Dieta la boli de plmniS se reduca sarea, mai ales cea rafinat,
ns nu de tot: cci sarea atac plmnul i l usuc Hildgerad Cine sufer
de boli de plmni s evite carnea gras i tot ce are snge, brnza cci
acestea creaz o secreie deosebit de dunatoare. i mazare i linte s
se evite, ca i fructe i legume negtite i s nu mnnce nuci. Uleiul de
masline s se evite. Dac dorete s mnnce carne, s mnnce numai carne
slaba, i dac vrea s mnnce neaparat brnza atunci s nu mnnce nici
brnza cruda (brnza proaspata, dulce) nici gtit, (nici cacaval, nici
brnza srat) ci brnza uscat (parmezan ?,fr sare) i dac vrea neaparat
ulei, atunci puin, fr s se ntreaca msur.S nu bea apa (proaspt) cci
ea face secreie la plmni (deci numai apa fiart sau ceaiuri). Must
proaspt sau pe jumatate fiert s nu se bea deloc atta vreme ct nu
s-a limpezit prin fermentare. Vin s nu se bea. S se fereasca de
vreme umeda i cu cea. (CC 168,14 ff)Cine este bolnav la plmni (i
are i o duna la ficat) s mnnce des migdale dulci, crude sau gtite i
ele vor da putere la plmniCine suferer de tuse i respira greu fr ns
s fie bolnav grav de plmni (bronit, etc.), acela s mnnce des plmni
de oaie i pieptul lui va fi vindecat (PL 1324 D)Cine sufer de plmni
s bea deslapte de caprai va fi vindecat (PL 1325 B) .Laptele de
capr ca i carnea de capr nu trebuie consumate dup luna august!Cine
sufer de tuse s mnnce desplmni de gsca salbaticgtii i tusea se va
duce (PL 1294 B)Cine respir greu din cauza plmnului bolnav, aceluia
i duneazsfecla roie,cruda sau gtit, cci ea nu are astfel de fore de
a ajut la o asemenea boal
O dieta bogata in fibre te fereste de bolile plamanilor
Un regim bogat infibre, provenind in special din cerealele
integrale, micsoreaza riscul aparitiei bolilor cronice de plamani,
arata un nou studiu.
Cercetarea, in care au fost implicati peste 100.000 de voluntari
adulti din SUA, urmariti in perioada 1984 - 2000, a scos la iveala
faptul ca persoanele care adopta o astfel dedietasunt ferite, in
general, de bolile plamanilor, inclusiv bronsita cronica,
relateazaReuters.
Din cei 111.580 de subiecti, 832 au fost diagnosticati cu astfel
debolipe perioada studiului, respectiv mai putin de 1%. 234 dintre
acestia erau si cei care consumau cele mai putine fibre inviatade
zi cu zi. Insa nici la polul opus cantitatea de fibre consumate
zilnic nu era foarte mare, fiind vorba de maxim 28 de grame.
Chiar daca fumatul este principalul factor de risc in bolile
cronice ale plamanilor, alimentatia, mai cu seama carentele,
contribuie la marirea acestui risc, au concluzionat cercetatorii.
Cantitatea zilnica de fibre recomandata este, in cazul barbatilor,
de 30 - 38 de grame, femeile fiind sfatuite sa consume macar 21 -
25 de grame de fibra zilnic.De ce sunt fibrele dincerealesingurele
care micsoreaza riscul acestor boli? Pe langa antioxidanti, acestea
au si proprietati antiinflamatorii, spre deosevire de fibrele
provenind de lafructe, de exemplu. Pentru majoritatea
adolescentilor, pestele si fructele nu se afla pe lista
alimentelorpreferate de acestia. Mai mult, multi dintre ei,
aproximativ 20%, sufera de astm sau bronsita.Pentru majoritatea
adolescentilor, pestele si fructele nu se afla pe lista alimentelor
preferate de acestia. Mai mult, multi dintre ei, aproximativ 20%,
sufera de astm sau bronsita. Cercetatorii de la "Harvard School of
Public Health" au descoperit ca exista o legatura intre aceste doua
probleme.Un studiu aplicat pe un numar de 2.100 de liceeni a aratat
ca acei adolescenti care nu consuma fructe si carne de peste, au
plamanii foarte slabiti. Acestia aveau in organism un deficit de
vitamina E si proteine. Aceste deficite sunt asociate cu o slaba
functionare a plamanilor si cu diverse forme astm sau bronsite
cronice.Fumatul ramane principala cauza a problemelor pulmonare.
Combinatia dintre fumat si lipsa alimentatiei adecvate poate avea
efecte catastrofale asupra plamanilor. Poluarea din aer
accentueaza, si ea, aceste probleme.Alimentatia tinerilor si
astmulAdolescentii care consuma alimente sarace in vitamina E sunt
predispusi la probleme pulmonare grave, cum ar fi astmul, una din
cele mai raspandite boli din randul tinerilor. Prezenta in salatele
verzi, in uleiul vegetal, in alune, in cereale si in carne,
vitamina E este esentiala pentru mentinerea functionarii normale a
celuleleor din plamani si pentru protejarea acestora impotriva
problemelor cauzate de poluare.Vitamina C este si ea necesara,
pentru protejarea impotriva infectiilor, a plamanilor si a altor
organe interne. Cantitati importante de vitamina C se gasesc in
alimente precum: portocale, lamai, rosii, salate, cartofi si
capsune.Pestele s-a dovedit a fi cel mai putin popular aliment din
dieta tinerilor inclusi in studiu. Acizii grasi - continuti de
carnea de peste, sunt nutrienti foarte importanti pentru "perioada
de crestere" prin care trec adolescentii. Este recomandat sa se
consume peste de cel putin doua, trei ori pe saptamana. Acizii
grasi, vitaminele si proteinele din carnea de peste mentin
sanatoase atat inima cat si plamanii.Aceste vitamine mai pot fi
acumulate in organism si cu ajutorul suplimentelor alimentare, insa
acest lucru ar putea sa nu fie suficient. Astfel de suplimente nu
contin, de exemplu, acizi grasi sau nutrienti. De aceea, este
recomandat sa consumi si suc de porocale, salata sau carne de
peste, alaturi de astfel de suplimente.Vitamina D se gaseste si in
somon, sardine, oua, ficatul vacilor si in lapte.
