Stop to Shop Februarie 2014

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Carmen Cristea,

Igor Drqgan, Mqdqlina Nicolae,

Vladimir Popa, Medic Florin Juravle.

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 137 - Februarie 2014

68

10 INTERVIU

De vorb` cu Aylin

22 FaShIoN aRchITEcTURE

Hattie Carnegie

25 GENTLEMEN’S aGREEMENT

by Ego Men’s Fashion Concept

38 FaShIoN STYLE

by Iulia Dima & Silvia Terziu

64 LEc}Ia dE KEMPo

De la gale ilegale la gale cu transmisii na]ionale

72 SToRY oF...

Roger Vadim [i Jane Fonda

”“

Nu sunt un om care sealiniaz` la tendin]e. |nultimul timp, descop`r[i tot descop`r [i suntfascinat de portul tra -di ]ional rom~nesc, plinde simboluri, de cre-ativitate, de cromaticèchilibrat`, de sens. Deaceea, m` folosesc deorice ocazie s` \mbracportul na]ional.Vlad Miri]`

Stil, mod` [i shopping

4 Stop to shop

EditShop

De ani buni, Februarie este luna iubirii. Cupidon devine guvernatoru l\ndrgosti]i lor [i porunce[te: “s fie cadouri, cine romantice [i alte sur-prize du lci”. Uite a[a, planetele se aliniaz \ntr-o singur direc]ie, cea aiubirii. Dar, avem o autostrad cu dou benzi: banda ctre 14 februarie [ibanda ctre 24. Deh, s nu se supere nici iubitorii importuri lor, nici cei aitradi]ii lor autohtone. Cred c cei mai ferici]i \n acest context astralo-cupidonian sunt comer -cina]ii, managerii restaurantelor sau ai altor afaceri de gen. Nu am \n]elesniciodat de ce trebuie s celebrm iubirea \ntr-o zi anume… Parc eraun sentiment care se celebreaz \n fiecare secund prin simplu l fapt de ao sim]i. M \n[el? Poate da… Sau, poate, \n gregarismu l unei economiide pia] prost \n]eleas [i chia r mai prost aplicat, \ncepem s uitmadevratele valori, picnd cu voie ori fr \ntr-un kitsch total. Este doar oopinie. Consider c iubirea reprezint ceva mult prea personal, care nu se ex-pune, ci se trie[te. Vrei s \]i surprinzi iubita/iubitu l? F-o ori de cteori sim]i asta! Nu cred c ai nevoie s alergi prin magazine sau s daizeci de telefoane pentru rezervri doar ca s nu ratezi 14/24 februarie…S nu mai vorbesc de ursu le]ii cu inimioare sau alte du lcegrii ce te duc\n pragu l diabetu lui…Dragilor, voi to]i cei care iubi]i, tri]i-v sentimentu l \n cel mai frumosmod [i srbtori]i-v cuplu l \n fiecare clip! Restu l este …istorie.

Roxana BichiRedactor {ef

Amore, AmoreVrei s` \]i surprinzi

iubita/iubitul? F`-o ori de câte orisim]i asta! Nu cred

c` ai nevoie (...)de ursule]ii cu

inimioare sau altedulceg`rii ce te

duc \n pragul diabetului…

Film

RoboCop

Regia: José

Padilha

Cu: Gary Old-

man, Samuel L.

Jackson, Abbie

Cornish, Joel

Kinnaman

Gen: Ac]iune, SF

Premier` \nRom~nia: 07.02.2014

Brick Mansions

Regia:Camille Dela-

marre

Cu: David

Belle, Paul

Walker

Gen: Ac]iune,

Crim`, Dram`

Premier` \n Rom~nia:07.02.2014

The Lego Movie

Regia: Phil Lord, Chris Miller,

Chris McKay

Cu: Elizabeth

Banks, Liam

Neeson, Mor-

gan Freeman,

Will Ferrell,

Channing Ta -

tum, Jonah Hill

Gen: Ac]iune,

Anima]ie, Comedie


Endless Love

Regia: Shana

Feste

Cu: Alex Pet-

tyfer, Joely

Richardson

Gen: Dram`

Premier` \nRom~nia:14.02.2014

Winter's Tale

Regia: Akiva

Goldsman

Cu: Will

Smith, Rus-

sell Crowe,

Jennifer Con-

nelly, Colin

Farrell

Gen: Dram`, Fantastic, Mister


The Monuments Men

Regia: George Clooney

Cu: Cate Blanchett, George

Clooney, John Goodman, Matt

Damon

Gen:Ac]iune,

Comedie,

Dram`, Is-

toric,

R`zboi


3 Days to Kill

Regia: McG

Cu: Kevin

Costner,

Amber

Heard, Con-

nie Nielsen

Gen:Ac]iune,

Dram`,

Thriller


The Bag Man

Regia: David

Grovic

Cu: Crispin

Glover, John

Cusack, Robert

De Niro

Gen: Crim`,

Thriller

Premier` \nRom~nia: 28.02.2014

Non-Stop

Regia: Jaume Collet-Serra

Cu: Julianne Moore, Liam Nee-

son,

Michelle

Dockery

Gen:Ac]iune,

Thriller


Premierele lunii februarie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

3

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

1

2

Considerat` demna urma[` aAmaliei Rodrigues, DULCEPONTES a cucerit lumea cu albu-mul “Làgrimas”. Marcel Pavel esteinvitat special în cadrul concertu-lui, urmând s` cânte în duet curegina contemporan` a muziciifado - Sala Palatului, Bucure[ti.

9/02ConCert dulCe ponteS

LED APPLE, trupa fenomen a scenei pop din Corea, concerteaz` într-uneveniment unic în Europa de Est. Concertul LED Apple este cu siguran]èvenimentul cel mai a[teptat al începutului de an - Turbohalle, Bucure[ti.

15/02ConCert led apple

Direc]ia 5 va aduce mai aproapede inimile publicului cele mai fru-moase melodii, invit~nd publiculs` rememoreze iubiri nemuritoare[i s` contribuie la crearea unor noipove[ti de dragoste - Sala Palatu-lui, Bucure[ti.

14/02ConCert dIreC}Ia 5

To]i cei care vor fi prezen]i laHard Rock Café se vor delecta cuun concert select, în care cele maiîndr`gite piese din repertoriul luiMircea Baniciu vor fi puse în val-oare de parfumul de epoc` [i im-blodurile rock’n’roll - Hard RockCafé, Bucure[ti.

21/02ConCert MIrCea BanICIu

Pionieri ai curentelor heavy metal [ihard rock modern, membrii DeepPurple revin \n Rom~nia, conti nu -~ndu-[i povestea muzical` cu un noumaterial discografic: Now What?! -Sala Polivalent`, Bucure[ti.

20/02ConCert deep purple

Captivantul dans al umbrelor al Pilobolus Dance Theater va ajunge pentruprima dat` la Bucure[ti. Shadowland este un altfel de spectacol, este unt`râm în care imagina]ia [i-a dep`[it demult limitele. O combina]ie special`de dans, acroba]ie, operet` [i teatru ce cu greu î[i g`se[te locul într-o cate-gorie - Sala Palatului, Bucure[ti.

23–24/02Shadowland

10 Stop to shop

A venit \n Bucure[tidintr-un sat dobrogeande un farmec slbatic [ia cucerit ]ara cu farme -cu l a[ezat, cu frumuse -]ea cu iz oriental deca dn, cu talentu l lacntat (jazz!), la dansat(pentru tine!) [i la jucat(pe scen [i pe sticl).Copiii o [tiu de Clopo]icplecat \n cutare decomori, adolescen]ii deEla Crciun mereu cu„Un pas \nainte“, iarfanii PRO de Aysha din„Iubire [i onoare“. |ns adevrata piatr de\ncercare [i confirma reavalorii a venit din lumeateatrului. Talen tului eiactoricesc incontestabil,remarcat de regizori detalia lui Hora]iu Mlele[i Chris Simion, este devzut [i admirat pescen, unde Aylin o joacpe tnra Maitreyi a luiEliade, alturi de inegala-bila Maia Morgenstern.|n afara scenei, este otnr care cite[te treicr]i simultan, iube[tedesignerii romni [i facecadou bro[e pe la propri-ile concerte...

intErviu

aylin cad\r:„{mi Place s~ {mi s~rb~ -

to resc feminitatea“

|n limba rom~n` ai o dic]ieimpecabil`, ca orice actorprofesionist, de[i e[ti deorigine turc`. Vorbe[ti [iturce[te?Aylin: Da, vorbesc bine [i

turce[te, turca fiind prima limb`pe care am \nv`]at-o.

Ce te leag` suflete[te decomunitatea turc` din Con-stan]a, ora[ul \n care te-ain`scut?Aylin: O mare parte a copil` -

riei mi-am petrecut-o \n satul bu -nicii mele, sat care se nume[teBaspinar (F~ntana Mare – n. r.),\n Dobrogea undeva la grani]a cuBulgaria. Satul este special pen-tru c` este locuit numai de turci,o comunitate mic` \n care tra -di]iile \nc` se p`streaz`, un satconstruit \n jurul ci[melei mari deunde \[i iau apa [i oamenii, [i ani -malele, [i a geamiei, construit`pe la 1870, [i care cheam` oa-menii la rug`ciune de cinci ori pezi. Este ca o mic` Turcie, arhaic`,Ada Kaleh-ul din Dobrogea (dinlimba turc`, \nsemn~nd InsulaFort`rea]`, insul` pe Dun`re, po -pulat` de circa 600 de turci,acoperit` \n 1970 de apele lacu-lui de acumulare al hidrocentraleiPor]ile de Fier I – n. r.).

Ai trìt vreun moment derevela]ie \n care ai [tiut c`

vei deveni c~nt`rea]` [iactri]`?Aylin: Toat` copil`ria spu -

neam c` \mi doresc s` fiu c~n -t`rea]`, dar niciodat` nu m-amg~n dit c` se va \nt~mpla cu ade -v`rat. Iar, actri]`... nu am \ndr`z -nit niciodat` s` visez asta. Credc` abia c~nd am luat primul cast-ing, pe la 20 de ani, am realizatc` pot fi actri]`.

La mai pu]in de 17 ani aiparticipat la concursul deteleviziune „Alege Asia“.Cum ai fost selectat`?Aylin: M-am prezentat la

audi]ii [i am f`cut ce am putut.

Ai f`cut parte din trupa defete Pops, care s-a bucuratimediat de un mare succes.Ce sentimente ]i-a trezitfaima trìt` \n adolescen]`?Aylin: Trebuie s` recunosc c`

este un sentiment pl`cut care ne-a p`c`lit. Practic, f`r` s` facemmare lucru, eram cunoscute detoa t` ]ara, un succes u[or carene las` impresia c` meritam to -

tul, c` orice am face o s` mear -g`, c` lucrurile func]ioneaz` de lasine, chiar dac` noi nu ne impli -c`m [i nu f`ceam, practic, nimicpentru ca lucrurile s` aibe [i con-tinuitate. {i am mers \n iner ]iaasta c~t s-a putut. Dar, ca s` con-cluzionez, cred c` faima de caream avut parte \n adolescen]` m-a\nv`]at c` nu asta e ceea ce con-teaz`, este doar cirea[a de petort, f`r` de care tortul e la fel debun.

Ce mari actri]e sauc~nt`re]e te-au inspirat

intErviu

Stop to shop 11

Abia când am luatprimul casting, pela 20 de ani, amrealizat c` pot fi

actri]`.

Faima de care amavut parte \n ado-

lescen]` m-a\nv`]at c` nu asta eceea ce conteaz`,este doar cirea[a

de pe tort.

[i te mai inspir` \nc`?Aylin: |mi plac [i cred \n

actri]ele [i c~nt`re]ele care,atunci c~nd apar, aduc cu ele olume \ntreag`, cele care \n inter-pretarea lor \[i p`streaz` femini-tatea [i sensibilitatea [i pe carele-ai crede oric~nd gata s` ia \npiept o lume \ntreag`. Pot s` vi ledau ca exemple pe Lisa Ekdahl,Melody Gardot, Blossom Dearie,[i ca actri]e pe Patricia Clarkson,Marion Cotillard, Penelope Cruz.Desigur c` lista e mult mai lung`.

Ce mentori ai avut \n stu-den]ie?Aylin: Am studiat actoria la

Hyperion la clasa lui Catrinel Du-mitrescu [i Emil Hossu. |ntr-ade -v`r, \n facultate am \nceput s`cred c` a[ putea practica mese-ria asta, sus]inut` [i ghidat` deprofesorii mei. Ei au fost mentoriimei \n timpul facult`]ii. O admi-ram pe doamna Oana Pellea pecare o v`zusem \n „M` tot duc“de c~teva ori, spectacol de carem` \ndr`gostisem absolut [i \ncare ea era minunat`, [i v` da]iseama cum a fost pentru mine s`joc \n acela[i proiect \n care juca[i ea...

Cum ai ob]inut \n 2007primul tù rol de televiziune

\n serialul „Unpas \nainte“? Cepuncte comune aicu personajul pecare l-ai interpre-tat timp de 2 ani,Ela Cr`ciun?Aylin: Castingul

pen tru „Cu un pas \na -inte“ a fost primul cas -ting important, pentrucare m-am preg`tittimp o s`pt`m~n`. Du -p` prima prob` sim -]eam c` voi lua. C~tdespre c~t de mult sem`n cu Ela,toate personajele pe care le jocau ceva din mine, pentru c` por-nesc de la mine \n construirea lor.

|n 2009 ai dublat-o peClopo]ica \n filmul de ani -ma ]ie „Clopo]ica [i co-moara pierdut`“. Ce„ta lent“ specific trebuie sàib` un actor care joac`pentru copii?Aylin: S` \i plac` s` se joace,

ceea ce la mine e cu surplus.

Ai interpretat-o [i pe Aysha\n „Iubire [i onoare“ timp deaproape 2 ani. Retrospectiv[i comparativ, care suntprincipalele diferen]e dintrejocul pe platou [i jocul pescena unui teatru?

Aylin: Diferen]a st` \n primulr~nd \n ritmul de lucru. |n televi -ziune totul merge foarte repede.Ca s` nu mai zic c` exist`diferen]e \ntre un serial normal [io telenovel`. La „Un pas \nainte“,de exemplu, filmam 5 secven]epe zi pe c~nd la „Iubire [i onoare“se fimau [i 20 de secven]e pe zi.|n teatru, se repet` \n mediedou`-trei luni pentru un spectacol.Practic, \n televiziune se mergemult pe spontaneitate [i normali-tate, pe reac]ii imediate, pe c~nd\n teatru ai timp s` \ncerci maimulte variante ca p~n` la urm` sàlegi ceea ce ]i se pare cel maipotrivit, ai timp s` construie[tipersonajul, ba chiar [i dup` ce aidat premiera pe m`sur` ce joci,\nc` mai adaugi sau renun]i la lu-cruri, pe c~nd \n film sau la tele-viziune, odat` filmat, a[a r`m~ne.

Primul tù rol important \nteatru a fost ca eleva din„Lec]ia“ lui Eugen Ionesco,\n regia Hora]iu M`lèle,unde ai jucat chiar al`turide regizor. Cum ai ob]inut

12 Stop to shop

intErviu

Toate personajelepe care le joc auceva din mine,

pentru c` pornescde la mine \n con-

struirea lor.

|n teatru ai timp s`\ncerci mai multe

variante (...), ai timps` construie[ti per-

sonajul...

intErviu

rolul \n aceast` pies` premi -at` \n ]ar` [i \n strìn`tate?Aylin: L-am cunoscut pe

Hora]iu la film`rile de la un serial,m-a observat [i i-a pl`cut de mi -ne. La un moment dat mi-a spusc` se g~nde[te s` reia specta-colul „Lec]ia“ [i c` ar vrea s` jocEleva. |ntr-o lun` am scos pre-miera.

Cum este s` joci al`turi [isub indica]iile unui maestru\n regie [i actorie precumHora]iu M`lèle?Aylin: Este o mare pl`cere [i

bucurie lucrul cu Hora]iu. Este\ns` greu de jucat cu el \n sensulc` a trebuit s` m` educ s` nu m`mai las prad` jocului lui; erafoarte u[or s` devin spectator pescen`.

Ai participat \n 2011 la con-cursul „Dansez pentru tine“la ProTV. Ce a \nsemnatpentru tine aceast` expe-rien]` intens` a dansului?Aylin: Cred c` a fost cel mai

solicitant lucru pe care l-am f`cut

p~n` acum. E o experien]` apar -te, \n care mi-am exersat la ma -xim puterea de concentrare.

Cum te-ai preg`tit s` fiiMaitreyi?Aylin: Am dat casting, iar

preg`tirea a fost la fel ca la oricepersonaj, numai c`, aici fiindvorba despre unul cunoscut dinliteratura rom~n`, am recitit ro-manul [i l-am avut la mine lafiecare repeti]ie, am citit ce s-ascris despre „Maitreyi“. Pe l~ngàsta, am stat de vorb` cu oamenicare au trìt \n India [i care m-au\nv`]at ritualuri [i obiceiuri hin-duse, am lucrat cu o profesoar`specializat` pe cultura hindi [icare e singura din ]ar` care [tiearta katak-ului, stilul de dans dinspectacol. {i, desigur toate mo -delate dup` dorin]a [i viziunea luiChris asupra personajului [i apove[tii.

Scena nudit`]ii din aceast`pies` te-a inhibat ca actri]`sau este o scen` ca oricarealta?Aylin: Nu-mi vine u[or s-o fac,

dar \i \n]eleg rolul \n \ntregul pie-sei [i atunci devine o scen` caoricare alta.

Cum este s` \mpar]i scenacu o actri]` de talia MaieiMorgernstern?Aylin: Este o mare bucurie

Stop to shop 13

Este o marepl`cere [i bucurielucrul cu Hora]iu;era foarte u[or s`devin spectator pe

scen`.

Discriminarea, \norice form` a ei, nuare ce cùta \ntr-osocietate civilizat`.

s` \mi ap`r` numele pe acela[iafi[ cu al doamnei Maia, [i estecu at~t mai mare norocul pentrumine, cu c~t numele ei umples`lile p~n` la refuz.

Te-ai implicat \ntr-o cam-panie \mpotriva discrimin`riirasiale. Ai fost vreodat` vic-tima discrimin`rii etnicesau al unui alt tip de dis-criminare?Aylin: Nu a[ putea spune c`

am sim]it discriminarea pe pieleamea, \ns` asta nu \nseamn` c`nu o v`d \n jurul meu. Discrimi -narea, \n orice form` a ei, nu arece cùta \ntr-o societate civilizat`.

|n 2012 ai lansat albumuljazz-pop „Cloud“, cu piesescrise special pentru tine.|n afar` de faptul evident c`vrei s` promovezi muzicajazz, pe care o iube[ti, ce-]idore[ti de la aceast`lansare?Aylin: Cred c` lansarea aces-

tuia este important` pentru pia]amuzical` rom~neasc`, pentru cèste primul album de acest gen,care practic creaz` un drum nou,situat undeva \ntre mainstream [iunderground, pia]` care \n afaraRom~niei exist` deja demult.

Sper c` [i aici la noi \n ]ar` s` fieapreciat` [i valorificat`.

Care este rolul de caresim]i c` e[ti foarteapropiat` suflete[te, inter-pretat f`r` s` te \ndep`rtezide ceea ce e[ti?Aylin: Nu cred c` l-am jucat

\nc`.

|n opinia ta, ce anume teface s` te nume[ti actor?Trìrea? Talentul? Ce te de-fine[te pe tine ca actri]`?Aylin: Un mare actor mi-a

spus c` pentru a face meseriaasta trebuie „s` [tii textul, s` nur~zi [i s` nu te love[ti de decor“.Mi-e greu s` m` autodefinesc,dar \ncerc~nd s` privesc din afa -r`, cred c` sunt o actri]` munci-toa re, implicat`, simpatic`,amu zant` [i sensibil`. E o pl` -cere s` lucrezi cu mine! :)

Te deranjeaz` paparazzic~nd ie[i \n ora[ sau la uneveniment?Aylin: Nu sunt genul de

vedet` dup` care alearg` pa-parazzi atunci c~nd ies \n ora[, iarla evenimente, dac` te duci, tea[tep]i desigur s` fie acolo totfelul de fotografi. A[a c` feno -menul paparazzi nu m` afecteaz`cu nimic, nu urm`resc tabloidele,nu [tiu cine apare [i de ce.

Cum te \mbraci c~nd nu e[tipe scen`? Ai locuri prefera -te de shopping? Designerifavori]i?Aylin: |mi place s` \mi ex-

prim stilul personal [i prin vesti-menta]ie, deci [i atunci c~nd nusunt pe scen` p`strez din ele-mentele esen]iale ce se reg` -sesc pe scen`. |mi place s` \mis`r b`toresc feminitatea, p`s -tr~nd un aer relaxat [i adùg~ndmici accente senzuale. De-signerii mei prefera]i sunt An-dreea Badala, Kinga Varga [iCarla Szabo. |mpreun` cu Carlaam f`cut ni[te „lucky charms“,bro[e \n form` de nori[or pentrua marca lansarea albumului„Cloud“, pe care le dau cadou laconcerte.

Dincolo de muzic` [i film,care sunt pasiunile tale? Cefaci \n timpul liber?Aylin: |n perioada asta m`

documentez, \mi iau noti]e, facpoze [i \mi pun bookmark-uri dinrevistele de design interior pentruviitoarea noastr` c`su]`.

Ce alegi c~nd ai timp [ipentru o carte bun` sau unfilm bun?Aylin: A[ alege o carte bun`.

intErviu

14 Stop to shop

|mi place s` \mi ex-prim stilul personal[i prin vestimen -

ta]ie (...), p`strândun aer relaxat [i

adùgând mici ac-cente senzuale.

Este primul albumde acest gen, carepractic creaz` undrum nou, situat

undeva \ntre main-stream [i under-

ground.

Cred c` sunt oactri]` muncitoare,

implicat`, sim-patic`, amuzant` [i

sensibil`.

intErviu

Stop to shop 15

|n ultima vreme citesc mult` dra-maturgie. |n acela[i timp, am\nceput trei c`r]i: „Insula de submare" de Isabel Allende – o au-toare pe care am mai citit-o [i deal c`rei stil m-am \ndr`gostit;„Amintiri despre Caragiale“ –volum editat de {tefan Cazimircare adun` laolalt` cele mai im-portante m`rturii despre omulCaragiale [i pe care mi-ar fipl`cut s-o citesc \n timpul facul -t`]ii, c~nd lucram la piesele lui

Caragiale [i „Bucure[tii maha-lalelor sau periferia ca mod deexisten]`“ a lui Adrian Majuru,care are un mod unic de apovesti istoria Bucure[tilor ce tecucere[te definitiv [i pe care \lcitesc de c~nd mi-a picat \nm~n` „Cum se distrau rom~niiodinioar`“.

Care sunt scriitorii [i regi-zorii tì prefera]i?Aylin: Dintre regizorii de film

rom~ni \mi place foarte multAdrian Sitaru. N-am lucrat cu el,\ns` mi-a pl`cut tot ce am v`zutf`cut de el.

Ce personaj feminin cla-sic ]i-ar pl`cea s` inter-pretezi?Aylin: Am mai zis la un mo-

ment dat c`, dac` s-ar face unfilm despre regina Maria, mi-arpl`cea s-o joc eu, de[i la modulrealist, cu fa]a mea, probabilc` a[ fi distribuit` \n una din

servitoarele ei de la castelul dela Balcic.

Ai vreo filosofie personal`care te ghideaz`?Aylin: Cred \n frumos [i \n pu -

terea lui, m` protejez [i merg\nainte \nconjurat` de tot ce estefrumos.

Ce sfaturi le-ai da \n prezentfetelor care te admir` [iviseaz` s` devin`, la fel ca[i tine, actri]e sauc~nt`re]e faimoase c~t sepoate de repede?Aylin: S` nu-[i doreasc` un

rezultat rapid, s` \n]eleag` c` lu-crurile bune vin dac` le a[tep]i [idac` munce[ti pentru ele.

Care este cea mai impor-tant` experien]` trìt` p~nàcum?Aylin: Am trìt multe lucruri

din care am \nv`]at, n-a[ puteaspune c` unul singur e mai im-portant dec~t altele. |ns`, decisiv\n dezvoltarea personalit`]ii melemature a fost mai mult ca sigurfacultatea de actorie.

Cum te vezi peste 5 ani?Mai mult actri]` sau maimult c~nt`rea]`?Aylin: Sunt actri]` [i c~nt` -

rea]` [i asta voi fi [i peste cinciani.

Felicia Chirv`șoiu

Dac` s-ar face unfilm despre regina

Maria, mi-ar pl`ceas-o joc eu.

Lucrurile bune vindac` le a[tep]i [idac` munce[ti

pentru ele.

Colec]iile 2014 BurberryProrsum, London [i Britpun accent pe haine [i

accesorii pentru femei, b`rba]i[i copii. Trench-uri destructura -te, mantouri parte peste parte,mantouri/jachete Chesterfields[i pulovere relaxate eman` unaer distins [i elegant \n nuan]epastelate de bej cald, griuri co -lo rate, galben, bleu, roz [i vernil.Materialele predominan te suntdantela englezeasc` [i ca[mi -rul, originar din Sco]ia. Au fostintroduse gen]ile Petal (pentrufemei) [i Duffle (pentru b`rba]i),ochelarii feminini \n form` de pe -

tal` [i ochelarii de soare Wave.Fotografiat` de celebrul Mario

Testino, campania readuce \n cen-trul aten]iei iconicele trench-uriBurberry. T~n`rul actor britanic,Jamie Campbell Bower, solistultrupei indie-rock “Childhood”, LeoDobson, Malaika Firth, MatildaLowther, Neelam Johanl, CallumBall (modele britanice) [i JeanCampbell repre zin t` “distribu]ia”aleas` de c` tre Christopher Baileypentru a “pune \n scen`” atmos-fera roman tic` a campaniei deprim`var`-var` 2014.

Texte: Vladimir Popa

Foto: Burberry

16 Stop to shop

muSt havE!

“Sezonul de prim` -var`-var` 2014 esteanimat de o atmos-fer` romantic`, tipicenglezeasc`, \nsu-fle]it` de tinere noitalente britanice.”

Christopher Bailey, Chief Creative Officer

burberryPrim`var` - Var` 2014

tadashi Shoji este re-cunoscut la Hollywood [ipeste tot \n

lume pentru crea]iilesale haute-couture,purtate de vedete curenume interna]ional.Dita von Teese, J Lo,Kate Beckinsale,Helen Mirren sau KatyPerry sunt doar c~tevadintre divele care austr`lucit \n lumina reflectoarelor [ipe covorul ro[u \n rochii de sear`spectaculoase, imaginate de de-signerul japonez stabilit \n S.U.A.

Drapajele, pliseurile [i fron-

seurile sunt tehnicile pentru careeste recunoscut, dar [i pentru fap-tul c` realizeaz` rochii pentrutoate v~rstele, etniile [i siluetele.Tadashi Shoji este cel care le-a\mbr`cat pe mai pu]in gra]ioaseleOctavia Spencer [i Mo’Nique,atunci c~nd fiecare dintre acesteaa c~[tigat c~te un premiu Oscar.

Prima sa colec]ie de runway afost prezentat` \n 2007, la NewYork Fashion Week, iar \n 2012Tadashi Shoji s-a num`rat printrecei 26 de designeri accepta]i deCouncil of Fashion Designers ofAmerica. |ntre timp, brand-ul s-aextins c`tre Asia, \n Shanghai [iBeijing. |n Rom~nia, rochiile salese afl` disponibile \n magazinulSport/Couture. Talentat desena-tor [i pictor, Tadashi Shoji a stu-diat artele frumoase la Tokyo. |n1973, s-a mutat \n S.U.A. unde astudiat design-ul vestimentar laTrade Technical College din LosAngeles. |n acea perioad` a lucratal`turi de Bill Whitten, cel care re-aliza costumele pentru Elton John,Stevie Wonder, Neil Diamond sauThe Jacksons.

|n 1982, TadashiShoji a pus bazelepropriului brand dehaine, iar crea]iile luiau fost acceptate \npeste 4.000 demagazine din peste40 de ]`ri, printrecare \n Neiman Mar-cus, Nordstrom,

Saks Fifth Avenue, Bloomingdale,Macy, Harvey Hichols din Dubaisau exclusivistul boutique ForumShops at Caesars, din Las Vegas.

Igor Dr`gan

EvEnimEnt

Stop to shop 17

tadaShIShojI,

acum \n România

M`d`lina Nicolae

Fashion editor

MaxiMalisMnoul concept

\n mod`

Editor’S choicE

Minimalismul prezent \n mod \n ultimii ani a \nsemnat, pentru mul]i dintre noi,o \ngrdire a exprimrii libere [i necenzurate a creativit]ii \n ceea ceprive[te vestimenta]ia, poate chiar un concept mult prea conservator [i auster.Vestea bun pentru iubitorii de cu loare [i extravagan] este c, \ncepnd cuanul 2014, maximalismul va predomina, designerii axndu-se pe acest concept\n prezentrile colec]iilor pentru 2014. Pe podiumurile de la Paris din septem-brie 2013 au defilat modele purtnd tunici [i fuste viu colorate, parc pictate cupensula sau desenate cu grafiti, agresndu-ne vizual cu o explozie de cu lori [imodele nonconformiste. Anul acesta, piesele vestimentare vor fi asemeni ope -relor de art, \n care att designeru l, ct [i purttoru l \[i pot exprima liberorice emo]ie, orice trire. Dar oare acest nou trend va putea fi \nglobat [i \nmoda strzii? Minimalismul necesita mai pu]in efort \n producerea [i reprodu -ce rea vestimenta]iei, datorit simplit]ii cu lorilor, modelelor, materialelor. Maxi-malismul, \n schimb, presupune aten]ie mai mare la alegerea materialelor,printuri nonconformiste, cu lori mai diversificate [i materiale preten]ioase carevor ridica pre]urile noilor modele vestimentare. Designeri ca Chanel, Celine, Prada, Karl Lagerfeld [i Christian Dior au prezentat\n show-urile de la Paris [i Milano crea]ii care apar]in unei noi ere \n mod,cea a maximalismului, \n care regulile de coloristic se respect, dar exceleaz\n creativitate [i art.Pn acum, vestimenta]ia excentric era purtat numai la diferite evenimente[i la anumite nivele sociale. |ns, de acum \ncolo, cum vom reu[i s ne facemremarca]i \n mul]imea supercolorat, extravangant [i, mai ales, cum ne vomalege ]inuta? Stilu l office va trebui s pstreze o anumit sobrietate, dar stricte]ea \n ceeace prive[te clasicu l [i cu lorile \nchise va trebui revizuit, deoarece, odat intro-dus \n mod acest concept, vei \ncerca mereu s fii ct mai liber \n expri-marea personalit]ii. Strada va fi colorat [i, cel pu]in pentru \nceput, va preaun pic ciudat. Hainele purtate \n baruri [i cluburi vor fi pline de strlucire. Cumvom [ti s purtm acest concept? Dac \n vremea minimalismului aveam pro -ble me \n asortarea cu lorilor [i potrivirea stilurilor vestimentare cu momentulzilei, acum riscm s avem parte de o oboseal vizual. Cu toate acestea, nupot dect s sper c acest amalgam cromoterapeutic ne va aduce o infuzie puter nic de bun dispozi]ie [i jovialitate \n via]a noastr cotidian!

18 Stop to shop

FaShion architEcturE

Hattie Carnegie este adeseaasociat` cu elegan]a [i moda de\nalt` clas`. Chiar [i linia sa deready-to-wear ori hainele mai ca-su al au avut mereu o sclipire deelegan]`.

Filosofia ei era c` femeiatrebuie s` poarte hainele, nu in-vers. Hattie a crezut mereu c`“hainele simple, frumoase suntcele care pun \n eviden]` [armulfemeii.”

Sus]inea c` o hain` trebu ies` i se potriveasc` purt` toa rei,dar s` nu pun` st`p~nire peaceasta. Zeci de ani, gustul sù- impus \n moda american` \ntr-un mod natural - a influen]atstilul femeilor.

Chiar dac` importa mode lede la Paris sau crea altele, fe- me ile primeau cu bra]ele des -chise hainele de la Carnegie.Hattie reprezenta garan]ia sofis -tic`rii [i stilului.

din Viena la newYork

Hattie s-a n`scut la Viena \n1889 sub numele de HenriettaKanengeiser, a doua din cei 7 co -pii ai familiei. Tat`l sù, artist [ide signer, a ini]iat-o \n lumea mo -dei \n perioada adolescen]ei sale.

|n 1900, dup` ce casa le-afost distrus` \ntr-un incendiu, iaudecizia s` emigreze \n America,pentru a se stabili la New York.Exista o poveste, conform c`reia\n timpul voiajului c`tre America,Hattie l-a \ntrebat pe unul dintrepasageri cine a fost cel mai bogat[i prosper om din State. R`spun-sul a fost “Andrew Carnegie”.Astfel, ea decide s` \[i schimbenumele \n Carnegie.

Se pare c` toat` familia ar firenun]at la numele de origineadopt~ndu-l pe cel ales de Hattie,fapt care era normal printre imi-gran]i.

De[i nu avea talent s` de-seneze [i s`

coas`, Hattiede]inea abilitateaunei comunic`riexecelente, iar

angaja]ii ei\n]elegeau per-

fect ce vrea, re-alizând perfect

hainele vizualizate de

Carnegie.

HATTIECarnegie

22 Stop to shop

C~nd \n 1902 \i moare tat`l,Hattie renun]` la [coal` [i \ncepea munci pentru a-[i ajuta familia.Se angajeaz` ca mesager laMacy’s, mai apoi ca tivitor dep`l`rii.

|n 1909, al`turi de prietenaei, Rose Roth, \[i deschide pro-pria afacere - un mic magazin. L-au denumit “Carnegie – Ladies’Hatter”. Vindeau \ns` [i rochiicare erau croite de Rose, \ntruc~tHattie nu [tia s` coas`. Ea f`ceap`l`rii. Magazinul a avut un suc-ces imens, mai ales datorit`sim]ului estetic incredibil al luiHattie.

La \nceput, neav~nd bani sàngajeze modele, Hattie \mbr`cahainele create [i se plimba, fiindo reclam` ambulant`. Iarv~nz`rile au crescut [i \n 1913 semut` \n partea de Vest unde eraumul]i clien]i cu bani, iubitori demod`. Printre timpurii, darfaimo[ii lor clien]i s-au num`ratHarrison Williams (mai t~rziucunoscut` ca Mona von Bis-marck) [i vedeta Broadway, Tallu-lah Bankhead.

Pe m`sur` ce afacerea cre[ -tea, Hattie [i Rose au angajatmun citori care realizau design-u ri -le concepute de Hattie. |n aceletimpuri, tot ce ]inea de mod`venea de la Paris astfel c` ea de-cide s` studieze stilurile pariziene[i s` le adapteze pentru clien]iilor. De[i nu avea talent s` de-seneze [i s` coas`, Hattie de -]inea abilitatea unei comunic`riexecelente, iar angaja]ii ei \n]e -legeau perfect ce vrea, realiz~ndperfect hainele vizualizate deCarnegie.

de la boutique laafacere de milioane

|n 1919, Hattie a cump`ratpartea de ac]iuni de]inut` deRose. Se na[te “Hattie Carnegie,Inc.”. Acum pleac` pentru primadat` la Paris. Era o practic` nor-mal` ca magazine precum al luiHattie sau Bergdorf Goodman s`\[i trimit` reprezentan]ii laprezent`rile de mod` pariziene,pentru a decide ce ]inute sau ac-cesorii s` aduc` \n State sprecomercializare. Iar Hattie avea s`

aduc` \n magazinul sù dou`tipuri de oferte: fie puteai s`cumperi o crea]ie Chanel directdin magazinul ei, fie aveai posi-bilitatea s` achizi]ionezi inter-pretarea lui Hattie asupra crea]ieiChanel.

Carnegie f`cea cel pu]in[apte c`l`torii pe an la Paris,av~nd chiar [i un apartamentacolo. La momentul apogeuluibusiness-ului sù (anii ‘30), ea

cump`ra chiar [i 75 de piese ves-timentare din fiecare colec]ie dela Paris. |n c`l`toriile sale cum -p`ra de la Vionnet, Lanvin, Moly -neux [i Schiaparelli.

Din 1920 \[i permite reclam`permanent` \n Vogue. Doar 5 animai t~rziu, revista face un mate-rial \n num`rul de ianuarie, denu-mit “A Parure for FormalOccasions” fotografiat de EdwardSteichen. P~n` \n 1928, toaterochiile de la Hattie Carnegie erauf`cute pe comand`, dar decide s`dea na[tere [i primei linii ready-to-wear. |l angajeaz` ca designeral acestei linii pe Norman Norell.Era momentul \n care afacerea sacrescuse. |n 1929, \nainte demarele crash, a f`cut o cifr` deafaceri de 3.500.000 dolari.

P~n` la finele lui 1930, \[i vin-dea toate hainele, p`l`riile [i ac-cesoriile din linia ready-to- wear \nmagazine din \ntreaga ]ar`.Hainele ei erau populare mai ales\n California, multe staruri de laHollywood purt~ndu-le. Astfel c`[i-a f`cut un renume, devenind untrend-setter. A \nceput s` v~nd`[i cosmetice [i parfumuri.

De[i la \nceput criza nu aafectat-o, odat` cu dispari]ia mul-tora dintre clien]ii boga]i, Hattie atrebuit s` adopte o nou` strate-gie. Astfel, \nfiin]eaz` o divizie cupre]uri mult mai sc`zute, denu-mit` “Spectator Sports”. Vindeahainele cu aproximativ 40 dedolari bucata (tot mult pentru1934, \ns` mai pu]in dec~t pre]ulpracticat \nainte).

Cu aceast` strategie, aface -rea ei a supravie]uit. Chiar [i-a des chis mai multe sec]iuni \n

Stop to shop 23



cadrul magazinului sù. Se spu -nea la acea vreme c` o doamn`poate fi \mbr`cat` din cap p~n`\n picioare de la Hattie Carnegie,chiar dac` singurul element care\i lipsea erau pantofii. Magazinulei era complet: puteai lua o gean -t` care s` se asorteze cu hainelesau p`l`ria, o hain` de blan`, bi-juterii sau chiar mobil` ori farfurii.

|n anul 1931 p`l`riile salesunt promovate de Vogue carescrie un material denumit “Sha -des of Our Grandmothers” \n carecelebreaz` design-ul clasic adap-tat pentru femeia contemporan`.

Doi ani mai t~rziu, \n aceea[ipublica]ie, Elsa Schiaparelli aparepurt~nd crea]ii Carnegie \ntr-un ar-ticol despre evenimentul WhiteBall de la Paris.

Ca un pas firesc al recunoa[ -terii sale, Hattie prime[te invita]ia\n 1938 de a realiza copertaVogue. Un an mai t~rziu i se ofer`“Neiman Marcus Fashion Award”.

La \nceputul anilor 1940,afacerea ei avea 1000 de an-gaja]i. Mare parte dintre ei lucrala crearea hainelor ready-to-wear.Carnegie era deja renumit` ca ofemeie cu gust. Datorit` repu -ta]iei, ap`rea ea \ns`[i \n recla -mele pentru afacerea sa.

|n timpul R`zboiului, Carnegiea continuat s` fie lider al sceneimodei din America. A fost mo-mentul \n care a \nceput s` sebazeze mai mult pe fabrican]ii demateriale [i muncitorii americani.

|n 1945, revista Life scrie despre Hattie, denumind-o uncolos \n lumea modei: “S-a ridicatdin s`r`cie c`tre [eful absolut alunei afaceri cu haine \n valoare

de 6.500.000 de dolari.” Trei animai t~rziu prime[te prestigiosul“Coty Award”.

|n 1950, Guvernul SUA oinvit` s` creeze uniforma oficialà diviziei de femei a armatei. Liniasa de croial` este premiat` cu“Medal of Freedom”, cea mai\nalt` distinc]ie civil` a ]`rii. Pe totparcursul anilor ‘50, Carnegie acontinuat s` fie exact conforma[tept`rilor clientelor sale: a

oferit haine [ic, dar conven]ionale. Hattie iubea \n mod special“little black dress” pentru carefolosea o culoare special`, cunos-cut` sub numele de “AlbastrulCarnegie”. A creat p`l`rii, acceso -rii, bijuterii [i rochii de bal, adeseaadpatate dup` stilul cre a torilorfrancezi.

Vogue scria \n 1951 c` “Hat-tie Carnegie \nseamn` multe lu-cruri. Un magazin glossy \n NewYork; o etichet` pe haine, p`l`rii[i bijuterii [i parfumuri v~ndute \n

\ntreaga ]ar`. {i, bine\n]eles,doamna Hattie Carnegie, ale c`reigusturi, talent [i ani de crea]iesunt responsabile pentru toateastea.”

Hattie Carnegie a murit \n1956. Afacerea sa a r`mas des -chis`, mai \nt~i sub conducereaso]ului ei, John Zanft, [i apoi aunui fost angajat, Larry Joseph.Din p`cate, \ns`, se pare c` pute -rea brand-ului \[i tr`gea seva din\ns`[i fiin]a lui Hattie, astfel còdat` ce ea fizic nu a mai fost, [i-a pierdut din str`lucire. Primadat` s-a \nchis salonul de haine(1965), iar \n 1976 \ntreagaafacere a devenit doar o amintire.

Una dintre marile ei realiz`rieste “little Carnegie suit” careconst` \ntr-o jachet` str~mt` \nzona taliei, asortat` cu o fust`feminin` [i \ngust`. Costumul eraelegant [i a devenit imediat unmust al garderobei anilor ‘40.

Hattie r`m~ne \n istoriamodei [i ca o femeie foarte tipi -car`. Avea preten]ii ca totul s` fieperfect, cerea loialitate din parteaangaja]ilor [i spunea mereu:“oda t` ce o femeie pri me[te cevace este potrivit pentru ea, nu v`dmotivul schimb`rii. (…) Realmen -te nu exist` “Aspectul Carnegie”,ci “Aspectul T@U”. Hainele melesunt construite s` scoat` \n evi-den]` femeia care le poart`. |miplace ca ele s` fie simple…s` semi[te bine, s` se mi[te odat` cutimpul [i un pic \naintea acestuia.Scopul meu principal a fostmereu s` pun \n eviden]` femeiaamerican` – [i nu doar scopul, cibiografia mea real`.”

Roxana Bichi[

24 Stop to shop

Stop to shop 25

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Frigul zilelor de iarn`va fi mai u[or de

suportat cu ajutorulpaltoanelor

\mbl`nite, realizatedin piele de oaie,merino sau baby

merino.

Ego Men’s Fashion Concept

www.egofashion.ro


26 Stop to shop

O astfel de jachetèste extrem de ver-

satil`, putând fipotrivit` cu succes

unei ]inute busi-ness, dar [i unui

outfit casual.


www.egofashion.ro

Stop to shop 27


Când te hot`r`[tis` achizi]ionezi ohain` de iarn`, nu oalege pe cea maiieftin`. Gânde[te-oca pe o investi]ie!

Ego Men’s Fashion Conceptwww.egofashion.ro


28 Stop to shop

Secretul unei ]inutecu personalitate

pentru anotimpulrece este s` te

\mbraci "\n straturi",mai exact s` por]i

mai multe piesevestimentare

\mpreun`, com-binând armonios

texturi [i culori.


www.egofashion.ro


Stop to shop 29

Jacheta din pielecu mâneci tricotateeste o pies` vesti-mentar` actual`,care \]i va asigura oprezen]` \ntendin]e.

Ego Men’s Fashion Conceptwww.egofashion.ro

30 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

e[arfa

Meli Melo39,99 RON

Clam`

Meli Melo12,99 RON

Rucsac

Meli Melo129,99 RON

Cercei

Meli Melo29,99 RON

Colier

Meli Melo44,99 RON

inel

Meli Melo29,99 RON

Br`]ar`

Meli Melo49,99 RON

32 Stop to shop

Un nou tip de business\[i face loc pe pia]a dinRomnia: haine, gen]i,pantofi [i alte accesoriivestimentare \n regimde consignatia. Dac \nOccident este un trendde mult la mod \n rn -dul fashionistelor, la noiabia se fac primii pa[i. Ideea care st la bazeste simpl: fie ]i-aidorit un outfit, dar airatat colec]ia ori nu ]i l-ai putut permite canew entry, fie aicumprat ceva [i nu \lmai folose[ti, dar nicinu vrei s \l arunci [i spierzi to]i baniiinvesti]i. Dac te afli\ntr-una dintre acestesitua]ii, atunci fii smart[i apeleaz laspeciali[tii \n magazinede tip consignatia.

SpEcial

Businessentry level

SpEcial

Cristiana Tù[anu de]ineun astfel de boutique. Alocuit c~]iva ani buni \n

Occident [i a observat c` suntenorm de multe astfel de afaceri,fiecare \ncununat` de succes. “|nafar`, oricum, ni[ele sunt multmai bine dezvoltate, lumea e multmai educat` din punct de vedereestetic, moda e mult mai divers`[i mult mai puternic`, iar acesta eun fapt de decenii \ncoace. Rom~ -nia recupereaz` \ns` rapid, toatìndustria modei s-a dezvoltat fru-mos, clien]ii devin mult maieduca]i [i dicteaz` sensul \n caremerg urm`toarele afaceri, a[a c`

m` a[tept ca, \n c~]iva ani, zonade produse second-hand de luxs` devin` foarte puternic`.” Ast-fel, a luat decizia s` deschid` \nBucure[ti “L'armoire magique”.

”L'armoire magique” func]io -neaz` \n sistem de consigna]ie.Este un showroom cu peste 350produse, aflat \ntr-o zon` boem`superb`, vis-à-vis de Her`strù(Str. Alexandrina nr. 19, parter,zona Arcul de Triumf-Pia]a Charlesde Gaulle). “Am vrut s` dedic`mtoat` aten]ia noastr` fiec`reicliente \n parte, a[a c` toateclientele \[i anun]` vizitele la tele-fon. Vrem s` d`m timpul necesar

Stop to shop 33

34 Stop to shop

fiec`rei cliente s` cunoasc` bineprodusele [i s` fac` alegerea f`r`grab`, plus c` \mi place mult s`cunosc gusturile [i pove[tile destil cui \mi calc` pragul. Nesf`tuim, ne delect`m cu un lattemachiato, fiecare client probeaz`\n lini[te, e un loc cald, carerespir` mod`, a[a cum mi l-amdorit.”, spune Cristiana.

Brand, calitate, pre]uride 10 ori mai mici

La showroom, clien]ii benefi-ciaz` de pre]uri negociabile, faptextrem de important \n economiaacestei afaceri. De cur~nd s-a deschis [i shop-ul online, laadresa www.larmoire-magique.ro.Produsele pot fi livrate oriunde \n]ar`, ceea ce e un mare avantaj.Clien]ii pot apela oric~nd la Face-book, unde este construit ununivers propriu, impregnat deimagini superbe cu produsele.

|nc` de la deschidere, Cris-tiana a f`cut dovada unui busi-ness serios, cu produse de lux\ntr-o stare excelent`. “Un alt as-pect care m-a determinat s` des -chid acest business \n Rom~niaeste c` eu nu am g`sit business-uri serioase \n zona de second-

hand de lux [i am observataceas t` dorin]` a multor fete [ifemei din jurul meu de a vindemulte din hainele superbe dindressing-ul lor, pentru a face localtora. E o ni[` pu]in exploatat`,a[a c` locul meu e foarte bine -venit, iar feedback-ul e excelent.”

”L’armoire magique” estelocul ideal pentru a adùga o not`glam, high-class, cool oric`reigarderobe. De la rochii, pantaloni,gen]i, bijuterii p~n` la bl`nuri [iaccesorii de lux, doritoarele potg`si absolut orice.

Printre brand-urile comercia -lizate sunt Dsquared, Prada, MiuMiu, Chanel, Louis Vuitton, Her-mes, Dolce & Gabbana, Giuse -ppe Zanotti, Gucci, Lanvin, JimmyChoo, Moncler, Valentino, Fendi.

“L'armoire magique” e des -chis \n primul r~nd femeilor ac-tive, care iubesc s` investeasc`\n lucruri de calitate, cu un designimpecabil, realizate din cele maibune materiale, cum sunt brand-urile pe care “L'armoire Magique”le comercializeaz` (Chanel, LouisVuitton, Prada, Alexander Mc-Queen etc). Business-ul se adre -sea z` [i femeilor care iubescmo da [i au cuno[tin]e vaste,

numai c` nu \[i pot permite s`cumpere numai produse noi delux, a[a c` fac un mix inteligentde branduri mass-market cu bran-duri de lux second-hand \ntr-ostare excelent`. “Multe dintre cli -en tele care care vin la showroom[tiu de obicei care sunt pre]urilepe pia]a de lux, [tiu colec]iile, a[ac` \[i pot da seama c` aicig`sesc cele mai bune pre]uri pen-tru produse \ntr-o stare foartebun`, care cost` chiar [i de 10ori mai pu]in dec~t cump`rate noide pe siteurile de specialitate saudin magazinele de lux. S` nu uit\ns` de gentlemani, pentru c` lededic`m [i dumnealor produsede lux second-hand.”

dedicat` business-ului

Cristiana este interesat` demod` \nc` din copil`rie. Mai mult,fashion-ul pentru ea este un stilde via]`, astfel c` nu doar cum -p`r` haine, ci are cuno[tin]e \ndomeniul modei. De aici [i ideeamagazinului. “L'armoire magi -que” define[te perfect spa]iulcare poate schimba via]a uneifemei, doar c`lc~ndu-i pragul. “Unspa]iu feminin, plin de rafina-

SpEcial

Stop to shop 35

SpEcial

ment, \n care e imposibil s` nu te\ndr` goste[ti de vreo rochie, devreo geant` sau de vreun acce-soriu. Fiecare produs \n parte e \n -ce putul unei noi pove[ti \n vie ]i leclientelor mele. M` bucur enormc~nd v`d pur [i simplu cum opereche incredibil` de stilettosPrada sau o rochie perfect croit`\ntr-un ro[u aprins Valen tino in-spir` clientele s` devin` mai pu -ternice, mai \ncre z`toare, s`-[i\nt`reasc` brandul personal, s`se comunice mult mai bine pe ele\nsele [i pur [i simplu s` se bu-cure de feminitatea lor.”

Cristiana Tù[anu este ot~n`r` ambi]ioas`, educat` \n co-municare [i business la WebsterUniversity din Viena, Austria.Iube[te moda [i petrece foarte

mult timp pe site-urile de specia -litate. Este un om curios, carevrea s` afle mai mult despredomeniul vizual, despre design.”Muncesc foarte mult pentru aajunge c~t mai departe cu busi-ness-ul meu actual [i m` preg` -tesc \n anii viitori s` dezvolt [ipartea de design. Cine [tie ce idei\mi mai vin! Consider c` moda e oparte important` din via]a noastr`de zi cu zi, un instrument esen]ialprin care transmitem enorm dinnoi \n[ine. Studiind \n profunzimemaniera \n care o persoan` (se)comunic`, mi-am putut explicanevoia de a avea un stil c~t maipersonal. Am con[tientizat c~t deimportant` e prima impresie, \norice domeniu ai activa sau \norice fel de \nt~lniri ai avea (pro-

fesionale sau, de ce nu, amo -roase). Apoi am descoperit, de-alungul timpului, efervescen]a cro-matic`, festinul de linii [i croielidin curente diferite, diferen ]aenorm` dintre materiale proas te[i materiale excelente, precum [iconceptele din spatele produselordesignerilor (fie clasici, fie avan-gardi[ti), care \nc` m` fasci nea -z`. Iubesc trendurile \n m`sura \ncare iubesc ideile noi, eclectice.Consider c` am ajuns la nivelul \ncare discern`m~ntul meu edestul de mare, nu port ceva doarpentru c` "se poart`", ci pentruc` \mi asum ceea ce transmit prinacel ceva [i iubesc maniera \ncare ochiul uman e r`sf`]at deacel obiect.”

Roxana Bichi[

36 Stop to shop

S+n+tatE

De foarte mu lte ori ni s-a \ntmplat s auzimreplici de genu l: "\miursc fundu l!" sau "Vai cefund urt am!". De acum,aceste replici pot deveniistorie, pentru c suntemgata s intrm \n sala deopera]ie [i s facem oopera]ie de lifting defese. Recomandat attpersoanelor ca re au tre-cut printr-o cur deslbire drastic sau celorca re nu sunt \ncntatede zona dorsal, liftingu lde fese presupune excizia unei 'f[ii' detegument din regiunea[olduri lor, circu la r.Aceast tehnic va lsa ocicatrice circu la r.

Cum este perioadade vindecare [i c~tdureaz`?

|n perioada de vindecare ime-diat`, care dureaz` de regul`maxim 2 s`pt`m~ni, zona ope -rat` va sta pansat` p~n` la ex-tragerea materialului de sutur`.Apoi pacienta poate s` spelezona cu ap` [i s`pun [i s` folo -seasc` creme speciale pentru

O interven]ie chirurgicalòbligatorie \n multe cazuri

LIFTING-uLDE FESE

Stop to shop 37

S+n+tatE

remodelarea cicatricelor pe o pe-rioad` de minim 6 luni. Deasemenea, foarte important, tre-buie purtat garmentul elas tic celpu]in 2 luni postoperator.

Evolu]ia local` va fi cu at~tmai bun` cu c~t \ngrijirile igieni -ce vor fi mai riguroase, se va res -pecta cu stricte]e utilizareaga rmentului elastic, se vor aplica[edintele s`pt`m~nale de masajmanual specializat sau ender-mologic.

Cum evolueaz` cicatricea postopera-torie?

Imediat dup` opera]ie, pa-cienta va constata c` cicatriceaeste ro[ie, uneori s~nger~nd`,[i se va acoperi de cruste. Dupèxtragerea materialului de su -tur`, sp`larea pl`gii nu trebuies` fie agresiv`, iar eventualele'coji' nu trebuie \nde p`r tate bru-tal pentru c` pot m`ri cicatricele.Acestea vor c`dea singure c~ndsub ele ]esutul este suficient debine format. Dup` ce au c`zuttoate crustele este momentul s`\ncepe]i utilizarea preparateloranticicatriceale pe care mediculvi le-a prescris.

rezultatul este de-finitiv?

Rezultatele se pot men]inepe o perioad` lung` de timpdac` nu exist` cre[teri masive \ngreutate [i dac` sunt respectateindica]iile de \ngrijire.

Care sunt contrain -dica]iile metodei?

Deoarece aceast` interven -]ie este de anvergur`, estenevoie de anestezie general`.Bolile grave cardiopulmonare lacare exist` risc anestezic repre -zint` o contraindica]ie pentruaceast` opera ]ie. Bolile gravedermatologice, infec]ioase, ca-sexiile [i diabetul zaharat sunt,

de asemenea, contraindica]iipentru efectuarea unei astfel deinterven]ii chirurgicale.

Care sunt riscurileopera]iei?

Imediat dup` opera]ie exist`riscuri de infec]ie, dehiscen]apl`gii, s~nger`ri masive, infla -ma ]ie important`. Riscurile ladis tan]` sunt reprezentate de ci-catrizarea patologic` [i deni -vel`ri locale.

Articol realizat de

Dr. Florin Juravle

Medic primar chirurgie

plastic` [i reparatorie

Clinica Dr. Florin Daniel JuravleCalea Doroban]i 51, Etaj 1,

Interfon 03; tel.: 0731.554.554email: [email protected]

Lifting-ul se poatepractica \n acela[imoment operatorcu abdominoplastiade corec]ie a exce-sului masiv tegu-mentar abdominal,care adesea merge[i c`tre posterior,astfel \ncât printr-oincizie unic` lanivelul abdomenuluise corecteaz` am-bele probleme.

38 Stop to shop

FaShion StylE

Iulia Dima:“Croiala acestui palton estepotrivit` oric`rei siluete, iarmultitudinea de culori dinimprimeul bogat \l face u[orde asortat.”

Colec]ia toamn`-iarn`13/14, “Russian Fairytale”Designer: Iulia DimaIdelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1

Iulia Dima:“Croiala acestui palton estepotrivit` oric`rei siluete, iarmultitudinea de culori dinimprimeul bogat \l face u[orde asortat.”

Colec]ia toamn`-iarn`13/14, “Russian Fairytale”Designer: Iulia DimaIdelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1

40 Stop to shop

FaShion StylE

Iulia Dima:“Franjurile [i blana, dar [i paietele sau bijuteriile aplicate pehaine confer` un aer glam uneirochii de sear`.”

Colec]ia toamn`-iarn` 13/14,“Russian Fairytale”Designer: Iulia DimaIdelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1

Stop to shop 41

FaShion StylE

42 Stop to shop

FaShion StylE

Iulia Dima:“O fust` din paiete multicoloreeste perfect` pentru o sear` desâmb`t` \n club!”

Colec]ia toamn`-iarn` 13/14,“Russian Fairytale”Designer: Iulia DimaIdelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1

Stop to shop 43

FaShion StylE

Iulia Dima:“Albul abundent aminte[te de

str`zile \nz`pezite ale Sankt Petersburg-ului, completând

imaginea unei ierni autentice.”

Colec]ia toamn`-iarn` 13/14,“Russian Fairytale”

Designer: Iulia DimaIdelier, Bd. Lasc`r Catargiu, Nr. 1

44 Stop to shop

FaShion StylE

Iulia Dima:“Combina]ia rafinat` nude-albastru ultramarin esteideal` pentru rochiile ele-gante de sear`.”

Colec]ia toamn`-iarn`13/14, “Russian Fairytale”Designer: Iulia DimaIdelier, Bd. Lasc`rCatargiu, Nr. 1

46 Stop to shop

FaShion StylE

Iulia Dima:“Rochiile cu franjuri suntcreate pentru evenimentelecare presupun dans,potrivite unei petreceriretro.”


48 Stop to shop

FaShion StylE

Iulia Dima:“Rochia neagr` de dantel`,inspirat` din c`ma[`, estesenzual` [i, \n acela[i timp,practic`.”


50 Stop to shop

thE Story oF a princESS

ww

w.s

ilvia

terz

iu.c

om

MAGIC

Stop to shop 51


FABuLOuS

ww

w.s

ilvia

terz

iu.c

om

52 Stop to shop


ww

w.s

ilvia

terz

iu.c

om

MISTERIOuS

Stop to shop 53


ww

w.s

ilvia

terz

iu.c

om

SENSuAL

54 Stop to shop

SpEcial

1martie 2012 aducea pepia]a media din România opremier`, apari]ia primei

televiziuni de [tiri care emitea fullHD. Digi24 [i-a afirmat înc` dinprima secund` de emisie scopul,acela de a oferi telespectatorilorsì informa]ia corect`, echilibrat`[i netrunchiat`.

2 ani de emisie echilibrat`

Digi24 a reu[it s` \[i p`strezemereu independen]a editorial`,s` formeze o echip` de jurnali[tiprofesioni[ti, cu o imagine public`curat`. Adriana Muraru, SandaNicola, Luca Niculescu, CosminPrelipceanu sunt doar câ]iva din-tre cei c`rora telespectatorii le-au

oferit credit. Cum este îns` posibils` faci televiziune de [tiri norma -l`, în România? Totul st` în ...aer,spune redactorul-[ef al Digi24,Cosmin Prelipceanu. „Este unavantaj. Tot ce se \nt~mpl` esteun avantaj pentru noi. Nu avempresiuni. Respir`m cel mai curataer din Rom~nia, m` refer la aerulredac]iilor [i fiecare evenimenteste pentru noi ocazia de a lear`ta telespectatorilor c` suntemdiferi]i [i de \ncredere.”

2013 - anul raportuluide ]ar`

La împlinirea primului an deDigi24, televiziunea a preg`tit ocampanie f`r` egal, Raport de]ar`. Timp de 6 luni, începând din

digi24Primii 2 ani de }tiri

|n timp ce pia]amedia din România

este sufocat` de cupluri de carton, de

vedete de mucava,de crime, omoruri [i

violuri, de [tiri exclusive [i de

breaking news-uri,Digi24 a \ncercat imposibilul: s` \i

invite pe români lalec]ii televizate de

istorie.

Stop to shop 55

SpEcial

1 martie, Digi24 a realizat oadev`rat` radiografie a României.În cifre, campania a ar`tat astfel:300 de tehnicieni implica]i înpeste 650 de transmisiuni live,5.000 de kilometri de fibr` optic`folosi]i, peste 50.000 de kilo-metri str`b`tu]i în întreaga ]ar`.Peste 100 de jurnali[ti din Bu-cure[ti [i din sta]iile locale Digi24au luat ]ara la picior [i au realizatpeste 1.000 de materiale. Cos-min Prelipceanu a vizitat, în ultimajum`tate de an, 20 de jude]e [iBucure[tiul, iar în alte 21 dejude]e dezbaterile au fost mode -rate de Sanda Nicola. „Am plecatla drum [i am pus \n joc toate re-susele de care am dispus ca s`le punem rom~nilor \n fa]` ooglind` pentru ca, dac` cineva \icheam` la referendum [i \i\ntreab` de regionalizare, s` fieinforma]i. Rom~nia v`zut` deaproape, microscopic, e mult maifrumoas` dec~t ceea ce se vedela televizor”, spune Sanda Nicola.

Loca]iile alese pentru trans-misiunile în direct au fost dintrecele mai variate. În premier`,Digi24 a amplasat un ministudioTV, cu transmisiune full HD, la1.700 de metri altitudine, peTransalpina [i unul pe fregataBricul Mircea de pe MareaNeagr`. Film`rile realizate \n zecide loca]ii cu pove[ti impresio -nante au fost apreciate [i lùdatede telespectatorii Digi24.

Un pariu câ[tigat cu audien]a

|n timp ce pia]a media dinRom~nia este sufocat` de cupluri

de carton, de vedete de mucava,de crime, omoruri [i violuri, de[tiri exclusive [i de breakingnews-uri, Digi24 a \ncercat im-posibilul: s` \i invite pe rom~ni lalec]ii televizate de istorie. Digi24a acordat spa]ii ample campani-ilor istorice. Pe 24 ianuarie, a\ncercat s` afle cum s-a n`scutRom~nia. A cùtat [i a g`sit undese afl` cu exactitate locurile Unirii[i a ar`tat cât de binesunt îngrijite în cele 354de zile pe an când româniinu celebreaz` ziua Micii Uniri.Dubla alegere a lui Alexandru IoanCuza a avut loc în Bucure[ti, laHotel Concordia, o cl`dire careexist` [i ast`zi în Centrul Vechi,dar care, aflat` într-o stareavansat` de degradare, este „îm-pachetat`” de câ]iva ani, înpanouri de PFL [i \n indiferen]atotal` a trec`torilor [i a Prim`riei.

A urmat o dezbatere major`,cea a importan]ei regalit`]ii \nRom~nia. Mai avem nevoie deRege? Ce a \nsemnat el pentruRom~nia? “10 Mai, Ziua Indepen -den]ei, Ziua Regalit`]ii" a \ncercats` priveasc` dincolo de pove[tilede cancan [i detalii spumoasedin istoria monarhiei [i s` g` -seas c` adev`rul istoric. EchipeleDigi24 au filmat în locurile spe-ciale unde au locuit sau locuiescregii României, precum PalatulRegal [i Palatul Elisabeta, din Bu-cure[ti, castelele Pele[, Bran,Balcic sau Savâr[in.

Poate cea mai de succescampanie a ultimului an \n tele-viziunea de [tiri este cea carevorbe[te despre „Triumful uneina]iuni. Cine a înf`ptuit RomâniaMare”. Zeci de reportaje, film`rispeciale la Castelul Pele[, Chi[i -nù, Cernù]i [i M`r`[e[ti, oechi p` numeroas` de reporteri,produc`tori, tehnicieni. Toatesunt datele campaniei marca

56 Stop to shop

SpEcial

Digi24, care de ziua na]ional` aredescoperit istoria [i a spunspovestea Unirii, dar mai alespovestea celor care au înf`ptuit-o: politicieni remarcabili, dedica]iinteresului na]ional sau simpli]`rani care au luptat în r`zboi pen-tru împlinirea unui vis.

cultura, componentade baz` a jurnalismului

de televiziune

De[i, la nivel declarativ, toat`lumea \[i dore[te s` vad` cultur`la televizor, c~nd vine vorba derating emisiunile culturale par anu-[i g`si publicul. {i totu[i, dindorin]a de a le readuce rom~nilorapeten]a pentru teatru, cinema,evenimente culturale, Digi24 apus mare pre] pe...cultur`.S`pt`m~nal, postul Tv difuzeazèmisiuni dedicate culturii- Digicult,Ca-n filme. Sunt din ce \n ce maipu]ine locurile unde oamenii decultur` din Rom~nia \[i pot faceauzit` vocea. Poate tocmai deaceea de la Mircea C`rt`rescu laOana Pellea, de la Tudor Chirila laDan C. Mihèscu, de la StelaPopescu la Lumini]a Gheorghiu,

to]i ace[ti oa-meni de culturàu acceptatp r o v o c a r e aDigi24, aceeade a-i \ntoarcepe rom~ni cufa]a c`tre bo-gata mo[tenirecultural` a ]`rii.Audien]ele emi-siunilor de cul-tur` audemonstrat c`, atunci c~nd \i daiceva de calitate, telespectatorulapreciaz` cu adev`rat. Digi24 aplusat [i, pe l~ng` cultur`, di-fuzeaz`, \n fiecare week-end, oemisiune pentru copii, una pentruamatorii de ma[ini, una dedicat`pasiona]ilor de gadget-uri, o emi-siune de reportaj, una dediploma]ie, o emisiune de bunemaniere.

2014 - primii doi anicontinu` cu proiecte

\ndr`zne]e

La \mplinirea primilor doi anide emisie, Digi24 trece la urm` -torul nivel, cel al anchetelor, al

subiectelor care in-for mea z` [i creeaz`reac ]ie. {i asta pen-tru c`, \n 2014, laDigi24, informa]ia eputere! Puterea de adecide \n cuno[tin]`de cauz`, de a reac -]io na, de a sanc]io -na, puterea care, dere gul`, \i revine ori -c`rui om informatcorect. 2014 este

anul \n care Digi24 va \ncerca sàfle c~t s-a furat \n Rom~nia, esteanul \n care se \mplinesc 25 deani de la Revolu]ia din 1989, ce aschimbat fa]a lumii, este anul \ncare, pe micul ecran, \[i vor faceloc, de[i este an electoral, nupoli ticienii ci to]i acei oameni carei-au inspirat pe cei din jurul lor,acei eroi cunoscu]i sau necunos -cu]i care schimb` destine. 2014este anul alegerilor europarla-men tare [i preziden]iale \n Rom~ -nia. 2014 este un nou prilejpen tru singura televiziune de [tiricare emite full HD din Rom~niade a pune \n slujba telespectato-rilor sì calitatea imaginii, cea maibun` tehnic` de pe pia]a mediadin Rom~nia [i profesionalismuljurnali[tilor care formeaz` echipaDigi24.

2014 este anul \n care Digi24\[i propune s` transforme spa]iuluniversitar \ntr-un spa]iu al dia-logului. Anul \n care Sanda Nicola[i Cosmin Prelipceanu vor face untur al universit`]ilor din Rom~nia[i vor pune fa]` \n fa]`, \ntr-o dez-batere sincer` [i aprins`, studen -]ii [i oamenii politici din Rom~nia.

Igor Dr`gan

Stop to shop 59

BEauty Shop

Produse disponibile \n magazinele Kendra beauty cosmetics [i B&B Collection.

ANTONIO BANDERASThe secret men(edt 100ml)

LAVERA

ROSE

GARDEN

body lotion

LAVERA

ROSE

GARDEN

shower gel

LAVERA ROSE

GARDENbody oil

uRBAN WELLNESS

BIO VITAL – 100%crem` de fa]` anti-rid35-45 ani pentruorice tip de ten(50ml)

ANTONIOBANDERAS

Her secret(edt 80ml)

121lei

Kendra beauty

cosmetics

39lei

Kendra beauty

cosmetics

143lei

Kendra beauty

cosmetics

60 Stop to shop

BEauty Shop

Produse disponibile, \n limita stocului, în magazinele Yves Rocher.

28lei

Yves Rocher

28lei

Yves Rocher 15,5lei

Yves Rocher

42lei

Yves Rocher

28lei

Yves Rocher

13,5lei

Yves Rocher

SOIN VEGETALCAPILLAIRE Spray protectorpentru p`rulvopsit(150 ml)

SOIN VEGETALCAPILLAIRE {ampon pentrudescurcareap`rului 3 in 1(300 ml)

SOIN VEGETAL CAPILLAIRE Fluid pentru str`lucirea p`rului(150 ml)

FLO

RI D

E C

IRE

{G

el d

e du[

(200

ml)

FLORI DE CIRE{Lapte pentru corp(200 ml)

Lapte

orie

ntal

pen

tru d

u[

(200

ml)

Stop to shop 61

BEauty Shop

Produse disponibile, \n limita stocului, în magazinele Yves Rocher.

70lei

Yves Rocher

185lei

Yves Rocher

185lei

Yves Rocher

120lei

Yves Rocher

74lei

Yves Rocher

MOMENT DE BONHEuRAp` de parfum(50 ml)

SO

ELI

XIR

Pu

RP

LEA

p` d

e pa

rfum

(50

ml)

ELI

XIR

7 9

S

er in

tens

ifica

tor pen

tru ti

nere

tea

tenu

lui

(30

ml)

FLO

RI D

E C

IRE{

Ap`

de

toal

et`

(100

ml)

Concentrat ultra-reparator

pentru corp (45 ml)

62 Stop to shop

|n tEndin}E

Un nou an, noi tendin]e \nmod. |n ceea ce prive[teculorile, fashionistele trebuies [tie c “Radiant orchid”este \n vog pentru 2014.Nuan]a florii de orhidee, de-semnat de Pantone ColorInstititute, autoritatea in-terna]ional \n domeniul cu-

lorilor [i sistemelor deculori, a fost descris cao “simfonie\ncnttoare” de fucsia,mov [i nuan]e de roz.Decizia a fost luat \nurma unor consultriample cu designeri demod [i de produse in-dustriale, ct [i prinanalize ample aletehnologiei, industrieide entertainment,colec]iilor de art [i

destina]iilor de cltorie. Nicinu este de mirare c, deja,celebrit]ile interna]ionaleau introdus \n garderoba lorpiese vestimentare \naceste nuan]e, iar catwalk-urile au primit o “infuzie” decrea]ii \n culori optimiste deroz, ciclam [i mov.

FEMINITaTE

floral`

|n tEndin}E

orhidee la ocazii speciale

{i pentru c` \n cazul ]inutelorde gal` culoarea este la fel de im-portant` ca [i croiala, anul acestaCristallini propune rochii de cock-tail [i de sear` \n paleta croma -tic` a orhideelor exotice. Pentru opetrecere aniversar`, un eveni-ment festiv sau o zi de na[terespeciali[tii ne recomand` s` ale -gem rochii midi din voal dem`tase natural`, tafta [i m`tasesatinat`, \nnobilate cu dantel` [ibroderie aplicat` manual. Modelediafane sau cu croieli ce urm` -resc liniile corpului pun \n valoarediferite tipuri de siluete.

Speciali[tii Cristallini ne su -gereaz` ca \n cazul evenimen te lorde gal` s` opt`m pentru ro chii desear` lungi, de o simplitate apa -rent` care denot` ele gan]` [i ra-finament prin flu i di tatea voaluluidin m`tase [i detaliile minu ]iosaplicate pe m~neci sau \nzo na decolteului. Decolteulad~nc, a c`rui linie mergep~n` la cordonul \n form` desemilun` sub]iaz` talia, iarfaldurile \mbrac` perfect zonabustului, permi]~nd orice tipde mi[care. {li]ul ad~nc per-mite s` se \ntrevad` discretpiciorul, fiind un element mo -dern [i atemporal care oferùn plus de feminitate ]inutei.

A[adar, pe tot parcursulnoului an putem fi la fel de fru-moase ca unele dintre celemai elegante [i rafinate dintreflori!

Text: Carmen Cristea

Foto: Sergiu Zimbilschi

Stop to shop 63

Pentru o petrecereaniversar`, uneveniment festiv sau o zi de na[terespecia-li[tii ne recoman-d` s` alegem rochii midi din voal de m`tase natural`,tafta [i m`tase satinat`, \nnobilate cu dantel` [i broderie apli-cat` manual.

64 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

|n panoplia calit]ilor sale desensei, mentor, pre[edinte defedera]ie, mutiplu campioneuropean [i mondial etc.,Amatto Zaharia mai de]ineuna valoroas, dar, din p ca -te, mai pu]in faimoas: aceeade organizator de gale delupt profe sioniste. Mai pre-cis, \n lumea artelor mar]iale,este considerat pionierulMMA \n Romnia \n specialdatorit organizrii \n premier, la \nceputul anilor2000, a tur neului „Provocarea Campionilor“,prima competi]ie de artemar]iale mixte televizat in-tegral [i \n direct \n Romnia.De unde a pornit, cine l-a inspirat [i l-a sus ]i nut, nepoveste[te chiar sen sei,mndru de faptul c acestegale au confirmat talentulunor sportivi de talia luiCtlin Zmrandescu sauTolea Ciumac.ora de

de la gale ilegale la galecu transmisii na\ionale

ora deKemPo mmaKemPo mma

lEc}ia dE kEmpo

amintiri din ilegalitate

Galele de lupt` nu sunt unfenomen strict postdecem-brist, ci au existat \n Rom~nia\nc` din anii comunismului,c~nd erau, evident, interzisede regulile stricte ale partidu-lui conduc`tor.

„Organizarea competi]iilormai mult sau mai pu]in clandes-tine pe reguli mixte de genul

Free-Fight, Street-Fight, Karate Contact, Full-Fight etc. a \nceput\n Rom~nia \nc` de prin anii ‘87-‘88, subsemnatul num`r~ndu-seprintre organizatorii din acele vre- muri. Se organizau competi]ii deacest gen \n special \n Bucure[ti[i zona Ardealului de c`tre in-structorii [i lupt`torii din zon`.Formula era simpl`, vorbeai cudiver[i colegi sau prieteni, invitaini[te lupt`tori care [tiau s` deabine cu pumnul, nu conta de

unde erau, intrau pe saltea sauur cau \n ring [i luptau pe un re-gu lament [i cu un echi pament deprotec]ie minimal. Lupt`torii res -pectivi proveneau de peste tot,din toate sistemele mar]iale,chiar [i din alte sporturi sau pur[i simplu de pe strad`.

Competi]iile de lupt` mixteerau denumite dup` cum vroia or-ganizatorul. Chiar [i eu personalam folosit p~n` prin 1998-2000diverse denumiri de genul

Stop to shop 65

Amatto Zaharia [i Aurel Pirtea - Centura Mondial MMA Pro (WOF)

Free-Style Kempo, Kempo Free-Fight, Street-Fight etc. Toateaceste com peti]ii sportive, orga-nizate at~t de mine, c~t [i decolegii mei din ]ar`, aveau far -mecul lor, fiind extrem de benefi -ce dezvolt`rii bazei sistemului delupt` mixt \n Rom~nia.

|n 2002 \ns`, am organizatprima competi]ie sportiv` clar` cudenumire de MMA, „ProvocareaCampionilor“, care a fost [i primacompeti]ie de MMA organizat` \nRom~nia [i transmis` integral [i\n direct pe TV. Acea competi]iecare a pus bazele MMA, dar [i alegalelor televizate \n Rom~nia, aavut tot fastul unei gale Pro a[acum o [tim noi \n prezent, cu pro-mo vare prealabil` pe TV, prezen -tarea [i promovarea sportivilor,interviuri, muzic`, lumini, feed-back ulterior galei etc.“, poves -te[te pre[edintele Federa]ieiRom~ne de Kempo.

Modelul japonez pen-tru campioni români

C~nd lucrurile devin oficiale,a[tept`rile [i eforturile organi-zatorice cresc exponen]ial. Darla fel de \nt~mpl` [i cu rezul-tatele…

„|nt~lnirea cu Kancho SoenoYoshiji, pre[edintele Shidokan, afost determinant`. Merg~nd lani[te gale \n Japonia, acesta mi-apropus s` organizez [i \nRom~nia o gal` televizat` pe mo -delul celor organizate de el lanivel mondial, \n care s` existe \negal` m`sur` meciuri pe re gulistand-up fighting (K1), dar [i meci-uri de MMA. Am acceptat f`r` s`clipesc, f`r` s` [tiu c~t de greu\mi va fi s` finalizez un astfel deproiect, pentru c` a lucra cu oteleviziune \n Rom~nia era o nou-tate pentru noi to]i cei implica]i \nfenomenul sportului mar]ial. Ni-

meni nu a crezut \n acest proiect,pentru c`, la acea dat`, televiziu-nile nu erau absolut deloc intere-sate de acest do meniu sportiv.Am muncit foarte mult s` convingni[te televiziuni s` transmit` in-tegral evenimen tele respective, [i\n final am reu[it cu Tele 7ABC [iPrima TV.

Ulterior, meciurile de K1 auie[it de tot din compunerea gale -lor organizate de mine, acesteaax~ndu-se doar pe MMA. Multedin edi]iile de atunci „Pro vo careaCampionilor“ ]in [i as t`zi capul deafi[ \n MMA-ul din Rom~nia, \nspecial datorit` ni ve lului valoric alsportivilor ro m~ni implica]i, carenu mai au ne voie de nicio prezen -tare [i din care a[ men]iona peC`t`lin Zm`randescu, Tolea Ciumac, Eugen Preda, MariusTata, Andrei Buz, Daniel Burlacu,Rus Traian, Poczo Zoltan, LiviuIonescu, George P`curariu,

66 Stop to shop

lEc}ia dE kEmpo

Amatto Zaharia [i Aurel Pirtea

Mircea Sabou, Scapau M`d`lin,Silviu Cudalbu, {tefan Gheba, Silviu Vulc, Iulian Alb`ceanu,Aurel Partea, Victor Apostol, Marian Iordan… {i lista poatecontinua“, spune Amatto Zaharia.

amatori de spectacol[i amatori de kempo

Fenomenul galelor sportive adob~ndit deja mul]i admiratori\n Rom~nia. Dintre tinerii ama-tori de spectacol sportiv se re-cruteaz` amatorii din s`lile dekempo, care sunt viitorii profe-sioni[ti ai galelor, prin urmareistoria se repet`…

„Spectatorii dar [i telespecta-torii acestor gale provin din abso-lut toate categoriile de v~rst`, dar[i sociale, lupt`torii MMA dar [iK1 fiind foarte respecta]i at~t lanivel na]ional c~t [i interna ]ional.Mai mult dec~t at~t, to]i lupt`torii

rom~ni aduc un beneficiu de ima -gine extraordinar pentru Rom~nia.G~ndi]i-v` doar c` George P`curariu, campion de kempo, ac~[ tigat \n SUA titlul pentru celmai spectaculos KO al anului2013, iar Daniel Ghi]` a intratdeja \n galeria mondial` a celormai aprecia]i lupt`tori pe re guli K1la categoria grea. Bine\n ]eles c`to]i vor s` se iden tifice cu a ce[ticampioni, pentru c` ace[ tia suntcu ade v`rat modele de ur mat, iarpublicul exact asta \[i do re[te, s`vad` ni[te oameni sim pli ca [i eicare au plecat de jos [i care, prinmult` munc`, au re u[it s` aib`succes. Ace[ti cam pioni au ar`tatc` se poate, succesul ob]inut deei fiind o spe ran]` pentru cei mul]icare vin din urm`.

|n Rom~nia, la nivelul sportu-lui de amatori, competi]iile deMMA oficiale sunt organizate deani de zile cu avizul MTS doar \n

cadrul Federa]iei Rom~ne deKempo. Sunt absolut con vinsc` \n urm`torii ani va cre[tenivelul competi ]iilor de MMA,at~t din punct de vedere or-ganizatoric, c~t [i al niveluluiva lo ric al spo rt i vilor.

|n acest fel, prin dezvol ta reaunor campionate na ]io nale puter-nice de amatori, vom putea aveao baz` de selec]ie mai ma re dincare s` rezulte lup t`tori de MMAfoarte buni pentru galele profesio -niste. Trebuie \n ]e les c` nu poa teexis ta „profesio nism“ adev` ratf`r` „ama tori“, tocmai de aceeaFR Kempo dezvolt` MMA \nRom~nia ]in~nd cont de celedou` direc]ii. Din mul ]imea despor tivi de MMA amatori vor rezul -ta campionii profesioni[ti, iarace[ tia la r~ndul lor vor aduce omai mare vizibilitate sportului, omai bun` imagine, \n acest feldezvolt~ndu-se baza de selec]ieprin atragerea c`tre noi a unui nu -m`r mai mare de practi can]i“,declar` Amatto Zaharia.

Felicia Chirv`[oiu

lEc}ia dE kEmpo

Stop to shop 67

Geor

ge P

cur

ariu

(Oct

agon

MM

A) -

cel m

ai sp

ecta

culos

KO

\n M

MA

- SUA

201

3

Tenorul Vlad Miri]`nu mai are nevoiede nicio pre zen -tare. Cariera samuzical` este ceamai bun` carte devizit`. Vlad seghideaz` \n via]`dupa un motto pecât de simplu, peatât de adev`rat:“|n momentul \ncare \]i dore[ticeva, ai f`cut dejaprimul pas sprereu[it`”. Dincolode scen`, Vlad areo via]` normal`,adesea departede ochii presei.|ns`, atunci cândapare \n public,]inuta lui este im-pecabil`. Stop ToShop l-a invitat petenor la o discu]ie,dincolo de scen`,despre mod`,shopping [i style.

68 Stop to shop

Vlad Miri]`stil, mod~ }i shoPPing cu

magazin dE SuFlEt

adeptul ]inuteitradi]ionale

“Nu sunt un om care sealiniaz` la tendin]e. |n ultimultimp, descop`r [i tot descop`r [isunt fascinat de portul tradi -]ional rom~nesc, plin de simbo -luri, de creativitate, de cromaticèchilibrat`, de sens. De aceea,m` folosesc de orice ocazie s`\mbrac portul na]ional. Apoi, amg`sit [i designeri români care austudiat problema [i creaz` haineinspirate din portul vechi tradi ]io -nal. E un stil vestimentar carem` face s` m` simt mai \ntreg.

|mi place [i ]inuta sport, pen-tru c` \n ea m` simt \n largulmeu... Dar \mbr`cat astfel plec\n c`l`torii sau stau prin cas`sau ies la cump`r`turile ur-gente. Apoi ]inuta smart casual -pe care de multe ori \n ultimultimp o schimb cu o ]inut` lejer`cu influen]e tradi]ionale, adicùn pantalon din l~n` sub]ire [i oie stilizat`, pretabil` pentru pur-tat \n multe ocazii. Dintre stilurile

|n ultimul timp, descop`r [i tot descop`r [i suntfascinat de portultradi]ional româ-nesc, plin de sim-boluri, decreativitate, de cro-matic` echilibrat`,de sens.

magazin dE SuFlEt

70 Stop to shop

vestimentare, a[ r`m~ne la]inuta tradi]ional` - cu pantalonpe picior – cizm` \nalt` - chimirbine str~ns pe talie - o ie frumoscusut` [i suman pe umeri .Este o ]inut` cu semnifica]iead~nc`....\n leg`tur` cu trecutulnostru, care era mult mai frumosdec~t prezentul. Dac` \mbr`cata[a m` urc [i pe cal, simt c`sunt un om \ntreg, [tiu de undevin [i [tiu unde m` duc .

|n ceea ce prive[te ]inutelede scen`, le fac de c~]iva ani labunul meu prieten AlexandruCiucu. Îl prefer pe Alexandru pen-tru tot ceea ce a realizat \ntr-untimp at~t de scurt.

Shopping, dar cu ni[tecondi]ii

Shopping-ul pentru mineeste, al`turi de f`cutul [idesf`cutul bagajelor, o marepovar` . Oferta este at~t devariat` [i de mare, \nc~t o ie[irela shopping \nseamn` pentrumine un efort [i un exerci]iugrozav de r`bdare. Totu[i, se\nt~mpl` uneori s` g`sesc cevace \mi place foarte mult [i atunci

vin acas` satisf`cut. Sesiunilede shopping se desf`[oar`destul de rar . Iar atunci c~ndau loc, trebuie s` se termine cuceva care s` m` relaxeze: ori unfilm bun, ori o mas` bun`…

|mi aduc aminte c`, ani \nurm`, era musai s` cumperi dinstrìn`tate lucruri, pentru c` decele mai multe ori nu g`seai \n]ar` ce puteai cump`ra dinafar`. Acum g`se[ti [i la noicam tot ceea ce g`se[ti [i pestegrani]e. Sunt, \ntr-adev`r, [iexcep]ii....adic` po]i g`si ceva

deosebit \n Milano, Paris, Lon-dra. De exemplu, pantofi b`rb` -te[ti. C~nd sunt plecat \n afara]`rii, \mi place s` aduc suve -niruri, s` caut articole care spunc~t mai complet posibil poves -tea locului. {i \mi mai place s`poposesc prin magazinele cu ar-ticole pentru echita ]ie – [i cum -p`r mai mult pentru cai dec~tpentru mine ... C`p`stre degrajd, coard` de antrenament,ceva produse pentru coam` ...deh, virusul lucreaz` .

De[i nu am un magazin

preferat, intru cu mare pl`cere \natelierele care fac articole dinpiele [i care ]i le personalizeaz`pe loc, dac` vrei . |mi placediscu]ia cu cel care de]ine micaafacere [i care face [i manoperapropriu-zis`. Sunt oameni care[tiu s` te fac` s` te sim]i bine:\]i z~mbesc, sunt dezinhiba]i, faco mic` reducere - din curtoazie –[i pleci cu z~mbetul pe buze.”

Roxana Bichi[

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 71

Sesiunile de shop-ping se desf`[oar`destul de rar . Iaratunci când au loc,trebuie s` se ter-mine cu ceva cares` m` relaxeze: oriun film bun, ori omas` bun`…

De[i nu am un magazin preferat,intru cu marepl`cere \n atelierelecare fac articole dinpiele [i care ]i lepersonalizeaz` peloc, dac` vrei .

Vadim avea 37 deani, fiind cu 10 ani

mai mare decâtJane, \n momentul\n care [i-au spus“da”. Motto-ul sùpentru tân`ra so]ieera: “Gelozia este

ceva burghez”.“Dac` merg [i am

rela]ii sexuale cualtcineva nu este

tr`dare, pentru cèu pe tine te

iubesc.”

72 Stop to shop

Story oF...

Povestea dintre Jane Fonda [iRoger Vadim este una carefrizeaz` normalitatea unui cuplu.Ea, ame]it` de traumele adoles-centine. El, promiscuu din fire. Ea,femeia care face orice \n numeleiubirii; el, b`rbatul care nu poatevedea via]a altfel dec~t ca pe opetrecere continu` cu alcool,droguri, jocuri de noroc [i femei.

Mariajul lor a fost mult pesteputerea de acceptarea a anilor’60, iar c~nd a luat sf~r[it a l`sat\n urm` o poveste cu multe per-sonaje [i \nt~mpl`ri demne descenariu de film.

Iubire parizian`

|n timp ce se afla la Paris, casa turneze “Les félins” al lui RenéClément, av~ndu-l ca partener pe

Alain Delon, Jane \l cunoa[te peVadim \n timpul unei cine. Masaa fost organizat` pe 21 decem-brie 1963 de c`tre agentul luiFonda. Ea [tia c` Roger este unreputat Don Juan. Nu era intere-sat` de persoana lui. |ns`, cevadin [armul lui a electrizat-o [i pem`sur` ce orele treceau \n aceasear`, Jane se sim]ea \ndr`gos-tit` iremediabil de regizorulfrancez. “Doamne! C~t este dechipe[. De[i are din]ii prea mari[i fa]a prea lung`. Ochii lui verziascund at~t de mult mister [imulte promisiuni”, \[i spunea eaprivindu-l.

Din acel moment nu s-au maiv`zut p~n` \n seara de Revelion,la un bal mascat ce a avut loc \nParis, la Bois de Boulogne. Janese costumase \n Charlie Chaplin,

VadimJane

Roger

[i

Fonda

iar Vadim ca ofi]er \n ArmataRo[ie.

Toat` seara ea p`rea a fugide el. |ns`, \n jur de 5 diminea]a,\n timp ce muzica se auzea \ngr`din`, el a mers dup` ea [i aapucat-o de bra]. “Ai uitat de s` -rutul pentru Anul Nou”, i-a [optit.A str~ns-o puternic \n bra]e [i as`rutat-o pasional. Jane s-a des -prins [i a fugit. C~teva zile mait~rziu, Vadim a venit la studioulunde ea filma. Era frumoa s`, oplacea, trebuia s` fie a lui. M`carpentru o noapte.

O privire. At~t a trebuit [i, \ndou` ore, erau \mpreun` \n ca -mera ei de hotel. Vadim, amin -tindu-[i momentul, spunea c` nu[tie de ce, dar \n acea zi nu aputut s` mearg` p~n` la cap`t.Doar s-au \mbr`]i[at pasional.Mai t~rziu, \ns`, rela]ia lor aveas` \[i intre \n drepturi.

Jane [i-a dat seama c` era\ndr`gostit` nebune[te iar g~ndulo \ngrozea. C~teva s`pt`m~ni mait~rziu a fugit la Geneva, f`r` aoferi vreo explica]ie. C~nd s-a\ntors, i-a m`rturisit lui Roger c`plecase pentru a se \nt~lni cu unfost iubit, din dorin]a de a testadac` realmente \l iube[te. Vadima \ntrebat-o: “{i? Ce sim]i?” “Teiubesc!”, a r`spuns ea.

Mariaj, promiscuitate, abis

B`rbatul visurilor lui JaneFonda era \ntr-un final al ei. S-auc`s`torit pe 14 august 1965,printr-o scurt` ceremonie \ntr-unhotel din Las Vegas. Regizorulfrancez de film, Roger Vadim a

fost de acord s` uite de altele [is` devin` doar al ei. |ns` Jane[tia c` ale lui cuvinte nu valorau.

Vadim avea 37 de ani, fiind cu10 ani mai mare dec~t Jane, \nmo mentul \n care [i-au spus“da”. Motto-ul sù pentru t~n`raso]ie era: “Gelozia este cevaburghez”. “Dac` merg [i am rela -]ii sexuale cu altcineva nu estetr`dare, pentru c` eu pe tine teiubesc.”

Jane nu avea \ncredere \n ea.|l iubea, astfel c` \i accepta orice.|i era team` c` dac` \l contreaz`\l va pierde, iar acest g~nd - alvie]ii f`r` el - \i era cel mai mareco[mar. Iubirea lui era sensulvie]ii sale.

Ceea ce nu anticipase Janeera via]a \n care avea s` intreal`turi de Vadim. Pe l~ng` promis-

cuitatea cu care trebuia s` tr` ias -c`, ea avea s` \i accepte [i faptulc` iubea jocurile de noroc, la carepierdea foarte mul]i bani. Astfelc`, pe l~ng` bordelul din dormi-torul matrimonial, t~n`ra so]ie erape post de “banc`”, pl` tind da-toriile so]ului c`tre creditori.

|n Fran]a, cump`raser` oferm`. Jane \ncerca s` compar`\n fa]a tuturor ca cea mai fericit`,nespun~nd c`, de fapt, ea \l\ntre]ine pe Vadim. C~nd el nuvenea acas` nop]ile, de[i [tia cà fost cu alt` femeie, ea nu \irepro[a absolut nimic. |l iubeaprea mult [i orice ar fi f`cut \n nu-mele acestui amor nu era sacrifi-ciu.

Mai t~rziu, Vadim avea s` re-cunoasc` infidelitatea fa]` deso]ia lui, dar sus]inea c` toateacele femei nu aveau \nsemn` -tate \ntruc~t, insista el, \[i iubeaso]ia. Mai mult, se jura c` nu apus-o niciodat` \ntr-o situa]ie pu -blic` jenant` afi[~ndu-se cu vreoamant`.

Dar, drama ei nu se opreaaici. Jane avea s` povesteasc`faptul c` omul c`ruia \i d`ruiatotul chiar i-ar fi sugerat s` aib`[i ea aventuri, de dragul situa]iei.Astfel aveau s` stea la pove[ti,\mp`rt`[indu-[i experien]ele.

La \nceput, Fonda a fost ori pi -lat`. Apoi, \ns`, de dragul so]ului[i \n numele iubirii, i-a acceptatpromiscuitatea. “El m` definea.Nu puteam s` concept a-l p`r`si”,poveste[te ea.

Iar de unde rela]ia fizic` din-tre ei \ncepuse natural, \n doi, ca[i sentimentele, odat` cu pro-nun]area c`s`toriei, \n dormi-

Story oF...

Stop to shop 73

Story oF...

torul lor a fost loc de trei [i chiarde patru persoane. Mul]i dintreprieteni povestesc c` Jane se de-clara nemul]umit` de situa]ie, darc` accepta de dragul lui Vadim.|ns` tot ei spun c` \n realitatepromiscuitatea nu era ceva ce \idispl`cea tinerei so]ii [i c`, demulte ori, ea era cea care cereapartenerii extra.

Sandy Whitelaw, o prieten`care lucra la United Artists \nParis, recuno[tea c` mariajul lorera o surs` de multe b~rfe \n cer-curile sociale de atunci. To]ivroiau s` afle cine a fost [i cinenu \n patul Jane-Roger. Trebuia s`fii “la crème de la crème” dinlumea politic` [i a artelor, ori dela Hollywood. “Dar trebuia s` fiiinvitat”, explica un produc`tor dinLondra, care fusese pe list`. Ceidoi au mers p~n` la o invita chiar[i pe fosta mam` vitreg` a luiJane, care, dup` desp`r]irea detat`l ei, se m`ritase cu actorulMichael Wagner, invitat deopo tri -v`. “Doar am r~s [i am refuzat”,poveste[te Susan Blanchard.

|n 1965 s-au mutat la Malibu,

\n California, unde Jane filma pen-tru “The Chase”, al`turi de Mar-lon Brando. Iar casa lor era mereuplin` de prieteni de la Paris [i Hol-lywood.

Comportamentul sexual al luiJane a fost influen]at \nc` dinadolescen]`. P~n` la v~rsta de24 de ani avusese extrem demulte aventuri. P~n` a-l \nt~lni peVadim nu fusese vulnerabil` \nfa]a nim`nui. |ndr`gostit` pestem`sur`, sim]ea c` este ca ojuc`rie \n m~inile so]ului ei. De[i

era o femeie foarte frumoas`, unstar de cinema, p`rea a fi un su-flet r`t`cit, f`r` direc]ie [i sens \nvia]`. “P~n` \n momentul mor]iimamei mele eram ambi]ioas`,curajoas`. Dintr-odat` nu maireprezentam nimic pentru mine\ns`mi”, spunea actri]a.

Punctul de cotitur` \n mariajulcu Vadim a fost rolul ei din “TheyShoot Horses, Don't They?”.

Dup` ce i-a m`rturist adev`ruldespre ea \ns`[i [i rela]ia cu tat`lei dup` moartea mamei sale,Vadim [i-a dat seama c` nu este

capabil s` o sprijine [i aline. |n ciuda na[terii fiicei lor,

Vanessa, mariajul a \nceput s` numai func]ioneze. Ea a \nceput s`simt` o repulsie v`dit` fa]` devia]a frivol` [i a dat fr~u liber cri -ti cilor. De unde \n primii ani, a[acum ea \ns`[i m`rturisea, eraat~t de fericit` \nc~t sim]eamereu c` inima \i va s`ri dinpiept, acum \l l`sa s` se \mbete[i cùta s` fie departe de el.

|n timp ce filma la “TheyShoot Horses, Don’t They?”, pen-tru care a [i primit o nominalizarela Oscar-uri, lipsea multe nop]i deacas`. Prefera s` stea \n cabinade la studiourile Warner. Acumera exasperat` de modul \n careso]ul ei trìa [i vedea via]a.

Gata, rolul de so]ie pasiv` [ide amant` nebun` nu i se maipotrivea. Vroia ca via]a ei s` aibò semnifica]ie.

{i, \n timp ce acorda un inter-viu despre filmul la care lucra,\ntrebat` de reporter la ce seg~ndea \n exact acel moment,Jane r`spunde: “M` g~ndesc s`divor]ez”.

Cuplul Roger Vadim - JaneFonda divor]eaz` pe 16 ianuarie1973.

Roxana Bichi[

74 Stop to shop

Documents

Stop to Shop Februarie 2014