cred c` \[ipermit totul vis-à-vis de ceilal]i.Asta chiar nu trebuie s` se\nt~mple a[a.

La ce visezi?L.T.: La o lume mai bun`,

normal. Vorbesc \n numeleRom~niei acum. Este o ]ar` caremerit` s` aib` str`zi, infrastruc-tur`, s` aib` un guvern [i oamenicare s` fac` lucruri inteligente.Este o ]ar` care merit` toateacestea. Cred c` o s` se \nt~m -ple asta. Dar nu ar trebui s`face]i a[a cum fac rom~nii. Nutrebuie s` fi]i fatali[ti. (R.D.)

Stop to shop 19

iNtErviu

Trebuia s` fiuprofesor de

istorie. M-amdus la [coalade coafur` pe

ascuns.

La Paris nu aicum s` deviistar, ci doarcunoscut. E altceva.

FashioN - EvENimENt

surpriz`de esen\` tare

|ntr-un cadru festiv elegant,evenimentul a fost o dublcelebrare: Gala Premiilor deexcelen] VIP, organizat cuocazia celor 100 de numereale publica]iei, [i lansareaparfumului. Gzduit dePalatul Ghika, evenimentul afost unul cu mult stil, de o\nalt clas [i plin de sur-prize. De la invita]ii deseam, pn la prezentareasemnat de Adina Buzatu,totul a fcut din lansare uneveniment asemeni parfumu-lui: o surpriz de esen] tare.

Roxana Bichi[

Personalit`]i din lumea fil-mului, a teatrului, muzical`, cul-tural`, vedete de televiziune,cunoscu]i designeri [i mul]ireprezentan]i mass-media, to]iau fost martori ai evenimentului.

Dar, cum a \nceputtotul?

S` d`m timpul \napoi cuc~teva luni, pentru a afla cum i-a venit Adinei aceast` idee.

“|mi doream foarte tare sòfer clien]ilor mei mai multdec~t o \mbun`t`]ire pe parteavizual` a ]inutei lor. |ntruc~t [imirosul face parte din ]inut`, amdorit ceva nou [i pe partea ol-factiv`. {tiam c` va fi foartegreu, c` ceea ce \mi doresc estedificil de ob]inut. Invita]ia celorde la D&P a venit exact pe acestfond. Am considerat c` este ooportunitate bun`, cunosc~nd

20 Stop to shop

adina Buzatu, cunoscuta stilist`, a lansat, la \nceput de var`,primul parfum b`rb`tesc românesc, Trends by adina Buzatu.

calitatea produselor lor. Avem [iun punct comun – raportulexcep]ional calitate – pre]. Deci,un motiv \n plus de a colabora”.{i a[a a \nceput totul.

Pentru ca visul Adinei s` de vi -n` realitate, cei de la D&P au fo -losit un nas francez important, opersonalitate \n domeniu. “Acestami-a oferit mai multe alternative,studiind ini]ial brandul meu, ima -ginea mea [i imaginea clien]ilormei. Le-a trebuit foarte mult sànalizeze toate aceste lucruri [is` g`seasc` punctul esen]ial.”

|ns`, experien]a [i-a spuscuv~ntul [i i-au oferit Adinei [aptevariante.

Primul prag

Toate variantele erau pe gus-tul stilistei, fiindu-i foarte greu ase decide asupra aceleia definal. {tia c` vrea s` fie un par-

fum care s` miroas` pe b`rbatulTrends, fiind sexy, “dar sexy [ipentru un b`rbat de 20 de ani [ipentru unul de 50, pentru un om

de afaceri [i pentru un sportiv,sexy [i ziua [i seara. Am cùtatun parfum care s` le \ntruneasc`pe toate; s` fie proasp`t, dar sàib` o personalitate puternic`,accente care s` \]i r`m~n`.”Adina [tia clar c` parfumul vatrebui s` fie o amprent`, nu unmiros banal. Clien]ii ei s` \l re-cunoasc`, a[a cum \i recunoscstilul vestimentar. Astfel, dincele [apte variante, a reu[it sò identifice pe cea care ast`zipoart` numele de parfumulTrends By Adina Buzatu.

“Mor dup` el!”

Adina are convingerea c` areu[it s` capteze \n esen]eleparfumului exact ceea ce [i-adorit. “B`rba]i importan]i, pri-eteni [i clien]i de-ai mei au fostsinceri [i, dup` ce l-au \ncercat,m-au sunat [i mi-au spus: «mì,

Am cùtat unparfum care s`le \ntruneasc` petoate; s` fieproasp`t, dar sàib` o personalitateputernic`, accente care s`\]i r`mân`.

Stop to shop 21

FashioN - EvENimENt

FashioN - EvENimENt

miroase superb!!! Nu c` \miplace....MOR DUPA EL!». Maimult, am primit un telefon de laHelsinki, nici nu [tiam ce prefixera acela. C~nd am r`spuns, eratocmai ambasadorul nostru. Mi-a spus c` so]ia lui i-a cump`rat oserie de cadouri de la mine, dar\n primul r~nd parfumul. {i ce m-a bucurat cel mai tare a fostc~nd mi-a zis «\mi place la ne bu -nie [i sunt m~ndru c` suntrom~n, c` un parfum rom~nescpoate s` fie at~t de bun!». Eibine, venind de la Excelen]a sa[i \n acest context, m-am sim]itextraordinar!”

secretul tù \l [tiu doar eu

Sloganul parfumului este “Se-cretul tù \l [tiu doar eu”. Dar nueste vorba despre un secret oare-care, ci despre unul n`scut \n anide experien]`, cu mii de caracteremasculine cu care Adina a intrat\n contact, reu[ind s` cunoascùn univers masculin pe c~t dedivers, pe at~t de complex. {i toc-

mai datorit` acestui fapt, a reu[its` creeze un parfum cu persona -li tate, care \l \mbrac` pe purt`tor.Trends \i confer` un aer miste-rios, senzualitate, elegan]` [imasculinitate. “Cei de la compa-nia care s-a ocupat de aceastàrom` au \n]eles exact ce caut. Elmiroase diferit pe fiecare per-soan`. Am cùtat ceva care s`spun` pu]in despre stilul meu [ifoarte mult despre personalitateapurt`torului. |n plus, are aceaarom` care e sexy at~t peb`rba]i, dar [i pe femei, care esexy pe b`rba]ii de orice v~rst`,

cu orice PH, restul mul~ndu-se pepersonalitatea [i PH-ul fiec`ruia.E un lucru pe care l-am dorit, pen-tru c` exact a[a cum fac [i \ncazul hainelor, stilizez b`rba]i \nfunc]ie de felul fiec`ruia de-a fi.”

Visul Adinei nu este ca \n momentul de fa]` s` exporte par-fumul, ci ca rom~nii s` \l apre- cieze. Dore[te ca Rom~nia s`produc` multe branduri, a[a cumse \nt~mpl` cu nume precumHagi, Nadia Comaci, Lucian Butesau Gerovital al Anei Aslan!

P~n` \n momentul de fa]`sunt sute de persoane care dejafolosesc parfumul, iar stilista esteextrem de \nc~ntat`, deoarece“[tiu c` oamenii aceia, rom~niiaceia, nu au considerat c` par-fumul este prost numai pentru cèste rom~nesc”. Este adev`ratc` [i numele Adina Buzatu esteun element care confer` \ncre -dere \n leg`tur` cu calitatea pro-dusului, \ntruc~t “\n ani de zile amreu[it s` demonstrez clien]ilormei c` nu \i mint, c` aleg calitatea[i fac orice ca [i ei s` aleagàcest lucru.”

22 Stop to shop

|n ani de zile amreu[it s` demon-strez clien]ilormei c` nu \i mint,c` aleg calitatea[i fac orice ca [iei s` aleagàcest lucru.

Stop to shop 23

FashioN - EvENimENt

Lansarea

Lansarea parfumului a fostf`cut` printr-o prezentare inedit`.Fiecare ]inut` de pe podium, stili -zat` de Adina, a eviden]iat c~teun accent din parfum. A ar`tat c`fiecare b`rbat poate fi diferit, \ntr-un stil asem`n`tor. “Folosindace la[i parfum nu e[ti identic,\ntruc~t ai personalitate, ai unmod diferit de a-]i purta hainele,dar [i parfumul. Tocmai datoritàcestui lucru, parfumul miroase\ntr-un mod diferit pe fiecare pur -t`tor.” Mihai Constantin, pre zen-ta torul evenimentului, a venit f`rà purta un parfum. “Mi-a zis «amvenit aici neparfumat, pentru c`[tiam c` lansezi acest produs [ieu vreau s` miros a[a cum mi -roase parfumul tù!». Mi s-a p` rutfoarte frumos [i foarte elegant”.

senzualitate, mister,discre]ie

“De-a lungul timpului, am aflatlucruri despre clien]ii mei pe carenu ar trebui s` le [tie altcineva.

{i nu m` refer la ceva de o mora -li tate joas`, ci la mici aspecte dinpunct de vedere fizic: ce vor s`spun` prin ]inut`, ce din perso -nalitatea lor vor s` transmit` [i ces` lase \n spatele peretelui des -p`r ]itor. Astea sunt lucruri foartepersonale, pe care niciodat` nule-am discutat cu altcineva [i nuam s-o fac! E normal, [i \n cazulstilistului se aplic` acelea[i regulica la un medic.” {i tocmai pentruc` timpul a \nv`]at-o c~t de im-portant este ca ceea ce por]i s`te pun` \n eviden]`, s` te ajute s`te sim]i bine \n pielea ta, s` \]i as-cund` anumite defecte, dar s` tefac` senzual, elegant, f`r` a-]idistruge acel aer misterios, ea areu[it s` creeze aroma lui TRENDby ADINA BUZATU.

un design simplu, darputernic

Pentru sticla parfumului,stilista a cerut un design drept,simplu, \n ton cu aromele par-fumului. Trebuia s` exprime per-sonalitate, prospe]ime, tinere]e –

“acea tinere]e din noi care nu areleg`tur` cu v~rsta, ci cu starea tade spirit, cu faptul c` \]i place s`trìe[ti!” Mai mult, sticla avearolul s` arate c` \n interiorul eig`z duie[te un parfum care \]i d` oenergie aparte, asemeni unei vi ta mine. “Starea pe care o vreaula clien]ii mei este s` ias` pestra d` [i s` zic` «Doamne, ce vre -me superb`, ce via]` superb`!».{i cred c` mul]i dintre ei o au!”

De[i nu [tie \nc` o cifr` exac -t` a v~nz`rilor, Adina ne-a spus c`zilnic, \n fiecare din maga zine,Trends by Adina Buzatu se vinde.“{i nu sunt eu acolo s` le fiejen`, cump`r~ndu-l pentru mine.Nici nu vreau acest lucru! Vreauca b`rba]ii care \l folosesc s` sesimt` bine [i s` se simt` \mbr` -ca]i. Exact ca atunci c~nd le reco-mand o ]inut` [i o \mbrac` cuochii \nchi[i, fiind siguri c` arat`bine. A[a [i cu parfumul.”

|nc` nu s-a g~ndit dac` va mailansa un al doilea parfum, de[isunt foarte mul]i care i-au spus c`\[i doresc “un frate” pentruTRENDS.

24 Stop to shop

Trendul, a[a cum \l evoc` is-to ria, ne apare asemeniunui juc`tor la burs`: mereu

\n ac]iune, atent la fiecare detaliusocio-economico-politic [i mereu\n prim-plan cu cele mai notabileac]iuni.

Peruci, bonete, voal [i perle

De[i pare greu de imaginat,reg`sim trendul \nc` din antichi-tate. |n Egiptul Antic, \n vog` erauperucile. Purtate de majoritateaegiptenilor, femei [i b`rba]i deo -po triv`, acestea erau crea]ii pro-prii, ei fiind exper]i peruchieri.Gre cii purtau "mitra", o bonet` \ntrend. Cilindric`, decorat` cudiferi te ornamente emblematice,este purtat` [i ast`zi de preo]ii ar-meni. Boneta “Medes”, extrem depo pular`, a fost folosit` de ofi]eriiImperiului Bizantin, fiind \m pru -mu tat` de demnitarii ImperiuluiOtoman [i de Dogii Vene]ieni. Tot\n Grecia era \n vog` "kaluptre",

un material asemeni voalului.Aces ta putea fi purtat numai dec`tre doamnele de rang \nalt. |nRoma Antic`, \n trend se aflauper lele, semn de mare fine]e [ibo g`]ie. Lollia Paulina, so]ia luiCa ligula, de]inea un set de perle[i smaralde care valora, \n echiva-lentul monedei actuale,2.000.000 de dolari.

Ziryab – trend-setterulde la Curtea spaniol`

Ziryab, care \nseamn` "mier -l`" \n arab`, a trìt \n Spani a Me-dieval`. Era un sclav eliberat caredelecta Curtea Regal` din Cor-doba prin c~ntecele sale. Ajuns laCurte \n 822, a \nfiin]at o [coal`de muzic` a c`rei faim` a dìnuitvreme de 500 de ani dup`moartea sa. Ziryab, un fel de"ministru al culturii" pentru re-gatul andaluz, a revolu]ionat artaprepar`rii hra nei, multe din ideilesale p`str~n du-se [i ast`zi. A in-trodus ma ni e re le din timpul

Dac stilul dicteaz curentul, trendul estepreferin]a maselor \ntr-operioad anume detimp. Fiecare epoc aavut trendurile sale, iar\n anumite momenteacestea au influen]atevolu]ia modei.Vom \ncepe un nou serial, dedicat deaceast dat trendului.

Trendul, memoriilemodei (I)

FashioN arChitECturE

Stop to shop 25


mesei, implement~nd [i modali-tatea de a aranja masa. A \nlocuitpaharele din aur [i argint masivcu cele de cristal. Ziryab a fost untrend – setter \n materie de mod`[i \ngrijire personal`. A dezvoltatprima past` de din]i din Europa,a popularizat b`rbieritul la b`rba]i[i tunsorile scurte. Pentru femei,a deschis o [coal` de cosmetic`,introduc~nd noi stiluri de coafur`,modelarea spr~ncenelor [i epi-latul.

A decretat primul calendar demod` de sezon din Spania. |n tim-pul prim`verii, b`rba]ii [i femeiletrebuia s` poarte culori deschise.Vara, regula de baz` era \mbr` -c`mintea alb`. Pentru anotimpulrece, a recomandat mantaua cublan`. A introdus vestimenta]iadin m`tase colorat`, ca [i supli-mentare a textilelor tradi]ionale.Istoricul James Cleugh spunea:"nu era altul la fel \n acea epoc`,\n toat` Europa. Cele mai lumi-nate min]i din continent \[i \ndrep-tau aten]ia c`tre Spania pentru

orice ar fi putut s` diferen]iezeclar fiin]a uman` de un tigru."

Medievalul – momentul0 \n mod`

Cea mai cunoscut` turnur` \nmod` este \n perioada medieval`.Costuma]ia devine un actor im-portant pe scena social`, fiind ocomponent` esen]ial`, nu doar“ve[m~nt”. Trendul vremii avea labaz` oglindirea statutului social,a identit`]ii [i personalit`]ii celuicare purta hainele. Ca atare, sedorea o distinc]ie clar` \ntreclasele sociale. Astfel c`, f`r` a fifashionist, trendul juca un rol-cheie, mai ales \n lumea artisto-crat`. Odat` lansat un elementvestimentar, ceilal]i trebuia s` \lurmeze, pentru a fi repede identi-fica]i ca membri ai unui anumitgrup. Iar acest fapt ajunsese a sereglementa prin lege. De exem-plu, legea somptuar` din 1363din Anglia impunea restric]ii clarepentru banii cheltui]i pe haine de

c`tre r~nda[i, servitori [i me[ete -[ugarii din ora[, interzic~ndu-le s`poarte m`tase sau alte materialefine, destinate hainelor aris-tocra]iei.

Mai mult, \n mod` intr` tren-duri din Orient. Se poart` cati fea -ua, brocartul [i inserarea firelorde aur. Este \n vog` designul he -raldic, ce oferea un efect pitoresc.

|n Medievalul T~rziu, \nt~lnimtrendul impus de regulile sociale.Astfel, era foarte important cahainele s` fac` distinc]ia clar`\ntre femei [i b`rba]i, prin textile[i punerea \n valoare a frumuse]iicorpului. |n literatur`, eroinelesunt \mbr`cate \n haine str`luci-toare, f`r` urm` de nuditate, iareroul este acel "wild man" dez -br`cat, ce trìe[te \n s`lb`ticie,adesea pu]in prins de nebunie.Dar, acest trend presupunea [iun risc. Dac` o doamn` era multprea fashionist`, putea fi confun-dat` cu o prostituat`. Excesul [iincompatibilitatea accesoriz`rii ro -chiilor puteau s` induc` \n eroare.

26 Stop to shop 26 Stop to shop


Tot \n trend era s` urmezi cuaten]ie semnifica]ia culorilor. Ast-fel, verdele exprima iubirea, griulregretul, galbenul ospitalitatea, al-bastrul fidelitatatea. Ro[ul eraatribuit strict nobilimii.

M`tasea – en vogue

|n secolele XIV [i XV, \n vogèra m`tasea. Mare parte se fabri -ca la Rheims. |ns`, manufacturi-erii au \nceput s` speculeze acestfapt [i au introdus fibre de l~n` [ide alte materiale, v~nz~nd pro-dusul finit drept m`tase pur`. Maimult, foloseau colorant ieftin, ast-fel c` m`tasea nu \[i p`stra cu-loarea. De aceea, s-a ajuns cascriitorii vremii [i legile somptuares` denumeasc` multe dintre ma-teriale drept cendal [i samite.Acestea erau m`tase, mult ase -m`n`toare cu cea din vremurilenoastre. Cendal era \n multe cu-lori, f`r` imprimeu sau cu dungitransversale. Samite p`rea a fimai grea, av~nd 6 fibre, fiind \nvariante de alb, verde [i ro[u.

Grotescul absolut

Secolul XIV debuteaz` cu untrend grotesc \n materie de acce-sorizare a p`rului. |n 1326, Isa -belle a Fran]ei purta o p`l`rie subform` de c`p`]~n` de zah`r, de omonstruoas` \nal]ime, cu un voalcare \ncepea acolo unde p`rul seascundea sub p`l`rie. Unelep`l`rii se accesorizau cu pene, al-tele aveau form` de bani]`, maresau mic`. Ocazional, p`rul erastr~ns cu o plas` numit` "cres-tine". Un alt accesoriu fashion era

benti]a de metal pus` pe parteadin fa]` a capului, cu doi cilindrimetalici din traforaj aurit ce aveauata[ate bijuterii de o parte [i dealta a urechilor. Tot \n trend seafla [i p`l`ria de paie, purtat`peste un [iret alb care \nconjurafa]a.

|n aceea[i perioad` apare \ntrend moda pentru cei tineri.Genul acesta de vestimenta]ieintr` \n garderoba tinerilor nobilide la Cur]ile regale, fiind etalon al

\naltului nivel social [i al pres-tigiului.

|n Fran]a, \n timpul domniei luiPhilippe Valois, s-a impus ca no-bilimea s` poarte roba scurt`.Astfel, se f`cea o distinc]ie \ntremilitari [i chiar regele \nsu[i,\ntruc~t ei purtau robe lungi.

|n 1350, apare un nou trend:hainele lungi devin elemente ves-timentare doar pentru v~rstnici,oamenii din popor, copii [i stu-den]i. Acest trend cunoa[te oschimbare, impun~ndu-se \n se co lul XV ca element de dis-

tinc]ie al doctorilor, juri[tilor [ipersonajelor de la Curte.

C`ma[a de pânz`

|n stilul secolului XV, notabileste trendul lansat de Isabelle deBavaria, so]ia lui Charles VI. Eaeste considerat` “arbitrul suveranal rochiilor”. A avut idei pline defantezie, care au devenit legi pen-tru toate femeile. Cea mai intere-sant` inova]ie a fost introducereac`m`[ii de p~nz` de in \n gar de -ro ba feminin`. Ea fost prima carea purtat-o, mai ales c` p~n` \nacel moment, at~t \n Fran]a, c~t[i \n Anglia, doamnele purtau olenjerie din l~n` aspr`. Odat` ceIsabelle a introdus aceast` pies`\n mod`, ea a fost imediat adop-tat` [i a intrat \n trendul vremii.Doamnele de la Curte au f`cutchiar o cr`p`tur` la corsaj [i lafust`, pentru a l`sa la vederec`ma[a din in de dedesubt. Dar,se pare c` nu toate au preferat s`renun]e definitiv la lenjeria dinl~n` aspr`. {i, pentru a fi totu[i\n trend, au f`cut din in doar acelep`r]i ale rochiei care erau lavedere. Se prea poate ca pre]ulinului s` fi fost foarte scump sauele prea conservatoare. |ns`, certeste faptul c` acest trend a fostun lux \n mare vog` p~n` \n timpullui Ludovig al XI-lea.

|n num`rul urm`tor vom des -coperi trendul lansat de Anne aBritaniei, ce era \n vog` la balurilede la Curtea Fran]ei, de ce opu -len]a bijuteriilor era un must \n An-glia [i care au fost doamneletrend-setter din Fran]a.

Roxana Bichi[

Stop to shop 27

Moda noastr` cea de toate zilele

gENtlEmEN’s agrEEmENt

Foto: Magazinul DeFacto

Haina \l face pe om saunu? Probabil c ambeleipoteze sunt la fel deadevrate, \n func]ie deperspectiva din care suntanalizate; e sigur \ns cnu exist un rspuns ge ne ral valabil [i nici numi-am propus s lmuresceu aceast dilem. Dar,fr doar [i poate, nuputem ignora rolu l pe care\l joac imaginea \n via]anoastr. Haina ne \mbracmai mult dect goliciuneatrupului, ea devine un ad-juvant \n ac]iunile pe carele \ntreprindem sau \nefortu l de a rmne noi\n[ine sau poate, la fel debine, s ne depersona li -zeze, atunci cnd, \n \ncercarea de a „cores -punde” a[teptrilor [i de ane \ncadra \n tipare,ignorm (voluntar sau nu)ceea ce suntem cuadevrat.

De ce am ales s` scriu despre mod`? Pe de oparte, pentru c` moda

face parte din profilul munciimele, cu asta m` ocup. Pe dealt` parte, pentru c` moda esteun element omniprezent \n vie]ilenoastre, fie c` e pur func]ional`,fie c` devine o pasiune sau un stilde via]`. Oricum am percepeacest fenomen, el vine s` com-pleteze [i s` defineasc` celelalteelemente esen]iale care ne con-tureaz` personalitatea [i stilul.De aceea m-am g~ndit, domnilor,c` cele c~teva r~nduri pe care lescriu aici \n fiecare lun` v-ar puteafi de folos \n alegerile pe care leface]i atunci c~nd vine vorba dehaine [i accesorii, put~nd servi casurs` de inspira]ie sau contra-ex-emple. Decizia final` v` apar]ine,moda fiind o chestiune de gustpersonal, prin urmare pur subiec-tiv`. {tim cu to]ii c` rom~nul s-an`scut poet, iar c~nd se plic-

tise[te s` fie poet, devine analistde mod`, designer [i stilist deo -potriv`, motiv pentru care nuinten]ionez ca pledoariile melelunare s` fie altceva dec~t simplelinii orientative, urm~nd ca tu[elecare \ntregesc ansamblul s` leadauge fiecare. {i pentru c` se

simte vacan]a, de data asta voirenun]a s` v` mai vorbesc desprereguli, oricum sunt plictisitoare [icel mai adesea f`cute s` fie\nc`lcate. Vom vorbi pur [i simpludespre mod`.

Haina \l face pe om sau nu?Probabil c` ambele ipoteze suntla fel de adev`rate, \n func]ie deperspectiva din care sunt anali -zate; e sigur \ns` c` nu exist` unr`spuns general valabil [i nici numi-am propus s` l`muresc euaceast` dilem`. Dar, f`r` doar [ipoate, nu putem ignora rolul pecare \l joac` imaginea \n via]anoastr`. Haina ne \mbrac` maimult dec~t goliciunea trupului, eadevine un adjuvant \n ac]iunile pecare le \ntreprindem sau \n efortulde a r`m~ne noi \n[ine saupoate, la fel de bine, s` ne de-personalizeze, atunci c~nd, \n\ncercarea de a „corespunde”a[tept`rilor [i de a ne \ncadra \ntipare, ignor`m (voluntar sau nu)ceea ce suntem cu adev`rat.A[adar, domnilor, haina \mbrac`st`ri de spirit, ne ajut` s` intr`mmai bine \n rolurile pe care socie -tatea ne cere s` ni le asum`m,pun~ndu-ne \n valoare, ne prote-jeaz` sau ne expune, devenind, \ncele din urm` o manifestare aunor op]iuni, mai mult sau maipu]in estetice. P~n` s` ni se deaocazia s` ne recomand`m princeea ce credem noi c` [tim,g~ndim sau putem sa facem, laprima vedere felul \n care ar`t`m[i \n care ne \mbr`c`m vorbescdespre noi ca o carte de vizit`.Sau, ca s` parafrazez o idee pecare am citit-o de cur~nd \ntr-unarticol, felul \n care ne prezent`m

\n public poate deveni, folosit cuinteligen]` [i pricepere, cel mai la\ndem~n` „instrument de mar-keting” ca s` ne facem oprezentare c~t mai reu[it`. Dac`teaser-ul incit` partenerii de dia-log s` afle mai multe despre voi,atunci trebuie s` arunca]i \n joc [icelelalte arme, iar de aici \ncolotactica de joc are variabile infinite,pe care numai voi le pute]icunoa[te. Hainele nu v` pot ajutadec~t p~n` \n acest punct.

Sunt mul]i cei care spun càstfel de preocup`ri sunt superfi-ciale, c` toat` aceast` industriede fashion nu face dec~t s` ex-ploateze [i s` cultive vanitatea(sau naivitatea) consumatorului,transform~nd o necesitate uman`\ntr-o form` de manipulare binepus` la punct. Nu pot s` contrazic\n mod categoric astfel deafirma]ii, pentru c` o doz` deadev`r exist` \n ele. Cu toateacestea, presupun c` gustul pen-tru mod` nu este rezultanta unicà mesajelor subliminale din cam-paniile, prezent`rile [i cataloagelemarilor case de mod` sau retai-

28 Stop to shop



lerilor din domeniu. Nici o con-secin]` a societ`]ii de consum,care ne \ndeamn` la o gestionarep`guboas` a bugetului, spre bu-curia [i beneficiul marilor pro prie -tari de malluri [i magazine [i aletuturor v~nz`torilor de „musthave-uri”. Cred mai degrab` càcest gust are de-a face cu faptulc` suntem to]i dota]i cu o doz`variabil` de sim] estetic, iar felul\n care ne \mbr`c`m devine o ex-presie a cùt`rilor noastre de ar-monie [i frumos. Motiva]iile suntmultiple: unii dintre noi o facempentru a ne sim]i bine cu noi\n[ine atunci c~nd ne privim \noglind`, pentru a ne \nt`ri senti-mentul de \ncredere \n propriilefor]e sau, din contr`, pentru a neascunde \n spatele unei m`[titoate temerile [i frustr`rile. Al]ii ofac pentru a pl`cea celorlal]i saupentru a fi \n centrul aten]iei, pen-tru a se sim]i accepta]i din punctde vedere social [i a se integramai bine \n grupul din care facparte, pentru a reu[i \n carier`sau \n via]a personal`. Iar al]ii opractic` ca pe o form` de terapie,care le aduce o stare de fericire,fie ea [i de scurt` durat`.

Moda este un element nelip-sit din peisajul cotidian [i auzimdespre ea nu numai la rubricile demondenit`]i sau emisiunile defashion, cum am fi tenta]i s` cre-dem. Moda interfereaz` \n modconstant cu muzica, sportul,mediul de afaceri sau clasapolitic`. Moda a devenit personajde carte sau de film. AcademiaAmerican` de Film acord` anualrecunoa[terea cuvenit` acestuidomeniu, prin Oscarul la catego-

ria „Cele mai bune costume”. Auexistat momente inspirate aleacestui melanj, care au creatimagini memorabile ce au in-fluen]at istoria modei, precum„the little black dress” a lui Au-drey Hepburn, ]inutele lui MarilynMonroe din „The Seven Year Itch”[i „Gentlemen Prefer Blondes”sau mai actualele Sarah JessicaParker (Sex and the City),Leighton Meester [i Blake Lively(Gossip Girl), al c`ror stil are mili -oane de fani. |n tab`ra cealalt`,

Humphrey Bogart (\n Cass-ablanca), James Dean sau actoriicare s-au succedat de-a lungultimpului pentru a-l interpreta peBond. James Bond. Nu exist` re-vist` care s` se respecte [i cares` nu rezerve spa]ii generoasepentru articolele [i editorialele despecialitate. Iar internetul oferùn spa]iu nelimitat de desf` -[urare style bloggerilor, g`zduind\n jurnalele lor virtuale p`reri maimult sau mai pu]in avizate desprece este [i ce nu este la mod`.

Astfel moda a creat tipologii [ipersonaje (dandy, excentricul, re-

belul, nonconformistul, fashion-ista, feminitatea voluptoas`, ele-gan]a clasic` sau speciile de la„periferia” modei, precum pi]i -poan aca [i cocalarul, care nu maiau nevoie de nici o prezentare [icare nu vor fi niciodat` pe cale dedispari]ie), a pus pe hart` capi-tale ale modei, iar dic]ionarul s-a\mbog`]it cu termeni noi precumfashion victim, fashion icon,trendsetter, metrosexual [i o\ntreag` terminologie de speciali-tate pentru a vorbi des pre haine,materiale sau croieli. Sunt doarc~teva exemple despre cum intr`moda \n vie]ile noastre, aceast`lung` list` r`m~n~nd deschis`pentru un domeniu \ntr-o continu`prefacere [i reinventare, care nueste o inven]ie a timpurilor mo der -ne, ci care \nso]e[te evolu]iaomului de la pe[terile preistorice\ncoace (presupun c` pe atuncinu se g~ndea nimeni c` pestec~teva mii de ani „animal printul”avea s` revin` din nou \ntendin]e).

|n concluzie, moda va r`m~nemereu la moda, a[a c` nu ner`m~ne dec~t s` o accept`m [is` \nv`]`m s` ne adapt`mcanoanelor ei, \ncerc~nd s` oadapt`m c~t mai bine la stilulnostru de via]` [i la propria per-sonalitate.

S` ave]i o var` inspirat`,domnilor!

Cristian IONFashion adviser – Only For You

Stop to shop 29

30 Stop to shop

FashioN

Rochie tafta cu tul. Pre]: 400 lei.

Crea]ie Belinda Liu.

Foto: Radu Dumitrescu

Stop to shop 31

FashioN

Rochie din voal cu brâu.Pre]: 1.000 lei.



32 Stop to shop

FashioN

Rochie denim.Pre]: 350 lei.Geanta piele ecologic`.Pre]: 700 lei.P`l`rie pânz`.Pre]: 80 lei.



Stop to shop 33

FashioN

Rochie galben` pânz`topit`. Pre]: 300 lei.


Foto: Radu Dumitrescu Foto: Radu Dumitrescu

34 Stop to shop

FashioN

Rochie pânz` topit`.Pre]: 300 lei.P`l`rie pânz`.Pre]: 80 lei.


Rochie bumbac cu tul.Pre]: 300 lei.



Stop to shop 35

FashioN

Un sacou casual -elegant bej (2.275 RON)\nnobileaz` orice ]inut`,chiar [i una cu bermude(695 RON).

Colec]ia Messagerie –magazinele TRENDS by Adina Buzatu


36 Stop to shop

FashioN

Pantalonii bej de doc(795 RON) sunt o pies`care nu trebuie s`lipseasc` din garderob`,ei putând fi purta]i atât cupolo (395 RON) sau t-shirt (295 RON), cât [icu c`ma[` (495 RON) [isacou (2.275 RON), pentru o ]inut` business - casual.


Stop to shop 37

FashioN

Clasicele bretele aurevenit la mod`, fie celelate din m`tase natural`(390 RON), cum le-agândit inventatorul lor Albert Thurston \n 1.820,fie o reinterpretare modern` adaptat` lajeans (129 RON).


38 Stop to shop

FashioN

E[arfa din bumbac (390 RON) este un accesoriu la mod`, care completeaz` original o]inut` casual.


Stop to shop 39

FashioN

Cureaua – cravat` dinm`tase natural` este atâtinteresant`, cât [i eco-nomic`, pentru c`, pân`la urm`, cine nu vrea s`cumpere o singur`pies`, poate opta pentruuna cu dublu rol,\mpu[când astfel doiiepuri dintr-o dat`.


40 Stop to shop

NEws

Campania are la baz` o expre-sie plin` de semnifica]ie, [icare, \n esen]a ei, se cen-

treaz` pe un alt simbol: p`l`ria – ele ment vestimentar de mare cla s`,ce denot` o personalitate rafinat`,mult stil [i educa]ie. Referitor la p` l` -rie, simbolul ales s` repre zin teaceast` campanie, Andreea Escapoveste[te: “Bunica mea spu nea c`nici nu este normal ca o femeie sìas` pe strad` f`r` p`l`rie, dar de- sigur c` vremurile s-au mai schim bat.Mie mi se par foarte [ic, atunci c~nde[ti \mbr`cat mai sport, dar [i foarteelegante c~nd vorbim de p`l`riile cla-sice. Port [i eu, din c~nd \n c~nd, \nfunc]ie de ce stare am [i de eveni-mentul la care m` duc.”

o�nou`�revolu]ie

“Jos p`l`ria!” reune[te sub oform` integrat` ideile pentru caremul]i dintre noi lupt`m zilnic. Ea esteo nou` revolu]ie: cea a respon sa -bilit`]ii [i a respectului reciproc,\ndemn~nd la redescoperirea valo-rilor, a tuturor lucrurilor bune din jurulnostru. Sunt oameni care au ceva cuadev`rat valoros de spus [i dedemonstrat prin ac]iunile \ntreprinse,reu[itele [i influen]ele asupra vie]iialtora din jur. Tocmai de aceea, ProTv i-a invitat pe to]i rom~nii s`-[iscoat` p`l`ria \n fa]a celor carepariaz` pe modestie [i bun sim].

Vedeta Pro Tv, Andreea Esca,este de p`rere c` “valorile pe care lepromoveaz` aceast` campanie sunt,de fapt, lucrurile simple [i at~t de la\ndem~n` din via]a noastr`: respec-tul, toleran]a, bunul sim], deschi -derea spre comunicare [i \n]elegere,bucuria de a fi m~ndru de lucrurile pe

O camPanIe cu stIl

“Jos p`l`ria!”, campaniemarca Pro Tv, este maimult decât un eveni-ment social, estemodalita tea de a re-cunoa[te publicadmira]ia cuvenitàdev`ratelor valori, vie]ii trìte cu bun sim], stilului adev`rat [i elegant, activit`]ilor care conteaz`.

P`l`ria, elegan]` [i respect

Stop to shop 41

NEws

care le facem, de ceea ce suntem,puterea de a g`si modele adev` -rate pe care s` le apreciem [i s` leurm`m.”

„Jos p`l`ria!” a fost un conceptcomplet nou”, spune CarmenAvram, corespondent al {ti rilorProTv, implicat` \n realizarea repor-tajelor difuzate \n cadrul campaniei.«„Jos p`l`ria!” a venit ca o gur` deaer proasp`t [i cred c` a avut im-pact. |ntr-o pres` sufocat` de b~rfe,[tiri verificate par]ial sau deloc,acuze [i scandal, campania Pro Tva fost [ocul de care avea nevoie celpu]in o parte din pu blic.», adaug`Carmen.

o�campanie��de�succes

Campania este un succes, faptcare demonstreaz` c` oamenii au\nceput s` \[i doreasc` bunul sim],calitatea [i adev` ratele valori.„Cred c` niciun om, nicio comuni-tate, nicio ]ar` nu se poate hr`nidoar cu ne caz, ur`, su p`rare, scan-dal, revolt` [i b~r f`. Dup` un timp,ai nevoie s` crezi \n ceva. Asta credc` a f`cut campania „Jos p`l` ria”:

le-a ar` tat rom~nilor c` \nc` mai potcre de \n bine, \n pozitiv, \n sa tis fac -]ie, \n z~mbet cald, \n pri etenie, \nloialitate, \n profe sio na lism. Le-aar`tat c` extraordinarul [i excep -]ionalul pot deveni normalitate,dac` [tii s` recuno[ti omul valoros[i s`-]i sco]i p`l`ria \n fa]a lui.”,spune Carmen Avram.

adev`ratele�valori

Campania “Jos P`l`ria!”, prin\nsu[i numele sù, ne invit` pe to]is` \nv`]`m a aprecia acei oamenicare fac cu adev`rat ceva [i caredemonstreaz` c` se poate s` ex-celezi, dac` \]i dore[ti. Este un apel

c`tre noi to]i, s` ne deschidemmintea [i s` \ncepem a ne dori s`\nv`]`m c` o societate f`r` ade -v`rate valori nu exist`, iar dac` eafiin]eaz` a[a, mai devreme sau mait~rziu va muri.

|ntrebat` care sunt oamenii \nfa]a c`rora [i-ar scoate oric~ndp`l`ria, Andreea Esca r`spundef`r` ezitare: “|n fa]a medicilorexcep]ionali, c`rora le pas` de pa-cien]i, a profesorilor care te fac s`te \ndr`goste[ti de [coal`, apilo]ilor care au t`ria s` \nfrunteorice pericole, a marilor actori carene fac via]a mai frumoas` [i, \ngeneral, \n fa]a oamenilor talenta]icare ne \nc~nt`, \n fa]a mamelorcare educ` frumos copiii, \n fa]acelor care nu arunc` mizeria dinma[ina pe geam, a celor care nu-mi fumeaz` un trabuc \n nas larestaurant [i, mai ales, \n fa]a oa-menilor care r`m~n cu picioarele pep`m~nt, oric~t de MARI ar fi.”

A[adar, „Jos P`l`ria!” \n fa]ata, oricine e[ti tu, cel ce decide aschimba ceva \n bine ..., \ncep~ndcu tine \nsu]i!

Roxana Bichi[

“Bunica mea spunea c`nici nu este normal ca ofemeie s` ias` pe strad`f`r` p`l`rie, dar desigurc` vremurile s-au maischimbat.”

Andreea Esca

42 Stop to shop

toshop Shop ‘till you drop!

Cercei argintmeli melo29,99 RON

Cerceimeli melo59,99 RON


rochieBSB

280 RON

rochiePolo GaraGe

432 RONrochiemario

349 RON

rochieBSB

410 RON

Geantòtter

469 RON

Pantofiotter

399 RONSandaleotter

279 RON

Geantòtter

529 RON

Br`]ar`meli melo89,99 RON


Stop to shop 43

toshopShop ‘till you drop!

inelmeli melo19,99 RON

rochieBSB

539 RON

rochiemario

349 RON

PantofimUSette299 RON

Geant`mUSette469 RON

rochietinar79 RON

Pantofiotter

629 RON

Plicotter

311 RON

Set ZaBle colec]iaStarloverS

YoU&mel`n]i[or - 225 RONcercei - 240 RONbr`]ar` - 195 RON

44 Stop to shop


rochiemario

349 RON

Bluz`dePot 96

89 RON

PantalonidePot 9689,90 RON

Pantofiotter

379 RON

Geantòtter

399 RON






Stop to shop 45


tricoutnt

39,99 RON

maioutnt

69,99 RON

Sabo]imUSette169 RON

Sabo]imUSette169 RON


Pantaloni scur]iBSB

153 RON

Pantaloni scur]itnt

99,99 RON


ochelarimeli melo29,99 RON

Coliermeli melo59,99 RON

Ceasmeli melo59,99 RON


46 Stop to shop

Shop ‘till you drop!toshop

C`ma[`tnt

99,99 RON

Pantaloni scur]iPolo GaraGe

258 RON

Geant`daniel raY

60 RON





rochieBSB

288 RON

Bluz`BSB

155 RON

Geantòtter

449 RONteni[i

otter349 RON

Geant`daniel raY

95 RON

48 Stop to shop


SandalemUSette499 RON

rochietinar59 RON

Bluz`tinar69 RON

Pantalonitinar59 RON


tricoude faCto

39 RON






Stop to shop 49


Pantofi sportotter

599 RON

Geant`daniel raY

114 RON

PantaloniCavaliere169,90 RON

tricouCavaliere199,90 RON

tricoude faCto

39 RON

tricoude faCto

49 RON

C`ma[`de faCto

89 RON

Geant`daniel raY

114 RON

50 Stop to shop


tricoutnt

69,99 RON

Geant`daniel raY

119 RON

Pantalonitnt

169,99 RON

{apc`tnt

69,99 RON

Cureade faCto

79 RON

PantaloniPolo GaraGe

260 RON

Papuciotter

229 RON

Papuciotter

199 RON

Stop to shop 51


C`ma[`Cavaliere109,90 RON

C`ma[`de faCto

69 RON

Geant`daniel raY

59 RON

PantaloniPolo GaraGe

350 RON

PantaloniCavaliere188,90 RON

Papuciotter

199 RON

Pantofiotter

229 RON

52 Stop to shop

toshop

tricouPolo GaraGe

212 RONPantaloni

de faCto99 RON

tricoutnt

49,99 RON

{apc`tnt

69,99 RON

Geant`daniel raY

345 RON

rucsacdaniel raY

79 RON

Pantofiotter

179 RONSandaleotter

229 RON

Stop to shop 53

CoNCursS

trict

mas

culin

!Trends by AdinaBuzatu [i RevistaStop to Shop teinvit` la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 12.00, \nperioada 8 – 9 iulie2010, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga unul din cele 5parfumuri TRENDS byADINA BUZATU!

Care este sloganul primului parfumb`rb`tesc românesc?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

54 Stop to shop

BEauty shop

Produsele sunt disponibile [n magazinul Kendra

Marine Groove by ESCADANoua edi]ie limitat` devar` de la Escada este oarom` dulce-condimen-tat`, cu note fructate tropi-cale [i amestec de coac`zero[ii, care \ntruchipeazèsen]a unei petreceri fabu-loase, exclusiviste de var`,desf`[urat` pe mare: dis-trac]ie, flirt. MARINEGROOVE EDTV 30 ML - 161lei; MARINE GROOVEEDTV 50 ML – 218 lei; MA-RINE GROOVE EDTV 100 ML – 287 lei

Classique X byJ.P.GAULTIER

Parfumul este inspirat de Colec]ia X toamn` – iarn`2009/2010 a lui Gaultier, o colec]ie teribil de sexy caredezgole[te trupul femeii, f`r` a fi vulgar`. Un parfum

cu o personalitate puternic` [i senzual`. Se deschide cunote de top proaspete ca l`m~ia, mandarina, portocala

[i bergamota, pentru ca mai apoi s` st~rneasc` pasi-unea, printr-un buchet de flori de portocal` [i bujor. CLASSIQUE X EDTV 100 ML 10 COLL – 414 lei ; CLAS-

SIQUE X EDTV 50 ML 10 COLL – 288 lei

Flora by GUCCICasa Gucci a lansat Flora by GucciApa de Parfum ce de]ine acela[ispirit t~n`r [i optimist, dar \ntr-o

mireasm` mai concentrat`,mult mai profund`. Este oversiune sofisticat`, mult maicald`, ideal` ca parfum desear`. FLORA BY GUCCIEDPV 30ML - 239 lei; FLORABY GUCCI EDPV 50ML – 326lei; FLORA BY GUCCI EDPV75ML – 413 lei

BEauty shop

Ap` de toalet` FLOWERPARTYDescoperi]i FLOWERPARTY YVES ROCHER, un parfumvesel [i feminin, care str`luce[te \n acorduri \ndr`zne]e,pentru a fermeca toate privirile! O mireasm` irezistibil`:prospe]ime cu note acidulate de portocal` [i mandarin`,care se \mbin`, \ntr-o explozie de vitalitate [i optimism, cunectarul de trandafir, de zmeur` [i litchi, pentru a oferi cu-lori vibrante, pline de via]` [i pentru a capta toate privirile.Notele finale vanilate creeaz` dependen]` [i senza]ie deneuitat. Vaporizator 30 ml; Pre]: 100 RON

Gel de du[ parfumatFLOWERPARTYPentru ca mireasma s` v` \nso]easc` \nc`de la primele ore ale dimine]ii, YvesRocher v` ofer` Gelul de du[ parfumatFLOWERPARTY. Fi]i unice [i irezistibile!Flacon 200 ml; Pre]: 44 RON

Spray Protec]ie Extrem` IP50+PROTECTYL VÉGÉTALUn bronz ideal, \n perfect` siguran]`! Acestspray are grij` de pielea voastr` \ntr-un mod efi-cient, gra]ie indicelui de protec]ie ridicat` 50+.Mai mult, el hidrateaz` [i previne \mb`tr~nireapielii, fiind rezistent la contactul cu apa. Flaconpomp` 150 ml; Pre]: 99 RON

Stop to shop 55Produsele se g`sesc [n magazinul Yves rocher din unirea shopping center

56 Stop to shop

s+N+tatE

Hrana aDeCVaT~ |n PerioaDa Verii

Un vechi proverb american spune c“E[ti ceea ce mnnci!”, iar aceastsintagm este ct se poate deadevrat, \ntruct define[te simplu,scurt [i la obiect, att starea noastrfizic, ct [i psihic. Fiindc vara [i-aintrat \n drepturi cu toate “armele”,trebuie s avem \n vedere faptul calimenta]ia de zi cu zi este foarteimportant pentru sntatea noastr.Poate prea un cli[eu, \ns din ce \nce mai des auzim \n spa]iul socialvorbindu-se despre numeroasele dis-func]ionalit]i ale organismului uman,care, deloc surprinztor, au la baza oalimenta]ie dezechilibrat.

Elena Dumitru

Lunile de var` sunt cele maipotrivite pentru adoptarea uneidiete s`n`toase, hipocalorice, dardiversificat`, ideal` pentru sc` de -rea \n greutate [i, \n egal` m` -sur`, pentru men]inerea unuiechi libru metabolic corespun z`tor.{tim cu to]ii c` \n perioada cald`g`sim cu u[urin]` alimente gus-toase [i hr`nitoare, precum fruc -tele de p`dure, ro[iile, ardeiigra[i, pe[tele sau salatele delegume [i fructe.

Mai mult dec~t at~t, exist` su-ficiente alimente care pot avea unefect protector asupra pielii \naceast` perioad` canicular`.Fructele, \n general, [i \n special,a[a cum am men]ionat mai sus,fructele de p`dure precumzmeura, afinele, c`p[unile au un

tu ]tii ce m`nânci?

58 Stop to shop

s+N+tatE

con]inut ridicat de vitamina C [iantioxidan]i, cu un rol sporit deprotec]ie asupra epidermei. Este,bine\n]eles, doar un simplu exem -plu. Exist`, \n afar` de acestea, [ialte alimente cu rol protector:carnea slab` (care con]ineaminoacizi, proteine animale), fa-solea, alunele, nucile, semin]ele(care con]in proteine [i uleiuri ve -getale) care protejeaz` unghiile,p`rul [i pielea.

Nu trebuie s` uit`m c`hidratarea corespunz`toare estebenefic` pentru s`n`tatea trupu-lui nostru. Speciali[tii recomand`consumul unei cantit`]i mari delichide pe parcursul verii, respec-tiv \ntre 3 [i 4 litri pe zi. Deasemenea, la fel de importantèste \nlocuirea s`rurilor minerale,pierdute prin transpiratia exce-siv`, cum ar fi calciul, care poatefi suplimentat foarte u[or cu lac-tate: iaurt, lapte, branz` de capr`sau vac` etc.

Hidratarea – elementulprincipal pentru o

form` maxim`

Re]ine faptul c` \n zilele cani -culare este indicat s` bei \ntre 2[i 3 litri de lichide pe zi. |n acela[itimp, trebuie s` ai \n vedere càceast` cantitate de lichide de-pinde [i de activitatea fizic` pecare o depui pe parcursul uneizile, precum [i de umiditateaaerului. Cel mai indicat ar fi s` beic~te pu]in [i des, iar bùturilefoarte reci \ncearc` s` le ]ii la dis-tan]`. Esen]ial este s` consuminu doar atunci c~nd sim]i c` \]ieste sete, ci tot timpul.

|n general, senza]ia de seteapare atunci c~nd organismul apierdut deja o cantitate impor-tant` de lichide (1,5-2 litri), lucrucare m`re[te riscul deshidrat`rii.

apa mineral` sau apa plat`?

A[adar, [tim cu to]ii c` apaprovenit` de la robinet con]ineclor [i diverse impurit`]i care potcauza afec]iuni digestive sau in-testinale. Bine ar fi s` o evi]i. |nschimb, bùturile \mbuteliate, fiede izvor, fie minerale, sunt o al-ternativ` excelent`. |n aceast`perioad`, mai indicat ar fi s` beiap` mineral`, pentru c`, \n ea

g`sim calciu, magneziu, fier, zincsau sodiu. Cu toate c` apa plat`,catalogat` ca fiind mult mais`n`toas`, nu este pe placul tu-turor, ea ne potole[te setea multmai bine dec~t apa carboga-zoas`. Care ar fi explica]ia? Bio xi dul de carbon provoac` ofals` senza]ie de potolire a setei,\n timp ce organismul continu` s`fie \nsetat. Pentru a-i da totu[i osavoare, po]i stoarce suc del`m~ie sau de portocal`.

Despre lactate…

O metod` foar te s`n` toa s`

7 reguli debaz` pentru o

alimenta\iecorect`

Trei mese pe zi! – Idealar fi ca intervalele orares` fie regulate [i s`\ncerci, pe c~t posibil, s`le respec]i. |n pofida faptului c` pro-gramul fiec`ruia semodific` un pic \n pe-rioada verii, nu uita cùn mic dejun bogat \nfructe, lactate, carbohidra]i [i o bùtur`cald` este esen]ial pen-tru men]inerea echilibru-lui metabolic.

Nu consuma sare \nexces! – Trebuie s`cunoa[te]i faptul c`sarea duce la reten]ia deap` [i \]i creeaz`senza]ia de foame. Reducantitatea de hran` cucon]inut de sare, cum arfi carne macr`, br~nz`,

pe[te afumat sau bis-cui]i, \nlocuindu-le cul`m~ie, o]et, plante oridiverse condimente.

Nu consuma alimente bo-gate \n calorii! – Cui nu-iplace \nghe]ata? Da, tu-turor, deja [tim r`spun-sul, \ns` g~ndi]i-v` la voi\nainte de a v` repezi defiecare dat` c~nd z`ri]ipe strad` un chio[c cuastfel de produse.Aceasta accelereaz`

Bine de [tiut!

Dac suferi de hiperaciditategastric, ulcer sau balonri esterecomandabil s evi]i apele minerale carbogazoase.

Stop to shop 59

s+N+tatE

pentru poto lireasetei este lap -tele. {i, bine\n -]eles, toatederivatele lui,cum ar fichefirul, iaurtulsau zerul. F`-]icocktail-uri dinfructe [i lapte saufructe [i iaurt, pecare le po]i preg`tichiar la tine acas`!

Odat` preparate, de preferateste s` le bei imediat, iar dac` lep`strezi la frigider, adaug` unsfert de pahar de suc de l`m~ie.

|n afar` de faptul c` ter`coresc, sunt [i o surs` ne-maipomenit` de vitamine dingrupa B, calciu [i al]i compu[iminerali.

To]i nutri]io ni[tii spun c` lac-tatele au calorii suficiente [i suntdestul de s`]ioase, fapt pentrucare, vara, pot \nlocui o mas`.

sfaturi practice \n cazul balon`rii

E[ti \n concediu [i alimenta]ia\]i cauzeaz` probleme? Acestea\[i g`sesc rezolvarea destul deu[or, numai dac` respec]i c~tevasfaturi pe care dna. M`ria T`na -se, farmacist, ]i le recomand`. Dac` dup` ce ai m~ncat,sim]i o senza]ie de disconfort \nstomac, f` o plimbare u[oar`, lapas. Mi[carea stimuleaz` elibe -rarea hormonilor care favorizeaz`digestia. Bea ceai de ment`. Acestaeste foarte bun \n eliminareagazelor.

Elimin` gazele acumulate \nstomac cu medicamente speci-fice balon`rii. Evit` lactatele. |nlocuie[te-lecu ceva similar, care nu con]inelactoz`. Noteaz` pe un carne]el ce felde produse ]i-a cauzat balonarea,iar pe viitor \ncearc` s` nu le maiconsumi. Stimulen]ii, cum ar fi cafeaua,ciocolata sau ceaiul negru,ad~ncesc starea de disconfort di-gestiv [i favorizeaz` spasmelestomacale. De preferat este s` leevi]i.

cre[terea \n greutate, iarconsumul excesiv nueste benefic asupras`n`t`]ii tale.

Nu m~nca des \n oras! –E tentant, trebuie s` re-cunoa[tem, \ns` ave]igrij` s` spune]i STOPatunci c~nd trebuie.Evit`, \n special,m~nc`rurile grase [i con-sum` salate de sezon orisalate de fructe. Ideal arfi s` nu m`n~nci \n ora[mai des de dou` ori pes`pt`m~n`.

Evit` alcoolul! –Bùturile alcoolice, \ngeneral, au destulecalorii c~t s` se vad`,dac` le consuma]i \nfiecare zi. Opta]i pentrucocktail-uri non-alcoo-lice, pentru c`, \n felulacesta, dieta ta nu vasuferi un dezechilibru.

Profit` de fructele [ilegumele de sezon! –Este momentul propicepentru a v` bucura decele mai naturale pro-duse. Dovleceii, ro[iile,vinetele, pepenele ro[u,caisele, piersicile suntdoar c~teva dintre“bog`]iile verii”,\nc`rcate de vitamine,minerale [i fibre,esen]iale pentru a temen]ine \n form`.

Informeaz`-te! – Ar fifoarte bine dac` ]i-aiface timp pentru a mergela un nutri]ionist care te-ar putea ajuta \nalegerea unei dietepotrivite \n sezonul cald,atunci c~nd te hot`r`[tis` ]ii o diet`. |n felulasta, raportat la greu-tatea ta, vei [ti exact ceanume s` consumi [i \nce cantit`]i.

Pentru o viat`

s`n`toas`, spune NU…

Buturilor acidulate.

Buturilor energizante.

Fast-food-urilor.

Meselor trzii \n noapte.

Dulciurilor \n exces.

Preparatelor cu mult sare.

Pastelor finoase. Snack-urilor. Alcoolului.

60 Stop to shop

story oF...

Vivien avea lumea la pi-cioare. N`scut` \ntr-ofamilie \nst`rit` de bri-

tanici, \n India, micu]a Vivien afost o r`sf`]at` de mic`. Nimicdin ceea ce [i-a dorit nu a oprit-os` ob]in`. Renumit` pentru fru-muse]ea ei izbitoare, despre carechiar Lawrence spunea - “era at~tde frumoas` \nc~t nicio femeie nuo putea gelozi”, Vivien a suferittoat` via]a pentru a-i fi recunoscuttalentul actoricesc. Un aspectcare a m`cinat-o p~n` la degra -darea psihic` pe care, \n mod ob-sesiv, a \ncercat s` o ascund`p~n` \n ultima clip` a vie]ii.

tata�s-a�sim]it�tulburat.�Cu�el�m`�voim`rita!

Pe Lawrence Olivier, mareleactor al Angliei l-a z`rit \ntr-osear`, la teatru, pe c~nd acesta\[i juca mìastru rolul pe scenalondoneaz`. Pe atunci ea avea 20

de ani, el 27. De cum l-a v`zut i-aspus unei prietene: ”Acesta esteb`rbatul cu care m` voi m`rita!”.Un moment de nebunie, ar fi spuscei care au auzit-o, \n condi]iile \ncare, at~t ea, c~t [i Larry erauc`s`tori]i la acea vreme [i fiecareavea un copil. Nimic, se pare, nua oprit-o pe \nd~rjita Vivian. Astfel,chiar \n acea sear`, s-a autointro-dus la Savoy Grill unde Larry cinacu so]ia sa. Ulterior, l-a vizitatacas`, \ntr-o dup`-amiaz`, \mbr` -cat` sumar, s`rut~ndu-l languros,\n treac`t, pe um`r. “Tata spuneac` din moment ce a pus ochii peea, s-a sim]it tulburat”, \[i amin -te[te Tarquin, fiul sù din primac`s`torie. Timp de doi ani s-auiubit \n secret, p`str~nd apa -ren]ele. Au jucat \mpreun` \n 3piese de teatru, devenind cel maiiubit cuplu al scenei.“Nu-mi amin -tesc s` fi dormit vreodat` \n mo-men tele superbe pe care le-ampetrecut \mpreun`.”, spunea

Vivien Leigh [i

Lawrence Olivier-

cel mai iubit cuplu

din lumina reflec-

toarelor. O poveste

plin` de glamour

care, \n timp, [i-a

p`strat str`lucirea

la suprafa]`. |n

spatele u[ilor

\nchise s-a stins

treptat, m`cinat`

de boal`, depresie,

frustrare [i gelozie.

Vivien Leigh [iLawrence olivier

Pe arIPIle IubIrII

Stop to shop 61

story oF...

Vivien. Dar aceast` intensitate nuputea r`m~ne un secret. |n celedin urm` [i-au p`r`sit parteneriide via]` [i s-au mutat \mpreun` laLondra.

Vivien�[i�scarletterau�veri[oare�des~nge

|n tot acest timp, \n presàp`reau materiale ample despre“Gone with the Wind” [i cine o vajuca pe Scarlett. Vivien era con-vins` c` va fi perfect` pentruacest rol [i, cu Olivier al`turi \nState, film~nd pentru “WutheringHeights”, a luat drumul Holly-wood-ului. |n aceste condi]ii l-a vi -zitat pe agentul american al luiLawrence, care se \nt~mpla s` fiechiar fratele produc`torului DavidO. Selznick [i care, \ntr-un modneobi[nuit, a \ntrebat-o: “Nu vreis` intri \n foc?”. {i a intrat.

“Vivien [i Scarlett erauveri[oa re de s~nge.”, [opteaasisten tul ei din L.A. Am~ndouèrau vi cle ne, [irete, manipulative.“Vivien [tia cum s` ob]in` ceeace \[i dorea [i, de fiecare dat`c~nd \[i propunea ceva, nu existas` nu \i ias`. “. {i-a atins scopul,\ns` a fost nevoit` s` pl`teascùn pre] pentru asta. Selznick i-ainterzis s` trìasc` \n aceea[icas` cu Olivier pe timpul celor122 de zile de filmare, pentru ap`stra aparen]ele, lucru care i-aprovocat o crunt` depresie. |ns`,6 luni mai t~rziu, c~nd produc]iafilmului ia sf~r[it, lui Vivien \i vor firecunoscute pe plan mondial efor-turile. “Gone with the Wind” \nre -gis treaz` cel mai mare succes altu turor timpurilor: 8 distinc]ii

Oscar, printre care [i cel pentrucea mai bun` actri]`. |nc` odat`\n via]` Vivien [i-a demonstrat ta l-en tul [i a c~[tigat ce [i-a dorit. PeLarry, b`rbatul vie]ii ei, cu care seva c`s`tori pe 31 august 1940.

Pre]ul�succesului:pierderea�sarcinii

Cu toate acestea, lupta de ap`stra tot ce ob]inuse s-a dovedito mare provocare. Succesul decare se bucura a \nceput s`-iafecteze starea de s`n`tate men-tal`. Punctul declan[ator sedovede[te a fi chiar pelicula “Cae-sar [i Cleopatra” \n care joacàl`turi de Larry. |n 1945, \n tim-

pul film`rilor se accidenteaz` [ipierde sarcina. Va fi pentru ea\nceputul sf~r[itului. De altfel, ea[i Larry nu vor avea niciodat`copii. Refuz` s` ia o pauz` din ac-tivitatea artistic` [i, astfel, \[iagraveaz` problemele de s`n` -

tate. Este diagnosticat`, \n prim`faz`, cu tulburare bipolar` afec-tiv` ca, ulterior, s` i se descopere[i o pat` tuberculoas` pe unul dinpl`m~ni. Urmeaz` o perioad` despitalizare [i 9 luni de repaos [irecuperare la Notley Abbey, casaenglezeasc` pe care [i-o cump` -rase \mpreun` cu Larry.

Cea�mai�frumoas`�femeie�din�umbramarelui�actor

Rela]ia lor \ncepe s` sc~r]~iedin ce \n ce mai tare din cauzast`rii mentale precare a actri]ei.Din exterior, p`reau cuplul de aural vremii, \ns`, \n spatele u[ilor

\nchise, Vivien alterna \ntre mo-mentele de energie caracteristice[i clipele de ad~nc` depresie. Is-tericale care, pentru Olivier, deve -niser` insuportabile. Colac pestepup`z`, faptul c` Olivier \[i \nce-puse adev`rata ascensiune \n

“Vivien [tia cum s` ob]in` ceea ce\[i dorea [i, defiecare dat` când\[i propunea ceva,nu exista s` nu \iias`. “

62 Stop to shop

story oF...

ci ne ma, nu a f`cut dec~t s` \icon fere o frustrare [i mai mare,un soi de competi]ie care a \m -pins-o rapid \nspre crunta nebu -nie. Oamenii \i spuneau lui Larry“e[ti cel mai mare actor al lumii”,dup` care se \ntorceau c`treVivien [i \i spuneau “[i tu e[ti ceamai frumoas` femeie din lume.”,\[i aminte[te actri]a Maxine Aud-ley.

Cele�dou`�Vivien�alelui�larry

|n jurnalul sù Larry scrie:“Pentru mine erau dou` Vivien.Una era Vivien a mea- cea mai fru-moas` femeie de pe p`m~nt, f`rà fi vanitoas`, o fiin]` \nc~nt` toa -re, necomplicat`, generoas`, mi[ -c~ndu-se \ntr-un nor de parfum,extravagant` \n felul ei de a fi,plin` de gra]ie, gust [i bun` dis-pozi]ie. Aceast` Vivien p`stra 74de m`nu[i albe, \mpachetate \n[erve]ele de h~rtie, [i le acoperea\n dul`piorul ei de noapte cu om` tase fin`. O actri]` talentat`care a muncit de dou` ori maimult dec~t ceilal]i, inteligent`,cult`. O iubit` pasional`, pe -rechea perfect`. Dar mai era [i a

doua Vivien- o scorpie dat` dra cu-lui, obsedat` de abuz, care spu -nea cele mai dureroase lucruri.Care, \n timpul actelor de isterie,sp`rgea geamuri, \[i rupeahainele, ]ipa [i \i jignea pe ceiiubi]i. Cea care seducea [oferulde taxi sau po[ta[ul, [i, \ntr-unfinal, dup` ore, s`pt`m~ni, lunide co[maruri ceda neajutorat`,pl~ng~nd, neaduc~ndu-[i amintede nimic, \ncep~nd s` \ntrebe pecine a jignit, pentru a-[i scriescuzele. Aceast` Vivien era o fe-meie bonlav` la trup [i la minte,care refuza s` \[i \nfrunte boala.Toate \n final au dus-o \nspre tu-berculoz`, o boal` pe care ocon[tientiza cu fric`. “

Vivien�nu�mai�e�amea.�am�pierdut-o!

Criza cuplului a \nceput s` sevad` \n mod evident \n turneul dinAustralia [i Noua Zeeland` din1948. Olivier spunea atunci:“Vivien nu mai e a mea. Am pier-dut-o!”. {i, se pare c` a[a a fost.La \ntoarcerea \n Anglia, \n timpulunei crize, Vivien i-a spus: “Nu temai iubesc!”.

Nu a trecut mult [i problemelecuplului au devenit publice. Vivien[i-a continuat cariera de actri]`,parc` \ntr-o \ntrecere nebun` cuLarry, juc~nd un rol memorabil alvie]ii ei, pentru care este distinsà doua oar` cu Oscarul. BlancheDuBois, personajul principal alpiesei [i ulterior, peliculei “AStreetcar Named Desire”.

Aparen]ele dintre ea [i Larryse p`streaz`, el \i ofer` premiulAcademiei, decid s` joace \mpre -un` \n Macbeth. Se pare c`,

odat` cu piesa, se scrie [i finalulrela]iei lor. “Cuplul era dependentde adula]ia publicului. |nc` maiscobeau \n cenu[a rece dupùrmele pasiunii care, pentru ei,murise cu ani \n urm`”, spuneaNoel Coward.

Mai�bine�o�via]`scurt`�al`turi�delarry,�dec~t�unalung`�f`r`�el

|n 1957 Olivier \ncepe idila cuactri]` Joan Plowright [i, trei animai t`rziu, divor]eaz` de Vivien.Ea \[i continu` cariera, \ns`vizitele ei la spital devin din ce \nce mai dese. Este diagnosticatìar cu TBC, \ns` refuz` tratamen-tul, declar~nd, \ntr-un moment demelancolie, c`: “mai bine a[ fitrìt o via]` scurt` al`turi de Larry,dec~t o via]` lung` f`r` el”. Dinp`cate, dorin]a i-a fost ascultat`.Femeia pe care Tennessee Willi -ams a numit-o “defini]ia frumu -se]ii” a murit la v~rsta de 53 deani, pe 8 iulie ‘67 din cauza com-plica]iilor TBC. La aflarea ve[tiiLarry a scris: “|mi va lipsi Vivien \nfiecare clip` a vie]ii mele”.

Diana Rodan

64 Stop to shop

CariEr+

Mai \nt~i de toate, un mana -ger trebuie s` \n]eleag` cumfunc]io neaz` mintea oamenilor,mai ales a celor pe care \i con-duce. Un [ef bun [tie s` \[iadapteze stilul de comunicare \nfunc]ie de interlocutor, care suntfactorii ce \i motiveaz` sau demo-tiveaz` pe oamenii lui. Ges-tioneaz` conflicte [i finalizeazòrice activitate prin rezultate. Nuinsult`, nu ]ip`. Nu face abuz deputerea formal`. |n general, are oanumit` energie molipsitoare,care poate “trezi” p~n` [i un an-gajat “adormit”. Un lider adev`rat[tie s` genereze un mediu pl`cutde lucru [i mai ales \i determin`pe ceilal]i s`-l urmeze.

Totu[i, exist` multe tipuridiferite de [efi. Te invit s` anali -z`m cele mai comune tipologii.

{eful pasiv – agresiv

Agresivitatea pasiv` este ostrategie de ap`rare prin atac, uti-

lizat` de o persoan` incapabil`s` se confrunte direct cu pro ble -mele. Astfel, \n loc s` cautesolu]ii de rezolvare, va utiliza mij -l oace de evitare a situa]iei,apel~nd la modalit`]i indirecte dea te critica. Fie c` este vorba des pre am~n`ri sau comentarii [iac]iuni care \]i minimizeaz` im-portan]a, te va face s` te \n do -ie[ti de deciziile tale, \]i va afectastima de sine [i chiar te va deter-mina s` faci gre[eli. De cele maimulte ori, unui astfel de [ef po]is` \i faci fa]` abord~nd pro ble macomportamentului lui chiar atuncic~nd se \nt~mpl`. |ncearc` s` nufii nepoliticos sau agresiv, ci arat`-i c` modul \n care el sepoart` sau vorbe[te nu te ajut`pe tine s` func]ionezi. Este im-portant s` oferi solu]ii construc-tive, pentru a lucra mai bine\mpreun`, ferindu-te s` dai sfaturidespre cum ar trebui el s` sepoarte. Folose[te exemple, fapte,cifre. Odat` ce [eful tù [i-a datseama c` aceast` abordare este

Corina Mihìlescu

Specialist Resurse UmaneImpact Developer & Contractor

“A folosi oamenii eca [i cum ai folosilemnul. Un munci-tor priceput sepoate folosi deorice tip de lemn,mare sau mic,drept sau \ndoit.”

Ho [i Min

tipologia ]efilor

Stop to shop 65

CariEr+

proble matic` [i c` nu e[ti dispuss` iei rolul victimei, [ansele repe -t`rii unui astfel de comportament\n rela]ia cu tine se vor diminua.

{eful manipulativ

Unii manageri pot demonstracalit`]i de-a dreptul machiavelice.Acest tip de [ef trebuie s` [tietot ce mi[c` subalternii sì, iarpentru a primi informa]iile de careare nevoie, nu se sfie[te s` \ncu-rajeze turn`toria. E „prieten” cufiecare \n parte, dar nu are\ncredere \n nimeni. Pl`cerea luicea mai mare este s` manipu -leze oamenii [i se pricepe foartebine s` o fac`. E amabil [i co-municativ, dar nu-i po]i [ti nicio-dat` inten]iile. De obicei, acesttip de oameni pot fi managerifoarte eficien]i pe termen scurt,dar, cum nu cultiv` \ncrederea\ntre angaja]i [i nici loialitateafa]` de el, realizarile \ntregiiechipe devin foarte fragile.

|n gra]ii \i intri doar ajut~ndu-lcu adev`rat la \ndeplinirea obiec-ti velor sale. Este important s`rezi[ti tenta]iei de a face con fi -den ]e, \ncuraj~nd discu]iile \nechip`.

{eful atot[tiutor

Un [ef convins c` le [tie petoate [i c`ruia \i lipse[te fo-cusarea pe sarcinile de rezolvatpoate fi o munc` obositoare, \nsine. Are o energie at~t de mare,\nc~t vrea s` rezolve orice proiectsau problem`. Dificil este c~nd teanun]` c` IERI trebuia s` fie totulgata! De ce se \ntampl` acest

lucru? Pentru c` tipul acesta de[ef “[tie tot [i poate tot”, [i ast-fel nu spune nu. Se angajeaz`constant la prea multe proiecte,f`r` a verifica termenele depredare. Pe de alt` parte, energialui este de-a dreptul molipsitoare[i reprezint` de cele mai multeori motorul motiva]iei [i produc-tivit`]ii echipei sale. Situa]iadevine problematic` atunci c~nd\n fiecare zi \ncepe]i noi [i noiproiecte, schimb~nd priorit`]ile [inereu[ind a termina o sarcin` \ndetrimentul celei noi. Astfel, lu-crezi foarte mult, mai ales peste

program, ajung~nd la epuizare!Cel mai bun mod de a aborda

aceast` situa]ie este de a avea

o discu]ie cu [eful, prezent~ndu-i lista de proiecte \n lucru [i sta-tusul lor. Explic`-i prioritizareaactivit`]ilor. |n cazul \n care [efuleste de ne\nduplecat [i dore[tes` adauge la lista ta noi proiecte,ofer`-i o evaluare sincer` \n ter-meni de timp disponibil [i alteresurse implicate! Dac` insist`,\ntreab`-l la ce proiect dore[te s`renun]`m! Ideea este de a aduce\n realitatea [efului toate angaja-mentele f`cute, astfel \nc~t s`\n]eleag` dimensiunea volumuluide munc`. De multe ori, acest tipde [ef nu realizeaz` gradul defrustrare pe care \l creaz` p~n`c~nd nu se discut` deschis des -pre acest lucru.

{eful “perfec]ionist”sau micromanagerul

El poate fi un avantaj sau unadev`rat co[mar. Dac` pentrutine [eful ideal este cel de la careprime[ti direc]ionare [i aten]ienecontenit`, \]i va pl`cea de el [ive]i lucra foarte bine \mpreun`!Dac` preferi s` lucrezi indepen -dent, cu c~t mai pu]in control, nuve]i face echip` bun`! Microma -nagerului \i place s` se asigurede “calitatea rezultatelor”! |[i ve -ri fi c` oamenii la fiecare 10-15 mi -nute. Cere rapoarte am`nun]ite[i pierde din vedere imaginea deansamblu, obiectivele [i rezul-tatele globale. Am~n` luarea de-ciziilor [i seteaz` obiectivene clare. Schimb` des direc]iaproiectelor, deoarece pentru eleste mai important s` de]in` con-trolul dec~t rezultatul final. Vreas` [tie tot [i nu se preocup` de

E „prieten” cufiecare \n parte,dar nu are\ncredere \n ni-meni. Pl`cerealui cea mai mareeste s` mani pu -leze oamenii [ise pricepe foartebine s` o fac`. Eamabil [i comu-nicativ, dar nu-ipo]i [ti niciodatìnten]iile.

66 Stop to shop

CariEr+

comunicarea \n echip`, chiar aretendin]a de o \mpiedica.

Pentru a supravie]ui micro-managerului, po]i \ncerca o seriede tehnici. Una este s` g`se[tiun alt loc unde po]i s` te con-centrezi pe munca ta. Dac` p`r` -sirea biroului nu este o op]iu ne,pune-]i c`[tile pe urechi, ca in di-cator al faptului c` e[ti concen-trat [i nu dore[ti s` fii deranjat.

{eful despotic

A lucra pentru un astfel de[ef este, probabil, cea mai reasitua]ie dintre cele pe care le-amdescris. El este cel care conduceprin fric` [i care creaz` un climatde lucru caracterizat de nesigu-ran]`, team`, ne\ncredere. E unadev`rat despot, obsedat de con-trol, preten]ios [i meschin, carete critic` pentru cea mai mic`gre[eal` [i care \[i \nsu[e[terezultatele muncii tale (atuncic~nd sunt de excep]ie), nu ofer`feedback pozitiv [i lipse[te de lafiecare sedin]` stabilit` cu tine!

{ i niciodat` nu reu[e[te s` tesprijine \n \ndeplinirea munciitale.

Cea mai bun` abordare estes` te asiguri c` nu vei lucra pen-tru cineva care conduce \n aceststil. Astfel, \n timpul procesuluide recrutare, verific` referin]elepentru [eful \n cauz`, cu alte per-soane care au lucrat cu el [i auplecat din cadrul companiei.Dac` totu[i ajungi s` lucrezi pen-

tru un astfel de [ef, nu te l`sa in-timidat, evit` s` iei insultele per-sonal [i caut` momentul potrivits` \i vorbe[ti. Abordeaz` situa]iapoliticos [i cu calm. Dac` nu tesim]i confortabil cu a confruntasitua]ia, ar fi mai bine s` pleci,pur [i simplu.

{eful mentor democrat

Este poate cel mai bun [ef,\ntruc~t reprezint` suma tuturortipologiilor de [efi buni. Este acelmanager care se poart` frumoscu toat` lumea, este educat,manierat [i are un sim] aldrept`]ii dezvoltat. Conduce prinputerea exemplului, nu prin fric`sau team`. Nu face diferen]e\ntre angaja]i [i le evaluez`corect munca. El [tie c` drumulspre succes are la baz` comuni-carea cu cei din jur. Ascult`, estedeschis la opiniile altora [i \i va\ncuraja pe colegi s` fie deschi[i[i comunicativi. |n]elege c` oa-menii vor fi mai eficien]i dac` \iajut` s` \[i dezvolte abilit`]ile.

Nu are nevoie s` ]ipe sau sìmpun`. Pe baza acestor prin-cipii, un astfel de managercreeaz` rela]ii de durat` cu to]ioamenii cu care lucreaz`, indife -rent de func]ia acestora. Cel maiadesea se ghideaz` dup` regula:“m` port cu angaja]ii mei a[acum mi-a[ dori s` o fac` propriul[ef cu mine!”.

Am enumerat doar c~teva

tipuri de personalitate pe care

le-am \nt~lnit \n experien]a mea

de lucru. Tu cu ce tipologii de [efi

ai mai lucrat?

{eful mentor democrat seghideaz` dup`regula: “m` portcu angaja]ii meia[a cum mi-a[dori s` o fac`propriul [ef cumine!”.

Foto: istockphoto

Stop to shop 67

stop to shop

Dan

a rog

oz, s

hop

ping

cu s

ufle

t de

art

ist

68 Stop to shop

stop to shop

Dana Rogoz, vedeta Pro TV,a iubit teatrul [i filmul\nc` de mic`. {i-a \nceput

cariera de la vârsta de 3 ani, c~nda intrat în grupul Minisong. Apoi,dup` un an la Teatrul Evreiesc deStat, unde cânta, a fost des -coperit` de Cristi Rotaru, care aadus-o la ProTV.

To]i am \ndr`git-o \n rolulAbramburicì [i, ulterior, \n zecilede filme sau \n emisiunile \n careo vedem. Recent, a aprofundatpictura, o pasiune pe care o areînc` din copil`rie, finaliz~nd uncurs teoretic de Introducere în Is-toria Artei. Este un elev silitor alcursurilor practice de desen [i pic-tur` din cadrul Galeriei Basil,

unde se preg`te[te s` treac` dela încep`tori la urm`torul nivel.Astfel, Dana ne apare ca un per-sonaj complet.

Dar, \ntre film`ri [i pictur`, ea\[i face timp [i pentru shopping,atunci c~nd colind` lumea. |n su-flet i-au r`mas, a[a cum este [i

firesc, dac` ne g~ndim la pasiu-nile sale, dou` magazine spe-ciale, dintr-un ora[ de vis.

Paris, dragostea etern`

„L’Appartment este un maga-zin de decora]iuni [i obiecte dedesign, pe care l-am g`sit \nParis, chiar \n galeria de magazinedin Carrousel du Louvre. |mi aducaminte perfect c~nd am intrat

prima oar` \n acest magazin, pen-tru c` nu m-am putut ab]ine [i amcump`rat o mul]ime de lucruri,unele dintre ele fiind f`cute cadoucelor apropia]i din ]ar`.

Povestea unui borcan

Mi-am cump`rat de acolo unSunjar, adic` un borcan (arat` caunul de buc`t`rie, cu capac), carese \ncarc` ziua de la soare [inoaptea lumineaz`. |l po]i ]ine \n

curte, \n buc`t`rie sau pe per-vazul unei ferestre. Acest obiectare o \ntreag` poveste. |n primulr~nd, eu \l g`sisem mai \nt~i peinternet, pe un site de coolhunt-ing. Era, pe atunci, un obiect “lamod`” pe site-urile care pro-

moveaz` obiecte cool, originale,cu un design special, etc., iar mie\mi pl`cuse foarte tare. C~nd amintrat, peste c~teva luni, \n maga-zinul L’Appartment [i l-am g`sitacolo, nu m-am putut ab]ine s`nu-l cump`r. {i, uit`-te la mine, lavam`, cu Sunjar-ul dupa mine, labagajul de m~n`. Vame[ii m-auoprit, m-au rugat s` desfac baga-jul [i s` scot “borcanul”. Le-amexplicat c` e un obiect eco, undispozitiv care lumineaz`, etc.Dar nu m-au l`sat s` plec preau[or. Au chemat un specialistcare a ap`rut cu un aparat supersofisticat, cu care a verificat bor-canul, s` nu aib` cine [tie ce sub-stan]e ilegale. A trecut testul [iam trecut si eu grani]a.

Vame[ii m-au oprit,m-au rugat s` des-fac bagajul [i s`scot “borcanul”. Le-am explicat c` e unobiect eco, un dis-pozitiv care lu-mineaz`, etc. Darnu m-au l`sat s`plec prea u[or.

obiecte inedite

Tot din acela[i magazin, ammai cump`rat o oglind` retrovi-zoare, pe care o prinzi de m~n`,ca pe o br`]ar`, ideal` c~nd mergicu bicicleta. Am probat-o!Func]ioneaz`! Le-am cump`rat [ifra]ilor mei c~te un cadou: osolni]` \n forma cubului Rubik,pentru mese plicticoase, [i unmagnet de frigider uria[, careeste, de fapt, un desf`c`tor desticle de bere. Unei prietene i-amcump`rat post-it-uri care aveauimprimate pe ele instruc]iuni pen-tru Origami. Am achizi]ionat totfelul de obiecte super originale,cu un design unic, care pe minem` bucur` foarte tare.

De fiecare dat` c~nd ajung laParis, intru [i \n L’Appartment. Ul-tima oar` mi-am cump`rat un“Haut parleur” (un amplificator)

pentru Ipod, \n form` de pies`Lego, [i \l iau peste tot cu mine \n

c`l`torii, ca s` am muzic` [i \ncamera de hotel \n care suntcazat`.

Recomand acest magazincelor care vor s` se \ntoarcàcas` cu cadouri pentru cei dragi.

o dorin]` Vintage

Dac` ajunge]i la Paris, \ncartierul Marais, exist` un supermagazin cu haine Vintage: « Vin-tage Desir », pe Rue des Rosiers

nr. 32. Eu sunt o mare fan` ahìnu]elor vintage [i c~nd am des coperit acest magazin am fostfoarte bucuroas`. Este un maga-zin mic, mic rù, dar ascunde totfelul de «comori».

{i are hìnu]e [i accesorii ief-tine, de[i \n Fran]a, [i nu numai,hainele Vintage sunt considerateLUX [i, implicit, sunt foartescumpe. Nu este cazul magazi -nului Vintage Desir, unde intra zil-nic foarte mult` lume, at~t

francezi, c~t [i turi[ti. Acesta esteun dezavantaj: este foarte a glo -me rat. Dac` \]i place vreo pies`,

trebuie s` o cumperi pe loc,\ntruc~t ri[ti ca peste c~teva ores` nu mai existe. Dar, din ce amobservat eu, vin mereu cu marf`nou`.

“Chapeau! Chapeau!”

Eu mi-am cump`rat de acoloo p`l`rie neagr`. Era iarn` [i eupurtam cu m~ndrie p`l`ria meape str`zile Parisului.

S-a \nt~mplat ca un om s`strige dup` mine “Chapeau! Cha-peau!” (P`l`rie! P`l`rie!”), iar altuls` m` opreasc` [i s`-mi spun`c` “\i place outfit-ul” meu.

M-am ru[inat un pic atunci,dar am fost convins` c` p`l`riamea vintage, proasp`t cump` -rat`, a fost cea care a transfor-mat o ]inut` banal`, \ntr-una cevamai “sofisticat`”.

Stop to shop 69

stop to shop

Este un magazinmic, mic rù, darascunde tot felul de«comori». {i arehìnu]e [i accesoriiieftine, de[i \nFran]a, [i nu numai,hainele Vintage suntconsiderate LUX [i,implicit, sunt foartescumpe.

Rubric`

realiz

at`

de R

oxa

na B

ichi[

70 Stop to shop

disCovEr thE world

Trebuie s` recunoa[tem c` aceast`]ar` este una dintre cele mai neprimi-toare ]`ri din lume, din cauza sistemu-lui politic [i a nivelului de s`r`cie, dar,\n acela[i timp, va r`mâne \n conti nua -re o extraordinar` atrac]ie pentruturi[tii de pretutindeni [i un veritabilparadox al lumii moderne.

CuBa“insula misterioas`”

Stop to shop 71

|ntr-un mod simplist, Cuba s-ar descrie a[a: rom, ha-vane, Fidel Castro, Cuba

Libre, Buena Vista Social Club.Cred c` sunte]i de acord cu minec~nd definesc \ntr-o propozi]iepractic un \ntreg popor exotic,care, deloc surprinz`tor, \[i are“fani” \n toat` lumea. Mai apoi,am putea spune c`, soarele, pla -ja, palmierii, toate aceste minun` -]ii naturale, fac din aceast` ]arùn loc \n care sim]i Paradisul laorice pas. Personal, sunt de p` -rere c` toate aceste argumentesunt suficiente pentru a alege ovacan]` \n ]ara lui Fidel Castro.F`r` doar [i poate, patria trabu-curilor [i a trestiei de zah`r r` -m~ne un loc pe care trebuie s`-lvezi m`car o dat` \n via]`, indife -rent de condi]ii.

Mister [i savoare

Cuba este o insul` [i la pro-priu, [i la figurat. Fiind cea maimare din Arhipelagul Caraibelor[i singura unde exist` comunis-mul, aceast` ]ar` exotic` sebucur` din plin de toate avanta-

jele naturale ale regiunii, astapentru c` aici exist` [i desti na -]iile celebre precum Haiti, Ja-maica sau Bahamas. |n plus,suprafa]a mult mai mare dec~tcea a insulelor amintite i-a per-mis s` se dezvolte din punct devedere economic mult mai bine.

Acest lucru s-a \nt~mplatp~n` la un moment dat, c~nd or-goliile revolu]ionare au \ndep`r -tat influen]ele spaniole [iamericane, l`s~nd loc dicta-turilor. Trebuie s` [ti]i c` izo-larea politic` a indus [i o izolareeconomic`, astfel \nc~t toat` fru-muse]ea Cubei se bazeaz` doarpe tra di]ie, rom, havane saumuzic`.

Turi[tii care viziteaz` “insulamisterioas`”, o fac pentru asavura c~te pu]in din fiecare.Acest amestec creat a format,de-a lungul timpului, o culturùnic`, ajustat` [i conturat` degenera]ii de aborigeni Taino,coloniali[ti spanioli, sclavi afri -cani [i investitori americani.

|n prezent, ]ara este m`ci na-t` de s`r`cie, imaginea „yanktank"-urilor, ma[ini Chevrolet,Plymouth sau Ford dat~nd dinanii ‘50, importate \nainte de im-punerea embargoului de c`treamericani, fiind reprezentativ`pentru nivelul de trai al cuba -nezilor.

Proprietatea privat` lipse[tecu des`v~r[ire, toate bunurileapar]in~nd \n majoritate statului.Religia aproape c` nu exist`,pentru c`, oficial, Cuba este unstat ateu. Cu toate acestea, Biserica Romano-Catolic` estedestul de prezent` \n via]a

cet`]enilor, de[i finan]area ac-tivit`]ilor sale trebuie aprobat`de c`tre autorit`]i.

La plimbare, prin ]aralui Fidel Castro…

Turistic vorbind, Cuba estecon[tient` c` reprezint` o sursìmportant` de valut`, astfel c`re]elele de hoteluri [i obiectiveleturistice au fost printre pu]inelecare s-au bucurat de investi]ii, in-diferent dac` apar]in de stat saunu.

Havana este, f`r` \ndoial`,cel mai important obiectiv, fiedoar [i pentru faptul c` multedintre cartierele sale au \ncre-menit \n timp, cu o imaginedestul de \nvechit` [i pr`fuit`,parc` desprinse din filmeleanilor ‘50-’60.

Din punct de vedere archi-tectural, nu lipsesc \ns` pie]elemoderne, construite \n jurul unormonumente ai marilor lideri dinistoria revolu]ionar`, restauran-tele sau cluburile de noapte (detip cabaret). Plajele din jurulora[ului sunt superbe, at~t celeaflate \n apropierea hotelurilor,c~t [i cele situate la 10-20 dekilometri, lini[tite, s`lbatice, ex-celente pentru a te bucura desoarele tropical, nisipul fin [i al-bastrul m`rii.

Cuba Party

La aproximativ 140 de kilo-metri de Havana se afla Va-radero, probabil cel mai exoticloc din Cuba. Combina]ia dehoteluri, cluburi de noapte [i

disCovEr thE world

72 Stop to shop

de vizitat:

•Muzeul� Muncipal� din

Varadero – Aici sunt ex-puse obiecte care povestesc is-toria ora[ului. Ve]i g`si obiectepersonale, documente, h`r]i,m`rturisiri despre monumen -tele istorice din Varadero. |nafar` de obiectele din Muzeu,arhitectura tradi]ional` atragevizitatorii datorit` materialelor[i culorilor vii folosite la con-struc]ia sa.

•Delfinariul�(Varadero) –Piscina delfinilor este una

dintre principalele atrac]ii aleacestui loc minunat [i este, tot o da t`, distrac]ia preferat` acopiilor. |n fiecare zi sunt treispectacole \n care cei optdelfini se \ntrec \n acroba]ii.

•Pe[terile�bellamar� (Va-

radero) – Descoperite \nanul 1861, aceste pe[teri audevenit cele mai importanteatrac]ii turistice ale Cubei, [iasta datorit` frumuse]ii aces-tora. Odat` ajun[i aici, ve]i fiimpresiona]i de grandoareas`lilor [i a galeriilor, de stalac-titele [i stalagmitele pe care leve]i descoperi la tot pasul.

•Parcul� Josone� (Va-

radero) – |n spatelepor]ilor imense de la intrare, seascunde o oaz` de verdea]` \ncare glasul papagalilor Maca seaude pretutindeni. Mai mult,pute]i alege \ntre o plimbare cubarca pe lac, \not \n piscin`,bowling sau o cin` la unul dincele patru restaurante exis-tente: Dante, La Campana, An-tiguedades [i El Retiro.

disCovEr thE world

restaurante, palmieri, soare [inisip este, f`r` umbr` de\ndoial`, dincolo de a[tept`rileoric`rui turist. Putem spune c`singurul dezavantaj ar putea fidep`rtarea de farmecul indis-cutabil al capitalei.

Totodat`, ]inutul Pinar delRio, un col] de natur` unic, unadintre rezerva]iile biosferei mon-diale, cu specii de plante [i ani-male rare [i, \n acela[i timp,gazd` a celor mai renumite cul-turi de tutun din lume este la felde apreciat`. O excursie c`trePinar del Rio asigur` vizitareaunei serii de locuri minunate, pre-cum Vinales Valley, Las Terra -zas, Soroa (paradis al or hi de elor[i cascadelor), r`ma[i]ele plan -ta]iilor de cafea ale secolului 19,barajul Laguna Grande sau

pe[terile Santo Tomas.

Food & Breverage

Pozi]ionat` \n MareaCaraibelor, Cuba se face remar-cat` datorit` trabucurilor, a celeimai cunoscute m`rci de rom Ha-vana Club [i lui Fidel Castro, ul-timul revolu]ionar comunist aflat\nc` \n via]`. De[i condi]iile eco-nomice [i s`r`cia marcheaz`traiul mjorit`]ii popula]iei,buc`t`ria cubanez` nu este unas`r`c`cioas`, fad` sau f`r`savoare. Mai mult, Cuba ofer` unamestec de influen]e europene,dar [i africane, asiatice sau dinzona caraibelor.

M~ncarea obi[nuit` esteorezul cu fasole ro[ie, carneafiind un produs pe care nu [i-l

Stop to shop 73

disCovEr thE world

specialit`\icubaneze:

•ajiaco - o m~ncare sup`de cartofi [i legume cu

carne de porc.

•Congri - un amestec deceap`, orez, fasole neagr`

[i buc`]i de slanin`, totul fiindpr`jit. Moros y cristianos - orezalb [i fasole neagr`.

•Frijoles�dormantes - fa-sole pasat`.

•Pui� a� la� criolla - pui cusos creol.

permit dec~t o dat` sau de douòri pe s`pt`m~n`. Orezul, fa-solea, yucca, porumbul, ba-nanele, tomatele, carnea de porc[i de pui sunt ingredientele pecare buc`tarii cubanezi le fo lo -sesc cel mai des.

Pe[tele se g`se[te din abun-den]` \n apele teritoriale ale ]`rii,fie c` e vorba de pargo, dehomar, creve]i sau fructe demare, dar se consum` mai mult\n restaurantele din ora[e.

De remarcat faptul c` m~n -c`rurile nu sunt excesiv de condi-mentate, ardeiul iute nu estefolosit at~t de mult, \n schimb nulipsesc ceapa, usturoiul sauchimionul. Savoarea m~nc`riieste dat` adesea doar deamestecul dintre s`rat [i dulce.

|n ceea ce prive[te bùturile,

Cuba ofer` c~teva experien]e pec~t de exotice, pe at~t depl`cute. Cei care prefer` gustulnon-alcoolic pot alege guarapo,un suc din trestie de zah`r,proasp`t presat, sau champola,o bùtur` cu lapte, zah`r ars, \ncombina]ie cu diferite fructe.

Vinul produs nu are o calitateexcep]ional`, dar, totu[i, exist`c~teva sortimente bune de bere,cum ar fi Cristal [i Hatuey, iarromul este bùtura na]ional`cubanez`. Fie c` e vorba dem`rci binecunosute sau de micidistilerii de cartier, cubaneziibeau la orice ocazie rom. Dintrecockteil-uri amintim: Daiquiri -rom alb sec cu suc de l`m~ie,zah`r [i ghea]`, Mojito - rom cument` [i l`m~ie, sau Cuba Libre- rom cu cola. (Elena Dumitru)

74 Stop to shop

Flavours

Se ia un pahar, se pun ctevacuburi de ghea] [i se adaug50 ml de rom. Lmia trebuietiat \n buc]i mai mici, pe care le vei stoarce, apoi le vei pune \n pahar. Completeazpaharul cu Cola, dup caredecoreaz-l cu o felie de lime. {i gata cocktail-ul Cuba Libre! 30 de secunde pentru un gust extraordinar! Have Fun!

50 ml rom (se poate folosi [i ocantitate mai mare de alcool, \nfunc]ie de dimensiunea paharului)zeama de la o jum`tate del`m~ieColamult` ghea]`

Mod de preparare

Mod de servire:Se serve[te rece.

timp de preparare:3 minute

Complexitate:redus`

ingrediente: 1 bucat` de cotlet de porc, vit` sau pui;felii sub]iri de [unc` presat`; ca[cavalfeliu]e sau ras; ananas din compot, tìatfelii rotunde; sare, piper; ou`; fìn`; pes-met; ulei (pentru pr`jit).

Complexitate:redus`

Mod de preparare: Se taie cotletul \n felii mai grosu]e, carese bat sub]iri (dac` le bate]i \ntre pungi,trebuie s` ave]i \n vedere c` se va rupemai greu), se s`reaz` [i se pipereaz`. Peo felie de carne se a[eaz` o felie de[unc`, una de ca[caval, apoi o jum`tatede felie de ananas. Se ruleaz` carnea, iarcapetele se \nchid ca la sarmale. Se d`

prin fìn`, ou, pesmet [i se pr`jesc. Seservesc cu garnitur` de cartofi pai, pestecare putem r`zui ca[caval sau moz-zarella. Poft` bun`!

Mod de servire: Se serve[te fierbinte.

timp de preparare: 30 de minute

ingrediente

Cuba Libre Cocktail

datorit` ingredien-

telor folosite, cuba

libre cocktail nu este

deloc gre\os, de]i

con\ine suficient

alcool, ci se rezum`

la o arom` special`,

tipic cubanez`, gra\ie

gustului de rom.

Re}et| tRadi}ional|

Kubaiszelet(rulad` cubanez`)

Rubric`

realiz

at`

de E

lena D

um

itru

76 Stop to shop

Dac` cel de l~ng` tine \]iatrage aten]ia printr-un r~s ne bu natic, contagios e foarteprobabil ca s` fie un nativ Rac.Racul este semnul zodiacal pro-fund dependent de fazele lunii,fapt ce se traduce printr-un ca -racter cu multe toane.

Asta nu \nsemn` c` \n inte-riorul nativului se produc cuadev`rat modific`ri.

Nu. El r`m~ne un sensibil,fie c` \n jurul lui totul se vede\n negru.

Umorul lunar nu e niciodat`superficial, ci profund, c`ciizvor`[te din observa]ia atentà comportamentului uman.

Nu te l`sa p`c`lit de com-portamentul lini[tit, de plandoi, al nativilor.

Ei se bucur` \n tain` deaten]ia primit`. Nu vei vedea unnativ al zodiei rac alerg~nd cudisperare dup` celebritate – einu alearg` dup` nimic cu dis-perare, dar cu siguran]` nu vafugi de ea.

Nativul poate fugi de multelucruri, \ns` aprecierea public`nu e unul dintre ele.

Dragostea ca un balsam

|n dragoste nu te a[tepta canativul s`-[i pun` sufletul pemas` de la prima \nt~lnire.

Racii nu se confeseazăniciodat` strìnilor [i exist` anumite lucruri pe care nici ceimai buni prieteni ai lor nu le[tiu despre ei. Va fi nevoie demult timp [i de mult` r`bdareca s` ajungi s`-i cuno[ti cuadev`rat.

Poate fi superficial [iu[uratic, dar [i sensibil [i loial.|ncearc` s`-]i aminte[ti \ntot-deauna c`, de[i purtarea Racu-lui poate fi aspr` [i distant`,inima lui e \ntotdeauna cald`,afectuoas` [i at~t de senti-mental` \nc~t \l face deseori s`se simt` vulnerabil.

|n astfel de momente sestrecoar` \n carapacea lui, laad`post fa]` de propriileemo]ii. Toanele lui se mani-fest` cel mai acut c~nd seteme c` va pierde ceva. Poatepe tine.

Zodia lunii

Foto: kagaya.com

Rac

horosCop

22 iunie - 22 iulie

Elemenete puternice:

sensibilitate,

nevoia de a ocroti,

tenacitate,

tandre]e.

Puncte slabe:

sensibilitate exce-

siv`,

pesimism,

cic`litor.

Stop to shop 77

horosCop

Asigur`-l de o mie de ori cè[ti a lui/al ei. Cuvintele dedragoste sunt un balsam pen-tru sufletul lui.

Bine\n]eles, el se poater`t`ci într-una din fazele luizburlite tocmai \n mijlocul uneiscene romantice \ntr-o noaptecu lun` plin`. Fii perseverent [icald.

acas`, pur extaz

B`rbat sau femeie, per-soana lunar` \[i iube[te casa,pentru care are un respectaproape mistic.

C`minul lui e locul unde seamuz`, trìe[te, iube[te, visea -z` [i se simte \n siguran]`.Chiar dac` serviciul lui \l faces` c`l`torească \n \ntreagalume, nici un Rac nu e pedeplin fericit f`r` un acoperi[care s` fie al lui.

Urm`re[te expresia de pechipul unui nativ c~nd tocmai s-a \ntors acas` dintr-o lung`c`l`torie. Pur extaz.

Hârciogii zodiacului

Racii sunt str~ng`torii zodi-acului. Oric~]i bani ar avea pu[ila ciorap, lunarul nu se simteniciodat` cu adev`rat sigur deviitorul lui financiar [i oric~t demult` dragoste ar primi, \ntot-deauna are nevoie de maimult`.

Emo]iile nu-i permit s` sesimt` destul de \n siguran]`

pentru a se relaxa complet. Tottimpul adun` valori tangibile,pentru a se proteja \mpotrivaunui viitor dezastru imaginar. Ele genul sub al c`rui pat ai s`g`se[ti aliniate frumos zeci deconserve cump`rate cu ani \nurm`. Dac` nu le vezi acolo,caut` \n c`mar`. Pentru ce leadun`? Nu pune \ntreb`ri stu-pide! Dac` \ntr-o zi o s` vin` ofoamete?

Dovada iubirii - o mâncare bun`

Nu se [tie de ce, darm~ncarea reprezint` pentruRaci securitate. C`mara, dula-purile [i frigiderul lui trebuie s`fie mereu pline p~n` la refuz,fie c` el m`n~nc` ce are \n elesau nu. O simpl` conversa]iedespre m~ncare \i va aduce ostr`lucire rumen` \n obraji, iardiscu]iile despre foamete [i vic-timele ei \l vor \ngrozi pur [isimplu. Risipa de hran` e ocrim` pentru Rac. Po]i s`-]iumpli farfuria de c~te ori vrei lamasa lui, dar ai grij` s` o la[icur`]at`-lun` c~nd te ridici dela mas`.

Emo]iile lunarilor pot fi une-ori mai puternice dec~t orga -nismul lor. Grijile [i temerile \ipot \mboln`vi, \n timp ceveselia \i poate \ns`n`to[i.

Dac` securitatea financiar`sau emo]ional` a nativului Race amenin]at` poate c`dea \ntr-o profund` depresie, care ducede multe ori la boli sau acci-dente.

|n ambele sexe ale zodieiexist` un puternic instinctmatern. Tot timpul \ncearc` s`te \ndoape cu m~ncare cald`sau s` te \nfofoleasc`, pentrua te proteja de frigul de afar`.

Racii \[i d`d`cesc prietenii[i partenerii de via]` [i \isupravegheaz` cu un ochi pro-tector. E greu de spus cest~rne[te mai puternic emo]iilelunarilor: copiii, m~ncarea saubanii.

Scopul \n via]`:

eu simt

Element:

ap`

Planeta:

luna

Piatra:

argint

Berbec21 martie - 20 aprilie

Ei bine, \]i place s` c`l`tore[ti! Nu-i de mirarec` agonise[ti toat` iarna pentru binemeritatavacan]` de var`. Te atrag locurile cu mult`verdea]`, \n inima naturii, l~ng` un foc de tabar`,\nso]it de familie [i mul]i prieteni. Profit` deaceast` var` [i c`l`tore[te!

locurile�ideale:�austria,�elve]ia,�Croa]ia

Taur21 aprilie - 21 mai

Mare consumator de excursii, e[ti mereu \n c` -utarea unor locuri interesante [i inedite pentru pe-trecerea timpului liber [i a concediilor. Nimic pelu mea asta nu te face mai fericit, dec~t \mpache ta -rea hainelor pentru o nou` deplasare. Adun`-]i pri-etenii [i face]i o plimbare de c~teva zile la munte!

locuri�ideale:�Fran]a,�Cehia,�italia

Gemeni22 mai - 21 iunie

Nu ave]i un mare suflu \n voi atunci c~nd vinevorba de o excursie programat`. V` g~ndi]i laprea multe [i pierde]i din vedere scopul c`l` to -riei. Mereu atent \n planificarea fiec`rui detaliu,ajungi s` iei decizii last-minute, care, ce-i drept,te solicit` nu numai financiar, dar [i psihic. Maregrij` la ceea ce \[i doresc [i cei din jurul tù!

locuri�ideale:�spania,�Portugalia,�ungaria

Rac22 iunie - 22 iulie

Un holiday-ist perfect! Din timp, cu mult tact [idiploma]ie, ajungi s` \]i planifici concediul exactacolo unde dore[ti, iar acest lucru este lùdabil.Nu pu]ini reu[esc s` fac` ceea ce realizezi tu. Teatrag locurile istorice [i cele care au o sem-nifica]ie pentru vremurile actuale.

locuri�ideale:�belgia,�rusia,�Germania

Leu23 iulie - 22 august

Mereu preten]io[i \n alegerea locului pentrupetrecerea timpului liber, nativii Leu vor fi atra[i deacele locuri \n care luxul [i extravagan]a primeaz`.Nu vor rata nici cea mai mic` ocazie pentru a seplimba \n cele mai scumpe sta]iuni din lume, iardistrac]ia trebuie s` fie pe primul loc.

locuri�ideale:�brazilia,�Cuba,�Dubai

Fecioar`23 august - 21 septembrie

Niciun loc nu v` mul]ume[te pe deplin,dorindu-v` mereu alte [i alte locuri de vizitat, c~tmai interesante. Prefera]i locurile unde v` sim]i]i\n siguran]`, unde [ti]i c` ave]i tot confortul [i,mai ales, acele zone \n care pute]i s` v` mani-festa]i a[a cum v` place mai mult. Cu alte cu-vinte, s` le ave]i pe toate la \ndem~n`.

locuri�ideale:�Fran]a,�elve]ia,�suedia

horosCop

Profilul de vacan]` al fiec`rei zodii

78 Stop to shop

Balan]`22 septembrie - 22 octombrie

At~t timp c~t sunte]i cu cine trebuie, a]iputea fi oriunde – preten]iile dumeavoastr` nusunt at~t de mari. Orice loc poate fi interesantdac` \i descoperi]i frumuse]ea [i istoria. Alege]ilocuri de vacan]` nu foarte costisitoare, cum arfi la munte sau zone pline cu verdea]`.

locuri�ideale:�austria,�rom~nia,�Canada

Scorpion23 octombrie - 21 noiembrie

Un mare consumator de turism – a[a pute]i ficatalogat. At~t vara, c~t [i iarna nu v` ve]i da lao parte de la vacan]`. Sunte]i foarte aten]i, \ns`,la tot ceea ce reprezint`: last minute sau ofertespeciale – pentru c` nu dori]i s` rata]i distrac]iapentru un disconfort ce s-ar putea crea.

locuri�ideale:�turcia,�Grecia,�spania

S`get`tor22 noiembrie - 20 decembrie

Extrem de exigen]i \n ceea ce prive[te unconcediu ideal, nativii acestei zodii \[i vor plani-fica din timp fiecare detaliu al c`l`toriei. Nu vorpierde absolut nimic din vedere: de la ochelariide soare, p~n` la treia pereche de pantofi, derezerv`. Ave]i grij` cu bagajul, s-ar putea s` v`coste dac` lua]i prea multe cu voi!

locuri�ideale:�Maroc,�egipt,�Dubai

Capricorn21 decembrie - 19 ianuarie

Fiecare vacan]` este considerat` obinecuv~ntare pentru Capricorni. Ei \[i doresc, \nprimul r~nd, lini[te, [i apoi restul. Dac` familiale este al`turi, atunci concediul se va trans-forma automat \n cel mai minunat loc din lume.Fi]i mai relaxa]i atunci c~nd v` face]i planuri!

locuri�ideale:�Canada,�america,�italia

V`rs`tor 20 ianuarie - 18 februarie

Pragmatici [i conservatori, nativii V`rs`tor vorcùta nod \n papur` pentru orice atunci c~nd voralege concediul: biletul de avion cost` mult preamult, pre]ul caz`rii nejustificat, etc. Cu toate aces-tea, se vor sim]i bine atunci c~nd se vor afla \nlocul pe care l-au privit la \nceput cu scepticism.

locuri�ideale:�Columbia,�Cuba,�america

Pe[ti19 februarie - 20 martie

Munc`, munc` [i iar munc`! Atunci c~nd vinevorba de vacan]`, nu vor uita niciodat` acas` lap-topul, telefonul de serviciu sau diverse documente.Pentru cei din familie nu este o noutate, \ns` maimult` relaxare nu ar strica, asta pentru c` estebine s` existe un echilibru \ntre carier` [i cei dragi.Mai mult` aten]ie la cei din jurul dumneavoastr`!

locuri�ideale:�rom~nia,�bulgaria,�turcia

horosCop

Profilul de vacan]` al fiec`rei zodii

Stop to shop 79Rubric` realizat` de Elena Dumitru

80 Stop to shop

Ce mai aduce

nou iPhone 4?

Un ecran cu o

rezolu]ie mai

mare, 960x640

pixeli (326 pixeli

pe inci), iar

procesorul A4,

de tip

system-on-a-chip

de pe iPad este

prezent [i pe cea

mai nou`

genera]ie a

iPhone.

Apple iar ]ine capul de afi[la gadgeturi, de data astacu a patra genera]ie de

iPhone [i \ncearc` s` dea lovi-tura acolo unde tuturor le-a fostimposibil. Nu [tim dac` pe dum-neavostr` v` pasioneaz` video-conferin]ele (m`car la birou), darpe majoritatea utilizatorilor detelefonie 3G, nu. {i asta s-adovedit \n timp. Acum, SteveJobs, boss-ul lui Apple vrea s` neconving` c` iPhone 4 ne va facecu ochiul ambelor camere. Ceade pe spate este de 5 megapixeli(3MP la genera]ia anterioar`) cuzoom digital 5x [i, \n fine, cuflash LED [i este capabil` [i de\nregistrare video HD (720p) la30 de cadre pe secund`.Apple pretinde c` iPhone 4 este,la doar 9,3 mm grosime, „celmai sub]ire smartphone produsvreodat`, iar Jobs spune cècranul, numit „retina display“red` textul [i imaginile „la cali-tatea celui mai fin tipar“. Ce maiaduce nou iPhone 4? Un ecrancu o rezolu]ie mai mare,

960x640 pixeli (326 pixeli peinci), iar procesorul A4, de tipsystem-on-a-chip de pe iPad esteprezent [i pe cea mai nou` ge ne ra ]ie a iPhone.La bord se g`se[te [i o busol`digital` [i giroscop pe trei axe.Apple sus]ine c` durata de via]à bateriei este de 7 ore de con-vorbire \n re]ele 3G, 6 ore debrowsing pe Internet, 10 ore deredare video [i 40 de ore demuzic`. De asemenea, sistemulde operare iOS 4.0 aduce o seriede \mbun`t`]iri ale securit`]ii [iale func]iilor de control enter-prise.Una dintre cele mai a[teptatenout`]i la iPhone 4 este posibili-tatea acestuia de a efectua maimulte opera]iuni simultan – deexemplu, s` navighezi pe internetsau s` scrii emailuri c~t timpascul]i muzic` – ceea ce \l faceun smartphone \n adev`ratulsens al cuv~ntului, demn de a fipreferat de utilizatorii business [ipentru calit`]ile sale tehnologice,nu doar pentru design.

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economicetEChNEws

iPhone 4, \n sfâr[it smartphone

Documents

Stop to Shop Iulie 2010