Stop to shop Septembrie 2011

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Elena Dumitru, Diana Rodan

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 108 - Septembrie 2011

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��%��"� ��#$�

� "�#! ��$��

($�"�� "��

��) ��$��%��#�*�

��$��$ �"��

�"��%�%��',��

��$ �"��%� "

��!��"��%�%#��

#��"��#�� +��#%#��%

�#$��%��#$�"��!��%��

��"��#��$ ��$��#!��$�$ "��

� ��#$�%��%��"�#!��$�$��

)�$ !�� !*��

��&�$�$� �#��& "�

��#��#!"��%�#%��$��

� ��&��#��"�#!��$�&#� !!��%�� 81

8 TeaTru/Film/carTeRecomand`rile noastre

18 Film reporTerCo[mar pe uli]` – “Super 8”

20 iNTerViuDe vorb` cu Loredana

30 FashioN archiTecTureModa la Curtea Fran]ei (III)

58 isToria BiJuTeriilorBijuteriile Familiei Romanov (II)

68 s~N~TaTeTulbur`rile psihice la mod`

74 sTorY oF...Cary Grant [i Betsy Drake

84 DesTiNa}iiMaroc, t`râmul contrastelor

“”

Locul preferat demine pentrucump`r`turi esteThe Mall, un outletsituat la 30 de kilometri de Floren]a, \n Italia.

4 Stop to shop

EditShop

-a terminat vara cu ale ei nop]i toride, vacan]e [i ]inute lejere.Calendaristic, toamna \[i intr \n drepturi.ste timpul s ne schimbm vestimenta]ia, s ne \nnoim garde -roba. Putem s ne uitm cu drag peste pozele din vacan]a devar, \ncepnd a planifica weekend-urile de toamn [i vacan]ade iarn. entru aceia dintre noi care sunt prin]i, debutul toamnei aducecu sine bucuria de a-[i vedea prichindeii \n primul an de [coal,trind alturi de ei emo]ia. Pentru restul copiilor [i pentru ado-lescen]i este fie bucuria re\ntlnirii cu colegii, fie, dup caz,startul pregtirii pentru admiterea la liceu ori pentru Bacalau-reat [i facultate. otu[i, s nu uitm c centrele culturale \[i redeschid stagiunea,iar organizatorii de evenimente ne propun concertesenza]ionale. vident c ne gndim la debutul ploilor [i la temeperaturile care\ncep s scad. |ns, haide]i s admitem c munca la birou de vi -ne mai u[oar dac pe geam vedem ploaie \n loc de soare .erit s ne pstrm optimismul, chiar dac nu iubim anotim-purile reci. Au [i ele farmecul [i avantajele lor. ine\n]eles c nu putem s omitem televiziunea, parte din via]anoastr. Odat cu toamna se schimb grila de programe,aprnd noi emisiuni, noi produc]ii [i multe altele menite s nefac serile mai interesante.ememornd ce am fcut vara, acum este momentul s ne plani-ficm urmtoarea vacan] estival. Cutm noi destina]ii,schimbm preri cu prietenii [i colegii, \ncepnd a ne conturaprimele idei din planul pentru anul care vine.nevitabil ne gndim deja unde ne petrecem vacan]a de iarn,\ncepem a studia presa de specialitate \n materie de vesti-menta]ie, conturndu-ne o idee asupra a ceea ce este \ntendin]ele toamn-iarn, [i ne pregtim de shopping.ste, deci, momentul s \l privim pe septembrie nu cu regrete [inostalgie, ci cu bucuria a ceea ce urmeaz \n sezonul toamn-iarn [i dup.

SE

E

E

I

MB

R

P

T

Roxana BichiRedactor {ef

Cã asa este în

viatã

,

,

6 Stop to shop

tEatru

FiorD’Amour [nBucure]cio romantic` poveste dedragoste pe muzica Bu-cu re[tilor de odinioar`

Scenariul [i regia: Dan PuricCoregrafia: Traian Vla[Costume: Doina LevintzaScenografia: CorinaGr`mo[teanuActori: Ileana Olteanu, Vio-leta Huluba, Nadejda Dimi -triu, Lelia Marcu, AdrianaNicolae, Mihaela Ailincì, An-toanela Vl`descu, Drago[Huluba, Adrian Nour, etc.Cu participarea copiilor:Ioana Elena Vla[, AndreeaIuliana Mihai, Sara Cuncea,Petru Cuncea, Ilinca MariaBorcea

Regia: Mihai M`laimareScenografia: Sanda Mi-tacheSpectacol desf`[urat \ncadru neconven]ional

Bucure[ti 1930. Micul Paris\[i trìe[te fiecare clip` cu pasi-une. Din mahala [i p~n` la [o -sea, via]a palpit` cu frenezie. Seiube[te mult \n Bucure[ti, tr` su -rile nu mai prididesc s` duc`doamnele [i domnii, domni[oa -rele [i arti[tii la b`taia de flori dela [osea, \n toate restaurantele,\n toate c~rciumile r`sun` odele\nchinate femeii, iubitei, lunii [istelelor. Undeva, la por]ile Orien-tului, un ora[ ca un ecou al mari -lor capitale. Orgolios, nep` s`tor,ca un t~n`r f`r` griji, \n anii'30Bucure[tiul fredona cu o rar` bu-curie. Pensionarele stabi li men -telor Crucii de Piatr`, bìe ]ii carestrig` \n gura mare “Uni versul”,lustragiii, poli]aii, pierde-var`, flo -r`resele, ser vitoarele geloase cani[te viespi, boe mii, to]i dan sea -z`, c~nt`, umplu la refuz gr` di -nile de var` ca s` asculte glasulunei viori sau s`lile de cinema,ca s`-[i revad` idolii. Femeia,eterna po veste, sub balconulc`reia se zi cea c` serenada estecea dint~i [i cea din urm`.

“Am încercat prin acest spec-tacol s` aduc aminte ceea ce ampierdut: fiorul în`l]`tor al calit`]ii.C`ci regalitatea asta presupune:o în`l]are, o înnobilare, oscoatere din mul]ime. În termeniivie]ii, femeia pe care o iubimeste regina noastr`. Ea ne-nal]`dincolo de obi[nuitul trìt pân`s-o cunoa[tem. La fel, b`rbatuliubit de femeie este regele ei.Dragostea, deci, nu este nici pedeparte o stare democratic`, cio stare aristocratic`. Este, dac`vre]i, înnobilarea firii umane, atâtde supus` biologicului [i gre-garit`]ii, cu statutul de fiin]`.”

Dan Puric

TeaTrul MaSca aNuN}å...

Pagi

n` r

ealiz

at`

de E

lena

Dum

itru

royal FashionSpectacol selectat în cadrul celei de-a 20 edi]ii a Festiva -lului Na]ional de Teatru Sec]iunea romanian Showcase 3

TeaTrul Na}ioNal de opereTå ioN daciaN vå preziNTå…

Film

Miezul nop]ii \n Paris

Regia: Woody Allen

Cu: Marion

Cotillard,

Rachel

McAdams,

Owen Wilson

Gen: Come-

die, Roman-

tic, Dragoste

Premier` \nRom~nia:

02.09.2011

Trezirea la realitate

Regia: John

Cameron

Mitchell

Cu: Aaron

Eckhart,

Nicole Kid-

man

Gen:Dram`

Premier` \nRom~nia: 02.09.2011

Final Destination 5

Regia: Steven Quale

Cu: Emma Bell,

Arlen Escarpeta,

Nicholas

D’Agosto

Gen: Horror,

Thriller

Premier` \nRom~nia:02.09.2011

Pina

Regia: Wim

Wenders

Cu: Pina

Bausch

Gen: Muzi-

cal


Friend with benefits

Regia: Will

Gluck

Cu: Justin

Timberlake,

Mila

Kunis

Gen: Comedie


Columbiana

Regia: Oliver Megaton

Cu:Michael

Vartan,

Zoe Sal-

dana

Gen:Ac]iune,

Aventuri,

Dram`,

Thriller

Premier`\n Rom~nia: 09.09.2011

A naibii dragoste

Regia: Glenn Ficarra, John

Requa

Cu: Emma

Stone, Julianne

Moore, Ryan

Gosling, Steve

Carell

Gen: Comedie,

Dram`, Roman-

tic, Dragoste


Oare cum o reu[i?

Regia: Douglas McGrath

Cu: Sarah

Jessica

Parker,

Greg Kinn-

ear, Pierce

Brosnan

Gen:Comedie


Minte scurt` cu b`t`lie

lung`

Regia: Oliver Parker

Cu: Dominic West, Gillian An-

derson,

Rosamund Pike

Gen: Comedie


Premierele lunii septembrie

8 Stop to shop

10 Stop to shop

CartE

“Cazul acestui scriitor por-tughez intrig` de mai bine de ojum`tate de veac, pe m`sur` ce audevenit perceptibile dimensiunilehalucinante ale proiectului sù devia]` [i de crea]ie, ambi]ia lui de ase multiplica printr-un soi de familieinfinit`. Faptul c` a scris enorm demult, în mai multe genuri literare,sub câteva zeci de nume diferite,înc` nu ar fi fost decât o excep -

]ional` performan]` cantitativ`. Darambi]ia de a-[i multiplica propriapersonalitate, într-un proces de per-manente transmut`ri, pare eaîns`[i o «fug`» pe care numai limitabiologic` a putut-o opri. Proiectulsù «heterologic» a devenit treptatexemplul unic de fic]iune somati-zat` care în literatura mondial` îipoart` numele.“

Dinu Flamand – traducator

Opera poetic`

de Fernando Pessoa

Detalii carte:Editura: Humanitas

Pre]: 47 leiAn apari]ie: 2011

“Poetu-i un simulator. / Atâta simuleaz`, / C` simulezùneori /Durerea sa cea treaz`. / Iar când, citind-ocineva, / Durerea-l înfioar`, / Nu din poet r`sare ea, /R`sare din afar`. / A[a, în scripe]i arde, / Pe-a cugetu-lui seam`, / Acest funicular de / Sim]iri ce cord secheam`.” – Autopsihografie

“Eu sunt un p`gân

decadent din

timpul toamnei

Frumuse]ii /.../

mistic intelectual

al tristei rase de

neo-platonicieni

din Alexandria.”

Fernando Pessoa

Fernando Pessoa este unul dintre cei mai reprezentativi poe]i ai secolului XX. Public` cu regulari -tate articole în revistele literare portugheze (Orpheu, Portugal Futurista, Contemporânea, Athena),dar în timpul vie]ii, în afar` de acestea, i-au ap`rut semnate cu numele propriu doar câteva volu -me: Antinous (1918), 35 Sonnets (1918), O Banqueiro Anarquista (1922), English Poems I-II [i En -glish Poems III (1922), Messagem (1934). La moartea scriitorului s-a g`sit îns` un cuf`r cu 27.543de texte r`mase în manuscris. Cea mai mare parte a operei sale a fost semnat` cu diverse hete -ronime, c`rora Pessoa le-a creat personalit`]i [i biografii distincte.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

12 Stop to shop iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Septembrie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

NEwS – agENda luNii

2–4/09IMaGInE FESTIvalRoMÅnIa

“Imagine Festival” este o com-pe ti]ie live de interpretare muzi-cal` care se adreseaz` trupelor [isoli[tilor vocali cu vârste cuprinseîntre 12 [i 20 de ani. În aceast`competi]ie sunt acceptate toatesti lurile muzicale: pop, metal, rock,jazz, hip hop, clasic, ska, etc. În ca -drul festivalului vor avea loc mas- terclass-uri gratui te, jam-sessions [iconcerte ale trupelor invitate, atâtdin ]ar`, cât [i din Europa. “Imagi -ne Festival” re pre zint` o serie defestivaluri de muzic` anuale ce sedesf`[oar` în peste 10 ]`ri. Câ[ti -g`torii edi]iilor na]ionale particip`la finala inter na ]ional`. Festivaluleste o [an s` pentru tinerii muzi-cieni de a-[i de monstra talentul, in-terpretând în fa]a unei audien]enumeroase, dar [i a unui juriu pro-fesionist. Pia]a Mic`, Sibiu

5–10/09FESTIvalul dE FIlM al EuRoPEI cEnTRalE

Reputatul regizor Radu Gabrea, care asus]inut de la început ideea organiz`rii unui Fes-tival de Film al Europei Centrale la Media[, aconfirmat faptul c` manifestarea va fi g`zduit`la începutul lunii septembrie de municipiul depe Târnava Mare. Proiec]iile vor avea loc în 3locuri din Media[, respectiv la CinematografulMediensis, la Sala Traube [i în aer liber, în Pia]aRegele Ferdinand, dar [i la Biertan [i Târn`veni.La Festivalul de Film al Europei Centrale de laMedia[ vor participa 6 ]`ri din Europa [i Israelul.

Evenimentul Entertainment Arena Expo este structurat pedou` sec]iuni, \n func]ie de tematica acestora: “Romanian Gam-ing Expo” - ce cuprinde distribuitori [i produc`tori de jocuri denoroc, rulete live [i electronice, jackpot-uri, slotmachine, com-ponente [i accesorii. “Romanian Amusement Expo” – av~nd catematic` simulatoare video, jocuri de pinball, billiard [i darts.“Entertainment Arena Expo” este conceput` ca o expozi]ie cese adreseaz` speciali[tilor din domeniul divertismentului, nefiind\ns` uitat publicul larg, pentru acesta fiind organizate o serie deconcursuri cu premii, pe sec]iunea “Amusement”.

A 20-a edi]ie a festivalului vacuprinde concerte ale elevilor [colilor[i liceelor de muzic`, ale studen]ilorde la Universitatea de Muzic` din Bu-cure[ti [i de la Conservatoarele din]ar` (în colaborare cu MinisterulEduca]iei [i Cercet`rii); recitaluri aleunor soli[ti [i forma]ii de muzic` cla-sic`; concerte [i recitaluri ale unorforma]ii [i arti[ti profesioni[ti din]ar`; proiec]ii de filme documentaredespre George Enescu, filme ale Fes-tivalurilor George Enescu prece-dente, precum [i alte filme de art`

puse la dispozi]ie de TeleviziuneaRomân`. Concertele se vor sus]ine \nBucure[ti, Sibiu, Cluj-Napoca [iTimi[oara.

Mai mult, simpozionulinterna]ional de muzicologie “GeorgeEnescu – De la cunoa[tere la re-cunoa[tere” organizat de c`tre Uni-unea Compozitorilor [i Muzicologilordin România în parteneriat cu Acade-mia Român`, Institutul CulturalRomân [i Universitatea de Muzic` dinBucure[ti, se desf`[oar` la Bucure[tiîn perioada 7–11 septembrie.

1–25/09FESTIvalul „GEoRGE EnEScu”

7–9/09EnTERTaInMEnT aREna ExPo

Stop to shop 13

NEwS – agENda luNii

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Rub

ric`

real

izat

` de

Ele

na D

umitr

u

14/09concERT “yannI”

16/09concERT nETSky

Concertul “Yanni Bucure[ti2011” face parte din turneul “Truthof Touch” [i este organizat de Aso-cia]ia Cultural` Maria Domina [iAgen]ia Vreau Bilet. De-a lungul tim-pului, Yanni a acumulat mai mult de35 albume de platin` [i de aur, lanivel mondial, cu vânz`ri totale depeste 20 de milioane de exemplare.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 100 [i450 lei. Zona Arena, Bucure[ti

Produc`torul belgian “Netsky”[i-a început cariera în urm` cu 2 ani.Este recunoscut pentru piesele saleconsiderate ca parte a genului liquidfunk. Artistul a semnat în 2009 cuHospital Records unul dintre celemai cunoscute label-uri de Drumand Bass din Marea Britanie. Netsky[i-a lansat albumul de debut în mai2010. Arenele Romane, Bucure[ti

15–17/09FESTIvalul InTERna}IonalGRaFFITI

Festivalul Interna]ional de Graf-fiti este organizat de Facultatea deArte [i Design Timi[oara împreun`cu Funda]ia Timi[oara ‘89 [i al]iparteneri. Acest eveniment va fi con-stituit din dou` sec]iuni: “Sec]iuneaGraffiti/Street Art” [i “Sec]iunea decomunic`ri rela]ionate cuGraffiti/Street Art”.

16–18/09FESTIvalul “PlaI”

Prima vedet` confirmat` la Festivalul Plai din acestan vine din Israel: Idan Raichel Project. Idan Raichel vaveni cu un proiect extraordinar: “The Idan RaichelAcoustic Project”, care reune[te pe scen` nu mai pu]inde zece muzicieni, fiind capul de afi[ al festivalului înziua de vineri, 16 septembrie. Susana Baca, artista carea contribuit decisiv la rena[terea muzicii tradi]ionaleafro-peruviane, \[i va prezenta la Festivalul Plai noulalbum, "Afrodiaspora”. Warsaw Village Band (Polonia),Forbidden City Chamber Orchestra (China), Beefólk(Austria) [i Tündérground (Romania) au mai confirmatprezen]a la Plai. Muzeul Satului, Timi[oara

18/09concERT “BRyan FERRy”

Concertul de la Bucure[ti promovea -

z` noul material discografic al artistului

lan sat \n toamna anului trecut. Inti tu lat

“Olympia”, albumul con]ine at~t piese \n -

registrate al`turi de fo[tii colegi din Roxy

Music, c~t [i colabor`ri cu: David Stewart

(Eurythmics), Johnny Greenwood (Radio-

head), Flea (Red Hot Chilly Peppers), Scis-

sor Sisters, Groove Armada [i David

Gil mour (Pink Floyd). Pre]ul unui bilet

varia z` \ntre 100 [i 350 lei. (Sala Palatului)

Sedentarismul duneaz grav snta]ii!

14 Stop to shop

CE Citim?

Galeristade Wendi Holden

Editura Polirom

„Sexul [i snobismul transpuse \ntr-oviziune contemporan`, iat` una dintre surprizele Galeristei.”

Saga

„Wendy Holden este o scriitoare ge-nial`: are un formidabil sim] alumorului, [tie cum s` dozeze dia-logurile [i s`-[i pun` personajele \ncele mai imposibile situa]ii.”

Daily Mail

„Satira cu care ne-a obi[nuit WendyHolden are \n Galerista o nou`\nf`]i[are, mai ascu]it`, plin` de surprize.”

Guardian

ceva de \mprumutat

de Emily GiffinEditura Litera

„Încânt`toare, surprinz`tor decaptivant` [i de real`“

Glamour

“Cel care vorbe[te pu]in are numai de câ[tigat,se presupune c` este inteligent, iar dac` esteadev`rat, se presupune c` este foarte in-teligent.”

Jean de la Bruyere

iubire vinovat`de Nancy Woodruff

Editura Nemira

Georgie pare s` aib` tot ce-[i dore[te – unso] pe care-l iube[te la nebu nie [i treibìe]i absolut adorabili. Când so]ul ei estepromovat [i i se ofer` o sluj b` la Londra,familia pleac` din New Jersey [i se mut` înAnglia, unde Georgie pur [i simplu rena[te,reluându-[i cariera de actri]` pe care o în-trerupsese dup` na[te rea copiilor. Maimult, i se ofer` rolul vie]ii sale, cel al DoreiJordan – personalitate real`, cea mai ves -tit` actri]` din secolul al XVIII-lea [i mam` atreisprezece copii nelegitimi, dintre carezece concepu]i cu un viitor rege al Angliei.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

cum a[ putea s` sus]in\n fa]a unui juriu cinefilun film despre o crea-

tur` m~nc`toare de oameni, cearat` ca o combina]ie de [op~rl`[i pìanjen ? J.J. Abrams (unuldin cei mai inventivi regizori-sce-nari[ti de filme de ac]iune din ul-timii 20 de ani) risc` aici s` fac`pu]in` urticarie datorit` inger`riifilmelor cu mon[tri din anii ’50-’60 pe de o parte [i a “familieiSpielberg” (cu Poltergeist, TheGoonies [i E.T.) pe de alt` parte.

Ultimul sù film, Super 8,cam asta este: o combina]ie demonster movie [i (melo)dram`familial`. Este povestea, plasat`\n 1979, a c~torva pu[ti ce \n -cearc` s` realizeze (pe tipul deband` din titlu) un film cu zom-

bies, c~nd deodat` se dezl`n -]uie, \n jurul lor, un adev`ratco[mar ce le transform` micu]ulparadis suburban \ntr-un inferncontrolat de armat` [i vizitat, dinc~nd \n c~nd, de o creatur` ce\ncearc` doar s` se “\ntoarcàcas`” (v` aduce aminte deceva?), dar care mai \nfulec` pedrum c~te-un om.

Abrams nu prea ofer` nimicoriginal nici pe partea cu mon-strul (\nc`rcat electro-magnetic,precum \n The Entity), nici pepartea cu “Picket Fences” (undedoi b`rba]i trebuie s` se ierteunul pe cel`lalt pentru un acci-dent ce a dus la moartea so]ieiunuia din ei). Dar asta nu \lopre[te s` se joace admirabil cuaceste sugestii, sau s` le

\nchege \ntr-un tot coerent. Dac`l-am apreciat, p~n` acum, pen-tru ceva pe Abrams, acel cevaconsta \n abilit`]ile sale de con-structor, de arhitect, nu devizionar: dac` memoria sa cine-fil` (inepuizabil`) \i storcea pute -rea de a se g~ndi la chestii noi [i\l \ntorcea mereu \n trecut, el se\ntorcea totu[i acolo unde tre-buie [i reu[ea s` asezonezevechile ingrediente cu pu]in` per-sonalitate.

Mul]i au calificat efortul sùregizoral drept o copie a stiluluinarativ promovat de Spielberg \nanii ‘80, [i totu[i nu ]in mintevreun film de-al sù din acea pe-rioad` care s` fie at~t de vis-ceral [i de pronun]at horror(excluz~nd Poltergeist, oficial re-

16 Stop to shop

FilmrEportEr

co[mar pe uli]`– „super 8”

gizat de Tobe Hooper, de[i nicicu acela nu mi-ar fi ru[ine s`-lcompar).

Mai degrab`, Super 8 ducemai departe tradi]ia filmelor cumon[tri f`cute cu mult \nainte caSpielberg s` pun` m~na pe apa -ratul de filmat, ale c`ror re gulide baz` le cultiv` cu educa]ie [iclas`: mai \nt~i creatura este oamenin]are nev`zut` (excelent`partea \n care animalele fug dinmicul or`sel), apoi amenin]area\ncepe s` fac` ravagii (din nou,excelent`, at~t prin tehnic` c~t[i prin umor negru, scena \n careun poli]ist este ucis la benzin`rie\n timp ce v~nz`torul st` cuc`[tile de la walkman – o nou-tate la vremea aceea), pentru caabia \n final s` fie dezv`luit` \n\ntregime.

Partea aceasta va func]ionadup` cum suntem sau nu obi[ -nui]i cu sentimentalismul sauumorul naiv – mie m`rturisescc` scena \n care creatura cru]`ni[te copii mi s-a p`rut par]ialratat`, \ns` gagul prin care \[ischimb` culoarea ochilor l-amg`sit amuzant. Cu alte cuvinte,un monstru dresat, nu lipsit destil, s` fac` giumbu[lucuri mar -ca Spielberg.

Este oricum mult mai multdec~t pot spune despre dramafamilial`, ce ar trebui s` aduc`latura sentimental` a peliculei –asta chiar este o reiterare a mul-tor cli[ee despre: copii simpatici(niciunul din ei nu iese prea multdin tiparul “m~nca-i-ar mama”),p`rin]i absen]i [i / sau alcoolici,iert`ri [i vindec`ri venite pe ul-tima sut` de metri.

Din nou, asta nu \nseamn`c` partea aceasta nu func]io -neaz` contextual – depinde dec~t de u[or putem accepta sen-timentalismul. Iar adev`rul estec` majoritatea super-produc]iilorde dup` anul 2000 rareori [i-aumai permis s` articuleze opoveste sensibil` (chiar [i pebaza unor tropi), astfel \nc~t ca-pacitatea spectatorului de a maivibra la asemenea unde a de-venit din ce \n ce mai atrofiat`,at~t de infuzia de efecte spe-ciale, c~t [i de pofta cinea[tilorde a-[i reduce filmele megabu -getare la “ac]iune non-stop”.|ntrebarea ar fi dac`, acum,spectatorul hr`nit cu ase me neaspanacuri ar mai putea apreciaun film precum E.T. Dac` da,

atunci probabil c` se va \mp`ca,\ntr-un fel sau altul, [i cu Super8; dac` nu, atunci a[ zice c` n-are nicio [ans`.

Prin asta, desigur, nu vreaus` spun c` Super 8 e de nivelullui E.T. Nu cred c` e nici m`carde nivelul lui Stand by Me. Ceeace chiar m-a deranjat a fostscena deraierii trenului, ]ip` -toare [i ultra-exagerat`, singuraparte f`cut` exclusiv de dragulspectacolului. Apoi, m-a ofticatlipsa de personalitate a copiilor– sau, mai bine zis, uni-persona -litatea lor: gr`su]ul, care e [i re-gizorul filmului, e simpatic (nu arfi putut, dup` cum \i cunoa[tempe unii regizori, s` fie pu]inbully?); bìatul sensibil e [i elsimpatic (nu putea s` aib` maipu]ine momente \n care s` sesmiorcìe ca s` ne cumperesimpatia?); fata frumoas`, \nzes-trat` cu un neb`nuit talent deactri]`, e [i ea simpatic` (nuputea s` aib` mai multe mo-mente de scorpie, precum cel dela \nceput, \n care \l prive[te pebìatul sensibil ca pe o impuri-tate curioas`?). {i a[a mai de-parte. Asta este – artasenimentalismului nu e u[oar`,\ns` un regizor abil o poate tratacu “ce-mai-con teaz`” [i s` nedistrag` aten]ia spre p`r]i mai\n`l]`toare.

Stop to shop 17

FilmrEportEr

Andrei Bangu

18 Stop to shop

“Am r`mas un copil rebel”loredana:

iNtErviu

La 25 de ani de la debutul pescen, Loredana se consider\nc un copil rebel care [i-a

dorit s se hrneasc cudragostea lumii, s cnte pen-tru a ie[i din tipare. “Primele

mele amintiri se leag demuzic [i totul a \nceput dindorin]a mea mare de a cnta

[i de a fi iubit. Mereu amavut dorin]a asta de a comu-nica, de a-mi face prieteni, de

a cltori [i poate c asta m-a dus \n aceast lume a

muzicii [i de asta am o marebucurie cnd sunt pe scen”,

spunea \ntr-un interviuLoredana. O poveste despre

destinul unei artiste, mame [iso]ii complete pentru care

lipsa de toleran] [i neimpli-care sunt cea mai mare

temere. O iubit cucerit printcere [i o mam care a

re\nv]at s vad lumea prinochii ino cen]i ai fiicei sale.

Stop to shop 19

Anul acesta se \mplinesc 25de ani de la debutul dum-neavoastr` la Mamaia.Privind \n urm`, cum sevede Loredana de acum?Loredana Groza: Cum nici cu

g~ndul n-a visat. N-am crezut c`via]a este at~t de complex` [i c`muzica m` poate duce \n locuri \ncare nici n-am crezut c` exist`,dar`mite s` le visez.

25 de ani \nsumeaz` [i unminunat concert dedicatElenei la \mplinirea celor 13ani…L.G.: {i un prilej s` pot s` trec

prin toate momentele frumoasedin cariera mea [i s` \i am al`turipe prietenii dragi din muzic` careau fost l~ng` mine de-a lunguldru mului. Concertul l-am f`cut \nprimul r~nd pentru to]i fanii mei,in clusiv pentru cei de pe Face-book/LoredanaGroza, dar a fost[i o surpriz` pentru feti]a meacare pe 14 iulie a \mplinit 13 ani.

“Bun` seara, iubite”- opies` interzis` pe carep`rin]ii mei o ascultau peascuns [i, ca ei, mul]i al]ii.S-au n`scut iubiri, copii peacordurile acestei melodii.C~nd a spus cu adev`ratLoredana – “Buna seara, iu-bite/ te-a[tept ca [i c~nd…L.G.: Atunci am spus cu

adev`rat . Chiar \n momentul \ncare am \nregistrat c~ntecul

trìam [i prima mea poveste dedragoste. Eram chiar la r`s`ritulprimei mele pove[ti de dragoste,a[a c` am c~ntat cu convingereacele versuri ale lui Lucian Avra -mescu [i se pare c` acest lucru aajuns direct \n sufletele publicului.

Spunea]i c` \n via]` lucrurilevi s-au \nt~mplat \n acela[itimp, ca o avalan[` deemo]ii [i evenimente ascen-dente care, de fiecare dat`,v-au dus din ce \n ce maisus. Au fost momente de re-grete?L.G.: Cu siguran]` c` tot tim-

pul sunt [i regrete, a[a cum [iumbrele sunt cele care pun \n va-loare lumina. Cred c` momentele\n care nu am reu[it s` duc la

cap`t un lucru m-au \nt`rit [i m-auf`cut s` \nv`] din asta [i s` \ncercs` nu repet ceea ce am f`cutgre[it.

|n to]i anii ace[tia a fostvreun moment \n via]a dum-neavoastr` \n care a]i dorits` pune]i punct, s`renun]a]i la tot [i s` pleca]ideparte sau a persistat\ntotdeauna acea \nd~rjirede a cuceri lumea?L.G.: Dac` nu a[ fi avut

aceast` putere care m-a dus [i m-a motivat prin pasiunea mea fa]`de muzic` [i fa]` de c~ntat, pro -ba bil c` m-a[ fi l`sat prad` [i mo-mentelor de dezam`gire care, vreinu vrei, intervin \n via]a fiec`ruiom. Am \nv`]at s` trec pesteasta, s` g`sesc resurse, s` vadmereu partea plin` a paharului [is`-mi duc misiunea p~n` lacap`t: aceea de a bucura oameniicu c~ntecele mele.

iNtErviu

R`s`ritul primeimele pove[ti de

dragoste

Umbrele suntcele care pun \nvaloare lumina

iNtErviu

Exist` pentru omulLoredana momente desuferin]` sau ele vin [ipleac` la fel de repede, \ntr-un soi de lupt` cu prezentulcare nu te las` s`-]i facitimp pentru a-]i linge r`nile?L.G.: Se spune c` arti[tii sunt

mult mai sensibili [i se inspir` dinmomentele de genul acesta pen-tru a crea muzica [i a scrie ver-suri. Cu siguran]` [i pentru mineau existat aceste situa]ii, dar am\ncercat s` le exprim prin muzicamea, iar pentru mine a fost ca oeliberare faptul c` am putut s`pun aceste trìri pe note muzi-cale. Am scris [i scriu c~ntececare sunt legate de \nt~mpl`rireale sau de vise.

S` vin` de aici for]a [i pute -rea interioar` de a v` rein-venta?L.G.: Nu cred c` \ncerc s` m`

reinventez, c~t \ncerc s` m` des -cop`r [i cred c` fiecare v~rst` arefarmecul ei [i cu c~t m` descop`rmai mult, cu at~t \mi dau seamac~t de mult \nseamn` s` \ncercis` te cuno[ti pe tine \ns`]i [i s` \iinspiri [i pe cei din jurul tù, s`nu le fie team` s` se cunoasc` [is` se schimbe.

Este teama de ne[tiin]`cea mai mare fric` a dum-nea voas tr`?

L.G.: Nu cred c` neap`ratteama de ne[tiin]`. {ti]i cum sespu ne: ”ferici]i cei s`raci cu du -hul”. Una din temerile mele estelipsa de toleran]` [i de neimpli-care.

Poate Loredana de azi nu arfi fost cine este dac` nu exista o m~n` de oamenipotrivi]i la locul potrivit.L.G.: |n via]a oric`rui om

exist` \nt~lniri care \]i schimb`destinul [i te \mbog`]esc. Amavut norocul s` \nt~lnesc oameniremarcabili care mi-au \ntretìatcalea [i cred c` nimic nu este\nt~mpl`tor. Cred c` oamenii pecare trebuie s` \i \nt~lne[ti [i cucare po]i s` fii pe aceea[ifrecven]` vin \ntotdeauna \n calea

ta dac` e[ti deschis, receptiv.Unul din motto-urile mele este s`nu ratezi nicio ocazie, s` nu spuiNU [i cred c` asta m-a ajutatfoarte mult s` descop`r lucruri [ioameni. Niciodat` nu am trecutpe l~ng` ei indiferent`.

Crede]i \n destin sau des-tinul ]i-l faci singur?L.G.: Cred c` [i una [i alta

conteaz`. Cred c` undeva acoloexist` o hart` pe care o urm`mmai mult sau mai pu]in, darop]iunea ta personal` conteaz`foarte mult [i cred c` a [ti sàlegi [i s` combini aceastàlegere cu instinctul tù de multeori poate s` \]i ajute destinul [ichiar s` \l reconfigureze. Cred c`st` \n puterea noastr`.

20 Stop to shop

Temerea meaeste lipsa detoleran]` [ineimplicare

Stop to shop 21

iNtErviu

Dorin]a de a str`luci [i a fiiu bit` de oameni v-a deter-mi nat s` trece]i pesteopozi]ia mamei, peste pre ju -de c` ]ile vremii [i s` v`\ndeplini]i visul. S` cuceri]ilumea. Cum a \nceputaceast` extraordinar` aven-tur`?L.G.: E mult spus opozi]ia

mamei. Ea doar \[i dorea s` amun serviciu normal, necrez~nd cà fi c~nt`rea]` poate fi o meserie.M-am lansat la sf~r[itul anilor‘80 [i \n Rom~nia exista o men-talitate extrem de rigid` apropode arti[ti, de c~nt`re]e mai ales.Dac` acum mai to]i copiii \[idoresc s` devin` arti[ti, pe atuncipentru o fat` putea fi o op]iunedestul de u[uratic`. Dar eu amavut visul meu [i nu am ]inut contde toate aceste prejudec`]i. Mi-am dorit s` fiu altfel, s` ar`t lumiicine sunt [i ceea ce simt [i s` m`hr`nesc cu dragostea lor.

Povesti]i-ne despre caseteleg`site acas`, la p`rin]i, cuprimele c~ntece \nregistratepe casetofonul dublu adusde tata din Libia. Ce c~nta]ipe atunci?L.G.: C~ntam ceea ce se

putea asculta \n perioada respec-tiv` \n Rom~nia. Accesul lamuzic` era limitat [i dac`noaptea la radio mai puteai as-culta c~ntece “imperialiste”, altesurse puteau veni doar din casete

piratate aduse prin tot felul decombina]ii de prietenii tat`luimeu. A[a c` am ascultat tot felulde muzic` de la Abba, Bee Gees,muzic` rom~neasc` difuzat` \npropor]ie de 90%, muzic` country,italian`, fran]uzeasc`, popular`.C~ntecele pe care le \nregistramerau c~ntece pe care le [tiam dela [coal`. F`ceam limba englez`[i mai \nv`]am c~te ceva [i acolo,a[a c` atunci c~nd am descoperitaceste casete am dat de acestevoci acapella, mi-a venit ideea s`le completez cu vocea de acum,s` le reorchestrez [i a[a a ap`rutalbumul “Nana Nanino - copiiisirenelor”.

V` plictisi]i u[or?L.G.: M` plictisesc u[or de

rutin` [i \ncerc s` o evit [i s` fac\n a[a fel \nc~t fiecare zi s` fie alt -fel, dar \n acela[i timp c~nd sunt\n situa]ia \n care am de respec-tat o rutin` \ncerc s` g`sescpl`cerea \n a face un lucru [i a-l\mbun`t`]i.

V` r`zvr`ti]i c~nd cineva\ncearc` s` v` \ngr`deasc`libert`]ile?L.G.: Cred c` dintotdeauna

am fost [i am r`mas un copilrebel. Am \nceput s` c~nt pentruc` vroiam s` fiu altfel, s` ies dintiparele pe care ni le impuneaucei din jur [i s` ar`t [i genera]ieimele [i nu numai c` putem s`schimb`m ceva, s` facem lumeamai bun`.

Acum 25 de ani, la Mamaia,era c~t pe ce s` nu urca]ipe scen`. Un cutremur v-aprins \n camera de hoteldar, cu toate astea, o sin-gur` dorin]` str`b`teamintea Loredanei deatunci…L.G.: Cutremurul a venit chiar

dup` ce am aflat c` eram mareac~[tig`toare a concursului. A fostcutremur [i la propriu [i la figurat.Mi-a fost team` c` nu voi puteaajunge pe scen` s` \mp`rt`[escbucuria mea cu \ntreaga

Mi-am dorit s`m` hr`nesc cudragostea lumii

Am \nceput s`cânt pentru c`

voiam s` ies dintipare

22 Stop to shop

Rom~nie, dar am trecut pesteasta [i totul s-a terminat cu bine.

At~t de bine \nc~t, ast`zi,mult` lume v` compar` cuMadonna. Unii chiar au spusc` le pare rù c` v-a]in`scut aici. “Pe l~ng` talen-tul Loredanei, Madonna ar fifost mic copil.” Ave]i acestregret? Este Rom~ nia,cumva incon[tient, o

\ngr`dire sau poate un startcu handicap pentru un artistvaloros?L.G.: Cred c` este greu s` fii

profet \n ]ara ta, dar asta nu\nseamn` c` nu am mers mai de-parte atunci c~nd au fost [i mo-mente de iner]ie. Compara]ia cuMadonna m` onoreaz`, dar \miplace s` cred c` sunt Loredanadin Rom~nia [i faptul c` m-amn`scut aici [i nu \n alt` parte cusiguran]` a fost dintr-un motiv.Cred c` \n America sunt foartemul]i, c~nt`re]i, actori, dar Rom~ -nia este o ]ar` mic` [i cred c` emisiunea mea [i a arti[tilor deaici s` punem \n valoare spiritulrom~nesc [i, de ce nu, s` ar`t`mlumii c` avem ceva de spus pelimba noastr`.

Ast`zi cùta]i “VoceaRom~niei”. Ce i-ar trebuiunui \ncep`tor, \n ziua deazi, ca s` devin` cuadev`rat un nume?L.G.: |n primul r~nd \ncredere

\n sine [i curajul de a fi tu \nsu]i.

Cum vede]i aceast` nou`pro vocare: “VoceaRom~niei”?L.G.: Este, cred, cel mai com-

plex [i interesant proiect \n caream fost implicat` p~n` acum,pentru c` m` provoac` [i m` faces` \mp`rt`[esc tot ce am acumu-lat [i am experimentat de-a lungulcarierei mele de p~n` acum.

Unul dintre oamenii specialidin via]a Loredanei senume[te Dennis Hopper. Aldoilea tat`. Cum l-a]i cunos-cut?L.G.: Pe Denis l-am cunoscut

\n Rom~nia \n timp ce filma acumc~]iva ani \n studiourile MediaProdin Buftea [i de atunci p~n` \nmomentul \n care a plecat dintrenoi ne-am intersectat [i ne-amv`zut de nenum`rate ori at~t \nRom~nia, c~t [i \n America. Dec~te ori a avut ocazia a venit laconcertele mele [i de c~te ori amavut ocazia am venit la festivalul

iNtErviu

“VoceaRomâniei”-

\ncrederea [icurajul de a fi tu

\nsu]i

Andrei m-acucerit prin

t`cere, iar Elenam-a re\nv`]at s`v`d lumea cuochi inocen]i

de film pe care \l organiza \nVegas. Faptul c` el m` prezentaca f`c~nd parte din familia lui afost o mare onoare [i un mareprivilegiu pentru mine.

P`rea c` nimeni nu poate sòpreasc` \n loc uraganulLoredana. {i, totu[i, \ntr-o zicineva a reu[it s` pun`punct. Cum v-a cucerit An-drei, so]ul dumneavoastr`?L.G.: M-a cucerit prin t`cere.

Se spune c` t`cerea este de aur[i \n cazul lui a[a a [i fost. Demul te ori o privire, un gest suntmai puternice dec~t o mie de cu-vinte.

{i a ap`rut Elena – momen-tul \n care rebela Loredanadevine cu adev`rat femeie,“momentul mariirevela]ii”…L.G.: Elena este ceea ce mi-

am dorit \ntotdeauna. Este fruc-tul iubirii [i al pasiunii pe caream sim]it-o din prima clip` \ncare l-am \nt~lnit pe Andrei [i eaa venit ca o dovad` vie a iubiriinoastre. Aproape zilnic avemconversa]ii surprinz`toare [iacum c` este \n pragul pubert`]iisunt surprins` de \ntreb`rile [ichiar de comentariile pe care leface. Elena viseaz` [i ea lamuzic`, la o via]` str`lucitoare [ide asta nu pierde nicio ocazie,atunci c~nd nu are [coal`, s`vin` la concertele mele, \n studiosau la repeti]ii. Ea m-a re\nv`]ats` fiu copil [i s` v`d lumea dinnou cu ochi inocen]i.

Text: Diana RodanFoto: Paul Diaconu

Stop to shop 23

iNtErviu

FaShioN world

24 Stop to shop

Designerii auprezentat dejanoile colec]ii dinsezonul toamn` –iarn`. Care suntmaterialele \nvog`, ce culori tre-buie alese [i ce stileste new entry orise men]ine? Pen-tru a r`spundeacestor \ntreb`ri,“Stop To Shop” acerut sfatul unorspeciali[ti \ndomeniu. AndraClitan [i Iulia Dimapuncteaz`tendin]ele \n ma-terie de vesti-menta]ie feminin`,iar Adina Buzatu \nceea ce \i prive[tepe domni.

moda [itendin]ele sezonuluitoamn` – iarn`

culori puternice [icombina]iile perfecte

|n ceea ce le prive[te pedoamne, designer-ul Andra Clitaneste de p`rere c` cine a ales\nc` din sezonul estival piesevestimentare \n culori puternice,precum albastru ultramarin saucobalt, orange, ro[u, verde a fostfoarte inspirat`. “Multe din aces-tea pot fi folosite [i \n toamn`,chiar dac` ai ales cu prec`derem`tase natural`, musseline sautricot foarte lejer. Se poart` \ncombina]ie cu dresuri opace [iun cardigan imprimat. Nu v` fiefric` s` \ncer ca]i combina]ii carealt`dat` ar fi p`rut mult prea\nc`rcate. Pentru acest sezonsunt ideale. Vezi Rag&Bone,Proenza Schouler, Chloe. Toateacestea merg foarte bine combi-nate at~t cu piele [i jachete, c~t[i cu fuste sau pantaloni.”, estede p`rere designer-ul.

Tot de la Andra Clitan amaflat c` pentru zilele mai frigu -roase, doamnele pot alege cucea mai mare \ncredere o"Parka" matlasat`, a[a cum auprezentat Thakoon, Rick Owenssau Jean Paul Gaultier. “Iar dac`modelul are o inser]ie din blan`,mergi la sigur! Este o alegerefoarte cool [i, totu[i, foartec`lduroas`. Desigur c`, pentruserile \n care alegi o loca]ie maipreten]ioas`, o hain` \n totali-tate din blan`, c~t mai colorat`,cu o croial` c~t mai \ndr`znea]àr fi o alegere mai potrivita (veziPrabal Gurung, Marni, Missonisau Louis Vuitton)”, puncteazÀndra.

se poart` vintage

|ntrebat` dac` vintage este\nc` \n vog`, designer-ul ne-aspecificat: “|ntotdeauna ai partede foarte multe surprize c~ndtreci pragul unui t~rg vintage, dealtfel cu obiecte unice [i demulte ori foarte pre]ioase. Odoamn` care nu a f`cut-o nicio-dat`, acum este momentul! Cineeste o devoratoare de vesti-menta]ie vintage, acum va fi mo-mentul sù.” Andra le sf`tuie[tepe cele care \nt~mpin` dificult`]i\n acest sens s` se inspire de ladesigneri precum Jil Sander,Yves Saint Laurent sau Prada.

{i pentru c` sezonul rece nuexclude ]inutele de sear`, cuat~t mai mult cu c~t s`rb`torilede iarn` sunt a[teptate, AndraClitan recomand` fie o rochie

dintr-un voal de m`tase natu-ral`, foarte vaporos, imprimat cubuline sau \ntr-o culoare foartevie, fie, pentru cele \ndr`zne]e,smoking-ul prietenului/so]ului.“Va ar`ta fabulos suprapuspeste o rochie vaporoas` [i, maiales, transparent`.”, conchideAndra Clitan.

|ntoarcerea la natur`

|n opinia designer-ului IuliaDima, idealul feminin contempo-ran, manifestat prin noi abord`riestetice, permite observareatendin]ei clare a \ntoarcerii sprenatur`, \n \ncercarea de a veni \najutorul ei. “Din acest motiv,sunt folosite \n tendin]ele lui2012 gamele cromatice adec-vate, culorile reg`sindu-se \nnatur`: pasteluri, ivoire, \ns` [iculorile sau accente de culoarevii, fluo, de inspira]ie floral`. Sàmintim [i nelipsitul contrast denonculori: alb-negru.”, puncteazÌulia.

Referitor la accesorii, [i elesunt subordonate acestui trend.Astfel, dispare op]iunea pentrupaiete ori strasuri. “Se caut`, \nart`, realizarea detalilor, tex-turilor interesante, inspirate dinstructuri oferite de natura carene \nconjoar`.”.

|n opinia Iuliei Dima serevine la o naturale]e fireasc` \ncostum. “Delicate]ea materiale -lor, transparen]a, lejeritatea dea fi purtate, prezen]a senza ]ieide comfort [i simplitatea lor netrimit c`tre o lume curat`.”,conchide designer-ul.

Stop to shop 25

FaShioN world

FaShioN world

26 Stop to shop

Nuan]e neutre pentru domni

|n ceea ce \i prive[te pedomni, stilista Adina Buzatu ex-plic`: “Dup` explozia de culoarea sezonului trecut, tendin]ele detoamn` anun]` un sezon \nnuan]e neutre, aparent terne.Revine \n for]` maronul, \n toatetonalit`]ile lui, iar griul \[ip`streaz` un loc important, la felca iarna trecut`. Aparent simplu,dificultatea const` tocmai \nal`turarea reu[it` [i armonioasà nuan ]elor de bleumarin, gri,maron [i olive, care corectdozate pot crea un outfit sofisti-cat [i lipsit de monotonie.”

Despre linia vestimentar`,Adina puncteaz`: “Croiurile

foarte cambrate, jachetele [imai scurte dec~t \n sezonul tre-cut, pantalonii slim cu pensesau f`r` sunt ingrediente carecontrabalanseaz` «monotoniacromatic`», d~nd un aer ultra-modern, tineresc [i original.”

Naturale]e [i \n moda masculin`

“Nu este o caracteristic` asezonului, ci o regul` generalùtilizarea materialelor naturale(l~n`, mohair, cashmir, m`tase).Acestea \]i ofer` confortul decare ai nevoie zi de zi, dar [iimaginea impecabil`, rafinat` aunui om elegant, \n pas cumoda.”, opineaz` stilista.

|n plus, Adina Buzatu atrageaten]ia c` \n acest sezon sacouldevine piesa indispensabilòric`rei garderobe masculine.

“|n func]ie de personalitatea[i stilul de via]` al fiec`ruia,acestea pot fi lejer construite(umeri [i piep]i ne\nt`ri]i) saustructurate (cu linii bine defi-nite). Aceast` pies` poate fi pur-tat` \n zilele mai pu]in r`coroasecu o c`ma[`, dar va ar`ta la felde bine [i cu un pulover tricotat,cu aspect handmade, \n zilelemai reci. |n ambele cazuri, touch-ul de originalitate poate fi dat deo e[arf` cu un imprimeu intere-sant.”

sezonul tricotajelor

Adina Buzatu puncteaz` càcesta va fi sezonul tricotajelor.“Se poart` \mpletiturile etnice,

Stop to shop 27

FaShioN world

din fir gros, fie c` este vorba depulovere pe g~t, cardigane XXL,dar [i jachete. Pentru a \nl`turaaspectul aparent b`tr~nicios alacestora, trebuie combinate cujean[i slim fit sau cu pantalonidin stof` moale.”.

Adina consider` c` domniicare au \n garderob` un paltonCamel fac dovada unei investi]iiinteligente.

“Acesta poate fi purtat at~tpe deasupra unui costum, \ntr-o]inut` business, dar [i la opereche de jean[i uza]i [i ghetevintage, pentru un look relaxat.”.

Stilista explic` faptul càcum este momentul \n carec`m`[ile \n carouri c~[tig` teren\n garderoba masculin`, “fiindpurtate at~t \ntr-un mod noncon-

formist cu tricouri bazice pededesubt, c~t [i \n ]inute smartcasual cu cravat`.”.

accesoriile, element-cheie

“Ca de fiecare dat`, acce-sorizarea r`m~ne cheia unei]inute elaborate, care s` ex-prime \ntocmai personalitatea [istilul purt`torului. |n acest sens,ciorapii pot juca un rol extrem deimportant – neasortarea aces-tora la culoarea pantalonilor [ialegerea unora \n culori [i mo -de le extravagante vor da o not`de originalitate [i \ndr`znealòric`rei ]inute.”, conchide AdinaBuzatu.

Roxana Bichi[

28 Stop to shop

ludovic XVi [i fascinanta

maria antoaneta

|n timpul domniei lui LudovicXVI, \n Fran]a se dezvolta stilul Ro-coco. Vestimenta]ia cap`t` unlook strident, mai ales \n cazuloutfit-ului celor din \nalta soci-etate. Curtea Regal` era definit`prin noile new entry din mod`.Restul Cur]ilor din Europa, pentrua fi la curent cu noul dress-code,primeau de la Paris p`pu[i dem`rime natural` \mbr`cate \n con-formitate cu noile trend-uri. Iar \ntimpul lui Ludovic XVI acesteaap`reau [i disp`reau cu rapidi-tate.

Materialele erau aproape lafel ca \n perioada precedent`,\ns` cap`t` nume particulare.Toate culorile curcubeului sereg`sesc \n vog`, dar cu numeadaptate evenimentelor careaveau loc sau nuvelelor care sescriau. De exemplu, “Puricele”era un fel de maro \nchis [i se afla

printre favorite, datorit` lui Lu-dovic care o admirase pe regin`\ntr-o rochie de aceast` culoare.Dungile erau la mare cùtare at~tpentru vestimenta]ia adul]ilor, c~t[i a copiilor. Voalul, dantela [iblana decorau hainele, combinatecu flori artificiale [i panglici. Vre-mea broderiilor gele [i a bijuteri-ilor trecuse. Niciodat` \n istorie nuau existat rochii at~t de scumpe,dar at~t de frumoase. Se foloseausatinul, brocartul, multe dantele,funde [i flori artificiale. Danteleleerau negre, albe [i colorate doar\n galben [i argintiu.

maria antoaneta –trend setter-ul epocii

Moda o dicta t~n`ra [i caprici -oasa regin` Maria Antoaneta, ajutat` de designer-ul Rosa Bertin.|ntr-o perioad` \n care popula]iase lupta cu s`r`cia, regina chel-tuia enorm pe noile sale vesti-menta]ii.

Ea a fost ultima regin` a

FaShioN arChitECturE

Moda o dicta

tân`ra [i capri-

cioasa regin`

Maria Antoaneta,

ajutat` de

designer-ul

Rosa Bertin.

|ntr-o perioad`

\n care popula]ia

se lupta cu

s`r`cia, regina

cheltuia enorm

pe noile sale

vestimenta]ii.

Moda la Curtea

Fran]eiVersAilles De lA luDoVic XiV lA reVolu|iA FrAncez~ (iii)


Fran]ei care a stabilit curentele \nmod`. Cuv~ntul ei era lege pentruto]i. Odat` ajuns` regin`, [i-a co-mandat noul look la Rose Bertin,designer-ul cel mai renumit dinParis. Printre ]inute s-a num`rat [iprovocatoarea “rochie à la polon-aise", cu corsetul extrem destr~ns [i fusta ampl`, p~n` laglezne, totul \ncununat de operuc` foarte \nalt`, pudrat` [idecorat` cu pene, voal [i alteobiecte. Regina nu a inventatmoda. A promovat una completdiferit`, creat` prin prisma pro-priei persoane, f`r` a omite ideeade celebritate, modernism [i cul-tur`. A [ocat mereu [i a fost ceacare a reu[it s` impun` propriulstil chiar [i du[manilor. Domnia i-a fost scurt`, dar versatil`.Fiecare stil impus era adoptat, in-diferent c~t de rapid f`ceaschimb`rile: de la elaborata ves-timenta]ie din timpul lui LudovicXV p~n` la hainele cu influen]`masculin` englezeasc`. C~teo-dat` p`rea c` \[i dore[te un stilmai pu]in formal, iar \ncercarea eide a duce o via]` simpl` a adus

“stilul fermei” la Versailles: modainspirat` din hainele ]`ranilor.

rochiile stilului rococo

Cel mai frapant element dingarderoba reginei era crinolina stilRococo, foarte elaborat`, cu di-mensiuni considerabile. Maria An-toaneta, dezam`git` c` modatindea s` elimine crinolina, a re-definit-o sub forma unor co[uri dinmaterial, fier [i piele, legate \nambele p`r]i ale taliei, pe subrochie. Principala func]ie era s`confere femeii un spa]iu pe care\[i poate pune coatele \n pozi]iede relaxare. Ini]ial, crinolina aavut o form` circular`, iar apoi s-a format din cinci p`r]i \n zona[oldurilor, extinse gradat de latalie \n jos. Se crea un contrast\ntre [oldurile m`rite ca volum [italia foarte mic`. Rochiile de-veniser` incomode [i dùn`toares`n`t`]ii. Corsetele se \nt`resccu oase de balen`.

Rochiile aveau o tìetur`p`trat` [i ad~nc` \n zona g~tului.

M~necile erau str~nse \n zonacoatelor, termin~ndu-se cu c~tevaornamente din dantel`. Partea desus a rochiei avea \nspre talie omargine accesorizat` cu panglici.Peste crinolin` era o fust` din bro-cart sau m`tase colorat`. Printr-ocr`p`tur` f`cut` \n rochia de dea-supra, ea era l`sat` la vedere.Deasupra se purta fie o alt` fust`de culoare diferit`, ata[at` corse-tului, fie direct o rochie dintr-o sin-gur` bucat` din accea[i culoareca fusta de dedesubt. Rochiileerau lungi [i decorate din plin cufunde, festonuri [i ghirlande.

|ns`, cu c~t perucile au de-venit mai \nalte, cu at~t lungimearochiei s-a scurtat, ajung~nd p~n`la glezn`. Odat` cu scurtarea di-mensiunii [i existen]a crinolineise apropia de final.

|n perioada lui Ludovic XVI,dac` Rose Bertin domina artele [ivestimenta]ia, Leonard se afla laconducerea hair stili[tilor. Noilemodele de rochii se completau custiluri noi de coafur`. Maria An-toaneta a impus moda perucilorpiept`nate din ce \n ce mai \nalt.

Stop to shop 29


Ele erau sus]inute de rame spe-ciale [i de c`ptu[eli. Li se adù -gau pene, dantele, ace de coc,dar [i modele precum miniaturide vapoare, mori de v~nt, podurisau gr`dini. Din cauza acestor pe-ruci, femeile nu se puteau sp`lape cap luni \ntregi.

Mai mult, se purtau [i p`l` rii-le, create pentru topul perucii.Erau decorate cu acelea[i ele-mente absurde ca [i perucile.Abia \n momentul \n care mana -gerii teatrelor au \nceput s` re -clame \n`l]imea perucii, \mpreun`cu p`l`ria aferent`, s-a renun]atla acest aranjament capilar.Doamnele au adoptat "cadogan",un stil englezesc similar perucilorpurtate de domni. P`rul \nc` sepudra, dar era scos afar` [i l`sat\ntr-o parte, fiind ondulat [i legat\n bucl` la spate.

|n egal` m`sur` contau [i el-e mentele adi]ionale. Era la mod`“Pompadurca”, o geant` mic`,decorat` din plin [i denumit`

dup` amanta lui Ludovic XV. |nacest s`cule] se puneau cosme -ticele. |nc` sunt \n vog` ab]ibil-durile pentru fa]` [i g~t.

Se purtau m`nu[ile, brodatecu a]` din aur sau argint, cu dan-tel` lucrat` manual. Evantaiele nulipseau nici ele. Erau f`cute dinpiele, m`tase, velur [i se decoraucu filde[, cochilii de scoici, penede pùn sau de stru]. M~nerul eralucrat \n aur [i argint.

Domnii, efemina]i \nvestimenta]ie

Moda masculin` era similar`celei a doamnelor. Se foloseaumateriale scumpe, \n culoripastelate, precum albastru des -chis sau roz. Vestimenta]ia secompunea din pieptar, vest`,c`ma[`, pantaloni [i ciorapi.Pieptarul era u[or alungit, cupartea de jos ranforsat` cu oasede balen` sau mu[ama pentru asta dreapt`.

Partea de jos a hainei nu maiera at~t de ampl`, fiind [i maiscurt`. Tìat` \n partea din fa]`,se l`sa lung` \n croi la spate. Tot

la spate era o cr`p`tur` p~n` \nzona taliei unde erau pozi]iona]idoi nasturi. Vesta se scurtase deasemenea \n partea de jos [i \nzona g~tului, unde era l`sat` lavedere cravata din dantel`. Hainaa c`p`tat revere [i guler \ntors.

Broderia [i decorarea jache -telor, a vestelor [i a man [etelorera similar` cu cea din vestimen -ta]ia femeilor. Pantalonii, str~m]i[i scur]i, se completau \n parteade jos cu [osete din m`tase. {ipantofii sem`nau cu cei ai doam-nelor. Partea dinspre glezn` aveaaplicat` o bucl` au rit` sau argin-tat`, adesea decorat` cu pietrepre]ioase. Se pur tau [i cizmele\nalte.

Domnii \[i acopereau p`rul cuperuci. Acestea erau marca distin -ctiv` a aristocra]iei. Perucile no- bililor se fabricau din imita]ie dep`r de cal, din l~n` sau din p`r decapr`. Cele din p`r natural eraufoarte pu]ine, fiind destinate doarmembrilor Familiei Regale. B`r -ba]ii aveau dou` ceasuri, denu -mite “brelocuri” [i purtate de oparte [i de alta a pantalonilor.

Roxana Bichi[

30 Stop to shop

32 Stop to shop

FaShioN

Crea]ie Andra Clitan

Stop to shop 33

FaShioN


34 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

Br`]ar`meli melo19,99 RON

Coliermeli melo39,99 RON

Accesorii p`rmeli melo

9,99 RON

Cureameli melo29,99 RON e[arf`

meli melo69,99 RON

Geant`meli melo99,99 RON

m`nu[imeli melo99,99 RON

Portofelmeli melo19,99 RON

NEwS From...

36 Stop to shop

FaShioN


Stop to shop 37

FaShioN


38 Stop to shop

FaShioN


Stop to shop 39

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Accesoriile dau

originalitate ]inutei.Alege o p`l`rie in-

teresant` pe care opo]i asorta la orice.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

40 Stop to shop


Adina Buzatu: “Ia-]i o vest` destof`. O po]i purtaatât cu jeans – pentru o ]inut` casual, cât [i cucostum - pentru o]inut` office.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

Stop to shop 41


Adina Buzatu: “Din nou dou`

rânduri de nasturi.La fel ca \n sezonul

trecut, doar pu]inmai strâmt [i pu]in

mai scurt.”



42 Stop to shop


Adina Buzatu: “Poart` cardiganulXXL, fie direct pestetricou sau c`ma[`,fie chiar pestesacou, cu rol depardesiu.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

Stop to shop 43


Adina Buzatu: “Poart` pantaloni cu

man[et`. Ob]iiacela[i efect su-

flecându-i pe cei cutiv obi[nuit.”



SpECial

44 Stop to shop

Din septembrie,fanii ProTv,

obi[nui]i cu pro-duc]ii de succes,

vor putea surmreasc unshow grandios:

“Vocea Romniei”.

Toamna se alege “Vocea româniei”

Nou, apreciat, unic ProTV a achizi]ionat drepturile

pentru “The Voice”, cel mai nou[i mai apreciat format al momen-tului \n materie de entertainment,format creat de John de Mol,p`rintele Big Brother.

Difuzat deja \n Olanda, SUA [iUcraina, show-ul [i-a atras ime-diat milioane de fani, ob]in~nd au-dien]e record [i notorietateinterna]ional`. Dac` \n Olanda s-a \ncheiat de cur~nd primulsezon, \n SUA [i Ucraina este \nplin` difuzare.

Oameni simpli, dar cu vocisenza]ionale s-au transformatpeste noapte \n adev`ra]i idoli,devenind cunoscu]i \n \ntreagalume.

Rom~nia este a patra ]ar`care va difuza “The Voice”.

Vocea [i atât

“Vocea Rom~niei” este un for-mat care schimb` regulile \n ceeace prive[te concursurile de talen -te. Nu conteaz` v~rsta sau mese-ria, cum ar`]i, dac` e[ti tatuatsau nu. Trebuie doar s` ai VOCE.

Show-ul are trei etape. Etapaaudi]iilor (“blind audition”) – c~ndfiecare jurat \[i formeaz` propriaechip`, aleg~nd concuren]ii doar\n func]ie de voce, f`ra s`-i vad`.

Etapa duelurilor – fiecare juratdesemneaz` doi membri aiechipei sale pentru a face unduet, \n urma c`ruia unul dintre eieste eliminat. Etapa show-urilorlive.

Una din nout`]ile acestui for-mat este faptul c` juriul nu are

doar rolul de a selecta, ci fiecarejurat devine un mentor pentrumembrii echipei lui: \i consiliaz` [i\i ajut` s`-[i g`seasc` un drum \nindustria muzical`. Competi]ia semut` a[adar [i la nivelul juriului,pentru c` fiecare dintre jura]i va\ncerca s` aleag` cele mai bunevoci \n echipa sa [i s` c~[tige ast-fel concursul.

Loredana, Smiley, Marius Moga [i Horia

Brenciu - antrenorii de la“Vocea României”

Cu o carier` solid` [i expe-rien]` \n industria muzical`, ceipatru vor fi juriul [i antrenorii dela “Vocea Rom~niei”.

loredana: “«Vocea Rom~ -niei» este o competi]ie \ntre con-curen]i, dar [i \ntre antrenori,pentru c` ei practic trebuie sàjung` \n final` cu cel mai bunconcurent [i pentru asta deciziilepe care le iau [i alegerile pe carele fac sunt vitale \n fiecare mo-

ment al competi]iei at~t pentrunoi, c~t [i pentru concuren]i”.

Horia Brenciu: “Inten]iamea este s` descop`r o voce maibun` ca a mea [i, categoric, seva \nt~mpla asta. Acesta e maimult dec~t un show de talente. Eun spectacol \n care VOCEA vavinde. Gras, slab, chel sau cuplete, acel concurent va trebui s`ne cucereasc` din momentul \ncare \l auzim. De fapt, e mai multdec~t o expresie. Aici vom auzi«Vocea Rom~niei»!”.

Smiley: “Rolul nostru nueste doar de a selecta con-curen]i, ci de a-i antrena, de a-i in-tegra \n aceast` industrie”.

Marius Moga: “Vom lucracu fiecare concurent \n parte [i \ivom \mp`rt`[i din experien]anoastr`, pentru ca el s` fiec~[tig`tor. Dac` ai o voce foartebun` sunt oameni destui \nRom~nia care s` transforme asta\ntr-un produs de succes. Eu suntunul dintre ei [i sunt acolo s`g`sesc «Vocea Rom~niei»”.

SpECial

Stop to shop 45

46 Stop to shop

SpECial

Pe l~ng` posibilitatea de alucra cu cei mai buni din industriamuzical` [i [ansa de a \ncepe ocarier` \n domeniu, cel care va fideclarat “Vocea Rom~niei” vaprimi [i un premiu de 100.000 deEuro.

Pavel Barto[ prezint`“Vocea României”

Actorul are rolul de a-i inter-vieva pe concuren]ii ce urmeaz`s` intre \n scen`. Le va aflapovestea [i va sta de vorb` cusus]in`torii afla]i \n culise. Deciziade a face parte din acest proiecta fost pentru Pavel una extrem desimpl`: “Am spus un DA hot`r~t!Mi s-a p`rut un format foarte bun,dinamic, antrenant [i imprevizi -bil.” Lui Pavel nu \i va fi deloc greus` ia \n primire [i acest rol. “La«Vocea Rom~niei» voi fi [i maiaproape de concuren]i [i, maiales, de sus]in`torii acestora, celpu]in \n prima faz`, cea a blind

auditions. Odat` cu trecereaetapelor, voi sus]ine tot mai multcauza fiec`rui concurent.”, a maipovestit prezentatorul.

Un decor senza]ional

Emisiunea va uimi [i printr-undecor spectaculos. Timp de maibine de o lun`, o echip` de aproa -pe 100 de oameni a lucrat pentruamenajarea platoului \n cadrulStudiourilor MediaPro din Buftea.Platoul are o scen` de sticl`, lu-minat` de leduri din interior,prima de acest gen din Rom~nia.Pentru amenajarea decorului aufost folosi]i 2 kilometri de leduri.

Noutatea adus` const` \nscaunele antrenorilor, care sevor roti de fiecare dat` c~ndace[tia vor selecta un concurentpentru echipa lor. Mecanismulde rotire [i func]ionare al aces-tora a fost creat de echipa de laMediaProStu dios.

Decorul ofer` [i un num`rfoarte mare de locuri celor careasist` la emisiune. |n fazaetapelor \nregistrate, 500 de oa-meni vor lua parte la film`ri,urm~nd ca la etapele live publiculs` numere 800 de oameni.

Spre deosebire de alte show-uri, decorul de la “Vocea Ro -m~niei” se va transforma cufie care etap`: audi]iile penev`zute, confruntarea [i etapelelive vor avea fiecare propriile ele-mente de decor.

Audi]iile pe nev`zute

|n perioada 2 - 5 august, \nStudiourile MediaPro, au avut loc„audi]iile pe nev`zute”. Con-curen]ii s-au prezentat nu \n fa]a,ci în spatele jura]ilor/antrenori, pecare au \ncercat s`-i impre-sioneze, astfel \nc~t s` apese pebuton [i s` doreasc` s`-i ia \nechipa lor. Afla]i cu spatele lascen`, cei patru au \ncercat s`g`seasc` cele mai bune voci, 12pentru fiecare antrenor, pe cares` le aduc` \n echipa lor [i s` lepreg`tesc` pentru etapele vi-itoare. Deoarece nivelul com-peti]iei a fost foarte ridicat, iarvocile incredibil de bune,antrenorii s-au v`zut nevoi]i s` fieextrem de selectivi [i s` \i aleag`doar pe cei mai buni dintre ceimai buni. Antrenorii ap`sau bu-toanele [i se \ntorceau doar \nmomentul \n care le pl`cea lanebunie o anumit` voce. Dac`mai mul]i erau de p`rere c` vocearespectiv` este remarcabil`, în-

Stop to shop 47

SpECial

cepea negocierea, iar aici interve-nea decizia concurentului, caretrebuia s`-[i aleag` antrenorul [isf`tuitorul pe care \l va avea petoat` durata concursului.

„Am voci exact cum mi le-amdorit”, a declarat Marius Moga lafinalul maratonului de audi]ii penev`zute. La fel de \nc~ntat era [iSmiley: „Show-ul `sta e ceva cutotul nou fa]` de tot ce s-a f`cutp~n` acum [i te prinde f`r`sc`pare. Am echipa cea mainebun`!”. Mai mult dec~t at~t,Smiley este foarte \ncrez`tor c`cel care va c~[tiga titlul de“Vocea Rom~niei” va fi un con-curent din echipa sa. |nc~ntatèste [i Loredana \n echipa c`reiase reg`sesc voci nemaipomenite,unele dintre ele adev`rate “dia-mante”, a[a cum le-a numit ea.La r~ndul sù, Horia Brenciu \[idore[te s` fie pentru echipa sa„un p`rinte activ!”. “Voi avea ofamilie de 12 arti[ti \n formare,c`reia va trebui s`-i dau tot ce-am\nv`]at eu \n anii de scen`. Primalec]ie va fi cea legat` de orgoliu!Cu c~t este mai mare, cu at~tcariera se mic[oreaz`!”, a punc-tat Brenciu.

|n final au fost alese 48 devoci care vor ajunge \nurm`toarea etap` a show-ului.Etapa “audi]iilor pe nev`zute” vadeschide “Vocea Rom~niei”, emi-siune ce urmeaz` s` fie difuzat`din septembrie la ProTV. |n celecinci edi]ii \nregistrate, telespec-tatorii vor asista la formareaechipelor pentru fiecare dintre ceipatru antrenori.

Text: Roxana Bichi[Foto: Paul Diaconu

48 Stop to shop

EvENimENt

C~nd pre[edintele SUA,Barack Obama, [i-a s`rb`torit\mplinirea v~rstei de 50 de ani,conform tradi]iei, cei mai aprecia]iarti[ti americani au fost invita]i s`participe la spectacolul privatprilejuit de aceast` ocazie. Artistainvitat` s` interpreteze „HappyBirthday Mr. President” a fost Jen-nifer Hudson. Pentru acest eveni-ment, c~nt`rea]a a ales s` poarte

rochia „Sophia”, creat` de de-signerul rom~n Maria LuciaHohan. Rochia a fost aleas` destilista personal` a artistei [i afost comandat` chiar \n Rom~nia."Am realizat aceast` rochie pem`surile actri]ei Jennifer Hudson,\n urma solicit`rii stilistei ei per-sonale.", a declarat Maria LuciaHohan.

Designer-ul m`rturise[te c` a

lucrat cu mare pl`cere, [tiind c`rochia va fi purtat` de actri]a carea interpretat rolul asistentei luiCarrie \n filmul „Sex & The City”.Mai mult, aceasta spune c` o ad-mira pe Jennifer Hudson \nc` dec~nd a v`zut presta]ia sa din„DreamGirls”, filmul pentru carea [i primit premiul Oscar, pentrucea mai bun` actri]` \ntr-un rol se-cundar.

by M

aria

Luc

ia H

ohan

„luxury

wear

for

urb

an d

ivas”

EvENimENt

cine este maria luciahohan?

Maria a studiat moda la Paris,\n cadrul L'Institutut SuperieurDes Arts Applique, design textil.Ulterior a lucrat pentru brand-uriprecum Krizia, ca \n 2004 s`lanseze prima sa colec]ie per-sonal` sub brandul MLH, \n Ro-mania. De cur~nd, Maria LuciaHohan a fost inclus` \n portofoliulcelui mai renumit concept storedin Paris - L'Eclaireur, precum [i\n portofoliul Luisa Via Roma, aldoilea cel mai mare fashion re-tailer de lux din lume, pe seg-mentul de online. Crea]iile saleau fost bine primite de presafrancez`, dar [i de presa ameri-can`.

Maria a intrat \n aten]ia aces-tora \n perioada de promovare afilmului „Black Swan”, colec]ia saincluz~nd o serie de rochi]e stilbalerin`, care au fost alese pen-tru numeroase pictoriale \n tem`.Mai mult, MLH a intrat pe listastili[tilor americani care lucreaz`pentru vedete „A list”, astfel c`rochiile sale au fost purtate devedete precum Selena Gomez [i

Jennifer Hudson sau de actri]aChelsea Kane, inclus` pe lista„best dressed” la MTV MusicAwards, dup` ce a purtat cuaceast` ocazie o rochie din nouacolec]ie MLH.

Creatoarea se reg`se[te peaceea[i list` de brand-uri cu toatemarile case de mod` din lume.Rochiile ei sunt expuse în cadrulmagazinului L'Eclaireur de pe Rued'Boissy Anglas, care ofer` îmbr` -c`minte pentru femei [i b`rba]i,precum [i accesorii pentru cas`.

Deschis în 1982, L'Eclaireurcelebreaz` trei decenii de pasi-une pentru mod` în acest an.Toate cele cinci magazine L'Ecla -ireur sunt diferite în ceea ceprive[te conceptul de design.

“Colec]ia de prim`var`/var`2011 a fost bine primit` de presafrancez`, fapt care ne-a adus înaten]ia pie]ei din Fran]a.”, a de-clarat Maria. „Este o onoare pen-tru brandul MLH s` fie prezent încel mai prestigios concept store,mai cu seam` c` L'Eclai reuralege s` prezinte de sig neri in-terna]ionali de renume, care suntprezen]i în cadrul Paris FashionWeek, poate cea mai important`

s`pt`mân` a modei”, a maiadùgat ea.

Mai mult dec~t at~t, prezen]adesigner-ului pe scena de la MTVMovie Awards 2011 a reprezentatun alt moment important încre[terea notoriet`]ii brand-uluiMLH. Actri]a Chelsea Kane a pur-tat în premier` la acest eveni-ment o rochie din colec]iatoamn`/iarn` 2011, ce s-a lansatoficial în luna august a acestui an.Actri]a a fost inclus` pe lista de"best dressed" a evenimentului.

Gustul succesului

Creatoarea românc` a fost in-clus` în editorialele de fashiondin edi]iile franceze ale publi -ca]iilor Citizen K, Jalouse, MarieClaire sau In Style. Dup` ce blogulCherry Blossom Girl a publicat oserie de materiale despre ate-lierul MLH, alte site-uri de fashionau preluat povestea [i colec]iileCasei, astfel c` francezii au des -coperit [i îndr`git marca MLH, iarnu m`rul de cititoare [i cump` r` -toare interna]ionale a ajuns lapeste 30.000 pe lun`.

Elena Dumitru

MLH – \n porto-

foliul L'Eclaireur,

cel mai vechi [i

renumit concept

store parizian.

Stop to shop 49

50 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!

{edi]a foto a fost realizat` cu sprijinul t&t ConsultinG dealer autorizat PanasonicMagazinul se g`se[te \n Unirea Shopping Center, la etajul 3, Corp Central.

rochiemAyshA

109,99 RON

Geant`BAtA

359,90 RON

PantofiBAtA

229,90 RON

PantofiBAtA

329,90 RONPantofimusette

197,40 RON

Pantofimusette

300,30 RON Geant`musette

679,20 RON

sacounissA

179,50 RON

Geant`musette

399,20 RON

rochiemAyshA

99,99 RON

rochieArdent550 RON

CordonArdent65 RON

inelmeli melo19,99 RON

Benti]`meli melo14,99 RON

Cerceimeli melo14,99 RON


Stop to shop 51

toShopShop ‘till you drop!

Panasonic lumix dmC-tZ20 – Obiectiv superangular LEICA DC cu Zoom Optic 16x; video Full HD;func]ie GPS încorporat`; compatibil fotografiere 3D; iA cu modul Intelligent Handheld Night Shot inclus

sacoumA dAme329 RON

Plicmusette

239,20 RON

Geantòtter

281 RON

Pantofiotter

299 RON

Pantofiotter

416 RON

Pantofiotter

599 RON

rochienissA

199,50 RON

Fust`mArio

239 RON

Fust`yokko80 RON

Bluz`yokko150 RON

sacoumArio

429 RON






52 Stop to shop

Shop ‘till you drop!toShop


Plicmusette

sacouBsB

537 RON

PantofiBAtA

379,90 RON

Bluz`mA dAme129 RON

PantaloninissA

199,50 RON

PardesiumAyshA

259,99 RON

Pantofimusette

349,30 RON

Pantofimusette

279,30 RON

Geantòtter

269 RON

Pantofiotter

649 RON

Accesorii p`rmeli melo

9,99 RON


Bro[`meli melo19,99 RON



Stop to shop 53



C`ma[`CAvAliere249,90 RON

CostumCAvAliere

1.199,90 RON

Cravat`CAvAliere69,90 RON

Cravat`BiGotti90 RON

Cravat`BiGotti90 RON

CureaBiGotti190 RON

C`ma[`BiGotti250 RON

Pantofiotter

396 RON

PantofiBAtA

359,90 RON

Geantòtter

509 RON

54 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!


Pantofiotter

579 RON

sacouBiGotti345 RON

PantaloniesPAnsivo89,90 RON

tricouesPAnsivo59,90 RON

C`ma[`BiGotti250 RON

PantofiBAtA

329,90 RON

PantofiBAtA

239,90 RON

PantofiBAtA

299,90 RON

Geant`BAtA

159,90 RON

Stop to shop 55



Pantofiotter

201 RON

Pantofiotter

374 RON

Pantofiotter

314 RON

sacouesPAnsivo149,90 RON

BlugiesPAnsivo139,90 RON

C`ma[èsPAnsivo89,90 RON

e[arf`CAvAliere99,90 RON

C`ma[`CAvAliere279,90 RON

sacouCAvAliere399,90 RON

56 Stop to shop

iStoria bijutEriilor

Bijuteriile Familiei romanov (ii)

urma[ii }arinei, pasiune comun`

Fiul Ecaterinei, Paul I, a con-tinuat s` umple “Camera de Dia-mant”, astfel c` multe dintrepiese apar]in at~t lui, c~t [iso]iei sale, |mp`r`teasa MariaFeodorovna. Printre acestea,acul de cravat` cu diamant al-bastru, care la origini a fost uninel. Diamantul se crede a fi oparte dintr-un diamant din se co -lul XVIII, care a apar]inut Fa mi lieiRegale Franceze. Dup` Revo lu]iadin Fran]a, piatra a disp`rut [i afost tìat` \n dou`, pierz~ndaproape 20 de carate. Acest dia-mant de 7.6 carate se pare cèste una din cele dou` buc`]i.Faimosul “Le Tavernier” a fostredenumit dup` tìetura final`,purt~nd acum numele de “Dia-mantul Hope”. Poate fi v`zut \nWashington, la “Museum of Na -tural History, Smothsonian Insti-tution”.

Alexandru I a \mbog`]it colec -]ia Romanovilor cu multe pieseimpresionante. Cel mai faimoseste ''The Portrait Diamond''. Eldateaz` din 1820. Se spune cèste cel mai mare diamant dinlume montat intact, tìetura fiindrealizat` doar \n lateralele sale[i \n partea de montur`, su -prafa]a sa fiind plat`. C~nt`re[te27 de carate. Asemeni unuigeam, el acoper` un portret \nminiatur` al lui Alexandru I [ieste montat pe o br`]ar` din aur,ornat` cu filde[ [i finisat` prinemailare. Tìetura diamantelorportert este de origine indian` [idateaz` din antichitate. Diaman-

Stop to shop 57


tul este tìat sub o form` sub]ireca o dal`, cu multe forme precumcele rectangulare, p`trate, etc.,av~nd o suprafa]` sus poli[at`,una mai joas` [i fa]ete simple pelaterale. Diamantele care se folo -seau pentru a acoperi picturi \nminiatur` au ajuns s` fie cunos-cute ca “portrete de diamant”.

Printre piesele celebre din tim-pul domniei ]arului Nicolae I senum`r` “Diamantul Shah” [ialexandritele. Diamantul Sahahare 88.7 carate, o suprafa]`plan`, este de culoare galben` [iposed` o inscrip]ie \n arab` cunumele a trei fo[ti domnitori ai In-diei [i Persiei. El i-a fost oferit]arului \n 1829 de c`tre Fath AliShah, conduc`tor al Iranului [imembru al familiei Qajar.

Nicolae I a adus Fondului [i ocolec]ie de 10 pietre pre]ioasedure [i poli[ate, denumite alexan-drite. Acestea au fost descoperite\n Mun]ii Urali \n 1831, fiind de -numite dup` prin]ul Alexandru, fiulcel mare al ]arului Nicolae I. Ca -racteristica unic` a acestor pietreconst` \n abilitatea de a-[ischimba culoarea. |n lumina zileipiatra este verde sau verde-

alb`strui, pentru ca la lumina in-candescent` s` devin` ro[ie [iro[u purpuriu. Alexandrita a fostpiatra na]ional` a Rusiei }ariste,mai ales c` verde [i ro[u sunt cu-lori ale steagului rusesc.

}arul a depus \n Fond [i unset de “Butoni Pave”. Ei au 10diamante de 9 carate, fiecare\nconjurate de mici trandafiri.

Parte din bijuterii au apar]inutso]iei sale, Maria Feodorovna.Cea mai faimoas` era diadema|mp`r`tesei. Ea fusese realizat`\n Sankt Petersburg [i era subforma unor frunze de laur [i spicede gr~u, din diamante [i aur.

Fuse se \ncredin]at` Fondului\n 1828, \ns` guvernul rus av~ndut-o \n 1927. |n prezent, afost realizat` o reproducere.

Alexandru II nu s-a l`sat niciel mai prejos. Iubea bijuteriile [i af`cut tot posibilul s` men]in`tradi]ia familiei. Din perioada saexist` o bro[` spectaculoas` cuun safir ca [i pies` central`, c~n -t`rind mai mult de 260 de ca rate.}arul i-a cump`rat-o so]iei sale,Maria Alexandrovna. Dup` moar -tea lui, bijuteria a devenit o br` -]ar`, creat` pentru v`duv`. A fost

lucrat` \n stil neo-gotic, con ]i n~ndportretul lui Alexandru montat \ntr-un diamant de 27 de carate.

Bro[a cu safir Ceylon, c~nt` -rind peste 260 de carate, a fostcump`rat` din Londra, \n 1862,de ]arul \nsu[i tot pentru con-soart`. Montura circular` din aur[i argint este brodat` cu dia-mante robuste care c~nt`resc \ntotal 56 de carate. Ea a fostadùgat` Fondului \n 1882.

Maria Alexandrovna a primitfoarte multe bijuterii din parteaso]ului sù. Cadourile pre]ioase i-au fost oferite cu ocazia c`s`to-riei, a \ncoron`rii [i a anivers`riicelor 250 de ani de la \nfin]areaCasei Romanov. |ns`, ea a primit[i multe cadouri cu ocazii semi-for male cum ar fi na[tereamo[teni torului sau anivers`rilec`sniciei.

Prima dintre bijuterii a fost omic` bro[` ce avea montat unmagnific [i rar diamant verde de22,50 carate. Era o piatr` anticìndian`, bijuteria av~nd gravat pespate: “16 aprilie 1841” (datanun]ii ei).

Printre bijuteriile sale se mainum`r` [i “Dévant de Corsage”,cu smarald de 40 carate, safir de17 carate, dou` pietre de topaz [idou` diamante de 5 [i 4,5carate.

|ntr-un tablou al artistuluiMakarov, ]arina poart` c~teva din-tre piesele ce se reg`sesc \n Fon-dul de Diamant. Tradi]ionala sa“Kokoshnik” (parura ruseasc`)are 12 butoni de diamant, denu -mi]i [i “Butonii Pavé” ai Ecaterineia II-a. Ace[tia au gravat` greu-tatea diamantelor [i data “1764”

58 Stop to shop


pe spate. Cele mai mari dou`pietre c~nt`resc 7 carate fiecare.6 dintre ace[ti butoni au fostv~ndu]i \n 1927 la un pre] careazi este echivalent cu 580.000de Euro. Au fost achizi]iona]i deFourres.

Exist` o pictur` portret din1874, \n care fiica lui Alexandru IIpoart` safire imperiale. Ea s-ac`s`torit cu Ducele de Edinburgh,fiul Reginei Victoria a Angliei.|ntruc~t Regina nu a putut luaparte la nunta celor doi, a ordonats` fie realizat un porter al Mariei,ocazie cu care celebrele bijuteriiau fost imortalizate. Ea aparepurt~nd un colier cu diamante [isafire, lucrat \n stil rusesc demae[trii bijutieri. Unul dintresafire are 15.50 carate, iar cele414 diamante au 204 carate, celmai mare fiind de 4 carate. Maimult, exist` [i 1.050 de trandafiridin diamant de 7 carate. Aceast`pies` a fost realizat` \n jurul anu-lui 1805, \n perioada luiNapoleon, atunci c~nd colierelede mari dimensiuni erau \n vog`.

Fondul cu bijuterii celebre leinclude [i pe cele care auapar]inut Mariei Pavlovna. MareaDucesa Pavlovna a devenit o

figur`-cheie \n istoria Rusiei dup`c`s`toria cu Marele Duce Vla di -mir Alexandrovich al Rusiei, fiul]arului Alexandru II [i al MarieiAle xandrovna. Ducesa era fai moa -s` pentru bijuteriile sale. Se spu -ne c` ar fi cheltuit anual peste 1milion de franci de aur pe bijuterii.

|ntr-un portret este \nf`]i[at`purt~ndu-[i faimoasa diadem` cusafire [i diamante, lucrat` deCartier \n 1909. Au fost folositesafire ale Familiei, montate \ntr-ocoroni]` de diamante Cartier.Safirul central are 137.20 carate[i a fost montat la \nceput la obro[`. Este \nconjurat de 6 safire,pe o montur` cu diamante dindota |mp`r`tesei Alexandra Feo -do rovna, so]ia lui Nicolae I. Mait~rziu, aceast` parur` i-a apar -]inut nepoatei sale, Regina Mariaa Rom~niei. Maria a cum p`rat-ode la Pavlovna, pentru ca \n 1948s` ajung` \n posesia CaseiCartier, v~ndut` fiind de prin]esaIleana, fiica Reginei Maria. Bro[adin portret este tot opera Cartier,realizat` din pietre vechi ale Fa -miliei. A fost creat` \n 1910.

C~nd a p`r`sit Sankt Peters-burg \n 1917, Pavlovna a ascunsbijuteriile \ntr-un loc secret din

Palatul Vladimir. Bol[evicii nu aureu[it s` le descopere, iar fiulducesei, Boris, ajutat de AlbertStopford, un agent secret britanic,[i de un prieten de familie,Ducele Georgi, a reu[it s` le re-cupereze. Ele au ajuns la Cartier,\ntr-o geant` diplomatic`. Cartierle-a arhivat [i fotografiat, iar dup`moartea ducesei \n 1920, ele auintrat \n posesia copiilor acesteia.Marele Duce Kyrill a primit per-lele, Marele Duce Boris sma ral -dele, Marele Duce Andreiru bi ne le, iar Marea Ducesa Elenadiamantele.

Dintre piesele celebre ale Fon-dului mai amintim: SamaraldulColumbian de 136.25 carate, cer-cei cu diamante [i rubine [i o di-adem` din secolul XVIII, f`cut` decreatorii ru[i \n 1760 cu model deghirland` floral` \ncercuit` de al-bine. Diadema, unic` \n lume,este \nso]it` de o pereche de cer-cei modela]i tot sub form` de al-bine.

celebrele ou` Fabergé

Pentru familia Romanov aufost realizate 57 de astfel decrea]ii, adev`rate opere de art`,bijuterii de o valoare inestimabil`.

Ou`le Fabergé \ncep s` fie \nvog` \n 1820, \n timpul domnieilui Alexandru I. Povestea lor de-buteaz` cu bijutierul rus PeterCarl Fabergé. El a creat “ou`le dePa[ti”, denumite “Kelch hen Egs”sau “Fabergé Egg”. Primul ou afost un cadou al lui AlexanderKelch pentru so]ia sa, BarbaraKelch Bazanova. Oul este o biju-

Stop to shop 59


terie \n sine, cu pietre fine [i olucr`tur` de excep]ie. Con]ine [iun portret de diamant ce ilus-treaz` anul 1898, c~nd a fostcreat. Mai are [i portretul ]aruluiNicolae II, lucrat \n diamant [i\nconjurat de alte mici diamante.

Fabergé nu a vrut s` se limi -teze la tehnica din secolul XIX,motiv pentru care dac` nu existalucr`torii sì trebuia s` inventezemetoda. Fabricarea pieselor duraaproape un an [i presupunea de-talii extreme, \ncep~nd cu schi]a[i termin~nd cu ultima finisare amonturii pietrelor. Se folosea unproces complicat de emailare,care nu poate fi reprodus nici \nzilele noastre. |n fapt, CasaFabergé [i-a \ngropat documen -tele, asftel c` formulele [i tehni-cile de realizare sunt pierdute.

|n 1885, Fabergé devine“Furnizor al Cur]ii Regale a Ma-jest`]ii Sale”. Fascinat fiind decalitatea crea]iilor, }arul Alexan-dru III [i so]ia lui, Maria Fyodor-ovna, au decis s` \i \ncredin]ezeacest contract. Prima comand` afost Oul de Pa[ti dedicat ]arinei.|n total au fost create 10 astfel de

ou`, \ns` trei sunt disp`rute. De atunci, ori de c~te ori

c`l`toreau, ]arii aveau valize plinede cadouri marca Fabergé. |nacest mod, finele crea]ii au ajuns\n toate col]urile lumii. |n 1896,c~nd a fost \ncoronat }arul Nico-lae II, aproape toate cadourileerau crea]ii Fabergé.

Fabergé ]inea schi]a oului se-cret` chiar [i fa]` de ]ar. Acesteou` deveniser` subiect dediscu]ie, lumea \ntreb~ndu-se cesurpriz` va exista \n crea]ia biju-tierului. La \ntrebarea direct` a]arului, Fabergé r`spundea umil:“Maiestatea Voastr` va fi satis -f`cut`”. Astfel c` surpriza din ou`devenise cel mai bine p`strat se-cret de la Sankt Petersburg. C~ndoul era gata, era prezentat }aru-lui de Fabergé \nsu[i.

Oul cu 12 monograme (1895)a fost primul pe care ]arul Nicolael-a d`ruit mamei sale. Au urmat:“Oul Rosebudd” pentru Alexan-dra, noua ]arin`, “Oul |ncoron`rii”(1897), la \ncoronarea lui Nicolae[i Alexandra, [i multe altele, toatecu pietre pre]ioase [i cu surprizedemne de fe]ele regale.

De exeplu, "Oul celei de-a 15-a Anivers`ri" a fost oferit de Nico-lae II consoartei AlexandraFyodorovna cu ocazia Pa[telui din1911, comemor~nd a 15 aniver-sare de la \ncoronarea lor. Acestou era unul dintre cele mai elabo-rate, cu carcasa divizat` \n 18panouri, cu borduri realizate dinfrunze verzi din email. 16 dintrepanouri au 16 miniaturi dintrecare 7 sunt mini portrete ale Fa -mi liei Imperiale, cu \ncadrare dindiamante. Celelalte 9 minaturisunt 9 scene istorice din timpuldomniei lui Nicolae II. Cele 2panouri r`mase con]in 2 formeovale care au diamante pe mar-gini [i care con]in \nscri[i anii1894 – c`s`toria dintre Nicolae [iAlexandra [i 1911 – anul celei de-a 15-a anivers`ri. Partea de susa oului are monograma AlexandreiFyodorovna, acoperit` de unportret de diamant \ncadrat dediamante. Partea de jos cuprindeun diamant \nconjurat \n montur`de alte diamante. Oul estesus]inut de un stativ din aur cutrei picioare.

Roxana Bichi[

60 Stop to shop

From thE hiStory oF…

DIN PASIUNE PENTRU CEASURIDoXa

|ntr-o familie srac cu 13 copii, din Le Locle, sena[te George Ducommun.La vrsta de numai 12 anidevine ucenic \ntr-o uni-tate specializat pe inse -ra rea mecanismelor deceas. La 20 de ani \ncepeo afacere ce presupunearepararea ceasurilor. |[i sus]ine cu greu busi-ness-ul, deoarece eranevoit s parcurg zilnic,pe jos, 10 kilometri pnla Chaux-de-Fonds pentrua livra produsele personal.|ns, pasiunea pentru ceasuri este att de mare\nct nici un impedimentnu \l putea opri. Anul1889 este momentul caremarcheaz construc]iafabricii DOXA \n Le Locle,Elve]ia, sub numele de“Georges Ducommun Fabriaue Doxa”. Iar dinacest moment Doxa faceistorie.„Stop To Shop” [i B&B Collection v prezint isto-ria unui brand deexcep]ie: DOXA.Roxana Bichi[

Stop to shop 61


Prin munc` [i talent, GeorgeDucommun a reu[it nu doar s`pun` bazele propriei afaceri, dars` cunoasc` [i oameni importan]idin \ntreaga lume. Astfel c` la\nceputul secolului XX, mai exact\n anul 1902, un ceas Doxa faceistorie. |ntruc~t Ducommun \lcuno[tea pe prin]ul GeorgeValentin Bibescu din Rom~nia, i-af`cut cadou un ceas de buzunar.C~nd prin]ul s-a \ncumetat s` sta-bileasc` recordul de a parcurgecu ma[ina sa, un model Buick,distan]a Geneva –Bucures]i \n

doar 73 de ore [i 45 de minute,cronometrul folosit pentru sta-bilirea timpului a fost exact cea-sul de buzunar Doxa d`ruit deDucommun.

Patru ani mai t~rziu, DOXAprime[te o medalie de aur la „Ex-pozi]ia Interna]ional`” de la Mi-lano. |n 1908 este patentatpri mul ceas cu mecanism cu re -zer v` de energie de 8 zile.

Anul 1910 reprezint` momen-tul \n care brand-ul DOXA este\nregistrat iar fabrica este rede -numit` “Doxa Watch Factory”.

Conform cererii de \nregistrare abrand-ului, compania poate pro-duce toate componentele unuiceas.

La un an distan]`, Doxa a in-trodus ceasurile cu mecanismele8-days (cu o rezerv` de energie de8 zile). Aproape peste tot \n lumeacestea erau folosite de c`trepersonalul din domeniul feroviardrept standard orar.

|n 1912, George Ducommuncump`r` proprietatea Château deMonts, situat` pe dealurile din LeLocle.

George Ducommun, fondatorul mrcii “DOXA”

Château de Monts

Linie de produc]ie la“Georges Ducommun Fabriaue Doxa”l

|n 1921, un model Doxa afost ales de compania autoBugatti ca ceas de bord. Dinacest moment, marca a r`masasociat` \n istorie cu recorduride vitez` auto, dar [i drept cro -no metror pentru dirijabile Zep-pelin, submarine sau avioane.Brand-ul elve]ian a fost prezent\n Primul [i Al Doilea R`zboiMondial.

Lui George Ducommun \isunt recunoscute meritele [iaportul \n industria ceasurilor [iprin faptul c` \n 1925 este alesVicepre[e dinte al „Grupului In-terna]ional de Orologerie” [iPre[edinte al „Asocia]iei Elve -]iene Orologere” din cadrul „Ex-pozi]iei Inter na ]ionale de ArteDecorative” de la Paris. Doxa

este membru al juriului.|n 1944, fabrica este rede -

numit` „Manufacture des Mon-tres DOXA”, fiind lansat primulceas de m~n` cu secundar cese oprea la fiecare secund`,spre deosebire de ceasurilemecanice de atunci care aveauo mi[care constant` a secun-darului.

DOXA lanseaz` \n 1957colec]ia „DOXA Grafic”, al c`reistil elegant [i simplu a fost in-spirat de curentul Bauhaus, cu oform` p`trat`, inovatoare pentruacea perioad` c~nd forma ro-tund` predomina. Colec]ia \nre -gistreaz` un succes remarcabil,primind o diplom` pentru cea de-a 25-a paricipare \n cadrul T~rgu-lui de la Basel.

Colec]ii: Tradition

royal

california

Trofeo

Grafic

Quadro ii

Tc

vintage


62 Stop to shop

Gru

paj f

oto

pus

la d

ispo

zi]ie

de

B&

B C

olle

ctio

n

De asemenea, companiaprime[te o diplom` din partea„Clubului de Publicitate” de laLaussane pentru standul de lat~rgul din acela[i ora[.

|n 1967, Doxa lanseaz`colec]ia de ceasuri SUB cu ca -dran portocaliu, care a dus la unfel de „orangemania”, culoareadevenind un simbol al ceasurilorpentru scufund`ri.

Familia Jenny, cunoscut` \nlumea oroleger` elve]ian` depatru genera]ii, achizi]ioneaz`DOXA \n 1997.

Sediul este transferat la Bienne, \n Elve]ia.

|n acela[i an, „AcademiaTehnic` Militar`” din Bucure[tia oferit ceasuri Doxa celor maibuni studen]i absolven]i,

relu~nd astfel o veche tradi]ie aAcademiei.

Ast`zi, \n Muzeul „NicolaeSimache” din Ploie[ti se poateadmira o colec]ie de ceasuriDoxa, printre care unele edi]iilimitate, ceasuri ce au gravate,de exemplu, o locomotiv` cuaburi, un jocheu sau scene dev~n`toare.

Multe dintre ceasurile dinacest muzeu au apar]inut unorpersonalit`]i din lumea cultural`sau politic` rom~neasc`.

La 120 de ani de la fondareaDOXA, brand-ul a lansat ocolec]ie special`, „Château desMonts”, drept omagiu adusanivers`rii. Cu aceasta ocazieeste lansat` [i cartea „DOXA1889”.

Caracteristiciceasuri: Geam safir cristal an-tireflex / cadran Mop carcas` din o]el ino -xi dabil, titan, cu diaman -te la anumite modele curea din piele

Br`]ar` o]el inoxi da -bil sau titan Mecanismele suntquartz, mecanice [i au-toma tice: ronda, eTa,dubois dépraz, Sellita,iSa Func]ii: cronograf,tahimetru, fazele lunii,regulator rezisten]` la ap`: 5 bari, 10 bari

Stop to shop 63


bEauty Shop

64 Stop to shop

DAVIDOFF

CHAMPION

ENERGY

Dinamic`, \ndr`zneal` [i putere.

Astfel se define[te un campion.

CAMPION ENERGY tonific`

masculinitatea intens` dat` de

Champion Clasic, cu ajutorul

esen]elor de lemn [i mu[chi de

p`dure ce sunt combinate cu

un aport vibrant de note

proaspete [i cedru.

Aten]ie! Creeaz` dependen]`!

CK ONE SHOCKParfumul momentelor c~nd nu vrei s` mai \mpar]i nimic. O crea]ie \ndr`znea]` [i rebel` de la Calvin Klein.CK ONE SHOCK pentru EA [i EL se adreseaz` nevoii tinerilor de a-[i defini identitatea, de a c~[tiga \ncredere [i de a seexprima \ntr-un stil unic, surprinz`tor.Stinge lumina, d` volumul la maxim, ac]ioneaz` conform instinctelor…

MARC JACOBS – OH LOLACu Dakota Fanning ca [i imagine, noul parfum semnat MarcJacobs, “Oh, Lola!”, \ntruchipeaz` o fat` jucù[`, \ncrez`toare,cu o personalitate spontan`. Piramida olfactiv` are nota ini]ial` dat` de bujori, nota carac-teristic` este format` din fr`gu]e [i pere, iar nota final`con]ine vanilie.

Produsele sunt disponibile [n Magazinul Kendra din unirea shopping center

GEL DE DU{Bucura]i-v` de spuma fin` [i aromat` aacestui gel de du[. O textur` revigo-rant`, care v` \nv`luie cu notele salearomate, cu accente de var`. Baza decur`]are de origine vegetal` ofer`pielii catifelare [i parfum subtil.• pH neutru pentru piele.

• Formul` biodegradabil`.• Flacon reciclabil 200 ml. (9,9 RON)

DEODORANT

ROLL-ON ANTI-

PERSPIRANT

Reg`si]i printr-un gest protector zil-

nic prospe]imea aromat` a Lavandei

din Provence. Acest deodorant, f`r`

alcool, v` garanteaz` eficacitatea

anti-perspirant` activ` timp de 24

de ore. • F`r` alcool. • Testat sub control dermatologic.

• Flacon reciclabil 50 ml. (14,9 RON)

S~PUN GELPENTRU

MÅINICur`]` delicat m~inile,

gra]ie bazei sale de originevegetal`. Textura sa revigo-

rant` se transform` \ntr-ospum` fin`, cu note aro-

mate de Lavand` dinProvence, oferind m~inilor

parfum subtil.• pH neutru pentru piele.• Formul` biodegradabil`.• Flacon reciclabil 200 ml.

(11,9 RON)

Stop to shop 65

Yves Rocher prezint`:

Prospe]imea aromat` a Lavandei din

Provence. Noutate Jardins du

Monde.

bEauty Shop

Produsele se g`sesc [n magazinele Yves rocher din unirea shopping center.

66 Stop to shop

S+N+tatE

Societatea \n care trìm, rit-mul haotic al acesteia [i mediul\nconjur`tor sunt doar c~tevaexem ple pe care le eviden]iematunci c~nd vorbim despre pro -blemele de ordin mintal ale oa-menilor.

Din ce \n ce mai des auzimvorbindu-se despre “tulburari psi-hice”, \ns` acest termen genericnu reliefeaz` nici pe departe pro-funzimea \n sine a bolii. Estetragic c~nd ne g~ndim c` peste400 de milioane de oameni din\ntreaga lume, conform unuistudiu realizat de americani, seconfrunt` cu probleme mentale.

Mai grav este, \ns`, c` mareparte dintre ei nici m`car nu be-n e ficiaz` de un tratament cores -

punz`tor. Asta se \nt~mpl` \nspecial \n regiunile s`r`c`cioaseale Globului, fondurile acordate\n asemenea cazuri fiind insufi-ciente [i derizorii.

Mai mult dec~t at~t, este im-portant de re]inut pentru toat`lumea c` starea mental` a uneipersoane, indiferent de condi]iasocial` a acesteia, ar trebui s`fie o component` integral`, in-separabil` s`n`t`]ii publice.

“Mens sana in corpore sano”

Termenul de „boal`”, con-form dic]ionarului, se define[teca „modificare organic` saufunc]ional` a echilibrului normalal organismului; proces patologic

Despre tulbur`rile

psihice “la mod`”

ai grij` de tine!

Stop to shop 67

CoNCurSS

trict

mas

culin

!Trends by AdinaBuzatu [i RevistaStop to Shop teinvit` la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 21 septembrie2011, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 par-fumuri TRENDS byADINA BUZATU!

Ce nuan]e recomand`domnilor AdinaBuzatu, pentrusezonul detoamn`?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

68 Stop to shop

S+N+tatE

care afecteaz` organismul; ma -la die, afec]iune, bete[ug.". |nceea ce prive[te termenul de„psihic”, tot dic]ionarul ne ex-plic`: „form` specific` de re-flectare a realit`]ii, produs` deactivitatea sistemului nervos [iprezent` la animalele superioa -re; totalitatea fenomenelor [ipro ceselor proprii acestei re-flect`ri; structur` sufleteasc`proprie unui individ".

Compilând cele dou` defini]iiam putea trage concluzia c`boala psihic` este o modificareorganic` sau func]ional`, princare se deformeaz` forma spe-cific` de reflectare a realit`]ii\ncon ju r`toare produs` de acti -vitatea sistemului nervos [i, princare, se schimb` structura su-fleteasc` a unui individ.

A[adar, printre cele mair`sp~ndite afec]iuni mentale lanivel global, cu care se confrunt`majoritatea celor suferinzi, senum`r` atacurile de panic`,cleptomania, depresia, fobiilespecifice, anorexia nervoas`, in-somnia primar`, tulbur`ri acutede stres, narcolepsia, piroma-nia, somnambulismul, tulbur`rischizofrenice, sindromul As-perger, tulbur`ri post-traumatice,tulbur`ri bipolare (maniaco-de-presive), anxietatea, bulimia,delir, tulbur`ri de personalitate,tulbur`ri iluzionale, tulbur`ri ob-sesiv-convulsive, tul bu r`ri deconversie, tulbur`ri legate deconsumul de amfetamine, sub-stan]e halucinogene, etc.

Toate acestea [i multe altelesunt principalele cauze \n pro-ducerea de st`ri nervoase

asupra unei persoane. Cu toateacestea, o parte considerabil`dintre aceia care se confrunt` cuastfel de probleme nu este in-teresat` s` se trateze, ne[tiindc` agravarea bolii poate conducelent c`tre finalul vie]ii sau, mairù, poate daun` grav persoa -nelor cu care interac]ioneaz`.

depresia – „boalapsihic` a secolului”

Aceast` dereglare se carac-terizeaz` printr-o dispozi]ie de-presiv`, pierderea intereselor [ia bucuriilor [i o reducere a ener -giei, ce poate conduce la o fati-gabilitate cresc~nd` [i la oactivitate diminuat`. |n ultimiiani, datorit` structurii sociale,tot mai multe persoane apeleaz`la doctori psihologi acuz~nd di-verse st`ri inexplicabile, pentrucomportamentul [i st`rile depre-sive cu care se lupt`. Putemafirma c` ace[tia sunt un cazfericit, \ntruc~t au concluzionatei \n[i[i incapacitatea de a ges-tiona o problem` de ordin psihic.

Printre cele mai frecventesimptome ale depresiei amintim:triste]e, tensiune anxioas`,nelini[te interioar`, impresia c`nu mai po]i avea sentimente,g~ndire \nceat` [i obositoare,g~ndire \n cerc vicios, obsesii, in-hibi]ie a voin]ei, incapacitateade a lua o hot`r~re, postur`g~rbovit`, mi[c`ri lente, voce[optit` [i monoton`, obosealàccentuat` dup` un efort mic,reducerea capacit`]ii de concen-trare [i a aten]iei, reducerea sti -mei [i a \ncrederii de sine, ideide vi nov`]ie [i lipsa de valoa re,

10 sfaturi pen-tru evitareatulbur`rilormentale!

1Sus]inerea social` – comu-nicarea [i “terapia primar`”

\n acordarea suportului moral\n cazul persoanelor care seconfrunt` cu astfel de pro -bleme.

2Gestionarea individual` aproblemei \n sine – o teh -

nic` de rezolvare destul derapid`, prin \ncercarea de aie[i singur din situa]ia ap` rut`.Un exemplu \n acest sens esteun control de rutin` la doctorulpsiholog sau psihoterapeut.

3Evita]i, pe c~t posibil, unmediu \n care nu v` sim]i]i

confortabil cu sine.

4Respecta]i orele de somn [ide mas`! Orice dereglare \n

acest sens v` poate dùnas`n`t`]ii.

S+N+tatE

vi zi une trist` [i pesimist` asupraviitorului, idei sau acte de auto-v`t`mare sau suicid, somn per-turbat (mai frecvent insomnii),apetit diminuat, anxie ta te, sufe -rin]` [i agita]ie psi ho-mo torie, ir-itabilitate, consum excesiv dealcool, comportament histrionic,exacerbarea simptomelor fobicesau obsesionale pre exis ten tesau exacerbarea preocup`rilorhi po con driace. |n aceste cazuri,pentru a stabili corect diagnosti -cul, este necesar` o perioad` decel pu]in trei s`pt`m~ni, dar, \nsitua]ii excep]ionale – severe –,pot fi acceptate perioade detimp mai scurte.

Mai mult dec~t at~t, trebuies` [tim c` depresia poate sàpar` \n via]a oricui, indiferentde v~rst`. Conform unor studiide profil, o persoan` din cinci va

suferi de aceast` tulburare la unmoment dat, pe parcursul vie]ii.

Ca form` de tratament, de-presia este tratat` cu succes cuconsiliere specific`, medica]ieantidepresiv` sau un colaj \ntrecele dou`.

De cele mai multe ori, per-soanele suferinde pot fi tratatef`r` spitalizare, dar, \n cazurimai grave, internarea \n spitalpoate deveni o necesitate.

|n felul acesta, dac` suferi]ide o form` u[oar` a depresiei,pute]i fi diagnosticat [i tratatchiar [i de c`tre medicul de fa -milie \mpreun` cu un psihotera -peut sau un psiholog. |n caz càfec]iunea nu r`spunde la trata-mentul indicat, un medic spe-cializat \n tratarea bolilor mintalear putea fi de ajutor.

Elena Dumitru

5|ncerca]i s` nu face]i ex-cese [i nu v` expune]i mai

mult dec~t este cazul \nsitua]ii care v` dep`[esc ca-pacitatea fizic` [i psihic`.

6Vorbi]i deschis cu per-soanele apropiate, atunci

c~nd se ive[te o problem` pecare nu pute]i s` o gestiona]isingur.

7G`si]i metode de relaxareconform personalit`]ii fiec` -

ruia [i face]i mi[care \n fiecarezi!

8Deta[a]i-v` de problemelecelor din jur [i judeca]i la

rece pentru dumneavoastr`!

9Nu \ncerca]i s` v` dep`[i]ilimitele, riscul de a v` “lovi”

este \nzecit!

10L`sa]i-v` mintea [i sufle-tul libere [i nu v` \nc`r -

ca]i cu lucruri nefolositoare [idùn`toare!

Stop to shop 69

Conform unorstudii de profil, o

persoan` dincinci va suferi de

depresie la unmoment dat, peparcursul vie]ii.

casa

70 Stop to shop

about…

JeaN paul GaulTierPOVESTEA EI. POVESTEA LUI. BY…

Ucenic al lui Pierre Cardin,Jean Pau l Gau ltier a com-binat cu succes opusuri le,a amesteca t sti lur i le,folosindu-le ca ingredientepentru lucrr i strlucite,pline de crea]ie [i liber-ta te. De la apari]ia sa pescena modei, creatoru l areinventa t elegan]a scu-fundndu-se \n cu lturapopu la r. Pentru Gau ltier, ce sepotr ive[te \n mod esteperfect [i \n universu lpa rfumeriei. Pa rfumuri lesale sunt unice din punctde vedere olfactiv, sedu -c toa re, da r foa rte binestructurate, provocatoare[i foa rte dor ite. Fieca resticl [i a rom svr[escaceea[i art ca dantela [idenimu l \n fieca re pre -zen ta re pe podium. “Stop To Shop” [i Kendrav prezint povesteaunor a rome unice, marcaGau ltier.

"Nu a[tepta

ca totul s`

vin` de la

sine, orice

este posibil!”J.P. Gaultier

about…

ea: classiQue

Iube[te Jean Paul femeile?Chiar mai mult: este feminist!Viziunea lui despre femei estescris` cu un mare F: albe, negresau mulatre, cu forme unduite;femei c`rora nu le pas` decli[ee, ci doar de fragilitatea lor.

Arom` a femeii fatale, “Clas-sique” mixeaz` stiluri, inventea -z` o div` cu forme vo lup toase,eviden]iate de corsetul satinat.O tenta]ie carnal` cu piele dem`tase, seduc`toare [i moalela atingere.

Apa de Toalet`, capitolul de\nceput, amestec` flori, condi-mente [i ghimbir (trandafir,neroli [i iasomie). Opulen]adevine eviden]`. Notele de v~rf[i de inim` erup, se amestec`[i captiveaz`. Vanilia ]ese oman tie pudrat` ce \mbrac` cati -felatul lemn de chilimbar.

Iar c~nd creeaz` arome,Gaultier se joac`. Variaz` teme -le, cu diferen]e evidente. Astfel,Venus a devenit Minerva, vampasuprem` care poart` o armur`dantelat` de cupru. O femeieputernic`, f`cut` s` fie un sex-simbol, periculos de senzual`.

Orhideea i-a luat locul porto-calei am`rui, mai suav`, maimisterioas`. Este mai mult`vanilie, ca un contrapunct lafinal care r`m~ne aproape ne -schim bat (doar nota lemnoas` afost u[or retu[at`).

Efectul este profund [i\nc~nt`tor. “Classique Apa deParfum” a fost conceput pentrua face femeile s` se \ndr`gos -teas c` de el.

Sticla, pe jum`tate \nghe ]a -t`, pe jum`tate transparent`,\ntrupeaz` corpul unei femeip~n` \n cel mai mic detaliu.Odat` lansat`, a intrat \n r~ndulmarilor clasici.

el: le male

Jean Paul Gaultier amestec`sexele. Estompeaz` grani]ele,se amuz` pe seama ideilor pre-concepute. B`rbatul sù estefoarte sentimental [i un falsbìat rù. 100% \nc~nt`tor [ifoarte viril este absolut nebundup` gemenii lui, dublurile salefeminine.

Din punct de vedere olfactivavem o adev`rat` revo lu]ie. La-vanda [i menta, care sereg`sesc \n aromele tradi]ionale

pentru b`rba]ii virili, se ames -tec` cu moliciunea portocalei [icu cremozitatea vaniliei. Miro-denii (cardamom, scor]i [oa r` [ichimen), lemn (sandal [i cedru)plus o pic`tur` de ber gamot`.Aceasta este re]eta unei po]iunimagice pentru ca b`r ba]ii, in-diferent c~t de virili, s` aib` \nsf~r[it dreptul la pu]i n` tandre]e[i super senzualitate.

Sticla este iconul perfect:pec to rali, fese [i abdomen lu-crat, tricou cu dungi [i un corpde un albastru marin. Toat` lu -mea \l dore[te. “Le Male” a de-ve nit unul dintre cele mai binev~n dute parfumuri b`rb`te[tidin lume.

Alte parfumuri ale Casei:FRAGILE, GAULTIER 2, FLEURDU MALE, MA DAME

Roxana Bichi[

Stop to shop 71

Gru

paj f

oto

pus

la d

ispo

zi]ie

de

Ken

dra

"Parfumul

este

prima

\mbr`c`-

minte pe

corpul

unei

femei.”J.P. Gaultier

5 minute pentru13 ani. La bordulunui vapor, Cary

Grant a fost fasci-nat de o feti[can`pe care nici nu o

cuno[tea. Ladineul de la masac`pitanului, Betsy

Drake nici nu\ndr`znea s`

spere c` ceea cei se \ntâmpl` este

realitate.72 Stop to shop

Story oF...

Vaporul destinului

Cary Grant se \ntorcea acas`dup` o vacan]` \n Anglia, loculsù de na[tere. |[i reluase vechiprietenii [i \ncerca s` scape deamintirile sup`r`toare din trecut.|ns`, oric~t de mult se str`duia, \iera foarte greu.

Betsy Drake revenea acas`de[i nu prea dorea acest lucru.Ani la r~nd muncise enorm pentrua ob]ine roluri la teatru. |n Angliareu[ise s` \[i contureze o carier`.|n America p`rin]ii erau divor]a]i,nu avea perspectiv` profesional`[i nici un loc c`ruia s` \i spun`“acas`”. Am~ndoi se \ntorceauc`tre acela[i loc, b~ntui]i dehimere [i incertitudini.

“Quuen Marie” naviga de 5zile. Cary Grant, \nconjurat de pri-e teni, uitase demult c` \n Londra

fusese fascinat de o t~n`r` ac tri -]`, cu rol principal \n piesa "DeepAre the Roots.". “@sta da ta lent!”,i-a spus atunci unui prieten.

Bety se afla pe punte. Aten]iai-a fost atras` de un grupg`l`gios. Printre multe chipuri [isiluete, ea a distins un b`rbatt~n`r, ar`tos, care r~dea. Pentruc~teva secunde [i-a dorit s` fac`parte din acel grup plin de vese -lie. |ns`, a \ntors repede capul,spu n~ndu-[i: “|n ceea ce o pri ve[ -te pe Betsy Drake, aceast`c`l`torie va fi lung` [i moho r~t`.”

A[a ar fi fost dac`, dou` oremai t~rziu, nu ar fi mers la unuldintre birourile vaporului. Acobor~t pe coridor exact \n mo-mentul \n care Cary ie[ea pe u[`pentru a se \ndrepta c`tre loculde \nt~lnire cu Liz Taylor [i mamaei. Vaporul tocmai p`r` sea un

dragoste la prima vedere

GrantCary

Betsy[i

drake

Stop to shop 73

port, iar pornirea a fost mai vio-lent`. Astfel c` Betsy s-adezechilibrat [i s-a lovit de unperete, r`m~n~nd cu o m~n` dea-supra capului [i cu una \n [old.Imaginea foarte haioas` l-aamuzat pe Garnt care imediat a [irecunoscut-o. “Hei, te-am v`zut \n«Deep Are the Roots». E[ti…"

Cu fa]a ro[ie de jen`, Bestya trecut repede pe l~ng` el. Mait~r ziu, c~nd a povestit presei des pre acest moment, ea a m`r -tu rist c` nu a auzit niciun cuv~ntdin ceea ce el i-a spus. Dar Carysus]inea c`, de fapt, ea l-a igno-rat inten]ionat. |nsa, tot ceea cea contat a fost c` \n acel mo-ment Besty Drake, o nimeni denicìeri, i-a tr~ntit u[a lui CaryGrant direct \n fa]`.

|n urm`toarele trei zile, el acùtat-o cu privirea. F`r` succes.De ru[ine, Betsy nu a mai p`r`sitcabina.

“sunt merle oberon [iun prieten…"

|n a patra zi, Betsy decide sìa aer. Cary o z`re[te pe punte.|ntrerupe brusc conversa]ia cuMerle Oberon [i \i spune: “Iat-o.Ea este fata.”. Merle i-a replicat:“Perfect. Acum du-te [i prezint`-te”. Cary a \nghi]it \n sec, a f`cutun pas, dar s-a oprit. Doar odat`\n via]` fusese timid cu o femeie.Atunci c~nd a trebuit s` o cu noas -c` pe Greta Garbo. Actorul o roa -g` pe prietena lui s` o abordezepe Betsy, ca nu cumva s` par` c`vrea s` o aga]e. Mai mult, i-apunctat lui Merle c` dac` va fi re-fuzat` s` insiste, specific~nd c`

este o invita]ie de cin` la masac` pitanului. Merle a r`mas cu gu -ra c`scat`. Nu \i venea s` crea d`reac]ia cuceritorului Grant. |ns`,f`r` a mai spune un cuv~nt, s-a\ndreptat spre Betsy. "Iart`-m`.Bun`! Sunt… Sunt Merle Obe ron[i un prieten…". Betsy a \ntrerupt-o: “Bine\n]eles, doam n` Oberon.V-am recunoscut…”. Merle aro[it, dar a continuat: "Ei bine,Cary Grant este prieten cu mine[i se \ntreab` dac` a]i aveapl`cerea de a ne \nso]i disear` lacin`. La… la masa c`pitanului.".

Besty a \nlemnit. Cu voceasc`zut`, i-a spus: “Nu am la mineo rochie de sear`.”. Merle s-aoferit s` \i \mprumute una, a[acum impunea dress-code-ul.“Spune]i-i domnului Grant c` sunt\nc~ntat`”.

|n acea sear`, Cary a ajunsprimul la mas`. Hainele \i erau im-

pecabile, iar ochii a]inti]i spreu[`. |ntr-un final, a z`rit-o. Besty aintrat \ntr-o rochie lung`, neagr`.Emo]iile o cople[eau. A trecut di-rect prin \ncapere, av~nd asupraei toate privirile. Z~mbea [i \[i]inea capul sus, cu privireadreapt`. Cary, \n timp ce st`tea lascaunul ei pentru a o primi, seg~ndea c` este cel mai curajoslucru pe care l-a v`zut \n via]a lui.S-a a[ezat l~ng` el. |n doar 5minute, Grant [i-a dat seama c`s-a \ndr`gostit.

Restul voiajului a fost de vis.|n fiecare sear`, cei doi luau cina.Iar Betsy a fost cucerit` de omulde o profunzime [i onestitateame]itoare.

13, noroc [i ghinion

Deveni]i un cuplu, Bety a reu -[it s` \l schimbe. De exemplu,

Story oF...

Cary Grant [i Betsy Drake \n “Every Girl Should Be Married”

Story oF...

l-a convins c` a citi este de multeori mai distractiv dec~t a merge ladans. "Betsy, cum de ai g`sittimp s` cite[ti at~t de mult [i s`faci at~tea lucruri?”. “Pentru càm fost singur`. Cred. Acum, pen-tru prima dat`, nu mai sunt sin-gur`…”.

Pe c~t de multe lucruri \i d` -ruia Besty, tot at~tea \i oferea el.Sfaturi despre cum s` se \m bra -ce, cum s` \[i aranjeze p`rul, cums` mearg` \n public. Cu Cary al` -turi, ea devenise plin` de glam-our. El i-a oferit stim` de sine, iarea i-a schimbat [i vindecat sufle-tul.

Convins` de iubitul sù,actri]a a semnat un contract cuRKO [i David O. Selznick. Astfel, ajucat al`turi de Grant \n “Every GirlShould Be Married”. “Los Ange-les Times” a denumit-o “cea mainou` [i distinctiv` personalitate”,iar editorialista Hollywood-ului,Hedda Hopper, a declarat-o “\npragul unei cariere str`lucite”.

Grant [i Drake au ]inut primapagina a ziarelor [i atunci c~nd auzburat c`tre Arizona, la Cr`ciunullui 1949. Au fugit de publicitate,

ajuta]i de cel mai bun prieten alactorului, pilotul Howard Hughes.Au vrut ca nunta lor s` fie privat`,motiv pentru care doar Howard a[tiut. Nici m`car preotul nu b` -nuia pe cine urma s` c`s`toreas -c`. Dar nici nu mai conta: cei doierau perfec]i unul pentru cel`lalt.Howard \nsu[i a avut at~t demulte emo]ii, \nc~t a sc`pat ine lulde logodn`. Astfel c`, \nainte dejur`minte, to]i trei cùtau cu dis-perare bijuteria c`zut` pe podea.C~nd ceremonia s-a terminat,Howard a telefonat celor de laRKO [i le-a dat vestea. Presa aaflat printr-un buletin emis de stu-diouri. La momentul c`s`toriei,actorul a declarat: “Betsy esteprima so]ie care \mi este [i pri-eten`.”

|n opinia public`, Betsy Drake[i Cary Grant \[i perfec ]ionaserùn model ideal de trai. Conformrevistelor din acea perioad`,povestea lor de dragoste era ca\n basme. Betsy era implorat` s`dea sfaturi despre cum s` ai unmariaj fericit, iar ziarele [i revis-tele le lùdau via]a de cuplu.

Actri]a a mai realizat c~teva

filme p~n` a decis s` pun` c`sni-cia pe primul loc. Hot`r~t` s` fieo so]ie exemplar`, a cùtat mo -da lit`]i prin care s` \i devin` in-dispensabil` so]ului. I-a fostal`turi la Cannes, \n 1954, atuncic~nd a turnat “To Catch a Thief”(al`turi de Alfred Hitchcock), pen-tru ca mai apoi s` mearg` \n Spa -nia, pe platoruile de la “The Prideand the Passion”. |ns` acest mo-ment i-a fost nefast. {i-a dat ime-diat seama c` so]ul ei se\n dr` gos tea, \ncet dar sigur, destarul Sophia Loren. Faptul c`Grant [i Loren erau aman]i deve -nise un secret bine p`strat \ntremembrii echipei de filmare. Darea [tia. Cary devenise mai dis-tant. Astfel, decide s` pleceacas`.

Nefericirea face ca vaporul s`sufere o coliziune cu alt` am-barca]iune. Tragedia, soldat` cumor]i [i r`ni]i, nu i-a fost fatal` luiBetsy, \ns` a traumatizat-o. Inci-dentul, cuplat cu infidelitatea luiGrant, i-a transformat via]a \ntr-unco[mar. C~nd Loren a venit \nAmerica, la pu]in timp dup` ce ajucat al`turi de Grant \n “House-boat”, lui Betsy i-a fost c~t sepoate de clar c` mariajul ei luasesf~r[it. |n spatele z~mbetuluiafi[at pentru public, era extremde nefericit`. De[i \l iubea, a\ncercat s` g`seasc` t`ria de a-lp`r`si.

C`s`toria s-a \ncheiat f`r`drame, ]ipete sau confesiuni \npres`. Au anun]at c` divor]eaz`,iar fiecare a mers pe drumul sù,nereu[ind s` uite c` s-au iubitenorm timp de 13 ani.

Roxana Bichi[

74 Stop to shop

Cary Grant [i Betsy Drake \n “Every Girl Should Be Married”

76 Stop to shop

CariEr+

Schimbarea este inevita -bil`! Lumea pare s` seschimbe at~t de repede

\nc~t nimeni nu poate s` \i stea\n cale, chiar dac` au fost mul]icare au \ncercat. Poate cel maiimportant fapt este c` oameniinu pot trece cu vederea impactulpe care o schimbare \l are asu -pra vie]ii lor. Putem \ncerca dinr`sputeri s` o evit`m, putem pre -tinde c` suntem OK [i c` nimicnu s-a \nt~mplat; de cele maimulte ori ne am`gim s` credemc` totul va trece de la sine [i c`vom reveni la „normal”, dar nueste deloc a[a. Un om \n]e lept aspus „Chiar [i nostalgia nu maieste ceea ce obi[nuia s` fie”.

Ca indivizi cu diferite gradede competen]` profesional` \nafaceri, trebuie s` realiz`m c`

schimbarea este inevitabil`. S`fim reali[ti, timpul nu a[teapt`pe nimeni...s` fie preg`tit.

Anotimpurile se schimb`dintr-un motiv; vechi devine nou[i noul devine vechi. Este un pro-ces care se produce din cauzatimpului, iar timpul nu a[teapt`pe nici un om, indiferent decondi]ia lui. Putem lupta cu toat`puterea noastr`, putem \ncercas` ne opunem, dar \n cele dinurm` vom pierde b`t`lia!

|n lumea afacerilor, schim-barea este mama tuturor proce-selor direc]ionale. Toat` lumeatrebuie s` fac` o alegere, totuldepinde de noi. Uneori schim-barea apare ca un tren fugar carenu a[teapt` pe nimeni – t~n`rsau b`tr~n, cu experien]` sauf`r` experien]`. |ntrebarea este

Corina Mihìlescu

Specialist Resurse Umane

Adaptarea la schimbare

Stop to shop 77

CariEr+

care ar fi disponibilitatea noas -tr` de acceptare atunci c~ndschimbarea este inevitabil` \nvia]a noastr`? Cum \i facemfa]`?

|n continuare c~teva reco-mand`ri utile, care sper s` vàjute pe viitor \n combatereaschimb`rilor \n orice mediu delucru sau de afaceri:

1Primul pas \n a face fa]` uneischimb`ri const` \n identifi-

carea factorilor de cauzalitate aischimb`rii. Acest lucru arat` cèxist` o recunoa[tere a schim -b`rii [i apoi ne ofer` o perspec-tiv` asupra modului \n care sàbord`m o astfel de schimbare.Acesta ne serve[te ca punct deplecare \n a [ti exact ce s`facem cu privire la schimbare,fie pozitiv` sau negativ`. De ase -menea, ofer` o perspectiv` asu -pra modului \n care schimb`rilear trebui s` fie manipulate. A[acum spune [i zicala – „O prob-lem` cunoscut` este o problem`rezolvat`.”

2Atitudinea ta fa]` de schim-bare conteaz` foarte mult. O

atitudine pozitiv` de tipul „Da,pot” fa]` de orice schimbare cucare te confrun]i, fie \n via]a per-sonal`, fie la locul de munc`poate ajuta, pentru c` atitudineata determin` altitudinea. Dac` aio atitudine pozitiv` fa]` de oschimbare negativ`, energia po -zitiv` ar putea schimba negativul[i ar conduce spre o schimbarepozitiv`.

3Adaptabilitatea [i puterea dereglare sunt importante

atunci c~nd v` confrunta]i cu oschimbare \n via]a personal`

78 Stop to shop

CariEr+

sau la locul de munc`. Atuncic~nd te adaptezi [i te ajustezi \nfunc]ie de schimbare, \]i ofer` unavantaj \n sensul \n care ajungis` ai o \n]elegere corect` asitua]iei [i asupra modalit`]iicelei mai bune pentru a o re-zolva. C~nd v` pute]i adapta [iajusta la schimbare, v` ajut` s`pute]i aborda orice surpriz` carear putea veni ca urmare aschimb`rilor care au avut loc.

4Fi]i mai productivi la locul demunc`: dac` exist` o schim-

bare negativ`, este important s`cre[tem productivitatea. Prinaceasta, schimbarea negativ`poate fi transformat` \ntr-unapozitiv`. Productivitatea scoatela suprafa]` calificare [icalit`]ile voastre [i aceasta v`propulseaz` pe un alt nivel,unde pute]i face fa]` oric`rei

schimb`ri care ar putea ap`rea.

5Evita]i procre[tinarea: Con-tinua]i s` v` termina]i munca

[i sarcinile obi[nuite la timp.C~nd evit`m am~narea [i facemlucrurile la momentul potrivit, nuapar surprize pe care nu vom ficapabili s` le dep`[im, mai alespentru c` avem totul preg`tit dintimp. Ori de c~te ori exist` oschimbare negativ`, asigura]i-v`c` munca dumneavoastr` sederuleaz` \n mod corespunz`tor,[i r`splata va veni.

6Face]i o autoevaluare: Auto-evaluarea v` ajut` s` rea -

liza]i ceea ce a]i f`cut, dar [iceea ce nu a]i f`cut pentru adep`[i schimbarea. Autoevalu-area, de asemenea, v` arat`punctele slabe [i v` ofer` indiciidespre cum s` v` \mbun`t`]i]i \nacele zone. Este important pen-

tru tine s` \]i faci autoevaluareperiodic`, deoarece aceastaserve[ te ca un control, dac` teafli pe drumul cel bun sau nu.

|n final, este important sàduc aminte faptul c` schim -b`rile sunt inevitabile, fie c` nereferim la via]a personal` saucea profesional`. Din p`cate,\ns`, schimb`rile apar \n mo-mentele \n care ne a[tept`m celmai pu]in. Multe companii trecprin procese de reorganizare,fuziuni, achizi]ii, restructur`ri da-torate cre[terilor sau cobor~ [u -rilor economice sau a cerin]elorpie]ii mereu \n schimbare.

Rezisten]a la schimbare estede \n]eles, [i p~n` la un punctperfect normal`, dar adaptareala schimbare este ceea ce neajut` s` mergem mai departe \nconsonan]` cu cerin]ele externe.

paula herlo[i shopping-ul la Floren]a

Foto

: Pau

l Dia

conu

/PR

O T

V

Stop to shop 79

Stop to Shop

Paula Herlo estecorespondent al}tirilor Pro TV,al “rom@nia, te

iubesc”,c@]tig`toare a

Premiului emmyîn 2008 ]i

ini\iatoare a unorcampanii care au

dus la schimbarea

legisla\iei dinromânia. De]i

sus\ine c` nueste un star, pe

Paula o[ndr`gesc to\itelespectatorii

Pro TV ]i esteun nume respectat.

“stop To shop” ainvitat-o s` vor-

beasc` despre unsubiect mai

boem din via\asa, respectivshopping-ul.

The mall, cea maipl`cut` experien]`

“Locul preferat de mine pen-tru cump`r`turi este The Mall,un outlet situat la 30 de kilo-metri de Floren]a, \n Italia. L-amdescoperit \n 2008, c~nd mi-ampetrecut vacan]a \n Toscana. Amcitit despre acest loc \n ghidul dec`l`torie [i a fost cea maipl`cut` experien]` de shoppingpe care o trìsem p~n` atunci.

Multe dintre marile case demod` [i-au deschis acolo un micmagazin \n care v~nd piese dincolec]iile trecute: Yves SaintLaurent, Marni, Stella McCart-ney, Alexander McQueen, Valen -tino, Salvadore Ferragamo,Fendi, Prada, Burberry sau Ba-lenciaga sunt doar c~teva dintreele. De exemplu, la Valentinopo]i s` g`se[ti pe raft pieselepurtate de manechine \n prezen -t`rile de mod`. }in minte c` amprobat o vest` superb` din cele-bra dantel` folosit` de Valen -tino, care cost` 200 de euro,pre]ul ini]ial fiind 2.400 de euro.

Am stat la The Mall mai binede cinci ore [i am z`bovit \nfiecare magazin minute bune, \ncùtare de comori. Mi-a pl`cut [ifaptul c` fiecare avea un con-sultant care te ajuta cu sfaturi,hainele erau frumos aranjate [inimic nu l`sa senza]ia c` te afli\ntr-un outlet.

Nebunia de la prada,lini[tea de la marni

La Prada mi-a atras aten]ianum`rul mare de asiatici care

Stop to Shop

80 Stop to shop

“Locul preferat demine pentru cum -p`r`turi este The

Mall, un outlet situatla 30 de kilometri

de Floren]a, \n Italia.L-am des co perit \n2008, când mi-ampetrecut vacan]a \n

Toscana.”

cump`rau \n ne[tire gen]i [ipantofi. La cas` era coad`, iarconsultan]ii nu mai f`ceau fa]`cererii. |n schimb, la Marni,lini[te. O atmosfer` numai bun`de probat pantofi [i ochelari desoare.

Mult timp am z`bovit [i \noutletul regretatului AlexanderMcQueen. Pantaloni de m`tase,pantofi [i sandale, gen]i de pielela pre]uri incredibile, care ini]ialse vindeau [i cu sume de 10 orimai mari. |n acela[i magazin \[iexpune colec]iile trecute [iStella McCartney.

perioada de reduceri

Norocul meu a fost s` ajungacolo \ntr-o perioad` \n care in-clusiv pre]urile de outlet erau re-duse cu 70%, adic` sf~r[itullunii iulie. }in minte c` am fostfoarte fericit` s` g`sesc la YvesSaint Laureant o pereche depantofi cu platform` pe care \iv`zusem \n prezent`ri [i pe caremi i-am [i cump`rat la un pre]foarte bun.

M-am \ntors la The Mall [ianul acesta [i probabil c` voireveni de c~te ori m` voi afla \nItalia. Am plecat de acolo maifericit` cu o pereche de bocanciFendi, mai ieftini cu 70% dec~tpre]ul original.

Dac` v` bate g~ndul sàjunge]i acolo, cùta]i detalii pesite-ul www.themall.com.

outlet-ul prada

{i daca tot sunte]i \n zon`,

afla]i c` la doar c~]iva kilometrise mai afl` un mare outletPrada. Se nume[te The Space.Acolo am g`sit o fust` de l~n`plisat`, din colec]ia toamn`-iarn` 2010, care costa 50 deeuro, iar sandalele cu toc sculp-tat se vindeau cu 100 de euro. E

de preferat s` ajunge]i tot spresf~r[itul verii, c~nd pre]urile suntmai mici chiar [i cu 90%. Ca sàjunge]i \n acest outlet, acolocere]i GPS-ului s` v` duc` \n lo-calitatea Levanella, pe Monte-varchi 69.”

Roxana Bichi[

Stop to shop 81

Stop to Shop

“Am stat laThe Mallmai binede cinci

ore [i amz`bovit \n

fiecaremagazin

minutebune, \n

cùtare decomori.”

82 Stop to shop

diSCovEr thE world

marocun T~r^M Al conTrAsTelor:

O lume fascinant, de la sta]iuni cosmopolite pn la colibe de berberi, a[a s-ardescrie, \n mare, minunatul pmnt al Morocului. Fr \ndoial, o excursie peaceste meleaguri, pentru iubitorii istoriei [i ai exotismului, este un demers carenu se compar cu nimic altceva. Mai mult dect att, Maroc este [i o ]int ne-maipomenit pentru romantici.

regatul Berber de mauretania

Istoria ]`rii dateaz` de peste8000 de ani. A fost fondat` deberari, care, de altfel, sunt [ilocuitorii originali. Cel mai cunos-cut stat independent marocan afost Regatul Berber de Maureta-nia, condus de regele Bocchus I.Acesta, \n prezent nordul Marocu-lui, dateaz` cel pu]in de la 110î.Hr. Arabii “Umayyad” au cuceritaceast` regiune în secolul VII,adu când totodat` [i limba, siste -mul lor de guvernare [i, bine \n ]e -les, religia Islamic`, la care mul]idintre berberi s-au convertit, maiales dup` ce arabii s-au retras.

Din punct de vedere geo gra -fic, Marocul este una dintre celetrei ]`ri care formeaz` Maghrebulsau “vestul \nde p`r tat”, celelaltedou` fiind Algeria [i Tunisia. Tre-buie spus c` Oceanul Atlantic seafl` la vest, Marea Mediteran` lanord [i de[ertul Sahara la sud.

casablanca – ora[ulvechi [i nou

Numit [i “ora[ al contras te -lor”, acesta se \ntinde pe bulevar -de largi, umbrite de palmieri,\n ]esat de atelaje trase de m`garisau cai, printre care reg`sim [i li -mu zinele de ultim` genera]ie.Eco nomic vorbind, Casablancaeste principalul centru de afacerial Marocului, cu pu]ine atrac]ii tu -ris tice, tocmai de aceea o singur`zi este de ajuns pentru a-l str` -bate.

Cu toate acestea, daca và[tepta]i la imaginea din film a

ora[ului, fi]i preg`ti]i pentru alt -ceva. Acesta impresioneaz` princl`diri moderne, toate de culoarealb`, bulevarde spa]ioase [i bine\ntre]inute. Foarte pu]ine lucruriaici se muleaz` dup` imagineaclasic` oriental`. |n plus, dacèste ceva \n acest ora[ care s`semene cu celebrul film “Casa -blan ca”, atunci, f`r` doar [ipoate, este vorba de Ora[ulVechi. Acesta este destul de mic,\mprejmuit de c`su]e reduse \n di-mensiuni [i c~teva locuri de orar` frumuse]e. Din acest locpute]i cump`ra cam orice,\ncep~nd de la animale p~n` lamirodenii la kilogram.

Mai mult dec~t at~t, zidurileora[ului creeaz` o senza]ie pu]inbizar` - sunt mici [i neimpu -n`tore, comparativ cu alte ora[emarocane, \n care zidurile domin`parc` tot aspectul ora[ului. Ozon` ce merit` cu adev`rat a fi ex-ploatat` este “Avenue des ForcesArmées Royales”, precum [i“Place des Nations Unies”, unde

se reg`sesc cele mai mari struc-turi. |nc` din Evul Mediu, ora[ulCasablanca a fost un ora[ pros-per, cunoscut atunci sub numelede “Anfa”. |n anul 1907, acestaa fost ocupat de c`tre francezi.Sub aceast` administra]ie, Casa -blanca s-a dezvoltat rapid, iar par -tea modern` s-a construit \n jurulunei suburbii pe nume “Moorish”.Mai trebuie men]ionat faptul c` \ntimpul celui de-al II-lea R`zboiMondial a fost unul dintre cele treimari puncte de debarcare.

ce vizitam \ncasablanca?

Palatul Mohamed al v-lea - cunoscut drept “PalatulNa]iunilor Unite” este unul dintrecele mai bune exemple de arhi-tectur` colonial` francez`. Cl` di -rea este situat` \n centrulora[ului Casablanca [i ad` -poste[te Po[ ta, Palatul Justi]iei,Prefectura, Con sulatul Francez [iBanca Na]ional`.

Stop to shop 83

diSCovEr thE world

84 Stop to shop

ora[ul vechi casa -blan ca - “Medina” - este formatdintr-un labirint de str`du]e, ate-liere [i magazine, \mprejmuit deziduri vechi. Cu toate c` nu sepoate compara cu centrele is-torice din “Fes” sau “Marrakech”,merit` s`-l vizita]i.

Muzeul IudaismuluiMarocan - este singurul loc deacest gen din lumea Islamic` [ireprezint` un exemplu de tole -ran]` \ntre cele dou` culte reli-gioase. Acesta expune diverseaspecte ale tradi]iilor [i vie]ii dezi cu zi ale evreilor, cum ar fi c`r -]ile Tora, l`mpile Chanukah, con- tractele de c`s`torie "ketu bofs"[i \mbr`c`mintea tradi]ional`.

Biserica notre damede lourdes – dateaz` din anii1950, fiind recunoscut` pentru"gluga" enorm` din beton cumicul crucifix de la intrare.

lusitania – reprezint` car ti -erul evreiesc al ora[ului Casa -blan ca, unde momentan trìescaproximativ 5.000 de evrei. “Na-marroch”, principala singagog`,se reg`se[te la col]ul bulevardu-lui Rousseau cu Ibn Rochd.

marrakech [i pove[tilecopil`riei

Acest ora[ de poveste, a[acum mai este el denumit, se afl`la jum`tatea distan]ei dintrecoasta Atlanticului [i dunele Sa-harei, fosta capital` meridionalà Maghrebului. O alt` denumire aMarrakech-ului este „Ora[ul ro[u“[i reu[e[te s` v` teleporteze di-rect pe vremea Sheherezadei.Reg`sim toate aceste aspecte

numai dac` privim la zidurilecet`]ii vechi, [i n-o s` [tim dac`ne afl`m \ntr-un ora[ sau chiarfacem parte dintr-o scen` de film.

Atmosfera este \n]esat` defel de fel de miresme [i zgomote,de la glasul locuitorilor p~n` laclaxoane [i instrumente muzicale.„Pia]a nebun`“ (Djemaa-el-Fna)reprezint` un alt loc emblematical ora[ului, [i pare-se c` ne\ntoarcem \n timp: dansatoare dinburic, \mbl~nzitori de [erpi, saca -gii [i acroba]i sunt c~teva imaginicare acompaniaz` aerul \ntreguluiora[.

Aici vom reg`si zeci destr`du]e, pline de tot felul demagazine care ofer`, la pre]uri ne-gociabile, absolut tot. Mirodeniidin India, lo]iuni miraculoase dinAfrica, piei neprelucrate, \mbr` c` -minte, zorzoane de toate calit`]ilesunt doar c~teva dintre lucrurilepe care le pute]i achizi]iona. Maimult dec~t at~t, trebuie s` [ti]i c`pute]i ob]ine pre]uri cu 40%-50%mai mici, dac` sunte]i un bun ne-gociator.

|n ora[ul Marrakech pute]i

diSCovEr thE world

Bine de ]tiut!

Peste 70% din popula]iaMarocului este de religie Is-

lamic`.

|n ora[ se circul` cu "PetitTaxi", firme de taxi foarte

ieftine. În afara ora[ului esterecomandat "Grand Taxi",mai scump de altfel, \ns` pre -]ul se negociaz` cu [oferul.

Marocanii, în general, î[istrâng mâinile când se în-

tâlnesc. Cea mai întâlnit` for-mul` de salut este "AssalamOuakikoum" (Pacea fie cutine).

Ramadanul este cea maiimportant` s`rb`toare a

musulmanilor. Dureaz` o lun`de zile, [i datorit` faptului càce[tia folosesc calendarullunar, data acestei s`rb`torise schimb` constant în raportcu calendarul gregorian.

Extinderea familiei este ele -mentul cel mai important al

vie]ii sociale. Rela]ia dintremam` [i fiu este cea mai im-portant` într-o familie.

Stop to shop 85

vizita Palatul El-Badi (construit \nanul 1578), care este absolut im-presionant prin mozaicul sù, dar[i prin dimensiuni. De asemenea,mozaicul este reprezentativ pen-tru Maroc, astfel \nc~t \l vomreg`si [i \n palatul Bahia. Toto-dat`, acest palat ad`posteaodat` [i haremul sultanilor.

F`r` doar [i poate, Maroculnu reprezint` doar istorie [i exo-tism, oferind mult mai mult dec~tat~t. De exemplu, pentru iubitoriide ap`, sta]iunea Agadir, de la]`rmul Atlanticului, este agreat`de c`tre turi[tii germani [ifrancezi, datorit` plajelor sale de[ase kilometri de nisip fin [istr`lucitor. Evident c` din Agadirnu putea lipsi bazarul, unde pute]ialege suveniruri deosebite [i nunumai.

mâncarea marocan`

Buc`taria este considerat`,pe drept cuv~nt, una dintre celemai bune din lume. Aceasta se\nscrie \n dou` categorii. Prima,destinat` oaspe]ilor de marc`,

este opera mae[trilor buc`tari. |nacest cadru, nicio femeie nu esteprezent`. B`rba]ii sunt a[eza]i pesaltele sau perne, l~ng` meselejoase. Gazda bate din palmeatunci c~nd festinul \ncepe. Tre-buie spus c` masa \ncepe \ntot-deauna cu Bismillah –binecuv~ntarea lui Allah. Vaselede argint sunt umplute cu ap`cald` [i sunt prezentate pentrucur`]atul m~inilor [i buzelor.

A doua categorie este cea am~nc`rurilor g`tite \n case, dec`tre gospodine. Acestea petrecmulte ore al`turi de vasele dep`m~nt sm`l]uite sau de cele debronz [i de kanoun. Buc`t`riilesunt austere, iar sursa de c`ldurèste c`rbunele. La fel, nu exist`scaune. Masa de pr~nz estemasa principal`, cu excep]ia pe-rioadei Ramadanului. Pr~nzul\ncepe cu o serie de salate, ur-mate de o tagina sau tocan`.Apoi, este r~ndul celui mai s`]iosfel de m~ncare, preparat dincarne de miel sau pui.

Mai mult dec~t at~t, condi-mentele au fost importate \nMaroc de mii de ani, multe dintreacestea provenind din resursenaturale: ment` [i m`sline dinMeknes, portocale [i m`lai dinFez, pere din Casablanca, rodii,migdale, curmale, nuci, castane,miere, orz, cire[e, pepene, pe[te[i fructe de mare din abunden]`,ulei de argan, carne de miel [i depui.

Marocanii sunt unanimi \n aspune c` cele mai bunem~nc`ruri se g`sesc nu \n restau-rant, ci acas`.

Elena Dumitru

diSCovEr thE world

Multe mariaje sunt aran-jate de p`rin]i. Când un

cuplu dore[te s` se c`s`to -reasc`, viitorul so] pl`te[tetatùi sau fratelui mai învârst` al fetei o sum` de banipentru a o întâlni [i pe]i. Onunt` dureaz` trei zile.B`rbatul trebuie s` îi fac`toate pl`cerile femeii în ziuanun]ii, iar femeia trebuie s`r`mân` virgin` pân` atunci.

Limba oficial` este araba.La începutul anilor '90,

\nc` se mai folosea limbaberber`. |n zilele noastre, nu-mero[i marocani vorbesclimba francez` sau spaniol`.

Marocul are o popula]ie decirca 31 milioane de

locuitori. În anii '80, Marocula cunoscut un exod rural alpopula]iei c`tre ora[e dincauza secetei, cauzând maridificult`]i economice în anii'90. În anul 2004, statul a în-ceput o ini]iativ` ambi]ioas`pentru a dezvolta [i moder -niza ]ara [i de a ridica nivelulde trai, mai ales în capitalaRabat, care cunoa[te cel maimare proiect de amenajare,de trei miliarde de euro.

Climatul din Maroc este me -diteraneean \n nord, atlan -

tic \n est [i de[ertic \n sud.

86 Stop to shop

FlavourS

5 kg. gutui1,5 kg. carne de miel sau devi]el2 cepe rase sau tìate m`runt200 gr. unt1 linguri]` de piper1 doz` de [ofran2 linguri de zah`r5 linguri de miere1 linguri]` de scor]i[oar` pisat`

Mod de servire:Se serve[te acompaniat de micigrùn]e de gr~u (cuscus). Grùn -]ele de cuscus se prepar` foartebine la microunde, un pahar degrùn]e fiind suficient pentru unpahar de ap`. Se amestec` la re -ce [i se las` graun]ele s` se um -fle, dup` care se adaug` bu c`]ide unt (aprox. 50 gr./pahar), sta -fide – \nmuiate \n ap` cald`, sare[i piper. Ulterior se introduc \ncup torul cu microunde 3 minutela putere maxim`.

ingrediente: 2 kiwi; 1 ananas mare; 250 ml. Lapte; 50ml. iaurt; zah`r brun.

Mod de preparare: Se cur`]` fructele de kiwi de pieli]`.Dup`, se cur`]` [i se desface [i anana-sul. Mai apoi, fructele se taie \n buc`]im`runte. Acestea se mixeaz` bine,adùg~nd u[or laptele [i iaurtul. C~ndaceast` compozi]ie este gata, se adaug`zah`r brun dup` gust. Amestecul pro-dus trebuie l`sat la rece aproximativ oor`, apoi consumat.

Timp de lucru: 15 minute

complexitate: redus`

ingrediente:

Tijana marocan`

shakemarocandin kiwi ]i ananas

cu gutui caramelizate

Rub

ric`

real

izat

` de

Ele

na D

umitr

u

Se taie carnea \n cuburi de150 de gr. [i se pune la c`lit \ntr-o crati]` cu unt. Se adaug` sare,piper, [ofran [i ceap` ras`. Seacoper` cu ap` [i capac, sefierbe totul amestec~nd din c~nd\n c~nd. C~nd carnea este aproa -pe fiart`, se adaug` zah`r [i scor -]i[oar`, iar atunci c~nd este binefiart` se dezlipe[te de pe os, iarcrati]a se \nl`tur` de pe foc. Apoi,gutuile se pun \ntr-o alt` crati]`,dup` ce au fost cur`]ate, tìate \npatru [i stropite cu zeam` de l` -m~ie pentru a evita \nnegrirea lor,cu semin]ele scoase. Se toarn`[i apa p~n` la jum`tate, apoi sefierb la foc moale 20 minute. Maiapoi se scot gutuile caramelizate[i se continu` fierberea lichidului,p~n` se ob]ine un sos mai gros.Sosul se adaug` \n crati]a cucarne, \n care s-au pus \n preala-bil [i gutuile, [i se mai las` la foccirca 10 minute pentru a fierbe\mpreun`.

Mod de preparare:

Berbec21 martie - 20 aprilie

Toamna asta debordezi de energie. |ns` nu aceastaeste problema, ci tendin]ele c`tre risc [i excese,care te pot afunda \n diverse \ncurc`turi sau care tepot expune la accident`ri ori la afec]iuni de tip"hiper". Stresul se accentueaz` [i el \n aceste luni,a[a c` \ncearc` s` evi]i excitantele [i s` faci maimult sport, pentru a cheltui energia acumulat`.

Taur21 aprilie - 21 mai

De regul`, ace[ti nativi au \ncredere \n organismullor foarte rezistent, drept urmare nu prea acordàten]ie s`n`t`]ii. Tocmai de aceea, riscul este acelade a descoperi unele boli doar c~nd ajung \ntr-unstadiu destul de avansat. Pentru a evita orice com-plica]ie, trebuie s`-[i fac` controale medicale regu-late [i s` mearg` la doctor oric~nd e cazul.

Gemeni22 mai - 21 iunie

Ace[tia prezint` un tonus bun \n aceast` pe-rioad` a anului [i chiar pot observa cu \nc~ntareo cre[tere a rezisten]ei fizice. |n schimb, trebuies` se fereasc` de orice tendin]` care conduce ladependen]e gen tutun, alcool, medicamente, etc.Jupiter \n Taur poate amplifica sl`biciunile, \ns`dac` este \ndeajuns de puternic, \l poate ajuta s`renun]e la aceste obiceiuri nocive.

Rac22 iunie - 22 iulie

S`n`tatea este relativ mul]umitoare pe parcursulacestei perioade, de[i i se servesc por]ii mari destres. Pentru a contracara agita]ia [i \ncordarea ner-voas`, trebuie s` caute o surs` de relaxare [i s`consume alimente bogate \n magneziu. Mai mult,s`n`tatea reclam` aten]ie spre sf~r[itul toamnei,c~nd Mercur retrogradeaz` \n sectorul medical.

Leu23 iulie - 22 august

Leii se pot confrunta cu ceva probleme de s`n`tate\n aceast` toamn`. Rela]ia nu foarte bun` \ntrePluto (aflat \n casa s`n`t`]ii) [i Saturn (st`p~nulacestei case) ar trebui s`-I pun` \n alert`. Din acestmotiv, nu are voie s`-[i for]eze organismul [i nici s`-[i neglijeze s`n`tatea. La cel mai mic semn de dis-confort trebuie consultat medicul.

Fecioar`23 august - 21 septembrie

Este cunoscut faptul c` nu este nevoie s` le spuiFecioarelor s` \[i vad` de s`n`tate. Cele maimulte dintre ele au aptitudini medicale \nn`scute[i se \ngrijesc atent [i cu mult` r`bdare. Cu toateacestea, trebuie s` aib` grij` cu r`celile desezon, asta pentru c` organismul nativilor Fe-cioar` este unul destul de firav \n aceast` pe-rioad` a anului [i, astfel, se pot \mboln`vi u[or.

horoSCop

Reflec]ii de toamn`:

88 Stop to shop

Balan]`22 septembrie - 22 octombrie

Nu este de glumit cu s`n`tatea Balan]ei. Potap`rea probleme la nivelul oaselor, articula]iilor,din]ilor, pielii, p`rului sau unghiilor, pe fondul imu-nit`]ii sc`zute (infec]ii, herpes, candida, etc.) sauexpunerii la condi]ii improprii (r`celi, reumatisme).Tot \n perioada rece se pot reactiva tulbur`rile la-tente [i se pot croniciza cele ne\ngrijite.

Scorpion23 octombrie - 21 noiembrie

Mai mult` mi[care! Este timpul s`-[i pun` la punctdantura sau s` \[i rezolve mici probleme legate deaspectul fizic. Trebuie s` aib` \n vedere practicareaunui sport, la pachet cu dietele [i masajul, pentrurezultate vizibile. |n ceea ce prive[te “obiceiurilesup`r`toare”, cum ar fi fumatul sau rosul unghiilor,este timpul s` se debaraseze de ele.

S`get`tor22 noiembrie - 20 decembrie

S`n`tatea nu d` semne c` ar vrea s` le produc`necazuri \n aceast` toamn`. Ba, din contr`,Jupiter va avea asupra lor un rol protector, carele va oferi mult` energie [i putere de munc`. Maimult, \i va ajuta s`-[i rezolve unele problememedicale, spre sf~r[it de toamn`. Cu toate aces-tea, ai mare grij` la kilogramele \n plus, la coles-terol [i glicemie!

Capricorn21 decembrie - 19 ianuarie

E clar, toamna asta Capricornii vor avea parte deefort [i stres prelungit. |n aceste condi]ii, ar fipreferabil s` se planifice \ntr-o manier` c~t mai con-fortabil` organismului. Are nevoie de mult` odihn`[i relaxare. |n plus, tranzitul lui Marte atinge casas`n`t`]ii, iar retrogradarea lui Mercur marcheaz`casa contamin`rilor, bolilor cronice [i spitaliz`rilor.

V`rs`tor 20 ianuarie - 18 februarie

|n ceea ce-i prive[te pe ace[ti nativi, putem spunec` sunt ni[te ferici]i. Toamna asta imunitateacre[te, energia este bine canalizat`, puterea deconcentrare se amelioreaz`. Cu toate acestea, tre-buie s` aib` mare grij` la tot ce \nseamn` depen-den]`. De pild`, viteza excesiv` sau alteimpruden]e pot conduce invariabil la accident`ri.

Pe[ti19 februarie - 20 martie

Vestea proast` este c` \n aceast` perioad` a anu lui vigoarea scade, iar vestea bun` este c`stresul se mai diminueaz`. Mai mult dec~t at~t,poten]ialul fizic scade [i el, \ns` \[i va reveni lalimitele normale spre sf~r[itul lunii. Problemelede s`n`tate nu vor fi alarmante, a[adar trebuies` fie mai atent la tot ceea ce \nseamn` stresulcotidian.

horoSCop

cu s`n`tatea la control!

Stop to shop 89Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Datorit` celei mai noiversiuni de Android,

Honeycomb 3.1,Galaxy Tab 10.1 oferèxperien]e multimedia

complete [i performan]eavansate, de la tranzi]iimai rapide \ntre diverse

aplica]ii, vitez` sporit` lanavigare pentru

accesoriile USB. Deasemenea, fiind special

creat` pentru tablet`,platforma Android

Honeycomb cre[te productivitatea

dispozitivului permi]ândutilizatorilor s`

foloseasc` mai multefunc]ii \n acela[i timp.

tEChNEwS

Fiind cea mai sub]iretablet` din lume la mo-mentul actual, cu o

grosime de numai 8,6 milimetri [io uimitoare greutate de 570 degrame (WiFi) [i 575 de grame (3G),Samsung Galaxy Tab 10.1 estealegerea perfect` pentru cei care\[i doresc un dispozitiv complet,capabil s` ofere performan]e su-perioare, fie c` e folosit pentru arezolva sarcinile de la serviciu saupentru divertisment. Mai mult, dis-play-ul de 10.1 inchi cu rezolu]iede WXGA 1280 x 800, face din ex-perien]ele vizuale un adev`ratspectacol: filmele, fotografiile [iprogramele grafice vor prinde via]`pe ecranul tabletei. Iar datorit`celor dou` camere de 3 megapix-eli, respectiv 2 megapixeli apelurilevideo [i redarea con]inutului videoHD cap`t` o cu totul nou` dimen-siune. Pe lâng` atractivitatea de-sign-u lui, Galaxy Tab 10.1 estepre v` zut [i cu cele mai avansatefunc]ii, menite s` pun` \n eviden]`performan]ele unice ale dispozi-

tivului. Utilizatorii sunt \n perma-nen]` conecta]i la via]a social` [iprofesio nal` prin interme diulfunc]iei Samsung TouchWiz, ce in-clude me niul Live Panel cu ajutorulc` ruia personalizarea ecranuluiprincipal cu fotografii digitale, web-site-uri favorite [i feed-uri alere]elelor sociale. Pentru cei care \[idoresc s` fie permanent la curentcu cele mai recente [tiri [i eveni-mente, Galaxy Tab 10.1 le pune ladispozi]ie serviciul Samsung Read-ers Hub, o bibliotec` ce include 12ziare, 24 de reviste [i 110.000c`r]i. Mai mult, serviciul SamsungSocial Hub reune[te email-ul, con-tactele, calendarul [i conexiunile lare]elele sociale \ntr-o singur` in-terfa]` intuitiv` [i foar te u[or deaccesat. Datorit` co nec tivit`]ii WiFi802.11 a/b/g/n, vitezele dedesc`rcare [i transferul de datesunt extrem de eficiente, iar expe-rien]ele multimedia [i de gamimgating performan ]e superioare da-torit` proce sorului de aplica]ii dualcore Nvidia Tegra 1GHz.

un dispozitiv ideal pentru \ntreaga familie

Samsung Galaxy

Tab 10.1

90 Stop to shop

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Documents

Stop to shop Septembrie 2011