Stop to Shop Ianuarie 2012

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Elena Dumitru, Diana Rodan

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 112 - Ianuarie 2012

��

��

� ��

�� 81

8 TeaTru/Film/carTeRecomand`rile noastre

18 Film reporTer„C`pitanul Nemo” 3D începe film`rile în România

20 iNTerViuDe vorba cu Alex Velea

32 FashioN archiTecTureRevolu]ia modei la Curtea Rusiei (III)

62 isToria BiJuTeriilorDiamantul, Regele Bijuteriilor (I)

70 s~N~TaTeViitorul \n medicin`: Clonarea Uman`

74 sTorY oF...Evita [i Juan Peron

84 DesTiNa}iiIstoria Indiei (II)

“”

“|n fiecare magazin e c~te un mic lucru[orcare \mi face semn[i \mi strig`: «Ia-m` acas`!». Am eu inim` s`-l las acolo???

4 Stop to shop

EditShop

Trecerea \ntr-un nou an. Pentru mul]i, un nou \nceput. Pentru al]ii, con-tinuarea fireasc a vie]ii, cu bune [i cu rele. M rog, poate cu marisperan]e de ct mai mult bine… Indiferent cum percepe]i nou l \nceput [i pe 2012, dac gndi]i pozitiv[i \ncerca]i mereu a fi optimi[ti, atunci este evident c a]i pornit cudreptu l. “Mda…”, pot spune unii. “Ce s zic? U[or de spus, greu defcut!”. Da, poate prea a[a, \ns via]a mi-a demonstrat c ori de cteori am privit cu optimism ceva anume, totu l a ie[it exact cum mi-amdorit.Att timp ct \i avem pe cei dragi lng noi. Din moment ce deja negndim unde s ne rezervm vacan]a de var. |ntruct ne facem pla-nuri pe plan profesional pentru lunile care urmeaz. Pentru toate aces-tea, cred eu, avem 2012 motive s zmbim! S \i spunem noului an:bine ai venit!Personal, nu cred abolsut deloc \n cataclismul care va s vin , a[ac v doresc din suflet s ave]i curaju l a spera, a v face planuri, arde din tot sufletu l [i a v bucura de fiecare clip a vie]ii, poate, cumnu a]i fcut-o \n defunctu l an.

Roxana BichiRedactor {ef

motive sã zâmbim2012

“”

Trecerea \ntr-un nou an.

Pentru mul]i,un nou

\nceput. Pentru al]ii,

continuareafireasc` a

vie]ii, cu bune[i cu rele.

6 Stop to shop

tEatru

Doamna ]ispecialistu’de radu nichifor

Regia: Alexandru MihailScenografia: Laura

ParaschivActori: Lauren]iu Laz`r,

Angela Ioan, Mihai Smarandache,

Ioana Anastasia Anton,David Petcu

Regia: Radu NichiforAdaptarea: Catrinel Du-mitrescu, dup` o idee dePauline DaumaleActori: Catrinel Dumitrescu,Carmen Trocan

«Doamna [i Specialistu’» este ocomedie savuroas`, a c`rei ac]iuneare loc într-o noapte de revelion,când dou` femei sunt nevoite s` pe-treac` împreun` clipele pe care evi-dent c` ar fi dorit s` le împart`fiecare cu b`rbatul iubit. De aici senasc tot felul de drame reale sauimaginare, înc`rcate de fr`mânt`ri,lacrimi, amintiri, tr`d`ri [i dezv`luiri,punctate îns` într-un dialog plin dehaz [i de replici de mare efect.

O familie absolut normal` dinRomânia. Un apartament de bloccu trei camere. O zi de sâmb`t`perfect obi[nuit`. Asta pân` la unpunct. Mama, tata [i cei trei copii:`la mare, a mijlocie [i `la micu’.Din aceast` zi nimic nu va mai fila fel. Nimeni nu b`nuie[te ce [tie`la micu’. O felie din via]a noastr`de zi cu zi. O comedie spumoas`.Doar comedie [i at~t. Blifat!

TeaTrul nOTTara anun}å...

Blifatde Gabriel pintilei

TeaTrul OdeOn vå a{TeapTå la…

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

Film

Happy Feet 2 - 3D

Regia: George Miller

Cu: Robin

Williams, Eli-

jah Wood,

Pink

Gen:Anima]ie,

Aventuri,

Comedie

Premier` \nRom~nia: 06.01.2012

The sitter

Regia: David Gordon Green

Cu: Jonah

Hill, Ari

Graynor,

Sam Rock-

well

Gen: Come-

die

Premier` \nRom~nia:06.01.2012

The Devil Inside

Regia: William Brent Bell

Cu: Evan Hel-

muth, Fernanda

Andrade, Simon

Quarterman

Gen: Thriller


La prima cosa bella

Regia: Paolo

Virzi

Cu: Stefania

Sandrelli,

Claudia Pan-

dolfi

Gen: Comedie


Jack [i Jill

Regia: Dennis

Dugan

Cu: Adam

Sandler, Al

Pacino, Katie

Holmes

Gen: Comedie


The darkest hour

Regia: Chris Gorak

Cu: Emile Hirsch, Olivia Thirlby,

Max Minghella

Gen: Ac]iune, Horror, SF,

Thriller


The Muppets

Regia: James Bobin

Cu: Jason Segel,

Emily Blunt, John

Krasinski, Zach

Galifianakis, Amy

Adams, Mila

Kunis

Gen: Comedie,

Familie


Julia’s eyes

Regia: Guillem

Morales

Cu: Belen

Rueda, Lluis

Homar

Gen: Horror,

Thriller


J. Edgar

Regia: Clint Eastwood

Cu: Leonardo DiCaprio, Armie

Hammer,

Naomi

Watts, Josh

Lucas

Gen: Bi-

ografic,

Dram`


Premierele lunii ianuarie

8 Stop to shop

10 Stop to shop

CartE

Galip, un avocat din Istanbul,descoper` \ntr-o diminea]` c` so]ialui a disp`rut [i se convinge c` l-ap`r`sit pentru primul ei so], Celal,un jurnalist de succes. Galipporne[te \n cùtarea lui Celal, \ns`,bizar, jurnalistul a disp`rut [i el.Pentru a da de urma celor doi, Galipse afund` tot mai mult \n via]`,scrierile [i identitatea lui Celal. Des -coper` lucruri noi despre propriultrecut, al lui Celal [i al so]iei sale,afl~nd de existen]a unei grup`ri deadmiratori fanatici ai lui Celal.Acesta din urm` este cunoscut ca

un iubitor de coduri [i jocuri de cu-vinte, iar cititorii caut` mesaje se-crete \n articolele sale. |n fascina]ialui, Galip pare s` piard` tot maimult no]iunea propriei identit`]i, iarcititorul nu mai poate distinge clar\ntre amintirile lui Celal [i inven]iilelui Galip despre el.

“Cartea neagr`” abund` \n in-trigi detectiviste, istorisiri ezoterice[i conspira]ii radicale. Aproapeorice obiect devine un indiciu sau oenigm` ce se cere solu]ionat`, dela fotografiile din ziare la imaginilede pe panourile publicitare.

Cartea neagr`

de W. Hubert Selby Jr.

Detalii carte:Editura: Polirom

Colec]ie: Literatur` universal`Pre]: 39,95 lei

“{i acum stau [i m` \ntreb: oare poverile de care se descotorose[te memo-ria noastr` pe m`sur` ce \mb`tr~nim, ca un animal n`b`dìos care numai vrea s` care-n spinare sarcini nem`surate, sunt cele care \i displaccel mai mult, cele care \i par cel mai greu de \ndurat, ori cele care se desprind de ea cel mai lesne?”

citat din carte

Orhan Pamuk s-an`scut \n 1952 la

Istanbul. |n 2006 i s-adecernat Premiul

Nobel pentru Litera tur`. Dintre

romanele sale,traduse \n peste

treizeci de limbi, laeditura Polirom au

ap`rut “Muzeul inocen]ei” (2010),“Via]a cea nou`”

(2011) [i “M` numescRo[u” (2011).

„Sunt un scriitor pitoresc. M-am uitat prin dic]ionare, dar n-am izbutit s` deslu[esc preabine tilcul acestui cuv~nt; intuiesc doar \ncotro bate. Am visat \ntotdeauna s` v`povestesc despre alte lucruri. Despre neferici]i care \[i istorisesc pove[tile de dragosteprin c~rciumi, \n nop]i de iarn`, despre nesf~r[itele aventuri ale unor \ndr`gosti]i caredispar, p`[ind pe urmele unei taine, prin ora[e cufundate \n bezn`; Dumnezeu nu m-a binecuv~ntat \ns`, dec~t cu dumneavoastr`, cititorii mei. O s-o scoatem noi la cap`t,[i de o parte, [i de cealalt`.”

Orhan Pamuk


iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Ianuarie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

NEwS – agENda luNii

25/01concert tarja turunen

Concertul face parte din turneul final de promovare a celui mai re-cent album al artistei, “What Lies Beneath“. Finlandeza Tarja Turuneneste recunoscut` nu doar pentru vocea ei special`, ci [i pentru talen-tul de compozitoare [i pianist`. Mai mult, Tarja a cunoscut succesulal`turi de colegii din trupa de metal simfonic, “Nightwish”. Dup` anul2005, când a p`r`sit trupa, a lucrat la cariera ei solo [i foarte rapid adevenit un nume pe scena muzical` a metalului interna]ional. Artista alansat 3 albume solo, toate primind discuri de aur [i platin` în maimulte ]`ri europene. “What Lies Beneath“ a fost lansat în anul 2010 [ieste primul material discografic la realizarea c`ruia Tarja [i-a adusaportul la fiecare pies`. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 75 [i 195 lei - SalaPalatului, Bucure[ti.

Cea maifaimoas` trup` debalet pe ghea]`din lume, Saint Pe-tersburg State Bal-let on Ice, revinela Bucure[ti [i \n2012 cu specta-colul "Sp`rg`torul De Nuci", de Piotr Ilici Ceaikovsky.Acesta este programat pentru data de 19 ianuarie2012, iar scena ce va g`zdui decorul feeric creat dinghea]` este cea a S`lii Palatului. “Saint Petersburg StateBallet on Ice”, considerat` una dintre bijuteriile Rusiei,nu se afl` pentru prima dat` la noi \n ]ar`. Superbelepove[ti puse \n scen` \mbin` \ntr-o manier` unicàranjamentul simfonic al muzicii cu coloritul cos-tumelor [i mìestria balerinilor. Aceast` produc]ie desucces a fost g`zduit` p~n` acum de peste 7000 descene. |n fiecare an ei se re\ntorc \n locurile unde auperformat deja [i repet` cu succes aceast` form` despectacol, duc~nd-o p~n` la rangul de oper` de art`.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 300 lei.

Evenimentuleste organizat dePhoenix Entertain- ment [i face partedin turneul de pro-movare al albumu-lui ”KhaosLegions“, cel mairecent materialdiscografic al tru-pei. Forma]ia “ArchEnemy” a luatfiin]` în 1996, la

ini]iativa lui Michael Amott, fost membru al trupei Carcass.Pân` în 2000 trupa a lansat 3 albume, îns` succesul a venitodat` cu sosirea în trup` a Angelei Gossow. Sue de zii auavut de-a lungul carierei ocazia s` concerteze pe aceea[iscen` cu Dark Tranquillity, Megadeth, Judas Priest, Slayer,Anthrax, Rob Zombie, Children of Bodom sau In Flames.“Khaos Legions” a fost lansat la finele lunii mai a acestuian, iar turneul de promovare al acestui al bum îi aduce pemembrii trupei Arch Enemy pentru pri ma oar` în Româ-nia. Fanii death metal-ului vor avea ast fel ocazia s` ascultelive atât melodii de pe cel mai recent album al trupei, cât[i piesele ce i-au f`cut celebri. Pre]ul unui bilet variaz`\ntre 95 [i 120 lei - Arenele Romane, Bucure[ti.

18/01concert arch enemy

19/01Spårgåtorul de nuci –balet pe ghea}å

12 Stop to shop

Stop to shop 13

NEwS – agENda luNii

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 3130

Rub

ric`

real

izat

` de

Ele

na D

umitr

u

27/01FeStivalul na}ional de muzicå u{oarå “olimpiada deiarnå” – edi}ia ii, bra{ov

Acest eveniment este organi-zat de c`tre Federa]ia “StarMusic Rom~nia” [i \[i propune sàduc` \n fa]a publicului pe ceimai buni c~nt`re]i de muzicù[oar` nelansa]i din Rom~nia.Aflat la cea de-a doua edi]ie, Fes-tivalul va avea loc \n MacroMall,din Bra[ov, [i se anun]` uneveniment de mare anvergur`.Intrarea este liber`.

Sedentarismul duneaz grav snta]ii!

“Nazareth”, una dintre legendele rock ale anilor ‘70, revine \n Rom~niapentru un concert ce va avea loc pe data de 27 ianuarie, la aniversarea a 4ani de Hard Rock Cafe. Concertul face parte din turneul interna]ional depromovare a celui mai recent album al trupei, intitulat “Big Dogz”, lansat \nprim`vara acestui an, la 40 de ani de la apari]ia primului lor materialdiscografic (“Nazareth”, 1971). “Big Dog”, al 22-lea material discografic altrupei, con]ine 11 piese noi [i s-a bucurat de succes \n Europa, Asia [iAmerica de Sud. Balada “Love Hurts”, care a f`cut \nconjurul lumii,c~[tig~nd Discul de Platin` [i ocup~nd prima pozi]ie \n topurile din Europa[i SUA, r`m~ne, \ns`, preferata publicului, chiar [i la 36 de ani de la lansare.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 90 [i 400 lei.

Celebra mezzosopran`, Ruxan-dra Donose, revine la Bucure[tipentru a sus]ine un concert la SalaRadio din Capital`, sub bagheta diri-jorului Horia Andreescu. Specta-colul va cuprinde „Uvertura tragic`"de Johannes Brahms, „MoarteaCleopatrei" de Hector Berlioz [i„Cvartet cu pian în la minor, op.25"de Johannes Brahms/ Arnold Schön-berg. Ruxandra Donose este, depeste zece ani, una dintre cele maiinteresante voci ale scenei lirice in-terna]ionale.

26/01concert ruxandra donoSe

27/01concert nazareth

14 Stop to shop

CE Citim?

Petrecerea lui Ralphde Lisa Jewell

Editura Litera

“Fermec`toare…între atâtea

c`r]i care încearc` s` descifreze

noile reguli ale rela]iilor de

cuplu, povestea lui Jewell este una

dintre cele mai spumoase:

pasionant`, f`r` a fi enervant` sau

superficial`.”

Times

“O \nc~nt`toare poveste urban`

despre rela]iile de cuplu, adunând

laolalt` dorin]ele [i dezastrul.”

Guardian

alchimia dorin]eide Tarun TejpalEditura Nemira

Cartea a primit Prix Millepa -ges (2005) [i Prix des Lec te -urs (2007). Este o po vestedespre pasiune, aban don,erotism halucinant – o poves -te de iubire \n dou` acte, cuIndia contemporan` [i vechiulParis ca toile de fond.

“|n definitiv, ce e dragostea dec~t o tain` pecare o ascund \ndr`gosti]ii [i o poart` \n umbr`,de frica luminii? Pasiunile fug de lumin` – lu-mina le omoar`. |ndat` ce taina se d` pe fa]`,dragostea ve[teje[te, \[i pierde fr`gezimea,vraja, devine ceva obi[nuit, de toate zilele.”

Mihail Drume[

T~n`ramireas`

de Madeleine WickhamEditura Polirom

„O proz` plin` de \ndr`zneal`, scris` de oautoare cu un sim] deosebit pentru satirasocial`.”

The Independent

„O adev`rat` pl`cere, mai ales pentru citi-torii \mp`timi]i ai lui Sophie Kinsella.”

Daily Mail

„Fine]ea observa]iei, umorul [i stilul acce-sibil fac din aceast` carte o excelent` lec-tur`.”

Sunday Mirror


O nou` adaptare dup` JulesVernes se filmeaz` \n Rom~nia,\ncep~nd din aceast` lun`. „TheReturn of Captain Nemo” /„|ntoarcerea C`pitanului Nemo”are un buget neverosimil de micpentru o produc]ie 3D care nece-sit` masiv interven]ii \n CGI (com-puter generated image) – doar 10milioane de dolari, potrivit pro-duc`torului Amy Krell, care astr~ns finan]are din SUA, Asia [iMarea Britanie.

„Dac` am fi filmat \n State,cos turile s-ar fi dublat”, a explicatKrell op]iunea pentru Rom~ nia.

Film`rile vor avea loc la Studi o -urile MediaPro, care de]in [i o di-vizie de efecte speciale,MediaPro Magic. Produc` toa reaa petrecut aici ultima jum`tate dean, pentru a preg`ti film`rile.

„|ntoarcerea C`pitanuluiNemo” va avea la c~rm` un regi-zor [colit \n filme horror, PearryTeo. „The Gene Generation”,„Dead Inside” sau „Necromen-tia” sunt c~teva dintre ele, multetrecute neobservate. C`pitanulNemo va fi Hugh Bonneville, sta -rul serialului „Downton Abbey”(un imens succes \n Marea Bri-

16 Stop to shop

FilmrEportEr

{ncePe film~rile {n romÂnia„c`pitanul Nemo”3D

tanie), care va juca al`turi deDavid Morrissey, vedeta serialu-lui britanic Red Riding, [i posibilHayley Atwell („Captain America:The First Avenger”). Morissey vafi trimisul pre[edintelui UlyssesS. Grant – care-l elibereaz` peNemo pentru ca acesta s` ucid`mon[trii ce b~ntuie coastele Atlan ticului – iar Atwell va fi fru-moasa lui nepoat`, Sara.

Filmul intr` \n curs` – \n ceprive[te data lans`rii, pentru c`de buget nu poate fi vorba – cuun blockbuster marca JamesCameron, 20 000 de leghe subm`ri. Cu 150 de milioane de do -lari [i un regizor ca David Fincher,superproduc]ia Disney are toate[ansele s` dep` [eas c` \n \nca -s`ri un film cu un micro-buget [iun cineast cvasi-necunoscut.

Un film cu acela[i nume afost lansat \n trei p`r]i \n 1978,\n regia lui Alex March [i PaulStader. Pentru c` nu a avut suc-ces, miniseria SF a fost \ntre-rupt`. (Florentina Ciuverca)

Ce alt pretext mai bun pentru ex-plozii de capete [i ma]e, cu s~nges`rind pe to]i pere]ii \n slow-motion– 3D, evident, dec~t legendele Grecieiantice, \n care muritorii, zeii [i titaniise c`s`pesc pe rupte? Nemuritorii 3D:R`zboiul zeilor/ Immortals 3D, de Tar -sem Singh, e o adaptare perfect inu tilà pove[tii lui Tezeu, \n care toat` vite-jia, gloria [i m~nc`toria Eladei de de-mult e scufundat` \ntr-un kitsch cuambi]ii de grandoare. A[adar, nejuc`m de-a greutatea [i nemurirea, darnu o trìm c` n-avem cu ce, [i las` c`

nici publicul-]int` nu are cu ce, a[a c`merge [i-a[a. Marketat cu fraza-cheie„de la produc`torii lui 300”, filmulabund` de peisaje care se vor breath-taking [i interioare care se vor maies-tuoase (dar reu[esc poate doar sìnspire c~teva modele noi de goblen),armate c~t vezi cu ochii [i costumefioroase sau, dup` caz, aurite. Bine\n -]eles c` nu puteau lipsi abdomenelep`tr`]oase [i fecioarele \n ve[mintesumare. Nici scenariul nu are preamulte de oferit, [i cu at~t mai pu]inmodul \n care au fost folosi]i actorii.Dac` l-ai v`zut pe Henry Cavill \n The

Tudors [i, ca urmare, ai ceva speran]ede la un film cu el \n rolul principal,mai bine ab]i ne-te: Tezeu e o brut`r`zbun` toa re, care nu are alte repereprin via]a interioar` dec~t statutul deexclus din satul natal [i faptul c` [i-av`zut mama ucis`, un personaj ultra-schematic pe care nici cel mai bunactor din lume nu l-ar putea salva.

Mai rù, Mickey Rourke, careavea at~ta profunzime \n comeback-ul din The Wrestler, nu e \n rolulregelui Hyperion mai mult dec~t unparvenit slinos. Zeii lui Tarsem Singhsunt ni[te fi]o[i polei]i \n aur din capp~n`-n picioare, iar Zeus, dup` ce sef~]~ie printre muritori \n chip deb`tr~n \n]elept (John Hurt, onorabiltotu[i), se transform` \n ceruri \ntr-untinerel greu de luat \n serios, \n inter-pretarea b`]oas` a lui Luke Evans (maibine r`m~nea John Hurt, era mai cre-di bil dar, deh, nu mai era tinerel). C`de fapt asta e [i problema filmului: egreu de luat \n serios.

Era s` uit: mai apare [i Oracolul(Freida Pinto), preoteasa Fedra, careare darul de a cunoa[te viitorul numaiat~t timp c~t e virgin` – prilej numaibun de glumi]e grosolane care, la felca vizualul [i scenele de lupt`, pot celmult s` impresioneze ni[te copila[ichinui]i de hormoni. Dac` \ns` nu e[tiun copila[ chinuit de hormoni, maibine f`-]i o favoare [i umple-]i 110minute cu altceva mai bun dec~t fil-mul ̀ sta. Iar dac` totu[i e[ti un copila[chinuit de hormoni, mai bine folose[ -te banii de bilet ca s`-]i sco]i crush-ulla un suc [i s`-]i rezolvi ni[te problemeurgente. (Andreea Dobre)

Stop to shop 17

„immortals 3D”FilmrEportEr

18 Stop to shop

T r ~ i e s c u n v i s

alex Velea

iNtErviu

Alex Velea este untnar care s-a clitfrumos odat intrat\n fabricaromneasc de hit-uri. A visat cu ochiideschi[i cum e sajung mare. Ade-sea, s-a vizualizat\ntr-att de clar\nct, peste ani,uimirea i-a fost [imai mare s-[i vadvisul \ndeplinindu-seca \ntr-o pelicul. Aexperimentat multe:dezamgiri, deziluzii,\ncercri nereu[ite.Un drum sinuos pecare a insistat smearg. Astfel, s-atbcit \ntr-un Bu-cure[ti pe care,astzi, a \ncetat demult s-l maipriveasc cu naivi-tatea pu[tanuluiajuns cu bagajele \nGara de Nord.

Stop to shop 19

|nc` de mic, ]i-ai dorit s`faci muzic`. De fapt, te visaipe scen`.Alex Velea: Da, e foarte ade-

varat. De mic mi-am dorit s` facasta. M-am \ndr`gostit de muzic`foarte devreme. Aveam c~]ivaani[ori, dar prima experien]` amtrìt-o la 9 ani, c~nd am participatla un concurs \ntre [coli: “Vedetecu ghiozdan”. Am luat atunci pre-miul special al juriului. De fapt,atunci am \n]eles c` sunt special.Eee, glumesc! Am intrat apoi \ntr-o trup` de pu[tani, care a cucerit]ara. F`ceam un fel de "estrada".Satir`, umor, momente pres` ratecu muzic`, dans. Era ceva su-perb. La 13 ani. }in minte con-certul. Am avut o revela]ie, s`-izicem, de[i eram prea mic s-o in-terpretez ca atare. Era, de fapt, odorin]` care mi-a cuprins sufletul,inima, toat` fiin]a. Mi-am zis,uit~ndu-m` la tot publicu' ̀ la carem` aclama (era o nebunie \n sal`,m` sim ]eam ca pe Colosseum):ASTA VREAU S@ FAC TOAT@VIA}A!!!! {i uite-m`, azi, aici...Devin ce \mi doream.

P`rin]ii te-au \ncurajat\nspre aceast` carier` sauau fost momente \n care, elegant, ]i-au sugerataltceva?A.V.: P`rin]ii mereu au fost

cu mine. Am o rela]ie special`cu ei, suntem foarte buni pri-eteni. |i iubesc nespus [i le-a[

mul]umi \n fiecare zi pentru TOT.Evident, au ]inut mor]is ca miculVelea s` nu piard` "[coala" :))))[i, de aceea, \nv` ]au cot la cotcu mine. Uneori, \mi scriauteme, m` ascultau. Ce mai,aveam echip`! Au [tiut foartebine s` m` educe, mi-au explicatclar ce [i cum [i mi-au l`sat de\n]eles c`, de multe ori, depinzide oameni sau diverse conjunc-turi. Mama mi-a spus clar c` nu]ine numai de talent, de c~t debine sau mai bine preg`tit eram,ci de faptul c` pot sau nu s`reu[esc. Dar, \n acela[i timp, auavut grij` s` \ncol]easc` \n minedorin]a de a fi perseverent, de aface parte dintr-o elit`. Timpulmi-a dovedit c` tot ce \mi ziceauai mei s-a adeverit, \ntr-un final.E nevoie de talent, muuuultàmbi]ie, noroc [i CREDIN}@.

Atunci c~nd ai succes, efoarte important s` nu \]ipierzi ra]iunea. S` existe \npermanen]` un echilibru, obalan]`. Ai fost luat de val?Cum st`p~ne[ti tot ce ]i se\nt~mpl`?A.V.: Am succes foarte

mare. C~teodat` m` g~ndescdac` chiar a[a \i transform` peoameni? M` refer la ac]iunile lordin timpul concertelor. E uluitor!Am o senza]ie extraordinar` pescen`, n-a[ mai pleca de acolo.Iubesc lumea, vreau s`-i fac s`se simt` bine. Cel mai frumoseste c~nd publicul e cu tine.Sunt concerte unde m` trans-form, devin una cu oamenii din

iNtErviu

|n via]`, enevoie de mult`

credin]`.

EGO SUM QUISUM.

iNtErviu

public. Nu vreau s` sune siropossau mai [tiu eu cum, dar chiara[a este. Suntem un tot unitar,pe care eu \l dirijez. {i cred c` \lduc “tot mai sus”, vorba luiGuess Who.

Te consideri cel mai marecritic al tù. Ce ai s`-]irepro[ezi? Este autoevalu-area un mod de evolu]ie?A.V.: Nu a[ fi fost azi ALEX

VELEA, cel pe care \l [tie lumea,dac` nu eram cel mai mare critical meu. |mi pot repro[a orice. Deregul`, chichi]ele, detaliile pecare de multe ori le observ doareu. Sunt perfec]ionist. Niciodat`nu e suficient. E bine [i rù, \nacela[i timp. Dar, chiar [i a[a,m` bucur de tot ce mi se\nt~mpl`. E bine s` fii sincer cutine [i cu cei din jur.

E[ti un t~n`r \ntr-o perma-nent` cùtare, cunoa[tere,autodep`[ire. Ce ]i-ai doris` transformi la tine, deacum \ncolo?A.V.: Sunt fresh [i a[a vor

trece anii peste mine, p~n` c~ndo sa devin legend` . Suntceea ce sunt. Am acest lucru ta -tuat sub clavicula st~ng`, \nlatin`: EGO SUM QUI SUM. Suntfericit a[a. Vreau s` fiu din ce \nce mai bun. Las timpul s` sculp -teze \n mintea [i evolu]ia mea.

Ce \nseamn` performan]apentru tine?A.V.: Am crescut cu un sis-

tem de valori foarte puternic, darideea la care am ajuns e c`, \nvia]`, nu po]i face "performan]`"dec~t dac` munce[ti foartemult, dac` e[ti perseverent. “Aic`zut, te ridici”, “fiecare [ut, eun pas \nainte” sunt principiiledup` care m` ghidez. Trebuie s`crezi \n lucrul pe care visezi s`-lob]ii. E ca [i cum vizualizezi mo-mentul final, ca [i cum atingiacel lucru. La mine func]ioneaz`.

C~t de greu ]i-a fost s` sco]iprima pies`? Ai b`tut lamulte u[i p~n` c~nd cinevaa crezut \n tine?A.V.: Foarte greu! Foaaaaarte

greu... C~[tigasem un concurs,“Star Factory”. Nu sunt adeptulconcursurilor, \ns`, la vremea res pectiv`, am partici pat [i, s`[ti]i, nu m-a ajutat nimeni. Astap~n` c~nd l-am \n t~l nit pe fratele

meu din Pite[ti . Smiley e omulcare mi-a transformat via]a. Defapt, mi-a dat o via]` iar acumchiar nu spun lucruri mari. |liubesc ca pe fratele meu [i \lapreciez nespus. Nu am cum s`-i mul]umesc dec~t prin ceea cefac. Lui \i pla ce s` m` vad` per-formand iar acesta este un sen-timent reciproc.

}i s-a \nt~mplat s` visezi cuochii deschi[i [i via]a s` ]ise schimbe \n concordan]`cu visurile tale?A.V.: Ai v`zut ce am tatuat

pe piept?! TR@IESC UN VIS...! Cer`spuns s` \]i mai dau?!

Sunt oameni c`rora lemul]ume[ti pentru ceea cee[ti azi?

20 Stop to shop

Smiley e omulcare mi-a trans-

format, cuadev`rat, via]a.

|n via]a meamereu a fost un

\nger p`zitor.

Stop to shop 21

iNtErviu

A.V.: Familia. To]i din familie:unchi, m`tu[i, veri, veri[oare,nepo]i, nepoate, cu to]ii au fostcu mine, m-au sim]it. Prieteniimei. Tuturor celor care au mi[catm`car un deget, lor le mul]umesc\ntotdeauna. {i, a[a e, \n via]amea mereu a fost un \nger p` zi-tor. Fie mama sau tata, Smileysau Ana – so]ia mea. Dumnezeum` iube[te mult [i de aceea \mitrimite mereu ajutoare c~nd suntbleg. Chiar m` simt iubit de Di-vinitate. Dumnezeu e cu mine.

C~nd ai ajuns pentru primaoar` \n Bucure[ti, cu baga-jul \n spinare, ce sentimentte-a cuprins?A.V.: Am o vag` amintire din

Gara de Nord...Eram prea mic...Dar, mai m`ricel, c~nd am venitcu treab`, am cobor~t pe peron,am tras muuult aer \n piept [i mi-am zis c` trebuie s` cuceresc lu -mea. Eram mai t~n`r [i mai naiv.

La “Dansez pentru tine”, oa-menii l-au descoperit peAlex Velea dincolo de imagi -nea de dur. Au descoperitun t~n`r sensibil, profundlegat de familie, de mamasa. Care au fost cele maifrumoase cuvinte pe care ile-ai spus mamei tale?A.V.: |n fiecare zi \i spun c`

dac` nu ar fi ea p`m~ntul nu s-ar

mai roti. Mama e totul pentrumine, e via]a mea. |mi doresc s`trìasc` c~t mai mult [i sàpuce s`-[i vad` “feciorul” multtimp de acum \ncolo. {i pentruc` [tiu c` ai s` cite[ti asta,mom’, s` [tii c`: TE IUBESCMULT! DA?! {i pe tata la fel demult! Nu e bine s` b`g`m scan-dal \ntre p`rin]i, nu?

Oamenii au v`zut, prin emi-siunea de la PRO TV, sensi-bilitatea artistului care poza\ntr-un tip dur. }i-ai transfor-mat felul de a fi de c~nd aivenit \n Bucure[ti?A.V.: Nu m` ascund, n-am

f`cut-o niciodat`. Nu vreau s` paraltceva dec~t ceea ce sunt. N-amo problem` cu a pl~nge, a fi vul-

nerabil, chiar dac` sunt b`rbat.Nu mi-e fric` de nimeni. DE NI-MENI! De Dumnezeu mi-e fric`,s` nu cad` cerul pe mine. Am fost\nconjurat mereu de hiene, oa-meni care caut` ceva de pe urmamea. S-a \nt~mplat s` fiu p`c`litde c`tre unii, al]ii [i asta pentruc` m-am iluzionat \n privin]a unorlucruri care, e adev`rat, nu se potaplica \n lumea asta. De aceea,pot afirma acum c` e adev`rat.Am fost nevoit s` m` transform.Am devenit mai “c~ine” de c~ndsunt \n Bucure[ti. Dar, asta e via -]a, o lupt`. Deci, vorba c~n te cu -lui, “te lupt` de dragostea de ea,cu dor”. M-am schimbat [i astapentru c` \mi doresc s` ies \n vin -g` tor \n aceast` lupt` [i, une ori,tre buie s` ne batem cu acela[i ar -me pentru a c~[tiga runda final`.

Sim]i c` te-ai modificatesen]ial de c~nd ai intrat \naceast` industrie muzical`rom~neasc`? {i dac` da, ceanume ai modificat definito-riu la tine?A.V.: Acum m` cunoa[te mai

toat` lumea. De la copii, la b` -tr~ni. E frumos, \mi place. |ns`,de multe ori, celebritatea are [i omuchie tìoas`. Atunci c~nd gre -[e[ti, nu te iart`. Pfuu…Fereasc`Dumnezeu! Lucrurile se amplific`\n mass-media, \ns` asta e via]amea. |mi place la maxim.

Am devenit mai“câine” de când

sunt \nBucure[ti.

Dac` \mi daiap` la moar`,

\ncep s`-mi dau\n petec.

22 Stop to shop

Cum te-ai cunoscut cu Smi-ley [i ce impact a avut pen-tru tine \nt~lnirea cu el?A.V.: Aveam 19 ani [i ne-am

v`zut la un concurs. Nu am vorbitcu el, deoarece \mi era jen`. Eraciudat a[a, s` m` duc s`-i zic:Bah, c~nt [i eu! Ce zici, facem [inoi ceva? Ulterior, Smiley mi-aspus c` trebuia s` procedez chiar\n acest fel. Ar fi fost mult maiu[or dar, [tie Dumnezeu maibine cum a[eaz` lucrurile. |nc~teva luni c~[tigam concursulvie]ii, Star Factory, care \mi pu -nea \n bra]e [i un contract cu …diavolul. |n fine, am \mb`tr~nit pebar`, acas`, un an – fiindc` nimicdin ceea ce mi se promisese nus-a adeverit. {i uite cum, la 20 deani, \l rev`d pe Smiley la mare, laRing, \n Costine[ti. In tr`m \nvorb` [i \ncepem “Pla nul!”. Pescurt, pentru c` a[ pu tea s`vorbesc despre acest subiect ore\n [ir, am trecut prin multe mizeriila \nceput. Am intrat \n contact cuoameni care nu ne-au dorit, defapt, binele \ns`, la drum lung,\mpreun`, am reu[it.

Spuneai c` experien]a“Dansez pentru tine” te-aajutat foarte mult. De ce?A.V.: Experien]a \n sine, fap-

tul c` am putut ajuta un om, chiar[i a[a, prin dans, a fost uluitoare[i cred c` m-a marcat. Experien]ade lucru cu trustul Media Pro epfuuu…chiar fac o treab` minu -nat`. Ce s` spun, notorietateami-a crescut direct propor]ionalcu succesul emisiunii. Lumea a\nceput, atunci, s` m` cunoasc`mai “pe bune”. Sunt gata s`-mi

pun pielea [i sufletul la b`taiepentru o cauz` nobil`.

|n 2010, Alma S~rbu te-a dis- tribuit \n Na[a. Vorbe[te-nedespre aceast` experien ]` [idespre rela]ia cu Alma.A.V.: Ce nebun`!!!! C~t

curaj!!!! Te iubesc, Alma!!!!Mult..., fiindc` a avut \ncredere \nmine. Am avut ni[te emo]ii la fil -m`ri... pfaai... dar m-am descur-cat. Uite, Alma e un exemplu deom care [tie s` te \ncurajeze [i temotiveaz`. |n cazul meu func]io -neaz`. Dac` \mi dai ap` la moar`[i mai \ncep s` m` prind [i eupu]in de "chestie", WOW! Atuncis` te ]ii! |ncep s`-mi dau \n petec.Pì, ce s` zic? Mi-a dat o [ansùluitoare, m-au cople[it emo]iilefiind \nconjurat numai de actorifoarte mari, pe care \i apreciamde dinainte de a-i cunoa[te pe

platou: Drago[ Bucur (the bomb),R`zvan Vasilescu, Maes trul Busu -ioc, Jojo, Bobonete (crimiiiiinal).Ce amintiri… Zic c` am f`cut otreab` bun`.

Ai datorii, ai bani de dat, aidatorii la stat?:)))A.V.: DA... [i sunt trist :))))

|l aju]i pe Smiley \n noulproiect marca Pro TV -Vocea Rom~niei. Ce sfat le-ai da celor care particip` laacest concurs? Dac` ai fi tu\n locul lor, cum ai trataaceast` experien]`?

iNtErviu

Ana trìe[tetoate dramele

mele, cot la cotcu mine.

A.V.: |ncerc… A fost ceva ex-traordinar. Sunt at~t de bunicopiii `[tia, oamenii `[tia, cùnii sunt mai mari ca mine:))).Am avut emo]ii mari pentru ei,mai ales pentru cei din echipaSmiley, fiindc` i-am cunoscut [ine-am apropiat. Le ]in pumii \ncontinuare. S` dea maxim [i s`[tie c` la HAHAHA Productionavem u[a larg deschis` pentrucei talenta]i.

Vorbe[te-ne despre\nt~lnirea cu so]ia ta. Cumde ]i-ai dat seama c` estefemeia potrivit` pentru tine?Ai renun]at la burl`cie,totu[i, destul de devreme…A.V.: E femeia vie]ii mele,

l~n g` care \mi doresc s` \mb` -tr~ nesc. Asemenea echilibru pecare mi-l ofer`, mai rar. Am cu -noscut c~teva fete \n via]a mea,dar niciuna a[a. E unic` [i spe-

cial`. S` trìe[ti l~ng` unu' camine e foarte greu, foaaartegreu. Dar pot s`-]i ofer aproapetot ce-]i dore[ti, \ns`: lipsesc cuzilele de acas`, se \nt~mpl` s`vin terminat de pe unde vin,poate n-am avut succes sau numi-a intrat piesa la radio...{i uitecum, partenerul de via]` trìe[tetoate dramele, cot la cot cu tine.{i sunt multe... Ea [tie s` m`fac` s` uit. Avem drumuri at~tde diferite [i, totu[i, ajungem \nacela[i loc.

La \nceputuri, c~nd lumea tecuno[tea pu]in, ai c~ntat \ncondi]ii mizerabile, aveai s`spui tu. Cum [i c~t de mults-au schimbat lucrurile pescen`. C~t efort a trebuit s`depui [i la c~te u[i ai b`tutca s` ajungi ast`zi \n locul\n care te afli?A.V.: EEE… fac parte din joc.

Nu-mi pare rù de nimic, n-a[schimba nimic! Tot ce mi s-a\nt~mplat, mi s-a \nt~mplat cu unscop. M-au format ca B@RBAT,ca om. Toate relele m-au c`lit,nicidecum nu m-au dobor~t.

Ce dorin]e ai pentru anulacesta? Ce preg`te[ti nou?A.V.: TOATE!:)))) Am o gr` ma -

d` de planuri. Dac` \mi reu -[esc... wow! Muzic`, fashion,show... O s` dau cu voi \n aer! Os` vede]i:)

Ianuarie e luna \n care, deregul`, pleci \n vacan]`.|ncotro?A.V.: Pì, planurile mele

\ncep de pe 2-3 ianuarie...Nuprea \mi place s` stau. Dar o s`\mi iau "femeia" [i o s` neducem s` ne relax`m pu]in.

Text: Diana Rodan

Foto: Andrei Tobo[aru

iNtErviu

Stop to shop 23

FaShioN world

24 Stop to shop

Un eveniment ct sepoate de inedit. Mod [ifilm. Sala Dalles a fostgazda Festivalu lui defilm scurt ShortsUP. Ur-banu l [i \nf]i[rile salesunt teme predilecte lamajoritatea eveni-mentelor \n care scurt-metrajele prind via],iar “Street Fashion” nuface excep]ie. Zicala“haina nu-l face pe om”[i-a pierdut de multvreme din actualitate.Avem att de pu]in timps ne cunoa[tem, \nctceea ce purtm a de-venit o carte de vizit.Cum artm pe stradspune despre noi cefacem \n timpul liber,ct de creativi suntemla slujb sau ct de an-cora]i \n rutinrmnem. Tot de atteaori, hainele sunt “afi[u l”care \i convinge sau nupe ceilal]i s ne acordetimp pentru a \n]elegedespre ce e vorba “laeveniment”.

Elena Dumitru

“streetfashion”

moDa sTr~zii îN Filmul scurT

shortsuPe

Foto

: Ana

mar

ia D

asc`

lu

populate de personajecare te-ar face s` \n- torci capul pe strad`,

fil mele de la ShortsUP “StreetFashion” sunt scurtmetraje pre- mia te \n marile festivaluri alelu mii care, uneori subtil, alteoridirect, vorbesc despre mod`sau stil.

Cel mai important film scurtal serii a fost “Gratis pentrufete”/ C’est gratuit pour lesfilles (r. Marie Amachoukeli-Barsacq, Claire Burger, Fran]a,2009), care a c~[tigat premiulpentru cel mai bun scurtmetrajla premiile Cesar \n 2010.

Acesta o are \n centru peLaetitia, hairstilist \n devenire.Filmul a mai ob]inut o men]iunespecial` a juriului, la FestivalulClermont-Ferrand, \n 2010, [iReveletion Prize, la Festivalul dinBrest, \n 2009.

Fashion film

E drept, este destul de dificils` g`se[ti un echilibru \ntrehaute-couture [i ce s` por]i pestrad`. Selectat anul acesta \nprogramul Panorama de la Berli-nale, “De ce, doamn`” / WarumMadame Warum (regia MichaelBidner, John Edward Heys, Ger-mania, 2011) prezint` un per-sonaj excentric care se plimb`pe str`zile Berlinului m~nc~ndostentativ cremvu[ti. Estestrada podiumul nostru?

“M`sur` modern`” / ByModern Measure (r. MatthewLessner, SUA, 2006), realizat deMatthew Lessner \n stilul NouluiVal Francez, ironizeaz` influen]aexagerat` a culturii pop asupraa doi tineri americani. A ob]inut,\ntre altele, men]iune la Sun-dance Film Festival.

FaShioN world

Stop to shop 25

Foto: Anamaria Dasc`lu Foto

: Ana

mar

ia D

asc`

luFo

to: A

nam

aria

Das

c`lu

26 Stop to shop

“Omul perfect” / Det perfektemenneske (r. Jorgen Leth, Dane-marca, 1967), regizat de cunos-cutul documentarist danez JorgenLeth, este “o comedie serioas`”despre ciocnirea dintre imagina]ie[i realitate. Pornind de la acestscurtmetraj, Lars von Trier i-a pro-pus lui Leth s` fac` \mpreun` unexperiment ce avea sa se finali -zeze cu omniubusul “The Five Ob-structions” (2003).

let’s walk…

Pe l~ng` scurtmetraje, eveni-mentul a inclus o instala]ie cu fo-tografii de “street fashion” local [iinterna]ional, precum [i Young Ro-manian Designers Expo, adic`mini-expozi]ii ce au surprins spiri-tul urban al Bucure[tiului. Tineriidesigneri de mod` Adelina Ivan,Ludmila Corl`]eanu, Bianca Popp,Carla Szabo [i Andreea Constan-tinescu au preg`tit o serie deproiec]ii de art`, formate din haineurbane [i accesorii prêt-à-porter.

s` facem cuno[tin]`cu..

adelina ivan - a absolvit Fa-

cultatea de Design la Academia deArt` din Bucure[ti. Cu o viziuneretro-avangardist` [i influen]e dincultura pop, brandul Adelinei estesus]inut de un design simplu, axatpe reinven tar ea tìeturilor clasice[i folosirea imprimeurilor digitale.Din 2004, a dezvoltat label-ulZasha, adre sat unui public t~n`r,alternativ [i cu imagina]ie. A par-ticipat la t~rgurile de mod` Prêt àPorter Paris [i The Train New York,iar colec]iile sale se g`sesc \nmagazine din Paris, New York,Philadelphia, Atena, Milano,Kuweit [i Beirut [i, bine\n]eles, Bu-cure[ti. bianca popp - este un de-signer nonconformist cu studii dejurna lism la Bucure[ti [i studii dedesign la Milano. Face haine pen-tru fe te cu dor de duc`, care vors` evadeze din ba nal [i dinrutin`, hai ne care \m pletesc un

romantism aproa pe desuet cutehnicita tea [i ca meleonismulvie]ii urbane. Folo se[te materiale\n mod ne conven]ional, cu rezul-tate ironice: ro chia de ploaie, sa-lopeta de sl` bit, pardesiul dedantel`, bluza c~n t`toare, rochiade s`rit din avion. Toate acesteasunt piese ves timentare care an-ticipeaz` ne vo ile unei fete deora[, gata ori c~nd s` plece altun-deva, pentru care hainele trebuies` fie versatile [i s` r`spundùnor func]ii diverse. carla Szabo – (designer-antre-prenor din Bucure[ti) crede c` fru-muse]ea este cea mai bun` form`de comunicare [i cel mai puternicmotor de transformare social`. A\nceput \n urm` cu 10 ani prin de-sign interior [i de obiect: “At~ttimp c~t \]i as cul]i inima, obiectelecreate p`s treaz` energia pozitiv`\n esen]a lor [i \i fac ferici]i pe ceice le folosesc. Echilibrul \n rela]iadintre obiecte, mediu [i oameniicare le utilizeaz` \i face pe ace[tias` se simt` proteja]i”, spuneCarla despre munca sa. Pentrupublicul larg este cunoscut` maiales prin colec]iile de bijuterie con-ceptual`. andreea constantinescu -este autoarea brandului SinColors,despre care spune c` e inspirat deerotism [i de garderoba b`rba]ilor.

FaShioN world

Foto

: Ana

mar

ia D

asc`

lu

Foto

: Ana

mar

ia D

asc`

lu

EvENimENt

ParfumeriaCreateur 5D’Emotion aadus \nRomânia ce -lebrele biju-terii semnatede c`treCatherineMichiels.Cre a ]iile salesunt purtatede toatevedetele decategoria “A list” de laHollywood,atât datorit`desig nului,cât mai alesgra]ie sem-nifica]iei spirituale afiec`rei piesesimbol.

Stop to shop 27

D’emoTion5

vs bijuterii Catherine Michiels

creaTeur

28 Stop to shop

EvENimENt

p ersonalit`]i precumJohnny Depp, AngelinaJolie, Brad Pitt, Scarlett

Johansson, Orlando Bloom, JuliaRoberts, Lenny Kravitz, SandraBullock, Sharon Stone, UmaThurman, Nicole Kidman sauGwyneth Paltrow sunt numaicâteva dintre vedetele care audevenit adev`ra]i ambasadori aibijuteriilor semnate de designer.

Creatoarea de origine bel-gian` a studiat la Arts & MetierInstitute din Bruxelles, pentru caapoi s` devin` maistru Reiki [is` se îndrepte [i c`tre studiul in-fluen]ei simbolurilor [i a pietrelorpre]ioase [i semipre]ioase în

via]a de zi cu zi. Latura sa spiri-tual` al`turi de preocuparea[tiin]ific` pentru geodezie [i ta -len tul pentru design au purtat-oc`tre statutul de creatoare acelor mai purtate bijuterii de laHollywood.

simply...the best

"Catherine nu creeaz` sim-ple bijuterii. Crea]iile sale facparte dintr-un stil de via]àsumat. Sunt mai mult decât untrend. Încurajeaz` libertatea deexpresie", spune AlexandraPaven, fondatoarea Createur 5D'emotion.

"Faptul c` a reu[it s` încor-poreze toate aceste semnifica]iiîn br`]`ri, care au [i acel «cool-ness factor», a contribuit enorm lasuccesul de care se bucur`, iarnoi suntem extrem de încânta]ide faptul c` marca CM a ales Cre-ateur 5 D'emotion pentru a dis-tribui aceste crea]ii [i înRomânia" - a adùgat Ale xandra,unul dintre cei mai activi coolhunteri din pia]a local`.

Pentru început, în România,va fi disponibil` colec]ia “SoulCast Collection”, care includebr`]`ri cu [nur de m`tase, pecare se reg`sesc talismane cusemnifica]ie spiritual`, din metale

“Am deciss` nu urmeztrendulromânescde a trans-forma ni[aîn comercial,a[a c` în locde a des -chide alt`parfumerieîn Bucure[ti,m-amhot`rât s`încerc s`creez un stilde expri-mare diferit.”Alexandra Paven

Stop to shop 29

EvENimENt

[i pietre pre]ioase [i semi pre -]ioase. Fiecare pies` are un scop[i o menire, fiind gândite pentru afi purtate al`turi de ceas, în ideeade a determina purt`torul s` lepriveasc` cât mai des, pentru a-[i reaminti ceea ce este cu ade -v`rat important în via]`. Cele maimulte dintre vedete au ales s`cumpere mai multe piese, pecare le poart` concomitent, atâtdin ra]iuni legate de semnifica]ie,dar [i datorit` aspectului extremde atr`g`tor.

Mai mult dec~t at~t, Alexan-dra Paven a abordat-o pe crea -toa re dup` ce a studiatîn dea proape segmentul br`]` rilor,

în ideea de a le oferi cli en]ilor celemai noi tendin]e în acest dome-niu [i pentru a completa porto-foliul de produse de ni[` pe carele promoveaz` “Createur 5 D’e-motione”. „Am decis s` nu urmeztrendul românesc de a transfor -ma ni[a în comercial, a[a c` înloc de a deschide alt` parfumerieîn Bucure[ti, m-am hot`rât s` în -cerc s` creez un stil de exprimarediferit.” – a mai spus Alexandra.

Cu toate acestea, la \nce putulanului parfumeria a lansat Hobi-rama - un magazin conceptual cubranduri foarte creative: Aniel –marc` icon pentru cunos c`tori,celebrii balerini inspira]i de panto-

ful de dans – Best Behaviour,Masnada sau Barbara i Gonginisunt câteva dintre m`rcile de ni[`pe care le promoveaz`. “Ambelemagazine se completeaz` reci-proc [i se adreseaz` direct cù t` -to rilor de “comori” în materie defashion” - a încheiat AlexandraPaven.

Br`]`rile din colec]ia disponi-bil` în România, realizate din ar -gint, aur, diamante, turmaline [ialte pietre pre]ioase [i semi pre -]ioase, au pre]uri cuprinse între90 [i 300 de euro, dar clien]ii potsolicita [i alte modele dincolec]iile CM, cu pre]uri la cerere.

Elena Dumitru

30 Stop to shop

alexandru ii –pasiunea pentru

continuitate

Domnia lui Alexandru II a \n -ce put \n 1855. Urm~nd unor mi -litari de profesie [i \mp`timi]i aiuniformelor, noul ]ar a cunti nu atfi lo nul impus. La \ncoronare, apur tat o uniform` de culoare ver -de – \nchis, un coif negru din pie -le l`cuit` cu cozoroc dublu [i opan` colorat`, asort~nd cizmecu pinteni arginta]i. Haina [i ac-cesoriile au fost completate depantaloni din l~n` ro[ie, cu treseaurii [i panglic` din piele, cu ocen tur` din brocart argintiu [im`nu[i albe.

}arul era atent la fiecare de-taliu. Dincolo de pasiunea pentruuniforma militar`, pe care odorea c~t mai fashion, \[i doreafoarte mult ca [i so]ia sa s` fieun exemplu. Astfel c`, la ceremo -nia de \ncoronare, rochia MarieiAlexandrovna nu s-a ab`tut de latiparele hainelor oficiale. De

exem plu, mantaua de \ncoronarea fost croit` exact pe ti parulimpus [i care fusese fo lo sit \ntoate ocaziile de gen, \nc` de la\nceputul secolului XVIII. Ea afost realizat` din brocart auriu [ifin, \mpodobit cu hermin`.

De altfel, domnia ]arului Ale -xandru II nu a adus nimic spec- taculos \n mod`. Regula de baz`de la Curte \n timpul domnieisale a fost respectarea \ntocmaia regulilor deja trasate de prede-cesorii sì. |i pl`cea s` urmezeun filon cu care oamenii erauobi[nu]i [i nu vedea schimb`rileradicale din moda european` cafiind oportune.

alexandru iii – iubireapentru simplitate

Dup` asasinarea ]aruluiAlexandru II, pe tron a urcat fiulsù, Alexandru III. Odat` cu\ncoronarea acestuia, \n modaruseasc` s-a impus simplitatea.}arul era el \nsu[i un exemplu

FaShioN arChitECturE

Regula de baz`de la Curte \n

timpul domniei}arului

Alexandru II a fost

respectarea\ntocmai a

regulilor dejatrasate de

predecesorii sì.

Europenizareamodei la

Curtea Rusiei (III)Domnia romanovilor


pentru to]i cei de la Curte, dar [ipentru popor. Ca [i predecesoriisì, a continuat s` foloseascùniforma militar` ca [i costumpentru ceremoniile oficiale, pen-tru baluri [i recep]ii, \ns` aschimbat aspectul pompos alacesteia. |ntruc~t \[i dorea calinia de tipar [i materialele cuaceesorizarea aferent` s`semene c~t mai mult cu costu-mul na]ional rusesc, a conceputel \nsu[i un nou tip de uniform`militar`. Un lucru nu a luat \n cal-cul: tìetura mult prea simplist`care contrasta nepl`cut cu colo -ritul materialelor.

Noul tip de uniform` con-tinua s` fie verde – \nchis, darnu con]inea dec~t foarte pu]ineelemente de decor. Avea un pal-ton care aducea mai mult cutipul de hain` medieval. Des pi -c` tura din zona pieptului era newentry \n mod`, permi ]~nd mo nar -hului s` fie uns \n timpul cere-moniilor f`r` a mai fi nevoit s`\[i scoat` haina.

Nicolae ii – marelefinal

Ultimul dintre ]ari, Nicolae II,a urcat pe tron \n 1896. El r` -m~ne \n istoria modei ruse[ti cafiind ]arul care a \ncercat s` rein-staureze interesul pentru hai neletradi]ionale cu emfaz` pe impor-tan]a lor in istoria Rusiei. |n acestsens, \n 1903, ]arul [i so]ia sa,\mp`r`teasa Alexandra, au orga-nizat un bal special des tinat ]inu -telor de la Curte. Ca [i tem` debal, ]arul a decis s` fo lo seasc`moda ruseasc` din secolul XVII.Invita]ii au fost fasci na]i de idee.To]i au dat comand` de ]i nute.C`r]ile de istorie noteaz` c` tot ce\nsemna costumier important \nMoscova [i la Sankt Petersburgera angrenat doar \n mun ca pen-tru outfit-urile acestui bal. Nimeninu puteau s` preia alt gen decomenzi. Nu era timp. Ca [i mo -de le, au fost folosite hainele dinteatrele imperiale din Sankt Pe- tersburg. Familia regal` l-a anga-

Stop to shop 31

}arul Nicolae IIr`mâne \n istoriamodei ruse[ti cafiind ]arul care a\ncercat s` reinstaureze interesul pentruhaineletradi]ionale cuemfaz` pe importan]a lor inistoria Rusiei.

jat pe directorul de la Hermi tage,fostul director al tea trelor imperi-ale, pentru a le realiza costumele.

ultimul bal, ultimuldintre romanovi

Balul a fost unul exclusivist[i un eveniment impresionant,r`m~n~nd \n istoria Rusiei cafiind ultimul. Unul dintre comen-ta torii vremii l-a descris ca unbasm, cu oameni \mbr`ca]i \ncos tume na]ionale, abundent de -corate cu bl`nuri rare, diamantespectaculoase, perle [i pietresemi-pre]ioase. Bijuterile Ro-manovilor au v`zut lumina s`liide bal \n toat` splendoarea lor,fascin~nd privirile celor prezen]i.

}arul Nicolae II nu a dorit sùrmeze tradi]ia uniformei militareca [i costum oficial. De exemplu,la \ncoronare el nu a purtat uni-forma standard – cea de general,ci pe cea de colonel al G`rzilorPreobrazhensky. Iar so ]ia lui aoptat pentru un sarafan.

La finele secolului XIX, \nRusia se putea vorbi despre oart` a hainelor. Indiferent de do -rin ]ele [i ideile ]arilor care au condus Rusia p~n` la Revolu]ia din1917, se poate afirma c` exis -ten]a Romanovilor a \nsemnat oevolu]ie clar` a modei ruse[ti. In-fluen]ele europene nu au dis -p`rut, chiar dac` anumi]i ]ari[i-au dorit revenirea unor accente[i linii de croial` tradi]ionale. Cos-tumierii au [tiut s` jongleze cudorin]ele mai marilor de la Curte,astfel \nc~t europenizarea s` nuocoleasc` Rusia.

Roxana Bichi[

32 Stop to shop


FaShioN

Stop to shop 33

Pardesiu din stof`, crem, la baz`

este o combina]ie de colaj cu broderie

manual`. 1.400 lei + TVA

Designer: DIANA BARBUR

Colec]ie "MATREOSHKA"

Pardesiu din stof`, crem, la baz`

este o combina]ie de colaj cu broderie

manual`. 1.400 lei + TVA



FaShioN

34 Stop to shop

Tue-tue (fusti]`) realizat` din

tiul moale, alb. 200 lei + TVA



FaShioN

Stop to shop 35

Palton din catifea neagr`,cu broderie manual`.

1.250 lei + TVA



36 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

NEwS From...

inel

meli melo19,99 RON

Cercei

meli melo14,99 RON

Br`]ar`

meli melo29,99 RON

Fular

meli melo49,99 RON

C`ciul`

meli melo69,99 RON

Geant`

meli melo99,99 RON

m`nu[i

meli melo39,99 RON

Colier

meli melo19,99 RON

FaShioN

38 Stop to shop

Palton ro[u cu flori aplicatemanual, atât pe palton cât[i la guler. 400 lei+TVA

Designer: DIANA BARBURColec]ie "MATREOSHKA"

FaShioN

Stop to shop 39

Pardesiu roz. 350 lei + TVA



40 Stop to shop

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Pantalonii cu pense

sunt foarte actuali.Condi]ia este ca

ace[tia s` fie slim fit.”

Exclusiv \n magazinele TRENDS

by Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

www.facebook.com/pages/TRENDS-by-Adina-Buzatu

Stop to shop 41


Adina Buzatu: “Majoritatea

b`rba]ilor poart`vesta deasupra

c`m`[ii. |ndr`zne[tes` fii altfel purtând

aceast` pies` pesteo malet` din

bumbac.”




42 Stop to shop


Adina Buzatu: “E[arfele cu aspect

etnic sunt foarte des\ntâlnite. Asorteaz`-le

la un costum slim fitpentru a fi original.”




Stop to shop 43



Adina Buzatu: “Pentru ]inutele de zi

cu zi po]i opta pentrucravatele din lân` tri-cotat`. Fa]` de cele

din m`tase, sunt maipu]in preten]ioase.”



44 Stop to shop


Adina Buzatu: “Indiferent de caprici-

ile modei, paltonulcamel nu trebuie s`

lipseasc` din garderoba unuib`rbat elegant.”




Stop to shop 45

SpECial

când moda

din filmdevine

fashion

Re]atia dintremod [i film esteuna care s-alegat extrem derepede, deve nind\n timp foarteputer nic. Nuexist produc]iede ci ne ma sau detele vizune \ncare vestimen ta -]ia s nu joaceun rol. De celemai multe ori,chiar un rol principal. Estebinecu noscutsec ]iu nea de laOscaruri dedica t costumelor.Roxana Bichi[

SpECial

46 Stop to shop

e-a lungul vremii, costuma]ii sauanumite elemente vestimentare -realizate pentru filme - au devenittrend-uri [i au creat isterie \nr~ndul popula]iei. Rela]ia mod`-film este ast`zi una matur`, fasci-nant` [i care onoreaz` chiar [i pecei mai mari designeri, atuncic~nd numele lor apar pe generic.

Pentru c` [i la noi \n ]arèxist` o coeziune \ntre acestedou` domenii [i, mai mult,\ntruc~t exist` un loc unde pot fig`site anumite piese vesti-mentare care au f`cut istorie,fiind \nc` la mare cautare, StopTo Shop v` invit` s` descoperi]icum \i pute]i imita pe HumphreyBogart, Diane Kruger, DanielCraig sau ce \nseamn` c~nd unreprezentant de marc` al modeidin Rom~nia devine personaj de

film. Cu alte cuvinte, v` invit`m \nuniversul TRENDS al AdineiBuzatu.

Borsalino – p`l`riilecare au facut istorie

\n cinema

Pentru confec]ionarea unuisingur exemplar, exist` 50 deetape distincte ale procesului defa brica]ie [i se aloca 7 s`pt` -m~ni. 7 s`pt`m~ni de munc`, pa-siune [i d`ruire care fac dinfiecare p`l`rie Borsalino o ade -v`rat` oper` de art`. P`l`riile aufost favoritele unora dintre celemai proeminente figuri din istorieprecum \mp`ratul Japoniei Hiro-hito sau celebrul Al Capone.

Stilul “fedora” al clasicelorp`l`rii Borsalino a fost purtat de

d

SpECial

celebrit`]i de la Hollywood caHumphrey Bogart \n Casablanca,Leonardo Di Caprio \n Aviatorul [iDenzel Washington in "InsideMan".

„Brandul de p`l`rii Borsalinoa fost sursa de inspira]ie a ti-tlurilor filmelor „Borsalino” [i ur-marea acestuia „Borsalino & Co”,în timp ce Alain Delon a f`cutfurori în rolul de gangster purtândcelebra p`l`rie italieneasc`. Ulte-rior, Borsalino a p`truns cu suc-ces [i la Hollywood, acesteaccesorii fiind purtate de actoricelebri, precum Humphrey Bogart\n „Casablanca”, Harrison Ford în„Indiana Jones” sau Jhonny Deppîn „Public Enemies”. Un fanîmp`timit al p`l`riilor Borsalinoeste [i regizorul Woody Allen, dar[i actri]a Diane Kruger, carepoart` cu mult` elegan]` Bor-salino la ]inutele sale moderne.”,ne spune Adina Buzatu – cea carea adus brand-ul \n Rom~nia.

albert Thurston – elegan]a lui 007

|n 1820, cu 5 ani \nainte s`

fie construit` Columna lui Nelson,Albert Thurston crea [i vindeaprimele sale bretele \n magazinulsù de pe Panton Street, Londra.31 de ani mai t~rziu, pe cand secelebra Era Victorian`, Albert aprimit o medalie de onoare, \ncadrul Marii Expozi]ii din Hyde

Park, pentru excelentele stan-darde ale produselor sale. |nprezent, Thurston are un cuv~ntgreu de spus \n ce prive[te cali-tatea accesoriilor b`rb`te[ti, iarbretelele sale au fost purtate, de-a lungul anilor, de regi, prin]i,pre[edinti [i celebrii oameni deafaceri din toat` lumea.

Reputa]ia sa este at~t demare, \nc~t \n 1939 Sir RalphRichardson, \ntrebat fiind \nleg`tur` cu debutul celui de-AlDoilea R`zboi Mondial, a replicatc` se gr`be[te a-[i achizi]iona oduzin` de bretele Thurston, \n cazde limitare a produc]iei.

|n zilele noastre, brand-ul atrecut [i dincolo de via]a real`,oferind bretele \n produc]ii celebrede cinema: James Bond – RoyaleCasino, Wall Street, Valkyrie. Maimult, celebrit`]i precum Fred As-taire, Frank Sinatra [i Lary King le-au purtat at~t pe scen`, c~t [i \nvia]a de zi cu zi.

„Carismaticul Daniel Craig înrolul James Bond a purtat bretelealbe Albert Thurston peste oc`ma[` în acela[i ton, la unsmoking negru, în filmul „Casino

Stop to shop 47

„Carismaticul Daniel Craig în rolulJames Bond a purtat bretele albeAlbert Thurstonpeste o c`ma[` înacela[i ton, la unsmoking negru, înfilmul „CasinoRoyal” [i a oferit oadev`rat` lec]ie derafinament [i elegan]` spectato-rilor.”

Adina Buzatu, stilist

48 Stop to shop

SpECial

Royal” [i a oferit o adev`rat`lecţie de rafinament [i elegan]`spectatorilor. Acela[i brand debretele s-a reg`sit [i în ]inuta unuibancher - Michael Duglas în „WallStreet”, dar [i în a unui general înarmata german`, întruchipat deTom Cruise în filmul „Opera]iuneaValkyrie”, subliniaz` stilista \n alec`rei magazine se g`se[te \n ex-clusivitate acest brand.

Vestimenta]ie pentrufilm [i rol \n distribu]ie

Poate nu întâmpl`tor, stilistaAdina Buzatu a fost cooptat` înindustria cinematografic`. A în-ceput prin semnarea ]inutelorsoli[tilor [i a continuat prinapari]ia ei în videoclipuri celebre.Remarcat` pentru stilul impeca-bil pe care stilista l-a creat pro-tagoni[tilor, dar [i non[alan]a cucare a ap`rut în fa]a camerelorde luat vederi, Adina a fost recent

invitat` s` joace [i într-o pro-duc]ie de lung metraj. Ini]ial, afost solicitat` s` semneze vesti-menta]ia personajelor masculinedin filmul „Nu sunt faimos, darsunt aromân”, regizat de TomaEnache. Ulterior, acesta i-a în-credin]at [i un rol în prima pro-duc]ie despre cultura [i tradi]iilearomânilor. Film`rile au avut locatât în cadrul unei prezent`ri demod` TRENDS by Adina Buzatu,cât [i la boutique-ul acesteia dinCalea Victoriei.

|n urma film`rilor, AdinaBuzatu a declarat c` meseria deactor nu este a[a de u[oar` pecât pare la prima vedere, dar c`profesionalismul [i r`bdarea re-gizorului Toma Enache au f`cut-os` depa[easc` tracul [i lipsa deexperien]` din acest domeniu.

„M-a ajutat foarte mult [i fap-tul c` a trebuit s` îmi interpretezpropriul rol, acela de stilist ves-timentar. Dac` în momentul în

care m` ocup de stilul cuivafrazele îmi vin în mod natural, deaceast` dat`, fiind vorba desprereplici, lucrurile au fost un picmai dificile. Totu[i, m-am des-curcat, nu am tras foarte multeduble, iar regizorul a fost mul -]umit de presta]ia mea. Probabilc` voi avea mai mari emo]ii înmomentul în care va ap`rea fil-mul, [tiind c` voi fi urm`rit` demilioane de spectatori.”, a de-clarat stilista.

Mult mai la îndemân` i-a fostacesteia s` se ocupe de vesti-menta]ia personajului principal -Toni Caramu[at, interpretat deToma Enache. Varietatea bran-durilor existente în portofoliulTRENDS by Adina Buzatu i-a per-mis acesteia s` alc`tuiasc` ogarderob` adecvat` fiec`reiloca]ii în parte, de la decorulauster al unei pe[teri din Grecia,pân` la apari]ia pe covorul ro[ula Los Angeles.

Remarcat` pentrustilul impecabil pecare stilista l-a creatprotagoni[tilor, dar[i non[alan]a cucare a ap`rut în fa]acamerelor de luatvederi, Adina a fostrecent invitat` s`joace [i într-o produc]ie de lungmetraj.

Stop to shop 49

toShopShop ‘till you drop!

{edi]a foto a fost realizat`cu sprijinul:

www.ttconsulting.ro

Magazin PanasonicUnirea Shopping Center,

etaj 3, Corp Central.

panasonic dMC-FZ100Camer` foto compact`

Obiectiv superangular de25mm [i zoom optic 24x cuf/2.8-5.2;

Filmare Full HD, 1,920 x1,080, \n format AVCHD cuDolby Digital Stereo Creator;

Senzor MOS de 14.1megapixeli [i procesor deimagine Venus Engine FHD;

iA (Intelligent Auto) cu modulMotion Deblur [i POWERO.I.S.;

Control manual intuitiv [iop]iuni creative;

Ecran LCD de 7.5 cm [i re-zoluţie înaltă de 460K.

P`l`rie

Bella australia450 RON

Geant`

Bata799,90 RON

Ghete

Bata499,90 RON Ghete

otter579 RON

m`nu[i


50 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!rochie

madame279 RON

rochie

etiC149,99 RON

Palton

mario539 RON

Geant`

otter479 RON

Geant`

otter389 RON

Ghete

musette599 RON

Ghete

musette649 RON

Cizme

otter849 RON

Stop to shop 51


rochie

etiC159,99 RON

Geant`

otter419 RON

Ghete

otter549 RON

Cizme

musette899 RON

Cizme

otter679 RON

salopet`

BsB492 RON

Cap`

BsB718 RON

Geant`

otter449 RON

P`l`rie


m`nu[i


52 Stop to shop

toShop

Pantaloni

madame199 RON

Ghete

otter699 RON

Cizme

otter1.149 RON

Geant`

musette699 RON

C`ma[`

BsB266 RON

Pantofi

BsB402 RON

Geant`

Bata329,90 RON

rochie

mario359 RON

rochie

yokko290 RON

Stop to shop 53

toShopsacou

Cavaliere699,90 RON

Pullover

esPansivo179,90 RON

Fular

esPansivo39,90 RON

C`ma[`

esPansivo144,90 RON

Pantaloni

esPansivo139,90 RON

Ghete

esPansivo349,90 RON

Ghete

esPansivo439,90 RON

Geant`


54 Stop to shop

Shop ‘till you drop!toShop

Geant`


Ghete

otter329 RON

Ghete

otter329 RON

Pullover

esPansivo124,90 RON

sacou

Cavaliere749,90 RON

Pantaloni

Cavaliere299,90 RON

scurt`

esPansivo349,90 RON

Ghete

otter399 RON

Stop to shop 55


{edi]a foto a fost realizat`cu sprijinul:

www.ttconsulting.ro

Magazin PanasonicUnirea Shopping Center,

etaj 3, Corp Central.

panasonic dMC-FZ100Camer` foto compact`

Obiectiv superangular de25mm [i zoom optic 24x cuf/2.8-5.2;

Filmare Full HD, 1,920 x1,080, \n format AVCHD cuDolby Digital Stereo Creator;

Senzor MOS de 14.1megapixeli [i procesor deimagine Venus Engine FHD;

iA (Intelligent Auto) cu modulMotion Deblur [i POWERO.I.S.;

Control manual intuitiv [iop]iuni creative;

Ecran LCD de 7.5 cm [i re-zoluţie înaltă de 460K.

P`l`rie


Joben


accesoriu


m`nu[i


m`nu[i

Bata139,90 RON

Geant`

musette699 RON

56 Stop to shop

BEauty Shop

Crem` tonifiant` pentru gât [idecolteu Gerocossen ActivaHydraferm - 200 ml

Crem` de noapteanti-rid cu efectde lifting Bio Cutie 50 ml

Concentrat

pentru

suple]e

tripl` ac]iune

Tub 150 ml

Hofigal cremàntirid monodoze

Viodana - 30monodoze a

câte 2 ml

13,20lei

11lei

Chocomania Bag Of Hearts

Fard de pleoape monoCutie 3 g

28lei

The Body

Shop

110lei

Yves Rocher

67lei

Yves Rocher

38lei

Yves Rocher

Stop to shop 57

BEauty Shop

Corecto

r anti

acne

ic Iw

ostin

Purr

itin -

15 m

lChocomania Body Butter

Fond de tenZero defecteFlacon 30 ml

Chocomania Body Lotion

Crem` de zicu efect delifting pentru

fa]` [i gât Cutie 50 ml

Gerocossen, din gamaActiva Hydraferm - crem`lift-instant - 50 ml

19,50lei

13,20lei

57lei

The Body

Shop

49lei

The Body

Shop105lei

Yves Rocher

72lei

Yves Rocher

58 Stop to shop

BEauty Shop

Iwos

tin c

rem

` nu

tritiv

` de

noap

te c

uvi

tam

inel

e C

[i E

- 7

5 m

l

Lo]iu

nea

mic

elar

` pur

ifica

toar

eIw

ostin

Cap

illin

- 200 m

l

Cor

ecto

r rid

uri p

entru

och

i sen

sibili

Tub 1

5 m

l

Lapte pentru\ngrijireacorpuluiHofigal Viodana -200 ml

4-Step Smoky

Eyes Palette

Golden Brown

47lei

30,20lei

9,60lei

Chocomania Body Scrub

66lei

The Body

Shop

105lei

The Body

Shop

Crem` de noaptecu efect de liftingpentru fa]` [i gât Cutie 50 ml

105lei

Yves Rocher

62lei

Yves Rocher

Stop to shop 59

BEauty Shop

Iwostin Balsam Buze SPF 30 - 10 ml

LaptedemachiantHofigal Viodana -200 ml

Em

ulsi

ei p

entru

bai

e E

mol

ium

- 4

00 m

l

18lei

50lei

12,70lei

Chocomania ShowerCream

Chocomania Lip Butter

32lei

The Body

Shop

28lei

The Body

Shop

Crem` de zidermo-calmant`Cutie 50 ml

Crem` de zi anti-rid cuefect de lifting Bio

Cutie 50 ml

57lei

Yves Rocher

67lei

Yves Rocher

60 Stop to shop

iStoria BijutEriilor

Diamantele.Frumuse]e. Mister.Somptuozitate. De lacapete \ncoronatepn la actori, to]i auavut \n colec]ia per-sonal diamante. Dincele mai vechi timpuri,pove[ti [i mituri despre aceste pietrepre]ioase relateazfapte pline de pasiune,frumuse]e [i mister.Diamantele au fascinatmereu att de mult\nct, din dorin]a de ale avea, oamenii auajuns s mint, sfure [i chiar s comitcrime.Roxana Bichi[

timologia cuv~ntului “diamant”provine din grecesul “adamas”care \nseamn` invincibil. Diaman-tele au fost folosite pentru primadat` acum 3.000 de ani, \n India,fiind probabil valorificate pentruabilitatea lor de a reflecta lumina,de[i li se atribuise [i rolul de ta -lis man care avea s` protejezepurt`torul \n lupta \mpotriva rùlui.|n timpul Evului Mediu, Hildegarda scris c` un diamant ]inut \n

regele Bijuteriilor (i)DiamanTul,

e

Stop to shop 61


m~n` \n timp ce este f`cut sem-nul crucii are puteri vindec`toare.Astfel c`, din dorin ]a de a se vin-deca, oamenii ajun seser` chiars` le \nghit`.

Aceast` practic` s-a orpitspre finalul perioa dei, moment \ncare diamantele au \nceput a fiapreciate pentru va loarea lor [i nupentru proprie t`]ile curatoare.

|ntru c~t se con [tientiza va -loarea acestor pie tre, proprietariide mine au lansat mi tul conformc`ruia diamantele erau otr`vi-toare. Scopul: a \nl` tura [i evitatentativele de furt ale muncito-rilor, care \nghi ]eau pie trele pen-tru a le putea scoate din min`.

Cele mai multe diamante sunttransparente, \ns` ele se g`sesc[i \n culori precum roz, galben, al-bastru [i verde – aceasta fiindcea mai rar` dintre culori.

Dintre toate diamantele,exist` c~teva ale c`ror pove[tifascineaz`.

Diamantul cullinan

|ntr-o dup`-amiaz` t~rzie a luiianuarie 1905, Frederick Wells,supraveghetorul prolificelor mine“Premier” din Africa de Sud, \[if`cea inspec]ia de rutin` prinmin` c~nd aten]ia i-a fost re]inut`de ceva care reflecta o lumin`.Curios, s-a oprit pentru a se uitacu aten]ie. |n peretele minei seafla un obiect care p`rea a fi undiamant. L-a extras [i, analiz~ndu-l, i s-a p`rut c` s-a l`sat p`c`litde o bucat` mare de sticl`. Cutoate astea, a decis s` \l duc` latestare. Astfel, speciali[tii i-au dat

vestea c` avea \n fa]` cea maimare piatr` de diamant des -coperit` vreodat` p~n` la acelmoment. C~nt`rea 3.106 carate.A fost denumit` dup` Sir ThomasCullinan, fondatorul minei, caretocmai \n acea zi f`cuse o vizit`la loca]ie. Cullinan era un dezvol -ta tor din Johannesburg.

El cump`rase, de fapt, oferm` numit` Elandsfontein, dup`ce propietarul acesteia, WillemPrinsloo, decedase. Sir Cullinan aachizi]ionat spa]iul de la guvernulAfricii de Sud, cu pre]ul de52.000 lire sterline, [i a \nfiin]at“Premier (Transvaal) DiamondMining Company Limited” pe 1decembrie 1902. Odat` ex-ploat`rile \ncepute, minele au de-venit cele mai productive dinAfirca de Sud, Cullinan av~nd an-gaja]i 2000 de oameni p~n` lafinele lui 1904.

Diamantul Cullinan a fostv~ndut guvernului Republicii Africade Sud pentru suma de 150.000de lire sterline. Apoi, la ini]iativaPrimului Ministru, Louis Botha, [idup` aprobarea din partea Parla-

mentului, acest diamant a fostoferit cadou Regelui Eduard VII cuocazia celei de-a 66-a anivers`ri,pe 9 noiembrie 1907. Diamantula fost asigurat pentru suma de1.250.000 de dolari \n momentul\n care a fost trimis c`tre Anglia.Regele a \ncredin]at piatra spretìere celebrei companii “Ass-cher's Diamond Co.” din Amster-dam, cei care tìaser` [i celebra“Excelsior”. Imensa piatr` a foststudiat` luni de-a r~ndul. Pe 10februarie 1908, domnul Asschera decis s` pun` lama securei deo]el [i s` fac` o tìetur` \n form`de V. A ap`sat o singur` dat`, cuajutorul unei biele de o]el foartegrea. Lama securei s-a rupt, iardiamantul a r`mas intact. Nici adoua oar` procedura nu a reu[it.

Un nou clivaj a avut ca efect3 sec]iuni principale, iar acesteas-au concretizat \n 9 diamantemari, 96 briliante mai mici [ipietre nepoli[ate \n gramaj de9,50 carate. Cele 9 diamantemari au ajuns \n BijuteriileCoroanei Regale Britanice, dar [i\n posesia personal` a FamilieiRegale. |n prezent, ele sunt mon-tate dup` cum urmeaz`:

62 Stop to shop


•Cullinan I (cunoscut [i ca“Steaua Africii”) are 530.20

carate, este un diamant subform` de par` [i m`soar` 58.9× 45.4 × 27.7 mm, av~nd 76 defa]ete. Regele Eduard l-a plasat\n Sceptrul Regal, ca parte a Bi-juteriilor Coroanei. Azi este local-izat \n Turnul Londrei.

•The Cullinan II are 317.40carate, este sub form` de

pern` [i a fost montat pe bandaCoroanei Regale. Se g`se[te tot\n Turnul Londrei, ca parte din Bi-juteriile Coranei. El st` al`turide Rubinul “Black Prince”,safirul “St. Edward” [i safirul“Stuart”.

•Cullinan III are 94.40 carate,este sub form` de par` [i se

afl` montat \n Coroana RegineiMaria.

•Cullian IV are 63.60 carate,sub form` de pern` si este

montat \ntr-o bro[`-pandantivapar]in~nd Reginei Maria. Celedou` diamante (III [i IV) au fostpurtate at~t de Regina Maria,c~t [i de Elizabeta a II-a, de celemai multe ori \mpreun`.

•Cullinan V are 18.80 carate,cu form` de par` triunghiu-

lar`. A fost montat ini]ial \ntr-obro[` destinat` Reginei Maria,pentru a \nlocui la coroana sadiamantul Koh-i-Noor, care fuse -se \n 1937 luat pentru a fi mon-tat \n noua coroan` destinat` luiElizabeth, actuala Regin`-Mam`.

•Cullinan VI are 11.50 carate.A fost prezentat ini]ial de

rege le Eduard so]iei sale, ReginaAlexandra, iar \n prezent este pu r tat de Elizabeta a II-a \n coli -erul sù de diamante [i smaral -de. Acest diamant Cullinan afost cel mai purtat dintre toatecele 9 pietre.

•Cullinan VII are 8.80 carate,este montat \ntr-un pandantiv

care face parte dintr-o bro[` re-alizat` numai din diamante. Elst` al`turi de Cullinan VIII (6.80carate).

Stop to shop 63


•Cullinan IX are 4.39 carate,este \n form` de par`. Se

afl` montat \ntr-un inel care afost realizat pentru ReginaMaria. {i acesta este purtat \nprezent de Regina-Mam`.

Diamantul Darya-i-Nur

Este considerat a fi cel maicelebru diamant al BijuteriilorCoroanei Iraniene [i cel maivechi dintre cele cunoscute deomenire. Are 186 de carate [im`soar` 41.40 × 29.50 ×12.15 mm. Numele sù se tra-duce prin “O mare de lumin` /unr~u de lumin`/ un ocean de

lumin`” [i este un diamant cutìetura plan`. Diamantul Darya-i-Nur, ca [i Koh-i-Noor, este con-siderat a fi apar]inut primului\mp`rat al Indiei, din care se tragMohammed Shah.

C~nd ultimul dintre ace[tia afost \nfr~nt de c`tre condu -c`torul Persiei \n timpul invazieidin Delho \n 1739, el ar fi predattoate bunurile, printre care [idiamantul. Dup` asasinarea luiNadir \n 1741, Darya-i-Nur a fostmo[tenit de c`tre nepotul sù,Shah Rokh. De-a lungul vremii, acirculat de la un posesor la altul,ajung~nd la Fath Ali Shah,colec]ionar [i bun cunoasc`toral pietrelor pre]ioa se. Numelesù chiar se afla inscrip ]ionat peo parte a dia man tului. |n 1827,Sir John Malcolm, un emisar bri-tanic la Curtea Persiei [i autor al“Sketches of Persia”, a descrisdiamantul Darya-i-Nur al`turi de

Taj-e-Mah (alt faimos diamantdin tezaurul persan) ca fiindpietrele principale din dou`br`]`ri evaluate la 1 milion delire sterline.

|ntre 1831 – 1896, diaman-tul a fost montat \ntr-o ramèlaborat`, fiind \nconjurat de Leu[i Soare (emblema GuvernuluiImperial al Iranului) [i de 457 dediamante [i 4 rubine. El seg`se[te [i \n prezent montat \naceast` ram`.

Trebuie men]ionat faptul c`greutatea de 186 de carate esteestimativ`, el c~nt`rind undeva\ntre 175 [i 195 de carate,av~nd o culoare roz deschis.Cauza ine xactit`]ii greut`]ii estec` diamantul nu poate fi scosdin montur` f`r` riscul asumatde a distruge lucrarea.

Ceret`torii sus]in c` estefoarte probabil ca acest diamants` fi fost tìat din Diamantul“Great Table”, piatra care a fostdescris` de Jean Baptiste Taver -nier ca av~nd o greutate de 400de carate, culoare roz [i fiindfoarte plat.

|n num`rul urm`tor vom des - coperi istoria altor diamantecelebre.

64 Stop to shop

From thE hiStory oF…

BRAND-UL CAMPIONFesTiNa

Grupul Festina \[i\ncepe istoriaacum 31 de ani.La nivel interna -]ional, Grupul esterecunoscut cafiind o corpora]ieprestigioas \n industria orolo ge -riei, incluzndurm toarelebrand-uri: Festina,Lotus, Lotus Style,Jaguar, Candino [iCalypso. Sediulcentral se afla laBarcelona. Alturide B&B Collection,des co perimevolu]ia unuibrand care s-a\ntrecut pe sine.Roxana Bichi[

Activitatea grupului a \nceput\n 1980 cu brand-ul Lotus. Patruani mai t~rziu este achizi]ionatbrand-ul Festina – fondat \nElve]ia \n 1902. |ntruc~t pasi-


unea pentru ceasuri nu acunoascut limite, \n 1985 Lotuslanseaz` primul ceas cu func]iafazele Lunii, accesibil pentruorice buzunar [i care s-a doveditun succes extraordinar. La doar4 ani distan]` de acest momenteste achizi]ionat brand-ul Jaguar.

extindere mondial` [ipasiune pentru sport

|n 1993, Grupul Festina seextinde prin deschiderea unei fi -li ale \n Fran]a, urmat` un an mait~rziu de filiala din Italia. Anul1994 marcheaz` [i statutulGrupului de cronometror oficialal “Tour de France”.

1995 reprezint` momentulc~nd Festina lanseaz` un ceasfabricat din titan, un nou mate-rial non-alergic, u[or [i rezistent.Festina pune la dispozi]ia clien-telei generale un ceas care era

destinat unui cerc restr~ns.Dorin]a de extindere conti -

nu`, iar drumul c`tre pie]ele dinStatele Unite [i Elve]ia este des -chis \n 1996. |n acela[i an, areloc lansarea Mecaquartz, cu me -canism automatic \n combina]iecu quartz. Mai mult, este creatceasul Calypso-Young-Watch – ogam` tinereasc`, la pre]uri ac-

Stop to shop 65

Pasiunea pentrusport nu s-a oprit la “Turul Fran]ei”. |n 1998, Festinadevinecronometrorul oficial \n cadrul adiferite competi]iide ciclisminterna]ionale.

cesibile. Pasiunea pentru sportnu s-a oprit la “Turul Fran]ei”. |n1998, Festina devine cronome -tro rul oficial \n cadrul a diferitecom peti]ii de ciclism interna ]io -nale. Finele de secol XX \nseam -n` lansarea propriei colec]ii deceasuri din aur, numit` „FestinaOro”.

magia secolului XXi

|n anul 2001 este construitùnitatea de produc]ie la Cordo -ba, pentru fabricarea carcase lor[i a br`]`rilor pentru ceasuriledin aur.

Un an mai t~rziu, la ceasaniversar - cu ocazia \mplinirii a100 de ani, Festina prezint`„Century Edition”, s`rb`torindprimul secol de existen]`. Estelansat` o colec]ie special`, cecombin` orologeria tradi]ional`[i complica]iile (ceasuri auto-matice cu rezerv` de energie) [itehnologia quartz.

Festina continu` s` cread`\n \mbinarea dintre tradi]ie [imodernitate. Tot acum are locachizi]ionarea Holding Candino,o companie elve]ian` produc` -toare de ceasuri.

Lansarea “Lotus 2gether” \nSpania are loc \n 2003. Ocolec]ie excep]ional` ce com-bin` un ceas de dam` [i o biju-terie, iar acesta a fost primulpas \nainte de lansarea unui noubrand numit “Lotus Style”.

Tot acum, Candino devine

parte nerul oficial al “TrimaranBanque Covefi” (Stève Ravussin)[i cronometrorul oficial \n cadrulunor edi]ii remarcabile “Euro-pean Tennis Tournament”. Maimult, Grupul are calitatea de“Sponsor al Formula GT-FIA”:„Force One Festina”. Prin Lotusse co-sponsorizeaz` echipa demotociclism 250cc FortunaHonda (2004).

Anul de gra]ie 2004 este

unul plin de ac]iune pentru Grup:Lansarea “Lotus” \n Fran]a, Ger-mania [i Republica Ceh` (la doarun an distan]` urm~nd [ilansarea \n Italia); lansarea“Lotus Style” \n Spania (\n anulurm`tor fiind lansarea \n Fran]a,Italia [i Germania); “Candino”este cronograful oficial \n cadrul“World Nordic Skiing Champi-onship” de la Oberstdorf.

Filiala din Belgia este des -chis` \n 2006, an \n care“Lotus” co-sponsorizeaz` echipa

Grupul esteprezent \n mai mult de 65 de ]`ripe cinci continente, cu unnum`r de4.500.000 de ceasuri vândute pe an.

66 Stop to shop


Gru

paj f

oto

pus

la d

ispo

zi]ie

de

B&

B C

olle

ctio

n

“Fortuna Aprilia”, campioan`mon dial` la motociclism 250cc,reprezentat` prin pilotul JorgeLorenzo. Un an mai t~rziu, tot“Lotus” este co-sponsor oficialal echipei “Fortuna-Aprilia”,dubla campio an` mondial` mo-tociclism 250cc, pilotul JorgeLorenzo, pen tru a doua oar`, [ieste co-sponsor oficial al echipeide motociclism 125cc “Belson-Apri lia-Lotus”, reprezentat` depilotul Pol Espargaró.

|n plus, este lansat` colec]ia“Lotus Code”. |n 2008 are locaniversarea a 70 de ani ai brand-ului “Jaguar”, fondat de c`tre an -treprenorul elve]ian Peter Haas.

|n acest moment se decideconsolidarea Grupului \n AmericaLatin`, odat` cu deschidereaunei filiale \n Mexic.

Au loc: lansara colec]iei deceasuri de dam` “Festina Mi-lano” [i “Lotus Lady Cool”, lan -sarea interna]ional` a colec]iei“Lotus Code”.

De asemenea, “Lotus” esteprezent pentru prima oar` \n 3categorii ale Campionatului GPde Motociclism, prezen]a safiind mai puternic` dec~t nicio-dat` \n lumea campionatelor demotociclism.

2009 este momentul \n care“Candino” devine sponsorul prin-cipal al “Planet Solar”, primaambarca]iune alimentat` solarpentru a naviga \n jurul lumii.“Festina” este cronometrorul ofi-

cial al „La Vuelta ’09”. Are loclansarea colec]iilor “Festina Ce-ramic” [i “Lotus Ceramic”.

Un an mai t~rziu, Grupul areo activitate intens`: “Festina”confirm` sponsorizarea TuruluiFran]ei [i La Vuelta pentruurm`torii 5 ani; are loc lansarea“Lotus Silver” \n Spania - brandde bijuterii din argint; este lansatnoul model de la “Festina BlackLimited Edition” [i brand-ul “Re-gata”.

Grupul Festina

Grupul Festina de]ine o uni-tate de produc]ie \n Herbetswil(Elve]ia) [i o alta, specializat` \nceasurile din aur, \n Cordoba(Spania). Drept urmare, Grupul seimplic` \n fiecare etap` a proce-sului de fabrica]ie: design, fabri -ca]ie, asamblare, v~nzare [iser vice post-v~nzare. Grupul esteprezent \n mai mult de 65 de ]`ripe cinci continente, cu un num`rde 4.500.000 de ceasuri v~ndutepe an.

Grupul Festina a fost \ntot-deauna un pionier \n domeniultehnologiei [i al design-ului,oferind ceasuri unice [i de cali-tate superioar`. Cheia succesuluisù o reprezint` experien]a c~[ti -gat` [i cuno[tin]ele oferite dec`tre diverse brand-uri. Dez-volt~nd un succes remarcabil \nultimii opt ani, Grupul Festina adevenit lider pe pie]e-cheie, cumar fi Spania [i Fran]a.


Stop to shop 67

68 Stop to shop

S+N+tatE

Conform defini]iei medicale,clonarea reprezint` procesul princare se creeaz` o copie identic`genetic a unui original. Clona, bi-ologic vorbind, \nseamn` un or-ganism multicelular care posedèxact acelea[i gene cu un alt or-ganism viu. |n schimb, \n natur`,acest lucru este posibil doar ac-cidental, la gemenii monozigo]i,care s-au dezvoltat prin fer-tilizarea unui singur ovul.

cu toate astea…

Clonarea uman` reprezint`crearea unei copii genetice aunui om care exist` deja. Practic,clonarea presupune lipsa aportu-lui genetic masculin la concep]ie.

Aceasta poate apar]ine geneticunui b`rbat sau unei femei \nvia]`. Contactul sexual dintrecele dou` sexe nu mai estenecesar. Fertilizarea nu mai estefacut` de c`tre un spermatozoid.Pentru clonare poate fi folositòrice celul` adult` din corpuluman.

Scopul clon`rii nu este acelade a ob]ine copii ale unor ani-male deja existente, ci folosireaacestora drept modele experi-mentale \n vederea rezolv`riiunor boli umane, sau pentruob]inerea unor celule stem [i aunor substan]e terapeutice. Maimult, o alt` explica]ie ar putea fimodificarea genetic` a unor ani-male pentru ca organele lor s`

ViiTorul |N meDiciN~

“Clonarea umanèste \n topul listei lu-

crurilor de care tre-buie s` te temi din

partea [tiin]ei, pelâng` controlul com-portamental, ingine-

ria genetic`,transplantul de

creier, poezia com-puterizat` [i

cre[terea liber` aflorilor de plastic.”

Lewis Thomas, patolog american

clonareauman`

Stop to shop 69

CoNCurSS

trict

mas

culin

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 23 ianuarie2012, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 par-fumuri TRENDS byADINA BUZATU!

Cum senume[te filmul\n care a jucatAdina Buzatu?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

70 Stop to shop

S+N+tatE

poate fi tolerate de sistemulimunitar [i transplantate la om.|n felul acesta, clonarea uman`reprezint` o modalitate de con-trol [i tratament al bolilor.

Tipuri de clonare

clonarea embrionar` -reprezint` o tehnic` medical`care produce gemeni monozigo]i(identici) sau triple]i. Aceasta du-plic` procesul pe care natura \lfolose[te pentru a producegemeni sau triple]i.clonarea adn-ului adult- inten]ioneaz` s` produc` dupli-cate ale unui animal existent. Afost folosit` pentru a clona oi [ialte mamifere. ADN-ul dintr-unovul este \nl`turat [i \nlocuit cuADN-ul matur dintr-o celulàdult`. Apoi, ovulul fertilizat,numit pre-ambrion, este implan-tat \n uter pentru a permite dez-voltarea unui nou animal.clonarea terapeutic` -este o procedur` ale c`rei stadiiini]iale sunt identice cu clonareade ADN adult. Cu toate astea,celulele stem sunt prelevate depe embrioni pentru a produce]esuturi sau un \ntreg organ. De

cele mai multe ori, pre-embrionulfolosit moare \n acest proces.

unde este permis`clonarea?

|n Africa de Sud, “Actul }esu-tului Uman” nu permite ast`ziclonarea reproductiv` sau ter-apeutic` la oameni. Aceast` si -tua]ie se va schimba \ns` c~ndca pitolele 6 [i 8 ale “Actului Na -]ional al S`n`t`]ii” vor fi promul -gate, iar clonarea terapeutic` vafi permis` sub condi]ii stricte.

|n China nu exist` legi \m -potriva clonarii. Totu[i, problemapopula]iei numeroase [i politicaunui singur copil pe cap de fami -lie nu favorizeaz` clonarea uma -n` reproductiv`.

|n Anglia exist` reguli strictecare nu permit clonarea uman`,dar cercet`torilor le este per-mis` generarea de linii celulareembrionare pentru clonarea tera -peutic`.

Legea \n Germania restric -]ioneaz` extragerea de celulestem de la embrioni umani, dar\n anul 2002 a fost aprobat` onou` lege care permite importulunor celule stem embrionare.

contra clonareuman`

Clonarea reproductiv` va

diminua sensul singula -

rit`]ii ca individ [i al liber t`]ii,

conduc~nd la defa vo rizarea

clonelor fa]` de non-clone.

Copiii clona]i vor fi

crescu]i inevitabil „\n

umbra” donatorilor lor, duc~nd

la constr~ngerea dezvolt`rii lor

psihologice [i sociale.

Clonarea este, \n mod

inerent, nesigur`. 95%

dintre clon`rile de mamifere

din experimente au condus la

e[ecuri sub form` de avorturi

[i anomalii. Unii cercet`tori

consider` c` nicio clon` nu

este pe deplin s`n`toas`.

Dac` clonarea este per-

mis` [i devine accep-

tat`, este greu de prev`zut

cum se vor restric]iona alte

aplica]ii periculoase ale ge-

neticii [i tehnologiei nuclerare.

Totu[i, orice tehnologie me -

dical` poart` un grad de risc,

iar societatea uman` va \nv`]a

s` accepte sau s` resping`

orice tehnologie propus` pe

baza meritelor sale.

Oaia Dolly a fost con-

ceput` folosind o celul`

feminin`. Nu s-au utilizat celu -

le de la un berbec. Dac` teh -

nica va fi perfec]ionat` la

oa meni, nu vor mai fi necesari

genetic b`rba]ii.

Unele persoane [i-au

manifestat \ngrijorarea

fa]` de efectele clon`rii rapor-

tate la rela]iile interumane. Un

copil clonat va fi un geam`n

\nt~rziat al p`rin]ilor donorului.

S+N+tatE

|n SUA nu exist` un fondpublic pentru cercetarea celu -lelor stem.

De aceea, de[i nu exist` niciolege care s` \mpiedice aceste ex-perimente, nu se efec tu eaz`cercet`ri. |n 2006, \n Australia afost interzis` clon a rea uman`.Reproducerea [i clonarea tera -peutic` sunt, de asemenea, in-terzise. Din anul 2008, \ns`,

guvernul Australiei a permiscercet`torilor s` cloneze embrionipentru a preleva celule stem.

Cu toate astea, ]`rile care in-terzic clonarea copiilor dar per-mit clonarea terapeutic` suntNoua Zeeland`, Suedia, Belgia,Finlanda, Israel, Japonia, Singa-pore, Coreea de Sud, Spania [iCanada.

Elena Dumitru

Pro clonareuman`

Clonarea poate d`rui co pii\nrudi]i genetic persoa -

nelor care nu pot fi ajutate prinalte tratamente de fertilizare.

Permite p`rin]ilor care aupier dut un copil recupe -

rarea.

Ajut` la \n]elegerea cau -zelor avorturilor spontane.

Permite \n]elegerea proce-sului de ata[are a morulei

la peretele uterin, gener~nd ast-fel idei pentru noi contraceptive,cu mai pu]ine efecte adverse.

Cre[terea rapid` a moruleieste similar` cu rata la

care se divid celulele cance roa -se. Este o metod` bun` pentrua descoperi cum pot fi oprite dindiviziune aceste celule.

Pacien]ii-p`rin]i care pottransmite un defect ge-

netic copiilor pot beneficia declo na re. Un ovul fertilizat poatefi duplicat, iar duplicatul testatpentru afec]iune. Dac` acelcuplu nu prezint` boli genetice,ovulul va fi implantat \n uter.

O femeie poate s` doreas -c` o sarcin` dubl` sau tri -

pl`, fa]` de una unic`. Moti velecuprind diminuarea uterului, po -si bilitatea delivren]ei va gi nale,gemenii fiind mult mai mici de -c~t fetu[ii unici, minima li zareadiscomfortului na[terii reduc~n -du-se la un singur eveniment.

Aplica]iile \n chirurgia plas-tic`, reconstructiv` [i cos-

metic`. Cu aceast` nou`teh nologie, \n locul folosirii ma-terialelor strìne, doctorii vorfabrica ]esuturi care s` sepotriveasc` bolnavului.

Stop to shop 71

Celu lerecolta te dela persoana

clonat

Nucleu l ovu lu lui

este scos pentru

indeprta reaADN-u lui

|n locu l lui se introduce nucleu l celu lei

Embrionu l astfel clona t se dezvolt timp de [apte zi le

Se implanteazunei mamesurogat

Celu lele recolta te se pot dezvolta \n condi]ii de labora torpentru cercetr i viitoa re

Clona este nscutcu ADN identiccelu lei recolta te

Dup un proces specificnucleu l fuzioneaz cuovu lu l gol

Se recolteazcelu le STEM embriona re

Ovu l neferti liza trecolta t dela un donatorsntos

“Ca orice femeie, suntmult mai puternic`decât par”. {i, \ntr-

ade v`r, Eva Duarte afost o femeie puterni -c`. Atât de puternic`

\ncât dorin]a ei de a-[idep`[i limitele a \nge-

nunchiat un pre[e -dinte [i, odat` cu el,

o ]ar` \ntreag`.Dragostea dintre EvaDuarte [i Juan Peron

avea s` schimbe, f`r` doar [i poate,

destinul unei na]iuni: Argentina.

72 Stop to shop

Story oF...

Eva \l diviniza pe Juan Peron,lucru pe care avea s`-l confirme\n paginile autobiografiei. Aveadoar 24 de ani c~nd s-a \ndr`gos-tit fulminant de Juan, pe atuncicolonel [i ministru de r`zboi \n gu-vernul argentinian. “O femeie cuo \nf`]i[are fragil`, dar cu o voceputernic`. Avea p`rul lung, blond,l`sat pe spate [i ochii aprin[i…”-a[a o descrie, la vremea respec-tiv`, cel care avea s` \i devin`, \nprim` instan]`, amant.

|ncepe astfel o poveste dedragoste controversat` \ntre doioameni veni]i din medii cu totuldiferite. Juan f`cea parte din\nalta clas` argentinian` a vremii,pe c~nd Eva Duarte era doar fiicaunei servitoare umile.

O poveste pe care Evita [i-aasumat-o at~t de firesc, cum dealtfel ajunsese s`-[i asume mai

toate ipostazele de amant` \ncare s-a aflat p~n` la momentul\nt~lnirii cu Juan.

S-a n`scut amant`f`r` s` [tie

Eva Duarte s-a n`scut dinrodul unei iubiri ilegitime. Cel de-al cincilea copil al Juanei Ibrguenavea s`-[i cunoasc` tat`l, peJuan Duarte, mult prea pu]in. Laun an dup` na[terea sa, \n 1920,Juan, c`s`torit \n alt sat, cu o alt`femeie, \[i p`r`se[te amanta de-finitiv, l`s~nd-o \n b`taia v~ntului[i-a s`r`ciei cu to]i cei cinci copii.Eva a \nv`]at de mic` no]iunea deamant` [i, tot atunci, suferind des`r`cie, a \n]eles motiva]ia uneimame care ajunsese s`-[i v~nd`trupul pentru a le aduce o bucat`de p~ine pe mas`.

La 11 ani, familia ei se mut`

amanta [i pre[edintele

evita ]i JuanPeron

Stop to shop 73

\ntr-un alt or`[el, Junin, unde separe c` mama sa avea s` trans-forme casa \n care locuiau \ntr-unbordel. |nc` de mic`, Eva s-adovedit \nd~rjit` \n ambi]iile ei dea p`r`si ora[ul de provincie pen-tru o via]` str`lucitoare \n capitala]`rii.

Visul avea s` i se \mplineasc`foarte devreme, la doar 15 ani,c~nd \l cunoa[te pe Augustin Ma-galdi, un c~nt`re] de tango,gr`su] [i, evident, c`s`torit, careavea s` o scoat` din lumeapr`fuit` a casei de toleran]` [i sò introduc` \n via]a colorat` acapitalei.

{i astfel a p`[it Eva Duarte \nBuenos Aires. Avea 15 ani, o vali -z` de lemn [i visul unei vie]i maibune.

“dac` am s` reu[escaici, am s` reu[escoriunde”

Dup` New York [i Chicago,Buenos Aires era cel mai mareora[ al Americilor. “Dac` am s`reu[esc aici, am s` reu[esc ori-unde”, [i-a spus Eva Duarte p` -[ind \n Buenos Aires. Visa s`devin` actri]` [i nu i se p`rea unlucru greu din moment ce \[i ac-ceptase rolul de amant` a lui Ma-galdi, cel care \i promisese oca rie r` str`lucit`. Aveau s` sedespart` la scurt timp, cam dup`ce s-au spulberat speran]ele Evei\n ce prive[te ajutorul promis deamantul sù. |n anii ‘30, lumeaar tistic` a Argentinei trecea printr-o perioad` dificil` iar Eva a \ncer-cat toate po si bilit`]ile pentru aavansa \n ca rier`, inclusiv diversealte amantl~curi.

P~n` s` \l cunoasc` pe JuanPeron, ajunge s` urce fulminantpe scara social`. F`r` educa]ie,f`r` bani, f`r` sprijin [i f`r` rela]ii,Eva \[i croie[te un nume \n lumeafilmului [i devine, \n c~]iva ani,una dintre cele mai bine pl`titeactri]e din radio.

|n 1944 ajunsese s` c~[tige6000 de pesos pe lun`, o sumìmpun`toare care avea s` \i des -chid` u[ile celor mai rafinate cer-curi ale Buenos Airesului.

m` numesc evaduarte [i vreau s`-iajut pe oamenii dinSan juan

|n 1944, Juan Peron avea 48de ani [i era v`duv de [ase ani.Secretar \n Ministerul Ap`r`rii lavremea respectiv`, Juan Peron or-ganizeaz` un eveniment caritabilpentru ajutorarea celor 6000 de

victime ale devastatorului cutre -mur din San Juan.

"Acolo era o femeie cu o\nf`]i[are fragil`, dar cu o voceputernic`. Avea p`rul lung [iblond, iar buclele \i m~ng~iauspatele. A spus c` numele ei esteEva Duarte, c` vocea ei a putut fiauzit` la radio [i c` vrea foartemult s` \i ajute pe oamenii dinSan Juan. Am privit-o [i m-amsim]it cople[it de cuvintele ei. Erafirav` dar, c~nd vorbea, chipul eiparc` se aprindea". Astfel l-acucerit Eva Duarte pe Juan Peron.O atrac]ie fatal` pentru feti[canade 24 de ani care, la r~ndul ei, \[i\nt~lnise sortitul.

La acea vreme, Juan avea oamant` la fel de t~n`r` precumEvita, dar pe care oibi[nuia s` oprezinte, \n societate, drept fiicasa. Geloas` pe rela]ia celor doi,abil` \n manevrele sale, Eva \[i

Story oF...

Story oF...

face intrarea \n via]a lui Juan cuprecizia [i determinarea de caremereu avea s` dea dovad`. |nacele zile, \nchiriaz` un camion [iastfel transport` din casa lui Juantoate lucrurile tinerei amante ri-vale, reu[ind s`-[i marcheze loculf`r` drept de apel.

La scurt` vreme, Eva Duarteeste prezentat` oficial de Peron \ncercul de politicieni apropia]idrept iubita lui oficial`. Se spunec` tot atunci au \nceput s` scrie\mpreun` istoria Argentinei, EvaDuarte fiind o prezen]` constant`la [edin]ele de cabinet ale iubitu-lui sù.

peron avea o personalitate dubl`

Nu dup` mult timp, Peron de -vine Ministru al R`zboiului, practic cel mai influent om dinGu ver nul argentinian. Puterea saavea s`-i sperie pe c~]iva \nal]idemnitari care au decis arestarealui de teama influen]ei cov~r[i toa -re asupra maselor. Poporul [i-aspus cuv~ntul [i s-a adunat \nstrad` \n num`r impresionantpentru a-[i ap`ra idolul. Se spunec` Eva \ns`[i a organizat mul -]imea pentru a ob]ine eliberareaiubitului ei. Dorin]a maselor a fost\ndeplinit`, iar Peron [i-a rec` -p`tat libertatea.

Practic acesta este momentul\n care Eva devine sprijinul politicnum`rul unu al lui Juan Peron. Sespune c` ei i se datoreaz` numi -rea la pre[edin]ie a lui Juan Peron[i asta pentru c` energia [i for]asa cov~r[itoare de a manipulamasele erau at~t de mari \nc~t nuexist` om, inclusiv Juan, care s`

nu \i fi c`zut \n mreje. Altminteri,\n 1945, c~nd cei doi s-au c` -s`torit, o mare de oameni a cele-brat \n pia]a public` evenimentul.

Juan Peron a decis atunci cèste momentul s` candideze pen-tru func]ia de pre[edinte al Ar-gentinei. A[a se face c` Eva afost prima femeie care a ap`rut\ntr-o campanie preziden]ial`.Al`turi de so]ul ei a str`b`tut ]ara\n lung [i \n lat iar eforturile i-aufost r`spl`tite, c`ci Peron a fostales pre[edinte al Argentinei, iarEva a devenit prima doamn` a]`rii [i un "Lider Spiritual al Na]iu -nii", cum a fost ulterior numit`.

“Peron a avea o personalitatedubl`, iar eu a trebuit s` màdap tez lui. C~teva zile pe s`pt` -m~ n` sunt Eva Peron, so]ia Pre -[e dintelui, a c`rei munc` estesimpl` [i agreabil`, [i \n cea mai

mare parte a timpului sunt Evita,so]ia celui care conduce oameniicare [i-au \ndreptat c`tre el toat`\ncrederea, speran]a [i iubirea”,obi[nuia s` spun` Eva Peron.

evita, so]ia pre[edintelui

Eva Peron \[i cuno[tea foartebine calit`]ile [i [tia cum s` pro -fite de ele. Avea \ns` [i nume roa -se defecte. Mul]i oameni influen]idin armat` o urau [i o considerauavid` [i insetat` de putere.

|n timpul \n care a fost primadoamn` a Argentinei, femeilecare \i ]ineau companie o caracte -rizau drept \nfumurat`, rùt` cioa -s`, capricioas` [i \ngrozitor denesigur`.

Evita era \ns` puternic` [iambi]ioas`. |i ura cu patim` pebog`ta[ii care o defìmanu [i \iiubea cu ardoare pe s`racii dinr~ndul c`rora, de fapt, provenea.Mereu s-a reg`sit printre cei umili[i nu e de mirare c` a reu[it s`reformeze structura societ`]ii ar-gentiniene.

Dragostea [i speran]a auten-tic` pe care le-a transmis poporu-lui sù nu aveau s` treac`neobservate. Argentinienii au adu-lat-o. Era, a[a cum le-a cerut s`fie strigat`, Evita lor, cea mai fru-moasa zei]` a Argentinei.

Povestea de dragostea dintreJuan [i Evita avea s` se terminela fel de subit precum a \nceput.La numai 33 de ani, Eva Peroneste diagnosticat` cu cancer cer-vical. Moare \n agonie, l`s~nd \nurm` dragostea b`rbatului iubit [iadora]ia ]`rii sale.

Diana Rodan

74 Stop to shop

76 Stop to shop

CariEr+

La munc` sau acas`, comu-nicarea eficient` se afl` \ncentrul tuturor rela]iilor in-

terpersonale de succes. Rela]iileinterpersonale pot p`rea, de celemai multe ori, fragile – mai alesla locul de munc`, pentru c` elesunt construite [i distruse de toa -te ac]iunile [i deciziile din timpulprogramului de lucru. Cheia st` \nabilit`]ile tale personale de a leacorda celorlal]i suficien te in-forma]ii, importan]` [i respect.

De multe ori, a lucra cucolegii no[tri implic` un efortdestul de mare [i reprezint` unuldintre lucrurile greu de atins pen-tru mul]i, dar totu[i este at~t deu[or c~nd vine de la sine. |nacest articol, voi discuta desprecele mai importante caracteris-

tici ale rela]iilor eficiente de lalocul de munc`.

Topul meu este urm`torul:

comunicarea proac-tiv` ar trebui s` fie unlucru obi[nuit |i ]ii pe colegii tì informa]i

despre evolu]ia proiectelor talecare au impact direct asupramuncii lor? Vezi ideile lor ca fiindvalorase pentru tine? De celemai multe ori, este uimitor ce„recompense” po]i primi c~nd teconcentrezi pe a-]i ajuta colegiide breasl`.

{i poate [i mai uimitor esteceea ce se \ntoarce de la ei latine. Ar`t~nd c` ai grij` de in-teresele celor din jur este otehnic` destul de puternic` de a

Corina Mihìlescu

Specialist Resurse Umane

rela\iile interpersonaleDE LA LOCUL DE MUNC~

Stop to shop 77

CariEr+

dezvolta rela]ii mai eficiente!

acord` \ncredere celor din jur|ncrederea este mult mai

mult dec~t s` stai concentrat \ncadrul reuniunilor / apeluri tele-fonice sau s` vorbe[ti \n spa]iulde birouri cu fiecare dintrecolegii tì.

|ncrederea este despre aavea \ncredere \n cei din jurul tù[i despre cultivarea rela]iilor cuei la fiecare ocazie, \n speciallu~nd micul dejun sau masa depr~nz \mpreun`.

Poate c` aceasta este ceamai bun` cale de a \mbun`t`]ire la]ia cu cineva – invit`-l la ma -s` [i \ntreab`-l „ce pot face pen-tru a te ajuta?”. {i apoi f`-o!

responsabilitate colectiv`Dac` ave]i \ncredere unul \n

cel`lalt, ave]i posibilitatea s` \m -p`r]i]i responsabilitatea atuncic~nd (inevitabil) lucrurile din jurdevin dificile [i dure.

Atunci c~nd apare o proble -m`, te implici \n rezolvarea eisau, mai \nt~i, te g~nde[ti de ces-a \nt~mplat, ce a fost gre[it?Acesta este ade v`ratul test aleficien]ei rela]iilor, mai ales lalocul de munc`.

Focuseaz`-te asupraprocesului Tuturor le place s` aib` suc-

ces. Dar, a avea \n mod repetatsucces \n echipa \n care lucrezieste un obiectiv chiar mai bun [i

un succes mai mare. Dac` lear`]i celorlal]i c` \]i pas`, maiales prin definirea de procesecare s` le sprijine atingereaobiec tivelor, le vei c~[tiga \ncre -derea. Dac` mergi mai departe[i \i implici \n acest proces, veiob ]ine noi perspective, noi abor -d`ri precum [i modalit`]i de acolabora mai bine!

„condimenteaz`”ceea ce faci cum~ndrie [i aten]ie Rela]iile de munc` eficiente

sunt, de asemenea, construitepe un fundament de m~ndrie dereu[it` \n comun. Dac` nu e[tim~ndru de ceea ce faci, de ce aimai face-o? Pune [tampila „\m -pre un`” la toate eforturile de

De multe ori,a lucra cu

colegii no[triimplic` un

efort destul demare [i

reprezint` unuldintre lucrurilegreu de atinspentru mul]i,

dar totu[i esteatât de u[or

când vine dela sine.

CariEr+

echi p` [i rela]iile cu colegii tìse vor transforma \n rela]ii demunc` eficiente!

Rela]iile interpersonale suntesen]iale pentru ob]inerea suc-cesului nostru - fie c` este vorbade rela]ii de munc`, rela]iile defa milie sau, pur [i simplu, rela -]iile cu ceilal]i.

Suntem \n contact aproapepermanent cu cei lal]i, iar noi artrebui s` reu[im s` transform`mfiecare contact \ntr-o oportunitatede a ne consolida abilit`]ile noas-tre sociale, astfel \nc~t s` con-solid`m rela]iile cu cei din jur.

Av~nd rela]ii interpersonalebune cu ceilal]i vom avea [i nu-

meroase beneficii [i m` g~n -desc la: \ncredere, acceptare dinpartea altora, suport, \n]elegere,pe cineva pe care te po]i bazaatunci c~nd ai nevoie de o m~n`de ajutor, cineva care s` te as-culte atunci c~nd \]i este greu,recomand`ri [i referin]e, un nivelde stres mai redus [i \n definitiv– fericirea [i satisfac]ia de aavea persoane de \ncredere \njurul tù.

Dac` tu po]i oferi aceste lu-cruri persoanelor din jurul tù, ele\]i vor r`spunde pe m`sur` [i veiajunge s` prime[ti [i tu, la r~ndultù, acelea[i lucruri. Aceasta se\nt~mpl` pentru c` la baza rela -

]iilor inte ru mane st` reciproci-tatea [i orice rela]ie se bazeaz`pe a da [i a primi.

Poate c` din ce \n ce maimult am \nceput s` uit`m acestedetalii [i am \nceput s` ne uit`mla ceilal]i din perspectiva “eu cec~[tig am din asta”. Dar,bine\n]eles c` o astfel de abor-dare nu poate conduce, pe ter-men lung, la rela]ii bune, maiales la locul de munc`.

Consider c` unul dintre exer -ci]iile simple pe care le putemface este de a ne g~ndi “eu ce\mi doresc s` primesc dintr-orela]ie” [i, apoi, s` \l oferim. Veifi surprins de reac]ia celor din jur!

78 Stop to shop

Consider cùnul dintreexerci]iilesimple pecare leputem faceeste de a negândi “eu ce\mi dorescs` primescdintr-orela]ie” [i,apoi, s` \loferim.

Stop to Shop

Danei Dembinski

SHOPPING-UL, IUBIREA ETERN~ A

Stop to shop 79

Dana Dembinski, talentataactri]` pe care o vedem \n multeproduc]ii Media Pro, este fost`balerin` de la Opera din Cluj [ide la Teatrul "Oleg Danovski",dar, mai ales, o excep]ionalàctri]` de teatru [i film.

S-a remarcat din anul 1990c~nd a jucat \n filmul “{obolaniiRo[ii”, iar de atunci are o carier`fulminant`, fiind una dintre

doamnele scenei rom~ne[ti.Dac` \n rolurile interpretate ex-celeaz`, ceea ce putem remarcala femeia Dana Dembinski esteo ]inut` mereu \ngrijit`, outfit-uri\n pas cu moda.

Pe scurt: mereu o apari]iefermec`toare. Stop To Shop a in-vitat-o pe Dana Dembinski s`vorbeasc` despre rela]ia sa cushopping-ul.

“pasiune pentru shopping? o, da!!!”

Nu conteaz` c` ai dulapurileburdu[ite de haine pe care nu[tii unde s` le mai pui, c` ai zecide parfumuri de care ai uitat demult sau pantofi, cizme, ghete [isandale pe care nu le-ai \nc`l]atniciodat`. Conteaz` doar mo-mentul \n care, chiar dac` nu ai

Stop to Shop

{i sim]icum pa[ii

tì tepoart`,hot`rât,

spre marilemagazine,

unde cusiguran]` \]i

vei satis-face

aceast`dorin]` mai

puternic`decât

ra]iunea.

80 Stop to shop

Mi se\ntâmpl`deseori s`trec prindreptulunei vitrine[i s` màtrag` in-stant opereche debocanci,singuri,care parcàbia mà[teapt`.Mi-e mil`de ei [i-iiau acas`.

prea mul]i bani \n buzunar, tehot`r`[ti s` por]i ceva nou, nuconteaz` neap`rat ce… chiar [io pijama (de m`tase, dac` sepoate). {i sim]i cum pa[ii tì tepoart`, hot`r~t, spre marile ma -ga zine, unde cu siguran]` \]i veisatisface aceast` dorin]` maiputernic` dec~t ra]iunea. La\nceput, \]i spui: \mi iau un fard,mai testez un parfum, care\nt~mpl`tor \]i place mai multdec~t tot ce ai acas`, \l iei [i \]ispui: gata, m` potolesc. A[a mise \nt~mpl` de fiecare dat` c~ndintru \ntr-un mall din Bucure[ti.Iau la r~nd magazinele, iarpreferatele mele sunt BSB,H&M, Aldo, Nine West, Triumph.Fetele de la Magnetique suntni[te z~ne ale hainelor, care màjut` de fiecare dat` s` aleg]inuta corect`.

Vitrinele – atrac]iemagic`

Mi se \nt~mpl` deseori s`trec prin dreptul unei vitrine [i s`m` atrag` instant o pereche debocanci, singuri, care parc` abiam` a[teapt`. Mi-e mil` de ei [i-iiau acas`. Problema e c` suntverzi [i nu am nimic care s` sepotriveasc` cu ei, a[a c` \mi maiiau [i o caciuli]` … [i o curea \nton [i cu asta basta! Am r`masf`r` bani. Dar, \n drum spreie[ire \mi mai amintesc dou` lu-cruri: c`-mi doream un sarafan [ic` mai ai ni[te bani pe card. A[ac`, dac` tot ai venit p~n` aici, ebine s` rezolvi toate problemelecare, din p`cate, nu se termin`cu una cu dou`…

Intru deseori la Meli Melosau la Moa, locurile unde g` -se[ti cele mai frumoase acce-sorii de pe pia]`. M` opresc \nweek-end [i la t~rgurile de anti-chit`]i pe Kisselef sau \n CentrulVechi, la tarabele de pe str`du]eunde se v~nd adev`rate minuni.

singur` fa]` \n fa]` cushopping-ul

So]ul meu nu mai are de

mult r`bdare s` mearg` cu minela shopping, dar nici prietenele.Dup` 5-6 ore de plimbat prinmagazine, acuz` o durere de pi-cioare [i dispar, a[a c` iat`-m`singur` cu pasiunea mea, shop-pingul. Dar, nu sunt chiar sin-gur`. |n fiecare magazin e c~teun mic lucru[or care \mi facesemn [i \mi strig`: “Ia-màcas`!”. Am eu inim` s`-l lasacolo???”

Roxana Bichi[

Stop to Shop

Stop to shop 81

|n fiecaremagazin

e câte un mic

lucru[orcare \mi

face semn[i \mi

strig`: «Ia-m`

acas`!».Am euinim`

s`-l lasacolo???

82 Stop to shop

diSCovEr thE world

istoria indiei (ii)

“maitreyi eneînchipuit desenzual`, de]ipur` ca o sfân t`.De fapt, aces ta emiracolul femeiiindiene: o fe cioa r` careajunge amantaperfect` în ceadintâi noapte.”

mircea eliade

Fascinant` [i controversa -t`, ca o amant`. T`r~mde pove[ti nemuritoare,

\mpresurat cu peisaje mirifice [ilegende de neuitat. Aceastaeste India – ]ara unei culturi cutradi]ie [i devotament pentru fru-mos. Haide]i s` descoperimtainele unui ora[ plin de con-traste [i s` p`[im pe covorulplin de stele de la Bollywood –acolo unde industria cine-matografic` a deschis noi [i noiorizonturi, \n ceea ce prive[telumea artistic`.

mumbai – ora[ul contrastelor extreme

Prosperitate [i s`r`cie lucie,tehnologie [i mizerie medieval`,pecetluit` cu cer[etorii care \[ifac veacul sub reclamele lumi-noase ale companiilor de pe in-ternet. A[a s-ar descrie, pe larg,un ora[ \n]esat cu de toate. |nacest loc descoperim cea maifrumoas` colec]ie de cl`diri Vic-toriene din Asia [i o mul]ime detemple [i moschee. Cu toateastea, 55% dintre locuitorisupravie]uiesc \n mahalale – celmai mare procentaj din marileora[e ale Indiei.

Ora[ul Mumbai de]ine multestr`zi, \n permanen]` blocate detraficul infernal, cu un aer destulde poluat de la fabrici [i autove-hicule [i, de asemenea, multecl`diri vechi, ce se sf`r~m` pe zice trece, \ncet [i sigur. Totu[i,ora[ul are multe de oferit: cu-loare, vibra]ie, energie, istoriivariate [i bogate [i, mai multdec~t at~t, multe motive de a

privi viitorul cu \ncredere. Numit odat` Bombay, dup`

zei]a hindus` Mumbadevi, Mum-bai se g`se[te la sudul penin-sulei \nspre Marea Arab`. P~n`la sosirea portughezilor \n 1509,insula era locuit` de pescariiKoli [i de o comunitate de c`lu-gari budi[ti.

|n anul 1661, colonia portu -ghez` a trecut pe m~na britani-cilor, ca parte din aran ja mentulde c`s`torie dintre Charles II [iEcaterina de Bragan za. Deatunci [i p~n` \n 1858, Bombaya fost guvernat de Compania EstIndian`.

|n schimb, dup` \n`bu[irear`zvr` tirii indiene, \n 1858, con-trolul asupra Indiei Britanice atrecut de la Compania Indiei deEst la Coroan`, unde a [i r`masp~n` la independen]a din 1947.|n timpul acestei perioade,ora[ul a ajuns la forma modern`de ast`zi.

Trebuie s` spunem c` Mum-bai este centrul financiar al In-diei [i gazda multor companiimultina]ionale. De asemenea,este [i un important centru decomer] cu pietre pre]ioase, iarindustria filmului este o adev` -rat` institu]ie na]ional`.

Stop to shop 83

diSCovEr thE world

84 Stop to shop

Bollywood – inima filmului indian

Una dintre cele mai fasci-nante lucruri de descoperit peaceste meleaguri. Cu o tradi]iede sute de ani, Bollywood a tre-cut prin toate fazele posibile,pentru e deveni un adev`ratmotor de produc]ie cinemato -grafic`. A tratat, de la subiectepo li tice pân` la cele sociale saumedicale: terorism, furturi specta cu loase, mafie, corup ]ie,mi[c`ri anti-guvernamentale, sin- dro muri, culpe medicale, situa]iide criz` sau catastrofe naturale.

A[adar, primul film produs laBollywood a fost in anul 1913,“Raja Harishchandra”, un filmmut ce a fost un adev`rat des -chiz`tor de drumuri. A urmatprimul film sonor, “Alam Ara” în1931, iar în anul 1937, primulfilm color “Kisan Kanya”, am-bele semnate de celebrul regizorArdeshir Irani.

Filmele color au câ[tigat po -

pularitate abia prin anii ’50, astapentru c` între 1930 [i 1940,India trecea printr-o perioad` ex-trem de dificil`: al Doilea R`zboiMondial, mi[c`rile pentru inde-penden]` [i violen]ele R`zboiu-lui de Parti]ie.

Perioada de glorie s-a con-sumat post independen]`, \n ’50– ’60, când industria a înfloritspectaculos. Produc`tori [i regi-zori au creat filme devenite cele-bre, iar actorii au dat via]` atâtpersonajelor, cât [i minunatelormelodii ce sem`nau cu trilurilep`s`rilor din jungl`. |n acele vre-muri, stele percum Raj Kapoor,Dilip Kumar, Dev Anand, Nargis,Madhubala, Waheeda Rahmansau Meena Kumari au atins unadev`rat succes.

Anii 1980 – 1990 au însem-nat o rapid` ascensiune a gene -ra]iei de aur. Nume precumAamir Khan, Salman Khan,Shahrukh Khan, Sridevi, MadhuriDixit, Kajol sau Juhi Chawla auajuns s` tremure pe buzele a

milioane de fani din \ntreaga lu -me. Practic, a însemnat o întoar -cere la filmele romantice, defa milie – filme apreciate de pu -blic, \n acea perioad`. Peliculeca “Govinda”, “Akshay Kumar”,“Raveena Tandon” sau ”Karish -ma Kapoor” au f`cut deliciulunui \ntreg mapamond.

Anii 2000. Filmele indiene aup`truns la festivaluri de film,cum ar Festivalul de Film de laCannes – iar nume noi au adusun surplus de noutate [i moder -nism în abordarea cinemato gr a -fic` – Hrithik Roshan, AbhishekBachchan, Ranbir Kapoor, Far -han Akhtar, Sharman Joshi, Sha -hid Kapoor, Aishwarya RaiBach chan, Rani Mukherji, PreityZin ta, Vidya Balan, Priyanka Cho -pra, Kangana Ranaut, SonamKapoor, Deepika Padukone etc.

Femeia indian` \n societate

Analiz~nd societatea con-temporan` actual`, mai pestetot femeia se impune din ce \n

diSCovEr thE world

ce mai mult în via]a social`, reu -[ind cu succes s`-[i cuce reas c`drepturile umane. Aceas t` situa -]ie este în plin` des f`[urare,de[i mai exist` înc` popoare încare femeia \nt~mpin` dificult`]i,\n ceea ce prive[te egalitateasexelor [i nu numai.

Femeia indian` a zilelornoastre. |n secolele XIX [i XX aufost aduse schimb`ri consider-abile pentru femeile din India,referitor la via]a de familie.Vechiul obicei numit “sati”, con-form c`ruia o v`duv` se l`saars` de vie pe rugul funerar also]ului ei, a fost abolit sub gu-vernarea britanic`. Mai mult,c`s`toria cu un minor a fost in-terzis` prin lege.

|n zilele noastre, o fat` careare mai pu]in de 18 ani nu sepoate c`s`tori legal. Trebuiespus c`, de[i s-a interzis prinlege obiceiul legat de zestreacerut` de familia fetei, obiceicare producea extrem de mult`suferin]`, acesta continu` s` sepractice. Multe tinere, proasp`tc`s`torite, au fost ucise prin

diferite mijloace, fie pentru c`familiile lor nu au putut s` deazestrea potrivit`, fie pentru c` seputeau ob]ine mai mu]i banidintr-o a doua c`s`torie.

|ntr-adev`r, \n lumea noas -tr`, total distinct` de cultul hin-dus, ne imagin`m femeiaindia n` ca fiind plin` de gra]ie,des`v~r[it`, enigmatic` [i fasci-nant`. |n mod cert, exist` con-cep]ia c` aceste femei suntsupuse, pe bunul plac al so]ilor[i bune gospodine. Pe bun`dreptate, \n ceea ce prive[teîmbr`c`mintea – acestea se de-osebesc destul de mult fa]` denoi. Ele \[i acoper`, în mod de-cent, cea mai mare parte a cor-pului.

Femeile tinere, de exem plu,poart` a[a numitul “shalwar-kameez”, un ve[mânt lejer luatpeste o pereche de pantaloni[alvari. Moda occidental`, întâl-nit` cu prec`dere în Mumbay,Goa [i Calcutta, este, de obicei,modest`, în ce prive[te stilul [ilungimea. Deci, femeile indieneau o anumit` decen]` pe care oafi[eaz` oriunde s-ar afla.

Trebuie s` [tim c` o bun`parte din popula]ia Indieitrìe[te la ]ar` [i lucreaz` înagricultur`. Mai mult, femeilemuncesc cot la cot cu b`rba]ii,efectuând toate tipurile delucr`ri agricole. Acestea aducap` din râuri [i fântâni, aflate lamare distan]`, [i strâng din greulemne pentru foc. În timpulmuncii, acestea î[i duc copiiilega]i de mijloc sau îi a[eaz` înhamacuri.

Cu toate acestea, nume roa -

se femei sunt implicate în mi[ -c`ri de tipul SEWA (Asocia]ia Fe- meilor Autonome), al c`rorobiectiv este acela de a le ajutape muncitoarele f`r` preg`tires` se îngrijeasc` de s`n`tatealor, pentru a putea munci [i pen-tru a nu pica prad` sistemuluicorupt.

E drept, aceste femei - cu olatur` misterioas` pentru noi -se confrunt` cu o situa]ieasem`n`toare cu cea a multorfemei din lumea întreag`, \ns`,\n acest sens, exist` progres.Pentru ele, speran]a nu moareniciodat`, dar strig`tul de dis-perare mocne[te lent \n fiecare.

Elena Dumitru

diSCovEr thE world

Stop to shop 85

86 Stop to shop

FlavourS

Pentru orez: 1/2 cea[c` deorez, 2 foi de laur, 2 bastona[ede scor]i[oar`, 2 cardamoni, 2cui[oare, 2 prize de praf de cu-curmin`, 2 linguri de Ghee.Pentru Korma: 2 ce[ti demuguri de moong, 2 tomateop`rite [i tìate, 2 cepe rase, 1linguri]` de praf de semin]e decoriandru [i cumin, 1 linguri]`praf de ardei iute, 1/2 linguri]`de zah`r, 1 cea[c` de lapte, 3 lin-guri de sm~nt~n` proasp`t`, 3linguri de Ghee, sare. Pasta ob]inut` toc~nd acesteingrediente pentru korma: 3c`]ei de usturoi, 1 linguri]` depast` de ghimbir, 2 cardamoni, 1linguri]` de anacardi, 1 linguri]`de semin]e de cumin. Pentru coacere: 1 lingur` deunt clarificat.

Timp de preparare:1 h [i 30 minute

Complexitate:redus`

Ingrediente: 1 leg`tur` mic` de busuioc; 500 ml ap`;500 ml de Aperol ; 1,5 litri de limonad`;200 gr. c`p[uni.

Mod de preparare: Cu o noapte înainte, se mixeaz` în ro-botul de buc`t`rie frunzele uneileg`turi mici de busuioc \mpreun` cu500 ml de ap`. Mai apoi, umplem 2-3t`vi de cuburi de ghea]` cu acestamestec [i le congel`m peste noapte,pân` c~nd devin solide. În ziua servirii,se amestec` într-o caraf` mare 500 mlde Aperol cu 1,5 litri de limonad`, de lafrigider. Se adaug` câteva cuburi cuamestec de busuioc [i 200g de c`p[unide la frigider. Se mixeaz` bine [i apoise serve[te.

Timp de lucru: 30 de minute

Complexitate: redus`

Ingrediente:

Orez Korma

aperolcocktail

Din culin|ria inDian|...

Rub

ric`

real

izat

` de

Ele

na D

umitr

u

pentru orez: \nc`lzi]i untul [ifrige]i foile de dafin, scor]i [oa ra,cardamonul [i cui [oa rele, timp dec~teva minute. Adùga]i ore zul,praful de cucurmin`, sarea [i 4sau 5 ce[ti de ap`, apoi fierbe]i.

pentru Korma: \nc`lzi]iuntul \ntr-o tigaie [i auri]i cepelep~n` c~nd devin roz clar. Adùga]ipraful de semin]e de coriandru [icumin, pasta de ghimbir [i usturoi[i praful de ardei iute, apoi coa -ce]i 1 minut. Apoi adùga]i ro[iile[i coa ce]i \nc` 5 minute. Pune]imugurii de moong, 1/4 cea[c` deap`, zah`rul [i sarea, apoi coa -ce]i c~teva minute. |ntr-o alt` tiga -ie amesteca]i laptele, sm~nt~na[i pasta m`cinat` de cardamon,anacardi [i semin]ele de mac.Ad` uga]i compozi]ia la korma [icoace]i c~teva minute. Mai apoipune]i 1 lingur` de unt clarificat\ntr-o tav` de cuptor [i forma]ietaje alternate de orez [i korma,\nce p~nd [i termin~nd cu orezul.Acoperi]i [i pune]i la cuptor 30minute.

Mod de preparare:

Berbec21 martie - 20 aprilie

Nativii acestei zodii sunt plini de energie [i putere,at~t interioar`, c~t [i fizic`. Gurmanzi din fire, suntne preten]iosi c~nd vine vorba de m~ncare, pe careo consum` \n cantit`]i impresionante. Sunt adep]iiali mentelor picante, fapt ce le poate crea nepl`ceri.Mai mult, sunt sf`tui]i s` mestece \ncet, s` \mpartàli mentele \n por]ii mici [i s` consume multe fructe.

Taur21 aprilie - 21 mai

Fiind foarte activi [i dinamici, ace[tia prefer` ciocolata [i \nghe]ata, de care au nevoie pentru a-[i putea p`stra energia zilnic`. Cu toate aces-tea, li se recomand` salatele [i legumeleproaspete, \n special ro[iile [i morcovii, al`turi deexerci]ii fizice moderate, mai ales seara, \naintede culcare.

Gemeni22 mai - 21 iunie

Nativii Gemeni sunt adep]ii gust`rilor de tip fast-food, cartofilor pr`ji]i, [i \n general a tot ce con]inepr`jeal`. {i, de parc` nu ar fost de ajuns, au obiceiul de a m~nca noaptea. Totu[i, ei vor reu[is` sl`beasc` destul de repede, f`r` prea marieforturi, asta datorit` organismului lor, \ns` numai\n cazul \n care vor consuma legume [i carne lagr`tar.

Rac22 iunie - 22 iulie

|n general, pentru ace[ti nativi, actul consumului dem~ncare reprezint` o \mbinare \ntre trup [i suflet. Eivor alege s` savureze m~nc`rurile delicate [i gus-toase, al`turi de dulciuri sau fructe proaspete.Av~nd o tendin]` de \ngr`[are destul de mare, leeste recomandat s` consume multe legume, supe[i fructe.

Leu23 iulie - 22 august

Leii sunt adev`ra]i gurmanzi [i dau dovad` de multbun gust \n ceea ce prive[te arta culinar`, ne]in~ndseama de niciun fel de restric]ie privind cantitateaalimentalor consumate. Ace[tia vor gusta aproapeorice le face pl`cere, f`r` s` aib` vreo problem`.Sunt sf`tui]i s` consume salat` verde, carne decurcan [i pui, fructe de mare [i supe.

Fecioar`23 august - 21 septembrie

Nativii Fecioar` sunt foarte aten]i cu s`n`tatea [isilueta lor. Sunt chibzui]i [i prefer` alimentele c~tmai s`n`toase [i proaspete, consum~nd numaihran` cu un con]inut sc`zut de calorii. Pe termenlung, \n schimb, trebuie s` adopte un stil de via]`mai bogat \n calorii, pentru a evita problemele des`n`tate. Sunt recomandate carnea de pui [i ceade pe[te, \ns`, un pic de dulce nu ar strica.

horoSCop

Dieta zodiilor

88 Stop to shop

Balan]`22 septembrie - 22 octombrie

De regul`, balan]a consum` m~nc`ruri grele, cusos, \nc`rc~ndu-[i deseori organismul cu preamulte toxine. Le sunt recomandate legumele [ifructele proaspete, ]in~nd cont [i de faptul c`mesele regulate reprezint` cheia echilibrului. Maimult, sunt sf`tui]i s` apeleze la suplimente de vi ta -mine [i minerale, pentru a-[i \nt`ri imunitatea.

Scorpion23 octombrie - 21 noiembrie

Scorpionii sunt mari consumatori de dulciuri, faptcare le poate afecta s`n`tatea [i silueta. |n acela[itimp fac [i excese alimentare, cre~ndu-le totodat`probleme de digestie. Scorpionii vor sl`bi doar prinvoin]a proprie [i cu ajutorul unei diete proprii, \ncare vor \nv`]a s` se limiteze, \n ceea ce prive[tealimenta]ia.

S`get`tor22 noiembrie - 20 decembrie

Nativii acestei zodii ador` ciugulitul \ntre mese,cu at~t mai mult cu c~t nu concep existen]ameselor regulate. Fiindc` au o p`rere foarte bun`despre propria persoan`, surplusul de kilogramenu reprezint` neap`rat o problem` major`. Suntsf`tui]i s` consume fructe [i legume, s` fac`sport [i s` adopte un mod de via]` s`n`tos.

Capricorn21 decembrie - 19 ianuarie

|n ceea ce \i prive[te pe Capricorni, ace[tia [tiu s`p`streze m`sura c~nd vine vorba de propriul or-ganism. Cu toate acestea, nu le plac alimentele bo-gate \n vitamine [i consum` prea pu]ine lichide. Lise recomand` s` m`n~nce mai mult` carne de puila gr`tar, salate, legume de sezon [i s` bea multeceaiuri [i sucuri naturale.

V`rs`tor 20 ianuarie - 18 februarie

Nativii acestei zodii sunt singurii care nu au proble -me cu kilogramele \n plus, m~nc~nd foarte s`n`tos[i corect. De asemenea, dac` doresc s` sl`beasc`sau s` se men]in` \n form`, li se recomand` sàdopte un regim disociat, care le va asigura \ntrea -ga cantitate de vitamine [i minerale. |n schimb, tre-buie s` consume mai mult` ap` sau ceaiuri.

Pe[ti19 februarie - 20 martie

Pe[tii vor avea tendin]a de a nu respecta regulileconsumului de alimente, amestec~nd aproapetoate tipurile de hran`. |n felul acestea, proastaalimenta]ie, precum [i indiferen]a privind s`n` -tatea le vor crea probleme pe termen lung. Li serecomand` s` nu se gr`beasc` \n timpul mesei [is` nu consume alimente greu digerabile, mai alesspre sear`.

horoSCop

dup` s`rb`tori

Stop to shop 89Rubric` realizat` de Elena Dumitru

Noul model60D8000

are o diagonal`de 60 de inci [i

beneficiaz` de ram`

ultra sub]ire One Design

(de doar 5 mm).

5 mm

tEChNEwS

Samsung a prezentat dou`noi modele de televizoarepremium din seria 8000:

LED-ul 60D8000 [i plasma64D8000.

Ambele modele au cea maimare diagonal` din categoria lor [ibeneficiaz`, în acela[i timp, de undesign modern [i stilat.

Are o solu]ie Personal VideoRecording încorporat`, ce permiteutilizatorilor s` pun` pauz` pecon]inutul transmis live, s` înre -gistreze emisiunile preferate pe unhard disk sau o memorie extern`[i s` vizioneze con]inutul maitârziu.

În plus, dispozitivul oferàcces la func]iile SamsungSmart Hub, ce permite desc`r ca-rea diferitelor aplicații din Sam-sung Apps.

Televizorului LED 60D8000 ise al`tur` modelul de 64D8000,cu cea mai mare diagonal`disponibil` pe pia]`: 64 de inci.Acest televizor cu plasm` are undesign metalic.

Televizoarele beneficiaz` detehnologia 3D activ` Samsung.În acela[i timp, dispozitivele potrealiza conversia filmelor sau pro-gramelor TV 2D în 3D.

Func]ia Social TV v` permites` scrie]i pe blog [i s` discuta]idespre emisiunile care v` plac întimp ce v` uita]i la televizor, prinintermediul site-urilor [i a servici-ilor precum Facebook, Twitter [iGoogle Talk.

Totodat`, func]ia Search Allpermite cùtarea de con]inut dintoate sursele disponibile (apli ca -]ii, web sau dispozitivele conec-tate la acesta), fie c` este undispozitiv extern de memorie saude un alt dispozitiv conectat prinfunc]ia AllShare.

Samsung LED 60D8000 estedisponibil pentru un pre] deaproximativ 16.499 lei, iar plas -ma Samsung 64D8000, pentruun pre] de aproximativ 13.999lei. Ambele modele pot fi achi -zi]ionate din re]elele Domo, Altex[i Flanco.

SamsungdeLASmart TV-uri

MARImaiCele

90 Stop to shop

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Documents

Stop to Shop Ianuarie 2012