Stop to Shop Iunie 2012

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie,

Carmen Cristea, Vladimir Popa

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 117 - Iunie 2012

62

10 INTERVIUDe vorb` cu Jojo

24 FAshIoN ARChITECTUREIstoria textilelor (I)

27 GENTLEMEN’s AGREEMENTby Adina Buzatu

40 WoMEN IN sTYLEBy Mihaela Drafta

58 IsToRIA BIJUTERIILoRRubinul Black Prince

66 sToRY oF...John of Gaunt [i Katherine Swynford

70 DEsTINA}IIBrazilia, mai fierbinte ca focul

“”

L~ng` Colosseum, pe o str`du]` pitit` [i cu o istorie proprie, am descoperit magazinulmeu preferat cu unv~nz`tor menit s` \[iatrag` cump`r`toriiprintr-o carism` rar\nt~lnit`.Anca Dumitra

[i magazinul de lâng` Colosseum

4 Stop to shop

EditShop

De copilrie m leag foarte multe. Att momente de bucurie, ct [i unelede triste]e. Bine, cu limitele necesare atunci cnd spun “triste]e”: de cenu mi-a luat mama jucria nu [tiu care sau de ce nu m las tata \n ex-cursia X?!?. Insist pe aceste limite \ntruct, \n realitate, pentru majoritateadintre noi copilria \nseamn zero griji, perioada prieteniilor sincere, ainocen]ei [i a tot ceea ce este frumos. |n fiecare an, de 1 iunie srbtorim Ziua Interna]ional a Copilu lui. {i \nfiecare an mai toate scrierile sau materialele de prin audio-vizual vorbesc\n 90% dintre cazuri despre partea frumoas a copilriei. Eu a[ vrea,\ns, ca prin acest editorial, orict de patetic le va prea unora, s vorbescdespre copiii care nu au copilrie. Din motive numai de destin [tiute,exist mul]i prichindei pentru care copilria nu are loc \n via]a lor. Vedemcum de 1 iunie cei mici primesc cadouri, sunt du[i la spectacole, \n parcsau la cofetrie. Dar, pentru c mereu exist un “dar”, de acestea bene -ficiaz cei care au familii. Eu vreau s m gndesc c pe 1 iunie ar tre-bui s facem ceva ca [i aceia cu care via]a nu a fost att de darnic ssimt, mcar cteva ore, ce \nseamn s fii copil. Cum este s sim]i ccineva te iube[te dezinteresat. S afli ce sentiment te \ncearc atunci cndprime[ti un cadou. S vezi cum arat o sal de cinema sau ct de bine\]i vin ni[te haine noi, primite special pentru c e ziua ta. Acelor copii a cror copilrie a fost furat (nu \n[ir motivele, cci suntmulte [i le cunoa[te]i to]i) a[ vrea s li se acorde mai mult aten]ie. Re-comandat ar fi zilnic, dar fiindc nu se poate (iar nu expun motivele)profit de puterea condeiului, pe care o am datorit faptului c semnezacest editorial, [i v rog pe to]i cei care ave]i posibilitatea s \ndrepta]imcar 1% din suflet ctre copiii pentru care prin]ii nu sunt acas… Ct despre tot ce poate fi identificat cu apelativul “prichindel”, \n numeleStop To Shop v urez “La mul]i ani!”.

A voastr,

Roxana BichiRedactor {ef

Când pãrintiinu-s acasã

“”

(...) pentru majoritatea din-tre noi copil`ria\nseamn` zerogriji, perioada

prieteniilor sin-cere, a inocen]ei[i a tot ceea ce

este frumos.

,

Film

Snow White and the

Huntsman

Regia: Rupert

Sanders

Cu: Kristen

Stewart,

Charlize

Theron, Chris

Hemsworth

Gen: Aventuri,

Fantastic

Premier` \nRom~nia: 01.06.2012

What to Expect When

You're Expecting

Regia: Kirk Jones

Cu: Cameron

Diaz, Dennis

Quaid, Jen-

nifer Lopez,

Matthew

Morrison

Gen: Come-

die, Romantic

Premier` \n Rom~nia:01.06.2012

Prometheus

Regia: Ridley Scott

Cu: Michael Fass-

bender, Noomi Ra-

pace, Charlize

Theron

Gen: Ac]iune, SF

Premier` \nRom~nia:08.06.2012

Madagascar 3: Europe's

Most Wanted

Regia: Eric

Darnell

Cu: Ben

Stiller, Chris

Rock, David

Schwimmer,

Jada Pinkett

Smith

Gen: Anima]ie, Aventuri,

Comedie


Get the Gringo

Regia: Adrian

Grunberg

Cu: Mel Gibson

Gen: Ac]iune,

Dram`


Rock of Ages

Regia: Chris D'Arienzo, Adam

Shankman

Cu: Tom

Cruise, Paul

Giamatti,

Malin Akerman

Gen: Comedie,

Muzical, Ro-

mantic,

Dragoste


Abraham Lincoln:

Vampire Hunter

Regia: Timur

Bekmambetov

Cu: Mary Eliza-

beth Winstead,

Benjamin

Walker

Gen: Horror,

Thriller


G.I. Joe: Retaliation

Regia: Jon

M. Chu

Cu: Chan-

ning Tatum

Gen:Ac]iune,

Aventuri,

SF, Thriller

Premier` \nRom~nia: 29.06.2012

Upside Down

Regia:Juan Diego

Solanas

Cu: JimSturgess,

Kirsten

Dunst

Gen:Dram`, Romantic, Dragoste


Premierele lunii iunie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

1/06COnCert CleOpa-tra stratan

Micu]a cant`rea]` dore[te s` nesurprind` cu un album dedicat ZileiInterna]ionale a copilului. Artista vainterpreta atât piese celebre precum“Ghi]`” sau “Num`r pân’ la Unu”, dar[i piese din noul material discografic- ora 19:00, Sala Palatului, Bucure[ti.

4/06COnCert slayer

Slayer este un nume binecunos-cut pe scena heavy metal interna]io -nal`, forma]ia impunându-se ca unuldintre cele mai influente nume alegenului. Trupa este printre inovatoriistilului denumit thrash metal [i ar`mas în memoria colectiv` ca unmembru al “The Big 4“, al`turi deMetallica, Megadeth [i Anthrax -Arenele Romane, Bucure[ti.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

Trupa LaLa Band \[i va lansa celde-al treilea material discografic:“LaLa Summer Love – LaLa Love Sto-ries“. Dup` ce primele dou` albumeau înregistrat vânz`ri record [i celnou se anun]` a fi un succes. Show-ulde lansare va fi unul cu totul special -ora 20:00, Arenele Romane,Bucure[ti.

|n aceste zile, Guns N’Roses, Ma-chine Head, Saxon, The Cult, Ugly KidJoe, Godsmack [i mul]i al]ii vorsus]ine concerte explozive la a patraedi]ie a Tuborg Green Fest - Rom-expo, Bucure[ti, Parcarea C.

Iris va s`rb`tori printr-un showde zile mari cei 35 de ani de exis-ten]`, un concert grandios [i o pre-mier`, fiind prima trup` care cant`pe stadionul National Arena. Unspectacol multimedia, invita]i sur-priz` [i primul single în colaborarecu Puya, “O lume doar a lor”, suntdoar câteva dintre preg`tirile cucare Iris vrea s`-[i surprind` fanii.

2/06COnCert lala band

22/06COnCert iris

29/06tubOrg green Fest

Concertul celui mai bine vân-dut [i mai faimos cant`re] spaniolal tuturor timpurilor face parte dinturneul “2012 World Tour“, cepoate fi ultimul din cariera sa - ora20:00, Zone Arena, Bucure[ti.

30/06COnCert JuliO iglesias

15–17/06Ost Fest 2012

Coordonatele OST FEST 2012:3 zile de festival, o list` de trupecu renume, 62 de ore de distrac]ienonstop! Romexpo, Bucure[ti15 iunie: MOTLEY CRUE, DIMMUBORGIR, OVERKILL16 iunie: MANOWAR, EUROPE,TROOPER, HOLYHELL17 iunie: MEGADETH, MOTOR-HEAD, LAKE OF TEARS, W.A.S.P.

10 Stop to shop

intErviu

JoJoOPtimism, indiferent de culOarea vie|ii

Jeunne et jolie, iat` dou`cuvinte puternice care te-au inspirat \n alegereanumelui de scen`. C~nd [ide ce ai f`cut aceastàlegere?C`t`lina Grama: E o poveste

veche, impresarul meu de la vre-mea aceea \[i dorea s` am unnume de scen`. }in minte c` \nperioada aceea citeam mereu orevist` fran]uzeasc`, „Jeunne etjolie”, [i atunci lui i-a venit ideeas` folosesc numele de scen`Jojo. Familia [i apropia]ii m`strig` \ns` dintotdeauna C`t`lina.Jojo \mi este la fel de drag [iacum, ca la \nceput. Nu [tiamatunci c` dintr-o joac` se n`[tea,de fapt un brand care \n timp ac`p`tat \nsemn`tate [i valoare.Astfel s-a ajuns la cea de ast`zi,C`t`lina Grama – Jojo.

}i-ai petrecut vacan]ele devar` la buncii de la poaleleCeahlùlui. Cum erai \ncopil`rie? Rebel`?Cuminte?C.G: Eram un copil cuminte

atunci c~nd nu se aflau al]i copii\n preajm`. |mi petreceam ore\ntregi citind \n lini[te. Bunicamea poveste[te [i acum c`, dacàveam o carte care s` \mi plac`,uita c` exist [i \[i putea vedea detreburile ei zilnice. Dac` eram\mpreun` cu v`rul meu, cu caream crescut, sau cu al]i copii, m`transformam \ntr-un „titirez”.Aveam o energie inepuizabil` [ide multe ori ideile mele se trans-formau \n boac`ne. S`-]i poves -tesc o \nt~mplare amu zant` dincopil`rie. Exista de ceva timp \nfamilie o biciu[c`. Un alt fel deSf~nt Nicolae din pove[tile lui Cre-ang`. |i apar]inea bunicii mele [ituturor le-a fost fric` de ea la unmoment dat, inclusiv ma mei mele[i fra]ilor ei. Bunica mea o foloseanumai pentru a ne spe ria atuncic~nd nu eram cumin]i. Pocnea

intErviu

Via]a e roz [i roz este lumea

toat`...

Ctlina Grama... Cine e CtlinaGrama? De[i o urmresc \n fiecaresptmn la „Serviciu l Romn deComedie” [i i-au vzut filmele pemarile ecrane, mul]i admiratori \icunosc doar numele de scen. Ceamai faimoas vedet de televizi -une de la noi este cunoscut pe

numele ei de scen, Jojo, sinonimastzi cu succesu l, talentu l,

umoru l [i frumuse]ea. Mul]i ne-o amintim \nc de acum

vreo 17 ani, cnd era gazda emisi-unii pentru copii Kiki Riki Miki. |n2000 cunoa[te succesu l muzical \n

forma]ia U-nite, cu piesa „Roz”,care a c[tigat premiu l Otto \n

Romnia, oferit de Bravo Romnia[i MTV Northern Europe. Talentu l

ei actoricesc este [lefuit de studi-ile de actorie la clasa maestru lui

Virgil Og[anu [i completat delec]ii de canto.

Debutul \n televizune la 14 ani a\nsemnat doar \nceputul unei

cariere care \n prezent acoper maimulte domenii artistice [i de diver-tisment. |n primul rnd, este succe-sul fulminant \n televiziune datorat

statutului de membr cu drepturidepline a Grupului Divertis. Specta-

torii Teatrului Nottara o [tiu din„Opera de trei parale”, iar din 2010

cunoa[te succesul \n cine-matografie, unde se remarc prinrolurile comice din filme precum

Poker (2010), Na[a (2011), Ultimulcorupt din Romnia (2012) [i

proaspt lansatul S-a furat mireasa. Pe toate afi[ele, numele Jojo este

\n prezent o garan]ie c publicul vaveni s o vad pe frumoasa blondcare [tie s cnte, s interpreteze,

s amuze, s danseze, \ns numeleei adevrat (Ctlina Grama) st

cuminte \ntre paranteze, alturi defaimosul nume de scen. Chiar, cine

este Ctlina Grama?

Stop to shop 11

intErviu

din ea (avea dou` fire lungi dintr-un cauciuc negru ac~te 20 cm fiecare[i un m~ner scurtde lemn), [i pen-tru c` nu aveainima s` nefac` altceva,c~nd nu o as-

cultam ne amenin]a [iea cum putea. {i acum mi-o amin tesc spun~nd: ”Vezi biciu[ -ca? Dac` nu m`n~nci, at~ta-]itrebuie!” P~n` \ntr-o zi, c~nd amluat-o de dup` canapea, undeera locul ei, [i i-am tìat firelede cauciuc \n bu c`]i mici detot, l`s~ndu-i numai m~nerul.Am a[teptat cu ner`bda reora pr~nzului [i, cum eramdestul de mofturoas` la

m~ncare, am zis c` nu m`n~nc.A scos mamaie biciu[ca [i mare i-a fost mirarea c` nu mai aveadin ce s` pocnesc`. Mi-a venit

aceast` istorioar` \n mintepentru c` am povestit-o re-cent \n familie, iar unchiulmeu r~dea \n hohote [i seg~ndea cum de nu i-a venit

lui ide ea s` o fac` buc`]i.{i uite-a[a a r`mas

bunica mea f`r`biciu[c`.

Esterap-ul un

gen de muzic`\nc` preferat? Ce-]ievoc`, dup` ani [iani, experien]a de doiani din forma]ia \n fi -

in]at` de tine, U-nite?C.G: Ascult muzic`

\n func ]ie de starea pe careo am \n ziua respectiv`,orice de la jazz, p~n` larock, pop-rock [i muzic`

clasic`. C~t despre tre-cut... “Via]a e roz [i roz

este lumea toat`.” Eram doar uncopil c~nd am scris versurile. |mip`strez \ns` acela[i tip de opti-mism [i acum, chiar dac` pesteani au mai existat [i alte culori \nvia]a mea.

Celebritatea ta incontesta-bil` se datoreaz` expe-rien]ei al`turi de Divertis.Cum a \nceput aceast` co-laborare?C.G: Divertis a venit ca un

r`spuns salvator. Dup` prima dis -cu]ie cu Toni Grecu, pe care amavut-o dup` ce am luat proba, am[tiut c` va avea loc o schimbaremare \n via]a mea. Nu am [tiut c`sunt potrivit` pentru un aseme-nea spectacol televizat. Toni \nsà avut o intui]ie extraordinar`! Cufiecare personaj pe care \l pri -meam, am \nceput s` m` des co -p`r ca [i creator. Nu mi-a fostteam`. Am [tiut mereu c` singuramea [ans` este s` reu[esc.

Ce fel de rela]ii (personale,profesionale) exist` \ntretine [i membrii trupei Divertis?C.G: Suntem prieteni [i co-

munic`m foarte mult \ntre noi.Suntem at~t colegi, c~t [i prie -teni, cum spuneam, [i chiar dac`nu suntem \n perioada de filmare,vorbim \ntre noi \n vacan]e [i nepovestim ceea ce facem. Cel mai

12 Stop to shop

„|ntâlnirea cuToni Grecu mi-aschimbat com-plet destinul”

intErviu

dor mi se face de filmarea \n sine,de momentele c~nd ne reunim s`lucr`m, pentru c` noi ne \nt~lnimla tot felul de evenimente, zile dena[tere etc. Toni este unul dintrecei mai importan]i oameni dinvia]a mea, iar \nt~lnirea cu el mi-a schimbat complet destinul. PeMonica am \nt~lnit-o mai \nt~i \ncalitate de coleg`, apoi ca amic`[i \n cele din urm` ca prieten`.Rela]ia noastr` s-a construit \nani de zile [i de aceea este at~tde frumoa s` [i durabil`. Monicaeste un suflet rar... Un om carem-a sus]inut \n toate alegerile, m-a sf`tuit nu mai de bine [i mi-afost al`turi at~t \n momentele bu -ne, c~t [i \n cele mai pu]in bune.|n plus, ea este [i na[a bìe]elu-lui meu, Achim.

|n 2010, ]i s-a decernatPre miul “Vasilica Tasta-man” \n cadrul Premiilor or-ganizate de SocietateaUmo ristic` “P`cal`”. Esteo onoare s` fii asociat` cuo actri]` de asemeneatalie?

C.G: Sigur c` este o mareonoare. O dovad` a faptului c`munca mea are ecou [i \n r~n du -rile oamenilor de specialitate,

c`tre care am privit cu at~ta dragani \n [ir. Domnul Geo Saizescueste o somitate \n domeniul cine-matografic [i mai ales \n zona deumor. Mi-a facut o bucurie extra-ordinar` cu acest premiu carepoart` numele celebrei actri]e decomedie Vasilica Tastaman. Voipre]ui mereu aceast` zi, de 17decembrie, [i pe to]i cei ce m-aufelicitat dup` premiere. Premiile„Pacal`” sunt recunoscute pentrufaptul c` sunt acordate unor oa-meni de cultur`, oameni care vorpurta mai departe stindardul unorvalori reale pentru genera]iileurm`toare. M` simt onorat` [ifericit`.

Al`turi de cine ]i-ai dori s`joci teatru sau film?C.G: Cred c` mi-ar pl`cea s`

trìesc experien]a jocului al`turi

de to]i actorii no[tri mari. Al`turide c~]iva dintre ei am trìt clipeminunate. Consider \ns` c` aurca pe scen` l~ng` doamnelecomediei rom~ne[ti, Ileana StanaIonescu, Draga Olteanu Matei,Tamara Buciuceanu Botez, StelaPopescu [i Rodica Popescu Bit` -nescu \nseamn` a trì experien]ajocului comic \n adev`ratul sensal cuv~ntului. Ireale. Inegalabile.Inestimabile. Unice.

De ani buni e[ti imagineaRexona. |n 2006, chiarob]ineai Premiul “GoldenAward for Excellence” pen-tru campania “Transpira]iastric` reputa]ia”. Este uncontract de publicitateavantajos sau ai un mesajde transmis rom~ncelor?C.G: Am pornit pe un drum

care a avut un \nceput extraordi-nar. Dup` prima campanie Rexo -na, am primit nenum`rate me sa jede \ncurajare [i sus]inerea celordin jur. Am fost deosebit de \n c~n -tat`, mai ales c` prima campa nie(o s`pt`m~n` f`r` deo do rant) anecesitat implicarea mea sut` lasut` pentru a demonstra celorcare nu utilizeaz` deodo rantul

Stop to shop 13

Am devenit ima -ginea Rexona

atât \n România,cât [i \n alte[apte ]`ri din

sud-estul Europei

A urca pe sce -n` lâng` doam-nele comediei

române[ti\nseamn` a trìexperien]a jocu-

lui comic \nadev`ratul sens

al cuvântului

c` neglijen]a \i afecteaz` pe ceicare \i \nconjoar`. Efectele au fostextraordinare! De aceea am mersmai departe. Am mers apoi, la su -gestia sus]in`torilor primei cam- panii, \n mijloacele de transport \ncomun, treab` deloc u[oar`, pen-tru c` pe perioada anotimpuluicald ele devin greu de folosit dincauza celor care nu sunt foartebuni prieteni ai deodorantului.Apoi campania a luat amploare:am devenit imaginea Rexona at~t\n Rom~nia, c~t [i \n alte [apte]`ri din sud-estul Europei. Este olupt` care continu` puternic [icare cu siguran]` va avea ecou,ca de fiecare dat`.

|n 2009 ai [ocat o \ntreag`]ar`, c~nd, \n timpul emisi-unii “Serviciul Rom~n deComedie”, ai spus f`r`menajamente c` te-aim`ritat. Cum l-ai cunoscutpe Ionu] Grama? Dragostela prima vedere?C.G: Ne cunoa[tem de mai

mul]i ani, dar am devenit apropia]icu dou` luni \nainte de a nec`s`tori. Am [tiut atunci c~nd ne-am \ndr`gostit c` vom fi mereu\mpreun`. A[a c`... dorin]a de ane c`s`tori a venit foarte firesc [iromantic.

De ce v-a]i c`s`torit \n se-cret?C.G: Nu ne-am c`s`torit deloc

\n secret, am fost doar discre]i.Am fost [i voi fi mereu o persoan`re]inut` atunci c~nd vine vorba deanumite lucruri din via]a mea per-sonal`, care vor r`m~ne doar alenoastre.

Ce a schimbat la tine noulstatut de m`mic` de bìe -]el? Cum este via]a al`turide bebelu[ul Achim Ioan?C.G: Fizic nu m-a schimbat

prea tare dec~t pentru o scurt`perioad`, cea cu burtic`. |nceea ce prive[te alte lucruri,schimbarea e fundamental`. M`simt mult mai puternic` [i cuadev`rat fericit` de c~nd \l avempe Achim. El este for]a noastr`bun` [i cel mai simplu motiv debun` dispozi]ie. Pur [i simplu \lador`m! Toate momentele al`turide fiul nostru sunt frumoase. Ador

\ns` clipele \n care z~mbe[te ghi -du[ privindu-ne dulce pe sub ge -ne. Are cele mai frumoase genedin lume. R~sul lui \n hohote estecel mai frumos sunet pe care l-amauzit vreodat`!

Dac` ar fi s` ai de ales, lamodul absolut, \ntre profe-sie [i familie, ce ai alege?C.G: Fiecare dintre ele m` de-

fine[te ca om, ca femeie. S-arputea spune c` orice meserie so-licitant`, nu numai actoria, nu aradmite niciodat` un mariaj reu[it.Ei bine, eu nu am aceast` opinie,mai ales c` am l~ng` mine un omcu o meserie la fel de solicitant`ca a mea. Cred c` p~n` la urm`totul se bazeaz` pe un sentimentcare trebuie s` fie real [i pe ceeace ne define[te de fapt ca oa-meni: iubirea. Meseria este doaro parte a alc`tuirii noastre. Lasf~r[itul zilei, \n orice c`snicie se\nt~lnesc doi oameni care se

intErviu

14 Stop to shop

Râsul lui Achim\n hohote estecel mai frumossunet pe care

l-am auzit vreo-dat`

iubesc. Nu un avocat [i o econo-mist` sau un doctor [i o profe-soar`, ci pur [i simplu doi oamenicare se iubesc.

Te-ai confruntat vreodat`cu prejudec`]ile legate deblonde?C.G: Nu. Ceea ce admir mai

mult la o femeie nu are leg`tur`cu nuan]a p`rului ei, ci cu lucrurilepe care reu[este s` le \ntreprind`singur`, ancor~ndu-se mereu \nresursele proprii. Cele mai remar-cabile figuri feminine ale tuturortimpurilor au fost at~t blonde, c~t[i brune. Diferen]a a f`cut-o me -reu ceea ce au avut ele de trans-mis [i ce au l`sat \n urm`...Regine, oameni de [tiin]`, misio -nari, medici, politicieni, aviatori,

scriitoare, creatoare de mod`,artiste, muze, mame, surori, fiice,so]ii... Toate au fost eroine \n felullor [i au schimbat permanentlumea \n care trìm. Este ochestiune de viziune [i curaj, carenu va avea niciodat` legatur` cuculoarea p`rului, ci cu o altfel deculoare: a spiritului lor.

Moda are rol principal sausecundar \n via]a ta?C.G: Sunt pasionat` de

mod`. Iubesc \n egal` masur` [ipre]iozitatea [i simplitatea, de[i

trebuie s` m`rturisesc c` \nclinde cele mai multe ori c`tre ceade-a doua. |mi plac articolele de\mbr`c`minte vintage sau carearat` vintage, pentru c` par aspune o poveste foarte diferit` deceea ce trìm noi ast`zi. |mi place[i stilul boem, relaxat, artistic, dar[i \ndr`zneala elementelor rock [ipunk \ntr-o manier` echilibrat`.Stilul meu este un cumul de idei[i stiluri. Cum m` \mbrac \ntr-o anu mit` zi depinde foarte mult deactivitatea pe care urmeaz` s` oam atunci, dar [i de starea meade spirit. |n sezonul cald adorrochiile maxi, materialele fluide,p`l`riile de paie [i sandalele es-padrilles. Iar pentru vara aceastami-am \mbog`]it garderoba cuc~teva ]inute all white, cu c~tevaperechi de pantaloni scur]i \ntoate culorile [i accesorii neon.

Ce proiecte personale [i profesionale ai pentru viitor?C.G: |mi doresc \n primul r~nd

s` fim cu to]ii s`n`to[i [i re-cunosc`tori pentru toate lucruilebune pe care le primim, s` nep`str`m mereu speran]a c` fie -care sezon ce vine ne va aduce [imai aproape de lucrurile pe carele vis`m. C~t despre proiec te pro-fesionale, nu [tiu \nc`. Pentru mo-ment m` concentrez pe lan sareafilmului „S-a furat mirea sa”, dupùn scenariu de Toni Grecu, sun-tem pe ultima sut` de metri cufilm`rile pentru acest sezon ”Ser-viciul Rom~n de Comedie” [iavem de g~nd s` v` pre g` timmulte suprize, la care vom \ncepelucrul chiar din aceast` var`.

Felicia Chirv`[oiu

intErviu

Stop to shop 15

Stilul meu esteun cumul deidei [i stiluri

EvEnimEnt

16 Stop to shop

Roxana Bichi[

scop caritabil

Evenimentul “Come as YOUare” este la prima edi]ie [i aavut scopul de a sprijini Aso-cia]ia HHC -Hope and Homes forChildren, organiza]ie nonguver-namental`, al c`rei obiectiv esteînlocuirea sistemului institu]io - nal de protec]ie a copilului, cu unsistem bazat pe conceptul fami -lial. Imaginea organiza]iei esteAmalia Enache, prezentatoarea{tirilor Pro TV, prezent` la eveni-ment.

Moda a fost reprezentat` depeste 25 de designeri rom~ni,printre care: Laura Eftode, Ade -

“Come as YOU are”: unconcept inedit. InstitutulFrancez: o loca]ie-simbolal culturii. Nicolas Dor-nescaux: un artist alunui spa]iu plin de cu-loare. 25: numrul de-signerilor participan]i.Moonlight Breakfast:muzica ce \ncnt spiri-tul. Asocia]ia HHC -Hopeand Homes for Children:un scop nobil. Iat ingre-dientele unui evenimentcare a \mbinat perfectmoda, arta [i muzica.

Come as

mOd~, art~ }i muzic~ {n scOP caritabil

areYoU

lina Ivan, Cristina {erb` nescu,Alexandra Ghiorghie, AlecsandraS`vulescu, Fancy. Ace[tia [i-auexpus crea]iile, spre v~nzare,pentru to]i cei doritori s`-[ipreg`teasc` garderoba sezonu-lui cald.

“Fiecare vizitator nu a plecatde la t~rg f`r` a-[i achi zi]iona celpu]in un produs semnat de de-signerii prezen]i. De asemenea,publicul a avut parte de surprizepl`cute pe durata \ntregii zile.”,declar` Laura C\rja, reprezen-tanta organizatorilor.

|n sprijinul acestei Asocia]iiau venit [i vedetele de televiziu -ne Liana Alexandru [i Timea Be -reczki, care au pus spre v~n zarec~teva ]inute, banii str~n[i fiinddona]i HHC.

Arta, ambasadorulcarit`]ii

Nicolas Dornescaux esteartistul care a transformat curteaInstitutului Francez \ntr-o ex-pozi]ie de excep]ie. “Cu ajutorul

lucr`rilor sale a reu[it s` reali -zeze o atmosfer` de poveste [is`-i atrag` pe noii st`p~ni aicelor mai dr`gu]e animale decompanie care au fost vreodat`prezente la un t~rg de mod`.Este vorba despre necuv~nt` -toarele aduse de Asocia]ia pen-tru protec]ia animalelor, “Robi”,special pentru acest eveni-ment.”, completeaz` Laura.

{i cum muzica nu putea lipsi,\n \ncheierea programului, cei dela Moonlight Breakfast au sus ]i -nut un concert de excep]ie, apla -udat de mul]imea str~ns` pentrua-i vedea [i asculta. Solista tru-pei este singura rom~nc` remar-cat` datorit` vocii sale, mul]iasem`n~nd-o cu regretata AmyWinehouse.

EvEnimEnt

Stop to shop 17

una dintre cele mai cele-bre figuri contemporane,Donald Trump este eta -

lon atunci c~nd vorbim despre oa-menii influen]i ai planetei.

„Mentorul meua fost tata”

Donald Trump s-adezvoltat pro fe-sional sub îndru-ma rea aten t` a

ta t` lui sù - Fred C.Trump. „Cred cu t`rie

c` fiecare dintre noi tre-buie s` aib` un mentor. Men-torul meu a fost tat`l meu! Dela el am înv`]at extrem de

multe lucruri despre fieca re as-pect al domeniului construc ]iilor,inclusiv despre cum s` constru -ie[ti afa ceri durabile.”, spu ne elde fiecare dat` când cineva îl în-treab` care este secretul suc ce-sului sù.

La r~ndul lui, Fred Trump obi[ -nu ia s` spun`: „Une le dintre celemai profitabile afaceri ale mele aufost înche ia te chiar de c`tre Don-ald. Orice atinge copilul acesta setransform` în aur."

Donald este al patrulea dincei cinci copii ai lui Fred Trump,un bogat investitor imobiliar sta-bilit în New York. Dup` absolvirea[colii de business “WartonSchool” a Universit`]ii din Penn-sylvania, în 1968 s-a al`turatcompaniei tat`lui sù, Trump Or-ganization. Donald Trump a con-tinuat s` transforme ideile în aur[i dup` trecerea în nefiin]` ap`rintelui sù, prin decizia de ase implica personal în derulareafiec`rei afaceri pe care o de]ine.

18 Stop to shop

modelulDonald

TRUMP

{coala SuccESului

Stop to shop 19

{coala SuccESului

În prezent, Trump este propri-etarul câtorva milioane de metrip`tra]i de propriet`]i în Manhat-tan, pre[edinte [i CEO al com-paniei Trump Organization -companie imobiliar` american`,fondatorul Trump EntertainmentResorts, corpora]ie ce opereaz`numeroase cazinouri [i hoteluridin întreaga lume.

Ca de obicei, Trump a avut unan excelent. Amenajarea contro-versatului sù teren de golf dinAberdeen, Sco]ia, este finalizat`[i \[i a[teapt` juc`torii, iar în lunafebruarie a cump`rat ComplexulDoral din Miami. Totodat` acâ[tigat drepturile de a trans-forma vechea cl`dire a Po[tei dinWashington D.C. în Trump Inter-national Hotel.

de-al casei [i \nlumea televiziunii

Donald Trump a avut o viziuneampl`, care a dep`[it barieracalit`]ilor sale de investitor [i omde afaceri. Prin diferite conceptea devenit vedet` de televiziune,dar [i autor de c`r]i de literatur`motiva]ional`. Este gazd` [i co-produc`tor al emisiunii TV “Theapprentice”, lansat` în februarie2004 de NBC. Emisiunea sa,"The Celebrity Apprentice", ce oare în distribu]ie [i pe DayanaMendoza, Miss Universe 2008,continu` s` fie lider de audien]`pe tronsonul sù orar, reu[ind caanul acesta s` dep`[easc` încote ceremonia de decernare apremiilor Oscar, adunând în fa]amicilor ecrane peste cinci milioa -ne de telespectatori.

Pentru c` este un maresus]in`tor al frumuse]ii feminine,Donald Trump a cump`rat în1996, de la compania Gulf andWestern Industries, concursul“Miss Universe”. Astfel, numelecom paniei a fost schimbat în

“Miss Universe Organization”, iarsediul central a fost mutat din LosAngeles în New York.

Trump a angajat o echip` deprofesioni[ti în domeniul fru-muse]ii, care, prin semnareaacordului de parteneriat cu NBC,în 2003, au transformat un sim-plu concurs de fru mu se]e, într-oadev`rat` ma[i n` mediatic`, ceconcureaz` la ni vel de populari-tate cu Jocurile Olimpice [i Cam-pionatul Mondial de Fotbal.

avere de 2,9 miliardede dolari

Tot în acest an, Donald Trumpa ales s`-[i fac` un cont pe unadintre cele mai populare re]ele desocializare on-line. Astfel, activi-tatea sa este urm`rit` pe Twitterde peste 1 milion de oameni.

Conform topului Forbes almili ardarilor lumii, Donald Trumpse situeaz` pe pozi]ia 401, cu oavere estimat` la 2,9 miliarde dedolari americani.

Text: Vladimir PopaFoto: Miss Universe

Cred cu t`riec` fiecaredintre noi trebuie s`

aib` un mentor.

Mentorulmeu a fosttat`l meu!

20 Stop to shop

La MasterChef sarea [i pipe-rul sunt cei trei Chefi: C`t`linSc`r l`tescu, Florin Dumitrescu [iSorin Bontea. Ei decid cine areaptitudinile necesare s` fie primulMasterChef al Rom~niei. Cei treimuschetari ai bucatariei dau veto-ul final.

profil de CHeFPentru C`t`lin Sc`rl`tescu to -

tul a \nceput \n hotelul Flamin go.„Era \n vara lui ’87, aveam 16 ani[i munceam la hotelul Fla mingodin Eforie Sud, eram cu rier... [iam v`zut c` [eful buc`tar era celcare avea cea mai tare ma[in`,cea mai frumoas` cas`, cei maibine \mbr`ca]i copii [i mi-am zisc` asta vreau s` fiu [i eu.”.

C`t`lin [i-a \nceput carierapornind de jos. „|n anii ’90 ample cat \n Germania, apoi m-am\ntors [i am plecat pe mare, undeam lucrat ca stewart pe un vaporcargo [i am v`zut lumea: m-amplimbat din Hong Kong p~n` \nBrazilia, am v`zut vreo 50 [i cevade ]`ri [i nu c~te trei, patru ore,cum le v`d cei de pe croazier`, \nnici un port n-am stat mai pu]in de4 zile. Apoi, am plecat iar \n Ger-mania unde am \nceput \ncet,\ncet s` lucrez \n restaurante pre-ten]ioase, de top, printre careKempinski Sporting Club Badsar-row, a urmat Filippo Nisi \n Köln.M-am \ntors \n Rom~nia [i am de-venit [eful buc`tar \n anul de glo-rie al restaurantului Angel’s, dup`care am fost Executive Managerla Museum, \n Cotroceni, am de-venit co-partener, cu un prietenfoarte bun italian, la un restaurantcare se cheam` Il Gambero

SpEcial

PrOvocarea culinar`

Masterchef, o emisiune care adep`[it limitele audien]elor.

Un show de televiziune \n carecompeti]ia cap`t` noi defini]ii. Cu

fiecare edi]ie descoperim noiprovoc`ri, noi reac]ii, totul condi-

mentat cu bucuria sau triste]eaconcuren]ilor.

MAsTERChEF

SpEcial

Rosso, iar de 6 ani de zile lucrezla Howard Johnson.”.

Lui Sorin Bontea o buc`t`rieprofesional` i-a pus capac, la 16ani. „Am [tiut de prima oar` c~ndam intrat \ntr-o buc`t`rie profe-sional` c` asta e meseria pe carevreau s` o fac.”.

De[i pentru el totul a \nceput\n adolescen]`, pasiunea pentrug`tit o avea \n s~nge \nc` de mic.„Mama a fost [i ea buc`t`reas`,astfel c` microbul se mo[tene[tecumva. Am \nceput de jos, ca to]icei care \mbr`]i[eaz` aceast`me serie. La \nceput am cur`]attone de cartofi [i ceap`. Treptat\ns` m-am f`cut remarcat, amprins experien]`, eram dornic s`\nv`]. Am lucrat la Minion, undemi-am \nceput cariera, era peCalea Victoriei, apoi am lucrat operioad` ca bucatar [i \n armat`,a urmat restaurantul Nan-Jing laHotel Minerva, restaurant cu spe-cific chinezesc, era singurul dinBucure[ti pe vremea aceea. Apoiam plecat pe vase de croazier`,cu compania Princess, unde g` -team pentru turi[tii pasageri, [iacolo mi-am des`v~r[it abilit`]ilede buc`tar. Am trecut [i prin ex-

pe rien]a unui restaurant \n provin-cie, p~n` c~nd am ajuns la Ra dis-son ca Chef al restaurantuluiPri me & Sea food, cu care amajuns [i \n topurile restaurantelordin Bucure[ti ca cel mai bun res -ta urant cu specific interna]io nal.Fie care pas \n carier` a fost o re-a li zare, faptul c` am ajuns \n topeste o realizare, dar poate ceamai important` este faptul c` amajuns \n juriul ”MasterChef” la ProTv.”.

Pe Florin Dumitrescu l-a capti-vat o emisiune de cooking. „La14 ani, m` uitam la o emisiunede cooking. Am [tiut c` astavreau s` fac. |n continuare amaceea[i pasiune.”. Faptul c` areu[it s` fac` o ca rier` \n acestdomeniu este pen tru el cea maimare realizare. „Am ajuns [ef derestaurant la 20 de ani, \n Italia,[ef buc`tar la 21 de ani, \n Bu-cure[ti. Am muncit enorm, amrenun]at la adoles cen ]` [i amajuns s` fiu un jurat MasterChefla v~rsta de 24 de ani.”.

Dac` Sorin [i C`t`lin nu auavut un model anume, ci au„furat” meserie de la to]i Chefii cucare au lucrat, Florin continu` s`

urmeze exemplul lui Stefan Kope -czi, primul Chef cu care a lucrat.

Madonna, FrancisFord Coppolla, Wes-ley snipes: pofti]i lamas`!

To]i trei au ajuns la perfor-man]`. |nva]` mereu [i nu li separe suficient c~t [tiu. Pentru eimeseria pe care o au \nseamn`\n primul r~nd pasiune, dedica]ie[i seriozitate. Performan]a vinedin aceste calit`]i. {i pentru c`\ntotdeauna cei mai buni ajung s`lucreze cu [i pentru cei mai buni,cei trei Chefi au g`tit pentru numemari ale lumii.

Sorin Bontea a g`tit pentruGordon Ramsey, Madonna [i fete -le ei, Nicolas Cage, Van Damme,Roger Moore, Ion Iliescu, T`ri cea -nu, Loredana, foarte mul]i arti[ti[i politicieni de la noi, Snoop Dog,Tom Jones, fotbali[tii de la Man-chester, cei de la Liverpool, Hagi,Gic` Popescu [i multi al]ii. „Eu\mi tratez \ns` to]i clien]ii la fel, cuacela[i respect, cu aceea[i aten -]ie, fie c` sunt vedete sau nu.”,spune Sorin.

C`t`lin Sc`rl`tescu a avutoca zia s` \i g`teasc` celebruluichef Alain Ducasse, pentru Wes-ley Snipes, pentru 50 cent,Usher, Shaggy, politicieni, a g`titla nunta lui Dan {ucu, la nuntaPamelei Becali [i la turneulN`stase }iriac Trophy 2012.

Pe lista lui Florin Dumitrescuse afl` Nicolas Cage, Mark Nevel-dine, Wesley Snipes, Jean ClaudeVan Damme, Roger Federer,Dolph Lundgren, Francis Ford Co -ppo lla, Demis Roussos, dar [i ro -

Stop to shop 21

22 Stop to shop

SpEcial

m~ni precum Gheorghe Hagi, Lo -re dana Groza, Maria Popista[u,Victor Pi]urc`, Ilie N`stase, Ma -rius Tuc`, Alexandru Darie [i mul]ial]ii. „Cei pe care i-am enumeratsunt cei cu care am intrat \n con-tact. Cine [tie cine a mai m~ncatdin m~ncarea mea [i eu nu amfost anun]at...”, completeaz`Florin.

MasterChef: rol saurealitate?

Sorin Bontea sus]ine c` \nbuc`t`rie nu este ca acas`.„Sunt un tip preten]ios, a[a cumm` vede]i [i la MasterChef. Ima -ginea juratului de la Pro Tv esteaceea a Chefului din buc`t`riaprofesionist`. Cu alte cuvinte, nujoc un rol, a[a sunt eu ca buc`tar\n realitate. |ns`, \n via]a de zi cuzi, cu familia [i cu prietenii suntun tip foarte vesel [i glume].”.

Nici pentru C`t`lin Sc`rl` tes -cu ce se vede la TV nu e un rol.„Cum sunt pe ecrane a[a sunt [ila mine la munc`: exigent! |n ge -neral, nu sunt coleric, dar dac`m` sco]i din s`rite [i \mi spuiprostii reac]ionez ur~t; dac` nu \]irecuno[ti gre[elile [i vrei s` m`p` c`le[ti, reac]ionez ur~t. Deaceea am reac]iile pe care levede]i la TV. Sunt oameni care mi-au zis c` sunt [i „golan” [i super-pro fesionist \n acela[i timp.Lu crez de foarte mult timp \n bran -[` [i [tiu cum trebuie s` arate om~ncare bun`, un preparat poates` nu fie pe gustul meu, dartehnic s` fie bine f`cut. C~nd \ns`nici din punct de vedere tehnicm~ncarea nu e f`cut` bine,atunci nu mai avem ce discuta.”.

Florin Dumitrescu este ferm:„C~nd vine vorba de m~ncaresunt exigent [i perfec]ionist. Nueste un rol pe care \l joc; pur [isimplu, a[a sunt eu! Nu admitgre[eli \n buc`t`rie. C~nd nu sunt\n buc`t`rie, sunt jovial [ivorb`re].”.

Cei trei chefi, de[i extrem deexigen]i, admit c` au existat pre -parate ale concuren]ilor care i-auimpresionat.

Lui Sorin i-au placut maimulte: preparatele lui Sissoko,ale lui Mimi, ale lui Bogdan. „Ceconteaz` \ns` \n buc`t`rie estes` fii consecvent, nu s` g`te[tiazi bine [i m~ine prost. |n astast` talentul [i arta. Prin expe-rien]` te perfec]ionezi, poate c` \nbuc`t`ria de acas` e mai greu s`\nve]i singur, [i tocmai aceast`[ans` \]i este oferit` de un con-curs ca MasterChef.”, spune el.

C`t`lin nu poate s` uite mu[ -chiul de vit` al lui St`nescu, celedou` preparate ale Izaurei c~nd adevenit c`pitan de echip`, supaSeven seas de la preselec]ii a„submarinului atomic”, m~n ca reacorean` a Magdei din preselec]ii.

Pe Florin l-a impresionat supa

crem` de cartofi cu praz a luiSidia Sissoko, supa de ceap` cuciuperci a lui Petru Buiuca [i tonulLilianei Popa. „To]i au avut, peparcursul emisiunii, c~te un pre -parat prin care au str`lucit.”, com-pleteaza Cheful.

Cum s` devii ChefCei trei au opinii diferite asu -

pra calit`]ilor pe care cineva trebu -ie s` le aib` pentru a deveni Chef.

Sorin Bontea crede c` trebuies` dep`[e[ti nivelul m~nc`rii g` -ti te acas`. „Bine, s` nu-[i imagi -ne ze oamenii c` acas` noi,Chefii, st`m tot timpul \n buc`t` -rie [i facem farfurii preten]ioase.Numai c~nd vine vorba de me se -rie, discu]ia se schimb`.”, explicèl. Mai mult, „trebuie s` [tii s` fiilider. Un Chef trebuie s` [tie s` \iorganizeze pe ceilal]i, s` delege,s` vorbeasc` cu oamenii, s` [tiece s` le cear`, [i toate astea pel~ng` talentul de buc`tar.”.

C`t`lin puncteaz` scurt [ir`spicat: „Ca s` fii Chef trebuies` ai „cojones”. Nu po]i s` ]ii \nfr~u o echip` de peste 30 de oa-meni dac` nu ai abilit`]i de lider,dac` nu [tii s` te impui. A fi Chef

SpEcial

este mult mai mult dec~t a [ti s`g`te[ti.”. De asemenea, mai suntc~teva ingrediente necesare: mul -t` [coal`, mult` practic`, mult`via]` petrecut` \n buc`t`rie. „Nupo]i s` devii Chef dac` nu facitoate astea. {i c~nd zic Chef, m`refer la cineva care lucreaz` la unhotel de 4, 5 stele.”.

Florin este un pic mai indul-gent [i spune c` „oricine poatedeveni Chef, o gospodin` cu at~tmai mult, pentru c` are culturagustului. Femeile, de regul`, nualeg aceast` meserie din cauzaorelor multe de munc` [i a pre-siunii constante.”. Dar, ca cinevas` devin` Chef, Florin crede c`„|n primul r~nd, s` \[i doreasc`foarte mult s` devin` Chef, apoiare nevoie de creativitate, teh ni -c`, pasiune [i experien]` \n bu -c`t`rie profesionist`.”.

platoul MasterChefvs buc`t`ria profe-sionist`

Am \ncercat s` aflam cât demult seam`n` ce vedem la Mas-terChef cu ce se întâmpl` înbuc`t`ria în care lucreaz` Chefii.

C`t`lin este de p`rere c`seam`n` \ntr-o oarecare m`sur`.„Vede]i de fapt \nceputul unui omcare vrea s` munceasc` \ntr-obuc`t`rie. Eu recunosc c` la mine\n restaurant sunt un tip agasant,ca s` te fac s` faci un lucru insistp~n` c~nd faci cum trebuie. In-sistent [i stresant.”. Lui Florin ise pare c` seam`n` foarte mult.“|n buc`t`rie e[ti contra crono me -tru, doar c` timpii sunt mai micidec~t la MasterChef. Toat` lumeaalearg`, to]i g`tesc c~te ceva,

fiecare \n felul lui [i, la sf~r[it, tre-buie s` treac` prin filtrul Chef-uluide restaurant, care de cide ceajunge la mas` [i ce nu!”. {i pen-tru Sorin seam`n`. „Chiar dac` egreu s` egalezi performan]eleunui buc`tar profesio nsit, noiasta vrem s`-i \nv`]`m pe cei careajung \n buc`t`ria MasterChef.Asta e via]a \ntr-o buc`t`rie,munca aici presupune stres, pre-siune, responsabilitate.”.

|n ceea ce prive[te exigen]eleChefilor pe platourile de filmare,C`t`lin declar` c` este „Alb` caZ`pada sau F`t-Frumos \n com-para]ie cu ce pot fi \n buc`t`rie.Aici suntem 3 care gust`m, iar lamine \n restaurant g`tesc eu pen-tru mii de oameni. Dac` unul din-tre cei pentru care g`tesc areprobleme, \mi pierd locul demunc`.”. Florin spune c` este untip extrem de exigent \n buc`t`rie[i nu tolereaz` gafele, mai alespe cele repetate. “Dar apreciezc~nd cineva face ceva ce \miplace! |n buc`t`rie, via]a estepu]in mai dur`. Faptul c` e[ti tot

timpul contra cronometru poatedeveni foarte stresant, iar pre-siunea care apas` pe umeriibuc`tariilor provoac` sc~ntei!Totu[i, sunt prieten cu echipamea [i nu permit nim`nui s` leatrag` aten]ia, indiferent de cefac ei. |mi asum eu responsabili-tatea pentru gre[elile lor!”. C~tdespre Sorin, preten]iile \i sunt lafel de mari. „A[ sublinia o mic`diferen]` \n ceea ce \nseamn` e -xigent: dac` ne referim la stilul delucru, da, sunt la fel de exigent \nambele locuri, dac` ne referim laoameni, pot s` v` spun c` lamine \n buc`t`rie am o echip`deja format`, rodat`, care [tie ceare de f`cut [i c`reia nu trebuies` \i atrag aten]ia tot timpul.”.

Cine se va ridica la nivelulpreten ]iilor celor trei Chefi? Darmai ales, cine va fi marele c~[ ti -g`tor al emisiunii? Asta r`m~nes` afl`m pe 5 [i 6 iunie, c~ndProTv va difuza marea final` a„MasterChef”.

Text: Roxana Bichi[Foto: Paul Diaconu

Stop to shop 23

FaShion architEcturE

Textilele fac parte din istoriaumanit`]ii. Ele definesc civiliza]ii,fiind \nsu[i fundamentul concep-tului de haine. Textilele dateaz`de mii de ani, prima atestare fiindf`cut` asupra unor materiale dinEpoca de Piatr`, acum 100.000de ani. C~t prive[te atest`rile le -ga te de bumbac, m`tase [i p~nzade in, acestea ne duc c`tre anul5.000 \nainte de Hristos, pe t`r~ -murile Indiei, Egiptului [i Chinei.Comer]ul cu textile [i-a \nce put existen]a odat` cu “DrumulM`t`sii”, o rut` croit` prin Asia,ce lega ]`rile mediteraneene deExtremul Orient. Acest drum a fost

creat \n timpul Dinastiei Han \nChina, \n jurul anului 114 |.H.,fiind simbolul schimbului debunuri, culturi [i filosofii, ajut~nddeopotriv` la dezvoltarea marilorciviliza]ii ale lumii.

Textilele pot proveni din maimulte surse. Animalele/insectele,plantele [i mineralele sunt sur se -le clasice. Derivatele sinteticeapar]in jum`t`]ii secolului XX. Dedeparte, materialele ce provin dela animale sunt cel mai des\nt~lnite \n istoria societ`]ii [i suntrealizate din blan` [i p`r. Dintrecele mai celebre derivate, cusurs` animalele/insectele, avem:

|n China perioadeiantice, cea mai

veche dovad` aproduc]iei dem`tase a fost descoperit` la

situl arheologic dela xia, Shanxi, (...) undeva \n

perioada 5.000 -3.000 |.H.

Istoria(I)TExTILELoR

24 Stop to shop

m`tasea, l~na [i pashmina (underivat al ca[mirului). Din planteavem bumbacul, inul, iar surseleminerale au generat fibrele desticl`, cele metalice [i asbestul.|n prezent, au ap`rut poliesterul,spandexul, nailonul [i acrilul,folosite la scar` larg` pentru ma-terialele sintetice.

scurt` incursiune istoric`

Conform studiilor efectuate,cea mai veche folosire a textilelor]esute \n Orientul Apropiat estesub forma p~nzei folosit` la \nf` -[urarea mor]ilor [i este atestat`din perioada Neoliticului. Des co -perirea a fost f`cut` la un sitarheologic din Anatolia. Anul,ob]inut \n urma procesului dedatare a p~nezi, este 6.000 |.H.

Cultivarea inului este atestat`din anul 8.000 |.H., iar cre[tereaoilor l~noase are loc ceva mait~rziu, \n jurul anului 3.000 |.H. \nTurcia, unde s-a descoperit [iceea ce se consider` a fi cea maiveche pies` vestimentar`, res -pec tiv o bucat` de p~nz` ]esut` -datat` cu anul 7.000 |.H.

Locuitorii Indiei Antice au fo lo -sit bumbacul pentru a face haine

la \nceputul mileniului 5 |.H. Con-form “Columbia Encyclopedia”:“Su te de ani \nainte de Era Cre[ -tin`, textilele din bumbac erau ]e -su te \n India cu o \nde m~ nareex traordinar` iar folosirea lor se\n tindea p~n` \n ]`rile medite ra -neene.

|n primul secol, comerci an ]iiarabi au adus muselina de ca li-tate [i stamba \n Italia [i Spa nia.Maurii au introdus \n Spania cul ti-varea bumbacului \n secolul IX.”.

|n ceea ce prive[te EgiptulAntic, dovezi clare ale existen]eip~nzei de in exist` din Neolitic,anul 5.500 |.H. Cultivarea [i pre-lucrarea inului sunt atestate \nc`de la \nceputul lui 6.000 |.H. Altefibre precum papura, trestia,palmierul [i papirusul se foloseaufie individual, fie cu p~nza de incu scopul de a se realiza funiasau alte textile. Dovezi referitoarela produc]ia de l~n` sunt foartepu]ine \n Egiptul Antic.

|n China perioadei antice, ceamai veche dovad` a produc]iei dem`tase a fost descoperit` la sitularheologic de la Xia, Shanxi, undese spune c` era locat` civiliza]iaYangshao, undeva \n perioada5.000 - 3.000 |.H. Buc`]i dem`tase au fost descoperite [i lasite-ul civiliza]iei Liangzhu \n Qian-shanyang din Huzhou, Zhejiang,dat~nd undeva \n anul 2.700 |.H.Alte fragmente au fost desco pe -rite \n morm~ntul regal din perioa -da Dinastiei Shang (cca. 1.600|.H. – cca. 1.046 |.H.).

|n Japonia Antic`, cea maiveche dovad` a unei textile esteasociat` perioadei Yayoi undeva\ntre anii 300 |.H. – 250 |.H.

Nici grecii nu erau mai prejos,ei folosind \nc` din Antichitatel~na [i p~nza de in. |n RomaAntic`, toga era realizat` din l~n`,de altfel materialul preferat al ro-manilor. Se mai foloseau inul,c~nepa, dar [i m`tasea foartescump`, importat`, [i bumbacul.

|n timpul Evului Mediu, hai ne -le realizate din textile simple eraufolosite de majoritatea oamenilor,\n timp ce materialele precumm`tasea [i inul erau destinatedoar boga]ilor [i fe]elor regale.

|n perioada medieval`, bizan-tinii realizau [i exportau materialecu multe modele, ]esute [i bro-date. Acestea se foloseau pentruhainele celor din clasele supe-rioare. Ei \ns` produceau [i textilecolorate cu vopsea rezistent`,pentru clasele de jos.

|ntre anii 400 [i 1.100, odat`cu evolu]ia modei, textilelecunosc schimb`ri. Pentru elite,m`tasea devenea [i mai calita-tiv`, import~ndu-se de la bizantini[i, mai apoi, de la popoarelemusulmane. Pe l~ng` aceasta,mai aduceau bumbacul.

Secolul XIII \n Europa a \nsem-nat progresul \n prelucrarea l~nei,

Stop to shop 25



care era de departe cea mai im-portant` \n realizarea de materi-ale pentru haine. Cre[te [iutilizarea p~nzei de in, mai alespentru ]inutele care intrau \n con-tact direct cu pielea. Spre deose-bire de l~n`, inul putea fi sp`lat[i uscat la soare. Bumbacul, im-portat din Egipt sau din alte p`r]i[i adus \n Europa, era de aseme-nea folosit \n realizarea ]inutelor.

Odat` cu R`zboiul Crucia]ilorsunt aduse \n Europa de Vest im-portante cuno[tinte despre tex-tilele fine, printre care m`taseau[oar`. |n partea de nord ab`tr~nului continent, m`tasea seimporta, fiind un material de lux.Cei foarte boga]i \[i permiteau s`cumpere brocarturi din Italia [ichiar din zone mai \ndep`rtate. |naceast` perioad`, italienii \mpru-mut` imprimeuri din cultura Im-periului Otoman, precum cercurile[i modelele cu animale, folositecu prec`dere \n Bursa. |ncep a seinspira [i din imprimeurile pem`tase specifice materialelorprovenite din China perioadei Di-nastiei Yuan via Drumul M`t`sii.

|n era renascentist` l~nar`m~ne cel mai popular materialpentru toate categoriile de popu -la]ie, urmat` de p~nza de in [i dec~nep`. Textilele ob]inute acumdin l~n` cunosc o evolu]ie \n pro-cesul de prelucrare [i cap`t` cu-lori mai vii precum ro[u aprins,verde, auriu [i albastru.

{i m`tasea \ncepe a fi prelu-crat` din secolul XV. Se realizeaz`materiale combinate precum ca -tifea [i m`tase, poleite cu argint –mai ales \n Italia. Modelele floraledevin un imprimeu folosit des pe

materialele din Europa, fabrican]iiav~nd ca surs` de inspira]ie tex-tilele din China secolelor trecute.Aceste modele devin predomi-nante [i \n Imperiul Otoman, ma-teriale cu imprimeuri florale fiindproduse \n ora[e precum Istanbul[i Bursa. Ele \ns` s-au r`sp~nditcu repeziciune [i la produc`toriide m`tase din Floren]a, Genova,Vene]ia, Valecia [i Sevillia.

Odat` cu trecerea anilor [i cuevolu]ia modei, era firesc ca [itextilele s` cunoasc` \mbun` t` -]iri. Astfel, pe m`sur` ce mode -lele hainelor devin mai elaborate,iar tehnicile de realizare se dez-volt`, textilele folosite cunosc oevolu]ie at~t la nivel de produc]ie,c~t [i de imprimare. Se m`re[tenum`rul fabricilor, iar datorit` rev-olu]iei industriale, ce a presupusmecanizarea produc]iei, textileleajung s` fie realizate nu doar dinfibre naturale, ci [i din cele sin-tetice. Comer]ul cu textile cap`t`propor]ii, iar odat` cu dezvoltarearutelor maritime [i feroviare dez-voltarea pie]elor nu mai cunoa[tegrani]e.

Roxana Bichi[

26 Stop to shop

inuleste considerat cea mai ve -che textil` realizat` din fibre na -turale;p~nze de in fine au fost folo -site la \nmorm~nt`rile faraoniloregipteni.

bumbacul inventarea de c`tre Eli Whit-ney \n 1793 a ma[in`riei de se -pa rare a fibrelor de bumbac are volu]ionat procesarea aces-tuia; dezvoltarea r`zboiului de]esut \n 1884 a adus \mbun` -t`]iri semnificative [i varietate\n procesul de fabricare a bum-bacului.

l@naa fost folosit` de popula]iacare a trìt \n ultima perioad` aEpocii de Piatr`; exist` 40 de tipuri diferite deoi care produc l~na pentru prelu -care, ob]in~ndu-se aproximativ200 de tipuri diferite de l~n`.

m`tasease crede c` a fost descope -rit` de o prin]es` din China; este realizat` din dou` fila-mente continue cimentate \m -pre un`, provenite din coconiivier milor de m`tase;cultivarea ei a \nceput \n jurulanului 1725 |.H., fiind un processus]inut de so]ia |mp`ratuluiChinei; secretele cultiv`rii [i fabric`riiau fost atent prezervate de c`trechi nezi timp de peste 3.000 deani; • exist` o legend` conform c`re -ia dou` maimu]e ar fi furat dintr-un copac semin]e [i ou` aleviermilor de m`tase, duc~n du-lepeste grani]ele Chinei; • India a dob~ndit capacitateade a cultiva m`tasea atunci c~ndo prin]es` din China s-a c`s`toritcu un prin] indian.

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt

Adina Buzatu:

“Fii inventiv! Poart`c`ma[a imprimat`peste un tricou cumesaj, cu condi]ias` aib` o culoarecomun`!”

Colec]ia Joe Blackfor Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro


28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Nu uita de p`l`rie! |nafar` de utilitatea ei evi-

dent` de a te protejade soare, \]i va da un

aer cool!”

Colec]ia Joe Black forAdina Buzatu

www.adinabuzatu.ro

Stop to shop 29


Adina Buzatu:

“Cump`r`-]i o jachetìmpermeabil`! |[i va

dovedi utilitatea ori decâte ori vremea este

schimb`toare.”


www.adinabuzatu.ro


30 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Se poart` neglijen]astudiat`! Alege unsacou nec`ptu[it, suflec`-]i pantalonii,adaug` o e[arf` colorat` [i vei avea unlook boem!”

Colec]ia Joe Black forAdina Buzatuwww.adinabuzatu.ro


Stop to shop 31

Adina Buzatu:

“o e[arf` \nnodat` lagât transform` un outfit

obi[nuit \ntr-unul plinde personalitate!”


www.adinabuzatu.ro

32 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

Cercei apple

melI melo14,99 RoN

e[arfa summer

melI melo34,99 RoN

Br`]ar` colors

melI melo34,99 RoN

Benti]`

strawberries

melI melo9,99 RoN

Portofel stripes

melI melo49,99 RoN

Geant` textile dots

melI melo99,99 RoN

Bro[` floare

melI melo19,99 RoN

Colier apple

melI melo29,99 RoN

Agrafe cherry

melI melo9,99 RoN

Ceas orange

melI melo59,99 RoN

Inel stripes

melI melo19,99 RoN

34 Stop to shop

tipS

universulmachiajului

by Belinda Liu

Stop to shop 35

tipS

dac` vrei ca o colec]ie dehaine s` ias` bine, tre-buie s` te ocupi, \n cali-

tate de creator, [i de conceptulde machiaj, p`r, accesorii dar [imuzic` ori alte lucruri aferenteunei prezent`ri de mod`. Pasi-unea mea pentru machiaj a venitdin necesitatea de a-mi crea pro-priile concepte de machiaj pentrucolec]iile, pre zent`rile [i [edin]elefoto marca Belinda Liu, pe de-oparte, [i din necesitatea de aar`ta mereu potrivit situa]iei, pede alt` parte.

Mai mult, am \nv`]at c` oricefemeie, oric~t de frumoas` [i per-fect` este de la natur`, trebuies` cunoasc` regulile unui ma -chiaj corect, deoarece nu odat`\n via]` va fi nevoit` s` \l apliceea \ns`[i. A[adar, pentru situa -]iile c~nd nu apela]i la ajutorulunui make-up artist \ncepem unserial dedicat make-up-ului [idiferitelor tehnici de machiaj, \ncare voi \ncerca s` v` dezv`luitoate secretele acestui domeniu.

pensulele pentrumachiaj, p`r naturalversus p`r sintetic

Cheia oric`rui machiaj o re -prezint` pensulele. F`r` pensulacorect` nu putem aplica cores -punz`tor fardul pe suprafa ]a tenu-lui, deci risc`m fie s` ar`t`mcaraghios, fie ca fardul s` nureziste pe c~t ne dorim. |nainte dealegerea formelor, este importants` cuno[ti ce fel de p`r ar trebuisa aib` pensulele. Mituri peaceast` tem` exist` deja, \ns` obun` informare face mai multdec~t toate miturile la un loc.

Pensulele din p`r naturalsunt mai bune dec~t cele din p`rsintetic… Gre[it! Totul ]ine defardul pe care vrei s`-l aplici.

Alegem p`r natural pentrufardurile cu textura uscat`. Deexemplu, fardurile de ochi [i celepentru pome]i sau pudra. P`rulnatural este mai fin [i mai moa -le, face \ntinderea fardurilor maiu[oar` [i, de asemenea, prote-jeaz` suprafa]a pielii, mai ales \nzona ochilor, unde aceasta estemai sub]ire [i delicat`.

Pensulele din p`r sintetic sefolosesc \n cazul fardurilor fluide,uleioase deoarece nu absorblichidul, spre deosebire de celenaturale. Se folosesc pentru fon-durile de ten, rujurile sau far-durile grase.

Belinda LiuFashion Designer

aten]ie!

Unmachiajcorectrezist`

toat` ziua,f`r`

a mai finevoie de

retu[uri.

cum [ngrijimpensulele?

O pensul` calitativ` te poate]ine toat` via]a, dac` prime[te\ngrijirea corespunz`toare. |n pri -mul rând, este necesar ca dup`fie care folosire s-o cur` ]`m cusolu]ie special` pentru pensu -lele de machiaj.

|n al doilea rând, este impor-tant ca m`car odat` pe lun` sàcorzi un pic mai mult timp \ngri-jirii pensulelor, urmând ace[tipa[i:

se preg`tesc prosoape de hâr- tie, ulei de m`sline [i [am pon

pentru copii sau s`pun natural;

se toarn` o cantitate mic` deulei pe prosop [i se freac`

pensula cu mi[c`ri rotative;

se cl`te[te cu ap` c`ldu]`,apoi, cu acelea[i mi[c`ri ro-

tative, se spal` pensula cu [am-ponul de copii sau s`punulnatural p~n` când nu mai existùleiul pe aceasta;

se las` s` se usuce natural,pe un prosop.

Bijuter ii le handemade sunt \n trend deceva vreme. De ce \mi plac? Pentru csunt unice, pentru c [tiu ct iubire [ipasiune stau \n spa tele fieca rei pietre[i \mpletitur i [.a.m.d.

36 Stop to shop

nEwS

de cur~nd, am descope ritcolec]ia „Fi]e de Feti ]e”semnat` „Cu drag,

Cami [i Alina”. Creative, inedite[i unice \n fiecare design, bijuteri-ile care ies din m~inile lor pot con-cura cu multe dintre cele cusemn`tur` de brand. Personal,nu cred c` brand-ul face diferen]anici la calitate, nici la model.

Despre Cami [i Alina se potspune multe, dar cel mai impor-tant este c` au \nceput s` creezebijuterii juc~ndu-se. Am~ndou` aumeserii complet diferite [i carenici nu te pot duce cu g~ndul càscund un asemenea talent.

|ntr-o noapte de februarie

Ideea le-a venit pentru c` suntpasionate de fashion. „Dintotdea -una ne-au pl`cut hainele [i acce-soriile ie[ite din tiparele co mu ne,care au ceva de spus, elementele

artahandemade

crea\iilor

Stop to shop 37

nEwS

statement, care scot \n eviden]`pe oricine. Astfel c` ideea de a\ncepe acest business a venitoarecum firesc. {i a \nce put ca \npove[ti, \ntr-o noapte de febru-arie, c~nd afar` ningea cu putere,iar m~inile noastre lucrau fre-netic, pe covorul din living, prime -le produse care aveau s` seche me Fi]e de Feti]e.”, poves te[ -te amuzat` Cami.

Pentru cele dou` a aveaaceast` pasiune \nseamn` s` fiimereu dornic s` faci lucruri cepoart` \n ele o parte din sufletul [i\ndem~narea ta, s` fii mereu pre-ocupat a crea alte [i alte modelecare s` le bucure deopotriv` pecele care le poart`, dar \n acela[itimp s`-]i aduc` satisfac]ia lucru-lui bine f`cut.

|ntâmpl`tor pe strad` ...

„Ne bucur`m de fiecare dat`c~nd observ`m \nt~mpl`tor pestrad` feti]e, domni[oare saudoamne care ne poart` produsele[i trebuie s` spunem c` nu exist`bucurie mai mare precum aceeaa descoperi produsele noastrepurtate de oameni despre care nuaveam habar.”, puncteaz` Alina.

Cami simte nevoia s` adau -ge: „Suntem foarte fericite atuncic~nd prietene sau cuno[tin]e neroag` s` le realiz`m produse uni-cat pentru momente speciale dinvia]a lor. Astfel, sim]im c` suntem[i noi al`turi de ele \n aceste clipe[i particip`m \n felul nostru la bu-curia lor. Avem prietene care ne-au purtat tricourile speciale petoat` perioada sarcinii, altele care

au ales pentru ziua nun]ii s`poarte voalete create de noi [i al-tele care [i-au dorit mesaje de fe-licitare, mesaje cu t~lc imprimatepe tricouri sau rochi]e. Ne bucu -r`m de fiecare dat` c~nd pro-dusele noastre aduc un z~mbetpe buzele celor care le poart` saule privesc [i ne dorim s` fim \ncontinuare tot mai bune [i inspi-rate pentru feti]ele cu fi]e.”.

Le bucur` enorm [i faptul càu fost sus]inute de to]i ceiapropia]i \nc` din momentul c~ndau ar`tat prima oper` de art`. Iar\ncurajarea nu a fost doar la nivelde cuvinte, ci [i de achizi]ie [ipurat.

Frâu liber imagina]iei

Atunci c~nd se apuc` detreab`, Cami [i Alina \[i las` ima -gina]ia s` zboare. Ele recunoscc` au [i surse de inspira]ie. „Sun-tem mereu la curent cu tendin]ele\n mod`, dar alegem \ntotdeaunadoar ce ni se potrive[te. Miz`m [ipe spiritul creativ, pe spontanei-tate, \ns` avem [i foarte mul]i de-signeri consacra]i, al c`ror talentreprezint` o permanent` surs` deinspira]ie”, explic` Alina.

Tul, dantel`, pietre,lan]uri, etc.

Bijuteriile, \n func]ie de pro-dus, sunt realizate din tul, catifea,dantel`, pietre semipre]ioase, pa -ie te, lan]uri, band` elastic`, [tra-suri, tricouri de bumbac, vopseapentru textile rezistent` la sp`lat[i lista poate continua. Timpul

Bijuteriile, \nfunc]ie de pro-dus, sunt rea li za -te din tul, catifea,dantel`, pietresemipre]ioase,paiete, lan]uri,band` elastic`,[trasuri, tricouride bumbac,vopsea pentrutextile rezistent`la sp`lat [i listapoate continua.

38 Stop to shop

nEwS

alocat realiz`rii difer`. Cami nespune c` la un colier mi g`los selucreaz` \n mod normal \n jur de 2s`pt`m~ni, dar „au existat [i al-tele la care am lucrat chiar [i 4s`pt`m~ni.”.

Din m~inile fetelor ies coliere,br`]`ri, gulere. |ns` „Fi]e de Fe ti -]e” nu se axeaz` exclusiv pe cre -a ]ia de bijuterii, ci [i pe articole de\mbr`c`minte, cum ar fi trico u rilepersonalizate, rochiile, fus te le, dar[i accesorii precum gen tu]e, bro -[e, benti]e. Produ se le lor se adre -seaz` femeilor care doresc sìa s` din anonimat, s` poarte lu-cru ri personalizate, care s` le pu -n` \n valoare [i care s` le ofere,a[a cum spune [i deviza lor, o bu-curie pentru fiecare zi. „Ne dorimca cele care poart` produselesemnate de noi s` se simt` spe-ciale, unice, cu at~t mai mult cuc~t fiecare produs este lucrat ma -nual [i rezultatul este \n tot deaunaunic.”, spun Cami [i Alina.

|ntrebate dac` au ceva istoriiamuzante legate de momentele\n care lucreaz` la produsele „Fi]ede Feti]e”, cele dou` spun c`sunt multe la num`r. Dar, \[i am-intesc r~z~nd: „Ar trebui men]io n-at` o comand` de c~teva sute detricouri pentru o campanie Pro FMla care am lucrat c~teva nop]i lar~nd, f`r` s` punem gean` pestegean`. Apoi avem o s`pt`m~nìnterminabil` \n care ne-am lipit lapropriu degetele pentru a finisa ocolec]ie de coliere statement sauun t~rg de profil ceva mai aparte,organizat \ntr-un club under-ground, la care am ascultat \ncon-tinuu muzic` fran]uzeasc` [i amv~ndut \ntr-o zi ... un singur pro-dus. V` da]i seama c~t de speciala fost clientul respectiv! ”.

Fetele au avut bucuria s` aib`[i cliente VIP, printre care Jojo,Roxana Ciuhulescu, Nicoleta Lu -ciu, Raluca Arvat, Amalia Enache,Monica Dasc`lu, Dana Rogoz.|ns`, au lucrat [i pentru diferitecampanii demarate de CinemaPro, Pro FM sau alte evenimente.„Vedet` este \ns` [i fiecare fe-meie care a comandat de la noi [ic`reia i-am acordat aceea[i im-portan]` precum numelor de maisus.”, puncteaz` Cami.

Toate femeile care iubesc bi-juteriile handmade (dar [i domniicare vor s` ofere un cadou inedit)pot vizita blogul fitedefetite.word-press.com, pentru a vedea \ntrea -ga colec]ie [i toate produsele.Sau, le pute]i scrie lui Cami [iAlinei la [email protected],\n cazul \n care ave]i o bijuterie lacare visa]i.

Roxana Bichi[

woman in StylE

40 Stop to shop

Mihaela Drafta:“Vara asta se poart`

sex appeal-ul lamaxim. o rochie va-

poroas`, cu un decol-teu amplu [i o

deschidere generoas`\n zona coapselor,

mulat` pe talie [i purtat` neap`rat cupantofi cu toc, este

alegerea ideal` pentruo serat` monden`. |ntrei cuvinte: [ic, sexi,

curajos.”

Showroom Mihaela Drafta -

Str. Petofi {andor 35www.mihaeladrafta.roFo

to: s

ergi

oost

udio

.com

woman in StylE

Stop to shop 41

Mihaela Drafta:“F`-]i apari]ia \n clubsau la un eveniment

monden \ntr-o salopet`de satin, \ntr-o culoarepastelat`. Materialul se

va mula perfect pecorp [i \]i va scoate in-

citant \n eviden]`formele. o pereche de

pantofi cu toc,neap`rat \ntr-o culoaredeschis`, va completa

fericit ]inuta.”


(Str. Petofi {andor 35)www.mihaeladrafta.roFo

to: s

ergi

oost

udio

.com

woman in StylE

42 Stop to shop

Mihaela Drafta:“|n aceast` var`, mergila sigur cu o salopetàlb`, dintr-un materialfin, de var` [i cu de-

sene inspirate din cul-tura japonez`. Aceast`

crea]ie vestimentar`,pornit` de la bust, estegândit` pentru a fi pur-tat` f`r` sutien [i pen-

tru a scoate \n eviden]`cât mai bine bronzul de

sezon. Talia este evi-den]iat` printr-o cen-

tur`, iar pantofiirecomanda]i de mine

sunt nude [i cu un tocde m`rime medie.”


(Str. Petofi {andor 35)www.mihaeladrafta.ro

Foto

: ser

gioo

stud

io.c

om

woman in StylE

Stop to shop 43

Mihaela Drafta:“Dac` ai picioare per-fecte, scoate-le \n evi-den]` purtând osalopet` midi, \n culorideschise. Partea supe-rioar` a crea]iei cadelejer pe umeri [i esteconturat` cu ajutorulunui cordon din acela[imaterial cu salopeta.”

Showroom Mihaela Drafta -(Str. Petofi {andor 35)www.mihaeladrafta.ro Fo

to: s

ergi

oost

udio

.com

woman in StylE

44 Stop to shop

Mihaela Drafta:“Vrei s` faci ravagii?Noua mea colec]ie devar` \]i propune ]inutedeosebit de curajoase,inspirate din ]inutele descen` ale Madonnei.Aceast` mini-salopt`neagr`, accesorizat`cu o pereche depantofi cu toc, te vascoate clar dinmul]ime.”

Showroom Mihaela Drafta -(Str. Petofi {andor 35)www.mihaeladrafta.ro Fo

to: s

ergi

oost

udio

.com

46 Stop to shop

KidS FaShion

Adina Buzatu:

“|mprumut`-i fiului e[arfa ta! |i vacompleta interesant ]inuta!”

Colec]ia Joe Black for Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

KidS FaShion

Stop to shop 47

Adina Buzatu:

“Legat` la gât, e[arfa ta \i va da unaer [treng`resc!”


KidS FaShion

48 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Trench-ul este o investi]ie bun`.Po]i chiar s` \l cumperi mai mare –arat` bine cu mânecile suflecate [i \lpoate purta mai mult timp!”


Stop to shop 49

KidS FaShion

Adina Buzatu:

“|nva]`-]i copilul s` poarte sacou de mic! E o lec]ie care \i va folosi

o via]`!”


50 Stop to shop

KidS FaShion

Rochi]` pentru copii din m`tase natural` [istraturi de volane dinvoal cu aspect nefinisatla capete. Pre]:270 lei

Colec]ia: “Powder Blue”Designer: Diana Barbur

Stop to shop 51

KidS FaShion

Pardesiu roz cu petaleaplicate. Pre]: 220 lei


52 Stop to shop

KidS FaShion

Rochi]` neagr` din lân`cu floricele galbene. Pre]: 250 lei


Stop to shop 53

KidS FaShion

Rochi]` neagr` din catifea cu guler realizatmanual din 115 trandafiride m`tase. Pre]:500 lei


BEauty Shop

Hydra Végétal GEL REVIGoRANTPENTRU TEN

Hydra Végétal GEL-CREM~PENTRU HIDRATARE(50 ml)

Hydra Végétal CREM~HIDRATARE

INTENS~24 DE oRE

(50 ml)

Hydra Végétal LAPTE

DEMACHIANT

HIDRATANT(200 ml)

32 lei

25 lei

35 lei

29 lei

72 lei

59 lei

32 lei

25 lei

49 lei

39 lei

49 lei

39 lei

54 Stop to shop ofert` valabil` în magazinele Yves Rocher, în perioada 30 mai - 30 iunie 2012.

Hydra Végétal

CREM~CoNCENTRAT~(Flacon cu pomp` - 30 ml)

Hydra Végétal Lo}IUNE ToNIC~(200 ml)

Stop to shop 55

SpEcial

Pentru c` iunie d` startul ofi-cial sezonului de var`, iar tempe -ra tu rile ur c` ver ti ginos \nter mo me tre, g~ndul ne zboar`c`tre modalit`]ile diverse de a ner`cori. Dac` p~n` la concediu maiavem ceva timp de \ndurat, ne-ampropus s` g`sim variante de a ner`cori \n prag de canicul`.

Merg~nd prin frumoasa Capi-tal`, ne-am oprit nu departe deBulevardul Unirii, pe aleea numit`Cùza[i, la numarul 57, ne-aatras aten]ia arhitectura superb`[i veche, care te poart` cu g~ndulc`tre Bucure[tiul de alt`dat`.

Ne-am a[ezat cumin]i la o

REVoLU}IAberii

Descoperind

by BEREsTRoIkA

Jurnal de c~l~tOrie bucure}tean~

Hydra Végétal GEL REVIGoRANTPENTRU TEN

56 Stop to shop

mas` [i am aflat c` locul \n carene afl`m este parte a Patrimoniu-lui Arhitectural [i Cultural Rom~n.{i dac` tot ne aflam \ntr-o ber`rie,la Berestroika, ne-am g~ndit s`gust`m o bere.

{oc! At~t “pour les connais-seurs”, c~t [i pentru bùtorii oca -zionali: cea mai bun` bere dinc~te am gustat. Extrem de cu -rio[i, \ntreb`m pe cineva de-al ca -sei. Afl`m c` la Berestroika esteun fel de univers al berii bra sate\n cas` dup` o re]et` ancestral`.“Ber`ria noastr` este dotat` cuechipamente produse de Brau -haus, companie cu experien]` \nmicrober`rii – proiectare, instala]iicu aspect deosebit, ingrediente [itraining de personal.”, ne explic`personajul. S` ne fie cu iertare c`nu i-am re]inut numele, dar erammult prea fascina]i de gust. Su bli -niem de gust! Aburii lui Bachus nuerau prezen]i! Totu[i… vrem maimulte detalii! A[a a \nceputpovestea pe care ne-am hot`r~ts` o \mp`rt`[im cu voi.

povestea unui procestehnologic de fabricare a berii by ber`ria berestroika

“Mal]ul de orz, dup` ce a fostf`r~mi]at [i adus la stadiul defìn` pu]in prelucrat`, este ames -tecat cu ap`. Acest amestec esteintrodus \ntr-un cazan [i ameste-cat p~n` ce devine un amestecomogen care las` loc mustului debere. Terciul este adus la fierbere[i apoi pompat \ntr-o z`c`toare \ncare se g`se[te o past` bogat`\n enzi me. Aceast` faz`, numitàmi laz`, are loc la temperaturade 63 grade Celsius, dureazàpro ximativ 30 de minute [i trans-form` ami donul \n dextrine [i mal-toz`: pri mele \i dau berii gustultipic, "plin", cea de-a dou` o fer-menteaz`. Odat` filtrat, mustuleste adus la fierbere pentru \ncò or` [i jum`tate sau dou`: pro-teinele se coaguleaz` [i se depunsub form` de precipitat, enzimelesunt dezactivate, iar lichidul sesterilizeaz` [i se concentreaz`. |n

cazan are loc ultima faz` a pre-lucr`rii mustului: acum intr` \n jocelementul amar, hameiul, care,pe l~ng` faptul c`-i d` arom`,face berea clar`, fr~neaz` proli -ferarea bacteriilor [i \mbun`t` -]e[te stabilitatea spumei. Dup` oscurt` decantare, \n vedereaelimi n`rii substan]elor (proteine[i hamei) care altereaz` transpa -ren]a berii, mustul este l`sat larece, la o temperatur` care varia -z`, \n func]ie de felul de bere,\ntre 5 [i 20 grade Celsius.

Mustul este introdus \n cis-terna \n care au loc fermenta]iaprincipal` [i cea secundar` (saumatura]ia). Protagonistul absolutal celei dint~i este drojdia, ceeace explic` cel mai bine ac]iuneasa \n prezen]a oxigenului, care,totu[i, este insuflat \n cistern`.

|n aceast` faz` sunt determi-nate cele dou` categorii distinctede bere: produse prin fermenta]iela temperaturi joase [i prin fer-menta]ie la temperaturi \nalte. La\nceputul acestui proces, celulele

SpEcial

SpEcial

de drojdie produc enzimele nece-sare asimil`rii [i conversiei mus-tului: aceast` faz`, \n cursulc` reia multiplicarea celulelor im-pulsioneaz` fermentarea, poates` dureze c~teva ore. Dac` oxi-genarea este optim`, se ajunge lao concentra]ie de 40 – 50 de mi -li oane de celule de drojdie pemililitru. Atunci c~nd cantitatea demust "virgin" \ncepe s` scad`,drojdia \ncepe s` se sedimen te -ze: la sf~r[itul fermenta]iei, doarc~ teva milioane de celule pe mili -li tru r`m~n \n suspensie \n ceeace se poate considera, de-acum,a fi bere. Procesul de fabricare aberii la Berestroika este \n deplin`concordan]` cu Legea German` aPurit`]ii (Deutsches Reinheitsge-bot) ce dateaz` din 1516.

Ne bras`m berile dup` re]eteancestrale, f`r` a ignora nicide-cum cuno[tin]ele tehnologice ac-tu ale. Gustul [i aroma beriinoas tre, precum [i metodele debra sare aplicate sunt autentice.La noi, o bere Pils este o verita -bila bere Pils, cu materii prime de\nalt` calitate, cu metoda de bra -sa re prin decoct dublu [i nu prininfuzie [i timpi de stocaj ideali.”.UAU! At~t am reu[it s` excla -m`m!

A[adar, s` recapitul`m: cas`veche de un veac, renovat`, cere creaz` atmosfera vechilor ber` -rii interbelice bucure[tene; bere lacalitate excep]ional`; o \ntreag`tehnologie [i o re]et` de mareart`.

revolu]ia berii{i asta nu e tot. Pasul 2. De

unde numele de… “Berestroi ka”?

Am aflat imediat c` brand-ul s-an`scut, cum altfel?!, dec~t de la obere. Cuvântul este o varia]iunepe marginea celebrei „pere-stroika“ (n.r. înseamn` res tructu -rare în limba rus`) a ultimului

pre[edinte al URSS, Mihail Gor ba-ciov. De altfel, sloganul localuluieste „revolu]ia berii”. {i cam a[aeste: o adev`rat` revo lu]ie. De[isonoritatea brandului este ruse-asc`, crede]i-ne c` tot conceptulrestaurantului este de inspira]ieaustriac`.

Dar cum o bere bun` cere [i om~ncare pe m`sur`, am decis s`gust`m [i din preparatele casei.Un meniu variat din care, sincer,nu prea [tiam ce s` alegem.Toate produsele ne f`ceau cuochiul. Cert este c` am m~ncatbine, am bùt cea mai bun` bere[i ne-am bucurat de o loca]ie cu izboem [i boieresc.

Am decis c` vom reveni laBerestroika [i nu o vom face \nga[c` de trei, ci \n grup mult maimare. Cu at~t mai mult cu c~t ammai aflat un detaliu: aici se pot or-ganiza tot felul de petreceri.

P~n` data viitoare, au ra-port at pentru Stop To Shop (abeer) ... Vladimir Popa, Car-men Cristea [i Roxana Bichi[

Stop to shop 57

58 Stop to shop

iStoria BijutEriilor

Sunt pu]ine pietrepre]ioase ca re au opoveste a tt delung precum cea arubinu lui BlackPr ince, o pia trmare, semi-poli[a t,ro[u-apr ins, ca reastzi se afl mon-ta t \n Coroana Imperial a MariiBr itanii.

Atestat \n secolul XV

Istoricul acestei pietre poatefi determinat doar dac` seurm`re[te istoria Angliei. Dincolode a fi o piatr` pre]ioas`, BlackPrince s-a transformat \n mar-torul t`cut a sute de ani der`zboaie, pove[ti de iubire [i de-cizii politice, fiind de multe ori celmai bun prieten al unor fe]e re-gale. Dac` la \nceput a servitdrept element de schimb \nr`zboaie de cucerire, el a ajunss` fie semn de m~ndrie prinmontura din centrul Coroanei Im-periale.

De[i piatra a fost extras` celmai probabil din Kuh-i-Lal (cea maifaimoas` zon` minier` de ru bine

Rubin

ul

Black Prince

martOrul unei istOrii

Stop to shop 59


a Badakhshan – azi cu nos cut caTajikistan), prima apa ri ]ie docu-mentar` legat` de acest rubineste \n secolul XV, \n Spania.

|n acel moment Spania eracondus` de o serie de regi m` -run]i, unul dintre ei fiind Prin]ulMohammed al Granada. DonPedro cel Crud guverna o zon` \napropiere de Seville.

La el a apelat Mohammeddu p` ce a fost alungat de cum-na tul sù, Abu Said. |ntr-un final,ar mata lui Don Pedro l-a invinspe Said. Iar c~nd au ajuns la ne-gociri, Abu Said [i \nso]itorii luiau fost uci[i. Bijuteriile lor s-auconfiscat cu titlul de prad` der`zboi. Era anul 1366. Printreaceste bijuterii se afla [i o piatr`mare, ro[ie, sub form` de octa -e dru, de m`rimea unui ou. Eraceea ce azi cunoa[tem sub de -nu mirea de rubinul Black Prince.

Rubinul cu nume deprin]

Don Pedro era la r~ndul luiamenin]at de un temut adversar,nimeni altul dec~t propriul frate,Henry. Astfel c`, \n acela[i an,ajunge la Bordeaux unde dom-nea Edward de Woodstock, cu -noscut drept “Black Prince”. DonPedro a cerut ajutorul lui “BlackPrince”, promi]~ndu-i drept rec-ompens` comori nepre ]u ite.Beneficiind de armatele nouluisù aliat, Don Pedro \[i \nvingefratele. {i a[a cum pro misese \iofer` Prin]ului imensa piatr`ro[ie. Astfel ajunge rubinul \n1367 \n posesia lui “BlackPrice”.

Edward de Woodstock, alias“Black Prince”, l-a purtat cu ma -re m~ndrie la p`l`ria sa. R`pusde boal`, peste c~]iva ani, moa -re. Rubinul care \i poart` numeledispare \n neant. |n popor, dup`ce [i Don Pedro cade r`pus \nb`t`lie, \ncepe a umbla vorba c`cei care posed` piatra au partede un sf~r[it tragic [i \nainte devreme.

Piatra reapare \n m~inileregelui Angliei Henry V, la Agin-court, \n octombrie 1415. Galan-tul rege decide s` \l poartemon tat pe coiful sù. |n b`t`liacontra francezilor, Henry era s`-[i piard` at~t rubinul, c~t [icapul. |ns`, \n mod miraculos,nu numai c` a supravie]uit, darnici nu a pierdut rubinul.

Din acel moment, piatra atrecut de le un rege la altul,oprindu-se [i \n m~inile a doi

mari suverani: Henry VIII [i fiicalui, Elizabeth I.

Cel mai pre]ios prieten

Despre \ncoronarea lui HenryVIII, \ntr-o scriitur` a vremii senota: “El (n.r. regele) a purtat orob` de catifea ro[u-aprins,ornat` cu blan` de ermin`;haina lui era cusut` cu fir de aur,iar partea din fa]` placat` cuborderie din diamante, rubine,smaralde [i perle mari plus altepietre pre]ioase; avea un gulerm`re] numai din rubine, totulfiind \ncununat cu ]inuta impe -cabil` a regelui, tr`d~nd abilit`]inobiliare mult prea cunoscute deto]i.”

Tocmai \n acel “guler m`re]nu mai din rubine” se afla [iBlack Prince. Nu se [tie exact

Ast`zi, BlackPrince poate fi

admirat \n toat`splendoarea sa

la Turnul Lon-drei, al`turi de

restul bijuteriilorCo roanei Britani -ce. El este mon-

tat \n CoroanaRegal`, exact

deasupra faimo-sului Diamant

Cullinan II.


dac` era piesa din pandantulcen tral sau se afla montatprintre celelalte.

Fiica lui Henry, Elizabeth, eracu mult mai extravagant` la capi-tolul bijuterii. At~t a fost deatras` de rubin, \nc~t a decis s`nu \l monteze nici m`car \n co -roa n`, ci s` \l ]in` doar pentruea, precum cel mai pre]ios pri-eten.

O singur` dat` l-a ar`tat unuistrìn, respectiv unui emisarsco]ian, Sir James Melville, \n\mprejur`ri care nu fac scopulacestui material… Am~ndoi seaflau \n dormitorul reginei c~ndaceasta a decis s` i-l arate luiJames. Rubinul avea o mic`gaur` \n partea de sus, fiindprins pe un [nur, astfel \nc~tregina s` \l poat` purta \n jurulg~tului. Ast`zi acea gaur` esteastupat` cu mici alte rubine.

Cel care a montat rubinulBlack Prince \n coroan` a fostregele James I.

Dup` \ncoronarea lui CharlesI, dintr-o coinciden]` c~t se poa -te de fericit`, piatra nu a fostplasat` printre bijuteriile coroa -nei [i alte averi.

Dac` ar fi fost inclus` s-ar fipierdut, \ntruc~t \n momentul \ncare Cromwell a preluat puterea,execut~ndu-l pe Charles I, toatebog`]iile g`site fie au fost topite,fie v~ndute pentru a aduce baniregatului.

Conform unei liste de v~nz`ridin timpul lui Charles I, rubinulBlack Prince este notat ca obiectv~ndut. Destina]ia … necunos-cut`. Pre]ul? 4 lire!

Casa stuart [i puterearubinului

Cert este c` abia \n 1660este adus din nou \n aten]ia pu -blicului de c`tre o persoan` ne-cunoscut` care i-l vinde luiCharles II dup` restaurareaCasei Stuart. Acesta decide carubinul s` \[i recapete pozi]ia im-portant` printre bijuteriile An-

gliei. Pentru \ncoronare, rubinula fost montat \n coroan` al`turide un enorm smarald [i o mareperl`. Unul dintre scribi nota c`toat` ceremonia a fost impre-sionant` [i nu i se poate atribuio valoare ca [i costuri. |n timpuldomniei lui Charles II, piatratrece iar printr-un eveniment ne-fericit: era c~t pe ce s` fie furat`de celebrul colonel Blood.

Regalia era ]inut` \n Turn [iputea fi ar`tat` vizitatorilor, a[acum se \nt~mpl` [i \n zilelenoastre. Persoana responsabil`cu securitatea era un b`tr~n penume Edwards care avea obi-ceiul s` se \nchid` \mpreun` cuvizitatorii \n timp ce le ar`tatezaurul.

|ntr-o bun` zi, un domn [i odoamn`, ce p`rea a-i fi so]ie, auvenit pentru a vedea coroana.Acel domn era nimeni altul dec~tcolonelul Blood, un celebru t~l -har irlandez. Doamnei i s-a f`cutbrusc rù. Le[in~nd, a fost a[e -zat` pe un scaun pentru a i seoferi \ngrijiri \n camera dea[teptare.

Profit~nd de ocazie, Blood a\nceput s` devin` foarte prie te -nos cu gardianul [i a mers p~n`\ntr-acolo \nc~t s` \i propun` aaranja o c`s`torie \ntre nepotulsù [i fiica b`tr~nului.

Blood a venit chiar [i cunepotul (un complice, fire[te) [icu un alt prieten. Au cerut s`vad` tezaurul. B`tr~nul le-a datvoie \nùntru [i s-a \nchis al`turide ei, a[a cum f`cea de obicei.|ns`, odat` ce a f`cut asta, afost b`tut crunt, legat [i l`sat s`moar`.

60 Stop to shop

Cel care a montatrubinul Black

Prince \n coroan` a fost regele

James I.

Stop to shop 61


Ho]ii au for]at cuf`rul \n carese aflau bijuteriile coroanei.Blood a ascuns coroana subhain`, iar ceilal]i doi sceptrul [iglobul. Dar tocmai c~nd deschi -deau u[a pentru a fugi, t~n`rulEdwards, soldat de profesie,care dintr-o \nt~mplare fericit` aajuns tocmai \n acel moment,\ntorc~ndu-se din Flandra, a in-trat \n \nc`pere.

A \nceput s` strige “Tr`dare!Tr`dare! Coroana este furat`!”.Apoi, ajutat [i de gardianul de lapoart` a reu[it s` \i opreasc` peho]i. Nu \ns` f`r` o lupt` aprig`,timp \n care o parte dintre dia-mantele [i perlele din coroanàu fost smulse [i s-au \mpr`[tiatpe jos. Blood a fost condamnat,dar surprinz`tor regele l-a iertat.Mai mult, a ob]inut [i o serie defavoruri, \n timp ce b`tr~nul Ed-wards nu a fost nicic~nd recom-pensat, murind \ntr-o s`r`cielucie.

|n Coroana Imperial`

Dup` aceast` \nt~mplare ru-binul trece de la un rege la altul.Experimenteaz` ceremonii de\ncoronare care mai de care maifastuase. Black Prince deveniseun adev`rat martor al istoriei An-gliei. Orice se \nt~mpla, rubinulera acolo, l~ng` rege, martor in-contestabil: de la James II laWilliam [i Mary, iar mai apoi laGeorge IV.

C~nd coroana a fost ref`cut`de cei de la “Messrs. Rundell &Bridge”, se putea defini \n dou`cuvinte: pietre pre]ioase. Toat`partea din spate [i banda de joserau acoperite cu safire mari, iar\n partea frontal`, \n CruceaMaletz`, domnea rubinul BlackPrince. Pe l~ng` el multe dia-mante, perle [i alte rubine.

|ncoronarea reginei Victoriadin 1838 a reprezentat ultima

ocazie m`rea]` c~nd rubinulBlack Prince a ap`rut \n fa]aunei \ntregi na]iuni.

Predestinat parc` la dis-parti]ie, \n 1841, rubinul a fostdin nou amenin]at: de aceast`dat` de fl`c`rile care izbucniser`\n Turnul Londrei. Dac` inspec-torul de poli]ie Pierse nu [i-ar fif`cut datoria ca la carte, rubinular fi disp`rut \n incendiu.

Mai apoi, \n timpul celui de-AlDoilea R`zboi Mondial piatra afost \n pericol de distrugere caur mare a bombardamentelor na -ziste. {i totu[i a sc`pat din nou.

Ast`zi, Black Prince (care are5.08 cm \n lungime, fiind propor -]ional ca [i l`]ime) poate fi ad-mirat \n toat` splendoarea sa laTurnul Londrei, al`turi de res tulbijuteriilor Coroanei Britanice. Eleste montat \n Coroana Regal`,exact deasupra faimosului Dia-mant Cullinan II.

Roxana Bichi[

|ncoronareareginei

Victoria din1838 a

reprezentat ultima ocazie

m`rea]` cândrubinul Black

Prince aap`rut \n fa]a

unei \ntregina]iuni.

Anca Dumitra este oprezen]` nou` \n

peisajul televiziunii.Telespectatorii o potvedea \n fiecare joisear` \n serialul di-fuzat de PRo TV,

”Las Fierbin]i”.Tân`r`, talentat` [io prezen]` extrem

de placut`, Anca \[icroie[te \ncet dar

sigur drumul c`tresucces. |nainte

de a intra la Fa- cultatea de ac-

torie, a f`cutpatru ani de

balet [i a co-che tat cu

modelling-ul.Student`

fiind, a jucat \nscurtmetraje stu-

den]e[ti [i înlungmetrajul

“Copil`ria luiIcar”.

62 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

Magazinul de lâng`

Colosseum

Stop to shop 63

concurSS

trict

mas

culin

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista SToPTo SHoP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 25 iunie 2012,r`spunde corect la \ntre-bare [i po]i câ[tiga printragere la sor]i unul dincele 5 parfumuriTRENDS by ADINABUZATU!

Cine sunt cei treiChefi din juriulMasterChef?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

Anca a acceptat in-vita]ia Stop to Shopde a vorbi des premagazinul sù desuflet.

Roma, incontesta-bila iubire

”La ce m`g~n deam eu c~nd

auzeam deRo ma? |n

prin cipal,\mi ve-

neau \nminte amintirileprietenilor carevizitaser` dejacapitala Italiei;a celor main o r o c o [ idec~t mine!Asta p~n`\n lu na luic u p t o r ,acum trei

ani de zile.{tiam de

Colosseum, de basilica SanPietro, de Fontana di Trevi [i au -zi sem de Forumul Roman, decastelul Sant'Angelo, o minun` -]ie de castel ce aveam s-o des -cop`r \n toat` structura saim po zant` [i foarte frumoa s`.

{i pentru c` vizita \n CetateaEtern` a fost pe o durat` mailung`, am \ncercat pe c~t posibils` nu ratez niciun obiectiv turis-tic. |n mare parte am [i reu[it.

De unde s` \ncepem? Deunde am \nceput eu? Colosseu-mul a fost primul pe lista mea.Probabil cea mai impresionant`cl`dire a Imperiului Roman. {i,de[i o ruin` azi, acest obiectivturistic nu contene[te s` atragàn de an milioane de vizitatori,

cozile fiind interminabile, defiecare dat`, la casa de

bilete. Roma este locul \n

care trebuie s` mergipe jos. Sau cu bici-cleta. De[i poate fi

de-a dreptul obositor,numai astfel nu vei rata

niciuna din str`du]ele cu farmecaparte. L~ng` Colosseum, pe ostr`du]` pitit` [i cu o istorie pro-prie, am descoperit magazinulmeu preferat cu un v~nz`tormenit s` \[i atrag` cump`r`toriiprintr-o carism` rar \nt~lnit`.

Magazinul de antichit`]i

„Omul negru”, c`ci a[a l-amnu mit, un tip de 38 de aniatunci, venit \n Italia \n urm` cuzece ani, de]inea o varietate deobiecte speciale [i unice.

magazin dE SuFlEt

64 Stop to shop

Un magazin de antichit`]i, dem`[ti, cercei cu tematic`, obiec -te de art`, materiale de pictur`,[eva lete preten]ioase [i demnede toat` admira]ia, toate aces-tea distribuite minu]ios, for-mau din \nc` perea ca unlabirint un loc pri elnic de f`cutachizi]ii care mai de care maicolorate [i deo se bite.

{i ca aventura-n labirint s`continue, ingeniosul meu v~n -z`tor \[i \nt~mpina clien]ii laie[ire cu o mic` pia]et`, ame na -jat` cu bun gust [i cu cele utileunei zile toride de var`. Maga -zinul sù \l p`strez cu drag \namintire... Mica sa Rom` aflat`pe o stradu]` impozant` del~ng` Colosseum. Bine\n]eles c`\n Cetatea Etern` nicio shopaho -li c` nu va avea de suferit, \ntru -c~t ora[ul este plin de magazinece poart` denumirea celor maiimportante brand-uri din lume.

{i toate acestea [i-au g` sitre[edin]a pe bulevardele mariale capitalei Italiei.

Food shopping

Incontestabil e faptul c`numai \n Italia se m`n~nc` cea

maibun` pizza[i ca s` aiparte [i deo aventur`culinar` [i de ceamai bun` pizzadin ora[, atunci\ncearc` PizzaCiro pe Viadella Mercede:aici e cea maibun` m~ncare[i locul meupreferat deluat masa \nacest ora[, \ncare a[ revenicu drag defiecare dat`.”

RoxanaBichi[

Lâng` Colosseum, pe ostr`du]` pitit` [i cu o istorieproprie, am desco perit maga-zinul meu preferat cu unvânz`tor menit s` \[i atrag`cum p` r`torii printr-o ca rism`rar \ntâlnit`.

magazin dE SuFlEt

Stop to shop 65

|n 1369 so]ia luiJohn moare din

cauza ciumei.Trist [i r`mas

singur, el \[i cautàlinarea \n

persoana luiKatherine. De laamici]ie pân` laiubire nu a fostdecât un pas.

66 Stop to shop

Story oF...

Povestea de iubire dintreJohn of Gaunt [i Katherine Swyn-ford este una dintre acele rarepove[ti din istorie cu un final fe -ricit. Este povestea Cenu[ ̀ re seicu Prin]ul din vremuri \n care iu-birea nu prea \[i avea locul, maiales la Casa Regal`. Rela]ia lora dat na[tere multor romane toc-mai datorit` puterii ei, r`bd`riicelor doi [i curajului unui prin] dea \nvinge legile riguroase ale so-ciet`]ii. Mai mult dec~t at~t, is-toric vorbind, rezultatul iubirii lorst` la baza monarhiei britanice.

prin]ul John s-a n`scut \n Ghent,

Belgia, pe 24 iunie 1340. Era celde-al treilea fiu al regelui EdwardIII [i al Philippei de Hainault, decial treilea pe linie de mo[tenire latronul Angliei, dup` fra]ii sì Ed-

ward, Prin] de Wales, [i Lionel,Duce de Clarence.

Aceast` dinastie, cunoscut`sub numele de Plantagenets, eracea mai puternic`, dar [i cea maiplin` de intrigi [i certuri. |n ciudacarcateristicii familiei sale, Johni-a fost fidel fratelui sù Edward,atunci c~nd acesta a devenitrege. |n momentul \n care Ed-ward a decedat prematur, John adevenit tutore al fiului acestuia,bìatul de 10 ani care avea s` fieregele Richard al II-lea.

Ca [i protector al lui Richard,John de]inea o putere imens` [iguverna Anglia p~n` c~ndmo[tenitorul de drept avea s`\mplineasc` v~rsta legal`. De[i\[i dorea puterea aboslut`, re-spectiv tronul, \n mod remarcabilpentru acele timpuri, John nu af`cut niciun demers de \nl`turare

PoVESTEA UNEI CENU{~RESE MEDIEVALE

JOhnof GauntKATHERINE

Swynford

[i

Stop to shop 67

a micului mo[tenitor. Dinp`cate, el nu avea calit`]ile mi li -tare [i de strateg ale defunctuluisù frate, Edward, cunoscut [isub numele de “Black Prince”.Din acest mo tiv nu era prea iubitde popor, care adula un con-duc`tor cu reale aptitudini deerou. Este adev`rat c` el era unmare lord [i avea calit` ]ile unuiiscusit politician, \n]eleg~nd per-fect adev`ratele reguli ale gu-vern`rii, dar \n istorie r`m~nedatorit` rela]iei cu KatherineSwynford.

Cenu[`reasaDespre Katherine se cunosc

mult prea pu]ine detalii. Carac-terul ei reiese doar din faptelevie]ii sale al`turi de John.

Katherine s-a n`scut pe 25noiembrie 1350, fiind fiica lui SirPaon de Roet, un mesager fla-mand care ulterior a fost f`cutcalavaler. |ntruc~t tat`l sùf`cea parte din suita regineiPhilippa, Katherine a avut [ansade a c`l`tori al`turi de curteni [ide a cunoa[te mediile sociale\nalte. Era frumoas`, educat`,pioas` [i se sim]ea \n largul sùprintre curteni.

C~nd avea aproximativ 16ani s-a c`s`torit cu Sir HughSwynford, un nobil de categoriemedie, care de]inea domeniulKettlethorpe din Lincolnshire [ic`ruia i-a d`ruit o feti]` \nainteca acesta s` moar` \n 1371. Ni-meni nu [tie dac` a fost sau nufericit` \n acest mariaj sau dac`so]ul ei a iubit-o. Cert este c`destinul avea s` preia controlulasupra ei.

Condurul fermecat John a cunoscut-o pe Kather-

ine \nainte ca ea s` devin`v`duv`, fiind ales ca na[ debotez al fiicei ei, Blanche. Dup`ce so]ul i-a murit, Katherine adevenit parte a familiei lui John,\ntruc~t so]ia acestuia a rugat-os` aib` grij` de afacerile legatede cas`. De fapt, ea era at~t demult \n gra]iile so]iei lui John\nc~t fiica sa a fost integrat` \nfamilie [i crescut` al`turi decopiii familie Gaunt.

Katherine era mai mult dec~tbaza familiei. Ea servea ca [i gu-vernant` pentru to]i copiii cona -cului, era iscusit` \n a gestionatoate obliga]iile gospod`re[ti dela cur`]enie p~n` la dineuri fas-tuoase. Cu alte cuvinte, era fe-meia perfect`.

|n 1369 so]ia lui John moaredin cauza ciumei. Trist [i r`massingur, el \[i caut` alinarea \npersoana lui Katherine. De laami ci]ie p~n` la iubire nu a fostdec~t un pas. |ns` nici nu seputea pune problema unei c` -s`torii. El era un prin] apar]i n~ndunei fa mi lii puternice, iar ea abiadac` putea fi considerat` curang nobiliar. Se iubeau enorm,dar legile alian]elor dinasticeerau mult mai puternice.

Prin mariajul cu fost lui so]ie,John mo[tenise extrem de multepropriet`]i [i p`m~nt. Iar dup`decesul ei prin]ul trebuia s` aibò nou` c`s`torie care s` \iaduc` cel pu]in la fel de multebeneficii materiale. Astfel c` sec`s`to re[ te cu Infanta Con-stanza de Castila [i cap`t` titlulde Rege al Castiliei, de[i nu a

Story oF...

Katherine apare\n scrieri sub

denumirea de“concubina des -

pre care nu sespune”. |ns`, maiapare un detaliufoarte important,

care spune multedespre ea [i

rela]ia celor doi:“Katherine \l

iubea pe duce [ipe copiii lor”.

Story oF...

guvernat [i nici nu a trìt vreo-dat` acolo.

|n ciuda acestui mariaj, Johnnu s-a separat de Katherine. Iu-birea lor a continuat \n t`cere,dar a avut ca rezultat patru copii:John, Henry, Thomas [i Joan.De[i erau ilegitimi, ace[tia auprimit numele de Beaufort, dupùna dintre fostele propriet`]i dinFran]a ale lui John.

Oric~t de dureros ar fi fostpentru cei doi, povestea lor eracondamnat` la t`cere. Copiii atrebuit s` creasc` departe deochii cunoscu]ilor. Din docu-mente apar]in~nd domeniilor luiJohn reiese c` acesta avea grij`ca nimic s` nu le lipseasc`.Chiar [i repara]iile pentru dome-niul Kettlethorpe, acolo undeace[tia erau crescu]i, apar no-tate \n eviden]ele contabile alelui John.

Cand prin]ul a decis c` estemomentul s` \[i fac` apari]ia din

ce \n ce mai des al`turi deKatherine, \n jurul anului 1378,cronicarii vremii s-au [i gr`bit s`noteze acest fapt. Katherineapare \n scrieri sub denumireade “concubina despre care nuse spune”. |ns`, mai apare undetaliu foarte important, carespune multe despre ea [i rela]iacelor doi: “Katherine \l iubea peduce [i pe copiii lor”.

C~]iva ani mai t~rziu, revolta]`ranilor din 1381 \l determin`pe John s` se despart` de Ka -therine. |n timpul acestui epi sod,palatul lui din Londra, Savoy, afost distrus iar to]i cei careaveau grij` de domeniu uci[i. Caurmare a pierderilor de vie]i,prin]ul a su ferit un [oc puternic[i s-a g~ndit c` Dumnezeu \lpedep se[ te pentru rela]ia nepo -trivit` cu Katherine. De aceea,decide ca dup` nou` ani de iu-bire s` pun` punct. {i o facepublic printr-un document lansatchiar de Ziua Sf~ntului Valentin.

{i au trìt ferici]ip~n` c~nd moartea i-a desp`r]it

Se spune c` iubirea lor afost extrem de tumultoas`, iarpasiunea [i dependen]a unuiafa]` de cel`lalt [i-au spus cuv~n -tul. Astfel c` \n 1396, dup`moartea celei de-a doua so]ii,John \i scrie Papei [i \l roag` s`legalizeze rela ]ia cu Katherine [icopiii rezulta]i din iubirea lor. Tre-cuser` 20 de ani de iubire iarmomentul mariajului venise.

Odat` cu legalizarea rela]iei,copiii lor au fost declara]i legi -timi de c`tre Pap` [i regele

Richard al II-lea, iar to]i viitoriiconduc`tori ai Angliei au descinsdin ace[ti copii ai cuplului.

At~t de puternic` a fost iu-birea dintre ei \nc~t John [i-a ig-norat familia, care \l consilia ca[i cel de-al treilea mariaj s` fietot conform rangului sù, iar eaa avut r`bdare [i nu a dat \napoi,de[i a trebuit ca zeci de ani sàccepte a fi doar amant`. Astfelc` la 46 de ani ai ei [i 56 ai luivisul li se \mplinea. Destinul le-ar`spl`tit rabdarea [i iubirea, iar\n istorie r`m~n ca precursoriifamiliei regale britanice.

Oficial ca so] [i so]ie au maitrìt \mpreun` dec~t trei ani. Dinp`cate, \n 1399 John a murit.Katherine i-a supravie]uit doarpa tru ani, deced~nd [i ea \n1403.

Povestea lor pare a fi cea aCenu[`resei, unic` \n istoria me-dieval`. Este un adev`rat testa-ment al iubirii care a \ndurat ani,kilometrii distan]`, mariaje [isepar`ri p~n` c~nd s-a finalizatdup` legile vremii.

Roxana Bichi[

68 Stop to shop

70 Stop to shop

diScovEr thE world

Brazilia,MAI FIERBINTE CA FoCUL

Amazonul slbatic, carnava -lu l de la Rio, plajele exotice,femeile voluptoase \n bikini[i ora[ele coloniale, toate de-finesc perfect una dintrecele mai spectaculoase ]ridin lume, Brazilia. Trmul cuarom de cafea este unul aldistrac]iei, ideal att pentruburlacii afla]i \n cu ta reaunei aventuri de o sea r, ct[i pentru cupluri le care vor ovacan] pasional.

rio de JaneiroEste Mecca distrac]iei, a[a c`

cel pu]in o dat` \n via]` trebuie sàjungi \n Rio de Janeiro. Este aldoilea ora[ ca m`rime al Braziliei[i principalul punct de atrac]ie al]`rii. |ncepe diminea]a pe plajelepline de via]` unde nu statul lasoare este fraza de ordine, cisportul. Localnicii \[i petrecfiecare zi pe plajele Copacabana,Ipanema [i Leblon unde joac`volei, fotbal, tenis, \i \nva]` peturi[ti capoeira, \noat` [i fac surf.Dac` soarele te-a cople[it,r`core[te-te \n P`durea Tropical`Tijuca din Rio. Este cea mai marep`dure din lume aflat` \n interi-orul unui ora[. Prive[te apoiora[ul de pe v~rful st~ncii Pao deAzucar. Po]i ajunge acolo cu unteleferic numit „O Bondinho”.Urc` [i p~n` la simbolul ora[uluiexotic, statuia lui Iisus. Este unuldintre cele mai cunoscute monu-mente ale lumii [i, de asemenea,una dintre cele mai recunoscutereprezent`ri ale M~ntuitorului.A[ezat` pe v~rful muntelui Corco-vado, statuia are o \n`l]ime de 38de metri [i este situat` la 710metri deasupra m`rii. Carnavalul

de la Rio este \ns` cel care atragesute de mii de turi[ti anual. O ex-plozie de culoare [i samba pentrucare ziua [i noaptea sunt tot una.Carnavalul de la Rio este o tra di -]ie care s-a n`scut \n anul 1723din dragostea pentru dans a lo-calnicilor. To]i a[teapt` cu ner`b -dare s` vad` Parada {colilor deSamba. Fiecare cartier are c~te o{coal` de Samba, a[a c` \naceast` perioad` specatcolul setransform` \ntr-o competi]ie \ntrediferitele [coli care \ncearc` s`fac` o parad` c~t mai sclipitoare.Dac` mergi la Rio \n timpul car-navalului po]i fie s` \]i cumperi unbilet pentru a vedea parada, fieun costum fantasy pentru a par-ticipa la spectacol. Dac` nu ajungi\n ora[ul efervescent \n perioadacarnavalului, nu-]i face probleme!Localnicii se preg`tesc \n fiecarezi a anului pentru marea petre-cere. {colile de Samba \[i croiesccostume, repet` coregrafii [idecoreaz` carele indireferent deperioad`, iar turi[tii sunt bine ve -ni]i s` participe [i chiar s` dea om~n` de ajutor.

amazoniaAventuroas` [i misterioas`,

jungla Amazonului este cea mai\ntins` [i neexplorat` p`dure,str`b`tut` de cel mai mare fluviudin lume. Aici, \n ultimii ani, cer -ce t`torii au descoperit triburi caretrìesc izolate [i nu au intrat nicio-dat` \n contact cu oamenii dinlumea contemporan`. Pentru eino ]iunea de timp nu exist` [i \[itrìesc via]a a[a cum o f`ceaustr`mo[ii lor cu sute de ani \nurm`. Mai mult de o treime dintre

speciile de flor` [i faun` aleP`m~ntului trìesc \n bazinulama zo nian, care se \ntinde pe osu pra fa]` de 5,4 milioane dekm², iar fluviul g`zduie[te peste3.000 de specii cunoscute depe[ti, num`r ce cre[te de la an laan. Amazonul este [i casa celuimai mare [arpe din lume, Ana-conda. Nu te av~nta \n jugl` deunul singur sau cu un ghid pecare l-ai cunoscut \nt~mpl`tor \nora[. Mergi la Amazon EcoparkLodge. Este situat \n mijloculp`durii, aproape de Manaus [ieste punct de plecare \n explo-rarea junglei amazoniene. Aicig`se[ti instructori acredita]i carete vor \nv`]a cum s` supravie ]u -ie[ti \n Amazonia. Dac` vrei s` ex-plorezi Delta Amazonului trebuies` ajungi la Anavilhanas Lodge.Este un mic hotel, situat pe ma -lurile lui Rio Negro \n Parcul Na -]ional Anavilhanas, la circa 180km distan]` de Manaus. |n DeltaAmazonului po]i \nota cu delfinii

Stop to shop 71

diScovEr thE world

Foto

: Law

rie M

argr

ave

de ap` dulce [i \i po]i hr` ni, pen-tru c` sunt foarte prieteno[i.

Cascadele iguassuO vizit` aici este obligatorie.

Cascadele Iguassu se afl` lagrani]a dintre Brazilia [i Argentina[i sunt cele mai impresionantedin lume. Cele 275 de cascadeofer` un spectacol al naturii unic\n lume. Au o lungime de aproape2 km [i cad de la o \n`l]ime deaproape o sut` de metri. |nfiecare secund` 1.700 de metricubi cad \nvolbura]i \n R~ulIguazu. C~nd \i vezi ai senza]ia cài ajuns acolo unde se termin`lumea. {tiu c` probabil vei spunec` aceste cascade sunt mai pu]inspecataculoase dec~t Niagara,dar adev`rul este c` frumoaseleCascade Iguassu sunt mai \nalte[i mai late dec~t faimoasa c`derede ap` nord american`.

salvador de bahiaSalvador de Bahia te aduce

\ntr-o atmosfer` romanti c`,r`mas` mo[tenire din perioada \n

care Brazilia era coloniepor tughez`. Toate cl`di -ri le au o arhitectur` eu-ropean` [i sunt colorate\n tonuri calde [i vesele,iar centrul istoric alora[ului este plin curestaurante. Ora[ul maieste numit [i CapitalaFericirii, pentru c` aicipe trecerile \n aer liberpar s` nu se mai sf~r -[eas c`. Ora[ul estecunoscut [i pentru fai -moa sele biserici aurite,funicularul Lacerda Ele-vator [i Pia]a. Nu ratapla jele ora[ului. Veiavea de ales \ntre locuri retrasecu nisip fin [i ape calme, sauplaje pline de oameni care \[i iauplaca de surf [i se arunc` \n va -lurile mari [i \nspumate. Salvadorde Bahia a fost declarat mo[ te -nire UNESCO.

pantanalTrebuie s` vizitezi [i Pantanal.

Este un loc unic \n America deSud, care are un sol spon-gios, inundat de ape. Estesituat \n statele brazilieneMato Grosso, MatoGrosso do Sul. Pantanaleste cea mai mare zonìnundat` din lume [i esteun paradis al aligatorilor,care au ocupat \n \ntre gi -me partea de nord a zo -nei. Sunt peste 20 demi lioane de aligatori, a[ac` ia cu tine aparatul foto[i f` cele mai s`lbaticepo ze din via]a ta, pentruc` tot aici vei vedea [i

p`s`ri exotice, jaguar, pume [ilupi.

ilha grandeDac` \]i plac pove[tile cu

pira]i, atunci locul tù este \n IlhaGrande, situat` la 150 km de Riode Janeiro. Dedic` dou` zile ex-plor`rii paradisului care te vaconvinge s` te aventurezi \ncùtarea unei comori ascunse.Potecile insulei sunt unele dintrecele mai romantice din Brazilia [ite vor conduce prin p`durile plinede fluturi [i p`s`ri exotice [i c`treplajele parc` uitate de lume.

Nu uita c` Brazilia este celmai mare produc`tor de cafea dinlume. Aici se afl` unele dintrecele mai mari planta]ii la nivelglobal, iar boabele de calitate su-perioar` sunt atent selec]ionate[i sunt mereu proaspete, a[a c`las` loc \n bagaje pentru a le ducecelor dragi cel mai aromat su-venir.

Florentina Ilie

diScovEr thE world

72 Stop to shop

tEchnEwS

Cel mai a[teptat smartphonecu sistem de operare Android dinprima jum`tate a anului, SamsungGalaxy S III [i-a f`cut debutul [i pepia]a autohton`.

Mobilul se bazeaz` pe un pro-ce sor quad-core [i are 16, 32 [i,ul terior, o versiune cu 64 GB ca-pa citate de stocare intern`, la ca -re se pot adùga carduri microSD.

Display-ul HD Super AMOLEDde 4,8 inci promite o experien]`de vizualizare mai [i are un formatde vizualizare mai larg, 16:9.Func]ia „Pop up play”, ofer` posi-bilitatea red`rii unui videoclip ori-unde pe ecran, \n timpul rul`riialtor programe.

Camera de 8mp are o vitez` aobturatorului cu lag zero, ce per-mite captarea obiectelor aflate \nmi[care f`r` decalaj [i \ncor-poreaz` func]iile „burst shot”, cecapteaz` 20 de cadre continuu, [i„best photo”, ce selecteaz` cea

mai bun` fotografie dintr-osecven]` de opt cadre captatecontinuu. Videoclipurile HD pot fi\nregistrate chiar [i cu camerafrontal` de 1,9mp.

Galaxy S III poate detectatr`s`turile fe]ei, vocea [i gesturile[i se adapteaz` la utilizatorul indi-vidual. Prin intermediul func]iei„Smart stay”, reac]ioneaz` laprivirea utilizatorului – de la citireaunor ebook-uri la navigare web -prin detectarea pozi]iei fe]ei cuajutorul camerei frontale.

Interfa]a pentru limbaj, „Svoice”, permite telefonului s` as-culte [i s` r`spund` la comenzileutilizatorilor, oferind \n acela[itimp func]ii pentru controlul dis-pozitivului.

Smartphone-ul este disponibil\n momentul de fa]` \n culorilePepper Blue [i Marble White, \ns`Samsung va lansa o varietate mailarg` de op]iuni de culoare.

74 Stop to shop

Interfa]a pentru limbaj, „S voice”,

permite telefonuluis` asculte [i s`

r`spund` la comenzile utilizato-

rilor, oferind \nacela[i timp func]ii

pentru controlul dispozitivului.

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

Galaxy s IIIsamsungface Parad~ de func|ii

Documents

Stop to Shop Iunie 2012