Sub. Rez. Curs Mediu

  • Published on
    06-Jul-2015

  • View
    188

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

1.Morbiditatea definitie si forme de studiuDEFINITIE:totalitatea mbolnvirilor cunoscute la un moment dat , sau ntr-o anumit perioad, n cadrul unei zone dintr-un teritoriu bine delimitat, - fie c acestea au fost depistate n perioada respectiv, la data mbolnvirii sau ulterior (chiar i la deces), - sau depistarea a fost efectuat ntr-o perioad anterioar dar boala exist i n perioada prezent i fie c mbolnvirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu n perioada la care ne referim. Prin consens internaional din morbiditate fac parte i : traumatismele i otrvirile accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri),

rnirile, traumatismele i arsurile cauzate de rzboaie. Forme de studiu ale morbiditii : 1. Morbiditatea general - Incidena - Prevalena de moment de perioad 2. Morbiditatea pe contingente 3. Morbiditatea succesiv 4. Morbiditatea cu incapacitate temporar de munc 5. Morbiditatea cu incapacitate permanent 6. Morbiditatea spitalizat Termeni utilizai n studiul morbiditii Boal sau mbolnvire: entitate nozologic manifestat prin alterarea sntii persoanei Bolnav sau persoan bolnav: noiunea de boal nu se suprapune peste cea de bolnav pentru c o persoan bolnav poate prezenta mai multe boli simultan Caz clinic = bolnav - n morbiditate = "caz nou"/"caz vechi"

2 INCIDENTA PREVALENTA SI MORTALITATEAINCIDENTA

DEFINITIE:frecvena cazurilor noi nregistrate ntr-un anumit teritoriu i o anumit perioad de timp formula de calcul: Numr cazuri noi de boal"X x 1000 nr. mediu de locuitori - arat frecvena unei boli fa de totalul mbolnvirilor cand calaculam o incidenta specifica(ex. pe sex) se inmulteste cu 100 000

- se realizeaz rangurile structurii morbiditii (ca i la mortalitate) rangul I: bolile aparatului respirator

rangul II: bolile aparatului digestiv rangul III: bolile sn+org.simt PREVALENTA

numarul total de cazuri ale unei boli date existente la un moment dat - un anumit moment "critic(1) (ultima zi trimestrului, semestrului, anului) sau ntr-o anumit perioad(2) (trimestru, semestru, an). (1)prevalen de moment (2)prevalen de perioad .

Formula de calcul :

(bn + bv)/L x 100 bn cazuri noi de boala bv cazuri vechi de boala L- numar mediu de locuitori

Prevalena se studiaz pentru c incidena poate prezenta variaii foarte mari n momente diferite i din cauze diferite: - "falsa alarm - "falsa acalmie MORTALITATEA

formula de calcul: d x 1000, UNDE: L d= nr. decese L = numar mediu de locuitori

3. Poluantii aerului in functie de modul de emiterePoluantii aerului clasificare(1)

- dupa modul de emitere: 1. primari: emsi direct in urma unui anumit proces

cenusa din eruptia vulcanica, monoxidul de carbon din gazele de esapament,

dioxidul de sulf din activitati industriale

2. secundari: nu se emit direct, ci se formeaza in aer prin interactiunea poluantilor primari ex: nivelul de ozon din apropierea solului comnpus al smogului fotochimic.

!!! unii poluanti pot fi si primari, si secundari: se pot emite direct sau forma din poluanti primari 1.poluanti primari produsi de om

oxizii de sulf (SOx), mai ales SO2 arderi de combustibili fosili. oxizii de azot (NOx) mai ales NO2 arderi la temperaturi inalte. CO arderi incomplete ale combustibililor fosili sau ale lemnului. CO2 emis din arderi. Compusi organici volatili (VOC)-vapori de hidrocarburi sau solventi. particule (PM) masurate ca praf sau fum . metale toxice (Pb, Cd). clorofluoriocarbon (CFCs) agenti de racire,propulsori(!stratul de NH3- din agricultura. Poluanti radioactivi . 2.poluanti secundari

ozon).

particule formate din poluanti primari gazosi si compusi din smogul fotochimic(NO2) Ozonul de la nivelul solului (din straturile joase ale troposferei!!) (O3) format din NOx si VOCs. peroxiacetil-nitratul (PAN) format in mod similar din NOx si VOCs.

4. Poluantii aerului : suspensiile/aerosolii1.suspensiile(pulberi)/aerosolii

Def: poluanti dispersati in aer sub f. de particule solide/lichide cu dimensiuni de 100-0,001m

particule mai mari : sistem instabil, suspensiile se depun rapid particule mai mici: dispersie gazoasa cele mai frecv. suspensii: solide = PULBERI clasificarea aerosolilor: A.aerosolii >10 m - sedimenteaza in aerul imobil cu o viteza uniform accelerata(gravitatia) + nu difuzeaza retinuti in caile aeriene superioare (suspensii nerespirabile)

B. aerosolii 10-0,1 m sedimenteaza in aerul imobil dupa legea lui Stokes(proportional cu densitatea si diametrul si invers proportional cu vascozitatea mediului) cei mai mici se pot mentine mult timp in aer - patrund adanc , poate chiar la alveola se retin intr-un mare procent in ap.spirator

c. aerosolii 0,1-0,001 m nu sedimenteaza in aerul imobil - se deplaseaza permanent in miscare browniana - difuzeaza puternic in atmosfera - patrund pana la alveola si sunt retinuti - dar! se elimina in mare masura cu aerul respirat mai simplu particule respirabile

particule inhalabile mari : 10-2,5 m (PM 2,5-10) intalnite in jurul soselelor sau al ariilor industriale generatoare departicule

particule inhalabile fine(2,5-0,1 m) si ultrafine (0,1 m)sunt cele mai periculoase se intalnesc in fum si ceata si

pot fi emise direct de diferite surse(ex. focuri de padure)

se formeaza secundar (gaze industriale sau de la masini care reactioneaza in aer).

PM2,5

5.Actiunea suspensiilor pe organism Def: poluanti dispersati in aer sub f. de particule solide/lichide cu dimensiuni de 100-0,001m Actiunea suspensiilor pe organism Depinde de:

concentratia : riscul pentru sanatate creste in paralele cu ea

dimensiunea particulelor : determina locul pana unde patrund si proportia retinuta - Numai particulele mici pot patrunde = particule respirabile sub 10 m ajung in plaman,cele sub 2-3 m pot ajunge la alveole

natura chimica

Actiuni in functie de natura chimica

toxica specifica mecanisme, clinica si anapat. caracteristice, indiferent de calea de patrundere Cd, Pb si compusii, etc alergica fotodinamica(pulberi fotosensibilizante smoala)

cancerigena pulberi anorganice (azbest) /organice(HAP)/aerosoli radioactivi infectanta (germeni pe praf bacterian) iritanta (intensitatea in functie de natura/concentratia pulberilor) fibrozanta (pneumoconiozele)

6.Actiunea suspensiilor pe aparatul cardiovascular

Def: poluanti dispersati in aer sub f. de particule solide/lichide cu dimensiuni de 100-0,001m. Aparatul cardiovascular poate fi influientat: direct: prin intermediul sistemului nervos autonom actionat prin reflexe declansate la nivel terminatiilor nervoase pulmonare indirect: declansarea inflamatiei pulmonare

!!direct!!(nedovedit) atac direct pe miocard(particule ultrafine fibre de asbest- trec de plamani si se depoz. In inima/ficat

Rezultat: modificarea functionarii canalelor ionice ale celulelor miocardice rezulta : A.Disfunctii ale automatismului cardiac prin intermediul sistemului nervos autonom alterarea: Ratei cardiace Variabilitatii ratei cardiace

B. Conducerea si repolarizarea cordului influentate (modificari de unde T, QT, segment ST)! creste riscul de moarte subita!!)

A+B = aritmii maligne (bradi, tahi, FV) ----eventual moarte subita

Cresterea nr. plachetelor& neutrofilelor cresterea vascozitatii sanguine cresterea fibrinogenului cresterea coagulabilitatii disfunctia celulelor endoteliale (sinteze de factori care controleaza tonusul vascular, activ.plachetara,trombogeneza

7.Actiunea suspensiilor pe aparatul respirator Def: poluanti dispersati in aer sub f. de particule solide/lichide cu dimensiuni de 100-0,001m. Cresterea susceptibilitatii la infectii prin: amplificarea leziunilor pulmonare producerea de inflamatie incetinirea clearance-ului respirator

Cresterea reactivitatii cailor respiratorii si exacerbarea bronhoconstrictiei Cresterea productiei de IgE

Consecinte sistemice ale leziunilor pulmonare Oxigenare insuficienta+ cresterea activitatii respiratorii = efort suplimentar pentru cord Inflamatia pulmonara+productie de citokine= efecte sistemice hemodinamice Cresterea coagulabilitatii sanguine creste riscul de IM si stroke Afectarea hematopoiezei

8.Actiunea suspensiilor pe termen scurt si pe termen lung-1. rezultate ale expunerii pe termen scurt la acestea duce la -

Cresterea mortalitatii generale

Cresterea morbiditatii generale si ale adresabilitatii la serviciile medicale Afectarea aparatului cardio-vascular Cresterea incidentei imbolnavirilor respiratorii Efecte pe simptomatologia respiratorie la astmatici, la persoane sanatoase,

asupra medicatiei la astmatici asupra frecventei apartiei simptomatologiei de tract respirator superior asupra aparitiei simtomatologiei de tract respirator inferior asupra frecventei aparitiei tusei asupra performantelor ventilatorii pulmonare 2. rezultate ale expunerii pe termen lung

Cresterea mortalitatii generale(scaderea sperantei de viata) Pe morbiditate: Boli respiratorii la copii/adulti Boili cardio-vasculare Asupra performantelor respiratorii Asupra simptomatologiei astmaticilor Posibilitatea cancerogenezei

9.Poluantii aerului : gazele si vaporii poluantiGazele si vaporii poluanti:

cale de patrundere in organism: predominant respirator (secundar cutanat/digestiv) difuziunea prin suprafata mbr. alveloara(90 m2) - direct in circulatia generala factori care determina toxicitatea gazelor si vaporilor:

natura chimica solubilitatea volatilitatea

clasificarea gazelor in functie de efectul patogen

gaze iritante efect mai ales pe aparatul respirator SO2, NO2, NH3, Cl2, etc) gaze asfixiante CO2, CO, etc gaze toxice specifice gaze cu efect narcotic

10. Surse de poluare a aerului si riscuriSurse de poluare a aerului pot fi :

surse naturale- exceptional un risc pentru sanatate: eruptii vulcanice descompuneri de material organic eroziunea solului

(praf, metan, radon, fum, CO, cenusa, etc)

surse artificiale antropogene combustii/transport/industrie

procese de combustie (surse stationare) :

atm

sunt o sursa esentiala de poluare a aerului

combustia combustibililor fosili: amestec de suspensii si gaze in concentratii f diferite = fum la un combustibil de puritate perfecta: CO2+apa, NOx prin reactie cu N

elementele gazoase: CO2+NOx+CO+SO2+hidrocarburi(HAP), aldehide, etc

nears

elemente in suspensie : particule de cenusa+particule de carbune

riscurile :

risc iritant: suspensii SO2 NO2 aldehide risc cancerigen: HAP risc asfixiant redus(prin CO2 si CO)

transporturi (combustie in focare mobile)

diversi poluanti hidrocarburi-HAP CO NOx aldehide plumb (suspensii de plumb mineral in gazele de esapament)

substante oxidante(rez.fotochimic: raze solare +hidrocarburi+O2 atmosferic+NOx) riscurile

risc iritant : NO2, aldehide

risc asfixiant : CO2

risc toxic specific compusii de plumb, cadmiu

risc cancerigen - HAP procese industriale

arderi de combustibili poluare complexa prin activitatea specifica mari surse de poluare: siderurgia si metalurgia industria chimica si petrochimica riscuri

in functie de profilul industrial/procesul tehnologic intereseaza un nr. mai mic de persoane pot fi extrem de importante

11. Mecanisme naturale de purificare a aeruluiMecanisme naturale de purificare a aerului sunr reprezentate de:

autopurificarea = esentiala, determina: diluarea poluantilor sedimentarea pe sol a poluantilor interactiuni intre poluanti(condensare, absorbtie, r. chimice) scaderea concentratiei modif toxicitatii

a)factorii meteo

turbulenta atmosferica, conditionata de curentii de aer (orizontali, verticali) - calmul atmosferic temperatura inversia termica umiditatea ceata (impiedica difuziunea)

(precipitatiile rol pozitiv depunere pe sol solubilizarea toxicelor in pic. de ploaie b) topografia localitatilor vaile c) prezenta suprafetelor de apa d) vegetatia

e) configuratia urbana(pozitionarea zonei industriale, orientarea strazilor)

12. SO2gaz cu miros specific, solubil in apa (acid sulfuros) poate fi emis de surse naturale(eruptii vulcanice) surse antropogene arderea de combustibili fosili sau biomasa surse industriale (industrie chimica, topitorii, etc) autovehicule - efecte pe sanatate iritatii oculare iritatia ap. respirator tuse hipersecretie de mucus wheezing agravarea astmului si bronsitei cronice cresterea incidentei infectiilor respiratorii alterarea functiilor plamanului exacerbarea afectiunilor cardio-pulmonare -expunerea acuta-concentratie de 100ppm arsuri ale mucoasei arborelui respirator superior dispnee obstructie severa a cailor respiratorii

moarte - expunere pe termen lung cresterea prevalentei simptomatologiei respiratorii cresterea incidentei bolilor pulmonare scaderea performantelor pulmonare !!!cei mai sensibili: copiii

13.OZONozonul-componenta de baza a smogului ce este? compus foarte reactiv, insolubil in apa, care apare sub actiunea razelor solare (max: dupa-amiezele de vara) din anumiti precursori: NO + VOCs NO2 + O2 NO + O3 -precursorii: din combustii(naturale sau de origine umana) -sa masuram ozonul amidon(faina 5 g)+ apa distilata(150ml) +iodura de potasiu ----hartie de filtru ----expunere (8h)

2KI + 03 + H2O 2KOH + O2 + I I2 + amidon albastru sau purpuriu Schoenbein Color Scale 0-3Little or no change

4-6Lavender Hue

7-10Blue or Purple efectele ozonului grupele de populatie cele mai sensibile: - astmaticii(trigger pentru simtomatologia specifica) - femei gravide - persoanele cu boli pulmonare preexistente(emfizem) - persoanele care lucreaza in exterior cum actioneaza ozonul

efecte

cai complexe efectele depind de doza/nivel de activitate atac asupra cell.epiteliale traheale determina inflamatia cailor aeriene determina hiperreactivitate bronsica

iritatia aparatului respirator si a ochilor prurit ocular, lacrimare abundenta, durere de gat, inflamatie nazala trigger pentru simptomele astmului(episodul apare la 1-2 zile de la pick-ul de O3) fatigabilitate cefalee afectare cv si respiratorie diversa moarte prematura expunerea pe termen lung a persoanelor sanatoase toleranta si simptome reduse sau absente exceptia : persoanele cu astm

14. OXIZII DE AZOTOxizii de azot Ce sunt? un amestec de NO(oxid nitric) si NO2(dioxid de azot)

surse

NO+O3 NO2+O2 NO inodor, incolor NO2 mirositor, maron, acid, coroziv Determina culoarea specifica a smogului fotochimic Arderea de combustibili fosili(gaze) Arderea de kerosen Fumat Sursele: fixe(sobe), mobile(vehicule- dozele cele mai mari)

!!f imp sursele de interior sobele din incaperile prost ventilate( aragaz, sobe cu lemne sau gaze) Efecte pe mediu: dioxidul este foarte reactiv ca oxidant si coroziv

Ofilirea vegetatiei Decolorarea materialelor Reducerea vizibilitatii

Coroziunea diferitelor suprafete Efecte pe organism afectarea mecanismelor de aparare pulmonare cresterea susceptibilitatii la infectii si astm/cresterea severitatii acestor afectiuni in timp: reducerea performantelor pulmonare lezarea cai...