Stop to Shop Decembrie 2013

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea,

Anna B, Mqdqlina Nicolae,

Vladimir Popa, Igor Drqgan,

Medic Florin Juravle.

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 135 - Decembrie 2013

68

10 INTERVIU

De vorb` cu C`t`lin M`ru]`

22 FAshIoN ARchITEcTURE

Mila Schön

25 GENTLEMEN’s AGREEMENT

by Ego Men’s Fashion Concept

40 FAshIoN sTYLE

by Irenka & Lorena Sârbu

64 LEc}IA dE KEMPo

Toamna se num`r` medaliile…

72 sToRY oF...

Lucille Ball [i Desi Arnaz

”“

Rela]ia mea cu modaeste una foarte strân -s`, de[i nu m` supunchiar tuturor tendin -]elor. Consider c` suntmulte cazuri \n care«haina \l face pe om»,\n sensul c` moda esteo form` de exprimare[i arat` fie cine e[ti,fie mesajul pe carevrei s`-l transmi]i.Vlad Alecu

shopping creativ...

4 Stop to shop

EditShop

“Voi onora Crciunu l \n inima mea [i voi \ncerca s \l ]in acolo \ntreganu l”, spunea Charles Dickens. Cred c a reu[it s sintetizeze cel maibine spiritu l acestei perioade. Crciunu l este momentu l \n care neumplem sufletu l de buntate, de bucurie [i de tot ceea ce poate fi maifrumos. Ne \nconjurm de cei dragi nou. {i atunci, de ce nu am puteaface asta pe tot parcursu l anu lui? Cred c Srbtoarea Na[terii Domnu lui nu ar trebui s fie doar un mo-ment \n calendar, ci o stra re de spirit. Chia r [i seara trecerii dintreani… De ce s ne punem dorin]e doar \n acel moment sau de ce ssperm la [i mai mu lt doar \n acele secunde? O putem face clip declip. Pn la urm, st \n natura uman s ne bucurm, s fim \ncon-jura]i de persoane dragi [i s vism frumos. A[adar, v doresc ca aceste srbtori s nu v prind \n magia lordoar acum \n decembrie, ci \n fiecare luna [i zi a anu lui! |n numele \ntregii echipe a Stop To Shop v urez Srbtori Fericite [iLa Mu l]i Ani!

A voastr,

Roxana BichiRedactor {ef

EternitateaCrãciunului

Film

Homefront

Regia: Gary

Fleder

Cu: James

Franco, Jason

Statham, Kate

Bosworth,

Winona Ryder

Gen: Ac]iune,

Thriller

Premier` \n Rom~nia:06.12.2013

Inside Llewyn Davis

Regia: Ethan

Coen, Joel

Coen

Cu: Carey Mul-

ligan, Oscar

Isaac

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia: 06.12.2013

Saving Santa

Regia: Leon

Joosen ,

Aaron Seel-

man

Cu: Martin

Freeman, Tim

Curry, Ashley

Tisdale

Gen:Anima]ie,

Comedie, Familie


The Hobbit: The Desolation

of Smaug

Regia: Peter

Jackson

Cu: Ian McK-

ellen, Martin

Freeman

Gen: Aventuri,

Fantastic


Populaire

Regia: Régis

Roinsard

Cu: Romain

Duris, Débo-

rah François,

Bérénice

Bejo, Shaun

Benson

Gen: Dram`


Walking with Dinosaurs

Regia: Pierre de Lespinois, Neil

Nightingale, Barry Cook

Cu: Charlie

Rowe, An-

gourie Rice

Gen: Docu-

mentar,

Familie

Premier` \nRom~nia:20.12.2013

Last Vegas

Regia: Jon

Turteltaub

Cu: Morgan

Freeman,

Robert De

Niro, Mi cha -

el Douglas

Gen: Come-

die


47 Ronin

Regia: Carl Rinsch

Cu: Hiroyuki

Sanada, Keanu

Reeves, Rinko

Kikuchi

Gen: Ac]iune,

Aventuri, Fantastic


Frozen

Regia: Chris Buck, Jennifer Lee,

Jennifer Lee

Cu: Kristen Bell, Idina Menzel,

Josh Gad

Gen: Ac]iune, Anima]ie, Aven-

turi, Comedie,

Familie, Fan-

tastic


Premierele lunii decembrie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

31

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

Forma]ia The Straits va concerta înRom~nia, de ziua na]ional`. TheStraits vor r`sp~ndi asupra Bucure[ -tiului farmecul muzicii Dire Straits\ntr-un spectacol \n care fanii vorputea asculta: „Sultan of swings”,„Your latest trick”, „Tunnels ofLove” sau „Romeo and Julliet” - Bu-cure[ti, Sala Palatului.

1/12ConCert the strAits

Demis Roussos revine \n Bucure[tipentru tradi]ionalul concert deCr`ciun. Va \nc~nta publicul cu piesespecifice s`rb`torilor de iarn`. Dinplaylist nu vor lipsi celebrele sale hi-turi:„Dinata Dinata”, „Goodbye mylove goodbye!” sau „My friend thewind” - Bucure[ti, Sala Palatului.

Morcheeba revine înRomânia pentru promovarea nouluialbum, “Head Up High” - Bucure[ti,Arenele Romane.

11/12ConCert morCheeBA

Dup` o var` incendiar`, \n care hit-ul„Perfect f`r` tine” a sta]ionat peprima pozi]ie \n preferin]ele publicu-lui, trupa Vama le preg`te[te faniloro iarn` perfect`. Vama va sus]ine pescena S`lii Palatului un show deavengur`.

17/12ConCert vAmA

Valsurile, dar [i alte secven]e muzi-cale bine cunoscute vor prindevia]` sub bagheta legendarului diri-jor Daniil Zaharov, într-o inter-pretare care va deborda de pasiune[i culoare – Bucure[ti, PalatulNa]ional al Copiilor.

18/12ConCert reGAl vieneZ

Inegalabila DIVNA aduce etericelesale interpret`ri ale c~nt`rilor orto-doxe bizantine într-un concert ex-traordinar dedicat celebr`riibucuriei Na[terii Domnului. P`rin-tele Cristian Pomohaci va completaprogramul serii cu un recital depricesne - Bucure[ti, AteneulRomân.

24/12ConCert DivnA

{tefan B`nic` \[i continu` tradi]ia

con certelor extraordinare de

Cr`ciun, pentru al doisprezecelea

an consecutiv. O performan]` unic`

a unui artist rom~n! Bucure[ti, Sala

Palatului

13–15/12ConCert {teFAn

BåniCå - AlerGPrintre stele

Anul acesta, Marcel Pavel va pe-trece de s`rb`tori pe scen` al`turide co piii [i fra]ii sì, oferind unconcert ex traordinar. Ei vor fiacompania]i de "Orchestra sim-fonic` Bucure[ti" [i Big Band` - Bu-cure[ti, Sala Palatului.

7/12ConCert mArCel PAvel -ChristmAs veryClAssiC

Nemuritoarele colinde din reperto-riul MADRIGALULUI, ce în-truchipeaz` spiritul Cr`ciunuluitradi]ional românesc, vor r`suna încadrul concertului extraordinar,celebr~nd prin muzic` bucuriaNa[terii Domnului - Bucure[ti,Ateneul Român.

15/12ConCert mADri-GAl – ConCert ex-trAorDinAr DeCråCiun

Una din cele mai mari [i mai cunos-cute companii de dans din lume,Fire of Anatolia este un proiectunic, care-[i trage seva din mitolo-gia [i cultura anatolian`. |mp`r]it \ndou` acte, show-ul ilustreaz` frag-mente din istoria Mesopotamiei [iAnatoliei [i este o expresie vizualà luptei dintre libertate [i sclavie,dintre lumin` [i bezn` - Bucure[ti,Sala Palatului.

6/12Fire oF AnAtoliA

5/12ConCert Demis roussos

10 Stop to shop

Simpaticul Ctlin aredeja 6 ani \mplini]i caprezentator protevist al emisiunii care \ipoart numele ca pe omarc \nregistrat. |ntr-un mediu \n care

emi siunile apar [i dispar chiar [i

dup 2-3 luni, 6 ani de audien]e de top

\nseamn o vrst de-adreptul venerabil... De[i este o meserie so-licitant [i care creeazdependen], re]eta unuiasemenea succes paresimpl pentru Ctlin [ine-o spune chiar el: lipsade timiditate, siguran]ade sine, un vis de ado-lescent dublat de voca]ie[i perseveren], sinceri-tatea, transparen]a, em-patia cu publicul, umorul[i, nu \n ultimul rnd,exclusivitatea. Ce-ar maifi, dar nu ne spune direct? Fericirea din via]apersonal, care nu-i dniciodat jos zmbetulde pe buze...

intErviu

c`t`linM`ru]`

CamPionul audien|ei

Cum este, ca experien]`, co -pil`ria petrecut` \ntr-un ora[minier precum T~rgu Jiu?C`t`lin M`ru]`: N-a[ zice c`

e doar un „ora[ minier“. C~nd lo -cu ie[ti \n jude]ul lui Br~ncu[i, par -c` ai [i alte repere dec~t huilasau harta meseriilor \n general.Dar oricum, am avut o copil`rie in-teresant`, foarte frumoas`. |n zo -na aceea, oamenii sunt foartecomunicativi, asta m-a influen]atfoarte mult, cred. Vacan]ele mi lepetreceam la ]ar`, la bunicii mei,au fost perioade de timp absolutminunate, practic cele mai dragiamintiri ale copil`riei acolo le-amadunat.

Ce visai pe atunci s`devii c~nd vei fi mare?C.M.: Am trecut, ca orice

copil [i, ulterior, adolescent,prin mai multe etape, mai mul -te op]iuni... Am vrut s` fiu avia-tor, actor, fotbalist, aveam totfelul de visuri... Dar c~nd eram \nliceu, visam deja s` fiu la radio,s` am emisiunea mea. {tiam cè greu, \ns` n-am renun]at nicio-dat` la idee, ceea ce s-a [i v`zut,mai t~rziu.

Ai ales Facultatea de Dreptpentru c` era un trend aca-

demic \n anii '90 sau chiarte vedeai avocat, procurorsau judec`tor?C.M.: |n cazul meu, era ceva

mai mult de-at~t. Am \n familie unexemplu care m-a influen]at si m-a ajutat. Tat`l meu a fost jude -c`tor – acum s-a pensionat. M`fascina ceea ce f`cea el, mer -geam des \n s`lile \n care \[i des -f`[ura procesele [i eram m~ndrude el. Chiar i-am spus odat` uneifete care st`tea l~ng` mine, peb`ncu]ele alea din sala de jude-cat`: uite, el e tat`l meu. Nu credc` m-a crezut, dar eu, repet, eramm~ndru.

De ce ]i-ai mai luat [ilicen]` \n jurnalism? Aisim]it nevoia unui back-ground de profesionist?C.M.: Sigur, mulți jurnali[ti n-

au f`cut studii de specialitate [i,cu toate astea, sunt foarte buni.Doar c` eu a[a am sim]it, aveamenergia s` realizez asta [i n-amstat prea mult pe g~nduri.

Dac`, ipotetic vorbind, cari-era ta \n televiziune s-arsf~r[i brusc [i definitiv, aiface avocatur`? Radio?Afaceri?C.M.: Nu [tiu dac` a[ face

avo catur`, de[i mi-am dat [i de-finitivatul [i am drept de practic`juridic`. Dar din c~te m` cunosc,a[ face mai degrab` pres`. Odatìntrat \n hora asta, ]i-e greu sìe[i, \n primul r~nd suflete[te. E omeserie care creeaz` depen-den]`, asta-i clar.

Te-ai angajat \nc` din stu-den]ie la un post de radio,apoi ai ajuns destul de re-pede \n televiziune, la TVSuper Nova. A fost talen-tul sau un concurs favora-

bil de \mprejur`ri?C.M.: Cum mi-ar sta s`-]i

r`spund c` numai talentul meu in-contestabil m-a condus c`trelocul unde sunt ast`zi? L`s~ndgluma la o parte, sigur c`-]i tre-buie voca]ie ca s` te duci c`tre oanumit` meserie, mai ales

Când eram \n liceu,visam deja s` fiu laradio, s` am emisi-unea mea. {tiamc` e greu, \ns` n-am renun]at

niciodat` la idee.

E o meserie carecreeaz` depen-

den]`.

intErviu

Stop to shop 11

c~nd vine vorba de mass media.|ns` recunosc, e vorba [i de undeclic de moment, de o inspira]ie.Dac` nu auzeam la radio Novaanun]ul \n care spuneau c` facangaj`ri, poate ratam un punctimportant \n toat` ecua]ia asta.C~nd am ajuns acolo, mi-au spusc` de fapt vor oameni la market-ing, dar eu i-am rugat s`-mi dea o[ans` s` fiu DJ. Au acceptat [i,pentru c` am f`cut audien]` si im-presie bun`, la scurt timp ajun -sesem realizator de emisiuni. LaTVR 2, la fel, am ajuns \n urmaunui concurs anun]at pe post.

Cum a fost scurta expe-rien]` de dou` luni din 2005de la Realitatea TV, unde aiprezentat emisiuneaTreze[te-te la Realitate cuM`ru]`? De ce s-a \ncheiatcolaborarea at~t de abrupt[i at~t de cur~nd?C.M.: Ceea ce s-a petrecut la

Realitatea a fost o experien]ùtil`, \ns` eu mi-am dat seamafoarte cur~nd, dup` ce m-am dusacolo, c` nu era ceea ce \midoream. Nu m-am certat cu ei, ne-am desp`r]it amiabil [i m-am\ntors la TVR, unde lucrasem

\nainte s` merg la Realitatea.

Ce probe ai dat pentru aajunge \n Trupa DP 2 de laTVR?C.M.: Am concurat cu vreo

600 de oameni, era un puhoi aco -lo, ]in minte exact. |n linii mari, aufost probe de improviza]ie, despontaneitate, de fotogenie, demimic` etc.

Retrospectiv privind, caresunt principalele diferen]e\ntre a fi prezentator lateleviziune de serviciu pu -blic [i a fi prezentator pen-tru un mare trust mediaprivat?C.M.: Nu mi se pare c` ar

trebui s` existe vreo diferen]` \nceea ce prive[te calitateapresta ]iei tale de moderator,oricum trebuie s` fii sigur pe tine[i bun \n ceea ce faci. Eu \midorisem mereu s` ajung la ProTV[i Dumnezeu m-a ajutat, proba-bil a considerat c` aici e loculmeu.

E[ti prezentatorul emisiuniide la Pro TV din octombrie2007 [i te bucuri de au-dien ]e fantastice. De ce te-au ales pe tine?C.M.: Nu [tiu, presupun c`

m-au urm`rit mult` vreme \n emi-siunea pe care o f`ceam la TVR[i s-au edificat. La ProTV nu amajuns prin concurs, ci pur [i sim-

12 Stop to shop

intErviu

Trebuie s` fii sigurpe tine [i bun \n

ceea ce faci.

intErviu

plu pentru c` am primit aceast`propunere. Am fost fericit [i n-am ezitat nicio clip`, am accep-tat, av~nd \n vedere c` m`sim]eam compatibil cu stilul lor,cu abordarea lor.

Din punctul tù de vedere,care sunt ingredientelelongevit`]ii emisiunii pecare o prezin]i?C.M.: Calitatea, sinceritatea,

transparen]a, umorul... Avemmulte exclusivit`]i, avem invita]icare spun lucruri deosebite, carete ]in cu sufletul la gur`.

Ca prezentator de televizi -une, care consideri c` suntprincipalele tale calit`]icare ]i-au adus audien]` [ifaim`?C.M.: De exemplu, n-am fost

timid niciodat`, iar asta m-a aju-tat s` m` port natural. E foarteimportant... M` pricep s` improvi -zez, chiar [i c~nd lucrurile o iaurazna. Cred c` asta le-a pl`cutcelor din fa]a televizoarelor, fap-tul c` pot privi omul \n ochi f`r`senza]ia c` am f`cut ceva gre[itsau c` am mu[amalizat ceva.Acum... nu [tiu ce s` zic, oameniiau, fiecare \n parte, motivele lors` se uite la emisiune. {i nu potdec~t s` m` bucur...

Ca profesionist, care suntpunctele tale slabe, v`zutede tine sau de al]ii?C.M.: Aici sunt subiectiv, mi-e

greu s`-]i spun. Sigur c` nu suntperfect, uneori m` gr`besc s` facmulte lucruri \n acela[i timp, mai\nt~rzii, \mi ies din fire pentru c~teceva, sunt uneori \mpr`[tiat, darasta vine la pachet cu meseria. |nbreasla mea, aproape to]i sufer`[i de un pic de „aiureal`“, proba-bil c` e necesar` [i asta, c~teo-dat`, altfel ai \nnebuni...

Este audien]a adev`ratam`sur` a succesului \n tele-viziune?C.M.: Da, sigur. Dac` nu ai

audien]` bun`, \nseamn` c` un-deva, ceva nu merge. Televiziu -nea \nseamn` s`-i convingi pe ceide acas` c` e[ti mai bun dec~tconcuren]a, c` merit` s` se uitela tine, \n loc s` butoneze teleco-manda... Dac` nu ai audien]`, eca [i cum ai vorbi singur, pentrupere]i.

Care ar fi profilul psihological tipului de vedet` preferatca invitat \n emisiune?C.M.: Ei, „profil psihologic“

poate e o formulare prea sofisti-cat`, din punctul de vedere alunei echipe de realizatori. E vorbamai degrab` de priorit`]ile zilei.Noi invit`m persoane care auceva de spus, care au nout`]i,care vorbesc deschis [i care spunadev`rul, `sta e cel mai impor-tant lucru.

Po]i s` nume[ti c~tevacelebrit`]i preferate [i de cevrei s` le ai \n emisiune?Dar vreo 2-3 vedete pentrucare ]i-e mereu „team`” c`se vor face de r~s?C.M.: Mi-a[ dori s` avem mai

mul]i invita]i din strìn`tate,nume sonore, pe c~t posibil. C~tdespre cei care s-ar putea face der~s, nu mi-e team` de nimeni.

Stop to shop 13

Avem multe exclu-sivit`]i, avem invita]i

care spun lucrurideosebite, care te

]in cu sufletul lagur`.

Sunt uneori\mpr`[tiat, dar astavine la pachet cu

meseria. |n breaslamea, aproape to]isufer` [i de un pic

de aiureal`...

Televiziunea\nseamn` s`-i

convingi pe cei deacas` c` e[ti maibun decât con-

curen]a, c` merit`s` se uite la tine.

Eu am o teorie, fiecare se face der~s pe cont propriu, nu e proble -ma mea dac` un invitat se d` \nstamb`, publicul e singurul \n ma-terie s` judece situa]ia!

Ai ca invita]i celebrit`]i de„categorie grea”, care suntprofesioni[ti autentici [ispun lucruri incredibil de in-teresante, dar [i de cate-gorie „pan`”, mai u[oar`,format` din cei avizi dup`sfertul lor de or` de faim`.Cum abordezi fiecare cate-gorie?C.M.: Abordez fiecare invitat

pe limba lui. F`r` fals` modestie,cred c` la asta m` pricep cel maibine, s` analizez omul [i s`-i vor -besc \n a[a fel \nc~t s` se simt`\n largul lui, indiferent c` e savantsau un u[urel personaj monden.

Ce tip de evenimente \]iatrag aten]ia a[a \nc~t sìnvi]i protagoni[itii lor \nemisiune?C.M.: Evenimentele pe care

le consider interesante pentrucei care ne privesc. |ncerc s` nu]in cont de p`rerea mea per-sonal`, s` v`d invita]ii [i\nt~mpl`rile cu ochii publicului.S` \n]eleg ceea ce vor oameniis` vad`, s` aud`.

E[ti deja faimos pentru cam-pania ta anti-playback pecare o duci \n emisiune. Aifost refuzat de poten]iali in-vita]i din aceast` cauz`?C.M.: N-am fost refuzat, dar

sigur c` au fost destui care au\ncercat s` m` conving` c` play-back-ul e necesar, mai ales la TV.Sunt de acord, transmisia tele-vizat` are alte norme de so -norizare, playback-ul sun` maibine, \ns` nu e corect fa]` de ceicare te cred un c~nt`re] bun,poate. Eu n-am nimic \mpotrivaplayback-ului, ci \mpotriva lipseide onestitate – adic` accept`,mì, c` faci playback! De aceea,la noi \n emisiune afi[`m \ntot-deauna „live” sau „playback”, cas` se [tie.

Ai fost refuzat pur [i simplude cineva care nu a vrut sàpar` la tine \n emisiune?C.M.: Foarte rar, dar s-a mai

\nt~mplat... Depinde de situa]ie.Dar \n general procesul e invers,m` sun` [i m` roag` s`-i invit \nemisiune.

Cum \]i vin ideile pentruaM`ru]e?C.M.: Cunosc deja foarte bine

foarte multe persoane publice,a[a c` [tiu ce anume le-ar pune\ntr-o situație amuzant-compli-cat`. Ideile sunt [i ale mele, une-ori [i ale echipei.

Pu]ini telespectatori [tiu càl doilea nume al tù esteConstantin. |]i serbezi ono-mastica de Constantin [iElena?

C.M.: Da, sigur c` da...oricum, [i dac` a[ vrea s` trecpeste asta, nu m` las` prietenii\n pace. Familia [i amicii m`caut`, m` sun`... Dar a[ min]i s`spun c` nu-mi face pl`cere.

Printre altele, \n timpul liber,e[ti colec]ionar. Ce colec]ii„de suflet” ai realizat p~nàcum?C.M.: Colec]ionez suveniruri

din ]`rile prin care am fost. {i, nu\n ultimul r~nd, am o colecție deceasuri de toate felurile.

Ce alte pasiuni \]i mai umplutimpul liber?C.M.: Asta \n m`sura \n care

am timp liber! C` nu prea am, \]ispun drept. Dar g`sesc ni[te cea-suri \n care merg la teatru, la film,citesc ceva, m` v`d cu prietenii,ascult muzic`... |mi place s` m`joc cu fiul meu, s` vorbesc, s` co-munic, s` stau la o tacla cu to]icei apropia]i. Iar ca hobby mai am -plu, \mi place s` c`l`toresc, s`cunosc locuri noi, oameni, fapte...

Care sunt genurile tale pre fe -rate de muzic`, filme, c`r]i?

intErviu

14 Stop to shop

|mi place s` m` joccu fiul meu, s`

vorbesc, s` comu-nic, s` stau la otacla cu to]i ceiapropia]i, (...) s`c`l`toresc, s`

cunosc locuri noi,oameni, fapte...

|ncerc s` v`d in-vita]ii [i \ntâmpl`rilecu ochii publicului.S` \n]eleg ceea ce

vor oamenii s`vad`, s` aud`.

intErviu

Stop to shop 15

C.M.: Am multe genuri prefe -rate. E important s` m` ]in` pre-ocupat de o idee, s` nu m`plictiseasc`, s` nu fie ceva deprost gust.

Ai o c`snicie frumoas` cuAndra [i un fiu minunat,David. Care sunt ingredien-tele de baz` ale fericirii \nfamilie, \n condi]iile \n caream~ndoi sunte]i faimo[i?C.M.: Fericirea unei familii

]ine de multe lucruri, \n primulr~nd de compatibilitate, ca s` numai vorbim de dragoste. |n oricecaz, eu [i Andra avem acelea[igusturi [i preocup`ri, asta ne-a]inut [i ne ]ine \mpreun`.

}inutele tale preferate suntsmart casual. De unde ]i le

iei? Ai branduri preferate dehaine, accesorii, parfumuri?Care?C.M.: Nu sunt un snob \n ma-

terie de vestimenta]ie, \micump`r diverse haine de la maimulte magazine. M-au ajutat mult[i stili[tii de la ProTV, care seocup` de look-ul meu televizat,normal. De acolo m-am inspirat [i\n „via]a civil`“...

Ce \i sf`tuie[ti pe tineriicare viseaz` s` devin`

prezentatori TV?C.M.: |n primul r~nd, s` fie

sinceri cu ei \n[i[i, s`-[i deaseama dac` sunt sau nu f`cu]ipentru a[a ceva, fiindc` nu e a[ade simplu precum pare. E omeserie frumoas`, dar, nu-]i as-cund, presupune [i stres, [i com-plica]ii, [i o agend` plin`. Enevoie de mult` munc`. Dar dacèxist` un vis puternic [i o voca]ie,atunci m`car s` lupte p~n` lacap`t, s` nu renun]e.

Cum [i unde te vezi peste10 ani?C.M.: M` v`d tot la ProTV, m`

v`d tot \n familia mea frumoas`,poate \ntre timp m`rit` cu \nc` uncopil sau doi... M` v`d fericit.

Text: Felicia Chirv`[oiu

Foto: PRO TV

E o meserie fru-moas`, dar pre-

supune [i stres, [icomplica]ii, [i oagend` plin`.

roberto Cavalli ador` s`c`l`toreasc` \n ]`ri exo-tice [i mai pu]in cunos-

cu te ca destina]ii turistice,tra di]ionale. Astfel, designer-ul ita -lian a f`cut o c`l`torie \n Bhutan,din capitala Timphu, p~n` lapoalele Himalayei. A fost invitat laPalatul Regal, unde a \nt~lnit-o pefrumoasa prin]es` Jetsun Pema(o mare admiratoare a casei demod` Cavalli), a vizitat muzeul dehaine tibetan [i a cunoscut ot~n`r` localnic`, \n timp ce seplimba pe malul unui r~u.

“Bog`]ia trebuie m`surat`prin valorile fericirii”, a spusRoberto Cavalli care s-a \ntors

“\mbog`]it” spiritual din c`l`toriasa din Bhutan. El a ]inut [i un jur-nal de c`l`torie, \n care a descrisregatul Bhutanului, experien]eletrìte [i hainele localnicilor: “Laaeroport m` a[teapt` ghidul care\mi va ]ine companie \n urm` toa -rele zile. Poart` o rochie tradi]io -nal`, Gho. Este, de fapt, o tunic`p~n` la genunchi \ntr-o nuan]` degrena. Parcurgem un drum de oor` p~n` la hotel. Trecem prinp`duri [i planta]ii de orez, totul \njurul meu este lini[ tit, chiar [iz~mbetul celor care m` \nt~mpinèste seren”, a scris designer-ul.

“Un c`lug`r m` ajut` s` medi -tez. Nu este u[or… trebuie s` \mi

abandonez toate g~ndurile, mi-artrebui s`pt`m~ni s` las \n urm`leg`turile mele cu lumea p`m~n -teasc`. La \ntoarcerea \n hotel,am primit un telefon de la PalatulRegal. Familia regal` m-a invitat laun dineu privat. Regina vrea sàfle despre via]a mea ca desig ner,\n timp ce eu sunt interesat des -pre via]a unui cuplu regal. Dup`cin`, regele s-a \ntors cu un Budhaaurit. Ne-am des p`r ]it \m br` ]i [~n -du-ne [i le-am pro mis c` ne vomre\nt~lni \n Italia, probabil la show-ul meu de mod`, din Milano”, amai adùgat Roberto Cavalli.

A[a s-a n`scut ideea pentrucolec]ia de toamn`-iarn` 2013-2014 a liniei Just Cavalli, disponi-bil` [i la noi, \n magazinulSport/Couture. Linia pune la dis-pozi]ia consumatorilor de mod`look-uri de runway. Culorile vi-brante au fost ingenios combi-nate cu motivele tradi]ionale aletigrului [i dragonului, iar print-uributhaneze au fost imprimate perochii [i tricouri, \ntr-un mix exotic[i, totodat`, urban. Haine parkasupradimensionate au fost supra-puse peste fuste scurte plisate,iar pantalonii colan]i au fost com-bina]i cu rochii-tunic` [i pulovereXXL cu detalii din blan` [i motiveetnice. Rochiile de sear` au fost\mbog`]ite cu coliere lungi, dinm`tase, asem`n`toare cu celepurtate de nobilii buthanezi, iargen]ile structurate au fost \nlocu -ite cu saci hippie.

Prezentarea colec]iei detoamn`-iarn` Just Cavalli a fost laMilano [i a avut-o ca invitat spe-cial pe Bianca May Jagger.

Igor Dr`gan

16 Stop to shop

muSt havE!

noua colec\ieJust Cavalli

inspirat` de Bhutan

Colaborarea excentriculuidesigner Jeremy Scott cubrand-ul de haine [i \n -

c`l ]` minte sport Adidas r`m~nepu ter nic` [i uime[te prin noua co -lec]ie unisex cu o abordare psihe -de lic`.

Pentru campania de toam n`-iarn` 2013, desig ner-ul [i-a “im-pregnat” hai ne le cu elemen tesu pra realiste, culori “flashy” [iforme nea[teptate. Colec]ia Adi-das Originals by Jeremy Scott, dis -po nibil` \n magazinulSport/Cou ture, face o puternic`referire la cultura pop [i evolu]iaei, de la \nceputuri p~n` ast`zi.

Nuan]e neon cu efectvizual [ocant, materialepeliculizate, imprimeuri cuelemente geometrice, \nge -ra[i polei]i, pl`cu]e metalice[i crini sunt transpuse in-genios pe bustiere dinsatin, jachete bomber,trenning-uri, salopete [irochii mulate cu fermoar. |nprivin]a \nc`l]` mintei, desig -ner-ul a p`strat pantofiisport cu aripi, care amin -tesc de personajul de de-sene animateAs te rix, sau ceicu coad`de tigru.

Modele de origine asi-atic` ]intesc exact c`trepublicul vizat de Jeremy

Scott, tineri care traseaz`trend-urile \n mod` [i c` -

rora nu le este team` sòb]in` reac]ii de la cei

din jur prin outfit-uri\ndr`zne]e. Prima vede -t` care a purtat haine din

noua colec]ie a fost RitaOra. Ea s-a al`turat altorfani ai brand-ului, printrecare Lady Gaga, Nicki

Minaj, Katy Perry, CaraDelevingne, Will.I.Am,

Kanye West sauGwen Stefani.

Vladimir Popa

EvEnimEnt

Stop to shop 17

[i \ngera[i aurii by Jeremy Scott

imPrimeuri PsiheDeliCe

Editor’S choicE

18 Stop to shop

|n ultimii ani, tatuajele au luato amploare din ce \n ce maimare \n special \n r~ndul

tinerilor, \n prezent chiar vorbindu-se despre o mod` a tatuajelor.Dar cum au ap`rut acestea [icare au fost motivele care au statla baza tatu`rii corpului?

|nc` din vremuri str`vechi,acum mii de ani \n urm`, tatuajeleau ap`rut ca expimare a spiritu-alit`]ii, ca protec]ie a persoaneipurt`toare. Mumiile egiptene pre -zin t` urme de tatuaje care semni -fi cau acordarea unor privilegii\n tr-o via]` urm`toare, iar alte cul-turi, din Orientul Mijlociu [i Poline -sia foloseau tatuajele pentru apro teja persoana de anumite eve -ni mente negative sau boli. |n Phi -lipine tatuajele erau f`cute pentrua reprezenta realiz`rile persoa ne -lor purt`toare [i erau considerateca fiind \nsemne ce d`deau puterimagice. Cea mai veche mumuie aEuropei, des co perit` \n Alpi, avea\nsemne de tatuaje care, dinpunct de ve dere simbolistic, [i da-torit` po zi]ion`rii lor reprezentauo for m` de vindecare. |n timpulcre[ti ni z`rii Europei ele au \nceputs` fie privite ca simboluri p`g~ne[i au fost interzise. Tatuajele des -co pe rite pe trupurile care s-auconservat bine \n timp ne dau oex pli ca]ie destul de clar` a folo si -rii lor ca simboluri reprezentative,depinz~nd de grupul de apartenen -]` [i de scara ierarhic` pe care seaflau persoanele purt`toare.

|n cultura Maya, decora]iunilepe piele reprezentau simboluri cuspirite, demoni, totemuri, zodia -curi [i animale, cel tatuat fiindconvins c` are puteri supranatu-

F`-]i cadou unTATUAJ (I)

Stop to shop 19

Editor’S choicE

rale. Cu c~t tatuajele erau maimari, statutul persoanelor purt` -toare era mai mare [i erau con-sidera]i cei mai ne\nfrica]i. Dar tot\n cultura maya[` tatuajele eraufolosite [i ca \nsemnare a ne -legiui]ilor, ei fiind tatua]i pe fa]`ca \nsemn al ru[inii.

|n secolul al XIX-lea, armatabritanic` \ncepe s` \ncurajeze ta -tu ajele, unul dintre arti[tii tatua-tori ai momentului, Field MarshallEarl Roberts, sus]in~nd c` fiecaresoldat ar trebui tatuat cu \nsem-nele regimentului din care facepar te. |n timp, tatuajele au \nce -put s` se r`sp~ndeasc` [i \n r~n -dul cet` ]enilor civili, urm~nd ca \nanul 1980, \n New York, s` fie in-ventat [i brevetat de c`tre Samu -el O’Reilly primul aparat de tatuatelectric. Principiul utilizat de a -ceas t` ma[in` de tatuat este fo -losit \n prezent, schimb~ndu-se \ntimp doar m`surile de steriliza re.

La \nceputul secolului XX,odat` cu apari]ia culturii hippie,tatuajele \ncep s` acopere o ariemai larg` a societ`]ii, ele repre -zent~nd o modalitate de expri-mare \n special \n r~ndul tinerilor,ridic~ndu-se la rangul de body art.

|n decursul anilor, decorareacorpului a ajuns o art`, un mod deexprimare al persoanelor purt` -toare. C~nd ne g~ndim la tatuaje,unii dintre noi putem s` le apre-ciem ca fiind o form` de expunerea celor mai profunde sentimente,ca o manifestare a ceea ce g~n -dim despre noi sau despre ceeace ne \nconjoar`, iar al]ii le potprivi ca pe o mutilare a corpuluisau o form` dezagreabil` de ma -ni festare. Biserica respinge cu ve-

hemen]` tatuajele, Vechiul Testa-ment vorbind despre respectulfa]` de corp [i interzic~nd cu de -s` v~r[ire aceste „tìeturi”. |n pre -zent, \ns`, statisticile arat` cùnul din [apte adul]i are cel pu]inun tatuaj.

Lu~nd \n considerare istoriatatuajelor, simbolistica lor \n di-verse civiliza]ii [i dezvoltarea con-ceptului de body art, ne \ntreb`mce anume ne determin` acum s`ne tatu`m, care este povestea

tatuajelor pe care ni lefacem, de ce au o r`sp~ndire at~tde popular`. Aceste \ntreb`ri \nc`nu [i-au g`sit r`spunsul, iar con-cep]ia referitoare la ele va fimereu controversat`.

Dup` ce am dezb`tut acesteaspecte, \ntrebarea final` este: ]i-ai face cadou un tatuaj? Dac` da,atunci trebuie s` te g~nde[ti \nprimul r~nd c` decorarea corpuluiva fi ceva durabil, nefiind ca modahainelor pe care le po]i schimbadup` bunul plac. Apoi, va trebuis` te decizi \n ce parte a corpului\l vei face, pentru c` dac` va fi vi -zi bil [i imposibil de ascuns te veiconfrunta cu concep]iile unoracare te pot judeca \ntr-un mod ne -ga tiv; apoi, dac` \n timp vei avea

probleme cu kilogramele \n plus,aceast` art` s-ar putea trans- forma \n ceva diform [i nepl`cutvederii. Cel mai lung drum estecel al design-ului, care poate fiales impulsiv sau ca o op]iunecon [ti ent`. Tatuajul exprim` o re -la ]ie \ntre corp [i minte, o nouìma gine a corpului, o exteriorizarea interiorului, put~nd fi ceva spiri-tual sau pur [i simplu o exprimarea unicit`]ii. Corpul este v`zut cao form` de proprietate, ca o oglin -d` a existen]ei, ceea ce te deter-min` s` \l modifici dup` bunulplac. Majoritatea femeilor va ale -ge modele mai mici, mai sen zu -ale, forme care s` le dea un plusde feminitate, de exprimare a sen- timentelor pozitive, pe c~nd b`r -ba]ii sunt adep]ii tatuajelor mari,care exprim` masculinita tea, inte-riorul lor macabru sau sensibil.

|n timp, arta tatu`rii s-a dezvol -tat, de la cele f`cute cu cer nea làlbastr`, la cele color, por tret, ab-stracte, cu semnifica]ii di verse [i,mai nou, cele 3D. Chiar dac` \nprezent tatuarea a \nceput s` semanifeste ca un trend, personalconsider c` o astfel de decizie tre-buie privit` ca o art` pe care o veiexprima pe termen lung. F`-]icadou un tatuaj, ai de unde alegemo dele du p`bu nul plac, daria tu decizia dininterior [i poar -t`-l cu m~n drie.Este, to tu[i, oart`!!!

...va urma

M`d`lina Nicolae

Fashion editor

FaShion architEcturE

Mila Schön a fost un cre-ator de mod` care a r`mas \nistoria fashion-ului ca “doam -na elegan]ei”. Semn`tura eiera tìetura clasic`, auster` [iprecis`.

S-a n`scut sub numele deMaria Carmen Nutrizio \n 1916la Traù (Dalmatia), un ora[care pe atunci f`cea parte dinAustro-Ungaria (acum partedin Croa]ia) [i \n care se vor-bea italiana. P`rin]ii sì erauaristocra]i, cu o stare finan-ciar` foarte bun`. S-au mutat\n Italia c~nd Maria avea doar5 ani.

Interesul sù fa]` de mod` aluat na[tere \n momentul \n carea \nceput s` poarte crea ]iileCasei Balenciaga. Dar, familiasa a cunoscut criza fi nan ciar`,iar Maria a fost obligat` s` \[ic~[tige traiul muncind. {i astfelmoda a devenit sursa traiului.

Client`, angajat`, creator

{i-a \nceput cariera la 30 deani lucr~nd \ntr-un atelier elitist dinMilano. Tot ceea ce [tia despreacest domeniu era simpla bucuriepe care i-o provocau rochiile pecare avea obiceiul s` [i lecumpere de la Paris. Fusese oclient` Balenciaga, Cas` ce i-a inoculat dragostea pentru mod`.Aceast` doamn` elegant` [i [ar-mant`, cu origini aristocrate, nuavea nici un fel de experien]` nici\n ceea ce prive[te tiparul [i nicicusutul.

|n 1958, cu ajutorul unui micgrup de angaja]i, [i-a deschis pro-priul boutique \n Milano, pe ViaMontenapoleone, una dintre celemai chic str`zi ale ora[ului, \ntr-unpalat antic, care fusese \n trecutre[edin]a poetului italian CarloPorta. Primele paltoane [i rochiiau fost realizate cu o linie de

Primele paltoane[i rochii au fost

realizate cu olinie de croial`moderat`, darrafinat`. Astfelc` elegantele

doamne din Milano nu

puteau s` nu le observe. Ea [i-a

descris scopul\n lumea modei

ca “luxul f`r`str`lucire”.

MilaSCHön

22 Stop to shop

croial` moderat`, dar rafinat`.Astfel c` elegantele doamne dinMilano nu puteau s` nu le ob-serve. Ea [i-a descris scopul \nlumea modei ca “luxul f`r` str`lu-cire”. Presa de specilalitate aveas` o boteze “signora elegan]ei”(n.r. doamna elegan]ei).

C~nd [i-a pus bazele propriu-lui boutique, a decis s` combineausteritatea tìeturii \nt~lnit` laBalenciaga cu versatilitatea crea -]iilor Dior [i cu o urm` din spiritulSchiaparelli.

P~n` \n 1965, a reu[it sàtrag` aten]ia presei [i a c~[tigatrecunoa[tere pentru hainele ei. Alucrat baz~ndu-se pe design cla-sic, av~nd ca marc` distinctiv`l~na dublu fa]etat`, realizat` cudetalii atent lucrate.

|n ianuarie 1965, la invita]ialui Giovan Battista Giorgini, MilaSchön \[i prezint` prima eicolec]ie la Palatul Pitti din Flo-ren]a. Linia a fost foarte bineprimit` at~t \n Italia, c~t [i \n SUA.|n viitor, ob]ine recunoa[tere in-terna]ional`, iar show-ul de la Flo-ren]a avea s` fie primul dintr-olung` serie.

Odat` ce i-a v`zut colec]ia, uncump`r`tor care f`cea parte dinechipa magazinului Neiman Mar-cus a fost at~t de entuziasmat dehaine \nc~t a invitat-o \n State,unde Schön \[i prezint` colec]iilela Houston [i Dallas, fiind r`s -pl`tit` cu Oscar-ul Modei pentruCuloare \n 1967. La finele aces-tei decade, Mila Schön creaz`deja rochii ce sunt comparate cuoperele de art`, ca \n cazul JosefAlbers, Calder sau Fontana.

|n 1971, Mila Schön lanseaz`

[i linia pentru b`rba]i. |n acela[ian d` na[tere colec]iilor ready-to-wear pentru femei. Cu acest noupas cucere[te publicul, astfel c`\nainte de anii ‘80 lanseaz` [ivarianta masculin`. |n ceea ceprive[te linia vestimentar` pentrub`rba]i, Mila a fost renumit` pen-tru seria de cravate, distinctiveprin culoarea care le tivea [i micul“M” stilizat, aplicat.

|n ianuarie 1990, \[i cele-breaz` al 50-lea show de mod`printr-o colec]ie ale c`rei im-primeuri sunt inspirate din lumealui William Morris. Doi ani mait~rziu, este lansat` o nou` liniede accesorii, incluz~nd gen]i, fu-lare [i pantofi.

Mila a creat [i uniforme pen-tru Alitalia (1969) [i Iran Air(1972), pentru echipa de fotbaldin Milano [i echipamentul purtatde echipa na]ional` a Italiei laOlimpiada din Barcelona (1992).

the lookEa crea pe o linie clasic` at~t

rochiile, costumele c~t [i hainelede sear`. Schön, unul dintre celemai respectate nume din modaitalian`, a fost apreciat` pentrustilul sù sofisticat [i linia decroial` precis`. Materialulpreferat era l~na dublu-fa]etat`. Afost o perfec]ionist` care a lucrat\ntr-o structur` clasic`, cu speci-fica]ii precise, realiz~nd hainemoderne. Crea]iile de sear` aucrescut ca [i aspect de la o colec -]ie la alta. Ea folosea broderii albesau argintii, motive de goblen [imotive de inspira]ie persan`.

Era apreciat` ca femeie desucces at~t \n via]a profesional`,c~t [i \n cea privat`, cu evidentecalit`]i organizatorice. Faptul c` aavut mereu priorit`]i clare, a de-terminat-o ca \nainte de a-[i cl`diimperiul din mod` s` studiezeatent competi]ia. Spunea: “amf`cut-o pe o femeie, fire[te, una\mbr`cat` de Christian Dior [i Ba-lenciaga.”

La \nceputul carierei sale,fiind foarte t~n`r`, iubea s`colec]ioneze ambalaje de la bom-boane [i frunze. “Aduc~ndu-le\mpreun`, m-am uitat \ndelung laele, am mizat pe intui]ie, am ex-tras dintre ele [i am avut imediatculoare [i unitate”, spunea Mila.

Schön, despre care The NewYork Times a scris \n 1973 c`face haine pentru “persoane timi -de”, avea o personalitate \ndr`z -nea]`. Iar, \n realitate, clien]ii sìnu erau timizi, ci rafina]i, elegan]i[i adep]ii unui stil nu at~t clasic,c~t modern prin adaptabilitateaclasicului la formele frumoase ale

Stop to shop 23



acelor timpuri. Crea]iile ei nu erauopulente [i nu atr`geau aten]iaprin agresivitate vizual`. Liniile lorgeometrice [i schemele de cu-loare lini[tite aduceau o rein-ventare a clasicului [i deschideauochii asupra unui altfel de nou.Odat` cu trecerea anilor, linia ti-parelor sale a c`p`tat forme multmai geometrice, mai futuriste.

Primul sù client faimos afost Marella Angnelli, so]ia pa-tronului Fiat. Pe 28 noiembrie1966, Truman Capote a oferitcelebrul bal "Black and White" laPlaza Hotel \n New York, iarMarella Agnelli a fost votat` ca“cea mai bine \mbr`cat`”, pur -t~nd un caftan marca Mila Schön.Lee Radziwell, sora lui JacquelineOnassis, a fost [i ea premiat` culocul 3, tot \ntr-o ]inut` a Milei.

Recunosc~ndu-i talentul, aris-tocra]ia american` i-a devenitclientel` fidel`. Astfel, cel maifaimos ziar de mod`, “Women’sWear Daily”, a denumit-o cea maielegant` femeie din lume. Doam-nele din Italia [i din multe ]`ri \i

purtau crea]iile. Printre acestea s-a aflat [i Jacqueline Kennedy.Costumele [i rochiile marca MilaSchön erau cea mai popularàlegere pentru cei care participaula cocktail-uri [i petreceri. Tot aleei crea]ii erau alese atunci c~ndse dorea participarea la pre-

mierele de la Scala din Milano. A decis c` firma ei trebuie s`

\mprumute DOC-ul (Denominazio -ne di Origine Controllata), o marc`ce stabilea calitatea \n r~ndul vi -nu rilor. Astfel, s-a g~ndit c` hai -nele ei pot avea un certificat decalitate, ea avans~nd c`tre per-fec ]iune.

Premii [irecunoa[tere

Pentru munca sa a primitmulte premii, nu numai aten]iaclien]ilor. |n martie 1970, Milei ise acord` "Premio Nazionale Per-sonalita", iar \n 1974 "Mas cherad'Argento". |n anii ‘80 a primitcea mai \nalt` distinc]ie din par -tea “Camera Nazionale dellaModa Italiana”, "Stella di Miche -

langelo". A urmat premiul "VisionModa - Costume" din parteaprim`riei Ven]iei. |n 1986, pentrucontribu]ia enorm` adus` prinmo d` ora[ului Milano, a fost re -com pensat` cu "Ricono czen sa",iar in 1987 colec]ia sa de pri m` -var`-var` a liniei de prêt-à-porter afost premiat` cu "Fil d'Or".

|n 1990, la show-ul “Miele” aprimit la Trieste premiul "SanGiusto d'Oro" [i la Paris premiul"The Best". Un an mai t~rziu, i-afost acordat prestigiosul "The Wa-terman".

|n anul 2001, \ntr-un materialdedicat colec]iei sale, “Women'sWear Daily” scria cu entuziasmdespre abilitatea companiei de aadùga feminitate tradi]ionaleitìeturi: “Pilonii formelor sculp-turale au fost \nmuia]i cu motivede dantel` [i coliere discrete. Dinzi p~n` \n sear`, detaliile delicateapar pe aproape orice [i, atuncic~nd nu sunt direct pe haine, \[ig`sesc calea sub form` de acce-sorii, de la curele la cizme.”

Pentru mai bine de 30 de ani,numele Mila Shön a fost re-cunoscut interna]ional ca unbrand al elegan]ei, rafinamentului[i calit`]ii. La \nceputul anilor ‘70,compania sa de produc]ie deve-nea primul “brand name” italiancare exporta \n Japonia. |n 1986,companiile interna]ionale Itochu[i Cotonet au devenit ac]ionari \nfirm`, iar \n 1993 au cump`rat totpachetul de ac]iuni. Mila a fostdesemnat` Pre[edinte Onorific [iConsilier al Consiliului Director. Aocupat aceste func]ii p~n` la 91de ani, momentul mor]ii sale.

Roxana Bichi[

24 Stop to shop

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

|n sezonul rece, paltonul este o pies`

vestimentarèsen]ial` a garde -

robei masculine. Indiferent de stilul

abordat, este impor-tant ca paltonul s`

se integreze perfect\n ]inuta ta. Opteaz`pentru culori neutre

[i tìeturi cât maisimple.

Ego Men’s Fashion Concept

www.egofashion.ro


26 Stop to shop

Pentru un plus de elegan]`, poart` un

palton la dou` rânduri de nasturi. |n

materie de culori, gri-antracit se num`r`

printre preferin]e se-zonul acesta.


www.egofashion.ro

Stop to shop 27


Dac` job-ul \]i permite, po]i optapentru un palton

casual. Acesta areo linie cambrat`,

este lipsit de \nt`ri -turi [i uime[te prin

lejeritate.


www.egofashion.ro


28 Stop to shop

Suprapunerile de texturi,de piese vestimantare [iculori sunt foarte impor-tante \n sezonul rece.Dac` e[ti adeptul ele-gan]ei clasice, p`treaz`-te \ntr-o zon` “sigur`”purtând nuan]e neutre.


www.egofashion.ro


Stop to shop 29

Jachetele scurtesunt potrivite

b`rba]ilor activi,care prefer` stilul

smat-casual. De[iau un aer sport, le

po]i purta cuc`ma[` [i cravat`.


www.egofashion.ro

30 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

Cercei

meli melo34,99 ROn

Colier

meli melo59,99 ROn

Geant`

meli melo89,99 ROn

inel

meli melo29,99 ROn

Br`]ar`

meli melo59,99 ROn

ochelari

meli melo49,99 ROn

Cercei

meli melo34,99 ROn

32 Stop to shop

La 18 ani, devenim majori.Ne lum certificatu l de ma-turitate. Este un prag im-portant \n via]a noastr [iputem spune c, oficial,\ncepem lupta cu via]a.Vism [i ne facem planuri.Unii avem drumurilegndite, al]ii \nc maimeditm. O vrst fru-moas, o poart ctre vi-itor. Pe 1 decembrie, PROTV \[i aniverseaz majo-ratu l. |n cazul acestui postde televiziune, certificatu lde maturitate nu arenevoie de niciun examen \nprealabil. |n to]i ace[ti ani,programele marca PRO, dela emisiuni pn la filme,au demonstrat calit]ileunui \nvingtor. Lideri deaudien]e, formatori deopinii, creatori de vedete,oameni cu suflet mare de -dica]i altora cu probleme.Dar, dincolo de asta, PROTV aniverseaz poate celmai important lucru: 18 anipetrecu]i \ntr-o mare fami-lie, cu milioane de membrii. Vedetele PRO TV [i-au des -chis sufletu l pentru Stop ToShop [i au mrturisit cesimt la ceas aniversar.

SpEcial

PRomaJoratul {n stil

SpEcial

Andreea esca “Pentru mine, «G~nde[te

liber», corelat cu «Eu facRom~nia», este [ansa s` fim ogenera]ie care are posibilitateade a visa, de a construi [i de a-iajuta [i pe cei din jur s`-[i\mplineasc` dorin]ele. Cred càm \nv`]at c` depinde [i de noice se \nt~mpl` \n ]ara noastr` [icred c` nu avem voie s` r`m~ -nem indiferen]i.

C~t despre “visul rom~nesc”,o ]ar` cu oameni care s`-[itrìasc` decent b`tr~ne]ea, cutineri care s` aib` posibilitatea s`

se dezvolte f`r` s` fie nevoi]i s`plece \n strìn`tate, cu bolnavicare s` se trateze \ntr-un sistemmedical civilizat, cu autorit`]ic`rora s` le pese de patrimoniu.Eu, la 18 ani voiam doar s` fiu ostudent` mai r`s`rit`. Ast`zi suntun om \mplinit care dore[te \ns`mai mult bine pentru semeni.”

Amalia enache “«G~nde[te liber», corelat cu

«Eu fac Rom~nia»: multe tabuuri,multe prejudec`]i [i multe st`ride fapt au fost [i sunt de schim-bat \n Romania. Reu[esc numai

Stop to shop 33

34 Stop to shop

cei care g~ndesc at~t de liber\nc~t cred cu adev`rat c` sepoate. Se poate altfel!

Nu ne plac imaginile cu copiiorfani tri[ti, \n paturi de fier?Haide s` "facem" o alt` reali-tate pentru ei. Nu ne place c`prim`ria schimb` de 3 oripe an bordurile de pestrada noastr`? Haide s`"facem" alt` Rom~nie,\n care niciun primar nu-[i va bate joc de noi.Nu ne place sis-temul de \nv`]` -m~nt? Haides` fim noi"\nv`]a]ii"vremuriloractuale.

S u n tmul]i ceicare "facRom~ nia"cu ade v`rat,i-am \nt~l nit, i-am filmat, le-amspus pove[ tile, lu-crez al`turi de ei,visez al`turi de ei,fac al`turi de ei. |midoresc s` fie \nc` [imai numero[i ceicare fac o Rom~niefrumoas`, pentru cèi reu[esc s` r`m~n` cumintea la v~rsta r`z vr`tiriifrumoase, a lui "eu pot,eu fac, eu schimb". Dac`m` g~n desc la “visulrom~nesc”, m` g~ndesc s`se scape de "complexulrom~nesc": acela a lui "nuse poate", a lui "vai de noi",a fatalismului din Miori]a. S`

fie mai aproape \n visare deColoana Infinitului dec~t de vilacu turnule]e.

Eu, la 18 ani visam caRom~nia zilelor noastre s` fie mai

pu]in f`r~mi]at` dec~t i-areu[it. Mai unit`. Acumto]i trìm \n microuni-versuri \n care amreu[it s` facem s`

ne fie m`car nou`bine: unii \n fami-

lie, al]ii \ncartiere rezi-

den] ia le,al]ii \n

m i c ia f a -c e r i ,

al]ii \nceea ce

le ofer` co -pi ilor, ori \n ce

realizeaz` \n profe-sia lor. C~nd vomre u[i s` unim mi-cro universurile fru-moase, Rom~nia vaar`ta cum ne-o

dorim. De pild`, mie mi s-

au p`rut \ntotdeaunafoarte ur~te blocurile co-muniste [i la 18 ani\ndr`z neam s` cred c` \nviitor ele vor fi toate\mbr`cate \n sticl`, \nni[te forme geometricesenza]ionale, c` teraselede pe bloc vor aveagr`dini, c` \ntre imobile vorfi pasaje suspendate, etc.Acum, abia ce a \nceput ospoial` a blo curilor [i \ncùna \n culori striden te. Din-

colo de imaginea aceas ta con-cret`, cam pe acolo ne situ`m \nmulte privin]e \ntre visulgenera]iei mele la 18 ani [i ce amreu[it s` facem.

|n Rom~nia totul este \nc`"de f`cut". Mai \ndr`zne], mai fru-mos, mai "g~nde[te liber". C~tdespre propriul meu destin, facde at~ta vreme exact profesia lacare visam at~t de arz`tor la 18ani. Eram uneori chiar nelini[tit`c` ar putea s` nu se \nt~mplea[a cum visam, dar [i foartener`bd`toare s` fac tot ce pot calucrurile s` se \nt~mple ca \n vi-surile mele. Ce mul]umire azi c`via]a mea este a[a cum \mi ima -ginam! Da, eu trìesc a[a cummi-am dorit [i cred c` este extremde important ca vie]ile noastre s`nu fie prea departe de cum ni leimaginam la 18 ani.”

neti sandu“18 ani de PRO TV \nseamn`

o via]` de om! |nseamn` o alt`via]`, o [ans` de a m` dep`[i pemine \n anumite privin]e, de aface ce \mi place [i chiar mai multde at~t. |nseamn` un majorat decare sunt m~ndr`!”

C`t`lin radu t`nase “PRO TV acum \nseamn` o

via]`. Trìt` la maximum, cuz~m bete sau cu triste]i, cu emo -]ie [i cu speran]`. O via]` \n caream pu tut s` m` descop`r, sàflu ci ne sunt [i s` le pot ar`ta[i celorlal]i.”

rare[ n`stase “Acum 18 ani m` uitam la

ProTV [i le spuneam celor din fa-

SpEcial

Stop to shop 35

SpEcial

milia mea: c~ndva o s` lu-crez acolo. Nu am zis cutoat` convingereapentru c` eram unelev de 16 ani,care visa regiefilm. M` g~n -deam c`pot faceproduc ]iiinteresan -te la nouateleviziune,care avea unsuflu at~t de oc-cidental. Nu amspus \ns` nici prie te -nilor [i nici colegilorde [coa l`, dar vi -sam pe b`n cileliceului. Abia \n fa -cultate am pus pla -nul \n practic` - eramstudent la Drept [i nu\mi g` seam locul. Am

aflat de un casting la ProTV, m-am\nscris [i m-am prezentat la inter-viu. Restul e poveste. Iar 18 anide ProTV \nseamn` ce a \nsem-nat din prima zi, pe vremea c~nderam telespectator vis`tor - un loc\n care po]i fi liber [i creativ, deunde po]i mi[ca mun]ii cu o fraz`[i c~teva imagini. {i lumea \ntrea -g`. Un loc unde m` simt ca pe[ -tele \n ap`!”

magda Palimariu“18 ani este v~rsta ado-

lescen]ei, v~rsta de aur,a marilor elanuri. Eperioada \n caretotul e posibil, lu -mea \]i este la pi-cioare [i a[teapt`s` fie cucerit`. Lamul]i ani, Pro Tv!

mihaiDedu

“Ce au\n sem nat[i ceilal]i,sunt 18 anila fel de fru -mo[i ca [iprimul an.”

Paulaherlo

“|n anulmajoratului,ProTV e g~ndi-torul liber ajunsla maturitate.

Cu fiecare ancare a trecut, eumi-am ridicat

[tacheta [i mi-amdep`[it limitele. Sper

ca urmatorii 18 ani s` m`g`seasc` la fel de \nc~n tat` demeseria pe care o fac.”

Alex Dima“18 ani de amintiri! Bune!”

Daniel ni]oiu “Cei care pot s` r`spund`

mai bine la \ntrebarea asta suntcolegii mei care muncesc [i acumcu aceea[i d`ruire \n familia PRO,\nc` de la lansarea postului, \n1995. Eu v` pot spune doar de ul-timii 6 ani, care mi-au schimbatvia]a pentru totdeauna [i care m-au transformat \n omul care suntazi. |mi dau seama c` eu aveam10 ani c~nd colegii mei C`t`linRadu T`nase, Andreea Esca, Al-bert Vl`doianu, Crina Nedelcu lu-crau la prima edi]ie a {tirilorProTV [i aveam 11 ani c~nd mùitam la magicianul R~lea [iAbramburica Rogoz. Pentru mine,18 ani de ProTV \nseamn` multeseri \n care tata ne ruga s` facemlini[te \n cas` c~nd o asculta peAndreea la {tirile ProTV [i, mai cuseam`, c~nd urm`rea sportul.Cred c` nu exagerez dac` spunc` 18 ani de ProTV sunt 18 ani \ncare postul a r`mas prima op]iu -ne \n familia mea atunci c~ndpornim televizorul. C~nd spun 18ani de ProTV m` g~ndesc imediatla “{tirile ProTV”, “sport.ro”, ”Dansez pentru tine”, ” Rom~nia,te iubesc!”, “Ches tiunea zilei”,“Bìe]i buni”… [i multe altele!”

La Mul]i Ani, PRO TV [i la c~t

mai multe programe PRO schim-

bare \n bine!

Text: Roxana Bichi[

Foto: PRO TV

36 Stop to shop

S+n+tatE

ochi tri[ti, pleoape c`zu -te, pungi inestetice a[e -zate sup`r`tor sub ochi,

toate acestea pot fi rezolvateast`zi cu ajutorul blefaroplastiei.|n general, blefaroplastia corec -teaz` excesul de piele [i gr`simece formeaz` acele "depozite" at~tla nivelul pleoapelor superioare,c~t [i \n cele inferioare, red~ndaspectul t~n`r [i energic al fe]ei.

Ce trateaz` exactblefaroplastia Pielea c`zut` sau ptoza de la

nivelul pleoapei superioare,uneori afect~nd vederea;

Depozite de gr`sime \n excesde la nivelul pleoapei supe-rioare;

“Pungile” de sub ochi; Ptoza pleoapei inferioare care

eviden]iaz` “albul” ochiuluisub iris;

Pielea \n exces [i ridurile fineale pleoapei inferioare.

|n general, blefaroplastia seadreseaz` unei persoane adulte,b`rbat sau femeie, cu un ]esut fa-cial s`n`tos [i mu[chi tonici, cudorin]a real` de a-[i \mbun`t`]iaspectul pielii din jurul ochilor.Cele mai bune rezultate postopera]ie se \nregistreaz` la per-soanele tinere care au mo[tenitproblemele din aceast` zon`.

Cine nu are voie s`fac` aceast` inter-ven]ie chirurgical` Persoanele care au glaucom,

sindromul ochilor usca]i saudesprindere de retin`;

Cei cu afec]iuni tiroidiene: boalaGraves, hiper sau hipotiroidia;

arta chirurgical` care \]iface ochii mai frumo[i

Blefaroplastia

Stop to shop 37

S+n+tatE

Cine sufer` de boli cardiovas-culare, hipertensiune arterial`sau alte afec]iuni ale sistemu-lui circulator

Diabeticii

Ce este blefaroplastia

Pentru \nceput trebuie s`spunem c` procedura este indivi -dualizat`. Blefaroplastia \mbu n` -t`]e[ te dramatic aspectul fe ]ei,co rect~nd pleoapele c`zu te, “pun -gile” de sub ochi, prin repo zi ]io -na rea mu[chilor, redistri bu irea

de pozitelor de gr`sime [i, c~ndeste cazul, excizarea excesului degr`sime. |n plus, blefaroplastiapoate fi asociat` cu alte interve n -]ii la nivelul fe]ei pentru a ob]inerezultatele dorite. 'Skin resurfac-ing' reprezint` tehnici de utilizarea laserului prin care se ob]ine o\mbun`t`]ire suplimenta r` a as-pectului pielii din jurul ochilor.

Liftarea de spr~ncene este in-dicat` c~nd pozi]ionarea acestoraeste c`zut`. Lifting-ul treimii mediia fe]ei poate fi asociat \n modfericit cu blefaroplastia, acestaput~nd folosi acelea[i incizii ca [iblefaroplastia. De asemenea, lift-ing-ul facial sau de g~t pot fi aso-

ciate cu blefaroplastia.

riscurile opera]iei deblefaroplastie

Riscurile includ vindecare tar-div`, infectarea pl`gii operatorii,afectarea temporar` a vederii.Mai pot ap`rea dificult`]i \n\nchiderea complet` a pleoapei,de obicei temporar. Ectropionul(“c`derea” marginii pleoapei in-ferioare), de asemenea tempo-rar, este o complica]ie care apa redestul de rar. La toate acestease adaug` riscurile anesteziei.

Cum decurge procesul vindecarii

Dup` o perioad` ini]ial` \ncare zona operat` va fi edema-tiat` (umflat`), cu echimoze(v~n`tì) accentuate periorbital,urmeaz` un proces de regresiegradual` a acestor fenomene.Pacientul va fi sf`tuit s` men]in`pozi]ia capului mai sus dec~tcorpul, c~t mai mult posibil \nprima s`pt`m~n` postoperator.Ochii trebuie proteja]i de luminaputernic` sau v~nt prin purtareaunor ochelari de soare.

Inciziile se vindec` \n 5-10zile. Materialul de sutur` sesuprim` la 5 zile postoperator,

de obicei. Dup` aceast` etap`se poate \ncepe folosirea far-durilor pentru a camufla liniile deincizie. Procesul vindec`rii con-tinu` c~teva s`pt`m~ni, timp \ncare edemul dispare treptat [ifunc]ia vizual` revine la normal.

Rezultatele finale apar la maimulte s`pt`m~ni postoperator [isunt foarte durabile. Protec]ianon stop \mpotriva UV, putareaochelarilor de soare \n perma-nen]` ajut` la p`strarea rezul-tatelor pe perioade lungi detimp.

Articol realizat de

Dr. Florin Juravle

Medic primar chirurgie

plastic` [i reparatorie

Clinica Dr. Florin Daniel JuravleCalea Doroban]i 51, Etaj 1,

Interfon 03; tel.: 0731.554.554email: [email protected]

Se \ndeprteaz excesul de piele Se \ndeprteaz pungile grsime Se sutureaz pielea

40 Stop to shop

FaShion StylEFo

to: A

lex

D`n

escu

ww

w.ir

enka

-bou

tique

.com

ww

w.fa

ceboo

k.co

m/ir

enka

fash

ion

|]i vei etala feminitateapurtând aceast` rochiediafan`. Spatele gol, cuaccente din dantel`, teva scoate din anonimat!(700 lei)

Stop to shop 41

FaShion StylEFo

to: A

lex

D`n

escu

ww

w.ir

enka

-bou

tique

.com

ww

w.fa

ceb

ook.

com

/iren

kafa

shio

n

O rochie extrem defeminin` [i elegant`.|ntr-o nuan]` delicat`,cu dantel` fin` aplicat`pe spate, poate fialegerea perfect` pentru un evenimentspecial din via]a ta!(700 lei)

42 Stop to shop

FaShion StylEFo

to: A

lex

D`n

escu

Elegan]` [i feminitate.Acestea sunt cuvintelecare pot descrieaceast` rochie din voalnegru. Aplica]ia de dan-tel` crem pe spate \i dùn plus de senzualitate.(700 lei)

ww

w.ir

enka

-bou

tique

.com

ww

w.fa

ceboo

k.co

m/ir

enka

fash

ion

Stop to shop 43

FaShion StylE

ww

w.ir

enka

-bou

tique

.com

ww

w.fa

ceboo

k.co

m/ir

enka

fash

ion

Foto

: Ale

x D

`nes

cuw

ww

.iren

ka-b

outiq

ue.c

omw

ww

.face

boo

k.co

m/ir

enka

fash

ion

O rochie de sear` cuun design simplu [i ele-gant, a c`rei frumuse]eeste completat` deaplica]iile de pe spate.Accesorizeaz-o cu biju-terii fine pentru a-i sporielegan]a [i frumuse]ea.(650 lei)

44 Stop to shop

FaShion StylEFo

to: A

lex

D`n

escu

ww

w.ir

enka

-bou

tique

.com

ww

w.fa

ceboo

k.co

m/ir

enka

fash

ion

Pentru un aer romantic [i feminin, poart` o rochie de sear` din chiffon de m`tase. Centura din piele \]i va eviden]ia talia iar spatele cu fâ[ii de dantel` \]iva spori feminitatea. Vei atragetoate privirile purtând-o! (800 lei)

ww

w.ir

enka

-bou

tique

.com

ww

w.fa

ceboo

k.co

m/ir

enka

fash

ion

46 Stop to shop

FaShion StylE

O ]inut` regal`,demn` de oprin]es`. Rochiatip siren`, dinm`tase albastr`cu aplica]ii dinbroderie [i ele-mente argintii,este de poveste.O poveste pecare orice femeieo poate trì.

ww

w.lo

rena

sarb

u.co

m

Stop to shop 47

FaShion StylE

O rochie extremde sexy [i ele-gant` \n acela[itimp. Combina]iade alb, cu voaltransparent -care las` lavedere o parte acorpului [i un de-taliu fin auriu -care face tre-cerea \ntre ele-mente, esteoarecumnea[teptat`.

ww

w.lo

rena

sarb

u.co

m

48 Stop to shop

FaShion StylE

ww

w.lo

rena

sarb

u.co

m

S` por]i o astfel derochie \nseam n`\ndr`zneal` [i pasi-une. Rochia dinm`tase ro[ie, cudetalii brodate peumeri [i \n ta lie,poate fi alege reaperfect` pen truorice femeie.

50 Stop to shop

FaShion StylE

Cuvintele care arputea explica celmai bine aceast`crea]ie ar fi: art`,erotism, senzuali-tate [i putere.Este o rochiepre]ioas`, \n careorice femeie sepoate sim]i spe-cial`.

ww

w.lo

rena

sarb

u.co

m

Stop to shop 51

FaShion StylE

Aparent simpl`,aceast` rochiedin dantel` alb`celebreaz` spiritulfeminin. Centuraaurie evi den]iaz`talia [i \i confer` onot` elegant` ]inutei. w

ww

.lore

nasa

rbu.

com

54 Stop to shop

SpEcial

Dac` e[ti o femeie puter-nic`, impun`toare, carereu[e[te s` se fac` re-

marcat` indiferent de si tua]ie,etal~ndu-]i rafinamentul, inteli -gen]a, dar [i sex-appeal-ul, atuncie[ti IMPERIA. Aceast` sen za]ieam avut-o c~nd t~n`rul designerGeorgiana Ioni]` [i-a prezentatnoua colec]ie, IMPERIA.

}inutele sunt realizate dinvoaluri fine, tafta duchesse [idantele, fiind accesorizate cu ele mente aurii, aplicate manual.Femeia “IMPERIA”, impecabil` [imereu \n centrul aten]iei, va fi\nf`]i[at` \n diferite ipostaze, dela forme fluide la forme geome -trice, \n combina]ii de culori: al-bastrul regal, rece dar plin desenzualitate, nude-ul pur carescoate \n eviden]` personalita -tea [i negrul misterios, care adu -ce \n prim-plan elegan]a [ipu terea. Toate elementele colec -]iei IMPERIA au fost g~ndite det~n`ra creatoare cu scopul de asurprinde [i de a construi tiparulfemeii perfecte, al c`rei exteriorfabulos va fi, cu siguran]`, ad-mirat de toat` lumea.

colec]ia – poveste

Ideile i-au venit GeorgianeiIoni]` \n cel mai natural mod,a[a cum numai designer-ilor cutalent li se \nt~mpl`. “|mbr`c~ndfemeia cau]i s` o descoperi, sò cuno[ti [i s` o duci la un nivelde perfec]iune. De aici [i ideile.Am \ncercat s` exprim ideea desuperficialitate, dar \n sensulbun. Femeia care este mereu im-pecabil`, perfect`, indiferent de

Femeia“IMPERIA”

Stop to shop 55

SpEcial

ce se \nt~mpl` \n sufletul ei sau\n jurul ei”, spunea creatoarea.

C~t despre numele de “Im-peria”, asociat noii sale colec]ii,Georgiana m`rturise[te c` \isuna des \n minte [i o \nc~nta,asta pentru c` “\n opinia meadefine[te cel mai bine povesteape care \ncerc s` o exprim. Totodat`, am vrut s` creez unpersonaj care s` dea via]` rochi-ilor. Imperia este fiecare femeiede fapt, este o stare care de-fine[te femeia.”

Culorile pe care designer-ulle-a folosit te fascineaz` la fel demult ca linia de tipar. Georgiana

le-a ales din dorin]a de a ex-prima mai multe st`ri, perso -nalit`]i. “Am plecat de la nude,care \nseamn` puritate, carescoate \n eviden]` personali-tatea [i sensibilitatea [i amajuns la albastru, exprim~nd re-galitatea [i \ncrederea \n sine [ila negru, culoarea elegan]ei.”

{i cum nicio colec]ie care serespect` nu poate fi lansat` f`rùn shooting \n spate, cel al Geor-gianei ne-a dus cu g~ndul la celerealizate de Vogue. Ideea shoot-ing-ului a fost \n mintea cre-atoarei \nc` de la \nceputulproiectului. “Am ales Casa Ver-

nescu pentru decorul absolut su-perb, care se potrive[te perfectcu toate elementele colec]iei.Am avut o echip` minunat`, cre-ativ`. Andreea Iancu a realizatfotografiile iar Oana Ioni]` a in-trat perfect \n rolul personajuluiImperia.”

C~t` munc` se afl` \nspatele perfec]iunii nu este unsecret pentru nimeni. |ns`,atunci c~nd lucrezi cu linia detipar, perfec]iunea cere nu doarmunc` [i profesionalism. “|nprimul r~nd g`sirea ideii, docu-menta]ie. Realizarea conceptu-lui, pentru c` totul trebuie g~ndit

SpEcial

de la \nceput. Schi]ele... iar maiapoi procesul \n sine de creare aprodusului”, sintetizeaz` mo -dest Georgiana.

Profil de designer

Georgiana Ioni]` (www.gi-georgianaionita.ro) se num`r`printre cei mai aprecia]i tineri de-signeri rom~ni, crea]iile sale sur-prinz~nd prin feminitate,ra fina ment, candoare, grija spe-cific` pentru fiecare detaliu, dar[i prin dorin]a permanent` de ase reinventa, de a asocia [i de acùta noi linii [i forme artistice,adapt~ndu-le contextului actual.

La o v~rst` la care al]i de-signeri de-abia \[i \ncep activi-tatea, Georgiana Ioni]` are omaturitate artistic` ce se poatevedea \n toate ]inutele realizatep~n` acum. Acest lucru se da-toreaz` [i faptului c` talentulartistic l-a dob~ndit \nc` demic`, de la mama sa, pictori]`fiind. Aceasta i-a insuflat dra -gostea pentru art`, pentru fru-mos, dar este [i cel mai asprucritic. |nc` de atunci a \n]eles càvea s` urmeze o carier` artis-tic`, chiar dac` vorbim de profe-sia de make-up artist sau cea deactor, artista juc~nd \n mai multereclame [i produc]ii TV.

Prima colec]ie, “Femme Fa-tale”, a avut un mare succes [i ascos \n eviden]` femeia fatal`,\nf`]i[at` sub diferite ipostaze,forme [i culori, designer-ul \ncer -c~nd s` surprind` diferite po -ve[ti [i s` construiasc` o lumemisterioas`, cald`, sensibil` –lumea eternului feminin.

Ca [i designer se define[tesimplu: “Caut perfec]iunea, cutoate c` nu exist` [i este doar oform` de percepere. Vreau s` in-spir femeile [i s` se reg`seasc`\n crea]iile mele.”

Georgiana Ioni]` nu creeaz`,\ns`, doar pentru femei. Ea rea -lizeaz` \n atelierul sù de la cos-tume b`rb`te[ti, haine de copiip~n` la costume de scen` pen-tru mai mul]i arti[ti .

Se inspir` din st`ri, senti-mente, oameni [i locuri. “Ins -pira]ia e practic peste tot, \ns`culorile sunt cele mai impor-tante. Am avut [i “ghizi” din is-toria modei care m` inspir`. Nua[ putea s` numesc doar unul.Sunt mul]i! De la personalit`]ilelor, la crea]ii p~n` la via]a pecare au trìt-o. |n general, admirfoarte mult oamenii carereu[esc, care cred \n ei [i prinasta te inspir` [i pe tine s` crezi\n tine.”

Viseaz` s` aib` un show demod` la Paris, dar nu pentru cèste capitala modei, ci pentru c`“Paris it’s always a good idea”. I-ar pl`cea s` \l \nt~lneasc` peTom Ford, pe care \l admir`foarte mult pentru ce face [ipentru cine e, ca om.

Georgiana Ioni]` m`rtu ri se[ -te c` p~n` acum a primit unfeedback pozitiv din pia]`. “Pia]anoastr` de fashion se dezvolt`rapid, ceea ce cre eaz` oportu-nit`]i pentru un t~n`r designer.Eu merg pe principiul c` «e locpentru toat` lumea», a[a c`dac` tu ai \ncredere \n tine, voravea [i ceilal]i.”

Roxana Bichi[

56 Stop to shop

“Caut perfec]iunea,cu toate c` nu

exist` [i este doar oform` de per-

cepere. Vreau s` in-spir femeile [i s` se

reg`seasc` \ncrea]iile mele.”

Foto

: Tib

eriu

Ars

ene

58 Stop to shop

BEauty Shop

Crem

` pentru mâini

Cacao &

Fistic

(Tub 75 ml)

S`pun gel pentru mâiniCacao & Fistic(Flacon 300 ml)

Gel de du[ str`lucitor Cacao & Zmeur`(Flacon 250 ml)

Ulei str`lucitor pentru corp Cacao & Portocal`(Flacon 150 ml)

Lapte parfumatpentru corpCacao & Zmeur`(Flacon 300 ml)

Lapte str`lucitor

pentru corpvanilie edi]iede colec]ie(Flacon 400 ml)

Gel

de

du[

str`

luci

tor va

nilie

edi]i

e de

cole

c]ie

(Fla

con

400

ml)

Gel

de

du[

par

fum

at

Cac

ao &

Por

toca

l`(F

laco

n 30

0 m

l)

Ap` de toalet`

vanilie edi]ie de

colec]ie

(Vaporizator 20 ml)

13,9lei

Yves Rocher

13,9lei

Yves Rocher

19,9lei

Yves Rocher

34,9lei

Yves Rocher

13,9lei

Yves Rocher

24,9lei

Yves Rocher

29lei

Yves Rocher

25lei

Yves Rocher

25lei

Yves Rocher

Stop to shop 59

BEauty Shop

Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.

129lei

B&B Collection

[i Kendra

145lei

B&B Collection

[i Kendra

55lei

B&B Collection

[i Kendra

84,6lei

B&B Collection

[i Kendra

84,6lei

B&B Collection

[i Kendra

55lei

B&B Collection

[i Kendra

CO{ DAIRyFUnPudr` de baie + unt de corp +set bile aromatice pentru baie

RE

VIT

ALI

FTLA

SE

R X

3cr

em`

de

noap

te

SPARITUAL - TRUS~

InFInITELy LOVInG

Lac de unghii Vegan Idyllic +

Lac de unghii Vegan Infinitely

Loving + Lip gloss Vegan,

f`r` gluten Infinitely Loving

SPARITUAL - TRUS~ REFLECTLac de unghii Vegan, infuzat cu bam-bus Kindness + Lac de unghii Vegan,infuzat cu bambus Freedom + gentu]`Fair Trade din bumbac

RE

VIT

ALI

FTLA

SE

R X

3cr

em`

de

zi

SET CUF~R CHAMPS DE PROVEnCE

Unt de corp [i scrub de corp Champs de

Provence cu Piper Roz [i Heliotrop

60 Stop to shop

|n tEndin}E

Decembrie vine la pachet nudoar cu problema ]inutelorpentru seara de Crciun [icea de Revelion, ci mai alescu cea a coafurilor. Ce sepoart? Cum adaptm aran-ja mentul capilar la ]inut?Teodor Boghiu, hair styler,ofer rspunsurile multa[tep tate. El are o experien -] de aproape 10 ani în industria frumuse]ii prului [i este absolvent al cursuri lorde tunsoare [i culoare alecelor mai renumite academiide profil din lume(Toni&Guy). Pre rile lui au înspate anii de studii aprofun-date, printre care "VisagismeTotal Look", cu renumitulstilist [i inventator ClaudeJuillard. Acest studiu serefer la alegerea coafuriicorecte în func]ie de formelefe]ei, a personalit]ii [i astilului de via] al clientei.Boghiu a înv]at [i echili-brarea volu melor [i diagnos-ticarea ct mai corect adorin]elor cli en tei prin gesturi [i limbajul trupului.

coAFURILEcare te definesc de s`rb`tori

|n tEndin}E

Invitat de Stop To Shop s`vorbeasc` despre coafurile celordou` seri speciale, Teo spune c`sunt mul]i factori de care trebuies` ]inem cont: personalitate, tipde p`r, tr`s`turile faciale [i trend.

“|n seara de Revelion pute]iopta pentru o coafur` de tip braid.Dac` v` plac accesoriile [i ave]inevoie de o coafur` cu volum,aceste coafuri sunt cele mai po -tri vite. Se folose[te \n zona fron -tal`, ca accesoriu, o panglic` cepoate fi \nlocuit` [i cu o \mpleti-tur`. Pentru persoanele care aunevoie de volum maxim, reco-mand planglica ce poate fi [i obucat` de material de accea[i cu-loare cu rochia. Pentru femeile ca -re vor coafuri mai retro, pot folosica elemente valurile sau cutele.”

Teodor Boghiu spune c` totpentru noaptea anului nou sunt [icoafurile Undone'do sau coafuriledesf`cute. “Este foarte simplu derealizat, d~nd impresia de p`rprins la \nt~mplare. Sunt coafuri

dezordonate, ideale pentru fe-meile care ur`sc tapajele, fixativul[i coafurile finisate. Este prefe -rat` \n ultima vreme de vedetelede la Hollywood.”

Hair stylist-ul le recomand`celor cu tr`s`turi ale fe]ei binedefinite coafurile ponytail, put~ndfolosi \mpletiturile laterale. P`rulprins \n coad` se poart` la bazag~tului. “Cele care prefer` p`rulpe spate, pot opta pentru coafu-rile cu \mpletituri waterfall; acesttip de \mpletitur` se poate purtacu bucle lejere, fiind \n tendin]eletoamn`-iarn`. Mai pot alege coa-furile \n valuri la care s` adauge obenti]` sau o panglic`. |mpleti-turile [i cutele sunt elementele debaz` ale acestor tipuri de coafuri,f`c~ndu-le s` par` mai retro,put~nd fi foarte finisate sau dez -ordonate. Coafurile pentru anulnou re\nvie stilul retro al anilor'30,'70,'80 vr~nd s` dea femeilormoderne un aer de prin]es`”,conchide Teodor Boghiu. (C.C.)

Stop to shop 61

64 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

La nivel mondial, sportul se orga-nizeaz \n diverse forme [i com-peti]ii, se adapteaz cerin]elorpublicului modern, iar Romnia,dac nu se va adapta acestorschimbri, va rmne cu sigu-ran] la coada clasamentelor in-terna]ionale. Federa]ia Romnde Kempo este una dintre fede -ra]iile na]ionale adaptabile, cu un management profesionist,care a dovedit c are o valoarecare merit respectat [i apre-ciat. Din pcate, FRK nu benefi-ciaz din partea MinisteruluiTineretului [i Sportului (MTF) desus]inere corespunztoare, rapor-tat la valoarea performan]elor.Ace[ti sportivi extraordinari, careau adus Romniei \n ultimuldeceniu cele mai multe medaliide aur, nu beneficiaz de sprijinsuficient s se poat pregti \ncondi]ii decente. Adic nu benefi-ciaz de o sal de antrenamentadecvat unui nivelcompeti]ional interna]ional, nicide indemniza]ii de lot, ca s numai vorbim de suplimente nutri-tive sau posibilit]i de refacere[i tratament…ora de

KemPotoamna se num`r`

medaliile…

lEc}ia dE kEmpo

Bronz la campionatulMondial de MMA

|n ciuda unei finan]`ri lalimita subzisten]ei, Federa]iaRom~n` de Kempo a participat\n octombrie la dou` competi]iide mare amploare, CampionatulMondial de MMA [i Jocurile Mondiale SportAccord, de undes-a \ntrors, ca de obicei, cumedalii binemeritate. Cum sedesf`[oar` lucrurile la competi]iide asemenea anvergur`?

Campionatul Mondial deMMA (World MMA Association),desf`[urat \ntre 18 [i 20 oc-tombrie la St. Petersburg, \nRusia, a beneficiat de prezen]aa peste 30 de ]`ri de pe 4 conti-nente, Rom~nia fiind reprezen-tat` oficial, ca \ntotdeauna, dec`tre lotul de MMA al Federa]ieiRom~ne de Kempo. Nu maipu]in de 18-20 de lupt`tori auluat startul pe fiecare categoriede greutate pentru a prinde unloc pe podium, \ns`, de aceast`dat`, sportivii din Rusia, Azerbaijan, Kazakstan [i Ukrainaau ob]inut cele mai multemedalii.

De[i to]i lupt`torii rom~ni au

avut o presta]ie bun`, c~[tig~ndprimele tururi \nainte de limit`,la finalul competi]iei, na]ionalade MMA a Rom~niei a ob]inut osingur` medalie de bronz prinDinu Bucale], preg`tit de antre -norul Tudor Mihì]` (nu, nu esteo coinciden]` de nume, este fiulmarelui actor George Mihì]`).

Finalele campionatului mon-dial de MMA s-au desf`[urat \nprezen]a a peste 9000 de spec-tatori \n celebra loca]ie IcePalace, aceea[i sal` \n care aavut loc [i deschiderea

SportAccord Combat Games. Laloja VIP printre invita]ii speciali aipre[e dintelui M-1 Global, VadimFinkeltchein, s-au aflat [i AmattoZaharia, pre[edintele FR Kempo,\mpreun` cu Octavian Budic`,consilier al MTS.

La deschiderea oficial` acompeti]iei, prezidat` de legen -da MMA-ului mondial FedorEmelianenko, \mpreun` cuVadim Finkeltchein din parteaWMMAA [i M-1 Global, au luatparte numeroase personalit`]ipolitice [i sportive din Rusia, dar

Stop to shop 65

Sorin Florea - medalie de bronz Dinu

Buc

le] f

elicit

at d

e Fe

dor E

melia

nenk

o

Liviu

Iones

cu

[i campioni profesioni[ti deMMA, printre care Jeff Monson[i Satoshi Ishii.

Performan]a se repet`[i la sportAccord World

combat Games

Dup` \ncheierea mondialelorde MMA, na]ionala de Kempo

n-a avut parte de odihn`, ci s-amutat \n hotelul Park InnPulkovskaya \n acela[i ora[ St.Petersburg, pentru a participa lacea de-a doua edi]ie a SportAccord World CombatGames. Deschiderea oficial` aJocurilor SportAccord a fostgrandioas` [i, \n ciuda publiculuidestul de modest prezent \n sala

Ice Palace, cei afla]i acolo s-aubucurat de un spectacol total, ca\n filmele de lupt` coregrafiateminu]ios de mae[tri.

Printre oficialii invita]i laacest supereveniment s-au nu -m` rat din nou [i Amatto Zaharia,pre[edintele FR Kempo care,\mpreun` cu Octavian Budic`,consilier MTS, ace[tia fiind in-vita]i speciali la loja VIP aipre[edintelui M-1 Global, VadimFinkeltchein. La aceast` com-peti]ie nu se ajunge pe baz` de\nscriere, ci dup` turnee de cali-ficare similare cu cele organizatede FIFA. Pentru a putea participala SportAccord, na]ionala deKempo a trebuit s` participe \nacest an la mai multe campio -na te [i turnee de calificare. |n ur -ma acestora, patru sportivi [i-auc~[tigat biletele pentru Rusia peprobele Grappling [i Pankration,

66 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

Lotu l de Kempo felicitat de Don The Dragon Wilson

Octavian Budic, Vadim Finkeltchein [i Amatto Zaharia

ace[tia fiind Luana Bodescu(Clubul Sportiv Chimia R~mnicuV~lcea), Liviu Ionescu (ClubulLupii Alba[tri), Aurel P~rtea(Clubul Sportiv Amatto Budokan)[i Florea Sorin (Clubul Sportiv Dinamov[iti Fight). Din punct devedere sportiv, organizatoareacompeti]iilor de Pankration [iGrappling \n cadrul JocurilorSportAccord este FILA (Federa]ia Interna]ional` deLupte Asociate), la care FRKempo este membr` cu drepturidepline.

At~t Grappling-ul, c~t [iPankration-ul au avut categoriicomplete, pe fiecare prob` [icategorie de greutate concur~nd8 sportivi din 8 ]`ri diferite. Dac`la Grappling b`t`lia pentrumedalii s-a dat \n special \ntreRusia, Polonia, [i Suedia, laPankration cele mai multe

medalii au fost ob]inute desportivii din Rusia, Azerbaijan [iUkraina.

Av~nd \n vedere nivelul ex-trem de ridicat al competi]iei,Rom~nia a reu[it o performan]`spectaculoas` prin ob]inereaunei medalii de bronz la Pankration prin Sorin Florea. Mo-tivul pentru care spunem càceast` performan]` a fost unacu adev`rat extraordinar` estedatorat de num`rul mare demeciuri pe care fiecare dinlupt`torii de Kempo l-au disputatpentru a ob]ine un loc c~t maisus \n clasamentul oficial, carearat` astfel:

sorin Florea: medalie debronz cu 3 meciuri c~[tigate

din 4 meciuri disputate;

Aurel P~rtea: locul 4 cu 2meciuri c~[tigate din 4 me -

ciuri disputate;

liviu ionescu: loc 5 cu o victorie din 3 meciuri dis-

putate.De ce at~tea eforturi pentru

calificarea \n competi]ii interna -]io nale, dac` sportivii nu sebucur` nici de faim`, nici de be -neficii? Explica]ia pre[edinteluiFedera]iei Rom~ne de Kempoeste undeva \ntre patriotism [istrategie de imagine na]ional`.

„Consider c` sportul nupoate exista f`r` sportivi [iantrenori, [i noi to]i ca na]iunetrebuie s` fim uni]i al`turi deefortul lor. Trebuie s` fim uni]ipentru acela[i scop, promovareaimaginii Rom~niei la cel mai \naltnivel, iar cu vorbe goale [idezbinare nu poate exista per-forman]`, ci din contr`“, a de-clarat Amatto Zaharia la finalulcompeti]iei.

Felicia Chirv`[oiu

lEc}ia dE kEmpo

Stop to shop 67

Vlad Alecu, la numai24 de ani, se poate\ncadra la categoriaarti[ti. Prima lui iubirea fost muzica. Darcum talentul nu-ilipseste, Vlad a intrat[i pe drumul actoriei.A absolvit dou`module la IvanaChubbuck Mandra -gora Movies ActingStudio (n.r. IvanaChubbuck - a avutelevi ca Brad Pitt,Charlize Theron,Halle Berry, EvaMendes ) [i va ap` -rea \ntr-un film \ncare rolul principal \lde]ine Monica Bârl` -deanu. Pe plan mu-sical, a participat laVocea României, aco laborat cu arti[tipre cum Connect-R,Gabi Huiban saunar cotic Sound - cucare a lucrat [i pen-tru ultima sa pies`.Vlad, chiar \nainte dea debuta \n plan ar -tis tic, era genul fashi -on. Cu atât mai multacum. Stop To Shopl-a invitat s` ne vor-beasc` despre mo -d`, shopping [i stil.

68 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

VladAlecu

shoPPing Creativ }i originalitatea outFiturilor

V`zut, pl`cut,cump`rat

“Rela]ia mea cu moda esteuna foarte strâns`, de[i nu m`supun chiar tuturor tendin]elor.Consider c` sunt multe cazuri \ncare «haina \l face pe om», \nsensul c` moda este o form` deexprimare [i arat` fie cine e[ti,fie mesajul pe care vrei s`-ltransmi]i. |mi place stilul chic [imodern, în acela[i timp, combi-nat cu accesorii rock/vintage,dar [i ]inutele casual care suntcompuse cu bun gust. Nu-mi pla -ce ideea de a te îmbr`ca banal!De ce? Când ]i se ofer` atâteaop]iuni, nu ai cum s` alegi s` fiidoar înc` unul din mul]ime.

Shopping-ul este un momentpe care \l savurez din plin, o dat`la o lun` sau dou` când îmiîmbun`t`]esc garderoba fie cu

Rela]ia meacu moda esteuna foartestrâns`, de[inu m` supunchiar tuturortendin]elor.

Din fericire,majoritateabrand-urilor

sunt acum [iîn România,

dar cândc`l`toresc

abia a[tepts` intru într-un

Abercrombie& Fitch.

magazin dE SuFlEt

70 Stop to shop

haine, fie cu înc`l]`minte sau ac-cesorii. O sesiune de shoppingdureaz` nu foarte mult, pentruc` [tiu exact în ce magazineurmeaz` s` intru, \n func]ie debugetul pe care îl am, iar odat`ce am intrat într-un magazin [tiude la prima vedere dac` un arti-col îmi place sau nu. Foarte rarmi se întampl` s` probez multearticole [i s` fiu nehot`rât. La felse întâmpl` [i când am decump`rat un cadou. Am intrat înmagazin, am v`zut articolul, mi-apl`cut, l-am cump`rat.

De aproape fiecare dat`c~nd merg în vacan]`, fac [ishopping. Mi se pare c` nu senu me[te vacan]` dac` nu te în-torci cu ceva haine noi :). Din

fericire, majoritatea brand-urilorsunt acum [i în România, darcând c`l`toresc abia a[tept sìntru într-un Abercrombie & Fitch.Brand-urile mele preferater`mân Diesel [i Energie, îns` \miplace foarte mult [i Desigual. Nuam un designer preferat, dar potspune c` Gucci face cele maifrumoase costume b`rb`te[ti.

Propriul stilist

}inutele de scen` mi le com-pun mereu singur. Evident, tre-buie s` fie remarcabile, dar defiecare dat` reprezint` starea pecare o am [i pe care vreau s` otransmit [i publicului. Oricum,îmi place s` cred c` alegerile

mele sunt îndrazne]e [i incantòchii spectatorilor.

Pot spune c` am un stil per-sonal destul de dezvoltat în ceeace prive[te maniera în care îmicompun ]inutele. În func]ie decum m` simt într-o zi, dac` simts` fiu mai elegant aleg oc`ma[` simpl` cu un sacou încarouri, sau dac` m` simt plinde energie aleg tricou cu capse[i ghete cu ]inte, \ns` cel maibine m` simt în outfitul de caresunt mul]umit când m` uit înoglind`. Dac` mi se pare c` e o]inut` reu[it` [i m` avantajeaz`ca [i conforma]ie, atunci devinîncrez`tor [i pozitiv, iar asta sevede.”

Roxana Bichi[

Dac` mi separe c` e

o ]inut`reu[it` [i

m` avanta-jeaz` ca [iconforma]i

e, atuncidevin în-

crez`tor [ipozitiv, iar

asta sevede.

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 71

Când a v`zut-o afost impresionat de

frumuse]ea ei extra-ordinar` [i i-a spuspianistului: “Omule,asta, da!, femeie!”Acesta i-a replicat:

“Ai \ntâlnit-o azi.”Desi era contrariat [i

se jura c` nu av`zut-o \n via]a lui.

“Aia este LucilleBall”, i-a r`spuns

pianistul. Desi erarealmente [ocat. nu

\i venea s` cread`!

72 Stop to shop

Story oF...

Lucille [i Desi sunt cel maiiubit cuplu al Americii. Au fostc`s`tori]i at~t pe ecran, c~t [i \nafara lui, r`m~n~nd \n istoria Hol-lywood-ului.

Lucille Ball s-a n`scut la NewYork. Visul sù legat de Hollywooda f`cut-o s` plece spre Vest, iardup` apari]ia \n Roman Scandals(1933) a transformat cetatea fil-mului \n re[edin]a sa perma-nent`, astfel \nc~t s` \[i ating`visul unei cariere \n actorie. Aap`rut \n multe filme de categoriaB, dar [i \ntr-unul al Marx Brothers(Room Service, 1938).

Dance, Girl, DanceMaureen O’Hara a cunoscut-

o pe Lucille Ball pe platourile fil-mului Dance, Girl, Dance. S-aucunoscut la repeti]iile coregrafiei

[i asta pentru c` \n film exista oconfruntare \ntre cele dou`. S-au\mprietenit [i la un moment dat,\ntr-una dintre discu]iile lor dinbackstage, Lucille se pl~ngea des pre viitorul ei film, Too ManyGirls. Ea era \ngrijorat` de noulactor \n rol principal, din cauz` cèra prea t~n`r [i nu fusese dis-tribuit niciodat` \ntr-o produc]iecinamatografic`. T~n`rul desprecare vorbea era Desi Arnaz.

Iar dac` Lucille nu-l \ntalniseniciodat`, situa]ia era diferit` \ncazul lui Maureen. Ea \l v`zuse laNew York cu c~teva luni \nainteadiscu]iei dintre ele. I-a spuscolegei sale de platou c` Desieste minunat. Iar m~i tarziu,O’Hara avea s` povesteasc` càtunci c~nd Lucille l-a cunoscutpe Desi a strigat “O, Dum-

BallDesi

Lucille

[i

Arnaz

nezeule!” [i c` \n opinia ei a fostdragoste la prima vedere. Con-tinu~nd \n a-i prezenta viitorulpartener de film, O’Hara i-amen]ionat: “am auzit c` este unadev`rat cuceritor”. Ea i-ar`spuns instant: “{i ai \n fa]a taurm`toarea lui victim`”.

Mai t~rziu, Lucy avea s` \lvad` pe Desi, dar nu s` \l [icunoasc` personal. Desi, n`scut\n Santiago, Cuba, crescut ca uncopil r`sf`]at al unei familii foartebogat`, era un b`rbat atractiv,[armant, talentat. Lucy \[i amin -te[te c` atunci c~nd l-a v`zut nu[i-a putut lua ochii de la el. "IarDesi a deschis gura [i a \nceputs` vorbeasc` \n stilul sù carac-teristic, \ntr-o englez` stricat`, iareu am izbucnit \n r~s. Acum e maigreu s` m` faci s` r~d. Observ,z~mbesc, dar c~nd sunt cuadev`rat amuzat` m` po]i auzi dela o distan]` considerabil`. Uitecum aveam eu \n fa]a ochilor unb`rbat frumos de muream, careera extrem de amuzant. Ce com-bina]ie!”

Dezam`git` c` nu i-a fostprezentat, ea s-a \ntors la Holly-wood, continu~nd film`rile laDance, Girl, Dance (avea rolulprincipal). Dup` c~teva luni, avenit ziua Z. Ziua \n care s-aucunoscut. {i povestea pare chiarca \n filme. Se turnase scena \ncare personajele interpretate deLucy [i Maureen se b`teau. Dup`filmare, Lucy dorind s` \l salute peregizorul filmului Too Many Girls,s-a dus \n sala de \nt~lniri, careera plin` de membrii echipei decasting pentru acel film, printrecare [i Desi Arnaz. Ea avea un

ochi v~n`t, o rochie [ifonat`,p`rul ciufulit. To]i din echip` seuitau la ea. Desi o decrie: "ar`taca o prostituat` de doi bani carefusese b`tut` crunt de pe[tele ei,cu p`rul tot peste fa]`, un ochiv~n`t, \mbr`cat` \ntr-o rochieieftin`.”

Nici Desi nu era \n hainelesale, ci tot de la filmare. “Avea unmachiaj slinos [i haine \nvechite,ca atare c` nu mi s-a p`rut cine[tie ce de capul lui”, \[i aminte[te[i ea mai t~rziu.

Dup` ce Lucy a p`r`sit salade sedin]e, Desi l-a \ntrebat pe re-gizor: “Cine naiba e femeia aia?”Regizorul, George Abbott, i-ar`spuns: "aia e fata care va jucarolul inocentei. Este Lucille Ball.Desi, [ocat, i-a dat replica: “Aia eLucille Ball [i ea trebuie s` fac`

pe ingenua? Cred c` \]i ba]i joc demine! Cum s` joace ea o fat` ino cent`?” Calm, Abbott i-a r`s -puns: "Hei, stai un pic. Aveamake-up pentru ceva la care lu-creaz` acum.” Iar Desi o ]inea pea lui: orice i-ar face cei de lamachiaj nu au cum s` o fac` sàrate ca o inocent`.

C~teva ore mai t~rziu, Lucy s-a schimbat \n hainele de strad`,[i-a dat jos machiajul, [i-a str~nsp`rul \ntr-un coc feminin [i arevenit \n sala de \nt~lniri. Desiera \nc` acolo, repet~nd al`turide pianistul lui.

C~nd a v`zut-o a fost impre-sionat de frumuse]ea ei extraor-dinar` [i i-a spus pianistului:“Omule, asta, da!, femeie!”Acesta i-a replicat: “Ai \nt~lnit-oazi.” Desi era contrariat [i se jurac` nu a v`zut-o \n via]a lui. “Aiaeste Lucille Ball”, i-a r`spuns pi-anistul. Desi era realmente [ocat.Nu \i venea s` cread`!

Lucy s-a \ndreptat spre el, i-aspus “Bun`”. |l [tia, c`ci \l v`zuseperform~nd \n muzicalul TooMany Girls. {i [i-au vorbit! “Aivrea s` te \nv`] Rumba? }i-arprinde bine pentru rolul tù dinfilm”. Ea a acceptat. El a dus-o laclub. Au dansat. Au vorbit. Aupovestit. Au stat \mpreun` ore\ntregi. A[a a \nceput totul.

i love lucy Ea admite c` \n 5 minute era

\ndr`gostit` de el. Chiar dac`\nt~lnirea lor s-a finalizat inocent,prin a o duce acas` cu ma[ina,mul]umindu-i pentru seara de vis,am~ndoi erau \ndr`gosti]i nebu -ne[te. La acel moment, cei doi

Story oF...

Stop to shop 73

Story oF...

aveau c~te o rela]ie. Nici c` lemai p`sa. Din acea sear`,aproape 20 de ani, Lucy [i Desiau dansat Rumba, au vorbit, aupovestit [i au creat un imperiu.

C~nd s-au cunoscut Lucilleavea 28 de ani iar Desi 23. Eraanul 1940. “Am \nceput s` \ispun Lucy la scurt timp dup` cene-am cunoscut; nu \mi pl`ceanumele de Lucille. {i iat` cum deshow-ul nostru de televiziune aajuns s` se numeasc` I LoveLucy, nu Lucille”, avea s` spun`m~i tarziu Desi Arnaz.

Iubirea lor nu putea treceneobservat`. Afi[au o chimieirezistibil`. “|]i puteai da seamade sc~ntei. S-a \nt~mplat at~t derepede, \nc~t to]i am crezut c` nuva dura”, spunea Eddie Bracken,costar \n film. “Ea vorbea \ntr-unadespre Desi”, \[i amintea Mau-reen O’Hara. “I-am spus: m`rit`-te cu el dac` \l iube[ti.”

{i 6 luni mai t~rziu chiar a[aau f`cut. Au devenit oficial uncuplu care avea s` pun` bazeleunui imperiu al divertismentului,s` aib` doi copii [i cel mai popu-lar show de televiziune din toatetimpurile. “Cum a luat na[tere ILove Lucy? Ne-am decis ca \n locs` d`m ocazia avoca]ilor de divor]s` profite de pe urma gre[elilornoastre, s` o facem noi”, spuneaLucy.

Dar, \n realitatate, show-ul aluat na[tere din dorin]a lor de apetrece c~t mai mult timp\mpreun`. Pentru a demonstra càcest sitcom va avea succes, mai\nt~i au creat Desilu Productions(prima companie independent`de produc]ii pentru televiziune) [i

au investit 5.000 de dolari dinfondurile proprii ca s` producèpisodul pilot. Pasul urm`tor afost s` \l produc` pentru CBS,fiind proprii [efi.

P~n` \n prim`vara lui 1952, lamai pu]in un an de la debutul laCBS, I Love Lucy era show-ul TVnum`rul 1, iar Lucille Ball [i DesiArnaz cuplul favorit al ]`rii.

Scriitoarea de monden HeddaHopper i-a poreclict: “Cuplul idealal Hollywood-ului”, iar americanii

i-au v`zut mereu doar a[a cum seproiectau pe ecran: o so]ienebun`, dar adorabil`, [i so]ul eic~teodat` exasperant, dar mereudevotat.

Lucy chiar m`rturisea c` erasperiat` de c~t de sus aduseser`Desilu Productions. Spunea c` nuse g~ndiser` niciodat` la unasemenea succes. Doriser` doars` fie \mpreun` [i s` aib` doicopii. Iar serialul le-a dat aceast`[ans`.

Dar, odat` cu succesul a venit[i stresul. Desi ajunsese s` lu-creze [i 14 ore pe zi, av~nd

frecvente r`bufniri [i un compor-tament abuziv. La un momentdat, \n certurile crunte dintre ei,Lucy i-a pus arma la t~mpl`. Lu-crurile nu evoluau \n bine. Desispunea: “Lucy [i cu mine neiubim furios [i ne cert`m la fel”.|ns`, din punctul lui de vedere,c`s`toria era un lucru, iarmonogamia cu totul altceva. Separe c` adulterul era ceva normal\n familia Arnaz. At~t tat`l lui c~t[i bunicul avuseser` amante, iarDesi \nsu[i avea un gust apartepentru prostituate. Dac` la\nceput Lucy i s-a p`rut a fi cevanou, ceva care \i este suficient,odat` cu trecerea anilor apetitulsù pentru femei s-a redeschis.La toate acestea se adùga [ifaptul c` Desi bea excesiv. Era vi-olent c~nd se \mb`ta [i se certau.Din cauza acestui viciu au fost laun pas de divor] \n 1944.

Din p`cate, dup` 19 ani,mariajului lor a luat sf~r[it. Pu -blici[tii studioului \ncercau dis-pera]i s` ]in` informa]ia secret`m`car p~n` la finalul sezonului.Dar c~nd adev`rul s-a aflat, faniidin \ntreaga Americ` au fost[oca]i.

Au divor]at \n 1960. Ea [i-aref`cut via]a al`turi de Gary Mor-ton; el s-a retras, i-a v~ndut fosteiso]ii ac]iunile din Desilu [i s-ac`s`torit cu Edie Hirsch. Ea i-apurtat \n suflet o iubire perma-nent`, iar \nainte s` fie r`pus decancer l-a vizitat. Desi, cu zece ani\nainte s` moar`, scria \n autobi-ografia sa: “Tot ce pot spune estec` am iubit-o foarte mult [i, \nstilul meu, o voi iubi mereu.”

Roxana Bichi[

74 Stop to shop

Documents

Stop to Shop Decembrie 2013