Curs4

Cazuri de nedemnitate judiciara

3. Art959 alin(1) lit c)-persoana care prin dol sau violenta l-a impedicat pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca,sa modifice sau sa revoce testamentul. Aceste ipoteze sunt cazuri de impiedicare a manifestarii vointei testamentare prin mijloace care daca ar determina manifestarea vointei testamentare ar conduce la anularea testamentului pt dol sau violenta. In ipotezele in care aceleasi mijloace impiedica manifestarea vointei testamentare,aceasta sactiune nu se poate aplica. Ele sunt cel putin la fel de grave si au acelasi efect si anume alterarea ultimei vointe.

Prin urmare, legiuitorul a instituit acest caz in care in principiu dolul si violenta se apreciaza dupa criteriile viciilor de consimtamant din dreptul comun cu singura diferenta ca ele nu sunt determinante pt incheierea unui act si pt neincheierea lui,fie ca e vorba de intocmirea unui testament,fie de modificardea unuia precedent,fie de revocrea unui testament.

Modul in care opereaza ereditatea judiciara

Spre deosebire de nedemnitatea de drept care opereaza automat si se constata la cererea oricarei persoane intresate, inclusiv a nedemnului,precum si din oficiu de catre instanta sau notar,nedemnitatea judiciara nu opereaza de drept,ci numai daca este declarata de instanta de judecata. Mai mult,declararea judecatoreasca a nedemnitatii se poate cere numai de catre persoanele anume determinate de lege ,iar nu de orice persoane interesate. Astfel, potrivit art959 alin(2) sub sanctiunea decaderii, orice succesibil poate cere instantei judecatoresti sa declare nedemnitatea in termen de 1 an de la data deschiderii mostenirii. Acest text pune doua categorii de probleme:

1 . prima categorie vizeaza calitatea procesuala activa intr-o actiune de declarare a nedemnitatii judiciare

2. Termenul in care aceasta tiune poate fi ikntrodusa

1. Calitatea procesuala activa

Declararea nedemnitatii judiciare poate fi ceruta de orice succesibil. Succesibilul este presoana care indeplineste toate conditiile pt a mosteni,dar care nu si-a exercitat inca dreptul de optiune succesorala. Intre conditiile pt a mosteni se afla si vocatia concreta. Prin urmare,o persoana care desi are vocatie generala la o anumita mosteniure,ar fi inlaturata de la mostenire de o alta persoana chiar daca s-ar declara nedemnitatea paratului,nu va avea nici calitatea si nici interesul pt a cere aceasta declarare.

1

Ex: Defunct cu doi copii si C2 are la randul sau un copil N. C1 a savarsit o fapta ce atrage nedemnitatea,C2 accepta mostenirea,N nu va putea sa introduca actiune avand ca obiect declararea nedemnitatii pt ca nu are un interes pesonal si actual in legatura cu aceasta nedemnitate.

Declararea nedemnitatii judiciare a unuia dintre succesibili nu ar putea profita decat unui succesibil care accepta mostenirea. Prin urmare,daca succesibilul care introduce actiunea in declararea nedemnitatii judiciare nu isi exercitase dreptul de optiune succesoarala pana la data introducerii actiunii se considera ca insasi introducerea actiunii este un act de acceptare tacita a mostenirii fara dreptul de a cere declararea nedemnitatii paratului. Daca in schimb inainte de introducerea actiunii reclamantul renuntase la mostenirea de care este vorba, in principiu actiunea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana lipsita de calitate activa deoarece, prin renuntare, reclamantul devine strain de mostenire si nu mai poate profita de eventualele nedemnitati fata de aceasta. Exceptie fac ipotezele stricte in care actul de renuntare la mostenire este revocat.

Prima problema este daca potentialul nedemn poate cere declararea propriei nedemnitati. Spre deosebire de nedemnitatea de drept care ocroteste un interes public,intres ce poate fi valorificat de orice persoana privata inclusiv de nedemn,nedemnitatea judiciara ocroste interesul privat al succesibililor care ar putea fi inlaturati de la mostenire total sau partial prin manevrele frauduloase ale celui susceptibil de a fi declarat nedemn. In consecinta. ea nu poate fi ceruta decat de catre purtatorii legitimi ai unui asemenea interes si anume ceilalti succesibili care ar putea dobandi vocatie concreta la mostenire . In schimb potentialul nedemn nu poate fi purtatorul unei asemenea declaratii.

Potentialul nedemn ar fi fortat sa accepte mostenirea. Exista o situatie in care succesibilul care ascunde bunuri din mostenire este obligat sa accepte mostenirea ca sanctiune pt conduita sa . Se numeste situatia de acceptare fortata. Acceptarea fortata a mostenirii este singurul caz de acceptare a mostenirii in care mostenitorul nu raspunde numai in limita activului ci pt ca este o sanctiune el raspunde pt datoriile mostenirii nu numai cu bunurile pe care le-a primit ,ci si cu bunuri aflate in propriul sau patrimoniu, din alte proveniente decat mostenirea. Una din situatiile in care apare acceptarea fortata a mosteniri atrage si nedemnitatea succesorala.

Numai in aceasta persoana singurul mod in care cel care a ascuns testamentul s-ar putea sustrage de la obligatia de a suporta datoriile mostenirii dincolo de limita bunurilor mostenirii primite ar fi declararea lui ca nedemn,ori un asemenea interes nu este legitim pt ca este interesul de a evita o sanctiune.

Art959 alin(6) -comuna,orasul sau dupa caz municipiul in a carui raza teritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii poate introduce actiunea de declarare a nedemnitattii numai in cazul in care cu exceptia autorului faptelor care atrag nedemnitatea nu mai exista alt succesibil. Aceasta dispozitie atesta faptul ca interesul ocrotit este interesul privat al celorlalti decat cel care a savarsit fapte ce atrag nedemnitatea. Nici macar comuna, orasul sau municipiul care are dreptul de a culege mosteniri vacante in virtutea interesului public nu se poate interfera de regula in gestionarea de catre ceilalti succesibili a propriului lor

2

interes privat de a veni la mostenire fie prin declararea nedemnitatii celui vinovat de faptele prevazute de art959 alin(1) fie prin nedeclararea acesteia. Ei vor face o apreciere de familie,aceea de a gandi daca nu a fost atat de vinovat incat sa il inlature de la mostenire. Este o apreciere a lui subiectiva.Numai atunci cand nu mai exista niciun alt succesibil si mostenirea e vacanta,numai atunci comuna, municipiul pot cere declararea nedemnitatii.

2. Termenul

Art.959 alin(2). Acest termen este de 1 an si are natura unui termen de decadere din dreptul de a cere declararea nedemnitatii judiciare. In principiu termenul de 1 an curge de la data deschiderii mostenirii si de regula el are aceeasi durata si acelasi curs cu termenul de optiune succesorala. Legea prevede cateva situatii in care termenul de 1 an incepe sa curga dupa data deschiderii mostenirii. Potrivit alin(3),atunci cand fapta presupune condamnarea autorului,daca hotararea de condamnare survine datei deschiderii mostenirii,termenul de 1 an curge de la data hotararii de condamnare,de la data la care a ramas definitiva pt ca abia in acel moment este rasturnata prezumtia de vinovatie.

In cazul in care condamnarea nu este posibila deoarece procesul penal a incetat sau nu a putut incepe ca urmare a decesului ,amnistiei antecondamnatorii sau prescriptiei raspundereii, persoana intresata poate cere constatarea faptelor pe calea unei hotarari civile,aceasta cerere poate fi facuta imediat ce a devenit sigur ca procesul penal nu poate incepe sau nu poate continua si mai mult aceasta cerere poate fi facuta odata cu cererea de declarare a nedemnitatii. Din acest motiv in acest caz termenul de 1 an de decadere din dreptul de a introduce actiunea de declarare a nedemnitatii judiciare incepe sa curga de la data impiedicarii condamnarii daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii. Daca aceasta data este anterioara deschiderii mostenirii sau dinaintea decesului lui decuius,se va aplica regula.

In situatiile in care nedemnitatea judicara ar putea fi atrasa de manevrele delictuale si dolosive autorului fata de testamentul celui care lasa mostenirea,nu este necesara condamnarea, iar termenul de 1 an pt introducere curge de la data la care succesibilul reclamant a cunoscut motivul de nedemnitate,daca aceasta data este ulterioara deschiderii mostenirii

Efectele nedemnitatii

Efecte care survin de drept.

Art 960 alin(1) -nedemnul este inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la mostenirea testamentara. Nedemnitatea inlatura la mostenire inclusiv de la rezerva succesorala. In consecinta,daca nedemnul a intrat in stapanirea bunurilor succesorale si s-a comportat ca un adevarat mostenitor,el va avea regimul unui posesor de rea-credinta al bunurilor succesorale. Adevaratii mostenitori vor putea introduce impotriva sa un fel de echivalent al revendicarii pt patrimoniul succesoral,petitia de ereditate prin care se revendica patrimoniul succesoral aflat in mainile unui posesor fara drept al bunurilor mostenirii. In

3

principiu nedemnul va fi obligat prin intermediul acestei actiuni sa restituie in natura bunurile mostenirii catre adevaratii mostenitori.

Atunci cand restituirea in natura nu este posibila,restituirea urmeaza sa se faca prin echivalent potrivit art.1639 si urmatoarele. Aceasta inseamna ca daca bunul a fost instrainat de nedemn ,acesta va trebui sa transmita adevaratilor mostenitori maximul dintre valoarea bunului la data deschiderii mostenirii si pretul pe care l-a primit in urma instrainarii. In cazul pieirii bunului nedemnul ca posesor de rea credinta trebuie sa transmita mostenitorilor maximul din drept,valoarea bunului de la data preluarii si cea de la data pieirii.

In cazul in care pieirea este fortuita,nedemnul este exonerat,dar numai daca dovedeste ca pieirea ar fi survenit si in cazul in care bunul s-ar fi aflat in mainile adevaratilor mostenitori. Acelasi regim se aplica si in cazul deteriorarii sau pieirii partiale pt care nedemnul raspunde cu exceptia deteriorarii cauzate de uzura normala a bunului care ar fi survenit si in mainile adevaratilor mostenitori.

Cheltuielile facute de nedemn sunt supuse regimului accesiunii in care constructorul este de rea credinta. Fructele bunurilor succesorale nu pot fi retinute e nedemn si trebuie predate adevaratilor mostenitori pt ca nedemnul este posesorul de rea-credinta. In cazul in care folosinta s-a exercitat in alt mod decat culegerea de fructe,nedemnul trebuie sa predea mostenitorilor echivalentul acestei folosinte. Daca nedemnul a primit plati pt datoriile mostenirii,atunci regimul lor se stabileste dupa cum el era sau nu posesor aparent al creantei. Plata facuta cu buna credinta unui creditor aparent este valabila si il descarca pe debitor. De aceea,daca exercitand drepturile succesorale nedemnul crea impresia ca este adevaratul mostenitor inclusiv prin intermediul unui certificat de mostenitor,atunci plata pe care o primeste il va descarca in mod valabil pe debitor,nedemnul ramanand obligat fata de adevaratii mostenitori sa remita obiectul acestei plati.

In schimb daca nu sunt indeplinite conditiile unui nedebutor aparent in persoana nedemnului,atunci adevaratii mostenitori pot pretinde debitorului repetitiunea sau pot pretinde nedemnului predarea obiectului platii. Daca debitorul a fost obligat sa plateasca din nou,el va avea drept de regres impotriva nedemnului pe motivul platii nedatorate.

Actele incheiate de nedemn asupra bunurilor mosteniri art.960 alin(3) prevede un regim special.Exista o oarecare confuzie.

-art960 alin(3) teza 1, actele de conservare si administrare in masura in care profita mostenitorilor incheiate intre nedemni si terti sunt valabile. Actele de conservare sunt valabile indiferent daca se stabileste in concret ca ele au profitat sau nu mostenitorilor,pt ca prin ipoteza ele mentin bunurile in patrimoniul succesoral,patrimniul care se cuvine acestora.

In cazul actelor de administrare textul adauga o conditie specila de validitate si anume ca actul sa profite mostenitorilor. Spre exemplu,se va putea desfiinta contractul de locatiune care prevede o chirie mult mai mica decat chiria pietei pt un asemena act nu ar putea profita mostenitorilor care ar fi lipsiti de folosinta fara un echivalent real al acesteia.

4

Art1648 se conchide ca desfiintarea este conditionata de reteaua credinta a tertului intrucat potrivt acestui text actele se mentin daca tertul este de buna credinta. Razvan Dinca considera ca buna credinta a locatarului poate fi relevanta dar nu pt validitate,ci pt opozabilitatea actului fata de mostenitori in sensul ca daca tertul a incheiat in mod constient un act in frauda intereselor adevaratului mostenitor,acest act nu va fi opozibil adevaratului mostenitor.

Actele de dispozitie art960 alin(3) . Dispozitiile nedemnului cu privire la bunurile succesiunii sunt valabile ca instrainari ale bunului altuia in temeiul at1683. In cazul in care debitorul este de buna credinta, aceste act vor putea contribui la un mod originar de dobandire a proprietatii in persoana sa conform regulilor cartii funciare in cazul imobilelor,respectiv art 937 in cazul mobilelor. Astfel, in materie imobiliara,tertul dobanditor de buna credinta va deveni proprietar potrivit regulilor principiului publicitatii materiale art 901 coroborat cu 909.

Daca bunul este mobil,tertul cu care s-a incheiat actul de dipozitie va deveni proprietar in conditiile art937 Cciv.

Actele raman valabile,dar contribuie la publicitatea funciara,posesia de buna credinta.

Nedemnitatea produce efecte si fata de descendentii nedemnului, in sensul ca nedemnul poate fi reprezentat atunci cand el este descendent al defunctului sau descendent de frati si surori ai defunctului. In cazul in care nu sunt indeplinite cerintele reprezentarii,copii sai pot veni la mostenire in nume propriu daca nu sunt inlaturati de succesibilii in rang preferabil.

Inlaturarea efectelor nedemnitatii

Efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate decat in cazurile prevazute de lege. Chiar institutia care in materie penala inlatura efectele civile ale condamnarii,raman indiferente in raportul nedemnitatii succesorale.art961 alin(2) -efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin reabilitarea nedemnului. Inlaturarea efectelor penale ale condamnarii nu are efect cu privire la nedemn. Efectele nedemnitatii nu pot fi inlaturate prin aministie,gratiere sau prescripitia executarii nedemnitatii.

Numai decuius poate sa inlature efectele nedemnitatii . art961 alin(1) -efectele nedemnit de drept sau judiciar pot fi inlaturate expres prin testament sau act autentic notarial de catre cel care lasa mostenirea. Actul de inlaturare a nedemnitatii are natura juridica a unei liberalitati. Liberalitatile sunt supuse formei prevazute pt donatii atunci cand sunt facute intre vii si normei testamentare atunci cand sunt facute pt cauza de moarte.

In privinta efectelor nedemnitatii art961 -libetralitatea poate fi in forma testamentara sau in forma autentica. Dar forma testamentara poate fi si ea in forma autentica. Inlaturarea efectelor nedemnitatii urmeaza sa se produca intotdeauna la deschiderea mostenirii celui despre care este vorba,prin urmare este o liberalitate pt cauza de moarte.

Se pune intrebarea de ce legiuitorul a prevazut posibilitatea ca inlaturarea nedemnitatii sa fie inclusa in alt act autentic decat testamentul.Se pot inlatura efectele nedemnitatii si prin

5

donatie. Daca admitem ca inlaturarea nedemnitat s-a facut prin donatie,ea este irevocabila. Daca ea se face prin testament, ea este revocabila.

Inlaturarea se poate face prin testatment caz in care este revocabila,sau printr-un alt act autentic caz in care este irevocabila.

A doua cerinta de forma este ca ea sa se faca expres. Caracterul expres urmareste sa protejeze certitudinea ca defunctul a urmarit acest efect in cunostinta de cauza. In acest sens teza a doua alin(1) art961 -fara o declaratie expresa nu constituie inlaturarea efectelor nedemnitatii legatul lasat nedemnului dupa savarsirea faptei ce atrage nedemnitatea. Nedemnitatea inlatura pe nedemn chiar de la beneficiul legatului pe care defunctul i l-a lasat dupa savarsirea faptei care atrage nedemnitatea.

3. Vocatia succesorala

art962 -pt a putea mosteni,o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament. Din acest text rezulta ca in functie de originea sa,vocatia succesorala poate fi legala sau testamentara. Vocatia legala functioneaza ca o dispozitie de drept comun in raport cu care defunctul poate deroga prin vointa sa testamentara expresa.

In cazul vocatiei legale mostenirea se defera potrivit mostenirii legale,in cazul vocatiei testamentare mostenirea se defera potrivit regulilor testamentare.

Dpdv al intinderii vocatiei,vocatia poate fi universala,cu titlu universal sau cu titlu particular.

Au vocatie universala mostenitorii legali si legatarii universali.

Au vocatie cu titlu universal mostenitorii legali exheredati [artial inclusiv rezervatarii si legatari cu titlu universal. Au vocatie cu titlu particular legatarii cu titlu poarticular.

Vocatia universala presupune o calitate in virtutea careia succesibilul ar putea culege intreaga mostenire.

Vocatia cu titlu universal presupune o calitate in virtutea careia succesibilul ar putea culege cel mult o cota parte din intreaga mostenire.

Vocatia cu titlu particular presupune un legat cu titlu particular din moartea defunctului in virtutea caruia legatarul urmeaza sa primeasca bunuri determinate din mostenire.

Dpdv al raportului pe care sucesibilul cu vocatie il arata fata de alt succesibil,vocatia este generala sau concreta. Vocatia generala decurge din disoozitiile legii sau testamentului, vocatia concreta presupune pe langa vocatia generala si cerinta ca intr-o situatie de fapt data succesibilul sa nu fie inlaturat de la mostenire de alt succesibil in rang preferabil.

6

Mostenirea legala

In cazul mostenirii legale,mostenirea se transmite persoanelor in ordinea si in cotele prevazute de lege. Pt determinarea persoanelor care pot culege mostenirea legala,trebuie stabiliti titularii vocatiei generale de a mosteni.

In mod legal este o instituie de familie,in consecinta au vocatie succesorala generala membrii familiei,si anume sotul si rudele defunctului. Numai in cazul in care aestia nu pot sau nu vor sa culeaga mostenirea ,ea se transmite comunei, orasului sau municipiului in raza careia si-a avut defunctul domiciliul.

Sotul nu este ruda! Rudenia este naturala sau fireasca ori civila sau legala. Rudenia naturala decurge din faptul juridic al nasterii si poate fi in linie dreapta sau colaterala.

Rudenia civila sau legala decurge din actul juridic al adoptiei si poate fi cu efecte stranse sau cu efecte depline.

7