Curs Mediu Si Sanatate

  • Published on
    26-Dec-2015

  • View
    29

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CURS

Transcript

Mediu si Sanatate

MEDIU SI SANATATE

Cursul 1. AERULCompozitia chimica si influenta sa asupra organismului

ATMOSFERA este invelisul gazos al Pamantului se divide in 3 zone distincte cat si al proprietatilor fizice homosfera caracterizata prin omogenitatea compozitiei chimice (gaze n form molecular) (157 km) heterosfera se intinde pe 2000 km exosfera invelisul cel mai excentric al atmosferei care nu are limiteAERUL pur este un amestec de O si N in proportie de 1 la 4. In realitate este un amestec de gaze format din N, O, CO2 si alte gaze, la care se adauga vapori de apa, pulberi, polen, bacterii, fungi. Prin actul respirator se modifica compozitia aerului si cantitatea de apa si vapori, aerul exiprat fiind saturat. Influenta sa asupra organismului uman este consecinta modificarii presiunii partiale a gazelor care formeaza aerul atmospheric. Modificarea presiunii partiale se poate datora fie modificarii concentratiei gazelor, fie a presiunii atmosferice.AZOTUL poate influenta sanatatea umana numai ca urmare a cresterii presiunii aerului inspirat. Aer cu presiune marita respira doar persoanele care coboara sub apa si respira aer la presiune corespunzatoare adancimii la care lucreaza. La coborarea sub apa, presiunea creste la fiecare 9 m cu o atmosfera. Cresterea redusa a presiunii aerului inspirat (in cazul oscilatiilor meteorologice) nu modifica semnificativ schimburile gazoase la nivel alveolar, doar cresterile mari ale presiunii pot produce tulburari grave ca urmare a faptului ca N expirat la presiune crescuta trece prin membrana alveolo-capilara, se dizolva in plasma si in tesuturile bogate in lipide, ducand la aparitia sindromului de decompresiune (narcoza hiperbara) legat de saturarea in N a tesutului nervos. Narcoza hiperbara are 2 faze: o faza de excitatie (euforie, neliniste, agitatie, hiperreflectivitate) si o a doua faza de adinamie (somnolent, bradicardie, bradipnee, somn si moarte)Sindromul de decompresiune apare la revenirea la suprafata din adanc, in care caz are loc fenomenul invers ( N din starea solida trece in stare gazoasa si se elimina prin plamani) Daca aceasta revenire la suprafata se face repede nu se poate elimina tot N prin plamani si o parte a gazelor se acumuleaza in sange, ducand la aparitia de embolii gazoase. Aparitia acestor embolii se manifesta prin dureri articulare, musculare, parestezii (amorteli, hiperestezie cutanata= sensibilitate, poate merge pana la pareze) Pentru a preveni aceste fenomene, revenirea la suprafata se face in trepte, se poate limita timpul de scufundare, iar in ultimul timp s-a incercat inlocuirea N cu Heliu.

OXIGENUL este indispensabil vietii omului, fapt pentru care variatia presiunii sale partiale se rasfrange puternic si rapid asupra sanatatii. Scaderea presiunii partiale a O se datoreaza fie scaderii concentratiei, fie a presiunii atmosferice. Scaderea concentratiei O in aerul expirat se produce in cazuri exceptionale : camere ermetice. In mod normal, concentratia O se mentine constanta desi se consuma mult prin respiratie, prin procese de descompunere a subst. organice, prin arderi de tot felul. Scaderea concentratiei O in aerul expirat este bine tolerata pana la 16-17% cand se apropie de concentratia din aerul alveolar. Sub aceasta concentratie a O intra in joc mecanismele adaptative de compensare : creste debitul cardiac prin tahicardie, creste volumul ventilatiei si numarul de hematii din sangele periferic, daca scaderea concentratiei in continuare duce la tulburari neuromotoriii, de orientare urmate de modificarea echilibrului acido-bazic, convulsii si moarte. Scaderea presiunii atmosferice duce la scaderea concentratiei O si la hipoxie cu modificari la nivelul organelor, aparatelor si sistemelor, astfel apar simptome ca tahicardie, tahipnee, poliglobulie, urmate de fenomene de suprasolicitare cardiovasculara si respiratorie si in final cu hipoxie cerebral. Nivelul hipoxiei depinde de altitudini. Simptomele apar la peste 3000 m inaltime si se amplifica pe masura ce urcI, si peste 8000 m inaltime viata nu este posibila fara aport de O. Exista situatii (Himalaya, Tibetul) unde populatia prezinta niste modificari adaptative cronice : au toracele mai voluminos, poliglobulie, au respiratiile mai ample. In ceea ce priveste cresterea presiunii de O, aceasta este mult mai tolerate de organism.

DIOXIDUL DE CARBON (CO2) actioneaza asupra organismului prin cresterea presiunii partiale care se datoreaza cresterii concentratiei sale. In natura se produce in urma arderilor, respiratiei si se consuma prin procesul de fotosinteza. Echilibrul gazos s-a mentinut constant, dar in prezent creste concentratia CO2 datorita surselor de poluare si a arderilor si diminuari ale spatiilor verzi. Cresterea concentratiei CO2 se manifesta la nivelul organismului prin fenomene de hipercapnie (Crestere a concentratiei de dioxid de carbon in sange) = cresterea frecventei si amplitudinii respiratorii, duce la paralizia centrilor respiratori, la moarte subita prin stop respirator.

Cursul 2. POLUAREA AERULUI Prezenta in atmosfera a unor substante care in functie de concentratie si/sau timp de actiune produc modificari ale sanatatii, degradeaza sau altereaza mediul. Aceste substante pot fi diferite de cele care se gasesc in compozitia normala a aerului sau pot sa fie compusi care fac parte din aceasta: ozonul, CO2, radonul (este un gaz radioactiv provenit din dezintegrarea radiului). Poluantii atmosferici reprezinta o gama larga de substante diferite ca natura, cat si ca efecte realizate asupra omului.Se disting doua categorii de poluanti : 1. SUSPENSIILE DIN AER care cuprind poluantii dispersati in aer in stare lichida sau solid ; cuprind particule cu dimensiuni intre 100 - 0,001 micrometri, aerosoli cu dimensiuni mai mari de 10 micrometri sunt retinuti in caile respiratorii (suspensii nerespirabile), cei cu dimensiuni intre 10 0,1 micrometri patrund adanc in tractul respirator pana la nivelul alveolelor pulmonare si se retin in mare parte in aparatul respirator, iar cei cu dimensiuni intre 0,1 0,001 micrometri, desi pot ajunge pana la nivelul alveolelor sunt eliminati odata cu aerul in timpul respiratiei. Agresivitatea particulelor in suspensie depend de 3 elemente : concentratia in atmosfera dimensiunea particulelor ne arata nivelul pana la care vor patrunde in aparatul respirator. natura chimica determina tipul de efect nociv Din acest ultim tip distingem : a) Actiunea toxica specifica realizata de pulberi, apar modificari anatomo-patologice specific indiferent de calea de patrundere in organism (ex. : plumb, cadmiu, mercurul)b) Actiunea alergica - pulberile alergice se gasesc peste tot, atat la locul de munca cat si acasa.c) Actiunea fotodinamica produsa de pulberi fotosensibilizante (ex. : antracenul, smoala, parafina) d) Actiunea cancerigena datorita inhalarii unor substante anorganice cum ar fi arseniul, cromul, nichelul sau substante organice.e) Actiunea infectanta datorita vehicularii impreuna cu pulberiile a numerosi agenti patogeni.f) Actiunea iritanta produsa mai mult sau mai putin de orice tip de pulbere poluanta. Intensitatea fenomenelor iritative depinde de natura si concentratia pulberilor.g) Actiunea fibrozanta/pneumoconiogene cuprinde fenomenele patologice care apar in urma expunerii la anumite categorii de pulberii, determinand imbolnaviri precum pneumoconioze (sunt boli pulmonare, produse de praful aspirat pe cile respiratorii, praf care n mod frecvent este de nautur anorganic, rar de natur organic.)

2. GAZELE SI VAPORII POLUANTI aflati in amestec in aer sub forma gazoasa ; patrund in organism predominant pe cale repiratorie, caile cutanate si digestive fiind secundare. Toxicitatea gazelor si a vaporilor toxici depind de natura chimica, structura chimica si proprietatile chimice ale acesteia. Prin membrana alveolo-capilara, difuziunea in circulatia generala se face extrem de usor, iar barierele puse de organism sunt putin eficiente. Gazele toxice pot afecta toate tesuturile sau pot leza cu precadere anumite organe si tesuturi. In mod clasic se disting gaze cu actiune asfixianta care au ca effect hipoxia sau anoxia, gaze cu actiune narcotica si gaze cu actiune sistemica, toxicitatea acestora manifestandu-se selective asupra anumitor organe sau sistemic.

Surse de poluare ale aeruluiIn functie de provenienta se clasifica in : surse naturale si surse artificiale (antropogene)Sursele naturale : eruptiile vulcanice, descompunerile naturale ale materialului organic, erodarea solului, pulberile de meteoriti, etc. reprezinta in mod exceptional un risc important pentru sanatate Sursele principale de poluare a aerului sunt reprezentate de sursele antropogene. Cele mai importante sunt procesele de combustie, transporturile si procesele industriale diverse. Dintre acestea principal sursa de poluare e combustia. In vederea incalzirii locuintei, obtinerii energiei termice si mecanice, principalele resurse energetice folosite sunt : carbunele, petrolul, gazele naturale. Toate in procesul de ardere elimina cantitati importante de poluanti, cantitatea acestora depinzand de calitatea procesului de ardere si de puritatea combustibilului. Dintre mijloacele de transport, principala sursa de poluare sunt autovehiculele, atat cat si datorita numarului mare a acestora, cat si de cantitatea mare de poluanti produsa : hidrocarburi, oxid de carbon, oxizi de azot, aldehide, plumb. Poluarea produsa de gazele de esapament prezinta un risc asfixiant, toxic, specific si cancerigen. Referitor la procesele industriale de poluare, pe langa arderea combustibilului, contribuie la poluarea aerului cu o varietate de produsi poluanti eliminate sub forma de suspensii si gaze. Riscul pentru sanatatea umana produs de poluarea industriala este foarte valabil in functie de profilul industrial si de pocesul tehnologic folosit. Ce este caracteristic este faptul ca numarul de persoane afectate este mai mic, restrangandu-se la cele din teritoriu unde e amplasata industria respectiva, in schimb pentru anumite tipuri de industrie, poluantii eliminati sunt foarte agresivi putand prejudicia grav sanatatea umana in lipsa unor masuri riguroase.

Factori care conditioneaza poluarea si autopurificarea aeruluiProdusii eliminati in aer sufera o serie de procese care au drept rezultat in general o reducere a concentratiei lor, pana la disparitia lor din aer. Acesta este fenomenul de autopurificare a aerului, care este suficient pentru a mentine o compozitie normala a aerului.Factorii care conditioneaza o putere mai mare sau mai mica a autopurificarii sunt : factorii meteorologici sunt cei mai importanti, prin curentii de aer si gradientul de temperatura. factorii topografici amplasarea localitatilor sau a zonelor industriale. vegetatia - element adjuvant a autopurificarii. suprafetele de apa existente element adjuvant care favorizeaza depunerea pulberilor. elemente urbanistice configuratia urbana contribuind la realizarea unei concentratii mai mari sau mai mici a poluantilor in interiorul localitatilor.

Prevenirea si combaterea poluarii aerului Masurile de prevenire si combatere reprezinta o necesitate sociala de mare importanta la ora actuala. Se disting : masuri legislative masuri medicale masuri tehnice si administrativeMasurile legislative constituie in principal apanajul agentiilor de protectie a mediului. Ministerul Sanatatii vine in completare cu norme de poluare a aerului, controleaza respectarea acestor norme, si asigura prevenirea imbolnavirilor la populatie. Criteriile de calitate a aerului urmaresc evitarea poluarii, deci limitarea concentratiei din atmosfera sub pragul la care se produc : alterarea sanatatii, generarea de disconfort, alterarea mediului.

Normele sanitare sunt concentratii maxime admisibile reprezinta concentratiile la care substantele produse in atmosfera respecta acest criteriu de baza. Acestea se exprima in mg / m aer in zona de respiratie a omului. Pentru ca aceste concentratii ale poluantilor sufera numeroase variatii se folosesc mai multe exprimari de valori : concentrari medii anuale, lunare sau zilnice. La noi in tara se utilizeaza concentratii pe doze pe 24 h si 30 min. , iar pentru pulberi se mai utilizeaza metoda sedimentarii care este cantitatea de pulberi depuse pe unitatea de suprafata in unitatea de timp.

Masurile tehnice si administrative privesc atat sursele de poluare cat si teritoriul expus. Referitor la sursele de poluare se recomanda folosirea unui combustibil specific a carui ardere sa fie completa, se prefera sistemul de termoficare. Referitor la porturi si depouri de locomotive trebuie sa fie plasate intre localitati, la suprafete, se recomanda folosirea continutului de tetraetil de Pb din benzina in vederea reducerii poluarii cu Pb ; se pot lua masuri de restrictionare a circulatiei. Elementele din suspensie ( funingina, cenusa, pulberile) pot fi captate sub diferite forme ; inainte de a fi eliminate prin cos pot fi folosite ca si combustibil. In ceea ce priveste amplasarea este interzis in vai adanci si depresiuni. Zonele industriale se amplaseaza la distanta de zonele de locuit ; intre zona industriala si zona de locuit este un spatiu, numit zona de protectie unde e interzisa construirea de case sau edificii culturale (anexe), de preferat sa fie vegetatie.

Cursul 3.ACTIUNEA POLUARII AERULUI ASUPRA SANATATII

Poluarea aerului actioneaza asupra sanatatii in doua moduri : direct indirectActiunea directa in cadrul acestei actiuni se disting efecte : acute - dupa expuneri de scurta durata cronice dupa expuneri de lunga durata tardiveEfectele acute se caracterizeaza prin modificari ale starii de sanatate care apar la scurt timp dupa expunerea la poluantii atmosferici : intoxicatii acute, modificari ale starii de sanatate cu agravarea sau decompensarea unei boli preexistente. Aceste situatii apar atunci cand nivelurile de poluanti atmosferici sunt foarte ridicate.Efectele cronice se datoreaza actiunii pe timp indelungat a concentratiilor moderate de poluanti atmosferici. In aceste situatii se intampla fie o acumulare a substantelor poluante care se depune in diverse tesuturi si organe (Pb, Cadmiu, Hg), fie se produce o cumulare functionala produsa de suprasolicitarea mecanismelor de aparare a organismului (ex. : cazul poluantilor iritanti)Efectele tardive sunt cele in care latenta cu care apar fenomenele patologice se poate intinde pe perioade de decenii Este vorba de actiunea cancerigena, mutagena, teratogena a poluantilor atmosferici.D.p.d.v. a efectului direct, poluantii atmosferici se clasifica astfel :

a) P. IRITANTI (dioxidul de Sulf, de Azot, amoniacul, diverse suspensii) - reprezentanti de gaze iritante si...